Sunteți pe pagina 1din 4

Curs 11: Rolul sistematic si nesistematic al unui titlu

= 0 , din constructia curbei de regresie

riscul sistematic al titlului i (riscul nediversificabil)

riscul titlului / riscul diversificabil / riscul sistematic


Patratul coeficientului de corelatie masoara partea din riscul total care este explicata
prin piata.

masoara partea complementara (partea riscului total datorata


caracteristicilor proprii titlului).




Riscul sistematic si riscul nesistematic al unui portofoliu

prin constructia functiei de regresie

se admite ca este foarte mica, deci neglijabila



Covarianta dintre doua titluri este datorata in intregime influentei comune pe care ele
o suporta din partea pietei. Covarianta intre caracteristicile proprii titlurilor este considerata
neglijabila.

- riscul sistematic al portofoliului


- riscul nesistematic al portofoliului





Criteriile si obiectivele ca forme decizionale infralogice

Acestea sunt puncte de vedere ale decidentului prin care acesta izoleaza aspecte ale
realitatii. Unui criteriu ii corespund mai multe stari posibile numite nivele. Nivelele
corespunzatoare unui criteriu reprezinta tot atatea obiective posibile din punctul de vedere al
acelui criteriu.
Caracteristicile criteriilor:
Se pot diviza in subcriterii sau se pot grupa in criterii sinteza
In procesul decizional, criteriile sunt independente sau dependente. 2 criterii
decizionale sunt independente atunci cand alegerea unui anumit obiectiv din punctul de
vedere al unuia dintre criterii nu au absolut nicio influenta asupra alegerii obiectivului dpdv a
celuilalt criteriu considerat; in caz contrar, ele sunt dependente.
Fishburn (Scoala Americana) interpretarea intuitiva a independentei criteriilor in
sesnul teoriei utilitatii este dupa Fishburn urmatoarea: unei consecinte dpdv al criteriului X,
uneii actiuni ii corespunde intotdeauna aceeasi utilitate, indiferent cu ce consecinta dpdv al
criteriului Y este asociat.
Reprezentantul Scolii Franceze (Bernard Ray) in determinarea sensului operational
al notiunii de dependenta, Ray considera ca acesta depinde de modul de abordare a problemei
decizionale, care poate fi descriptiva sau constructiva. Abordarea descriptiva presupune un
decident care se confrunta cu un sistem de valori predeterminate, ceea ce presupune ca el se
conformeaza unui ssitem rational de preferinta anterior abordarii descripive. Rolul acestuia
este de a observa, sesiza si intelege sistemul rational de preferinte in scopul elaborarii unor
eventuale previziuni ale comportamentului decidentilor, individuali sau colectivi.
Abordarea constructiva consta in modelarea problemei decizionale, tinand seama de
posibilitatile optiunilor conflictuale referitoare la solutia problemei, de faptul ca unii actori
pot sa modifice opinia initiala si de faptul ca fiecare acord are propriul lui sistem de valori.
Obiectivul analistului in acest caz consta in a construi cu ajutorul modelului propus un sistem
relational de preferinte acceptabil pentru toti actorii in scopul ghidarii procesului decizional.
Pentru Ray, independenta criteriilor intereseaza numai daca problema este abordata in
mod constructiv.
Scoala romaneasca M. Gheorghe a introdus notiunea de independenta emotionala,
conform careia i si j sunt independente daca

(intersectia dintre notiunile celor 2


criterii) i,j fiind criterii.
Alte proprietati ale criteriilor:
Criteriile si obiectivele depind sau nu depind de factorul timp
Importanta in sine sau relativa are 2 componente:
o Importanta in sine, de natura axiologica reprezinta o apreciere de valoare a
decidentului, tinand seama de o serie de criterii economice, politice, sociologice, psihologice
o Importanta ecart depinde de posibilitatea ca intr-un proces decizional,
nivelele corespunzatoare unui anumit criteriu sa varieze in limite mai mult sau mai putin
indepartate.



Conditionarea ca forma decizionala infralogica

Intelegerea cauzei fenomenelor a constituit obiectivul preocuparilor filozofice.
Aristotel sistematizeaza cauzele in 4 tipuri:
- Cauza materiala o considera fundamentul necesitatii si arata ca premisele unui
rationament reprezinta cauza materiala a concluziei
- Cauza movice / principiul primei miscari surprinde rolul cauzal al diferitelor feluri
de schimbari / miscari
- Cauza finala scopul determinant al actiunii
- Cauza formala deriva din esenta lucrurilor

Kant considera cauzalitatea ca o categorie apriori. Pentru procesul decizional sunt
importante aspectele operationale ale relatiei cauza efect.
Pentru Stuart Mill, la temelia inductiei sta principiul cauzalitatii, conform caruia orice
fenomen are o cauza si aceleasi cauze produc aceleasi efecte. Mill a elaborat cateva reguli de
gasire a relatiilor cauzale.
1. Metoda concordantelor fenomenul care precede intotdeauna efectul ce constituie
cauza (presupusa) a fenomenului dat.
2. Metoda diferentelor daca disparitia unui fenomen antecedent atunci, in mod
direct, acel antecedent reprezinta cauza fenomenului succedent.
3. Metoda variatiilor concomitente daca 2 fenomene X si Y au intotdeauna aceeasi
tendinta de variatie indiferent de asocierea cu alte fenomene, ele sunt legate prin
legaturi cauzale.
4. Metoda ramasitelor daca X este cauza lui Y, iar cuplul de fenomene (X,Z)
reprezinta cu antecedent al cuplului de fenomene (Y,W), atunci eliminand efectul
Y al carei cauzei este X, se deduce ca Z este cauza lui W
5. Metoda combinata concordantei si diferentei daca un fenomen Y apare
impreuna cu cuplurile (Z,X) si ( W,X), dar nu apare cu cuplul (Z,W), se poate
afirma ca X este cauza lui Y.


Conceptul de conditionare reprezinta esenta conceptelor probabilitate, incertitudine,
risc, corelatie statistica, informatie, conexiune si altele. Sensul sau este asemanator cu al unei
functii matematice si arata ca daca exista 2 multimi de entitati A si B conditionate, stabileste
corespondenta dintre elementele lui A si cele ale lui B.
Conceptarea este specifica procesului decizional colectiv, fiind o forma decizionala
infralogica. Caracteristici:
- Spiritul de colaborare dintre membrii grupului
- Difersitatea de opinii
Se disting 2 tipuri de conceptare: neformalizata si formalizata. Conceptarea
neformalizata reprezinta o colaborare spontana neorganizata intre membri unui grup pe
parcursul unui proces decizional. Calitatea acesteia depinde de urmatorii factori:
Nivelul de informare al decidentilor
Pregatirea profesionala a acestora
Capacitatea de concentrare
Atasamentul fata de institutie
Relatiile dintre decidenti
Stimulentele morale si materiale
Toti acesti factori continua sa prezinte importanta si la conceptarea formalizata, dar
influenta lor scade, pe primul plan trecand procedurile de organizare a conceptarii.

Principiile logicii decizionale:
Principiul identitatii decizionale (o problema decizionala este identica cu ea
insasi)
Principiul optiunii obligatorii
Principiul exclusivitatii variantelor
Principiul maximizarii utilitatii
Principiul optiunii majoritare