Dispozitive medicale utilizate in chirurgie

Materiale de pansament
Se clasifica :
De taiere
De prehensiune
Departatoare ,
Coasere
Exista numeroase instrumente si aparate speciale ( de cateterizare si dilatare ), aparatura chirurgicala
endoscopica sau cea destinata microchirurgiei
Dispozitive pt. incizia chirurgicala
Incizia = operatia de sectionare cu aj unui instrument taios a tesuturilor superficiale si profunde , in vederea
crearii unei cai de acces chirurgical
Instrumentarul : isturiu , foarfeci , sonde , pense , departatoare
Instrumentele de taiere : isturiul si foarfecele
- Bisturiul cu lama fixa inlocuit astazi cu cel de unica intreuintare ! in practica chirurgicala se foloseste
isturiul electric ( mono sau ipolar )
" Foarfecele # div forme ! de disectie # cure , vasculare # f fine
Instrumentele ptr prehensiune : pensele
$ense ptr hemostaza ( cu dinti pensa %ocher # dreapta, cura, pensa &ic'ulicz # fara dinti, pensa
$ean , etc)
$ense ptr apucat si prezentat tesuturi ( pensa (orester , pensa )llis , pensa *acoc' )
+ alta categorie de instrumentar chirurgical # departatoarele :
&anuale cu sau fara dinti, indoite in unghi drept
)utostatice

Dispozitive ptr sutura chirurgicala
Sutura : refacerea continuitatii planurilor anatomice intrerupte intentionat ( incizie # interv chirurgicala)
sau accidental si se realizeaza prin coaserea plan cu plan a diferitelor straturi sectionate
" Conditioneaza cicatrizarea si rezultatul final
&aterialul necesar efectuarii unei suturi cuprinde:
,nstrumentarul
(irul de sutura propriu zis

Instrumentarul : ace , portace si pense
)cele :
De mana ( simple )
)ce mecanice cu maner sau cu pedala
)cele de mana pot fi : drepte , semicure , cure si se aleg in functie de utilizarea lor
Drepte servesc la suturi intradermice
Semicure #sutura tegumentelor
Cele cure # cele mai folosite
)stazi se fol din ce in ce mai mult acele atraumatice ( ace -agedorn, rotunde), la care firul este montat in
continuarea acului prin procesul de faricatie
Ace mecanice : tip .everdin, Deschamps utilizate rar, prezinta dezavantajul de traumatizare a tesuturilor
)stazi se fol ace de unica folosinta , avand firul montat in continuarea acului ! ele sunt livrate steril
Portacele # dispozitive cu ajutorul carora se manuiesc acele cure , avand o parte activa ( zimtata ) de
prindere a acului si o parte pasiva ( un maner cu ajutorul caruia acesta se fixeaza in pozitia dorita )
Cele mai cunoscute : &athieu , -egar
Pensele chirurgicale :rol de a apropia marginile plagii , sustinind tesuturile in timpul suturii
Materiale de sutura :
= firele de sutura care fct de proprietatea de a fi asorite in tesuturile organismului se impart :
(ire resoraile
(ire neresoraile
(ire tardiv resoraile
$rimele fire de sutura # de origine vegetala au fost folosite de egipteni cu /000 de ani inaintea erei noastre
,n timp s"au folosit :
(irul de par de cal # dezavantajul rc alergice
&atase naturala
Catgut a carui prop au fost imunatatite prin cromare
,n tara noastra # firele de 12lon sau Dacron tesute "datorita supletei, rezistentei, tolerantei une
( comparativ cu materialele iologice ), sterilizarii simple si a costului scazut
)stazi # firele de sutura sunt considerate nu doar suport ptr plaga , ci ca implanturi # putind sa
vehiculeze sa si avand rol activ in procesul de vindecare
Clasificarea materialelor de sutura
3 4 Dupa proprietatea de asortie in tesuturile organismului :
" 1easoraile :
$olieteri : mersilen , etiond, lavsan , etiflex
+liolefine : polipropilen , prolen , polietilen
Sarma metalica : otel , platina
,n , umac ,par de cal
" )soraile
Catgut # simplu , cromat
&at pe aza poliglicolidelor : vicr2l , polisor , dexon
Celulozei : octelon , catelon , rimin
$e aza poliglicapronului : monocr2l
$olidioxanului : $DS,$DS ,,
&ateriale de sutura neresoraile : se utilizeaza ptr sutura planurilor anatomice supuse unor tractiuni
puternice , cu mentiunea ca sunt un factor iritant local ( contraindicat la plagile care supureaza )
5nul din cele mai cunoscute si folosite este matasea # usor de manevrat , nodurile sunt rezistente in
timp si prezinta avantajul unui pret de cost mai mic comparativ cu restul materialelor de sutura Dezavantajul
# dat de faptul ca fiind un fir multifilamentar , fav dezv acteriilor si acumularea de fluide la nivelul plagii
chirurgicale
Firele de polietilena : inerte , nu sufera proc de degradare hidrolitica si se folosesc mai mult ptr suturi
tegumentare
Poliamidele ( nylonul ) # suturi chirurgicale , au o mare rezistenta la tractiune , dar prezinta
inconvenientul rigiditatii ceea ce reclama atentie in intinderea lor, ptr a evita ruperea nodului si posiilitatea
ruperii firului in interiorul tesutului
&ateriale de sutura asoraile: ptr sutura tesuturilor moi, dar nu se recomanda in cazurile in care se
doreste mentinerea rezistentei suturii sau in caz de interventie larga asupra tesutului
Catgut # (. 6 # Chorda resorbilis sterilis # folosit pana in anii 70 ca standard de fir resorail
Conform (. 6 acesta se ot din sumucoasa intestinului de oaie si seroasa intestinului de ovine ( prin
prelucrare si sterilizare ) respectind anumiti parametri si corespunzand conditiilor de sterilitate
Se prezinta su forma unor fire netede , de culoare galuie
(irele de catgut sunt sterilizate cu oxid de etilena si se pastreaza la loc ferit de lumina , caldura ,
umiditate , conditii in care termenul de valailitate este de 8 ani de la data faricatiei
Dezavantaje : rezistenta mica , nodul se umfla si se poate desface , poate genera si reactii anafilactice ,
iar sterilizarea este dificila4 ,n plus, in tesuturile ogat vascularizate, catgutul simplu se resoare rapid ( mai
putin de 9"30 zile ) fiind compromisa cicatrizarea zonelor de discontinuitate # se prefera utilizarea catgutului
cromat a carui resortie intarziata ( 3:"/0 zile ) permite cicatrizarea in conditii optime
,n ultimii ani nu se mai folosesc firele de catgut ci se utilizeaza firele sintetice, mai ales cele resoraile
multifilament
)vantajul : isi pot pastra propr indiferent de starea tesuturilor , iar reactia lor tisulara este minima
(irul este maleail si nodurile sigure , iar datorita invelisului extern este atraumatic si cu pasaj fin prin
tesuturi

Calitatile impuse astazi materialelor de sutura :
34 *iocomaptiilitatea
/4 Caracteristici mecanice optimale ( elasticitate , suplete , rezistenta )
84 )traumaticitate
;4 &anipularea usoara ( capacitatea de a se innoda usor si de a necesita putine noduri )
:4 Sterilitate
<4 =>" iodegradailitate # mat resoraile t sa posede capacitatea de a se asori complet, fara
schimari la nivelul tes inconjuratoare
?4 =>" calitati stimulatoare asupra regenerarii plagilor postoperatorii

)stazi # suiect de interes ptr chirurgia moderna este utilizarea suturilor drept sistem de transport al
medicamentelor4 Conceptul se azeaza pe oservatia ca elierarea lenta a agentilor microieni in apropierea
plagii are ca rezultat imunatatirea remarcaila a procesului de vindecare, cu diminuarea pericolului de
infectii sau inflamatii
Materiale de pansament
$rin pansament se urmareste realizarea si mentinerea asepsiei unei plagi in vederea vindecarii acesteia
,n acest scop se fol :
Sust antiseptice ptr dezinfectia plagii propriu zise precum si a tegumentelor din jurul plagii
&ateriale de pansament propriu zise # ptr protectia plagii si favorizarea vindecarii acesteia

,n functie de materialul din care este executat pansamentul, caracteristicile sale specifice si modalitatea
de aplicare, ele se utilizeaza :
$t acoperirea si vindecarea plagilor
,n timpul interventiilor chirurgicale
$t imoilizare ( fracturi si traumatisme )
Rolul pansamentului este de a facilita vindecarea plagii asigurand :
$rotectia fata de traume , acterii si corpi straini
)sortia exudatului
$revenirea pierderii de fluide prin plaga
Compresie in caz de edem
1onaderenta la suprafata plagii
Caldura umeda ocluziva
,moilizare functionala
Confort estetic
Caracteristicile pansamentului :
Sa acopere complet plaga ( conferind izolare fata de mediul exterior )
&aterialul sa aia o f una putere asoranta
Sa fie confectionat din materiale sterile ( andajul exterior poate fi nesteril )
Sa nu contina particule sau componente toxice
*andajul care fixeaza pansamentul sa fie suficient de elastic , dar suficient de ine strans ,
incat pansamentul sa se mentina fix , dar sa nu produca constrictie
Executarea pansamentului sa nu provoace durere
In plus un ! pansament ideal ! ar tb sa asigure :
,nlaturarea excesului de exudat si a toxinelor
5miditatea crescuta la interfata plaga # pansament
$ermisivitatea schimurilor gazoase dintre plaga si exterior
,zolatie termica
$rotectie impotriva infectiilor secundare
Schimarea lui sa fie atraumatica
Clasificarea pansamentelor :
$rotectoare # ptr a proteja si izola plaga de contactul cu exteriorul
)sorante # cu prop si rolul de a asori secretiile
Compresive # de a realiza hemostaza prin exercitarea unei presiuni asupra plagii sau ptr a tine
stransa o articulatie
Dupa alti autori :
$ansamentul nonocluziv # comprese de umac , primul strat fiind umezit cu o sol
antiseptica! protejeaza ine plaga, realizeaza compresiunea si imoilizarea plagii , sunt ieftine si
accesiile4 Dezavantaj: slaa influenta asupra proc de epitelizare, sunt voluminoase
$ansamentul ocluziv # rol de a izola complet o plaga de exterior , protejand plaga de
traumatisme , de contaminare acteriana si de corpii straini din exterior4 )vantaj # fav epitelizarea
5nele aordari au vizat :
@erapia uscata a plagilor # folosind pansamente > comprese clasice din umac (imiate sau
nu cu o sol antiseptica ) sau acoperite cu o folie poroasa de )l sau )g , favorizand epitelizarea
primara marginala a plagii4 Dezav : pansamentele uscate nu sunt capaile sa asoara in totalitate
secretiile , iar drenajul excesului de exudat implica risc mai mare de macerare a pielii sanatoase #
vindecare anevoioasa si cu complicatii
@erapia umeda a plagilor : div tipuri de pansamente umede care realizeaza controlul excesului
de exudat din plaga # cea mai moderna si eficienta modalitate de tratament
Tipuri de pansament
&ateriale traditionale :vata si tifonul
Aata # de otine din capsulele de umac prin indepartarea semintelor , degresare , alire si
uscare
Aata hidrofila # oficinala in (. 6 ( Boss2pium depuratum ) # prop imp # hidrofilia ( cel mult
30 s ) # se determina prin cronometrarea timpului scurs pana cand vata hidrofila paraseste suprafata
apei
Aata hidrofila mixta # oficinala (.6 # amestec de vata hidrofila si celofira hidrofila
continand cel mult :? C celofira hidrofila raportat la sust uscata
Aata
Conditii de amalare si conservare prevad pastrarea in amalaje de polietilena ine inchise , ferite de
lumina
Depozitarea in farmacii se face pe rafturi , in incaperi uscate
Se utilizeaza ca material de protectie mecanica si asortie
Aata , totusi nu este recomandata ptr a intra in contact direct cu plaga
Se utilizeaza frecvent ptr dezinfectia tegumentelor , dar si in ortopedie , su andaje , cu rol de a
proteja tegumentele de presiunea exercitata de aparatele gipsate

@ifonul
" tesatura confectionata din umac sau umac si celofira ! panza este rara formand ochiuri
(. 6 # monografia @ela -2drophila = tifonul hidrofil # tesatura neapretata, degresata si alita, moale,
nelucioasa cu o anumita rezistenta la rupere, cu margini intarite printr"un nr mai mare de fire de urzeala sau
cu margini false
Se pastreaza in amalaje si in locuri ferite de umiditate

Dpdv al modului de utilizare :
Pansamente neaderente : confectionate din umac sau vascoza , acoperit cu un strat sutire de
silicon sau parafina cu rol in prevenirea aderarii pansamentului de plaga
5nele tipuri contin si antiseptice sau antiiotice
Se fol in chirurgia plastica si se aplica direct pe plagi deschise ptr a preveni riscul aderarii
pansamentului secundar la tesuturi
Pansamente absorbante : pansamante mari, sterile sau nesterile , permeaile sau impermeaile spre
exterior
5tilizate ca pansamente secundare in cazul plagilor cu secretii aundente ! nu se aplica direct pe plaga ,
se fixeaza cu un material de fixare corespunzator

Materialele moderne de pansament : contin sust care ajuta nu doar la protectia si la dezinfectia ranii ,
dar au un rol important in vindecarea mai rapida a acesteia
)vantaje :
Cresterea nr de celule viaile in zona de reparatie a plagii ( favorizeaza epitelizarea )
)pararea antiacteriana crescuta ( scaderea ratei de infectare )
Schimarea tipului de pansament utilizat in fct de fazele evolutive de vindecare ale leziunii
Aidecare mai rapida
Diminuarea durerii la schimarea pansamentului
Confort psihic
Scaderea constului total al tratamentului

Pansament din alginat de calciu # fire netesute de alginat de Ca, extras din alge rune marine
)lginatul de Ca # rasina schimatoare de ioni : ionii de 1a din exudat inlocuind ionii de Ca , proces care
are ca efect transformarea firei pansamentului in gel # care asoare exudatul din plaga precum si germenii
si toxinele de la suprafata plagii
,n plus , gelul mentine un mediu umed de vindecare , protejand plaga impotriva formarii crustei , avand
rol si in indepartarea atraumatica a pansamentului
,ndicatii :
"plagile superficiale care sangereaza si secreta excesiv
$lagilor cavitare deschise
$lagilor cronice ( escare , ulcer de gama )
)rsurilo de gradul ,,
)cese , furuncule
(recventa schimarii pansamentului depinde de starea plagii ( la inceput schimate zilnic sau de / ori
pe zi ) apoi fct de remisia semnelor si simptomatologiei infectiei la /"8 zile
Pansamente hidrocoloidale : sust hidrocoloidale (cmc ) avand la exterior un film poliuretanic
&ecanism : comp hidrocolidale se comina cu exudatul , compusul format asorind exudatul pana la
saturarea hidrocoloidului
$rin mentinerea mediului umed previne deshidratarea tesutului de granulatie , iar prin hipoxia tisulara
determinata caracterul ocluziv al pansamentului , acelereaza procesul de granulatie
Sunt pansamente asorante , avand la exterior o folie de poliuretan semipermeaila # astfel sunt
impermeaile ptr apa si germeni ( favorizand rehidratarea ) dar permeaile ptr vapori
,ndicate in toate fazele de vindecare accelerind granularea si epitelizarea , dar in special ptr
tratamentul ranilor cronice cu vindecare dificila
Contraindicate : in cazul plagilor cu exudat in exces , infectate cu germeni anaeroi sau in prezenta
micozelor
Pansamente cu hidrogel : pansamente transparente care contin geluri amorfe care au capacitatea de a
asori sau ceda lichid in fct de starea tesuturilor pe care se aplica
&ecanism : asortia secretiilor determina expansiunea legaturilor polimerice ale hidrogelului ,
acestea fiind asorite in structura gelului si apoi indepartate odata cu pansamentul
5tilizat ca pansament primar sau secundar in ingrijirea plagilor profunde , a plagilor cu zona de
necroza , in arsuri minore
Se indica ptr tratamentul ranilor cronice cu slaa tendinta de vindecare si in cazul formarii dificile ,
indelungate a tesutului de granulatie
1u se recomanda in cazul plagilor cu cant mare de exudat sau a plagilor care prezinta hemoragii
Spume poliuretanice " contin un stat de spuma hidrofila poliuretanica ( la int ) si un film poliuretanic
cu structura microporoasa la ext ( impermeail) cu sau fara margine aderenta ( adeziv acrilic )
&ecanism : funct ca pansament primar sau secundar ptr asortia exudatului si ptr asigurarea unui
mediu umed de vindecare
Se indica in tratamentul multor tipuri de plagi , in special in cazul plagilor neinfectate , cu exudat
moderat , superficial sau usor profunde
Se contraindica in cazul plagilor neexudative

Filmele pansament poliuretanice ; foite sutiri , extensiile si suple , transparente la lumina ,
comportandu"se ca o piele dula
Sunt permeaile ptr aer , oxigen , vapori de apa , dar impermeaile ptr germeni ( constituind o
adevarata ariera microiologica )
5na dintre suprafetele lor este acoperita cu un strat adeziv acrilic , care permite fixarea pansamentului
pe tegument , cu conditia ca acesta sa fie uscat
Se fol ptr :
$lagile superficiale acute si cronice
$lagile operatorii
@ratamentul arsurilor superficiale
(ixarea cateterului
Se contraindica pe pielea grasa , acneica , plagile infectate , hemoragice si in cazul plagilor cronice cu
o cant mare de exudat
Pansamentul cu colagen # plastic iologic datorita iocompatiilitatii sale
&ecanism : datorita structurii poroase a colagenului cu o activitate capilara accentuata , pansamentul
are capacitatea de a asori o cant mare de exudat si tesut necrotic , de asemenea stimuleaza raspunsul
celular si eliereaza factorii de crestere , permitand regenerarea tisulara si accelerind vindecarea plagilor
,ndicat in :
$lagi superficiale si profunde , cu secretie minima neinfectate
5lcere tegumentare
$lagi hemoragice
Materiale de fixare a pansamentelor
Benzi de fixare : fol ptr a mentine pansamentul de dimensiuni mici si mijlocii sau alte disp medicale
Leucoplastele traditionale din panza acoperite cu adezivi pe aza de Dn+ au fost inlocuite cu enzi
adezive de hartie, de plastic, din fire textile netesute sau de matase cu adezivi sintetici hipoalergeni
Bandajele de fixare : fesile confectionate din umac folosite prin aplicarea unor tehnici de infasare
particulare regiunii anatomice vizate , asigurand acoperirea si fixarea pansamentului , fara a exercita presiune
asupra plagii
*andajele elastice # realizeaza si compresie
*andajele cu pasta # andaje impregnate utilizate in tratamentul dermatitelor si a ulcerelor
venoase
*andajele gipsate # ptr imoilizarea fracturilor si in cazul traumatismelor ce necesita o
imoilizare temporara
Sunt de unica folosinta
Importanta prod tehnico medicale pentru asistenta
farmaceutica
$rod tehnico medicale detin o pondere imp in activ unei farm si au o larga aplicailitate :
34 5z igienico # sanitar
/4 &anagement al plagii ( pansamente , fesi )
84 Sist vascular ( seringi , ace , catetere )
;4 Chirurgie ( isturiu , foarfece )
:4 Binecologie ( irigatoare , sterilete , prezervative )
<4 $rotetica ( orteze , ciorapi elastici )
?4 )naliza de laorator ( pipete , copro> uro cultoare )
94 Dispozitive ptr investigatii si monitorizare : termometre , tensiometre , glucometre
Se eliereaza prin farmacii si se utilizeaza in cadrul unei institutii de sanatate : spital , clinica , cainet
medical , amulatorul

rd !"# $%.&!.'&&! staileste lista produselor care pot fi detinute si elierate prin farmacii si drogherii
Categorii de produse reglementate prin ord <87 :
34 disp medicale ptr uz int inclusiv consumaile , cu exceptia disp implantaile
/4 disp med de diagnostic in vitro destinate consumatorului # disp de autotestare
84 materiale , articole si accesorii
;4 articole si accesorii in aplicarea unui tratament medical sau in adm med
:4 prod destinate aplicarii > intretinerii lentilelor de contact oculare
<4 prod de puericultura
?4 prod ptr protectie sexuala
Cadrul legislativ in vigoare
Eegea care reglementeaza activ disp medicale este legea 3?< > /000 modificata prin legea ;8; >/00;
elaorata prin transpunerea directivelor 70>89: >CEE" disp medicale implantaile , 78>;/>CEE # disp
medicale , 79>?9>CEE # disp medicale ptr diagnostic in vitro
(egea )*! $'&&& staileste :
Cadrul legal ptr controlul disp medicale
Controlul activitatilor de comercializare distributie prestari servicii in domeniul distributiei
"e aplica si accesoriilor dispozitivelor medicale
+, )#&$&" staileste cond de introducere pe piata si de utilizare a disp medicale
Contractul cadru si normele de aplicare a contractului cadru staileste serviciile acordate de furnizorii de
dispozitive med precum si plata
)triutiile &inisterului Sanatatii
-B 370>/008
" staileste masurile necesare ptr a se asigura ca disp pot fi introduse pe piata , pot fi puse in functie si
utilizate numai daca sunt conform acestei -B
Disp medicale nu t- sa afecteze securitatea si sanatatea pacientilor
" elaoreaza standardele de calitate

1ormele de aplicare a legii )*!$&& au stailit procedura de evaluare a conformitatii produsului
,n aza criteriilor ptr notificarea organismelor de certificare prin -B //93 >0; si a .+( a fost desemnat ca
organism notificat in dom disp med . FICI/( T0+1IC D0 DI2P3ITI40 M0DIC5(0 ( TDM 6
Definitie : (-B 370 >08)
Dispozitiv medical = orice instrument , aparat , echipament , material sau alt articol utilizat singur sau in
cominatie , inclusiv softFare"ul necesar functionarii acestuia , destinat de producator sa fie folosit ptr
om in scop de :
#iagnostic prevenire monitorizare tratament sau ameliorare a unei afectiuni
#iagnostic monitorizare tratament ameliorare sau compensare a unei leziuni sau unui handicap
Investigatie inlocuire sau modificare a anatomiei sau a unui proces fiziologic
Control al conceptiei
ccesoriu = destinat sa fie folosit impreuna cu un dispozitiv
Disp med ptr diagnostic in vitro : reactivi , prod de reactie , calirator , material de control , trusa ,
instrument , aparat , echipament , utilizat singur sau in cominatie in vitro ptr examinarea de proe , inclusiv
a donarilor de singe si tesuturi in scop exclusiv sau principal de a furniza informatii :
$riviind o stare fiziologica sau patologica
$riivind o anomalie congenitala
$tr a determina gr de securitate si compatiilitate cu primitori potentiali
$tr a monitoriza masuri terapeutice
.ecipiente ptr proe de tip vacuum sau nu destinate ptr pastrarea , conservarea proelor ot din org uman
in scopul unei examinari in vitro
Dispozitiv individual la comanda #disp destinat unui anumit pacient si confectionat conform prescriptiei
unui practician medical calificat care elaoreaza pe propria raspundere caracteristicile constructive ale disp
Disp medicale de serie mare nu sunt disp individuale la comanda
Disp destinat investigatiei clinice = disp utilizat de practicianul medical calificat atunci cand conduce
investigatia clinica intr"un mediu clinic adecvat
Disp invazive = disp care se introduce in intregime sau in parte in int org , fie printr"un orificiu anatomic ,
fie prin suprafata org
Disp chirurgical invaziv = patrunde in int org prin suprafata organismului cu ajutorul sau in contextul
unei operatii chirurgicale
Disp implanta!il # destinat :
" sa fie introdus complet in organismul uman
" sa inlocuiasca o suprafata epiteliala sau suprafata ochiului prin interventie chirurgicala si care
ramane pe loc dupa procedura
Instrument chirurgical reutiliza!il # utilizat in chirurgie ptr taiere , gaurire , coasere , razuire , raclare ,
fara conectare la un disp medical activ , care poate fi reutilizat dupa efectuarea unor proceduri adecvate
Disp medical activ = orice disp medical a carui operare depinde de o sursa de energie electrica , sau de o
sursa de putere , alta decat cea generata de organismul uman sau de gravitatie si care actioneaza prin
convertirea acestei energii
Disp terapeutic active = orice disp medical activ folosit singur sau in cominatie cu alte disp ptr a
sustine, modifica , a inlocui , ori a restaura functii sau structuri iologice , in vederea tratamentului ori
ameliorarii unei maladii , leziuni sau handicap
Disp activ ptr diagnostic = orice disp medical activ folosit singur sau in cominatie cu alte disp ptr
furnizare de informatii , ptr detectarea , diagnosticarea , monitorizarea sau tratarea unor cond fiziologice ,
stari de sanatate , maladii , ori malformatii congenitale
Clasificarea disp medicale
$este 30000 tipuri de produse , de la pansamente la disp implantaile , si echipamente ultraperformante de
diagosticare
5 4 Dupa gradul de risc
7 4 Dupa calea de acces
C4 Dupa durata de utilizare
D4 Dupa impactul asupra organismului
)4 dupa gradul de risc #
, risc sla
,,) mediu
,,* risc potential ridicat
,,, riscul cel mai ridicat
Exista )8 reguli de clasificare grupate in 9 categ :
Disp neinvazive
Disp invazive( implantaile )
Disp medicale active
.eguli speciale
:eguli de clasificare a disp medicale

Disp neinvazive
"egula # # nu sunt in contact cu pacientul sau sunt in contact cu pielea intacta a acestuia # rec ptr recoltarea
urinei , pungi ptr stomii , scutece , pansamente nesterile , plasturi , guler cervical # clasa ,
"egula $ # disp medicale neinvazive destinate directionarii sau stocarii singelui sau lichidelor org in scopul
unei eventuale perfuzii !
) # clasa ,, = catetere , seringi ptr perfuzie , tuulatura din sist de resp artificiala
* # disp destinat stocarii unui organ , parti de tesut care vor fi introduse in org ! truse de transfuzii ,
containere ptr transplanturi sau ptr stocare pe termen lung a unor sust iologice si tesuturi : cornee , sperma ,
emrioni umani
C # disp ptr stocarea unui lichid sau gaz care va fi introdus in organism # tuulatura ptr masti de
oxigen
"egula % # disp medicale neinvazive destinate modificarii compozitiei iologice sau chimice a sangelui ,
fluidelor org, sau alte lichide destinate perfuziei
Clasa ,, ) , ,,* # hemodializoare ,
"egula & # disp medicale neinvazive care vin in contact cu tegumente lezate # clasa , , /) , /* # tampoane ,
vata, tifon
Disp medicale invazive ( implanta-ile 6
"egula ' # toate disp invazive in raport cu orificiile anatomice care nu sunt conectate cu un disp medical
activ # oglinzi stomatologice , cateter cu alonas ptr dilatare prostatica , lentile de contact , tampoane ptr
singerari nazale sau extractii dentare , proteze dentare fixe , tuuri ptr traheostomie , tu de drenaj gastric
"egula ( # se aplica tuturor disp invazive cu utilizare tranzitorie # toate clasele
)ce ptr sutura , ace si seringi , manusi chirurgicale , cateter cardiovascular , foarfeci , forcepsuri , adezivi
tisulari pe aza de firina , pen"uri cu insulina
"egula ) # se aplica tuturor disp chirurgicale invazive destinate utilizarii pe termen scurt # cleme , canule ,
adezivi tisulari , fire de sutura , adezivi ptr terapia canalelor dentare
"egula * # se aplica tuturor disp chirurgicale invazive utilizate pe termen lung # proteze articulare
implantaile , stent"uri , placute cu suruuri ptr ortopedie , implanturi maxilo faciale , punti , coroane , aliaje
dentare , valve cardiace , proteze vasculare , stent"uri vasculare , electrozi ptr S1C , filtre permanente ptr
vena cava , fire de sutura asoraile
Disp medicale active ; clasa '5< '7
"egula + # se aplica disp medicale active destinate adm sau schimului de energie :
En mecanica # urghiu in stomatologie
En acustica # proteze auditive , terapia cu laser , radiatii ionizante x
En termica # incuatoare
"egula #, # destinate furnizarii de energie in scopul otinerii de imagini : .&1 , C@ , electrocardiograf ,
termometre electronice
"egula ## # se aplica disp active destinate adm sau indepartarii med , lichidelor iologice sau alte sust din
organism : echipament ptr aspiratie , ptr dializa ,
"egula #$ # toate celelate disp active sunt cuprinse in clasa ,
:eguli speciale
"egula #% # se aplica tuturor disp care incorporeaza ca parte integranta o sust care daca este utilizata
separat poate fi considerata produs medicamentos si care act asupra org uman cu o act auxiliara fata de cea a
disp : prezervative cu spermicide , catetere acoperite cu heparina
"egula #& # toate disp ptr contraceptie sau ptr prevenirea olilor transmisiile sexual :prezervative diafragme
contraceptive , disp intrauterine contraceptive
"egula #' # ptr dezinfectarea , curatarea , clatirea sau hidratarea lentilelor de contact # sol ptr lentile de
contact , sol dezinfectate ptr endoscoape , sterilizatoare
"egula #( # disp inactive destinate ptr inregistrarea de imagini de diagnostic prin raze x
"egula #) # toate disp faricate folosind tes animale sau derivate neviaile ! valve cardiace iologice ,fire de
sutura din catgut , implanturi de colagen
"egula #* # ptr pungile ptr sange
7 dupa calea de acces :
Calea parenterala : seringi , perfuzoare , ap ptr transfuzii
Calea resp # sonda nazala cu oxigen , sonda ptr aspiratia ronsica
Calea digestiva # sonda duodenala
Calea genito" urinara # sonda vezicala , punga de urina
Calea chirurgicala # camera cu cateter implantail
C . Dupa durata de utilizare :
@ranzitorie # mai putin de <0 min
@ermen scurt ptr o perioada de pana la 80 zile
@ermen lung ptr o perioada mai mare de 80 zile
D. dupa impactul asupra org :
Disp neinvazive #
Disp medicale invazive
Disp chirurgical invaziv
,mplantaile

Marcarea
,n .omania sunt permise punerea pe piata si utilizarea disp care indeplinesc urmatoarele conditii :
Sunt inscriptionate CE # marcaj european de conformitate adica atesta indeplinirea cerintelor
din -B 370>08
Sunt inscriptionate CS # marcaj national de conformitate
,n cazul in care are amele marcaje CE= CS = semifica ca disp este conform tuturor prevederilor si
reglemtarilor tehnice respective
CE # o-ligatoriu si permite liera circulatie in 5E
0tichetarea si instructiunile t- sa cuprinda informatiile necesare utilizarii produsului in cond de
securitate
,nstructiunile de utilizare nu sunt necesare ptr disp clasa I < II daca pot fi folosite in siguranta fara aceste
instructiuni
0ticheta t- sa cuprinda
1umele sau numele comercial , adresa producatorului
Detalii ptr identificarea disp si a continutului pachetului
Cuvantul steril daca e cazul
1r lotului sau nr de serie dupa caz
@ermen de valailitate # anul si luna pana la care poate fi folosit
,nscriptia de unica utilizare acolo unde e cazul
Ea comanda ptr disp la comanda
Exclusiv ptr investigatii clinice
Cond speciale de pastrare si>sau manevrare
,nstructiuni de utilizare
)tentionari si>sau precautii necesare
)nul de faricatie ptr disp active
&etoda de sterilizare daca e cazul
Materiovigilenta
Se refera la incidentele sau riscurile de incidente rezultand din utilizarea disp medicale precum si
informarea priviind incidentele datorate disp introduse pe piata
+ metoda de evaluare a prolemelor care pot surveni in urma utilizarii disp medicale este analiza
riscurilor
,dentificarea riscurilor presupune informarea exacta priviind natura , severitatea , localizarea si tipul
de dispozitiv medical
@oate aceste riscuri t inregistrate si raportate cat mai repede
Disp medical suspect # care ar fi putut contriui sau ar putea fi cauza unui incident # rc adv
5n accident este considerat serios cand pacientul a decedat , necesita spitalizare , reclama interventie
chirurgicala
5n incident # poate fi o circumstanta care a generat un disconfort
)naliza tuturor informatiilor permite evaluarea gradului de risc si luarea masurilor necesare #
retragerea de pe piata a disp , retragerea autorizatiei de funct a prod si sau distriuitorului
M" are obligatia de a inregistra si de a evalua orice informatie primita privind incidentele
&S informeaza producatorul sau distriuitorul despre orice incident
Deoarece piata disp medicale este in continuua crestere este necesara coordonarea activ in domeniu ,
cooperarea autoritatilor nationale , semnalarea incidentelor intr"o anca de date ( E5D)&ED ) in scopul
imunatatirii sigurantei pacientilor din intreaga lume
Materii prime folosite ptr o-t produselor tehnico medicale
Conditii .
Inerte dpdv !iologic
Sa poata fi supuse sterilizarii
Sa nu sufere modificari fizico chimice sau mecanice in timpul utilizarii
&aterialele folosite pot fi :
"oteluluri aliate cu Cr # 1i rezistente la rugina
" titan sau aliaj de titan
" aliaje de metale grele , neferoase cu suprafete finisate ( ronz placat cu Cr" 1i)
" metale usoare ( )l)
" sticla ptr sist optice
" metale ceramice
" ciment si alti ag de fixare
" aliaje de lipit
" materiale plastice si de cauciuc
" celuloza si umac
7iomateriale < -iocompati-ilitate
7iocompati-il # cel care nu determina nici o rc adv a tesutului
Cand un material este introdus in corp t avut in vedere / aspecte :
,nfluenta mediului fiziologic
Efectul materialului si al prod de degradare a acestuia asupra fluidului si tesutului
7iomaterialele se caract prin inertie chimica si iologica , stailitate fizico # chimica , asenta toxicitatii ,
compatiilitate superioara comparativ cu mat traditionale
+ directie noua de cercetare o constituie inlocuirea mat artificiale utilizate in medicina cu mat
ioartificiale
*iomat sunt utilizate in chirurgia plastica si constructiva , stomatologie , ortopedie , implanturi
stomatologice
Alia$ele metalice ridica proleme de iocompatiilitate , deoarece prop lor mecanice sunt f diferite de
cele ale osului
Ceramicile ( aluminele arse ) au o iocomp excelenta
Biomat cu structura chimica asemanatoare osului (derivate din fosfati de ca ) ofera avantajul ca pot fi
colonizate de cel osoase datorita structurii poroase si analogiei osoase cu tes osos
)stazi sunt intreprinse cercetari cu privire la ot de inlocuitori ai sangelui : ela unor celule artificiale
constituite din - si microincapsulate in polimeri sintetici sau gelatine si dextrani utilizate ca sustitut al
plasmei sanguine
*iomat noi au imunatatit performantele lentilelor de contact
,ngineria iomed presupune nu numai studiu si producerea de echipamente iomedicale performante , ci
si utilizarea acestor echipamente in cond de calitate a actului medical si de securitate ptr pacient si personalul
medical
Materiale si echipamente de protectie
Dispozitive medicale ptr diagnostic in vitro
&ateriale si echipamente de protectie

$rocesul de preventie a infectiilor este de importanta majora # scopul este acela de a reduce nr infectiilor
si de a reduce riscul aparitiei lor date fiind consecintele acestora in plan medical si economic
&asurile de protectie t sa se adreseze in egala masura atat pacientilor , apartinatorilor cat si echipei
medicale
$rin echipament de protectie # se intelege ariera intre lucrator si potentiala sursa de infectie , utilizata
in timpul activitatilor care presupun riscul de infectie
,n farmacii se gaseste o gama larga de produse care fac parte din echipamentul de protectie necesar in
unitati medicale
Masti chirurgicale :
protejeaza tegum si muc ucala si nazala
Sunt destinate utilizarii in ingrijirea pacientului si in chirurgie
$ermit respiratia fara efort fiind totodata si un filtru
Conditii .
-ipoalergene
.ezistente la fluide
.ezistente la microorganisme
Sa fie usor de fixat , respectiv de indepartat
Sint confectionate din textura in diferite straturi , captusite material textil si cu elastic sau snur
)u o tija de contur a nasului ptr o una fixare
)lte masti au forma de cupa , oferind confort optim la purtare
1u ofera protectie impotriva aerosolilor mici
Masti si dispozitive ptr particule
). masti de unica folosinta ptr particule # prevazute cu filtru de aer de inalta eficienta ptr particule (
+0P5= high efficency particulate air filter ) # inlatura 77,7?C dintre particule cu diam de 0,8
microm
'. semi=masca sau masca completa cu filtre ptr particule # ofera protectie ptr sust chimice specifice
sau pot fi filtre -E$)
". dispozitive electrice de respiratie cu purificarea aerului ( $)$." poFered air purif2ing respirator)
# folosesc o pompa ptr a forta aerul sa treaca prin filtrele care elimina contaminantii inainte de a fi
furnizat purtatorului
Sunt confortaile deoarece aerul intra in masca fortat de catre pompa producand un ef de racire
)u dezav ca sunt greioaie , nu pot fi folosite acolo unde este necesar un camp steril , deoarece aerul poate
iesi pe langa garnitura , sau prin valva de expiratie
1ecesita reincarcarea ateriilor
Manusi medicale # se fol atunci cand se anticipeaza :
Contactul mainilor cu singele , lichide iologice , tes umane
Contact cu pacientii care sangereaza , au plagi deschise , escare , leziuni
&anipularea dupa utilizare a intrumentarului contaminat in vederea curatirii
@ipuri de manusi : " fct de scopul si modul de utilizare sunt :
). Manusi reutiliza-ile ( de uz general ) # folosite ptr manipularea de materiale si produse
iologice contaminate si ptr activ de intretinere ! se pot decontamina si reutiliza daca nu sunt
deteriorate
'. Manusi de uz unic # utilzate in interventii care implica un contact cu regiuni ale corpului! se
fol atat manusi sterile ( chirurgie ) cat si nesterile dar curate # au aceleasi calitati ca si cele
chirurgicale dar grosimi diferite
(orma este universala ptr amele maini
Exista si manusi chirurgicale ortopedice mai groase decat cele standard oferind protectie marita
impotriva fragmentelor de oase din timpul interventiilor ortopedice precum si rezistenta marita ptr a evita
ruperea
Exista manusi microchirurgicale ptr interventiile delicate
Dupa folosire se spala mai intii mainile cu manusi iar dupa indepartarea manusilor mainile se spala din
nou chiar daca manusile nu sunt deteriorate
Sunt faricate din latex sau polimeri sintetici
&anusile chirurgicale # au o rezistenta marita ptr a evita ruperea
,n farmacii # gama variata de marimi
Manusi chirurgicale cu pudra # amidonul sau caronatul de calciu
Depunerea de pudra se poate face prin emulsie sau aerosol
)midonul are avantan>ul iodegrailitatii dar poate determina rc alergice
Ef lurifiant al pulerii asigura o una manipulare iar dezav ac tip de manusi este determinat de faptul ca se
asigura transportul diferitelor sust chimice si microorg , au ef proinflamator si fav aparitia rc alergice ca de
ex pruritul si eruptia , rar tuse , dispnee , rinoconjuctivita
,n vederea limitarii acestor dezav prod au pus la dispozitie noi tipuri de manusi cu un continut cat mai mic de
amidon
Manusi chirurgicale fara pudra # contin o pelicula interna de gel # silicon sau alt polimerar ce formeaza o
ariera de protectie care impiedica interactiunea ag micro cu pielea si previne uscarea pielii ( retinerea apei )
Manusi chirugicale sintetice # fara pudra # rezistente la alc sanitar si alti ag dezifectanti
Sunt recomandate ptr persoanele alergice la latex
Campuri chirurgicale # pacientii cu inf intraspitalicesti necesita o spitalizare prelungita de aceea t
respectate principiile de asepsie
,n cazul inf postoperatorii se recomanda reducerea si restrictionarea accesului microorg la plaga operatorie
deschisa
,n acest scop se fol campuri chirugicale de acoperire
)stazi exista si campuri chirurgicale cu pelicula micro- de acoperire destinata acoperirii suprafetei sterile
si activ micro pe toata perioada interv
Sunt conf din materiale asorante
5nii producatori pun la dispozitie un sistem complex de campuri
)sigura sterilitatea suprafetei si a activ micro-iene continuue pe toata perioada
Campurile se indeparteaza usor reducand timpul curatirii zonei
Dispozitive medicale ptr diagnostic in vitro
Dupa scopul ptr care sunt folosite :
" aparatura ptr diagnostic
aparatura de laorator # destinata efectuarii diferitelor teste microiologice , in scopul stailirii unui
diagnostic sau ptr cunoasterea unor parametri fiziologici
aparatura ptr explorari functionale # destinata investigarii organismului uman in scopul cunoasterii
starii normale sau patologice a acestuia : temometre , glucometre , tensiometre
5paratura ptr terapie # ptr tratamentul unor afectiuni diverse
)parate de masaj , aparate ptr aerosoli , aparate de raze x,
,n farmacii :
)parate ptr explorari functionale # termometre , tensiometre , glucometre
Echipamente ptr respiratie
)parate ptr terapie fizica , recuperatorie
@ermometrul
@ermometrul cu aplicare corporala
@ermometru clinic tip anda
@ermometru clinic tip plasture
termometru ptr frunte tip anda magnetica
@ermometru clasic cu mercur
@ermometru digital tip creion
@ermometru digital cu cap flexiil
@ensiometre :
$acientul t sa stea confortail , culcat sau sezand , in repaus fizic si psihic timp de : min
anterior determinarii
&asurarea se face in clinostatism sau in sezut cu ratul dus pe cat posiil la niv cordului
Se fol de preferat un aparat cu coloana de hg , iar masurarea se repeta de doua ori
&anseta t adaptata fct de varsta , ai sa acopere />8 din lungimea ratului
$tr pres arteriala sistolica se ia in considerare primul zgomot ce apare din momentul
deprimarii mansetei
$res art diastolica corespunde cu disparita zgomotelor
Metode de masurare a tens arteriale :
&etode invazive # prin cateter # neoisnuite
&etode neinvazive
Metode ultrasonice , pe aza ef Doppler # sunt metode cu fidelitate crescuta , avand rezultate asem
cu cele prin metoda clasica
Metoda oscilometrica # in care pres sistolica este notata in momentul cresterii ruste a amplitudinii
oscilatiilor acului indicator , iar pres art diastolica in mom reducerii ruste a acestora
Metoda flush # manseta se fixeaza la rat sau coapsa , se infasoara ratul su manseta cu o anda de
cauciuc elastica strinsa , ptr a realiza o exanghinare , se umfla apoi manseta deasupra valorii pres
sistolice , dupa care se scoate anda de cauciuc , memrul ramanind exanghinat , se decomprima lent
manseta si momentul recolorarii memrului corespunde cu pres arteriala medie
Aparate utilizate ptr determinarea tens art
2tetoscopul # dispozitiv care amplifica sunetele , avand la una din extremitati o palnie sau o memr sutire ,
care se aplica pe organ , iar la cealalta , doua olive montate in tuuri de cauciuc care se introduc in
conductele auditive
@ensiometre
Sfigmomanometru cu mercur
Sfigmomanometru aneroid
Aparate utilizate ptr determinarea unor parametri biochimici
,lucometrele # principiu de functionare # se azeaza pe determinarea glicemiei din singele capilar prin act
enzimatica a glucoz # oxidazei , impregnata in enzile de test 4 .ezultatul acestei act este inregistrat de catre
iosenzorul glucometrului si afisat pe ecranul acestuia
glucometru )ccu" Che' active
)ccu # Chec' compact
Blucoalpha 'it
Pompe de insulina # principiu de functionare : se azeaza pe elierarea continuua a insulinei ai sa fie
asigurat nivelul azal al acestei sust pe durata intregii zile , cat si pe elierarea in olus inaintea sau in
timpul mesei
$arti comp :
$ompa propriu zisa
Canule ce pot avea unghiuri diferite de insertie ( de oicei 8: sau 70 grade )
Sterilizarea prodUSELOR tehnico medicale
Dispozitive ptr calea parenterala
+peratiuni prealaile sterilizarii
$otrivit legislatiei in vigoare , inainte de a fi supuse sterilizarii produsele t :
Decontaminate
Triate
Curatate
5m-alate
Decontaminarea # reducerea nr de germeni de pe un oiect sau dintr"o sust
Se realizeaza cu sol dezinfectate si antiseptice
Trierea # pe categorii de materiale
Curatirea # etapa preliminara , oligatorie , sistematica # oiectiv de indepartare a murdariei de pe produs
prin metode mecanice sau manuale utilizand ag fizici > chimici #
Se realizeaza in masini de spalat cu ultrasunete # ptr disp mici , fragile, si masini de spalat
5m-alarea # efectuata dupa operatiile de curatire si control, si t sa asigure integritatea caract
organoleptice , fizice , chimice si mecanice si sa permita trecerea ag de sterilizare precum si extragerea in
cond aseptice a continutului
Se pot impacheta :
Cutii metalice # ( ptr sterilizarea cu aer cald )
Cutii metalice perforate ( ptr sterilizarea cu aur su presiune )
Casolete perforate cu colier
-artie speciala ptr impachetarea instrumentarului
2terilizarea ? +peratia prin care toate microorg vii , su forma vegetativa sau sporulata , sunt omorate sau
indepartate de pe un oiect sau produs ( (.6)
5sepsia = ansamlu de masuri utilizate ptr a impiedica aportul exogen de microorg sau virusi intr"un
organism viu , mediu inert ( material sau mediu de cultura ) prep medicamentos ( prevenirea contaminarii
unui medicament )
Se realizeaza print"o serie de metode fizice si chimice , cat si printr"o serie de precautii , prin care se
evita contactul cu microorganisme" zone sterile , oxe sau locuri sterile
)sepsia se completeaza cu antisepsia = metoda care urmareste distrugerea germenilor patogeni
(microieni , fungici , virali ) , cu ajutorul unor sust chimice ( sust antiseptice ) sau a agentilor fizici
Succesul operatiei de sterilizare depinde de natura microorg , de rezistenta lor la agentul de sterilizare
Metodele de sterilizare se aleg in functie de natura produsului .
(. 6 mentioneaza urmatoarele metode :
" sterilizarea cu aer cald
" sterilizarea cu vapori su presiune
" sterilizarea prin filtrare
" sterilizare cu gaz
2terilizarea la cald = Supunerea microrg la temp relativ ridicate duce la distrugerea lor 4
Eficacitatea act caldurii depinde
=de gradul de incalzire <
=de timpul de expunere <
=si de prezenta umiditatii
&etoda prin : caldura uscata sau cu caldura umeda
Mec de act # coagularea protoplasmei celulare su- act caldurii 4@emp necesara este mai scazuta in
prezenta umiditatii
Flam-area #principiu deshidratarea urmata de caronizarea microorg 4Se realizeaza cu ajutorul ecurilor de
gaz si al lampilor de alcool sau acetona
Se aplica la oiecte mici cu suprafata neteda ,spatule , mojare ,pistile
&etoda rudimentara , care se aplica numai in caz de necesitate asoluta
2terilizarea cu caldura uscata
2e realizeaza de o-icei la )!& grade cel putin "h < la )*& grade cel putin )h sau la )8& grade cel
putin "& min
Se aplica mat termorezistente !ustensile si instrumente metalice , portelan , sticla , fiole , vase gradate
$tr sust sau produse care sunt afectate de vapori de apa : unele puleri termostaile ( olus ala , talc )
uleiurile , grasimile , hidrocarurile , glicerina anhidra ( glicerina oisnuita cu mici proportii de apa poate
exploda )
Sterilizarea pulerilor se face in strat sutire iar a lichidelor in cantitati mici
@impul se ia in considerare dupa ce intreg materialul a atins temp de sterilizare 4 @emp t sa fie aceiasi in
toata incinta dispozitivului si se realizeaza in etuve cu aer ( ventilatoare )
circulant
+iectele supuse sterilizarii t sa fie uscate
,n int etuvelor mari este necesar sa se efectueze un control in diferite locuri , deoarece termometrele de
contact sunt inexacte4In scopul amintit se folosesc -enzi indicatoare a caror culoare vireaza daca se
atinge temp de sterilizare
Dezavanta>e :
" repartizarea neuniforma a caldurii , chiar in cazul unui sistem de ventilatie
" prop izolante ale aerului provoaca decalaje intre temp afisata si temp din int incarcaturii
" oxidarea oiectelor metalice ( fara inox )
" alterarea sarjelor
" dezlipirea instrumentelor formate din materiale cu coef de dilatatie diferit
" nu permite sterilizarea unor lichide , textile , pansamente comprese care t sterilizate prin alte
procedee
2terilizarea cu caldura umeda
3 Sterilizarea cu vapori su presiune
In autoclave la )') grade cel putin )% min sau la ))% grade "& min @ se pot folosi si alte cond de
temp si timp a caror eficacitate a fost dovedita si care t- specificate in monografiile respective
&ec de act # coagularea proteinelor , germenilor microieni dat act a trei factori : fortei de
penetratie , a umiditatii si temp ca urmare a presiunii la care sunt supusi vaporii de apa
5ct vaporilor de apa este cu atat mai profunda si mai penetranta cu cat presiunea este mai
mare
Se sterilizeaza filtre din materialele poroase , pansamentele chirurgicale ,prep apoase ori de cate ori
este posiil # fiole sau flacoane , dopuri de cauciuc
)utoclavele sunt recipiente cu pereti rezistenti care se inchid etans cu un capac si sunt prevazute cu
manometru , termometru , ventil de siguranta si un roinet de evacuare 4Aaporii sunt produsi chiar in incinta
autoclavei 4)utoclava t sa nu contina aer deoarece in acest fel scade puterea lor de penetrare 4@impul de
incalzire se ia in considerare dupa ce fiolele , flacoanele sau materialele au atins temp ceruta
Dezavantaje : sol apoase ale unor medicamente nu suporta incalziri peste 300 grade 4,n timpul
sterilizarii sticla fiolelor poate ceda alcalinitate
Sol injectaile uleioase nu pot fi sterilizate cu ajutorul caldurii umede
1u se pot steriliza pulerile inchise in fiole
2terilizarea cu gaze
&etoda chimica de sterilizare
)g de sterilizare # oxidul de etilena ,aldehida formica , oxidul de propilena
+xidul de etilena # are punct de fierere 30,9 si poate fi usor lichefiat 4Cu aerul da amestecuri
explozive , dar acest dezavantaj se evita prin utilizarea amestecurilor de oxid de etilena cu -ioxid de car-on
sau hidrocar-uri fluorurate ( freoni 6 4Este iritant si vezicant
5ct de sterilizare se datoreste capac de alchilare a grupelor ; 2+ < =+ < = C+ < =1+' ale
moleculelor celulelor ( proteine < enzime < acizi nucleici 6
Eficacitatea sterilizarii depinde de presiunea partiala in incinta de sterilizare # conc utilizate sint intre
'& ; )&&& mg$l
Temperatura # sporeste activitatea , temp de lucru este '& ; !& , deoarece oxidul de etilena se aplica
in special ptr materiale termolaile
/miditatea # factor care influenteaza pozitiv act oxidului de etilena , fiind favoraila o umiditate
relativa de "&="" A42tarea de hidratare a microorg este mai imp deoarece microorg uscate sunt mai
rezistente
Timpul de expunere este fixat in functie de material si de conc gazului 4 )stfel la o conc de 9:0 #
700 mg>l sterilizarea are loc dupa o perioada de 8 ore , ptr o conc de ;:0 mg >l # : ore , iar ptr o conc /00
mg>l # 3< ore , de fiecare data pastrandu"se temp de ;: grade
Sterilizarea cu oxid de etilena nu deterioreaza materialele , este practicaila la temp reduse , si este
destul de eficace
&etoda este destul de limitata datorita rc de alchilare pe care le poate avea fata de medicamente
Se aplica la materialele plastice , cauciuc , manusi chirurgicale , seringi ( dar nu ace ) , vata , tifon ,
truse de perfuzie , anumite sust medicamentoase si unele prep farm # perfuzii conditionate in pungi sau
flacoane de material plastic
2terilizarea cu radiatii
.adiatii uv
Surse # lampi cu vapori de hg
Se adreseaza distrugerii microorg din spatiile de lucru unde se efectueaza op aseptice
2terilizarea cu su-st chimice # introducerea unor sust actericide in anumite produse cum ar fi
vaccinuri, sau utilizarea de solutii antiseptice ptr dezinfectarea spatiilor de lucru sau moilierului
4erificarea sterilitatii
Stailirea unui Gnivel de asigurare a sterilitatii B ? 25( ? sterility assurance level ; coefficient de
securite
4aloarea 25( se sta-ileste in fct de scopul in care se utilizeaza produsul supus sterilizarii
$tr prod medicale invazive care intra in contact cu fluidele corpului se impune o val S)E = 30 "< =
ceea ce inseamna ca se accepta riscul ca 3 produs dintr"un milion sa fie nesteril
Sterilitatea unui oiect nu se poate verifica decat prin teste care distrug starea de sterilitate
$tr ca este o procedura speciala ale carei rezultate nu pot fi verificate integral prin controlul final al
produsului , aceasta operatie t sa fie supusa validarii # se atesta ca produsul este steril prin autorizarea
procesului
Sterilizarea unui produs nu depinde numai de validarea corecta a proc de sterilizare ci si de alti factori
ca :
1ivelul de contaminare microiologica inaite de sterilizare
&odul in care se parcurg etapele de faricatie anterioare sterilizarii : calitatea materiilor prime ,
amalare
Dispozitive ptr calea parenterala
)legerea modalitatii de adm a prod farm are ca scop mentinerea unei conc minime eficiente ,
asigurarea unei eficiente terapeutice maxime , precum si evitarea ef nedorite care pot fi cauzate de o
dozare necorespunzatoare
Calea parenterala fol atit ptr tratament cat si ptr diagnostic datorita avantajelor :
Sust se as rapit si complet
Cant de med adm este dozata cu precizie
Se pot adm pacientilor in stare de soc
" Cele mai imp disp medicale ce servesc adm pe cale parenterala :
Seringa
Dispozitive de injectare automata ( seringi automate )
Catetere scurte sau lungi ! periferice si centrale
@ruse de perfuzie
@ruse de transfuzie
2eringa # intrument dintr"un cilindru si un piston etans la cilindru cu care se injecteaza sust med
Conditii :
Sa fie perfect etansa ( in timpul injectarii sa nu lase sa treaca lichid pe linga piston)
Sa prezinte o gradatie corecta ( dozare precisa )
Sa fie sterile
,nitial # seringi din otel inoxidail , sticla , cauciuc # pisele adaptaile si demontaile
)stazi # seringi de unica folosinta # dupa utilizare t aruncate in recipiente inchise
Exista si seringi speciale adecvate unor utilizari particulare # in scop de diagnostic # arteriografie , urografie
etc
Seringa Bu2on ( +.E # spalaturi auriculare , urologie ) capacitate mare 300" /00 ml
Seringile preumplute : vaccinuri , interferon , insulina # pen"uri
Seringile automate # mijloc mult utilizat in medicina paliativa si in terapia intensiva
)vantaje :
&entinerea conc plasmatice a medicamentelor
Stailirea corecta a duratei perfuziei
Evitarea injectarii la intervale repetate
$osiilitatea verificarii locului de injectare
&entinerea moilitatii si autonomiei pacientului
5ce ptr seringi
)cul # un tu ( canula ) de diferite dimensiuni confectionat din otel inoxidail terminat cu o margine
taiata olic ( ptr a facilita patrunderea in tesuturi )
)cul de seringa este alcatuit din :
)mou # partea prin care se adapteaza acul la seringa # culoare caract ( cod culoare )
*izou # orificiul pe unde iese lichidul care se injecteaza
,n general grosimea acului este direct proportionala cu lungimea
Diametrul exterior al acului sau diametrul nominal este exprimat in Bauge ( B) si este reperat printr"un cod
de culoare
Se oserva faptul ca cu cat cifra B este mai mare cu atat acul este mai fin
$tr evitarea riscului de intepare , acele sunt prevazute cu un capison protector
Dupa utilizare sunt oligatoriu incinerate
Instrumente si aparate ptr calea venoasa de adm a med
(olosite in urgenta si in tratamentele de lunga durata
Catetere # orice tu prin care sunt introduse sau eliminate lichide in si din organism
,nstrumente cu ajutorul carora :
Se adm sust medicamentose
Se realizeaza explorari functionale
$rin cateterism venos se intelege introducerea unui cateter intr"un vas sanguin in scopuri diagnostice
sau terapeutice
Cateterismul venos poate fi :
$eriferic #vena cateterizata apartine sist venos periferic superficial sau profund
Central # cateterul se gaseste in vena cava sup sau inf sau intre periferie si vena cava sup ,
varful cateterului gasindu"se la jonctiunea axilo" suclaviculara
Cateterele # tuuri f sutiri si flexiile din material plastic care sunt introduse intr"un vas sanguin prin
intermediul unui ac si sunt manevrate din ext
Cateterul ramas in vena este fixat la nivelul pielii cu leucoplast
Se fol ptr adm sm , sust nutritive
Truse de perfuzie : dispozitive medicale care permit adm sol medicamentoase
Perfuzia intravenoasa consta in introducerea , pic cu picatura iv a unor sol perfuzaile
Perfuzia gravitationala : scurgerea sol perfuzaile asigurandu"se prin pozitionarea rezervorului la o
inaltime de 0,: # 3 m
% trusa de perfuzie :
$erforator sau percutor ptr fl cu solutie ( asigura prinderea si etanseitatea )
(iltru de aer : ptr fl rigide ( asigura filtrarea acteriologica a aerului care intra in flacon ) se
gaseste incorporat in perforator sau separat
Camera de numarare a picaturilor ( masurarea deitului )
.eglatorul deitului
@uul # o lungime totala de aprox 3:0 cm
.acordul terminal # adus la suprafata pielii in vederea adm medicatiei
-ruse de transfuzie :destinate prelevarii , transferului si transfuziei singelui si derivatelor acestuia
Comparativ cu perfuzoarele prezinta urmatoarele diferente :
$erforatorul nu este prevazut cu filtru de aer
$rezinta intotdeauna un filtru ptr sange cu rol de a retine agregatele # asigura filtrarea part de
peste o,: microni