Infiintarea culturilor anticipate de verdeturi in solarii

Solariile sunt constructii foarte utile pentru producerea legumelor extratimpurii si timpurii.
Folosirea lor in perioada actuala presupune cheltuieli mari care pot fi recuperate doar printr-o
exploatare judicioasa.
Realizarea culturilor anticipate constituie o veriga tehnologica si economica foarte eficienta
pentru folosirea intensiva a solariilor acoperite cu material plastic.
Culturile anticipate de verdeturi (ceapa verde, usturoi verde, spanac si salata) se seamana sau se
planteaza toamna, ierneaza su cerul lier si se recolteaza primavara foarte devreme, cu cateva
saptamani inaintea culturilor similare, semanate sau plantate in primavara.
!entru reusita acestor culturi anticipate sunt necesare masuri tehnologice specifice, dintre care,
mai importante sunt" stailirea amplasamentului, pregatirea atenta a terenului, alegerea unor
soiuri adecvate si modul de infiintare a culturii.
#erenurile sau portiunile de solar, alese pentru culturi anticipate, treuie sa fie irigaile, dar cu
un drenaj un, fie prin infiltrarea rapida a excesului de umiditate, fie prin scurgerea acestuia in
afara solarului.
$or fi preferate terenurile cu expozitie favoraila si ferite de vanturi sau curenti de aer rece, care
nu formeaza crusta.
%e asemenea, este foarte important ca pe terenurile alese pentru aceste culturi sa nu fi fost
cultivate aceleasi specii in ultimii & - ' ani.
!entru o pregatire de una calitate a terenului, este ine sa se execute urmatoarele lucrari"
-%esfiintarea culturii premergatoare, cu evacuarea in afara solarului a tuturor resturilor vegetale
si a materialelor folosite la palisarea fostei culturi.
-Corectarea denivelarilor cunoscute, in care a altit apa la cultura precedenta.
-Fertilizarea de aza cu gunoi de grajd (&() - *)) +g,-)) m., superfosfat (' - ( +g,-)) m.) si
sulfat de potasiu (-,( - & +g,-)) m.), in cantitatile necesare culturii principale care urmeaza in
succesiune dupa recoltarea culturilor anticipate/
-administrarea ingrasamintelor cu azot este daunatoare si neeconomica, deoarece determina
scaderea rezistentei la frig a culturilor anticipate, in cursul iernii.
-0fanarea profunda a solului la &( - ') cm adancime, prin arat, sapat la cazma sau eventual prin
lucrare cu masina de sapat solul.
-1aruntirea solului, cu atentia necesara pregatirii unui pat germinativ un, indispensail pentru
semanatul semintelor mici.
-1odelarea solului, prin deschiderea de rigole si formarea unor straturi inaltate, in coronamentul
de 2* cm (conform schemelor actuale de modelare pentru suprafete mari) sau cu coronamentul
mai lat pentru suprafete mici pe care lucrarile se realizeaza manual.
1odelarea solului este foarte importanta, deoarece excesul de apa din precipitatii se va drena pe
rigole.
!entru aceste culturi sunt recomandate urmatoarele soiuri"
Ceapa verde - Stuttgart.
Usturoi verde - %e %arasti, %e 1oldova, %e Cioroiu, Favorit, Record.
!entru culturi anticipate de usturoi verde se vor evita soiurile de primavara.
Salata - !olul 3ord, Silvia.
Spanac - 1atador, 1atarer, Smarald.
4poca optima de infiintare a culturilor de salata si spanac este luna septemrie.
5n zonele mai calde, semanatul acestor culturi poate fi amanat pana in prima decada a lunii
octomrie.
Ceapa verde si usturoiul verde se pot planta toamna, in cursul lunii octomrie.
!entru toate aceste culturi, esential este ca la instalarea ingheturilor, plantele sa fie ine
inradacinate, cu ' - * frunze adevarate, ine formate.
Schemele de semanat pentru salata si spanac se realizeaza, trasand cu semanatoarea * randuri pe
coronamentul straturilor modelate.
!entru culturile semanate manual, este ine ca randurile sa fie plasate perpendicular pe rigole,
echidistant, la &( cm, deoarece in acest fel semanatul si viitoarele lucrari de ingrijire se pot
realiza mult mai usor si mai ine.
!lantarea arpagicului sau a cateilor de usturoi pentru culturile de ceapa si usturoi verde se poate
realiza mecanizat, conform schemelor prezentate in figura sau, pentru culturi realizate manual, in
randuri echidistante, la distanta de -( - &) cm.
Semintele de salata si spanac se seamana la - - -,( cm adancime, folosindu-se norme de & +g,ha
(&) g,-)) m.) la salata si &( +g,ha (&() g,-)) m.) la spanac.
0ceste norme de semanat sunt mai mari decat cele recomandate pentru culturi de primavara,
deoarece ele treuie sa compenseze pierderile datorate inghetului, care sunt inerente in timpul
iernii.
!entru plantarea culturilor de ceapa verde este recomandata folosirea arpagicului mare, cu
diametrul ulului de peste &- mm sau chiar a ulilor mici de ceapa uscata, cazuti la sortare, cu
diametrul pana la ') mm.
Folosirea materialului de plantare cu diametru mare este preferaila, deoarece ceapa verde va fi
mai viguroasa.
6a usturoiul verde, marimea ulililor (cateilor), folositi la plantare, depinde de soi.
%istanta intre plante pe rand, pentru aceste doua culturi este de & - ' cm, iar adancimea de
plantare este de * - ( cm.
!lantarea mecanizata sau semimecanizata a ulilor sau ulililor are drept consecinta formarea
unor tulpini false, strame, care scad valoarea comerciala a cepei verzi sau a usturoiului verde.
!entru evitarea acestui fenomen nedorit, pe suprafetele mici, ulii de arpagic sau ulilii de
usturoi se vor planta manual, in pozitie verticala, cu discul (radacinile) in jos.
Calculand cantitatile necesare de arpagic, la o densitate de -)) - &)) plante , m. pe terenul
efectiv cultivat (in care nu este inclusa suprafata potecilor) si la o greutate medie a ulilor de & -
* g, sunt necesare norme de &)) - 7)) g,m..
0parent, densitatile si cantitatile de arpagic sunt foarte mari, dar la o cultura de ceapa verde,
plantele se recolteaza la dimensiuni mult mai mici decat ceapa pentru uli uscati, iar spatiul de
nutritie necesar este mai mic.
5n plus, pierderile de plante in cursul iernii pot fi de -( - &)8 din densitatea initiala.
%atorita acestui fapt, la ceapa verde, usturoi verde si spanac, desi densitatile initiale sunt mari,
culturile nu se raresc.
!entru evitarea scaderii densitatii cu mult su parametrii optimi, culturile anticipate de salata se
raresc in primavara.
5n cazul lipsei precipitatiilor, imediat dupa infiintarea culturilor, se vor aplica udari, pentru
asigurarea unei rasariri rapide si uniforme a acestora.
6ucrarile de ingrijire a culturilor anticipate in cursul iernii si in primavara vor fi prezentate intr-
un articol viitor.
%r. ing. 3icolae 0#030S59
Salata verde
:
Salata (Lactuca sativa) este o specie legumicola, erbacee, anuala, cu
inaltimea de pana a 60cm, originara din zona Mediterana si face parte din familia
Asteraceae. Tulpina florala este tare, dreapta, ramificata in partea superioara. Florile sunt
mici, de culoar galbena si infloresc in luna mai-iunie. Este o planta pretentioasa fata de
umiditate, mai ales in perioada rasaririi si formarii capatanilor. alata prefera solurile
racoroase si umede, se dez!olta bine c"iar si in locuri umbrite iar daca sunt plantate int-un
loc insorit cu temperaturi ridicate pe durata zilei au tendinta sa formeze tulpina si sa
produca flori.
alata se culti!a prin rasad sau prin semanare directa in gradina. #entru salata de
prima!ara, semintele se sadesc direct in camp, incepand cu $umatatea lunii august si pana
la sfaristul lunii septembrie, la distante de %&-'0 cm intre randuri. #entru culturile de la
sfarsitul prima!erii, inceputul !erii, salata se seamana in februarie-martie. #entru cultura de
toamna, semanarea se face la inceputul lunii august.

(ulti!ata prin rasad, salata face capatani mai mari. e seamana la $umatatea lui februarie,
in rasadnite semicalde sau in solar. (and rasadul are )-6 frunze se face plantarea in
gradina. *istanta de plantare a rasadului este de '0 cm intre randuri si %) cm pe rand.
*upa plantare rasadurile se uda.

(a lucrari de ingri$ire recomandam+ prote$area cu folie de plastic impotri!a ing"etului a
salatei semanata toamna, prasitul, se raresc plantele la distante de '0 cm pe rand, udatul
(daca sufera de seceta salata !a a!ea un gust amar si !a produce flori), si protectia fata de
daunatori.

,n momentul aparitiei tulpinilor florifere, frunzele nu mai sunt bune pentru consum.
-ecoltarea se face manual prin taierea capatanii de salata la ni!elul solului.
PROCESUL DE PRODUCTIE
In practica de specialitate anul agricol se compune din doua cicluri de productie. Ciclul I are loc in perioada
ianuarie - iunie, iar ciclul II se desfasoara in perioada iulie - decembrie. La unele culturi (tomate, vinete, etc)
practicam un sistem prelungit de productie cu un singur ciclu din martie pana in noiembrie.
Procesul de productie se compune din mai multe etape distincte, si anume:
1. Producerea rasadurilor:
Producerea rasadurilor reprezinta prima etapa a procesului de productie care se desfasoara intr-un spatiu special
amenajat, compus din compartimente distincte, perfect izolate intre ele. !ceste compartimentari sunt necesare
pentru a putea asigura dirijarea diferentiata a factorilor de mediu (in functie de specie,varsta etc.).
In aceste compartimente, mentinem in permanenta un nivel optim de temperatura si sa asiguram necesarul de
luminozitate. In perioadele cu lumina insuficienta e"ista posibilitatea suplimentarii acesteia pe cale artificiala.
!stfel, folosind cele mai importante resurse de energie (caldura si lumina) si programe adecvate de fertilizare
asiguram o dezvoltare corespunzatoare a rasadurilor. In acest fel influentam potentialul de productie al plantelor
pentru toata perioada lor de viata.
In termen, de # - $ saptam%ni de la semanare, rasadul este pregatit pentru plantarea in sera.
2. Plantarea:
Inainte ca plantarea sa aibe loc este necesar sa pregatim spatiul de productie. Lucrarea incepe, cu circa &-#
saptam%ni Inainte si cuprinde cateva etape si anume: dezinfectia serei, instalarea stratului de folie , asezarea
sacilor cu substrat organic, adaptarea sistemului de irigare prin picurare si decuparea orificiilor la saci.
La nivelul unui 'ectar se planteaza, in cazul castravetilor, (.))) de plante, iar in cazul tomatelor, *+.))) de
plante.
,e'nologia folosita de noi este una revolutionara in domeniul legumelor de sera.
In urma e"perimentelor realizate cu ajutorul acestor noi te'nologii am observat cresterea eficientei procesului de
productie si a calitatii produselor obtinute.
!stfel, incepand cu anul *))$, am decis e"tinderea aplicarii noului sistem de plantare pe substrat organic la
intreaga capacitate de productie.
3. Cresterea si dezvoltarea plantelor:
-urata procesului difera de la o specie la alta. Pentru obtinerea recoltei de castraveti avem nevoie de cca. #-+
saptam%ni, in cazul culturilor de tomate aceasta perioada poate ajunge pana la -. s%pt%m%ni. Pentru o
dezvoltare normala castravetii au nevoie, pe timp de noapte, de asigurarea unui prag termic de ($-( grade C, in
timp ce la tomate, pe timp de noapte, temperaturile pot fi mai scazute cu *-# grade C.
Pe timpul iernii, consumul de energie termica poate sa reprezinte cca. $)/ din costurile totale. -in acest motiv
asiguram in permanenta o izolare c%t mai eficienta a serelor.
-esi costurile de productie difera de la un anotimp la altul obiectivul nostru este de a asigura continuitatea
productiei.
In procesul de fructificare este esential sa asiguram conditii optime pentru polenizare. In trecut, acest lucru era
efectuat manual cu ajutorul unei pipete. In prezent intreg procesul se realizeaza cu ajutorul bondarilor,
ac'izitionati in acest scop. In felul acesta, fiecare floare este polenizata. 0n stup contine circa ) bondari fiind
necesari #-+ stupi la un 'ectar. 1ondarii polenizeaza un numar de cca. (.))).))) de flori de tomate pe 'ectar.
2ilnic, cu ajutorul sistemului de irigare prin picurare, fiecare planta beneficiaza de substantele necesare
dezvoltarii armonioase si pentru intarirea rezistentei la boli si daunatori.
4. Recoltarea:
0ltimul proces inainte de pregatirea pentru v%nzarea propriu-zisa este recoltarea.
Productia obtinuta se recolteaza de doua sau trei ori pe saptamana. 3recventa recoltelor depinde de bioritmul
atins in procesul de fructificare si de nivelul productiei.
In cazul castravetilor, productia la un 'ectar poate varia intre & si (# tone4saptam%na, in functie de perioada
calendaristica si varsta plantelor.
La tomate, in perioada ma"ima de productie, la o singura recolta se pot obtine la nivelul unui 'ectar, cca. tone
(apro"imativ 5).))) de fructe).
Cantitatea ma"ima de legume pe care un muncitor o poate recolta intr-o zi este de (.))) de 6g.
Legumele recoltate sunt asezate in ladite de plastic. !poi, cu ajutorul unor tractoare, produsele de sera sunt
transportate in 'ala de sortare si ambalare.
5. Pregatirea pentru vnzare:
-upa o perioada de efort sustinut, care in cazul castravetilor, este de saptamani, iar in cazul tomatelor este de
(* saptamani, primele produse finite ajung la poarta 'alei de sortare si ambalare. Primele productii se obtin in
luna martie, tot procesul se desfasur%ndu-se pana la sfarsitul lunii noiembrie.
Obtinerea rasadurilor de legume
.egumele ce se culti!a mai frec!ent prin rasaduri
sunt rosiile, !inetele si ardeii, care au cerinte mai
mari in ce pri!este caldura si necesita o perioada mai
mare de !egetatie pana la recoltare.
#rin rasaduri se culti!a si plante mai putin
pretentioase, ca !arza, conopida, gulia, in scopul de
a obtine productii timpurii, de asemenea si prazul,
ceapa de apa, telina, castra!etii, si do!leceii, tot in
acelasi scop.
-ealizarea rasadnitelor presupune urmatoarele materiale+ gunoi de gra$d proaspat, nefermentat/ pamant de
rasadnita (de 0telina0)/ tocuri de lemn/ geamuri/ rogo$ini.
Gunoiul de grajd se foloseste pentru incalzire (rasadnita calda). (el mai bun este gunoiul proaspat de cal,
care intra repede in fermentatie si da cantitatea cea mai mare de caldura. e poate folosi si gunoi proaspat
de !ite, fiind indicat sa se amestece cu gunoi de cal.
A!anta$ele folosirii gunoiului de gra$d sunt mai multe, printre care costul scazut, nu necesita instalatii
speciale, iar dupa ce s-a folosit poate fi intrebuintat la producerea de mranita sau ca ingrasamant
suplimentar.
Pamantul de rasadnita, sau de telina, cum mai este denumit, se pregateste inca din timpul !erii, in felul
urmator+
- dintr-un loc intelenit (inierbat), pa$isti, izlazuri, etc., se fac brazde groase de %0-%' cm si lungi de '0-10
cm. Acestea se asaza in gramezi, unele peste altele, cu iarba la iarba, intr-un loc umbrit, udandu-se din timp
in timp pentru a putrezi mai usor. *upa putrezire rezulta pamantul de telina care se amesteca in anumite
proportii (!ezi mai $os) cu mranita si nisip.
,n lipsa unui loc intelenit se pot taia brazde dintr-un camp de lucerna sau trifoi. 2isipul se foloseste pentru a
face pamantul de rasadnita mai permeabil si mai usor.
Proportii de amestec pentru diferite legume:
(ultura Mranita 3
#amant de telina
3
2isip 3
-osii )0 ') ')
Ardei, !inete &0 )0 %0
(astra!eti &0 &0 '0
4arza, conopida )0 ') ')
alata ') 5) -
Tocul de rasadnita
E6ista mai multe !ariante de rasadnite (e6.+ cu ' pante, ingropate, etc.), insa cea mai simpla este cea cu
toc pe care o !om prezenta in continuare.
Tocul este format dintr-o rama de lemn de ')-10 cm inaltime, & m lungime si %,) m latime, a!and prinsa
din metru in metru cate o sting"ie pentru spri$inirea foilor de geam, cu dimensiunea de % pe %,) m.
-ama se asaza pe un strat de gunoi de gra$d amena$at pentru rasadnita, mai lat decat tocul, si gros de &0-
50 cm. 7eamurile au rol de mentinere a caldurii dega$ate.
,n interiorul tocului se mai pune un strat de gunoi de gra$d proaspat, de cca ) cm grosime, dupa care
rasadnita se acopera cu foile de geam si rogo$ini.
*upa cate!a zile, daca se constata inceperea fermentarii (apar picaturi de apa pe interiorul geamului), se
asaza amestecul de pamant intr-un strat de %'-%) cm. #amantul se grebleaza, dupa care se acopera iar
rasadnita.
emanatul in rasadnita se face cand pamantul s-a incalzit, lucru ce se constata prin aparitia buruienilor.
,nainte de semanat, pamantul se ni!eleaza cu grebla, distrugand astfel si buruienile.
Semanatul in rasadnita se poate face in randuri sau prin imprastiere cat mai uniforma. #este seminte se
presara un strat de mranita gros de %-' cm. e batatoreste usor pamantul si se uda cu o stropitoare cu sita
fina, cu apa calduta.
-asadurile se pot planta si in ladite, in g"i!ece sau in pa"arele din plastic, in lipsa tocurilor de lemn. #e
fundul laditelor se fac cate!a gaurele prin care sa se scurga e6cesul de apa. e asaza un strat de nisip de %
cm grosime, dupa care se pune amestecul de pamant. emanatul se face in randuri, la &-) cm distanta.
.aditele se tin intr-o incapere incalzita, iar dupa rasarire se asaza langa geam, la lumina. (and rasadurile au
atins perioada optima, se planteaza in gradina.
-asadirea in g"i!ece se aplica la legume care suporta greu transplantarea in gradina (e6. castra!eti,
do!lecei), asa fel incat acestea sa fie plantate in gradina cu pamantul din g"i!ece, fara a fi afectate
radacinile.
e folosesc g"i!ece mici de pamant ars cu diametrul de 6-8 cm sau pa"arele de plastic gaurite la fund.
7"i!ecele se umplu cu pamant pana la $umatate, apoi se seamana cate ' seminte la g"i!eci prin apasare cu
degetul, dupa care se uda cu apa calduta si se tin la lumina si caldura.
.a g"i!ece se mai pot produce rasaduri si de la alte legume
-asadirea in ladite
-asadirea in g"i!ece
Ingrijirea rasadurilor #ana la rasarire, rasadnita se tine acoperita cu geam si rogo$ini. ,mediat ce plantele
incep sa apara, se inlatura rogo$inile pentru patrunderea luminii. -asadnita se !a aerisi zilnic, c"iar si pe
timp mai racoros, ridicand brusc geamul si lasandu-l imediat la loc. #e masura ce timpul se incalzeste,
aerisirea se !a face tot mai des.
*aca pamantul din rasadnita tinde sa se usuce, se uda usor cu apa calduta. 2u trebuie sa fie nici prea multa
umezeala, deoarece rasadurile se alungesc prea mult, se imbolna!esc si cad. *aca se intampla acest lucru,
se aeriseste bine rasadnita, iar plantele bolna!e se smulg.
*aca apar coropisnite, se ingroapa la '-1 cm din loc in loc momeli.
(ombaterea coropisnitelor prin momeli se face dupa urmatoarea reteta+ se fierb %) minute %00 gr boabe de
grau/ dupa racire se amesteca cu ) gr insecticid (Aldrin, *eto6, *uplito6, into6, inorato6, etc.) si % gr
untdelemn.
(alirea rasadurilor se face cu scopul ca acestea sa se obisnuiasca cu conditiile climaterice mai aspre, la
plantarea in camp. #entru aceasta, cu %0-%) zile inainte de plantare se ridica geamurile, la inceput numai
ziua, apoi si noaptea. 9datul in acest timp se reduce
la minim sau se suprima total.
#lantarea rasadurilor se !a face tinand cont de perioadele specifice fiecarei legume, tinand cont de
caracteristicile culturii respecti!e.
Tipuri de solarii
(ulturile de legume timpurii si e6tratimpurii se pot
obtine in rasadnita, in solarii de diferite tipuri si in
sere-solar. 2e !om ocupa in mod deosebit de
obtinerea legumelor in solarii, care sunt mai usor de
amena$at si necesita mai putine in!estitii.
olariile sunt constructii simple, acoperite cu folie de polietilena de 0,%-0,' mm grosime si in care se
planteaza legume sau se produc rasaduri, prima!ara foarte de!reme, in !ederea obtinerii de productii
e6tratimpurii (trufandale).
Ele se monteaza cu minim %0-%) zile inainte de data plantarii, pentru ca pamantul sa se incalzeasca.
Solarul simplu de tip tunel este usor de realizat.
#entru construirea acestui solar se folosesc ti$e de plastic fle6ibile sau de fier-beton de : 6, lungi de %,6-%,8
m. Ti$ele se asaza arcuit la distanta de %-%,) m intre ele, infigand cele ' capete in pamant, constituind astfel
sc"eletul solarului.
*esc"iderea arcului !a fi de 50 cm, iar inaltimea de &0-)0 cm. #e sc"elet se fi6eaza folia lata de %,) m asa
fel incat sa treaca cu %) cm peste marginile tunelului, pentru ca folia sa fie fi6ata prin asezarea unor brazde
de pamant peste margini. .a cele ' capete ale tunelului folia se prinde in manunc"i de cate % tarus-ancora.
,ntr-un astfel de solar se pot planta '-1 randuri de rasaduri de talie mica+ salata, !arza, conopida, etc. *upa
ce timpul s-a incalzit, solarul se desfiinteaza, iar cultura ramane in camp desc"is.
;rientarea tunelului trebuie facuta astfel incat !anturile puternice sa bata in lungul acestuia.
9n alt tip de solar este solarul inalt de tip tunel.
Acesta are sc"eletul de fier-beton de : %&-%8, cu desc"iderea la baza de )-5 m. Ti$ele din fier sunt sudate
intre ele cu bare de fier, iar de o parte si de alta a coamei se intind cate 1 randuri de sarma gal!anizata
pentru sustinerea foliei. Fiecare picior al arcadei se introduce intr-un locas din tea!a fi6ata in beton, pentru o
mai buna stabilitate. Folia de polietilena de 0,' mm trebuie sa depaseasca marginile solarului pentru
ancorare sau acoperire cu pamant pe margini. *upa ce s-a acoperit solarul cu folie, peste acesta se intinde
prin incrucisare sarma de 1 mm care se fi6eaza cat mai bine si mai strans pentru a impiedica ruperea foliei
de catre !ant.
*aca e6ista posibilitatea, acest tip de solar poate fi pre!azut in interior cu te!i pentru incalzire (sere-solar).
Solarii joase duble
Acest tip de solar se confectioneaza frec!ent dintr-un sc"elet de lemn sau fier-beton. #entru acoperire se
folosesc doua folii de polietilena late de %,& m, lipite intre ele pe latura lunga.
Solarii inalte cu acoperis in 2 pante
e construiesc din lemn. Fi6area foliei se face prin sipci de lemn late de '-1 cm care se prind de sc"elet cu
cuie de tabla. e pot alatura ' sau mai multe asemenea solarii, in care se pot culti!a toate speciile de
legume.
Cultura legumelor in solarii si sere
(ate!a soiuri de legume ce se pot culti!a in solar cu rezultate foarte bune+
rosii+ Marita %)/ Marita ')/ 4idra %&/ ,salnita )0/ *elicates/ 4emone
ardei gras+ E6port/ 9rias de (alifornia/ *e *unarea/ olaris
!inete+ *elicia/ <ucurestene/ #ana (orbului/ .idia/ 2arcisa
*upa ce s-a incalzit pamantul in solar (%0-%) zile de la montare si acoperire cu folie), se ierbicideaza si se
modeleaza terenul in straturi ridicate pe rand, lasand distantele specifice fiecarei culturi intre randuri.
#lantarea rasadurilor in solar se face intre '0-') martie la rosii, )-%) aprilie la ardei, %-%) aprilie la !inete.
Trebuie ca temperatura in sol la adancimea de plantare sa nu fie mai mica de %0-%' gr (. .a plantare se
folosesc rasaduri !iguroase, sanatoase, produse
in g"i!ece sau cuiburi nutriti!e. ,nainte de plantare, rasadurile se uda si se trateaza contra daunatorilor.
Lucrari de intretinere in solar
*upa plantare, in locul plantelor care nu s-au prins, se planteaza alte rasaduri din acelasi soi.
e afaneaza solul prin prasile, prima oara la %0-%' zile de la plantare, apoi la ' saptamani.
.egumele se iriga functie de cultura, de obicei intre randuri, aducand apa pe santuri.
Fertilizarea se face uniform, in apropierea randurilor, incorporand ingrasamantul in sol odata cu prasilele.
*e mare importanta este diri$area temperaturii si umiditatii, realizata prin aerisirea solarului si irigare
corecta. Aerisirea se face prin desc"iderea usilor din capete, sau prin ridicarea foliei la mi$locul solarului in
zilele foarte calduroase.
*aca nu se respecta aceste conditii, apar bolile la plante si cultura poate fi periclitata. (ombaterea bolilor se
face prin masuri de igiena a culturii (indepartarea plantelor bolna!e) si tratamente fito-sanitare.
Lucrari speciale:
.a rosii+
- sustinerea plantelor pe sarme sau sfori cat mai din timp ('0 zile de la plantare)
- copilitul (!ezi ingri$irea rosiilor)
- carnitul plantei la 1-& inflorescente pentru culturile e6tratimpurii si 8-%0 inflorescente pentru
culturile prelungite
- defolierea frunzelor de la baza, imediat dupa plantare, si a celor ingalbenite
.a ardei+
- lucrari de formare a tufei, lasand 1-& ramificatii/ lastarii de rod se lasa in e6terior si se ciupesc la
%-' flori, iar lastarii interiori si cei sterili se suprima
- carnitul !arfului lastarilor la ' frunze deasupra ultimului fruct
- defolierea frunzelor batrane
.a !inete+
- ciupirea lastarilor pana la aparitia primelor flori/ se lasa %-1 copili care se carnesc dupa '-1 fructe/
daca apar mai multe flori la un loc se raresc, lasand numai una
- se defoliaza frunzele de la baza si cele care umbresc florile
Cultura legumelor in camp
Insamantarea direct in camp se face pentru obtinerea de productii timpurii la legumele care suporta mai
bine temperaturile mai scazute, ca morco!ul, patrun$elul, mazarea, ceapa, salata, spanacul, etc. 9nele
seminte (morco!, patrun$el) rasar mai greu, la '0-') zile.
Perioada de semanare la legumele de baza
(ultura *istanta intre randuri=cm *istanta pe rand=cm #erioada de semanare
Morco! '0-&0 5-8
%-%) ,,,
') 4-') 4,
#atrun$el '0-&0 5-8 % ,,,-) ,4
-idic"i de luna %)-'0 6-5 % ,,,-%) ,4
-idic"i de !ara 10-&0 %)-%8 ') ,4-10 4
-idic"i de iarna 10-&0 %)-%8 '0 4,-%0 4,,
fecla rosie 10-&0 %8-'0
%-%0 ,4
') 4-) 4,
(eapa de consum 10-&0 5-8
%0-10 ,>
'0 ,,-%0 ,,,
(eapa de arpagic 10-&0 5-8 ') ,,,-%) ,4
(eapa !erde %)-'0 )-6
%-%0 >,
'0 ,,-'0 ,,,
9sturoi 10-&0 )-6
%-%0 >,
'0 ,,-%0 ,,,
panac '0-') -
%-%) 4,,,
'0 ,,-%0 ,,,
alata '0-') %)-'0
'0 ,,-%0 ,,,
%-'0 4,,,
Fasole pastai &0-)0 5-8 '0 ,4-%0 4
Fasole uscata &0-)0 5-8 ') 4,-) 4,,
(astra!eti 80 10-)0
') ,4-%0 4
'0 4,-%0 4,,
*o!lecei 50-%00 &0-60 ') ,4-%0 4
Plantarea rasadurilor in camp
-asadurile trebuie sa fie !iguroase, sanatoase, cu frunze de culoare !erde-inc"is si cu radacini puternice.
#erioada de plantare este in functie de specie.
.a plantare, pamantul se indeasa bine in $urul radacinilor astfel incat sa nu ramana goluri in care sa
patrunda aerul uscat de afara.
*aca terenul nu a fost ingrasat, e bine sa se puna 100-&00 gr mranita la cuib, amestecandu-se cu pamantul.
*e mare importanta este adancimea de plantare/ daca e prea adanc, cresterea plantelor !a fi incetinita de
lipsa aerului, iar daca plantarea se face prea la suprafata, rasadurile se !or usca.
9darea se face conform cerintelor culturii respecti!e.
Bolile legumelor
Caderea rasadului este o boala care apare in rasadnita, si ataca rasadurile de rosii, ardei, !arza, conopida.
e manifesta prin aparitia unor pete brune la baza tulpinii. #lanta se ofileste, cade la pamant si apoi
putrezeste. Atacul se manifesta pe zone (!etre) care se pot mari si in cate!a zile toate rasadurile pot fi
distruse.
Combatere: se smulg si se ard rasadurile bolna!e depistate din timp, iar locul ramas se prafuieste cu sulf
()0 gr la mp) sau se stropeste cu solutie de sulfat de cupru ',)3 (' litri solutie la mp), ferind plantele
sanatoase.
Preenire: se stropeste patul germinati! din rasadnita, dupa semanat, cu (aptadin 0,13 sau Micodifol
0,'3. #entru prote$area rasadului si impotri!a altor boli, se repeta tratamentul si dupa rasarirea plantelor.
e pot folosi si alte produse
recomandate de magazinele
de specialitate.
BOLIL! L" #OSII
? $ana se manifesta in perioadele ploioase prin aparitia unor pete apoase pe frunze si a unor pete brune
pe fruct. Aceste pete se maresc, cu timpul acoperind tot fructul. #e timp umed, atacul se dez!olta foarte
repede, putand cuprinde toate rosiile, mai ales daca plantele nu sunt ridicate de la sol prin sustinere pe araci
sau spalieri.
Combatere:
-asadurile trebuie obtinute numai din seminte sanatoase, tratate. amanta folosita se dezinfecteaza inainte
de rasadire prin scufundare in apa incalzita la &)-)0 gr ( timp de %0 minute.
Tratamente preentie: Turdacupral 0,)3, *it"ane 0,)3, zeama bordeleza 0,5)-%3, -idomil 0,')3
- @eama bordeleza este o substanta de combatere a bolilor care se prepara foarte usor in gospodarie astfel+
pentru o concentratie uzuala de 0,5)-%3, la %00 litri apa se foloseste % Ag piatra !anata (sulfat de cupru),
care se neutralizeaza cu !ar nestins in proportie de '+% (0,) Ag), sau !ar stins (pasta) in raport de %+% sau
%+'/ piatra !anata se dizol!a in apa calda cu o zi inainte/ solutiile de piatra !anata si de !ar se prepara
separat/ dupa dizol!are, solutiile se amesteca si se adauga apa pana la %00 litri solutie. Este important ca
zeama bordeleza sa aiba o reactie neutra sau slab alcalina, !erificand cu "artia de turnesol care trebuie sa
se albastreasca. *aca nu se intampla acest lucru, se mai adauga lapte de !ar. #repararea trebuie facuta
numai in !ase de lemn sau smaltuite, si nu in !ase de metal. olutia nu trebuie pastrata prea mult timp, cel
mult de la o zi la alta.
? Ofilirea bacteriana (cancerul bacterian)
<oala se manifesta prin rasucirea frunzelor, care se !este$esc si sunt orientate in $os. #e fruct se obser!a
pete albicioase cu un punct brun-negricios in mi$loc.
Combatere: se face prin smulgerea si arderea plantelor bolna!e si distrugerea prin ardere a tuturor
resturilor de plante ramase dupa recoltare. emintele folosite se trateaza cu acid acetic 0,83 timp de '& ore
sau solutie de ;rtocid 0,'3 timp de 10 minute. (ultura se stropeste cu zeama bordeleza 0,5)-%3,
Turdacupral 0,)3 sau *it"ane 0,)3.
? Putregaiul cenusiu formeaza pe fructe un puf cenusiu prafos in locurile cu leziuni.
Combaterea se face a!and gri$a ca lucrarile de intretinere a culturii (pli!it, carnit) sa nu se faca dimineata,
cand plantele sunt ude/ se stropeste cu (aptadin 0,13, -o!ral 0,'3
? "lternarioza se manifesta sub forma unor pete brun-negricioase, situate concentric pe frunze si
adancite pe fructe.
Combatere: stropiri pe frunze cu (aptadin 0,13, MBcodifol 0,'3, *it"ane 0,'3.
? Septorioza %patarea alba a frunzelor&
#e frunze apar pete circulare de %-& mm. .a inceput petele sunt brune, apoi capata o culoare alb-cenusie,
incon$urata pe margini de o dunga brun intunecata, in dreptul petelor obser!andu-se puncte negre.
Atacul incepe pe frunzele de la baza. ,n conditii de umiditate ridicata (mai ales in solar), petele sunt foarte
numeroase, putand determina uscarea partiala sau totala a frunzelor.
Combaterea se face prin aplicarea a '-1 stropiri la inter!al de 5-%0 zile cu+ (aptadin 0,13, @ineb 0,)3,
Turdacupral 0,)3, zeama bordeleza 0,5)-%3, *it"ane 0,&3. #rimul stropit se !a aplica imediat dupa
aparitia primelor pete. *upa recoltare se !or strange si se !or arde toate resturile.
? Basicarea fructelor ataca tulpinile, frunzele si fructele. #e fructe apar pete de )-8 mm, negre, rugoase,
mai numeroase langa codita fructului. (u timpul se formeaza rani adancite.
Combatere: zeama bordeleza 0,5)3, Turdacupral 0,)3.
BOLIL! L" "#'!I
? $ozaicul se manifesta prin pete difuze in spatiile dintre ner!uri. #e fructe apar pete brune deni!elate.
? Piticirea se manifesta prin faptul ca plantele raman mici. #e frunze apar pete mari, concentrice, de
culoare bruna. Tesutul din dreptul petelor capata o culoare albicioasa.
Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase si e!itarea culturilor succesi!e de ardei pe acelasi loc/
combaterea paduc"ilor de frunze (afide) care transmit !irusul, cu Fernos 0,0)3.
? Putregaiul negru <oala se manifesta prin pete adancite si negre pe fructe.
Combatere: la aparitia primelor pete se stropesc plantele cu *it"ane 0,'3, (aptan 0,'3
? "ntracnoza se manifesta la temperatura si umiditate ridicate, prin pete negre, adancite, pe fructe.
Combatere: stropiri pre!enti!e cu *it"ane 0,'3 si rotatia culturii.
BOLIL! L" (I)!T!
? Patarea bruna a frunzelor si fructelor cu pete circulare de culoare maslinie. Frunzele sunt perforate si
se !este$esc. #e fructe boala se manifesta prin pete brune, infundate in pulpa fructului. Tesuturile atacate
putrezesc.
Combatere: recoltarea si arderea frunzelor si fructelor atacate. tropiri cu Topsin 0,%3 sau *erosal 0,%3.
BOLIL! L" ("#*"
? +ernia radacinilor de arza este o boala care apare frec!ent in terenurile umede si acide. unt atacate
radacinile, pe care se produc umflaturi alungite de diferite marimi, a$ungand si de marimea unui pumn.
-adacinile atacate se innegresc si putrezesc. #lantele stagneaza in crestere, nu mai formeaza capatana, se
ofilesc si mor.
Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase, si culti!area pe acelasi teren dupa &-) ani. #lantele bolna!e se
!or smulge si se !or arde. <oala ataca si conopida.
? Putregaiul uscat al erzei se manifesta prin zbarcirea si putrezirea radacinii si tulpinii. #e partile
atacate apar pete o!ale, usor adancite, de culoare brun-desc"isa.
Combatere: dezinfectia semintelor cu apa calda ()0 gr () timp de '0-') minute. Adunarea si arderea
plantelor bolna!e. -otatia culturii dupa 1-& ani. <oala ataca si conopida.
BOLIL! C!P!I
? $ana cepei este boala cea mai frec!enta. #e frunze apar pete decolorate, care se maresc treptat. #e
!reme umeda petele se acopera cu puf cenusiu-!iolaceu. Frunzele atacate se inmoaie, se usuca si cad, iar
bulbii nu se mai formeaza.
Combatere: Tratarea arpagicului inainte de plantare prin prafuire cu (ripodin ' gr la % Ag arpagic. tropirea
pre!enti!a a culturii cu @ineb 0,13, (aptadin 0,13, Turdacupral 0,)3 sau zeama bordeleza 0,5)-%3.
9rmatoarele stropiri se fac la inter!ale de 5-%' zile. #entru ca solutia sa se prinda bine de frunzele ceroase
se !a adauga aracet 0,13.
? "rsura frunzelor se manifesta cand !remea e inc"isa %0-%' zile sau mai mult, prin pete mici,
albicioase. E6tremitatea frunzei se usuca si se rasuceste.
Combatere: se !a inlatura apa care balteste, iar plantarea nu se !a face in randuri prea dese si ing"esuite.
e stropeste cu *it"ane 0,'3, Turdacupral 0,)3.
BOLIL! C"ST#"(!TILO#, 'O(L!C!ILO#
? $ana castraetilor ataca frunzele, pe care apar pete galbene, acoperite pe fata interioara cu puf
cenusiu-!iolaceu. #etele se inmultesc, se unesc prin marire iar frunzele se usuca.
Combatere: stropire cu solutii cuprice sau sistemice (-idomil 0,%)3).
? -ainarea pe frunze si !re$ii tineri se obser!a pete acoperite cu un strat fainos alb. Frunzele atacate se
ingalbenesc si se usuca.
Combatere: la aparitia primelor pete se stropeste cu (aratan 0,%3, -ubigan 0,0'-0,0&3. Tratamentul se
repeta de cate!a ori la inter!al de 5-%0 zile. *upa recoltare se strang si se ard toate resturile.
BOLIL! -"SOL!I
? "ntracnoza fasolei: pe frunze apar pete rotunde sau alungite, alb-galbui, de-a lungul ner!urilor.
Tesutul din dreptul petelor se usuca, iar frunza ramane gaurita. #e pastai apar pete rotunde brun-roscate,
colorate roz in centru. .a un atac puternic pastaile putrezesc.
Combatere: seminte tratate si sanatoase, rotatia culturii la 1 ani, stropirea cu *it"ane 0,'3, (aptadin
0,13, *erosal 0,%3. *upa recoltare semintele se !or tine la soare 5-%0 zile, cate 1-) ore pe zi.
? "rsura bacteriana este produsa de o bacterie care se dez!olta la temperaturi ridicate alternate cu ploi
repetate. #e frunze apar pete brun-rosiatice incon$urate de un cerc mai galbui, iar pe pastai pete brune.
#astaile isi pierd foarte mult din calitate.
Combatere: stropirea frunzelor cu Turdacupral 0,)3 in doua randuri, dupa rasarire si inainte de inflorire.
? (irusul mozaicului se raspandeste in culturile in care apar afidele. Frunzele capata un aspect mozaicat
si se incretesc.
Combatere: distrugerea afidelor prin stropiri cu Fernos 0,0)3. (ulti!area de soiuri rezistente la !irus.
BOLIL! $"*"#II
? $ana mazarii se produce dupa o perioada mai lunga cu nopti reci si umiditate ridicata. #e fata
superioara frunzele se ingalbenesc si se brunifica, iar pe partea inferioara se formeaza un puf !iolaceu.
Frunzele atacate se usuca iar pastaile isi modifica forma si se brunifica in locul atacat.
Combatere: rotatia culturii la 1 ani, seminte sanatoase si tratate.
Alte boli la mazare+ antracnoza si fainarea.
BOLIL! S"L"T!I
? $ana salatei este fa!orizata de umiditate ridicata insotita de temperaturi mai scazute in timpul noptii si
foarte ridicate in timpul zilei. Atacul apare pe frunze, unde pe partea superioara se produc pete decolorate
iar pe partea inferioara se formeaza un puf fin alb.
Combatere: e!itarea udarilor pe timp racoros, stropirea cu -idomil 0,%3.
? Putregaiul cenusiu apare in conditii de umiditate e6cesi!a. .a un atac puternic, toata capatana este
atacata, se acopera cu un praf cenusiu si putrezeste.
Combatere: udarea numai prin rigole dupa formarea capatanii, stropirea cu -o!ral 0,%3 de cel putin ' ori,
prima oara la o saptamana de la plantare.
BOLIL! C"#TO-.L.I
? $ana cartofului apare mai ales in !erile ploioase si racoroase. #e frunzele plantei apar pete galbui dupa
inflorire, care apoi de!in brun-negricioase. #e fata inferioara a frunzelor, in dreptul petelor se formeaza un
puf fin albicios. #e tuberculi mana se manifesta sub forma de pete brune.
Combatere: la plantare se folosesc numai tuberculi sanatosi/ stropiri cu (aptadin 0,13, @ineb 0,13, zeama
bordeleza 0,5)-%3, primul stropit inainte de inflorire, al doilea dupa %0 zile, al treilea dupa '-1 saptamani.
'aunatorii legumelor
? Coropisnita roade radacinile plantelor sau reteaza tulpina de la suprafata.
Combatere: momeli to6ice
? Lima/ (melcul fara coc"ilie) ataca !arza, morco!ul, ardeii, !inetele, castra!etii, salata, etc.
Combatere: terenul infestat se prafuieste cu superfosfat praf, piatra !anata pisata fin, praf de !ar nestins,
%) gr la mp.
? Gargarita cepei produce pagube prin lar!ele sale care sapa galerii in frunzele de ceapa.
Combatere: se strang si se ard resturile !egetale/ la aparitia primelor gargarite, prima!ara de!reme, se
stropeste cultura cu (arbeto6 0,%3, inorato6 0,%)3, la care se adauga ca adezi! aracet 0,'3.
? $usculita cepei ataca ceapa si usturoiul, are '-1 generatii pe an/ prima generatie de lar!e ataca
frunzele si bulbii mai tineri, iar generatia a doua si a treia ataca bulbii, in care sapa galerii. Frunzele se
ingalbenesc si se usuca.
Combatere: se strang si se ard resturile !egetale/ samanta si arpagicul se trateaza inainte/ la aparitia
primelor lar!e se stropeste cultura cu inorato6 0,%)3 si (arbeto6 0,%3.
? $olia si musca morcoului si a telinei sunt daunatori ale caror lar!e sapa galerii in radacini si frunze.
Combatere: strangerea si arderea resturilor !egetale/ tratamente la aparitia primelor lar!e cu inorato6
0,%)3, (arbeto6 0,%3, <asudin 0,083.
? Gargarita erzei + lar!ele sapa galerii in tulpina si frunze.
Combatere: lucrari repetate ale solului (araturi, prasit)/ la aparitia adultilor, inainte de a depune oua, se
stropeste cu inorato6 0,%)3, (arbeto6 0,%)3, *iazinon 0,%)3.
? Bu0a erzei este periculoasa pentru culturile de !arza/ omida colorata in !erde pana la brun-cenusiu,
poate atinge &-) cm lungime/ face gauri in capatana a$ungand pana la cotor. Ataca si conopida.
Combatere: inainte de formarea capatanii se trateaza cultura cu (arbeto6 0,&3, inorato6 0,%)3, *ecis
0,0&3, 0,6-0,8 litri solutie la mp. (u '0 zile inainte de recoltare se stopeaza tratamentul.
? -luturele alb al erzei este de asemenea un daunator periculos. Fluturii au corpul negru cu aripi albe
cu pete negre, rotunde. .ar!ele (omizile) sunt galben-cenusii cu trei dungi galbene pe spate. ;mizile rod
frunzele de !arza pana la ner!ura principala. *aca atacul este puternic si nu se iau masuri de combatere,
cultura poate fi distrusa. Ataca si conopida.
Combaterea se face la fel ca la bu"a !erzei.
? Gandacul de Colorado adult este de 8-%' mm lungime, de forma o!ala, bombat pe spate/ pe fiecare
aripa are ) dungi negre. .ar!ele rosii-caramizii se "ranesc cu frunzele de cartofi, !inete, rosii, ardei. *aca nu
se iau masuri de combatere tufele pot ramane fara frunze.
Combatere: stropirea culturii la aparitia primelor insecte cu *ecis 0,0)3, Costation 0,%3, 0,5-0,8 litri la
mp. #e suprafete mici insectele pot fi adunate cu mana inainte de a depune oua.
'espre rosii %sau tomate&
-osiile reprezintD una din principalele culturi din grDdina de legume, datoritD fructului care e un aliment
foarte !aloros, ce contine Ensemnate cantitDti de substante "rDnitoare. Fntr-un Ag de rosii se gDsesc cca
10-&0 gr za"aruri, '0-60 gr !itamina A, '0-60 gr !itamina (, &0-)0 mg calciu, '0-10 mg fier. (e soiuri se
culti!DG
#entru productii timpurii se pot folosi soiuri auto"tone, ca Arges &000, 0Arges &080 sau 0Arges &)00
care sunt foarte precoce si dau fructe la H)-%0) zile de la rDsDrire, de asemenea se folosesc 0E6port0
sau 0*elicates0
#entru culturile timpurii din solarii se pot folosi soiurile bulgaresti GMarita %)G si GMarita ')G
#entru culturile de !ara se pot folosi soiurile+ GAuroraG, cu fructe mari (%00-'00 gr) la %'0-%') zile
de la rasarire/ G de TulceaG, cu fructe mari, rotunde, cu ) coaste specifice, produce la %10-%1) zile de
la rasarire/ G(ampbellG produce rosii de %)0-%60 gr de forma rotunda turtita, foarte carnoase, la %10-
%&0 zile de la rasarire.
Alte soiuri bune sunt din grupa GCeinzG
Trebuie mentionat ca ameliorarea soiurilor de legume En general, si a celor de tomate En special
progreseaza rapid, asa ca probabil au aparut de$a si alte soiuri foarte !aloroase pentru culturile de buna
calitate.
Tomatele cer multa lumina, mai ales En rasadnita si solarii. Au ne!oie de multa "rana, de aceea trebuie
culti!ate En soluri fertile, Engrasate treptat cu Engrasaminte naturale, mai ales.
Tomatele se culti!a mai mult prin rasad, desi se pot culti!a cu rezultate bune si prin semanare direct En
cImp. -asadul pentru culturile timpurii se produce En rasadnite calde, En care se seamana En luna
februarie Entre & si 8 gr samInta la % mp. .a '-1 saptamIni de la rasarire, cInd apar primele frunze
ade!arate, rasadul se repica la distanta de %0=%0 cm cInd !rem sa obtinem un rasad !iguros si a!em
spatiu suficient. Mai bune rezultate se obtin prin repicarea la cuiburi sau g"i!ece nutriti!e. #entru cultura
de !ara, semanatul En rasadnita se face la Enceputul lunii martie. (Ind a trecut pericolul brumelor tIrzii de
prima!ara, EncepInd cu mi$locul lunii aprilie si pIna En luna mai, rasadurile de tomate se pot planta En
gradina.
#lantarea se face la 60-50 cm Entre rInduri pentru soiurile cu portul mai mic si la 50-80 cm Entre rInduri
si 10-&0 cm pe rInd pentru soiurile mai mari. .a plantare este bine sa se puna la cuib un pumn de
mranita care se amesteca cu pamIntul din cuib.
*upa plantare rasadul se uda cu %-%,) litri apa la cuib sau se iriga Entre rInduri.
)u se stropesc direct plantele1
Cum se 2ngrijeste cultura de tomate3
*upa plantare, rasadurile trebuie aracite pentru asigurarea sustinerii. Aracii de lemn de %-%,' m lungime
se Enfig En pamInt En dreptul fiecarei plante Enspre nord . au se instaleaza spalieri mai grosi de lemn de
50-80 cm din ' En ' metri pe rInd, pe care se Entinde sIrma la )0-60 cm Enaltime.
Fn afara prasilelor repetate pentru spargerea crustei si combaterea buruienilor, se mai efectueaza
urmatoarele lucrari+
.egatul de arac sau de spalier/ lucrarea se face pe masura ce tufele se Encarca cu rod si de!in mai
grele. .egarea se face cu sfori, fIsii de cIrpe sau alt material te6tile, imediat sub frunze, Encon$urInd
tulpina En asa fel EncIt fructele sa aiba loc sa creasca.
(opilitul, ruperea lastarilor crescuti sub frunzele principale, se face imediat ce acestia apar, pentru o
buna dez!oltare a fructelor. e pot lasa %-' lastari la tufa, din cei care apar En prea$ma primului
ciorc"ine de fructe, pentru cresterea productiei.
9darea se face la 6-5 zile, functie de gradul de uscare al pamIntului. #rima!ara si la Enceputul !erii,
rosiile se uda dimineata, pentru ca pamIntul sa se Encalzeasca En timpul zilei, iar plantele sa nu sufere
de raceala din timpul noptii. 4ara, udarea se face seara si noaptea, cInd solul s-a mai racorit. .a udare
trebuie urmarit ca apa sa a$unga la radacini si nu direct pe planta, iar apa folosita sa nu fie rece, ci
trebuie lasata la soare pentru a se Encalzi un pic.
Fngrasarea pamIntului se face o data la %0-%) zile de la plantarea rasadurilor, apoi la ' saptamIni.
Fn acest scop e indicat sa se foloseasca Engrasaminte naturale, precum gunoiul animal (% galeata gunoi
se subtiaza cu ) galeti apa), %0-%) litri la % mp, sau mranita, care se Emprastie printre plante si se
Engroapa prin prasit En sol.
(Irnitul este o lucrare foarte indicata, atIt pentru culturile timpurii cIt si pentru cele tIrzii. (onsta En
retezarea !Irfului plantei la '-1 frunze deasupra ultimului ciorc"ine de fructe. .a tomatele timpurii se
lasa &-) ciorc"ini de fructe, iar la cele tIrzii 6-8 ciorc"ini. #rin aceasta lucrare se grabeste coacerea
fructelor En cazul rosiilor timpurii, se asigura fructe mari si carnoase la cultura de !ara, iar la cea tIrzie
se accelereaza coacerea Enainte de caderea brumei.
-ecoltarea tomatelor se face pe masura coacerii lor, En mai multe rInduri.
'espre ardei
Fn cultura se gasesc & feluri de ardei+ iuti, grasi, lungi (e6.+ Aapia) si gogosari. Ardeiul, la fel ca rosiile si
!inetele, este o planta pretentioasa la lumina, caldura, apa si "rana. #entru a a!ea o productie mare si
de calitate, ardeiul trebuie culti!at Entr-un pamInt bogat, afInat, lucrat adInc si Engrasat cu gunoi de
gra$d.
Soiuri
Ardei gras+ 7alben timpuriu, E6port, 7alben de <anat, 7alben urias, 9rias de (alifornia, -omInesc,
(alinco! !erde, etc.
7ogosar+ Timpuriu de <ucuresti, uperb, 9rias dulce, plendid, -ubin, etc.
Ardei lung+ Japia, .ung romInesc, Medaliat, (osmin
Ardei iute+ ,ute portocaliu (ciusca), ,ute de Arad, etc.
#asadul
emanatul En rasadnita se face catre sfIrsitul lunii februarie (pentru culturi timpurii) sau la mi$locul lunii
martie pentru culturile de !ara. #entru culturile tIrzii de toamna (ardei, gogosari si ardei lungi)
semanatul se face En rasadnite reci (pe straturi) la Enceputul lunii aprilie.
#lantarea rasadului pentru productii timpurii se face catre sfIrsitul lunii aprilie. Fn celelalte cazuri, ardeii
se planteaza la Enceputul lunii mai.
*istanta de plantare pe biloane este de &0=&0 cm, punInd cIte % fir la cuib. #entru ardeiul iute plantarea
se face la 10=10 cm. *aca plantarea se face pe straturi Enaltate, distantele de plantare sunt de 50=%) cm
la ardei gras si gogosar. -asadurile trebuie Engropate la aceeasi adIncime ca cea din rasadnita.
Fngri$irea se face la fel ca la rosii si !inete (prasit, udat, Engrasare suplimentara). ,mportant este cum se
face udarea, si anume+ apa sa nu fir prea rece/ dupa udatul de la plantare ardeii nu se mai uda '-1
saptamIni pentru ca plantele sa se Enradacineze bine/ apoi udatul se face odata la 6-8 zile/ En timpul
Enfloririi masi!e se Entrerupe udatul.
;data cu prasitul se musuroiesc plantele pentru a Engropa radacinile dezgolite la udat.
#entru productii timpurii cu fructe mari si de calitate este bine sa se cIrneasca ramurile fiecarei plante,
lasInd doar )-6 ardei la tufa. *e la o tufa se pot obtine 0,)-0,5) Ag ardei, gogosari sau ardei lungi.
'espre castraeti
Cultura timpurie de castra!eti se produce prin rasaduri, fie in g"i!ece, fie pe brazde (rasaduri reci).
emanatul in g"i!eci sau pe brazde se face la inceputul lunii martie ('-1 seminte la g"i!eci sau brazda).
#lantarea in camp a rasadului are loc la inceputul lunii mai, la % m intre randuri si 0,) m pe rand.
Tot in scopul obtinerii de productii timpurii, castra!etii se pot culti!a si in solarii de tip tunel.
Cultura de ara a castra!etilor se face prin semanarea direct in camp, la sfarsitul lunii aprilie, inceputul
lunii mai, la distanta de % m intre randuri si 0,6 m pe rand. ,n fiecare cuib se pun cca '00 gr mranita
care se amesteca bine cu pamantul, apoi se seamana la cuib &-) seminte la adancimea de '-1 cm. #este
cuib se presara strat de %-' cm de mranita.
*e retinut+ terenul destinat culturii de castra!eti trebuie arat sau sapat din toamna si ingrasat cu gunoi
de gra$d, 1000-&000 Ag la %000 mp.
Soiuri: 'elicates, Cornison, Bistrita, Leina, Lang, Ileana, -amosa, $arina4
#entru productia de toamna, care in general este destinata la murat, semanatul se face pe brazde la
inceputul lunii iulie, la distanta de 50=10 cm. *e regula se foloseste soiul Cornison.
Ingrijire:
*aca plantarea se face prin rasaduri, imediat dupa plantare se uda cultura cu apa calduta (%'-%8 gr ().
*aca plantarea s-a facut prin semanare directa, dupa ce rasar, plantele se raresc lasand cate ' la cuib.
#ana ca !re$ii sa acopere terenul se fac %-' prasile fara a !atama radacinile. *upa prasila a doua plantele
se musuroiesc.
9darea se face numai la radacina, ferind !re$ii de umezeala, deoarece acestia pot putrezi.
; lucrare foarte importanta la castra!eti este 0ciupitul0, care contribuie la obtinerea unor recolte mari si
timpurii. (and plantele au format &-) frunze li se ciupeste (rupe) !arful. *e la baza plantei !or creste noi
lastari, pe care se !or forma mai multe flori femeiesti, acestea producand castra!eti. (and si acesti
lastari au format )-6 frunze, se ciupesc, repetand operatia si la lastarii de ordinul 1.
,ngrasarea suplimentara are o contributie deosebita. #rima ingrasare se face la %0-%) zile de la rasarire,
iar a doua la %)-'0 zile de la prima.
#ecoltarea trebuie facuta cand castra!etii sunt tineri. #entru murat sunt indicati castra!eti de 8-%' cm
lungime. -ecoltarea se repeta la '-1 zile, deoarece fructele imbatranesc foarte repede si isi pierd din
calitate. 2u trebuie calcati sau rasuciti !re$ii, deoarece planta are de suferit. *aca se lasa neculese si
imbatranesc, plantele nu mai leaga rod.
*e pe %000 mp de cultura se pot obtine %000-'000 Ag castra!eti timpurii, '000-1000 Ag castra!eti de
!ara si %)00-'000 Ag castra!eti de toamna.
'espre fasole
-asolea pentru pastai %sau fasole erde&
e seamana in prima!ara, mai tarziu, cand temperaturile incep sa creasca (sfarsitul lunii aprilie,
inceputul lunii mai).
E6ista doua feluri de fasole !erde+ pitica si urcatoare.
-asolea pitica %oloaga& se seamana in randuri la )0 cm sau in cuiburi la &0=&0 cm, cate 1-& seminte la
cuib.
-asolea urcatoare se seamana in cuiburi la 80=)0 cm. .a fiecare cuib se infige un arac de ' m.
4ara, cultura de fasole se praseste si se uda in caz de seceta.
#ecoltarea pastailor incepe la %)-'0 zile de la inflorire.
(ulesul se repeta la cate!a zile, pentru ca pastaile sa nu imbatraneasca pe planta si sa de!ina atoase.
*aca se intarzie recoltarea, plantele nu mai leaga alte pastai iar productia scade.
Fasolea pitica se poate semana si in iulie pentru productia de toamna.
*e pe %000 mp se obtin &00-)00 Ag pastai.
oiuri de fasole pitica+ <este !on Allen, 7albena 9ntoasa, 7albena de Moldo!a, etc.
oiuri de fasole urcatoare+ 7rasa de Transil!ania, #estrita de Moldo!a, <ogdana, Aurie de <acau.
'espre salata
Salata este cunoscuta sub mai multe !arietati+ salata capatana, alungita, de foi si salata aurie.
,n cultura, mai raspandite la noi sunt soiurile+
#entru cultura timpurie+ <ottner, Timpurie de <anat, 9rec"iusa
#entru cultura semitimpurie+ *e tuttgart, Marula de <raila, Arges
#entru semanare in toamna+ #olul 2ord
alata se culti!a prin rasad sau prin semanare directa in gradina.
Terenul trebuie lucrat si ingrasat, '000-1000Ag gunoi de gra$d la %000 mp, inca din toamna.
#entru cultura timpurie de prima!ara salata se insamanteaza in gradina intre '0 august-%0 septembrie.
#entru culturile de la sfarsitul prima!erii, inceputul !erii, salata se seamana in februarie-martie.
#entru cultura de toamna semanarea se face la inceputul lunii august.
Semanatul se face pe straturi de %-%,) m pe care se culti!a )-6 randuri de salata la '0-') cm distanta,
la adancimea de %,)-' cm prima!ara si '-1 cm toamna. .a %000 mp sunt necesare '00-100 gr samanta.
alata timpurie se prote$eaza in tunele de folie impotri!a ing"etului.
(ulti!ata prin rasad, salata face capatani mai mari. e seamana la $umatatea lui februarie, in rasadnite
semicalde sau in solar.
(and rasadul are )-6 frunze se face plantarea in gradina. *istanta de plantare a rasadului este de '0
cm intre randuri si %) cm pe rand. *upa plantare rasadurile se uda.
Ingrijire
*aca semanarea s-a facut din toamna este bine sa se aseze peste cultura un strat de frunze uscate, paie
sau gunoi de gra$d paios pentru a prote$a cultura de gerurile din timpul iernii.
(ultura se praseste in prima!ara, se rareste la '0 cm pe rand, se ingrasa suplimentar si se uda.
,ngrasarea se face cand plantele au 8-%0 frunze.
#ecoltarea salatei incepe in aprilie si se continua in mai si iunie, functie de tipul de cultura.
.a %000 mp de cultura se pot obtine '0000-')000 capatani.
$arula - salata cu capatana alungita - este mai rezistenta la seceta si poate fi culti!ata si in timpul !erii.
Acest soi necesita in plus fata de alte tipuri de salata o lucrare speciala de ingri$ire, si anume, cand
frunzele au crescut mari si se formeaza capatana, pentru ca inima salatei sa ramana alba si frageda, se
leaga frunzele la !arf cu sfoara, pentru a tine capatana stransa si a nu patrunde lumina in interior.
'espre spanac
Spanacul este o planta legumicola foarte !aloroasa datorita continutului ridicat in substante nutriti!e -
saruri de fier, calciu, !itamina ( - precum si faptului ca se poate consuma intr-o perioada cand lipsesc
alte legume.
Soiuri mai raspandite:
4iroflaB, soi timpuriu care se recolteaza la &0-)0 zile de la semanare, este mai sensibil la ger/
semanat din toamna, trebuie prote$at cu frunze uscate, gunoi paios sau paie/
Matador este un soi mai rezistent la frig, dar se recolteaza mai tarziu/
Alte soiuri+ marald, 2ores, etc.
Semanatul din toamna se poate incepe din august pentru productia de toamna, iar pentru cea din
prima!ara, spanacul se seamana in septembrie-octombrie.
emanatul de prima!ara se face cat mai de!reme, in martie - inceputul lui aprilie.
e seamana la '0-') cm intre randuri si '-& cm adancime.
#entru %000 mp sunt necesare '-',) Ag samanta.
(a lucrari de ingrijire mentionam pli!itul pe rand, %-' prasile, o ingrasare suplimentara (, si udarea in
caz de seceta.
#ecoltarea se poate incepe cand plantele au )-6 frunze de %0-%' cm si se face fie prin ruperea frunzelor
de la e6teriorul rozetei, fie taindu-se rozeta cu frunze de la baza.
*e pe %000 mp se pot recolta %'00-'000 Ag de frunze.
'espre ceapa
C!"P"
(ontine multe substante "ranitoare+ za"aruri, !itamine si substante acti!e care omoara microbii.
Ceapa de arpagic
e obtine astfel+ solul arat din toamna se ni!eleaza si se marunteste bine En prima!ara/ samInta de
ceapa se seamana En martie (0,8-% Ag la %00 mp), En rInduri la 5-%0 cm distanta si %-' cm adIncime,
lasInd poteci de )0 cm la %0-%) rInduri.
#entru a grabi rasarirea, samInta se Enmoaie En apa '-1 zile.
*upa rasarire se fac 1-& prasile, se pli!este cultura de buruieni si se stropeste cu zeama bordeleza
Empotri!a manei.
#ecoltarea se face En luna august cInd bulbisorii s-au format iar frunzele e6terioare sunt uscate.
-ecoltarea se realizeaza prin smulgere cu mIna sau cu sapaliga. (el mai bun arpagic este cel cu
diametrul de 5-%' mm. *upa uscare, arpagicul se pastreaza En Encaperi uscate cu temperaturi ori de 0-'
gr ( ori de %8-'0 gr (/ trebuie e!itate temperaturi de 1-%) gr (, pentru a nu forma fusti anul urmator.
Soiuri de ceapa de arpagic+ - 9riasa de tuttgart, *e <acau, *e @ittau, *e 4inga, *e *arasti, *e .o!rin,
*e Filiasi, etc.
Ceapa de consum %bulbi&
.a sfIrsitul lunii martie se planteaza arpagicul la '0-') cm Entre rInduri si %0-%' cm Entre bulbi pe rInd,
pe terenul pregatit corespunzator. .a %000 mp sunt necesare &0-60 Ag arpagic.
5ngrijirea consta En &-) sapaligi, %-' udaturi, %-' Engrasari suplimentare, 1-& stropiri cu zeama
bordeleza pentru combaterea manei, precum si ruperea fustilor florali. Fngrasarea si udarea se face
numai dupa primele ' saptamIni de la plantare.
#ecoltarea se face En august cInd tulpinile s-au Enmuiat la baza si mai mult de $umatate au cazut la
pamInt, prin smulgere sau cu sapaliga, cu atentie sa nu se taie bulbii. *upa recoltare se lasa sa se
z!Inte la soare. e pot obtine '-',) tone de ceapa bulbi la %000 mp.
Ceapa de apa %caba&
#entru cultura cepei de apa se foloseste rasadul, care se obtine prin semanare pe straturi En luna aprilie
En rInduri la )-6 cm. #entru %000 mp sunt necesare &)000-)0000 rasaduri care se obtin din 600-800 gr
samInta. -asadul este bun de plantat cInd are '-1 frunze.
.a plantare se scurteaza radacinile si frunzele la %=1. -asadul mocirlit se planteaza cu plantatorul, la
sfIrsitul lunii mai, la ')-10 cm Entre rInduri si %0-%) cm pe rInd. *upa plantare se uda, apoi se
Engri$este la fel ca ceapa de arpagic.
.a recoltare se pot obtine %'00-%500 Ag de pe %000 mp de teren.
Soiuri de ceapa de apa: 'e Buzau, Spaniola
Ceapa erde
#entru a obtine ceapa !erde (stufat) En prima!ara, se planteaza toamna tIrziu sau prima!ara cIt mai de
timpuriu arpagic mare cu diametrul de peste '0 mm sau c"iar bulbi mici de ceapa de '0-10 gr la %)-'0
cm Entre rInduri si )-%0 cm pe rInd.
*aca plantarea se face din toamna este bine sa se aseze peste cultura un strat de gunoi paios de gra$d
sau frunze, pentru a feri bulbii de Eng"et. Acest strat se aduna cu grebla En prima!ara.
#ecoltarea se poate Encepe din luna aprilie cInd frunzele au lungimea de 10-1) cm.
'espre arza
E6ista mai multe feluri de !arza+ alba, rosie, creata, de <ru6elles, etc. 2e !om ocupa de tipurile de !arza
mai populare la noi, anume cea alba si rosie. 4arza este o planta destul de rezistenta la frig, suporta En
faza de rasad temperaturi de -1 grade (, iar cInd e dez!oltata pIna la -5 grade (. Are Ensa ne!oie de
multa apa si lumina. #e un teren bogat, arat adInc din toamna si Engrasat corespunzator se obtin recolte
foarte bune.
("#*" "LB"
Soiuri timpurii (formeaza capatIni la H0-%%0 zile de la rasarire)
*ittmarA este un soi foarte producti!e care formeaza capatIni mici, Endesate si rotunde. #rima
recolta face capatIni mici si putin lunguiete cu greutate de %-%,' Ag. *aca se EntIrzie recoltarea,
!erzele crapa.
Alte soiuri timpurii sunt+ Timpurie de 4idra, 4eta
Soiuri de ara (recoltare la %%0-%10 zile)
7loria, 4ictoria G capatIna o!ala, de %,)-' Ag
Soiuri de toamna (recoltare la %&)-%60 zile)
*e <uzau este un soi cu capatIni mari si foarte mari ()-6 Ag), Endesate si care nu crapa.
.icurisca G soi cu capatIni rotunde, bine Endesate, de cca 1 Ag, foarte pretabil la murat.
.are6 este alt soi producti!.
("#*" #OSI!
Soiuri:
(ap de 2egru este soiul cel mai culti!at/ capatIna rotunda de cca % Ag.
Alte soiuri+ *e Ertfurt, @enit, Topaz, etc.
-asadul de !arza timpurie se obtine En rasadnite calde din seminte (5-%0 gr la %,) mp) semanate la
Enceputul lunii februarie.
4arza de !ara se pune En rasadnite semicalde la Enceputul lunii martie.
4arza de toamna si cea rosie se seamana direct pe strat la mi$locul lunii mai.
#lantarea rasadurilor En gradina, pentru culturile timpurii se face la )0-)) zile de la rasadire, En martie
sau Enceputul lui aprilie. #entru culturile de !ara plantarea se face En aprilie sau Enceputul lunii mai.
Fnainte de plantare rasadurile se fasoneaza, se scurteaza !Irful radacinilor si $umatate din lungimea
frunzelor. *istantele de plantare sunt 50-10 cm pentru !arza timpurie si 50=&0, 50=)0 cm pentru !arza
de !ara sau toamna (inclusi! cea rosie). .a plantare rasadurile se Engroapa pIna la prima frunza
ade!arata. *upa plantare se uda obligatoriu.
5ngrijire
.ucrarile obisnuite sunt completarea golurilor (1-& zile de la plantare)/ prasilele pentru spargerea crustei
si combaterea buruienilor/ musuroitul (odata la '-1 saptamIni de la plantare, apoi la primul prasit)/
udatul/ Engrasarea suplimentara.
9datul (En timpul prima!erii se face dimineata, iar !ara dupa amiaza) se face la %0-%& zile, cu !olum
mare de apa. ;data cu udatul se poate aplica si Engrasarea suplimentara, Engropat Entre rInduri sau En
solutie cu apa de udat, la %)-'0 zile de la plantare. (Ind leaga capatInile se face Engrasarea a '-a.
-ecoltarea se face cInd capatInile sunt bine Endesate (se constata prin apasare cu degetul).
.a !arza timpurie se poate obtine si a '-a recolta de la aceleasi plante. #entru aceasta se taie capatIna
mai sus, lasIndu-se frunzele !erzi de la baza. 4erzele !or fi mai mici ca cele din prima productie.
'espre inete
#atlagelele !inete, ca si cele rosii, sunt plante pretentioase la caldura, apa, lumina si "rana. amInta
Encolteste numai la temperaturi ce depasesc %&-%) grade (, iar la temperaturi sub 0 grade ( plantele
mor. (er mai multa apa, deci se uda mai des. *aca nu au suficienta lumina En rasadnita, plantele se
Engalbenesc si se alungesc. *aca sunt umbrite En teren, nu leaga rod.
Ce soiuri cultiam3
unt recomandate urmatoarele soiuri+ G*eliciaG pentru culturi timpurii, G*anubianaG pentru culturi de
!ara, G#ana (orbuluiG si G<ucuresteneG pentru culturi tIrzii.
Cum se produce rasadul de inete3
4inetele se culti!a numai prin rasad. emanatul En rasadnite se face la sfIrsitul lui februarie, Enceputul lui
martie. -epicatul se face la 5-5 cm sau 8-8 cm cu mult pamInt la radacina sau En g"i!ece nutriti!e.
Plantarea rasadurilor se face la Enceputul lunii mai, la 60 zile de la semanare, cInd au 6-5 frunze, la
60-50 cm Entre rInduri si 10 cm pe rInd, la aceeasi adIncime la care au stat En rasadnita.
.a plantare se pun la cuib )0-%00 gr mranita. *upa plantare se uda fiecare planta cu %-%,) litri apa si se
trage pamInt maruntit En $urul plantei.
Cum se 2ngrijeste3
Fn general, Engri$irea se face asemanator cu cea de la tomate, cu anumite specificatii+ se fac &-) prasile,
se uda mai des ca rosiile (&-) zile), iar Engrasarea se face de 1 ori, prima data la %0-%) zile, iar celelalte
' Engrasari la inter!ale de %)-'0 zile. 4inetele bune de recoltat au o culoare neagra lucioasa si sunt
elastice, daca se strIng usor Entre degete si podul palmei. Fructele EmbatrInite de!in amare. .a recoltare
se taie cu codita cu tot, de obicei dimineata, pe racoare. -ecoltarea se repeta din 5 En 5 zile. ; planta
poate produce )-6 !inete, apro6imati! %-%,) Ag.
,mprimati articolul
Legumele protejate 2n iziune modern6
Ade!Krul este cK dispunem de o e6perienLK EndelungatK En producerea legumelor prote$ate. (e-i drept,
am pornit de la adKpostirea lor sub o folie rudimentarK, a$ungInd En final la o reLea formidabilK de
culti!are sub cupolele din sticlK care EmpInzesc aproape toatK Lara. Aceasta reprezintK trecutul, pentru
cK astKzi suntem En mKsurK sK sc"imbKm radical concepLia de culti!are a legumelor En spaLii prote$ate.
2oul tip de folie este pe cale sK scoatK sticla din peisa$ul legumelor culti!ate En sistem prote$at. *espre
toate acestea ne !orbeMte inginerul buzoian #etre Eremia, cel care timp de patru decenii a participat la
clKdirea unui sistem "orticol de referinLK En Europa. *upK %HH0, alKturi de colegii sKi, a asistat la
destrKmarea lucrKrii lor. *omnia sa re!ine En prim-planul reclKdirii "orticulturii romIneMti, conMtient cK
nu poate sta deoparte, criticIndu-i doar pe cei care gestioneazK nea$unsurile acestui sector.
*in tradiLia legumicultorilor buzoieni
Rep.: Domnule inginer, suntei un veteran al promovrii culturilor de legume protejate sub diferite
forme. Ce ne putei spune despre schimbrile de esen produse n actualele tehnologii
#.E.+ -ealizarea de legume En Ncon!eierO, ceea ce EnseamnK un teren permanent ocupat Mi care
produce En toate lunile anului, este o tradiLie a legumicultorilor buzoieni care, pe lIngK pricepere,
folosesc pe suprafeLe mari sistemul culturilor prote$ate, folia perforatK, folia pe tunele mici Mi Enalte, la
care se adaugK specii Mi soiuri preluate de la fermierii din !estul Europei Mi, nu En ultimul rInd,
te"nologiile de !Irf.
(u mulLi ani En urmK, dupK o !izitK En ,talia, la o e6poziLie unde s-au prezentat noutKLi En domeniul
folosirii maselor plastice En legumiculturK, am construit Mi En <uzKu noul model de solar tip tunel Enalt
pentru culturile cu talie mare Mi am utilizat folia perforatK pentru culturile de !erdeLuri Mi cartofi
timpurii. AceastK te"nologie este !alabilK Mi astKzi, cu condiLia sK fie aplicatK de ade!KraLi profesioniMti
care trebuie sK Mtie cK legumele realizate sub plastic prezintK unele particularitKLi faLK de cultura En
cImp.
Fn climatul artificial din aceste adKposturi, e6istK o !izibilK interdependenLK Entre organism Mi mediu.
Acestea se influenLeazK reciproc. PinInd seama de cerinLele plantelor legumicole faLK de temperaturK,
En corelaLie cu lumina, se stabilesc principiile de construcLie a adKposturilor acoperite cu plastic, dar Mi
epoca de semKnat Mi plantat Mi agrote"nica aplicatK pentru a realiza culturi !erzi tot timpul anului.
(ulti!Km legume care se dez!oltK la %'-%8 grade, altele la %8 -'1 grade. E6istK culturi de zi scurtK,
altele de zi lungK, sunt legume cu talie micK Mi altele cu talie EnaltK care trebuie palisate Mi, En fine, ne
intereseazK Mi posibilitatea lucrKrii mecanizate a solului. .a toate aceste cerinLe rKspund bine tunelele
Enalte preluate din ,talia, dar care sunt folosite cu succes En zilele noastre En 7recia, pania atIt pentru
legume, cIt Mi pentru cultura cKpMunului. .a noi continuK sK fie construite adKposturi Enalte,
confecLionate din lemn Mi care nu rKspund cerinLei de semimecanizare. Mai mult, acestea se aerisesc
greu, folia se EnlocuieMte anual Mi, nu En ultimul rInd, costK dublu ca preL.
9n model folosit cu succes En !estul Europei
Rep.: !puneai c modelul a fost preluat din e"periena fermierilor din vestul #uropei. De ce la noi s$a
renunat a%a u%or la o asemenea tehnologie
#.E.+ #lecInd de la ideea cK putem primi bani mulLi din fonduri europene, prin A#A-*, #2*-, s-au
construit sere de tip olandez acoperite cu plastic (mai nou, Mi franLuzeMti) foarte scumpe - )00.000-
%.000.000 Q="a, fKrK un studiu al condiLiilor reale din Lara noastrK, ceea ce a dus la c"eltuieli mari cu
producLia. Acestea nu s-au recuperat deoarece, la noi, cultura de roMii de e6emplu, cea mai rentabilK,
apare odatK cu cea produsK En cImp, En sudul Europei, Mi care se !inde la preL de dumping. .a cKpMuni,
producLia realizatK En Lara noastrK En sere cu plastic apare odatK cu cea realizatK En 7recia, En solarii tip
tunel. Acest tip de solar, despre care se spune pe nedrept cK este depKMit, se foloseMte En toatK lumea
numai la noi nu, pentru cK Entotdeauna trebuie sK luKm ce e mai scump.
K nu renunLKm la solarul tip tunelR
Rep.: &entru a v nelege pledoaria v rugm s ne e"plicai cum se construie%te acest solar tip
tunel, care, dup cum ne spuneai, pre'int multiple avantaje.
#.E.+ Tipul acesta de solar se realizeazK din Lea!K de construcLii neagrK de ')-15 mm grosime Mi care
se taie la %' m lungime. #entru a putea fi confecLionate arcele cu o desc"idere de ),'0 m, din care
este compus solarul, bucKLile de Lea!K se arcuiesc pe o masK special construitK, un banc de lucru mai
e6act, cu dimensiunea de 6=1m, cu o pIrg"ie de roluit lungK de ) m, a!Ind la ',5 m douK role.
#Irg"ia prinsK la mi$locul bancului de lucru se miMcK manual, iar Le!ile se arcuiesc cu o desc"idere de
),' m Mi o EnKlLime la coamK de ',5 m.
9n solar se construieMte din module de ',) m, cel mai practic fiind alcKtuit din %& arce Mi %1 inter!ale
cu o lungime totalK de 11 m. Astfel cK la un "ectar !or intra 10 de tunele. Fntre solarii se lasK un
spaLiu de %-' m pentru prins folia. Arcele se fi6eazK En pKmInt prin intermediul a doi LKruMi
confecLionaLi din Lea!K de )0 mm Mi se rigidizeazK cu trei lon$eroane, tot din Lea!K de ')-15 mm, unul
pe coamK Mi cIte unul En dreapta Mi stInga, la $umKtatea distanLei coamK-sol. Fnainte de a pune folia
de polietilenK, care trebuie sK fie groasK de 0,%)-0,'0 mm, se trag pe lungime &-6 sIrme de ',) mm.
Folia se aMazK En solzi, dupK care se pune al doilea rInd de sIrmK care se leagK cu copci de primul.
Este bine sK se treacK o bandK de polipropilenK peste solar pentru o mai bunK rigidizare, En cruciM, de
la un stIlp la altul. Este bine sK amplasKm solariile pe un teren ferit Mi lIngK o sursK permanentK de
apK. Fn plus, cred cK ar trebui sK recomandKm o asociere a mai mulLi culti!atori pentru amena$area
bancului de roluit arce de solarii, confecLionat Mi fi6at lon$eroane Mi LKruMi.