Sunteți pe pagina 1din 27

Anatomia si fiziologia sistemului osos

Sistemul osos cuprinde oase ,organe dure si rezistenta datorita compozitiei


chimice cat si arhitecturii sistemului osos.
Osteogeneza:
Procesul de formare a osului se numeste osteogenoza.Pentru a ajunge la
scheletul cartilaginos si conjunctiv fibros al embrionului la scheletul osos al
adultului se trece printr-un lung proces de dezvoltare ce incepe inca din a patra
saptamana a vietiia vietii embrionare si se incheie in jurul varstei de 25 de ani.
Cand osteogeneza se realizeaza prin inlocuirea unui tesut conjunctiv se
numeste endoconjunctiva sau de mmembrana,iar cand se realizeaza prin
osificarea unui tesut cartilaginos se numeste endocondrala sau de cartilagiu.
Osteogeneza are loc sub influenta sistemului nervos ,care coordoneaza actiunea
mai multor 2222s!"2# factori $mecanici, endocrini %prin hormoni hipofizari,
tiroidieni, paratiroidieni, se&uali', vitamine %mai ales ( si )',enzime si alti
factori metabolici.
Osificarea endocondrala$ da nastere majoritatii oaselor lungi ale corpului. *a
determina cresterea in lungime a osului la locul cartilajului de crestere diafizo-
epifizar.
Osificarea desmala$ formeaza oasele late numite si oase de membrana. Prin ea
se osifica oasele boltii cutiei craniene ,o parte din oasele fetei si formeaza
calusul in cazul fracturilor.
Forma oaselor:
+orma oaselor este adaptata functiei
lor$
- Oasele lungi-sunt acelea la care lungimea depaseste mult
latimea si grosimea.*le formeaza in cea mai mare parte scheletul membrelor.
,nui os lung i se descriu mai multe parti$ un corp sau diafiza %format din tesut
osos compact ' care prezinta in interior canalul medular ce adaposteste maduva
osoasa, doua e&tremitati sau epifize %formate din tesut spongios si metafiza care
este partea interpusa intre diafiza si epifiza ce corespunde cartilajului de crestere
al osului '.
Oase late -sunt acele oase la care latimea este mai mare decat lungimea si
grosimea . )stfel de oase sunt oasele cutiei craniene ,scapula,sternul,co&alul.*le
participa la formarea cavitatilor de protectie %craniul,toracele,bazinul osos'. .a
suprafata sunt formate din tesut osos compact ,iar in interior din tesut spongios .
Oasele scurte - au cele trei dimensiuni aproape egale .Se gasesc in regiuni cu
miscari variate ,dar mai putin ample,unde este mai mare solidaritate. )stfel de
oase sunt oasele tarsiene, carpiene, vertebrele. /n interior ele sunt formate din
tesut spongios iar la suprafata din tesut compact.
Maduva osoasa:
Se gaseste in interiorul canalului medular si in areolele tesutului osos spongios.
Culoarea,structura si functiile maduvei corespund varstei osului,astfel se poate
imparti in trei varietati$rosie,galbena,cenusie.
a)maduva rosie sau hematogena $se intalneste in oasele fatului si la adult in
oasele scurte si late %stern,vertebre,co&al,coaste,oasele bazei craniului'. )re rol
in formarea globulelor sangelui si in procesul de osteogeneza ,de aceea mai este
denumita si osteogena. /n fracturi ,are rol in formarea calusului.
b)maduva galbena$ se gaseste in oasele lungi ale adultului si este formata din
celule adipoase ce dau si culoarea carateristica. Se mai numeste si maduva grasa
si constituie un depozit de grasimi al organismului.
c)maduva cenusie$ se gaseste in oasele batranilor si contine mult tesut
conjunctiv cu rol de umplutura. 0aduva cenusie nu indeplineste nici un rol in
organism.
Periostul:
Periostul este o membrana conjunctiva ce inveleste suprafata osului,cu e&ceptia
suprafetelor articulare .*ste alcatuit din fibre conjunctive si elastice ,din celule
conjunctive si este foarte bogat in vase si nervi. (atorita stratului osteogen al
periostului se produce cresterea in grosime a
oaselor.

Rolurile functionale ale oaselor
Prin duritatea si rezistenta lor, oasele contribuie la determinarea formei
corpului si reprezinta suportul partilor moi. *le formeaza cavitatile de
protectie ,in care sunt adapostite organele, de e&emplu$ cutia craniana, canalul
vertebral,cutia toracica si bazinul osos. Sunt organe ale miscarii ,pentru ca iau
parte la formarea articulatiilor si dau insertii muschilor.
Prin componenta lor minerala ,oasele constituie un depozit de substante
fosfocalcice pe care organismul le poate mobiliza la nevoie.
Cresterea oaselor:
Procesul de crestere a osului are loc in lungime si in grosime.Cresterea in
lungime se face la nivelul cartilajelor de crestere%metafiza'prin osificarea
endocondrala.
Cresterea osului este influentata de factori endocrini si vitamine,astfel intervin
hormonul de crestere hipofizar, hormonii paratiroidieni si tiroidieni precum si
hormonii se&uali. )laturi de hormoni intervin si vitaminele ) ,1 si in special
vitamina ( ,ce favorizeaza depunerea calciului in oase.
Metabolismul oaselor:
0etabolismul este cu atat mai activ cu cat organismul e&ecuta mai multe
miscari prin acesta,oasele angajate direct in actiune sunt mai dezvoltate ,iar in
lipsa de activitate duce la suptierea lor,metabolismul sarurilor minerale este
strans legat de asa numitul echilibru fosfocalcic.
+osorul si calciul sunt elemente indispensabile organismului si se gasesc in
organism sub forma de saruri insolubile ,depuse in mare cantitate in oase si dinti
si in mica masura dizolvate in lichidele mediului intern%sange,lichid
interstitial,limfa'.
Concentratia in saruri de calciu din sange poarta denumirea de calcemie%normal
2-!!mg 3'iar cea de fosfor- fosfatemie .*chilibrul dintre cantitatea de fosfor si
calciu in organism %echilibrul fosfocalcic'este pastrat printr-un auto-control
e&ercitat pe cale umorala. )tunci cand prin ingestie nu sunt asigurate cantitati
necesare de calciu si fosfor, sau acestea sunt eliminate prin urina in cantitati
mari are loc o intensificare a proceselor de demineralizare a
oaselor,conpletanduse astfel concentratia din lichidele organismului si
invers.4ormonii care regleaza echilibrul fosfocalcic sunt parathormonul ,
secretat de glandele paratiroide si calcitonina secretata de glanda tiroida.
Parathormonul mobilizeaza calciul din oase si face totodata sa creasca
eliminarea sarurilor de fosfor prin urina ,iar calcitonina are actiune inversa
,coboara nivelul calciului sangvin si micsoreaza eliminarea fosfatilor prin
urana.*&ista si alti hormoni ce influenteza intr-un sens sau altul in mineralizarea
osului.)ctiunea mineralizanta a hormonilor se&uali, somatotropul ,hormonii
timici si epifizari,iar actiune demineralizanta au )C54-ul si glucocorticoizii.
6itamina ( determina crestrea concentratiei plasmatice a calciului.*a
actioneaza direct pe os$ creste moblizarea calciului si fosfatului din os,activeaza
proteina de legare a calciului din os,are efect antirahitic ,actioneaza sinergic cu
parathormonul pentru a determina demineralizarea osoasa prin proliferarea
osteoclastelor.Crestrea actvitalor osteoclastelor de catre parathormon necesita
prezenta vitaminei (7.
Calciul de schimb $osul ca si alte tesuturi ale organismului contine un tip de
calciu de schimb care este intotdeauna in echilibru cu ionii de calciu din lichidul
e&tracelulelor.Calciul de schimb de la nivelul osului reprezinta pana la !3din
calciul osos total,fiind reprezentat de saruri usor mobilizabile .)cest tip de
calciu realizeaza un mecanism rapid de tampon care impiedica concentratia
calciului din lichidul celular sa varieze foarte mult .
Osteoliza:
Osul este in permanenta format de catre osteoblaste si este continuu lizat acolo
unde sunt active osteoclastele.Osteblastele se gasesc si pe suprafetele e&terioare
ale oaselor si in cavitatile osoase ./n toate oasele vii se desfasoara o oarecare
activitate osteoblastica.
Osteoliza are loc in imediata vecinatate a osteoclastelor.)cestea emit catre os
prelungiri similare vilozitatilor si secreta din aceste vilozitati doua tipuri de
substante $enzime proteolitice si cativa acizi ,incluzand acidul citric si cel
lactic.*nzimele digera sau dezorganizeaza matricea organica a osului iar acizi
solubilizeaza sarurile minerale.
Ecilibrul intre osteogeneza si osteoliza:
/n mod normal ,e&cpetand oasele de crestere ,rata osteogenezei si ce a osteolizei
sunt egale ,astfel incat masa toatala a osului ramane constanta .(e obicei
osteoclastele e&istand sub forma unor mici populatii ,si odata ce o populatie de
osteoclaste incepe sa se dezvolte, ea consuma din os vreme de apro&imativ trei
saptamani ,sapand un tunel ce poate avea !mm diametru si o lungime de mai
multi milimetri..a sfarsitul acestei perioade osteoclastele dispar si tunelul este
invadat de osteoblaste.,rmeaza apoi osteogeneza,vreme de cateva luni osul nou
fiid depus in straturi succesive pe suprafata interna a cavitatii pana ce tunelul
este umplut.Osteogeneza inceteaza cand osul incepe sa stanjeneasca vasele ce
iriga zona.Canalul prin care trec aceste vase,numit canalul ha#ersian,este
deci,tot ce ramane in cavitatea initiala.+iecare teritoriu osos nou format in acest
mod se numeste osteon.+ormarea si liza osoasa continua au cateva functii
fizologice importante$
a) Osul isi ajusteaza rezistenta,de obicei proportional cu gradul de solicitare a
lui.Prin urmare,oasele se ingrasa cand sunt supuse la incarcari mari.
b) +orma osului poate fi remodelata pentru a sustine adecvat fortele
mecanice,prin osteoliza si osteogeneza,conform modelului sarcinilor la care este
supus.
c) Pe masura ce matricea organica batrana degenereaza,este nevoie de matricea
organica noua.Pe aceasta cale se mentine consistenta normala a osului.
Osul este format in raport cu solicitarea compresiva pe care trebuie sa o
suporte.Solicitarea fizica continua stimuleaza depunerea osteoblastica a
osului.S-a presupus ca osteogeneza in punctele de solicitare compresiva este
determinata de un efect piezoelectric,astfel$compresiunea osului produce un
potential negativ la locul compresiei si un potential pozitiv in alta parte in os.S-a
demonstrat ca minime cantitati de curent ce trec prin os determina activitatea
osteoblastica la polul negativ al flu&ului de curent,ceea ce ar putea e&plica
osteogeneza crescuta la locurile de compresiune.
!celetul toracelui:
5oracele osos este format anterior de catre stern,posterior de catre coloana
vertebrala,iar lateral de coaste.
!ternul:
*ste un os lat,alungit,situat in partea anterioara si mediana a toracelui.
Orientare $Cu baza superioara si fata conve&a anterior.*l este format din 7 parti$
a) baza sau mambriul sternal
b) corpul
c) varful sau procesul &ifoid
/n ansamblu el prezinta o fata anterioara,una posterioara,doua margini
laterale,o baza si un varf.
+ata anterioara este conve&a si situata subcutanat.Pe ea se observa unghiul
mambriosternal%deschis posterior'format intre mambriu si corpul sternului.*l
corespunde lateral articulatiei intre coasta a doua si stern.
+ata posterioara,concava si neteda vine in raport cu viscerele
toracelui.1aza,situata superior,prezinta pe linia mediana incizura jugurala,iar
lateral de ea,incizura claviculara pentru articulatia cu clavicula.6arful,numit
proces &ifoid,este mic,poate avea forme variate si poate sa ramana cartilaginos
pana la varste inaintate.
0arginile laterale$sunt neregulate si pe ele se gasesc incizurile costale,dispuse
astfel$prima pereche de coaste la nivelul mambriului,a doua pereche,la nivelul
unghiului mambriosternal,perechile trei pana la sapte inclusiv,pe corpul
sternului.
Coastele:
Costele sunt !2 perechi de arcuri osoase care unesc coloana vertebrala cu
sternul.*le sunt formate din osul costal si anterior,o mica parte din cartilajul
costal.(upa modul cum se prind de stern,coastele se impart in$coaste
adevarate,reprezentate de primele 8 perechi%ce se articuleaza direct cu
sternul',coastele false reprezentate de perechile "-!9%ce se articuleaza cu sternul
prin intermediul cartilajului coastei 8' si coastei flotante reprezentate de
perechile !! si !2%ce nu se articluleaza cu sternul si raman in peretele postero-
lateral al abdomenului'.
Coasta prezinta$capul,colul si corpul acesteia.
Capul coastei se gaseste posterior,la nivelul discurilor intervertebrale si este
impartit de creasta capului costei in doua fatete articulare%superioara si
inferioara',prin care capul se articuleaza cu fetele costale corespunzatoare ale
celor doua vertebre vecine.
Colul coastei face legatura intre cap si corp.*l prezinta o proeminenta osoasa
numita tuberculul coastei ce are o fata articulara pentru fata costala de pe
procesul transvers al vertebrelor toracale.Pe col se prind mai multe
ligamente./ntre col si capul coastei se formeaza un unghi numit unghiul coasta.
Corpul coastei prezinta o fata e&terna%conve&a',una interna%concava',o
margine inferioara ce prezinta in plus santul coastei in care se afla manunchiul
vasculonervos intercostal.
Sternul,coastele si coloana toracala formeaza toracele osos,ce circumscrie
cavitatea toracica.)ceasta comunica superior cu gatul prin apertura toracica
superioara,iar inferior prezinta baza sau apertura toracica inferioara,inchisa de
muschiul diafragm.
Articulatia toracelui:
Articulatiile costovertebrale:coastele se articuleaza cu vertebrele toracice
prin capul si tuberculului coastei ce prezinta articulatia capului coastei si
articulatia costotransversala.
"# )rticulatia capului coastei$este formata din fata articulara a capului si fetele
costale corespunzatoare%superioara si inferioara'a doua vertebre toracice
vecine,acoperite cartilaj articular.
0ijloace de unire$
- capsula articulara,se insera la periferia fetelor articulare
- ligamentul radiat al capului coastei,ce se prinde cu un capat pe capul coastei si
cu altul pe cele doua vertebre si discul intervertebral corespunzator
- ligamentul intraarticular al capului coastei ce uneste creasta capului coastei cu
discul intervertebral
$# )rticulatia costotransversala$este o diartroza planiforma ce prezinta fete
articulare situate pe procesul transvers al vertebrei si de pe tuberculul
coastei.
0ijloace de unire$
- capsula articulara este subtire
- ligament costo-transvers,ce uneste fata posterioara a colului coastei de procesul
transvers al vertebrei corespunzatoare.
- ligament costo-transvers superior ce leaga colul costei de procesul transvers al
vertebrei superioare.
- ligament costo-tranvers lateral ce leaga varful procesului transvers de
tuberculul coastei.
Articulatiile sternului cu coastele:
(atorita interpunerii cartilajului costal intre stern si coaste se disting doua
tipuri de articulatii$dintre cartilaj si coasta%costocondrale'si dintre cartilaj si
stern%sternocostale'.
!incondrozele sternale:
Se realizeaza intre mambriu si corpul sternului si intre corp si procesul
&ifoid%se osifica la o varsta inaintata'.
Muscii trunciului

Muscii anterolaterali ai toracelui:
Se impart dupa origine,actiune si asezare in doua planuri$superficial si
profund.
Planul su%erficial:este format de muschii ce leaga membrul superior de
trunchi.
a) Pectoralul mare$are originea pe jumatatea mediala a marginii anterioare a
claviculei,fata anterioara a sternului in dreptul primelor : cartilaje costale si pe
teaca muschiului drept abdominal./nsertia se gaseste pe creasta tuberculului
mare al humerusului.6ascularizatia este data de ramurile pectorale ale arterelor
toracoacromiala toracica suprema si toracica interna ./nervatia provine din
ple&ul brahial prin nervii pectorali.)ctiunea lui este de adductie ,rotatie mediala
si fle&ia bratului .*ste si un muschi inspirator accesor.
b) Pectoralul mic are originea pe fetele antero-laterale ale coastelor 7-5./nsertia
este pe procesul coracoid.6ascularizatia este data de ramuri ale arterei
a&ilare$toracica suprema si toracica laterala./nervatia este data de nervii
pectorali,ramuri ale ple&ului brahial.)ctiune $intervine in miscarea de bascule
laterala a scapulei,si este un muschi inspirator accesor.
c) Subclavicular$are originea pe fata superioara a primei coaste ,iar insertia pe
fata inferioara a claviculei.6ascularizatia este data de ramuri ale arterei
toracoacromiale./nervatia este data de nervii subclaviculari ai ple&ului
brahial.)ctiune$inspirator accesor.
d) (intat anterior$are originea pe fetele laterale ale primelor !9 coaste./sertia se
afla pe marginea mediala a scapulei.6ascularizatia din artera toracica laterala si
toraco-dorsala./nervatia este data de nervul toracic lung.)ctiune$intervine in
miscarea de bascula a scapulei si secundare in abductie.
Planul %rofund :
Contine muschii ce intervin in mecanismele respiratiei ,reprezentati de
muschii intercostali e&terni ,intercostali interni ,ridicator al coastelor
,subcostali ,intercostali intimi ,transvers toracic.6ascularizatia lor provine din
arterele intercostale,iar inervatia din nervii intercostali.

Muscii s%atelui:
Se impart in muschii migrati si muschii erectori.
Muscii migrati:
0uschii migrati sunt dispusi superficial reprezentati de$
") tra%ez: are originea pe protuberanta occipitala e&terna si procesele spinoase
ale vertebrelor C!-5!2./nsertia este pe marginea posterioara a
claviculei,marginea medial a acromiomului si pe buza superioara a spinei
scapulei.6ascularizatia provine din artele suprascapulara,occipitala si transversa
a gatului./nervatia prin nervul accesor si ramuri ale ple&ului cervical.
)ctiune$mobilizeaza umarul si intervine in miscarea de bascula a scapulei.
$) &atissimus dorsi:are originea pe procesele spinoase 58-.5,pe creasta sacrala
mediana ,pe buza lateral a crestei iliace si pe ultimele coaste./nsertia se
realizeaza pe santul intertubercular.6ascularizatia provine din artera
subscapulara,ultima intercostala si arterele lombare./nervatia este asigurata de
nervul toracodorsal .)ctiune$e&tensia, adductia si rotatia mediala a bratului.
') Romboid mare:are originea pe procesele spinoase 52-55./nsertia este pe
marginea mediala a scapulei .6ascularizatia provine din artera transversa a
gatului si arterele intercostale./nervatia provine din nervul dorsal al scapulei.
)ctiune$apropie scapula de planul median.
() Romboid mic: are originea pe procesele sipnoase C:-5!. 6ascularizatia
provine din artera transversa a gatului si artera intercostala ./nervatia din nervul
dorsal al scapulei.)ctiune$la fel ca romboidul mare.
))Ridicator al sca%ulei: are originea pe procesele transverse C!-C./nsertia se
afla pe unghiul superior al scapulei./nervatia este data de ramurile ple&ului
cervical. )ctiune$ ridica umarul si face inclinatia laterala a gatului .
*)+intatul %osterosu%erior: Originea este pe procesele spinoase C:-
52./nsertia este pe coastele 2-5.6ascularizatia este asigurata de arterele
intercostale. /nervatia este data de nervii intercostali !-5. )ctiune$muschi
inspirator.
,)+intatul %osteroinferior: originea este pe procesele spinoase 5!9-.2./nsertia
este pe ultimile coaste .6ascularizatia provine din artera intercostala ./nervatia
din nervii intercostali 2-!!.)ctiune$muschi e&pirator.
Muscii erectori:
0uschii erectori spinali sunt reprezentati de muschii jgheaburilor vertebrale si
sunt impartiti in 2 grupe $superficiali si profunzi.
")Muscii su%erficiali : au originea intr-o masa comuna ,numita muschiul
sacrospinal ,ce are originea pe fata posterioara a sacrului ,creasta iliaca
,procesele spinoase ale vertebrelor lombare.(in el pleaca muschii
$spinal,longissimus si iliocostal.
$)Muscii %rofunzi: trec peste un numar mic de vertebre si sunt reprezentati de$
semispinali,multifizi,rotatori,intertransversari,interspinosi ,muschii profunzi ai
capului si sacrococcigieni.

--# Patologia
Fracturile:
+efinitie: prin fractura se intelege intreuperea totala sau partiala al continuitatii
unui os .
Etiologie:in marea majoritate a cazurilor ,intensitatea agentului traumatic
trebuie sa fie foarte violenta pentru a produce o fractura..a persoanele in varsta,
la care e&ista un proces de rarefiere si deci o slabire a structurii
osoase -osteoporoza-rezistenta osului scade foarte mult ,astfel incat , poate lua
nastere o fractura si dupa traumatisme mici.
Oasele patologice ,care au in ele abcese sau formatiuni tumuorale se
fractureaza cu usurinta..a nivelul leziunii ,structura osoasa nu mai e&ista ,fiind
inlocuita de abces sau de masa tumorala care este complet lipsita de rezistenta.
+racturile sunt mai numeroase la barbati deoarece ,prin natura muncii lor,
sunt mai e&pusii accidentarilor./n aceleasi conditii de actiune a agentului
traumatic, procesul fracturilor este egal la barbati si femei.

Clasificarea fracturilor:
+racturile se clasifica in functie de$
!' 0ecanismul de producere al fracturilor
2' )spectul anatomo-patologic al fracturilor
")Mecanismul de %roducere al fracturilor:
/n functie de mecanismul care actioneazapt a se produce o fractura,se deosebesc
2 tipuri de fracturi $
a' fracturi directe ,produse la locul de impact al agentului vulnerant cu osul .
b' fracturi indirecte ,produse la distanta de sediul traumatismului.
a) Fracturi directe : sunt mai frecvente in zonele unde oasle sunt acoperite
numai cu piele. /ntr-o astfel de zona,agentul traumatic %un corp
contondent',fractureaza mai usor osul,decat acolo unde acesta este acoperit de o
masa musculara bine dezvoltata.
+ractura directa se produce strict la locul unde a actionat agentul traumatic.
b) fracturi indirecte: se produc la distanta de locul de actiune al fortei
traumatice. *le iau nastere prin$
- indoire ,tip de producere,care actioneaza atunci cand traumatismul se e&ercita
pe o anumita zona a osului ,iar fractura se produce in alta parte si anume acolo
unde arhitectura sa are zone mai slabe sau la punctul de curbura ma&ima
- rasucire,daca un segment de membru este prins de un agent traumatic si
rasucit, situatie in care fractura are loc la distanta si in general ,helicoidal -
spiroidal.)sa se produce de e&e&mplu,fractura oaselor gambei atunci cand in
timpul unei miscari puternice de rasucire a corpului,calcaiul ramane fi&at pe
loc,iar corpul continua actiunea de rasucire
- smulgeri,care produc si ele fracturi la distanta.
*ste bine de retinut ca fracturile prin smulgere pot aparea si in afara
traumatismului provocat de accident si anume prin contractii musculare
puternice determinate de tetanos epilepsie,into&icatii cu strictina,electrosoc. Prin
smulgere sau tractiune se produc de obicei fracturi parcelare ale epifizelor
datorita tractiunilor e&ecutate de tendoane si ligamente.
$#As%ectul anatomo-%atologic al fracturilor
*&ista nenumarate aspecte anatomo-patologice ale oaselor fracturate$fracturi
inchise,deschise,fracturi complete,fracturi incomplete.
a) Fractura incisa: este orice fractura in care segmentele osoase sunt
acoperite integral de partile moi din jur % muschi,fascii, vase si nervi. '
b) Fracturile descise: sunt acelea in care pielea a fost lezata%de agentul
traumatic sau de un segmen al osului fracturat'si osul ajunge in contact cu
e&teriorul.(eosebirea dintre aceste doua tipuri de facturi este e&trem de
importanta deoarece in cazul fracturilor deschise,osul se poate infecta,poate
aparea un proces septic de osteita sau de osteomielita,care intarzie vindecarea
sau poate da nastere unor alte complicatii$ distrugeri osoase,calus
vicios,pseudoartrite.
!ediul fracturii:
)cestea pot fi pentru oasele lungi$la e&tremitatea osului%epifizar',la mijlocul
acestuia%diafizar'sau in zonele intermediare%diafizo-epifizar'.
+racturile epifizelor pot fi adesea interarticulare,eventualitate grava intrucat
prezenta de fragmente osoase interarticular tulbura structura si integralitatea
articulatiei creand dificultati de functionare chiar daca s-a produs o vindecare
corecta a facturii.
.i%ul fracturii:
c)Fracturi incom%lete%in care linia de fractura nu intereseaza toata
circumferinta osului'.Se mai numesc si fracturi in ;lemn verde<,deoarece
seamana cu modul incomplet in care se rupe o creanga verde atunci cand este
sudata puternic.)cest tip de fractura apare la copii la care oasele sunt foarte
elastice.Se vindeca rapid si fara tulburari functionale ulterioare.O forma si mai
simpla a acestui tip de fractura este fisura,care este o simpla plesnitura, foarte
limitata, a osului.
d) Fracturi com%lete,care sunt fracturi grave,pentru ca de cele mai multe
ori,segmentele oaselor sunt mai mult sau mai putin,indepartate intre ele.
/n consecinta,pentru ca segmentele oaselor sa fie repuse si mentinute in pozitie
normala,trebuie sa se aplice o terapeutica foarte activa.
Se descriu mai multe tipuri de astfel de fracturi complete ,cu diferentieri de
gravitate intre ele$ fracturi transversale,oblice,in varf de clarinet ,longitudinal,
spiroide, in forma de fluture etc.
+racturile complete au cel mai frecvent doua segmente dar pot avea mai multe
fragmente rezultate dintr-o zdrobire a osului.O astfel de fractura,cu mai multe
fragmente ,fragmente mari sau fragmente mici,se numeste fractura
cominutiva.*ste o forma grava de fractura ,pe de o parte pentru ca de obicei
a&ul si forma osului sunt deranjate, iar pe de alta parte ,pt ca aceste numeroase
fragmente micii ,osoase nu sunt capabile in totdeauna de a se integra in procesul
de vindecare si ele se elimina pe rand ca niste formatiuni inutile,intarziind mult
vindecarea.
Fracturi cu si fara de%lasare
(eplasarea oaselor se face atat prin actiunea agentului traumatic ,cat si prin
forta musculara care deplaseaza fragmentele osoase in directii diferite.
Conform actiunii specifice muschilor cand fragmentele sunt inca bine angrenate
intre ele si nu s-a produs deplasarea lor, spunem ca avem de-a face cu fracturi
fara deplasare,posibilitate de vindecare si de refacere functionala este mult mai
mare.
Cand fragmentele osoase sunt deplasate intre ele,avem de-a face cu o fractura
cu deplasare.)ici posibilitatile de vindecare corecta sunt mult mai mici si pt
realizarea vindecarii este necesar un tratament ortopedic sau chirurgical foarte
corect ,care are tocmai scopul de a reface aceasta deplasare si de a repune
fragmentele osaoase ,dar nu in pozitia lor initiala cel putin intr-o pozitie cat mai
corecta asa numita ;fiziologica<o pozitie care permite miscarea normala
fiziologica in segmentul respectiv al corpului.
&eziunile %artilor moi:
)deseori ,in timpul sau dupa fracturarea unor oase se produc leziuni ale
partilor moi,fie prin agentul cauzal ,fie prin segmentele ascutite ale oaselor
fracturate.Pot fi leziuni ale muchiilor,tendoanelor,oaselor,nervilor pielii..ezarea
muschilor si a tendoanelor duce la tulburari e&trem grave,intrucat daca sunt
lezate oase mari se pot produce hematoane locale=uneori pot lua nastere chiar
necroze si gangrene,prin neingrijirea teritoriilor asgigurate de oasele
respective..eziunile nervoase pot provoca o aparitia unor paralizii sau tulburari
senzoriale in zona respectiva..ezarea pielii creaza o fractura deschisa.
!imtomatologia fracturilor:
+ractura,impreuna cu leziunile ce se produc in partile moi inclusiv hematomul
local sau difuz-la distanta-constituie focarul de fractura.)cest focar de fractura
este centrul %locul'de unde pleaca toate tulburarile care dau tabloul clinic al
fracturii.
(eosebim in acest tablou clinic ,semne generale si locale.
!emne generale:
Semnele generale constau in tahicardie ,modificari tensionale,refle&e ,stare de
agitatie,uneori subfebrilitate.
!emne locale:
Semnele locale se impart in$
"#Semnele locale de propabilitate reprezentate de$
a' durere spontana in punct fi& e&acerbata de palpare sau mobilizare=
b' impotenta functionala a membrului afectat=
c' deformarea si scurtarea regiunii =
d' echimoze tardive%uneori la distanta de focarul de fractura'
e' tumefactie=
f' edem=
g' cresterea temperaturii locale=
$) Semnele locale de certitudine$
a' mobilitate anormala in focar%e&istenata unei miscari unde aceasta nu
e&ista in mod normal'
b' perceperea palpatorie de crepitatii osoase %frecatura osoasa'
c' netransmisibilitatea miscarilor
d' intreruperea evidenta a continuitatii osului%la palpare'
e' e&amenul radiologic de fata si profil este absolut indispensabil pentru
certificarea diagnosticului de fractura precum si precizarea timpului acesteia
(urerea este un semn constant si valoros fara sa fie patognomonic .*a poate sa
apara si dupa un traumatism care nu a produs fractura.Se datoreste e&citarii
proprioreceptorilor e&istenti in focarul de fractura. .a e&amenul bolnavului,
durerea poate localiza destul de e&act locul fracturii. (urerea poate fi un
element socogen important care sa declanseze prin ea insasi socul traumatic.
*chimoza apare la scurt timp dupa ce sa produs fractura ,in cazul fracturilor
oaselor superficiale si mult mai tarziu atunci cand fractura se gaseste intr-un
segment de os acoperit de mase musculare puternice%difuzarea sangelui se face
mai greu'
4ematomul este redus daca nu s-a produs ruperea unui vas mare.Poate fi insa
e&trem de voluminos declansand un soc hemoragic .
(eformarea regiunii este un semn e&trem de important care arata lipsa de
continuitate normala a celor doua fragmente osoase.)ceasta deformare este
foarte usor vizibila la oasele care se gasesc in contact cu pielea ,cum ar fi
clavicula,cubitusul .(eformarile iau uneori aspecte tipice pe baza carora se pune
cu usurinta ,diagnosticul de fractura .Spre e&emplu ,fractura e&tremitatii distale
a oaselor antebratului ,deschisa de Potteau si Colles se numeste ;fractura in dos
de furculita<. Prezenta unui hematon determinat de traumatism sau de o lu&atie
articulara poate provoca de asemena o deformatie locala ,astfel incat este indicat
sa se efectueze un e&amen atent ,pentru a face distinctie intre aceste afectiuni si
fractura.
Scurtarea regiunii este de cele mai multe ori insesizabila .Pentru unele oase
lungi unice ,cum ar fi femurul sau humerusul , cu deosbire in cazul dintai daca
se produce o fractura oblica, scurtarea poate fi evidenta.*&ista scuratare si in
cazul unei lu&actii ceea ce impune un e&amen atent pentru evidentierea sigura a
acestui simtom./mpotenta functionala se datoreaza lipsei de continuitate a
parghiei osoase .,neori impotenta functionala este detrminata numai de durere
dupa cum in cazul fracturilor cu fragmente bine angrenate ea este mai putin
evidenta .5rebuie bine cunoscut aceste aspect pentru ca un accident de fractura
angrenata %fractura care are mari sanse de a se vindeca repede si corect'sa nu fie
lasata sa faca miscari care pot dezangrena fragmentele osoase si in consecinta sa
inrautatiasca starea fracturii.
0obilitatea anormala .)tunci cand e&ecutand manevre asupra oaselor pe care
le banuim fracturate ,constatam mobilitatea anormala a acestora,avem
certitudine de fractura.0anevrele pentru depistarea fracturii pe aceasta cale
trebuie sa fie e&trem de blande deoarece mobilizarea segmentelor fracturate este
e&trem de dureroasa.Semnul acesta este insa ,uneori,greu de pus in evident %in
cazul fragmentelor angrenate sau ale oaselor invelite de mase mari muscular' si
de cele mai multe ori neindicat.
+recatura osoasa $miscarea fragmentelor osoase produce un zgomot
caracteristic -o fractura - crepitatie care ,daca se poate percepe poate fi ca si
semnul precedent ,un indiciu foarte important. +recatura e un semn usor de pus
in evidenta si e&trem de util in cazul fracturilor costale.
+lictenele provin din decolarea epidermei de catre plasma sau sange care
provin focarul de fractura .Constituie un semn aproape constant ,dar tardiv.
5emperatura ridicata locala.5egumentele din jurul focarului de fractura
locala au o temperatura mai ridicata,semn al vasodilatatiei locale crescute.
*demul local se e&plica tot printr-o vasodilatatie locala ca si prin tulburari
circulatorii locale care apar fie refle& fie determinate de modificari patologice
locale$ compresini pe vasele de intoarcere.
*&amenul radiologic. /n orice suspiciune de fractura este obligatoriu sa se
e&ecute un e&amen radiologic care precizeaza diagnosticul ,arata cu e&actitate
sediul si aspectul fracturii,daca e&ista sau nu deplasare a fragmentelor osoase,
daca fractura este cominutiva,daca e&ista scurtare osoasa .Pe baza radiografiei se
poate face si prognosticul fracturii si mai ales se poate stabili atitudinea
terapeutica .*ste un e&amen care confirma sau infirma e&istenta unei fracturi.
&eziuni concomitente cu fracturile :
5rebuie sa se faca o anamneza corecta intotdeauna a acelui accidentat ,sau sa fie
luate datele suplimentare necesare de la cei care au vazut cum s-a produs
accidentul,pentru ca aceste date pot face sa se suspicioneze o fractura ,chiar
daca nu e&ista semne foarte evidente si totodata obliga sa se urmareasca daca nu
sunt sau urmeaza sa apara unele leziuni concomitente cu fracturile altor organe
situate in intima apropiere a oaselor fracturate sau protejate de oasele fracturate.
5rebuie stiut ca pentru producerea unei fracturi este nevoie ,in marea
majoritate a cazurilor ,de un traumatism puternic.)cesta poate fi simplu,un corp
contondent ,care a actionat direct asupra unui os si l-a fracturat,dar poate fi si
foarte comple& ,un accident de circulati,o e&plozie ,daramarea unui zid etc,care
pe langa fractura e&istenta la prima vedere sa fi produs fractura si in alt segment
al corpului sau alta afectiune traumatica ,spre e&emplu o ruptura de splina ,o
perforatie de organ cavitar, o rupture de vas abdominal.
5ot anameza si e&aminarea atenta a bolnavului pot arata ca traumatismul a fost
apt de a declansa o stare iminenta de soc indica luarea din timp a masurilor
terapeutice tipice necesare.
Evolutia fracturilor:
*volutia normala a unei fracturi este catre formarea unui tesut de reparatie de
tip osos care se numeste calus si care va suda intre ele fragmentele osoase
realizand refacerea continuitatii osului,deci vindecarea biologica si
functionala.Pentru a ajunge la vindecare ,se trece prin faza de calus osos si faza
de calus conjunctiv %calus fibros'.
Calusul conjunctiv sau fibros./mediat dupa fractura se produce un revarsat
sangvin care ,impreuna cu fragmentele osoase din focarul de fractura creaza
calusul conjunctiv%fibros'.*ste vorba de un calus moale,care se formeaza in
circa !5-29 de zile de la aparitia fracturii si care duce la unirea fragmentelor
osoase,unire care este insa la&a ,fara o e&istenta deosebita.
Calusul osos.>eteaua de fibrina din calusul fibros se transforma in fibrile
colagene pe care le depune oseina.)ceasta sufera un proces de calcifiere,se
transforma la randul ei in lamele osoase si deci intrun calus osos care reface
solida continuitatea osului..a proces participa nenumarati factori comandati de
fenomenele locale%e&citatiile care pornesc din focarul de
fractura'care,receptionate de sistemul nervos central dau nastere la refle&e
corticosubcorticale ce pun in actiune factorii reparatori$vasodilatatie,aport
vitaminic de fosfor,calciu ,oseina,aport proteic.
Constituirea calusului osos si consolidrarea definitiva se face intre 79-29 de
zile.*l se modeleaza cu timpul si ia aproape aspectul osului normal,astfel incat
uneori nu se poate pune in evidenta prin palpare sau radiografic locul unde a
e&istat fractura.
Constituirea calusului osos si consolidarea definitiva depinde de$
- 6arsta bolnavului-cu cat bolnavul cu fractura este mai in varsta ,cu atat
procesul este mai lent,iar cu cat bolnavul este mai tanar cu atat procesul este mai
rapid.
- (imensiunile osului,durata de consolidare a oaselor groase fiind mai lunga
decat cea a oaselor subtiri.
- 0odul de asezare a fragmentelor osoase ,fragmentele osoase care se gasesc in
contact intimp formand calus osos mult mai repede decat cele care sunt
distantate ,cu atat mai mult daca intre ele se gaseste un fragment de muschi.
- ?umarul total al fracturilor concomitente -accidentatii cu mai multe fracturi
concomitente videcandu-se mai greu decat cei cu o singura fractura.
- Starea biologica generala-accidentatii cu stare generala buna ,in perfecte
conditii biologice ,se vindeca mai usor decat cei cu boli cronice ,in covalescenta
diabetica,cei care au tulburari hormonale.
- Calitatea tratamentului care se efectueaza.
/n cazul in care repararea fracturii s- a facut in conditii bune ,refacerea
integrala a capacitatii functionale la parametri anteriori are loc intr-o periodata
ce poate sa se prelungeasca de la 7 la !" luni.Pentru a afirma ca o fractura s-a
vindecat este nevoie de multa e&perienta.
Semnele sunt$disparitia durerii in focarul de fractura %spontana,la palpare,la
efort' ,revenirea la normal a temperaturii locale ,disparitia edemului ,disparitia
mobilitatii anormale,disparitia impotentei functionale.
(e o majora utilitate este e&amenul radiografic care da informatii asupra
modului de constituire a calusului si a calitatii acestuia asa incat niciodata nu
trebuie afirmat ca o fractura este pe cale de consolidare sau s-a consolidat daca
nu s-a facut in prealabil un e&amen radiografic.
Comlicatiile fracturilor:
- socul traumatic si socul hemoragic =
- flebita ,care este o complicatie frecventa si adeseori grava .*a apare datorita
tulburarilor circulatorii si de coagubilitate cu punct de plecare din focarul de
fractura.
- embolia ,care se datoreaza plecarii unui embol din focarul de fractura .)cest
embol ajunge la plamani dand o embolie pulmonara sau poate depasi plamanul
si sa dea o embolie cerebrala sau o embolie pe vasele coronare, cardice.
- congestia pulmonara este un accident frecvent la batrani.Se instaleaza foarte
precoce si daca nu se iau masuri terapeutice,accidentatul poate muri.
- retentia de urina care apare fie refle& ,fie la cei predispusi la aceasta%bolnavii
prostatici.
- diabetul si uremia,care daca e&istau,latente sau fara mare importanta inainte
pot sa apara sau sa se accentueze ulterior dupa fracture.
- hemartroza poate apare in cazul fracturilor din vecinatatea
articulatiilor./ncorect tratata,o hemartroza poate duce la artroza.
- interpunerea de parti moi intre fragmentele osoase care poate duce la
intarzierea%sau neefectuarea'formarii calusului.
- compresiunea sau lezarea unor vase importante sau a nervilor,cu urmari
grave,importante.
- fractura deschisa.
- calusul intarziat$uneori consolidarea poate dura mai mult decat
normal./mportant este sa se observe la timp aceasta eventualitate si sa se
continue tratamentul pana la formarea unui calus bun si deci pana la o vindecare
corecta./n caz contrar,calusul se poate refractura,ceea ce duce la o consolidare si
mai tardiva sau poate chiar la o pseudoartroza.
- calusul vicios$daca fractura nu a fost redusa correct%in a&ul osului'sau daca in
focarul de fractura nu s-a produs o supuratie,apare un asa numit calus vicios care
depaseste mult limitele%suprafata'osului si care este neregulat.Calusurile
vicioase care se formeaza pe oasele superficial,se pot palpa si aspectul lor
neregulat se poate vedea.Segmentul de corp brat,gamba etc,pe care s-a produs
un calus vicios nu mai poate e&ecuta miscari normale,putandu-se ajunge uneori
la invaliditati grave.
- pseudoartroza apare atunci cand intre fragmentele osoase fracturate,nu se
formeaza-nici dupa o perioada de tratament-un calus osos,dur care permite celor
doua fragmente osoase sa aiba miscari intre ele ca sic and acolo ar e&ista o
articulatie.0iscarile pe care le face bolnavul in regiunea cu pseudoartroza ii
provoaca dureri uneori foarte vii.
Pseudoartroza poate aparea atunci cand intre segmentele fracturii se interpun
partile moi,cand a e&istat o infectie locala prelungita%frecventa in cazul
fracturilor deschise'la unele cazuri in care s-a facut osteosinteza,in cazul
fracturilor cominutive,in deficiente hormonale ,leziuni nervoase si muscular,la
batrani sau bolnavii cu unele boli
cronice.


III Fracturi Costale

DEFINITIE:Fracturile costale reprezinta ruperea sau aparitia
unei fisuri la nivelul unui os ce formeaza cutia toracica.Cauza
cea mai frecventa de fractura costala este prin lovitura directa
In torace,adesea in urma unui accident de masina sau in urma
unei cazaturi .Fracturile costale se mai pot produce de
asemenea in timpul unor accese puternice de tuse,mai ales in
prezenta unor boli care scad rezistenta oaselo ,ca de exemplu
in osteoroporoza sau in neoplasmite osoase(cancer osos).
MECANISM FIZIOPATOGENIC
Coastele cu 2 functii:una dintre ele este de a proteja organele
interne,iar cea de a doua de a oferi suport pt muscii
respiratorii.Coastele mentin de asemenea cutia toracica
descisa pentru a permite intrarea aerului in plaman.In cazul in
care coastele sunt fracturate respiratia devine foarte
dureroasa,deoarece muscii respiratoriii care in mod obisnuit se
fixeaza pe coaste,vor trage de portiunea fracturata.In cazul in
care trei sau mai multe coaste vecine sunt fracturate in mai
multe puncte,se va forma o portiune de torace care nu!si v!a
mai mentine forma normala in timpul inspiratiei(in momentul in
care tragem aer in plaman)."cest lucru v!a determina scaderea
volulmului cutiei toracice si a plamanului,deci o
respiratiei,insuficinta.#e asemenea,musculatura va fii
afectata,iar in acest lucru influenteaza suplimentar respiratia.
SIMPTOME
#urerea la locul fracturiii are grade variate ,de la usoara la
severa.$espiratia este ingreunata .%a apasarea sternului,cu
pacientul in pozitie orizontala ,acesta va simtii durere la locul de
fractura .In cazul in care fractura afecteaza procesul
respirator,pot sa apara dispneea (respiratie grea,senzatie de
sete de aer)sau taipneea (respiratia rapida)fie datorita
durerii,fie afectarii cutiei toracice.
In cazul in care fractura este destul de grava ,incat sa produca
tulburarii majore ale respiratiei,apar ameteli cefalee(durere de
cap)si senzatie de somnolenta sau de oboseala."ceste simtone
reflecta o afectare grava si indruma pacientul catre medicul
specialist.& lovitura care este destul de puternica pentru a
produce fractura costala,poate de asemenea sa produca alte
leziuni la nivelul plamanilor,splinei ,ficatului ,vaselor mari de
sange.#in cauza acestor leziuni ce se pot asocia cu fracturile
costale si care nu sunt cu usurinta diagnosticate in primele
momente,este necesara o evaluare completa a pacientului.
INVESTIGATII
#iagnosticarea include anamneza(intrebari in legatura cu
motivul producerii fracturii)si examninarea fizica. "ceasta poate
sa implice aplicarea unei presiuni la nivelul toracelui,pentru a
determina locul dureros' inspectia(observarea)toracelui, a
miscarilor respiratorii si auscultatia plamanilor.#e asemenea,se
inspecteaza capul si gatul ,se ausculta inima,pentru a se
diagnostica eventuale leziuni. In functie de suspiciunile clinice
,se poate sau nu efectua o radiografie sau alte teste
imagistice.In cazul in care fractura nu este insotita de alte
leziuni,radiografia nici nu este obligatorie.(unt cazuri in care
fractura costala nu se evidentiaza la radiografie,de aceea se
face tratament asemanator cu cel pentru fractura in cazul unei
lovituri puternice costale,ciar daca diagnosticul nu este
confirmat.
#iagnosticul diferential!se face cu luxatia si entorsa.
TRATAMENT
In marea majoritate a cazurilor ,terapia consta in ameliorarea
durerii.)liminarea acesteia creste confortul pacientului si
permite efectuarea de respiratii eficiente.*entru scaderea
durerii sunt indicate:comprese cu geata la locul
fracturii,medicamente antiinflamatoare nesteroideine de tipul
Ibuprofenului sau medicamente antialgice de tipul
"lgolcaminului sau +,lenol cu Codeina.
)ste indicat ,ca cel putin o data pe ora,pacientul sa tuseasca
sau sa efectueze o insiratie profunda pentru a permite
oxigenare a plamanilor."cest lucru va reduce riscul aparitiei
pneumoniei sau a atelectaziei(colaps al tesutului pulmonar).
)ste indicat ca dupa o lovitura a toracelui sau o cazatura
urmata de durere la nivelul peretelui toracic,neinsotite de
afectari ale capului sau gatului, pacientul sa fie asezat pe
partea afectata."cest lucru pemite portiunii neafectate a
plamanului sa se extinda suplimentar in timpul inspiratiei.
In cazul pacientilor internatii,terapia poate fi facuta cu
substante mai puternice sau pot fii facute infiltratii perinervoase
pentru a deminua durerea.
In trecut,terapia includea bandajarii ale toracelui,ciar
gips,dar aceste optiunii,desi diminuau durerea ,scadeau
capacitatea de extindere a plamanilor si astfel crestea ris cul
aparitiei colapsului in tesutul pulmonar si riscul de pneumonii
.In momentul de fata,protocoalele terapeutice nu mai includ
fixarea toracelui in gips sau corsete.
%eziunile cutiei toracice se vindeca greu,deoarece aceasta
este tot timpul in miscare datorita respiratie."cest lucru
incetineste procesul de vindecare. Fracturile costale se
vindeca de obicei intr!un interval de - saptamani.



CA/ -
Prezentarea bolnavului
01ME: R
PRE01ME: -
2AR!.A: *3
OC1PA.-A: PE0!-O0AR
+OM-C-&-1: 4RA-&A
1olnavul declara ca locuieste cu familia la casa ,prezentand conditii de viata
relativ bune.(esi este pensionar, el efectueaza lucrari in particular in domeniul
constructiilor.
(atorita oboselii acumulate, pacientul a alunecat si a cazut ,astfel ca seara a
venit insotit de familie la spital, in urgenta, acuzand dureri la baza hemitoracelui
stang, tuse si disconfort la miscare.
/n timp ce il inspectam, am observat in zona traumatizata edem si echimoza
locala.
5ot el a declarat ca fumeaza, dar nu este consumator de alcool si cafea.
+ate obiective +ate subiective
- stare generala influentata - pensionar
- stare de nutritie buna
- stare de constienta pastrata
- tegumente normal colorate
- mucoase normal colorate si totodata
prezinta edem si echimoza locala
- tesutul conjunctiv -adipos slab
reprezentat
- sistemul ganglionar periferic
nepalpabil
- tuse si secretii bronsice
- sistemul muscular normal
- sistemul osteoarticular - fracturi
C:,C8 stanga.
- aparat cardiovascular - soc ape&ian in
spatiul 6 intercostal stang -
.0*,zgomote cardiace ritmice
- ).6@"2Amin
- 5.)@!29A"9mm 4g
- 5@7:BC
- artere periferice pulsatile
- abdomen depresibil mobil cu
miscarile respiratorii, nedureros la
palpare
- tranzit intesitinal prezent
- ficat, splina in limite normale.
- loje renale nedureroase.
- datorita caderii acuza dureri la baza
hemitoracelui stang ,tuse si discomfort la
miscare.
- desi este pensionar, el lucreaza in
particular in domeniul constructiilor
pentru a-si ajuta familia.
- fumeza dar nu consuma bauturi
alcoolice si cafea
- >O5 prezente bilateral, simetric
- orientat temporo-spatial
Analize de laborator
5ematologia - se face pentru evaluarea elementelor
figurate ale sangelui.
5est >ezultat ,nitate

masura
6alori
normale
!. *ritrocite .92 !9CD!9C AEl .7-5.2
2. 4emoglobina !7.! gAd. !7.9-!8.9
7. 4ematrocrit 72." 3 9-52
. 6olum
eritrocitar mediu
28.7 f. "9-2"
5. 4emoglobina
eritrocitara medie
72.9 pg 28-77
:. Concentratia de
hemoglobina
eritrocitara medie
72.2 gAd. 72.9-75.5
8. .atimea
distributiei
eritrocitelor
!.5 3 !!.5-!.5
". .eucocite :.8 D!9C AEl .9-!9.9
2. Franulocite 5.! D!9C AEl 2.9-8.9
!9. .imfocite !. D!9C AEl !.2-.9
!!. 0onocite 9.2 D!9C AEl 9.!-9."
!2. Franulocite 3 8:.9 3 5.9-82.9
!7. .imfocite 3 29. 3 25-9
!. 0onocite 3 7.: 3 2.9-2.9
!5. 5rombocite !:: D!9C AEl !59-59
!:. 5rombocitocrit 9.98 3 9.9!-!.9
!8. 6olum
trombocitar mediu
.: f. 8.-!9.
!". .atimea
distributiei
trombocitelor
!".8 3 2.9-!2.9
Medicatia bolnavului
Medicamentul Clasa -m%licatii
nursing
+e ce s-a
indicat
".)mpicilina !
g la : h
)ntibiotic Se
administreaza i.m
Pentru evitarea
infectiei
bronhopulmonare
$.Fentamicina
! fiola la !2h
)ntibiotic Se administreaza
i.m
Pentru evitarea
infectiei
bronhopulmonare
'.Piafen 2 fiole )nalgezice Se administreaza
i.m
Pentru calmarea
durerii
(.0iofilin
! fiola
1ronhodilatator Se administreaza i.vPentru combatrerea
respiratiei CheGnne
- StoHes
).1ronhe&im
7 cprAzi
)ntitusiv Se administreaza
per os
Pentru diminuarea
secretiilor bronsice

-nvestigatii

(atorita bolilor pe care le prezinta, bolnavului i s-au facut urmatoarele
investigatii $recoltare de sange, >& toracic.
Pentru recoltarea de sange am anuntat bolnavul cu o seara inainte sa nu
manance in dimineata urmatoare pentru a-i putea recolta sange .
)m pregatit psihic bolnavul, dupa care locul punctiei si anume vena radiala de la
plica cotului.
Pentru recoltare am avut nevoie de un vacutainer de culoare albastra pentru
recoltarea hematocritului.
(upa punctie ii e&plic bolnavului sa faca compresiune pe locul punctiei timp
de 5 minute.
Pentru radiografia toracica pregatesc pacientul indepartandu-i obiectele
radioopace
(atorita traumatismului pe care il prezinta, asez pacientul in decubit lateral
drept si il instruiesc sa efectueze miscari de respiratie deoarece radiografia se
face in apnee, dupa o inspiratie profunda.
.a finalul e&aminarii, ajut pacientul sa se imbrace si il conduc la pat.
?otez in foaia de observatie e&amenul efectuat si data.
Analiza datelor %acientului %e nevoi
0evoia Consideratia
"# ?evoia de a comunica
$# ?evoia de miscare si de mentinere
a unei bune posturi
'# ?evoia de a se imbraca si dezbraca
(# ?evoia de a mentine corpul curat si
tegumentele integre
)# ?evoia de a respira si de a avea o
buna circulatie
*# ?evoia de a mentine temperatura
corpului in limite normale
,# ?evoia de a manca si a bea
6# ?evoia de a elimina
3# ?evoia de a evita pericole
0eafectata
Afectata
Afectata
0eafectata
Afectata
0eafectata
0eafectata
0eafectata
Afectata
Afectata
0eafectata
"7# ?evoia de a dormi, de a se odihni
""# ?evoia de a actiona conform
credintelor si valorilor proprii
"$# ?evoia de a fi util si ocupat
"'# ?evoia de a se recrea
"(# ?evoia de a invata despre sanatate
si boala
Afectata
Afectata
Afectata

S-ar putea să vă placă și