Aryana Havah Magul Din Carpati

Cristofor
Magul din Carpati

Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a Romniei
HAVAH AR!ANA
Cristofor " magul din Carpai # Ar$ana Ha%a&' "Bucure(ti) *rfeu +,,, +,,-
I.BN /0-"/01"2/-3",4"1
-+2'215'2"12
Ar$ana Ha%a&
Cristofor
Magul din Carpati
*R678 +,,,
B8C8R79:I
Coperta) 6emeie cu tor; de Anna Ra%liuc
Dedic aceast; carte tuturor celor
ce au g;sit sau se afl; <n c;utarea Ade%;rului
Aceasta se %rea a fi po%estea unui om pe care l"am cunoscut <n cel mai crunt moment al
%ieii mele' Persona= enigmatic sosit parc; din negura %eacurilor el a intrat <n %iaa
mea (i mi"a adus o ra>; de speran; de lumin;' 7l m"a f;cut s; <neleg c; dincolo de
fiina uman; muritoare se ascunde ce%a mult mai amplu (i mai profund un ce%a care
nu poate fi <neles cu mintea (i nici cuprins cu sufletul' Poate c; pentru muli dintre %oi
el nici nu e?ist; s"ar putea s; nu <l <ntlnii niciodat; poate nici nu %rei s; <l cunoa(tei
<ns; el este aici acum a %enit pentru noi' 7l s"a n;scut om <ns; a luptat s; <(i
dep;(easc; propria umanitate s"a n;scut muritor <ns; a de%enit etern' Acum este mai
presus de moarte deoarece a <neles"o (i a g;sit calea de a o supune' 7l este p;str;torul
c&eilor alc&imiei a transmutaiilor a pietrei filo>ofale' 7l are puterea de a transcende
spaiul (i timpul de a urni munii din loc este aici (i pretutindeni este m;re dar totu(i
att de modest' Numele lui este Cristofor'
Acesta este omul despre care a( %rea s; %; %orbesc <ns; nu (tiu de unde %ine (i nici
<ncotro se duce nu (tiu unde s"a n;scut (i nici ci ani are' Pare b;trn ca timpul (i
totu(i att de tn;r' 6iindc; %iaa lui este o enigm; (i pentru mine am s; %; spun
po%estea mea a(a cum s"a <ntmplat <n realitate'
Vou; cititorilor %; doresc s;"2 <ntlnii pe propriul %ostru Cristofor sau m;car s;"2
con(tienti>ai pe Cristofor cel din inimile %oastre (i astfel s; de%enii mai buni mai
<ng;duitori s; <nelegei c; %iaa are multe faete (i c; noi am tr;it multe dintre acestea'
6ie ca %oi s; g;sii (i s; scoatei la lumina piatra filo>ofal; care st; ascuns; <n sufletele
%oastre'
.unt frustrat' .unt att de frustrat <nct <mi %ine s; %;rs' 7ste o sen>aie ciudat; pe care
am mai <ncercat"o <n prea=ma e?amenelor' 7ste acea sen>aie de neputin; de gol ca
atunci cnd simi pericolul dar nu <l poi locali>a' M; gndesc c; aceasta este soarta
mea a(a <mi este scris s; mor' <mi aduc aminte de cu%intele bunicii mele) @Poi da
copilului orice numai noroc nuAB
7ste ade%;rat c; am a%ut <ntotdeauna tot ceea ce mi"am dorit' Am <ntins mna (i am
luat sau mi"a fost pus la picioare' :oate micile mele succese au fost e?trapolate (i
transformate <n imense triumfuri'
7u sunt singurul care (tiu c; am fost un mediocru' .unt ceea ce sunt datorit; minciunii
a <n(el;ciunii a fraudei a l;ud;ro(eniei (i de ce nu datorit; fi>icului meu' Am s;%r(it
toate p;catele acestei lumi iar dac; s"ar contabili>a cu siguran; ar umple cte%a caiete'
.unt un farseur un scamator un magician de doi bani' Nimic din ceea ce reflect nu este
real' .unt o masc; o p;pu(; pe care eu"l meu interior o mane%rea>; o conduce o face
s; reacione>e la stimuli'
Asta sunt eu) o marionet; o ciud;enie o creaie a acestei lumi &idoase un lima? ce se
&r;ne(te cu sl;biciunile oamenilor cu dorina de <na%uire cu iubirea lor pentru bani'
.imt ne%oia s; %orbesc cu cine%a' 7ste pentru prima oar; cnd <mi pare r;u c; sunt
singur pe lume' Dac; p;rinii mei nu ar fi murit <n acel stupid accidentA Da dar dac; ar
fi fost <n %ia; nu a( fi putut %inde casa (i nu a( fi putut risca totul la burs; (i deci nu a(
fi a=uns unde sunt ast;>i'
Dar unde sunt ast;>iC
Am 11 ani (i locuiesc pe Rue .aint"Dermain <n Paris' .unt <n *ra(ul Euminilor ora(ul
care nu doarme ora(ul care fream;t; de lume ora(ul unde poi lega prietenii pentru o
%ia; dar eu sunt singur' Att de singur <nct m; doare inima' .unt singur <n inima
Parisului' 9tiu c; este o contradicie <ns; acum pe mine aceast; solitudine m; strnge
<mi doresc s; am un um;r pe care s; pot plnge'
7?ist; oare Dumne>euC 9i dac; e?ist; cred c; se distrea>; copios pri%indu"m;' <mi
imagine> c; ne pri%e(te ca la tele%i>or' .unt eu Paul (i te salut din imensul meu
apartament ce %alorea>; aproape trei milioane de euro te salut din aceast; cas; <n a
c;rei amena=are am in%estit 5,,,,, de euro'
<mi %in <n cap cu%intele ar&itectului) @Daranie pe %ia;B' Care %ia; nenorocituleC Cele
cte%a luniC <i mulumesc Doamne c; m"ai l;sat s; fac a%ere timp de 11 de ani ca s; se
bucure s;racii cnd %oi muriA Poi fi fericit dac; tu (tii ce <nseamn; asta' c; e?i(ti' Dac; e(ti cu ade%;rat real %ino (i
<nfrunt;"m; fii b;rbat folose(te"i cura=ul pentru a"mi spune <n fa;' 6ii tu cel care d;
sentina'
<mi apare <n minte figura doctorului Ric&ard' Am simit de la <nceput c; ce%a nu este <n
regul;' 6ream;tul %ocii stn=eneala toate acestea m"au f;cut s; cred c; am ne%oie de
operaie'
HIV litere c&eie litere care <i arat; sfr(itul sentina definiti%;' Ce ciudai sunt
oamenii descoper; noi (i noi cu%inte pentru a defini moartea' Ma=uscule care ol%area propriei fiine <n ce%a
un ce%a ce nimeni nu <l poate defini' ."ar putea ca lumea de apoi s; fie o in%enie a
bisericii o scorneal; menit; s; i (i nu mai au>i nimic e(ti <n be>n; surd (i
mut (i stai acolo (i %egete>i ca o legum;' Asta <n ca>ul <n care i con(tiina de
sine dar dac; ea nu mai e?ist; dup; aceeaC Dac; filmul %ieii tale se sfr(e(te (i caseta
este distrus;C Atunci nimic nu %a aminti de trecerea ta prin %ia;' 7ste ca (i cum nu ai fi
e?istat'
Pri%esc pe fereastr;' Pic;turi mari (i grele ca boabele de struguri se rostogolesc pe geam'
Plnge cerul' *are pentru mineC M; pufne(te rsul' .alut Doamne sunt eu unul dintre
gndacii t;i preferai c;ruia i"ai dat de toate pe care l"ai <n%;at s; tr;iasc; <n lu? spre a
=ubila cnd <l deposede>i' Dac; asta urm;reai poi fi fericitA Dac; %rei s; te implor s; i <n%ing;torul <n%ins c;>ut la p;mnt (i c;lcat
<n picoare' Poftim ai reu(itA 6ii mndru c; nimeni nu poate trece de tine (i de &ot;rrile
tale tu ai drept de %eto peste %iaa mea' * %ia; care nici m;car nu <i aparine ie c;ci
este a mea' 7u ar trebui s; dispun de ea dup; bunul meu plac' 7u ar trebui s; &ot;r;sc
cnd p;r;sesc scena s; plec asemeni unui <n%ing;tor cu capul sus c;lare pe un cal alb'
Dar nu tu ai &ot;rt c; noi suntem creaia ta sau poate alii au spus asta m; rog cert
este c; noi nu putem alege nimic nu putem &ot;r< nimic <n acest =oc ni se d; (i ni se ia
dup; bunul plac al unuia dintre =uc;tori care nu are nici m;car bunul sim s; participe
acti%' Nu el st; <ntotdeauna <n umbr;' 7ste in%i>ibil (i in%incibil' Punctea>; uneori dar
numai a(a din amu>ament din plictiseal;' Mai pune o pies; la pu>>le nu pentru a
u(ura lucrurile ci spre a face =ocul (i mai complicat (i cnd %ede c; te apropii de final
de reu(it; se sup;r; (i distruge <ntr"un fel sau altul tot ansamblul spre a"i ar;ta c; el
este supremul unicul singurul care poate c(tiga'
M; trntesc pe canapea' Pe peretele din faa mea se afla tabloul' Minunea mea sufletul
meu' Danaide' Pri%esc spatele femeii ce st; <n picioare pe o stnc; la marginea unei
m;ri <n%olburate' M; uit la mna ei ridicat; c;tre cer <n care ine o tor;' Pn>a alb; ce o
acoper; pe =um;tate mai mult o de>gole(te' Pri%esc perfeciunea minii a (oldurilor a
taliei a p;rului lung ce ut' Aceasta este o capodoper; a picturii italiene din
secolul FVIII' A( fi ucis pentru ea' A( fi <n(elat mi"a( fi %ndut sufletul ca s; o am' <mi
amintesc satisfacia pe care am a%ut"o la licitaie atunci cnd am c(tigat' 7ram
in%incibil eram o fiar; 5,, ,,, de euro pentru num;rul +-' 7ram eu' @Iubita mea
dragostea mea o s; te iau acas; o s; te adorAB
Cu cine %ei r;mne cnd eu nu %oi mai fiC Ea un mu>euC .; fii png;rit; de pri%irea
%ulguluiC .; fii atins; de minile e?perilorC Ai c;l;torit <n timp spre a a=unge la mine'
.untem doar noi doi departe de muritori' De fapt tu e(ti etern; iar eu sunt trec;tor' Vei
putea depune tu m;rturie c; am e?istatC C; am petrecut >ile <n (ir <mpreun;C C; te"am
iubit a(a cum nu am iubit pe nimeniC <mi r;sun; <n cap cu%intele e?pertului' 6emeia
care luminea>; calea sufletelor pierdute' Da sunt un suflet pierdutA Euminea>;"mi
calea te rogA Dac; a( (ti c; dincolo <n nimic e(ti tu a( dori s; mor <n aceast; clip; m"a(
sinucide' <ns; dac; mor (i tu nu m; a(tepi te %oi pierde definiti%'
.imt c; tmplele <mi >%cnesc' M; sufoc' Am ne%oie de aer' Ies <n ploaie'
Merg cam de %reo or; '.unt ud pn; la piele <ns; asta m; face s; m; simt %iu' <n =urul
meu sunt oameni' V;d oameni tri(ti gr;bii bucuro(i >mbitori' <mi %ine s; ip)
" Idioilor %oi (tii c; eu o s; morA .ub o umbrel; doi tineri se s;rut;' Merg la ei (i ; <n grab;'
Pri%esc <n %itrinele maga>inelor' V;d costume de marc; cu preul c;rora ai putea &r;ni
o familie cte%a luni' Cnd%a m; mndream cu ele' Acum m; uit ca (i cnd ar aparine
altei lumi' <n refle?ia geamului <mi %;d c&ipul' Palid alb dar totu(i <nc; distins' .ub
oc&ii mei alba(tri mndria mea se i%esc cearc;ne negre cearc;ne ce pre%estesc parc;
<ntlnirea mea cu lumea spectrelor'
M; <ntorc cu spatele la %itrin; (i m; uit la forfota str;>ii' 7ste seara dar parc; ora(ul se
anim; din ce <n ce mai mult' V;d fee m;(ti imagini ale tr;irilor' Nimeni nu este ceea
ce %rea s; par;' .unt <ntr"un ora( animat de fantome ora(ul ilu>iilor ora(ul morii
ora(ul luminilor (i al umbrelor' M; apuc; un &o&ot de rs' :rec;torii se <ntorc curio(i'
" 7 beatA .e aude o %oce' "E;sai"2A
.unt beatA Beat de fericire c; %oi muriA M"am <mb;tat cu dulcele nectar al puterii al
banilor al dorinelor (i %iselor <mplinite (i acum trebuie s; m; tre>esc' 9i nu %reau' A(
%rea s; r;mn <n dulcea mea ameeal;' .; m; simt toropit <n braele i>bn>ii'
<i ur;sc pe toi' Mi"i <nc&ipui la mine la birou rugndu"m; s; <i a=ut <n plas;ri
a%anta=oase' <i %;d cum se tr;sc <n faa mea implorndu"m; s; le <nmulesc banii s; <i
fac fericii' .unt o fiar;' .imt mirosul banilor a(a cum un animal simte mirosul sngelui'
:ot ce ating se transform; <n profit' 9i ei %in la mine asemeni unei &aite de &iene s;
culeag; resturile unei mese copioase' 9i eu le arunc cios%rte iar ei &;mesii le apuc;
mulumindu"mi (i sl;%indu"m;' Da asta sunt eu sunt un >eu al tran>aciilor bursiere
un demiurg n;scut pentru a face bani speculaii st;pnul absolut al 6ortunei'
M; gndesc c; dect o sut; de ani cioar; mai bine 11 %ulturA Da dar de ce nu 3,C .au
0,C Da 0, ar fi mai corect' Ar fi mai aproape de realitate' A( putea a%ea copii (i deci ar
a%ea cine s; se bucure de Danaide' <mi %ine s; plng numai cnd eu s; le &ot;r;(ti moarteaC Ca s; ai satisfacia c; tu ai
reu(it s; distrugi (i ceea ce eu am creat pe p;mnt' Deci tot tu ai fi cel care c(tig; iar eu
din ipoteticul meu loc din ceruri ar trebui s; m; uit cum tu <n milostenia ta dai <n bobi
(i &ot;r;(ti c; a>i cel ce <mi poart; numele trebuie s; moar; <ntr"un accident de ma(in;'
Iar eu impasibil ar trebui s; fiu de acord cu tine c; de tu e(ti Creatorul cerului (i al
p;mntului' Ar trebui s; accept ca tu s; deci>i ce %ei face cu creaia mea cu %iaa pe
care eu am >;mislit"o spre a i"o da ie ca tu s; dispui de ea' Niciodat;A Niciodat; nu i ceea ce eu am creat' Acest cerc %icios <n care familia mea se <n%rte de generaii se
%a <nc&eia cu mine' 9i de ceC Pentru c; eu am &ot;rt asta' 7u am decis (i sunt curios s;
%;d cum o s; m; obligi s; nu o fac' A( fi interesat s; %;d ce %ei face <n faa unui boicot
planetar' Dac; toi s"ar &ot;r< s; nu mai dea %ia; tu ce ai faceC Pe cine ai mai
coordonaC Viaa cui ai decide"oC A( %rea s; te %;d plictisit singur sup;rat c; =ocul t;u
preferat omenirea nu mai e?ist; (i c; tu nu ai cum s; te <mpotri%e(ti acestui sfr(it'
Ridic pri%irea <nspre cer' V;d stelele str;lucind (i m; <ntreb dac; ele e?ist; cu ade%;rat
sau sunt (i ele rodul minii noastre' Ea ci%a metri <n faa mea %;d o firm; luminoas;'
.a&ira"Clar%;>;toare program non"stop sunai la a doua sonerie pe stnga' M; decid
brusc (i ap;s butonul' 8rc sc;rile' Ea cap;tul lor m; a(teapt; o femeie tn;r; frumoas;
mac&iat; strident (i <mbr;cat; <n &aine arabe'
M; a(e> <n faa ei la o m;su; scund;' <i urm;resc oc&ii' Cunosc aceast; pri%ire' 7ste
pri%irea mea este pri%irea e%aluatorului a c;l;ului care <(i cnt;re(te %ictima' Ridic cu
o mi(care ce se %rea accidental; mneca pardesiului' arurile au fost aruncateA M; uit <n =os la
apa ce se scurge de pe &ainele mele (i se impregnea>; <n moc&eta ei' <mi trece prin cap
c; aceasta %a fi singura m;rturie c; eu am fost aici'
" <n ce dorii s; %; g&icescC
" <n ce mi s"ar potri%i mai bine'
" Preferai c;rileC
" *rice'
" :ariful meu este de +,, de euro'
" .unt de acord'
M; uit la ea' <ncepe s; <mi %orbeasc; de de>ilu>ii din dragoste de %iitor de afaceri care
merg bine care <mi %or aduce profit de copii care urmea>; s; %in; de o %iitoare
sc&imbare de domiciliu de o nou; ma(in; de e?cursii (i de cuno(tine noi (i
importante' Pe m;sur; ce o aprob %;d cum <ncepe s; fie ea <ns;(i capti%at; de relatare'
Probabil <(i <nc&ipuie c; a <nceput c&iar s; capete puteri supranaturale' Din infle?iunile
%ocii ei simt cum se admir; singur; cum <ncepe s; construiasc; un <ntreg e(afoda=
cum imaginaia i"o ia ra>na' 7(ti <n plasa mea dr;guoA M; gndesc dac; s; o mai las
sau s; o opresc' Decid pentru a doua %ariant; m;car %oi sa%ura (i mai intens
momentul'
" Cam asta ar fi totA
" C&iar totC
" Da c;rile s"au <nc&is' Dar dac; mai %enii <n alt; >i'''
Deci asta era sunt micul t;u gnd;cel pe care cre>i c; l"ai prins <n pn>a ta' .cot banii
din portofel' M; uit <n oc&ii ei c;prui pentru a le %edea scnteia acea scnteie care se
aprinde <n oc&ii celor care %enerea>; banul atunci cnd %in <n contact cu acesta' Da
este acolo' V;d simt cum pip;ie aproape in%i>ibil bancnotele' <i simt %ibraia' Ct mam
&r;nit cu aceast; energie energia %indec;toare a banului energia d;t;toare de
putere de stim; de adoraie' :rag aer <n piept spre a <ncepe s;"i spun ce mincinoas;
este ce farsoare <ns; m; opresc brusc' De ce s; o opresc tocmai euC De ce s; nu o las <n
dulcea ei lume imaginar;C Poate %a a=unge mare poate %a a%ea propria ei emisiune
poate %a a%ea fani (i atunci de ce s; fiu tocmai eu cel ce se pune <naintea fericirii ei'
.l;%it fie banul (i toat; prostimeaA 6ii fericit; <mp;r;teas; a ilu>iilor <ntr"o lume de orbiA
.unt din nou pe canapeau mea' De fapt pe canapeaua lui Dumne>eu c;ci eu doar a
trebuit s; muncesc ca s; mi"o permit (i de fapt ea nu <mi aparine ci am <nc&iriat"o
pentru toat; perioada %ieii' Din p;cate de(i am pl;tit acela(i pre ca toi ceilali eu o %oi
folosi mult mai puin' Poate ar fi trebuit s; <mi faci rabat' Discount pentai cei care %or
muri <nainte de 4, de ani mega"discount pentru cei care %or da colul <nainte de 15
super mega"discount''' Danaide''' dragostea mea'
M; &ot;r;sc s; desc&id internetul' :aste> cu%ntul magic cu%ntul prin care i se
suprim; toate speranele prin care %iitorul t;u se reduce la luni prin care renuni
bene%ol la tot ceea ce pose>i sau poi poseda' Cu%ntul descoperit pentru a ucide
%isele''' .IDA' +50,,,,, de po>iii' Rd <n &o&ote' Nu cred c; %oi reu(i s; tr;iesc pentru
a le parcurge pe toate' <mi imagine> cum polii(tii sparg u(a (i <mi g;sesc cada%rul
dup; luni de cnd nu am mai dat nici un semn de %ia;' .unt un corp aflat <n
descompunere cu capul c;>ut lng; tastatura calculatorului'
" .;raculA Mai a%ea de parcurs doar un milion de site"uri (i ar fi dat peste medicamentul
cel nou'
.omn nu <mi este a(a c; m; &ot;r;sc s; parcurg totu(i cte%a po>iii'
Ast;>i se <mplinesc (ase luni de cnd tr;iesc propria"mi agonie' 9ase luni de cnd
%iitorul meu a de%enit pre%i>ibil <mi simt >ilele ca firele de nisip ale unei clepsidre'
6iecare clip; scurs; <nseamn; o apropiere de ire%ersibil de neant'
De cnd am aflat nu mai sunt om' Nu dorm dect pe furate nu m;nnc dect atunci
cnd organismul <mi d; semne de le(in nu ies din cas; dect la birou' .unt speriat' 7ste
o fric; oarb; ancestral; o fric; de necunoscut' Nu (tiu <ncotro m; <ndrept (i nici ce
trebuie s; fac pn; plec' .unt debusolat m; simt ca un turist <n propria mea %ia;' A(
%rea s; %orbesc cu cine%a s; simt compasiunea cui%a s; am un suflet c;ruia s; i"mine (i m; gndeam dac;
putei s; <mi plngei plecarea' M"a( simi mult mai u(uratA
R;sfoiesc agenda de pe birou' Am sute de numere dar toate sunt nume f;r; importan;'
Nume de care sunt legat doar financiar' :oi repre>int; sume bani nimic altce%a'
:rntesc agenda' R;mne desc&is; la litera R' Pri%irea <mi cade pe numele Re$mont'
Hulie Re$mont'
6rumoasa mea Hulie' Prima mea femeie ade%;rat;' N;scut; din tat; marocan (i mam;
franu>oaic;' .ingura femeie de care am fost <ndr;gostit (i pe care am cerut"o <n
c;s;torie' 9i ce dac; a%eam +, de ani (i ea 1-' A( fi renunat la orice pentru ea' De fapt
eu nu a%eam nimic ea ar fi trebuit s; renune la multe pentru mineI la un so b;trn (i
bogat la o po>iie social; la o %ia; e?tra%agant;' .e pare c; nu a fost <n stare' Cnd neam
<ntlnit acum doi ani la dineul organi>at de @6undaia copiiilor s;raci ai lumiiB
dineu dat bine<neles cu scopul de a strnge fonduri' Hulie ar;ta b;trn; (i obosit; <ns;
tot frumoas;' Poate puin mai aspr; <n pri%ire (i cu un glas mai strident <ns; aerul ei de
aristocrat; era mult amplificat' Ct de bine m"am simit cnd au spus la microfon)
" Din partea domnului Paul Berg o sut; de mii de euro' <n oc&ii ei se %edea mirarea' Ma
pri%it prelung apoi a >mbit' Dac; a(a i"am strnit admiraia atunci m; declar
satisf;cut' Ciudat comportament au oamenii' M"am dus acolo cu intenia de a dona o
mie de euro' Pn; (i organi>atorii au r;mas uimii' 9tiu c; a fost un moft <ns; eu <mi
permit mofturi c;ci am posibilitatea de"a mi le satisface'
Au trecut doispre>ece ani de la desp;rirea noastr;' :ot timpul m"am <ntrebat dac; am
fost un capriciu sau dac; m"a iubit'
Pun mna pe telefon (i forme> num;rul' <mi r;spunde o %oce de b;rbat'
" .unt Paul Berg' A( dori s; %orbesc cu doamna Hulie Re$mont'
" Doamna nu este acas; dar <mi putei l;sa num;rul dumnea%oastr; de telefon (i %a
suna dnsa 'cnd se %a <ntoarce'
<i spun num;rul f;r; prea mult; tragere de inim; apoi <nc&id' R;mn cu fruntea lipit;
de receptor' ; lung;' (i de
aceea spun repe>it)
" 9tii ce a fost o tmpenie mi"ar fi f;cut pl;cere s; te re%;d <ns; este o copil;rie' Poate
alt; dat;'''
" Paul stai' .unt de acord' D"mi adresa (i %in acum la tine'
M; gr;besc s; fac curat' :rntesc toate lucrurile <n dormitor (i <nc&id u(a' 8mplu
ma(ina de sp;lat %ase cu tot ce era prin buc;t;rie desc&id geamurile (i aprind cte%a
lumn;ri parfumate' M; reped la co(ul cu rufe iau un tricou (i (terg praful pe ici"colo'
Ct timp o fi trecutC <ntru repede sub du( m; s;punesc ies m; <mbrac m; parfume> (i
m; a(e> pe canapea pentru a"mi trage sufletul' Degeaba c;ci se aude soneria
interfonului' Ap;s butonul (i desc&id u(a <ncercnd s; am un aer dega=at' Aud tocuri pe
sc;ri' Num;r pa(ii' .unt +1 de trepte'
Apare Hulie <nfofolit; <ntr"un mantou de %i>on negru lung pn; la podea' Are aceea(i
tunsoare pe care o (tiam cu breton cu p;rul pn; la umeri acela(i gen de pantofi
escarpen' M; uit la ea (i simt o strngere de inim;' 7 ca acum doispre>ece ani' A(tept s;
<mi sar; <n brae' .e apropie de mine' Arat; e?act ca atunci e ca (i cum m"a( <ntoarce <n
timp' * poftesc <n cas; ; dou; diamante <n form; de lacrim;' 7ste
superb;'
" .cu>;"m; c; am %enit <mbr;cat; a(a' Am fost la o petrecere' Ma=ordomnul mi"a spus
c; ai sunat' Am cre>ut c; ai o problem;'
* in%it s; ia loc o trate> cu un coniac' .e uit; la mine <ntreb;toare iar eu o pri%esc cu
admiraie' 7ste perfect;'
Nu mai are riduri nu mai are cearc;ne' <n oc&i ece ani te"ai gndit s; m; suni la >ece seara ca s; <mi spui acest lucruA
" Ji"a( fi spus"o <n fiecare >i dar tu nu ai %rutA
" .; nu cre>i c; nu am %;>ut compasiunea din oc&ii t;i la balul de caritate >ise Hulie' :e
felicitai c; nu ai r;mas cu mine cu o bab;' .unt con%ins; c; (i donaia ai f;cut"o ca s;
m; uime(ti' Paul te cunosc att de bine e(ti copilul meu creaia meaA Cei trei ani
petrecui <mpreun; te"au f;cut s; fii ceea ce e(ti ast;>i' Problema este c; nu (tiu dac; a
fost bine sau r;u pentru tine dac; i"a folosit sau nu'
Are dreptate' A(a este <ns; o pri%esc acum (i o %;d pe Hulie cea de alt; dat;' Vesel;
tn;r; frumoas; e?otic;' *c&ii ei de culoarea abanosului ; ca editor la o re%ist; de terapii alternati%e' <mi aduc aminte c; era pasionat; de
metafi>ic; de alc&imie c; nopi la rnd <mi <mpuia capul cu premoniiile ei cu %isele ei'
M; obliga s; citesc tot felul de c;ri ca apoi s; i le po%estesc' *are de ce am uitatC 8nde
s"or ascunde aceste amintiriC Nici nu (tiu cnd au trecut trei ore' M; uit la Hulie' 7ste ca
o ra>; de soare' .t; pe canapea cu picioarele strnse sub ea (i rde de mine de felul <n
care am abordat"o' Rsul ei cristalin <mi face bine m; unge pe suflet' .imt cum
pesimismul meu se tope(te atins de magia acestui suflet tn;r'
Hulie se ridic; <n picioareI
" :rebuie s; plec mine am o >i grea' Poate ne mai %edem'
M; uit <n oc&ii ei' M; uit fi? spre a"i surprinde reacia'
" Hulie am HIV'
V;d groa>; <n oc&ii ei' M; a(tept din clip; <n clip; s; fug; spre u(;' <nc&id oc&ii (i din ei
(nesc dou; (u%oaie mari de lacrimi' Plng pentru prima dat; de cnd am aflat %esteaI
m; cople(e(te propria mea nenor3cire' .imt cum dou; brae m; cuprind' M; uit la Hulie'
Plnge (i ea' M; strnge la piept'
" Dragul meu''' s;rmanul meu'
R;mnem a(a mult timp' Hulie <mi mngie continuu p;rul' .e desprinde de mine <(i ia
mantoul (i fuge spre u(;'
" :e sun mine' M; gndesc la ce%a' :e sun'
9tiu sigur c; nu %a suna' Nici eu nu a( fi sunat' Ce s; fac s; stau s; %;d cum moare un
om s; <i fiu p;rta( la agonie s; tr;iesc al;turi de el ultimele clipe s; <i simt frustr;rile (i
panica' Nu cu siguran; nu %a suna' .unt totu(i fericit c; e?ist; un om care <mi (tie
secretul' Aceast; po%ar; nu mai este doar a mea' 7?ist; un om <n faa c;ruia nu mai
trebuie s; m; prefac' Asta <n ca>ul <n care %oi mai a%ea oca>ia s; o %;d'
M; <ntind pe canapeaua lui Dumne>eu'
" Danaide''' iubirea mea''' tu e(ti singura care nu fugi de mine''' tu e(ti nemuritoare'''
Danaide'
Nu (tiu ct am dormit <ns; m; tre>e(te tritul insistent al interfonului' M; uit la ceas'
7ste ora dou;' M; ridic (i ap;s butonul' .unt sigur comis"%oia=ori'
"DaC
" Paul sunt eu Hulie'
Inima <mi tresare (i <ncepe s; bat; nebune(te' Ap;s tasta (i <n cte%a clipe Hulie <mi sare
<n brae'
7ste <mbr;cat; ca (i ieri' <mi flutur; <n fa; un bilet de a%ion'
" Euni pleci <n Romnia' Ea Bucure(ti acolo te %a a(tepta prietena mea 7milia <ncepe ea
s; turuie'
7ste romnc; dar %orbe(te france>a perfect deoarece a fost c;s;torit; cu un france>' *
s; te duc; <ntr"un loc unde %ine un om care poate trata orice' Nu nimic' Nu
(tiu dac; are leac (i pentru tine <ns; trebuie s; a=ungi' 7l nu %ine dect o dat; pe lun; (i
asta se <ntmpl; <n prima mari a fiec;rei luni' :e duci (i apoi mai %edem'
7ste att de entu>iast; <nct m; face s; rd'
" :u cre>i c; dac; omul acesta a%ea leac pentru boala mea ar mai fi fost <n RomniaC Ar
fi lucrat la NA.A sau i"ar fi fost bre%etat medicamentul' Ar fi fost miliardar (i acum ar fi
stat la soare pe propria lui insula <n Ba&amas' 7(ti att de nai%; <nct <mi %ine s; te
s;rut'
" .pune"mi Paul ai <ncredere <n mineC >ise Hulie uitndu"se <n oc&ii mei' Ai ce%a de
pierdutC Biletul l"am pl;tit eu tot eu am %orbit (i cu 7milia' * s; stai la ea deci nu o s;
te coste nimic' 7ste %orba doar s; icul pn; acolo c;ci eu nu m; pot duce <n
locul t;uA
" Cum ai au>it de acest omC
" Am aflat de la o coleg; de birou care a %rut s; fac; un articol cu el <ns; (i"a rupt
piciorul (i nu a mai putut pleca a(a c; a trebuit s; m; duc eu' .pune"mi Paul tu %e>i
ce%a sc&imbat la mineC
" Mai mult %;d c; nu te"ai sc&imbatA 7(ti la fel de nai%; (i de copil;roas; iar dac; te
referi la liftinguri pot spune c; doctorul a fost un magician' .; nu m; <nelegi gre(it
ar;i fantastic e(ti la fel ca acum doispre>ece ani' 7(ti perfect; (i <ncnt;toare ai o piele
pe care multe adolescente ar in%idia"o' Ai sni feciorelnici p;rul <i str;luce(te de
s;n;tate <ntr"un cu%nt e(ti sublim;'
" Poi crede c; asta a f;cut elC
" 7ste doctorC
" Nu rru este doctor (i nu m"am operat ci am luat ni(te e?tracte de plante am f;cut
<mpac&et;ri cu un fel de argil; am f;cut anumite e?erciii de gimnastic; (i meditaie
toate recomandate de el' Cnd am a=uns acolo eram o epa%; eram pr;bu(it; fi>ic (i
moral (tiam c; <mb;trnesc (i c; fiecare >i care trece m; aduce mai aproape de moarte'
M; uitam <n oglind; (i %edeam bra>dele l;sate de trecerea anilor' <mi %edeam snii
l;sai care atrnau ca (i cum ar fi dorit s; se ridice <ntr"o ultim; >%cnire' 7ram b;trn;
ar;tam ca o bab;' Asta se <ntmpla la cte%a luni dup; <ntlnirea cu tine'
Desc&id gura s; spun ce%a <ns; Hulie ridic; mna'
" Nu m; <ntrerupeA Am (i eu oglind; am %;>ut <n oc&ii t;i ceea ce eu gndeam cu
mintea' M"am gndit s; m; opere> <ns; este un lucru pro%i>oriu' * (tii pe 6leurC Arat;
de parc; ar fi gata <mb;ls;mat;' 7ste la a (asea operaie de lifting' Are pielea
pergament nu poate s; rd; iar doctorul i"a spus c; nu crede c; %a mai putea face ce%a'
M"am gndit apoi s; m; sinucid' Programasem sinuciderea la sfr(itul anului' 7ste
pro>aic nuC Ins; %roiam s; <mi termin treaba la re%ist; s; <mi regndesc testamentul'
Euasem de=a &ot;rrea ce (i cum' 7ra totul stabilit' 8rma s; plec <n Romnia scriam
articolul <nc&eiam anul (i pa' V; pupam dulce de dincolo' Dar am a=uns acolo (i toate sau
sc&imbat' Ai s; %e>i' 7ste un altfel de om' Poate nici nu e om' .ingura problem; este
c; nu tratea>; pe oricine'
" :e pomene(ti c; o fi un spiridu(' :u ai au>it de efectul placeboC Poate e un (arlatan'
Poate tratea>; doar persoanele a c;ror minte poate fi mane%rat;' Poate este (eful
escrocilor t;ticul lor (i %"a g;sit pe %oi fraieri' Ci bani i"a luatC <ntreb eu r;stit'
" Nici un ban' Am %rut s;"i dau dar a >is c; nu %rea' <n sc&imb %a dori la un moment
dat o fa%oare'
<mi %ine <n minte un film care nu mai (tiu cum se c&ema' <n care uciga(ul ol%a o
problem; dar contra unui ser%iciu'
" Ideea este c; ai s; pleci spuse Hulie' Ai timp pn; luni s; i lucrurile cum
trebuie' Dac; lipse(ti cte%a >ile nu %a fi nici o problem;' Biletul de <ntoarcere este =oi'
.; m; suni'
<ncerc s; r;sucesc problema pe toate p;rile' Dac; nu plec m; cert cu Hulie poate nici nu
%a mai trece pe la mine de murit tot o s; mor (i unde mai pui c; r;mn (i cu ideea c;
poate ar fi fost ce%a' Dac; plec plec' Merg ca s; <l %;d m; %ede poate <mi d; ceaiuri de
murit tot %oi muri dar o pot determina pe Hulie s; stea cu mine pn; la final ceea ce
<nseamn; c; nu %oi fi singur'
" Bine plecA
Hulie <mi sare de gt (i m; s;rut; pe gur;' * <mbrncesc' Cred c; este nebun;' 7u nu a(
s;ruta un bolna% de .ida nici pentru un milion de euro nici dac; a( fi ameninat cu
moartea de fapt eu m; feresc (i de cei cu grip;' 7u mi"am dat secretara afar; deoarece
%enise r;cit; la birou' Ce ciudai sunt oamenii de fapt asta este ade%;rata Hulie
e?uberant; (i impre%i>ibil;'
.unt <n a%ion (i a(tept s; decol;m' <mi re%i>uiesc <n minte toate treburile' Am anunat
banca am luat cecuri de c;l;torie am anunat administratorul am anunat firma de
monitori>are am pus alarma am anunat secretara' Dac; este s; fac o socoteal; e?ist;
totu(i cte%a persoane <n %iaa mea de care sunt legat' Nu sunt rude sau prieteni <ns;
uite c; trebuie s; dau (i eu raportul cui%a' P;cat c; pe ei nu ;' <mi sun;
mobilul' 7 Hulie'
" 7(ti <n a%ionC "Da'
" :e pup %orbim cnd a=ungiA
Ce turnur; curioas; a luat %iaa mea' .unt bolna% <n loc s; m; mena=e> fac e?cursii
singura femeie pe care am iubit"o s"a <ntors la mine <ns; eu nu pot fi cu ea am bani dar
nu am ce face cu ei' Afacerile <mi merg e?cepional clienii m; roag; s; le fac planuri
pentru plasamentele %iitoare dar eu m; esc&i%e> (i drept r;splat; plec s; %i>ite> un
%raci <n care nu cred <ntr"o ar; despre care nu (tiu mai nimic'
Ateri>area decurge normal' Am aflat de la <nsoitoarele de bord c; aeroportul se
nume(te Henri Coand;' Aeroportul este mic (i <mi pare <ntunecos' <mi recupere> geanta
(i m; <ndrept c;tre ie(ire' Ci%a oameni s; fie %reo sut; a(teapt; uitndu"se cu atenie'
M; uit de =ur <mpre=ur' <ncerc s; g;sesc o anume 7milia' Nu mai este ne%oie c;ci %;d o
foaie pe care st; scris Paul Berg' M; <ndrept c;tre ea'
" 7miliaC
" Paul BergC
Clatin din cap' <mi <ntinde mna' I"o strng prietene(te'
" Acesta este tot baga=ulC "Da'
" Atunci s; mergem'
M; urc <ntr"un :ouareg' 7milia porne(te motorul' M; uit la ea' .; tot aib; %reo 45 de
ani' Cred c; a fost dr;gu; <n tineree are un c&ip luminos <ns; pare ne<ngri=it;' Are
p;rul prins <ntr"o coad; de cal ceea ce face ca nasul ac%ilin s; fie (i mai proeminent'
7ste <mbr;cat; <n blugi (i are o =ac&et; albastr; u(or l;b;rat; la mneci' D&etele sunt
sport (i sunt pline de noroi uscat' 7ste un real contrast <ntre ma(in; (i posesoarea ei'
<ncerc s; fac puin; con%ersaie' Aflu c; are 41 de ani c; are o firm; de calculatoare de
fapt a fost a soului care a murit <n urm; cu patru ani' Mai aflu c nu are copii (i c;
ma(ina este a surorii ei de la care a <mprumutat"o special pentru mine' <mi spune c;
este prieten; cu Hulie care a a=utat"o cnd%a r;mnndu"i astfel datoare' Iar ea face
acest lucru de dragul ei dndu"mi de <neles c; nu d; (i c; a( face bine s; nu fiu mofturos'
<ncerc s; o trag de limb; s; aflu mai multe despre omul pe care trebuie s; <l <ntlnesc
dar nu scot nimic de la ea' <mi spune doar c; <ntlnirea %a fi mine la ora trei dup;
amia>;'
A=ungem acas; la 7milia' De fapt este o c;su; cu un eta= nu foarte departe de intrarea
<n Bucure(ti dup; cum <mi dau seama' <mi arat; camera mea' 7ste un dormitor mic
<ns; mobilat cu gust' Pe perete sunt ag;ate dou; lucr;ri moderne %iu colorate' Caut s;
descifre> numele' Muri%ale sau cam a(a ce%a' <ncerc s; <neleg ce a %rut pictorul s;
e?prime dar nu m; dumiresc' <mi pun baga=ul pe fotoliu (i dau drumul la tele%i>or'
Cred c; sunt (tirile' M; str;duiesc s; percep limba' 8nele cu%inte <mi sunt cunoscute'
7milia bag; capul pe u(;'
" Baia este pe &ol a(ternutul este <n dulap' :e a(tept =os la mas;'
" Mulumesc dar nu <mi este foame' Mai degrab; <mi este somn'
" Cum %rei dac; i se face foame peste noapte frigiderul este =os' Poi mnca ce dore(ti'
Mine eu merg la birou (i %in pe la dou; s; te iau >ise 7milia (i <nc&ise u(a'
M; <ntind pe pat f;r; s; m; de>brac' M; gndesc ct de disperat pot fi dac; am acceptat
o tmpenie ca asta' .unt <n Romnia <n casa unei %;du%e nu cunosc pe nimeni nu
%orbesc limba nu (tiu nici m;car unde este ambasada'
Dac; este o psi&opat; care ucide noapteaC 9i dac; m; ucide ceC Poate se murd;re(te de
snge (i se <mboln;%e(te'
.upei pedeaps;' Asta ar trebui f;cut cu criminalii' .; fie obligai s; bea snge infectat'
Cred c; am luat"o ra>naA
M; tre>esc dimineaa' Cafeaua m; a(teapt; <n buc;t;ria' 7 rece dar o beau a(a' Apoi
merg s; m; <mbrac' Deliberat am luat de acas; numai lucruri scumpe blugi pulo%er
Armni pantofi geac; Camei (i un ceas Bulgari' 7milia <(i face apariia fi? la dou;' M;
urc <n ma(in; (i pornim' Dup; %reo =um;tate de or; de mers opre(te <n faa unei cl;diri'
Intr;m'
.untem <ntr"o sal; %ec&e de cinema' 7milia <mi face semn s; m; a(e>' Caut un loc mai
retras <n spate' M; uit <mpre=urul meu' .unt cam 5, de persoane de toate %rstele (i
categoriile sunt tineri b;trni copii unii bine <mbr;cai alii prost <mbr;cai unora li
se cite(te suferina pe fa; alii par s;n;to(i' <n sal; se aude un >um>et uniform' :oi
%orbesc <ntre ei ca (i cum s"ar cunoa(te' Nu <neleg nimic' M; uit la 7milia care <mi face
semn s; stau lini(tit' .unt tare curios s; %;d persona=ul' Probabil %a apare pe scen; ca
un mare actor f;cnd pase magice asupra tuturor' M; <ntreb dac; %or e?ista %indec;ri
miraculoase dac; %or e?ista parali>ai care s; mearg; brusc mui care s; %orbeasc;orbi
care s; %ad;' <mi amintesc de Hulie' Cu siguran; c; pe ea a ales"o c;ci a intuit
credulitatea ei nai%itatea ei de copil mic' Ace(ti (arlatani posed; un al (aselea sim a(a
cum am (i eu' .imt prada o <ncolesc o %ne> o ameesc cu %orbe ca apoi s; o
de%ore>e <n lini(te sa%urnd momentul'
<n sal; murmurul se intensific;' Pe o u(; lateral; <(i face apariia un b;rbat mic de
statur; gras (i cu o c&elie pronunat;' 7ste imaginea clar; a (arlatanului' * <ntreb pe
7milia dac; acesta este persona=ul' <mi spune c; nu este proprietarul s;lii' *mul
morm;ie ce%a iar <n sal; se a(terne lini(tea'
Pe aceea(i u(; lateral; apare un b;rbat nu foarte <nalt bine f;cut <ns; aerul demn pe
care <l abordea>; <i confer; o anumit; suplee' Are un p;r des negru piept;nat pe
spate' De la distan; nu <i pot stabili %rsta' 7ste <mbr;cat <ntr"un costum oriental cu
pantaloni de culoare neagr; (i cu o tunic; neagr; cu arabescuri mo%' 7ste <nc;lat cu
un fel de g&ete de m;tase neagr; cu talpa foarte plat; cafe sunt legai pe picior cu un
fel de (iret' Are oc&ii <nc&i(i la culoare <ns; ace(tia lucesc <ntr"un mod aparte'
.e <n%rte prin sal; (i atinge cte%a persoane' Ace(tia ca la un semn magic se ridic; (i
ies pe aceea(i u(;' Acela(i ritual se repet; aproape la fiecare sfert de or;' 8neori atinge
trei persoane alteori cinci' Din cte <mi dau seama le alege <n mod aleator' :rece pe
lng; mine de cte%a ori <ns; nu m; bag; <n seam;' Abia la a patra intrare se <ntoarce (i
se uit; <n oc&ii mei' .imt furnic;turi pe (ira spin;rii' Din cte <mi dau seama are <n =ur
de 4, de ani' Nu m; atinge nici de data asta' .unt con%ins c; nu o s; m; aleag; (i de
aceea stau foarte lini(tit' Nu pot s; nu obser% inelul cu smarald pe care <l poart;' .; aib;
cam 1, de carate' Cred c; a costat o a%ereA
<n sala mai sunt doar trei persoane' 7milia o fat; (i cu mine' Persona=ul intr; (i ia fata'
* <ntreb pe 7milia dac; e gata ca s; putem pleca' 7a spune s; mai st;m' .t;m cam
dou;>eci de minute' <mi dau seama c; nu %a mai %eni <ns; trebuie s; stau pn; ce se %a
con%inge (i 7milia' .pre surprinderea mea dup; alte >ece minute b;rbatul <(i face
apariia' Nu m; atinge pe um;r cum a f;cut cu ceilali ci <mi face semn s; <l urme>'
Ies din sal; pe un culoar (i intr;m <ntr"o <nc;pere mic; aflat; <n partea lateral; a scenei'
Aici ne a(teapt; un alt b;rbat <mbr;cat <n acela(i gen de &aine <ns; de culoare gri' 7ste
ras <n cap are tr;s;turi europene dar oc&ii at pe o lad; de lemn'
<n mi=locul camerei pe =os se afl; <ntinse dou; pn>e nu foarte mari pline de
simboluri' Recunosc <n multitudinea lor <nsemnele >odiacale' .unt <nscrise <ntr"un cerc
iar acest cerc se afl; <ntr"o &e?agram;' B;rbatul cu descenden; oriental; <mi face semn
s; m; a(e> <n mi=locul cercului' Pe cealalt; pn>; <n mi=locul unui alt cerc se a(a>;
b;rbatul cu p;r negru'
<ncerc s; <n=g&eb un dialog cu el' ; scond toate prepo>iiile <n
sperana c; simplificnd limba m; %a <nelege'
" Hulie trimis la tine' 7u s;n;tos'
.e uit; la mine ca (i cnd a( %eni de pe alt; lume' <nc&ide oc&ii (i inspir; adnc'
Recunosc c; este un scenariu bine pus la punct orice muritor ar fi impresionat' C&elul
<mi face semn s; <nc&id oc&ii'
9tiu din psi&ologie c; dac; nu %e>i te lipse(ti de stimuli (i poi a%ea tot felul de tr;iri
deoarece creierul trebuie s; lucre>e <ntr"o formul; nou; necunoscut;' 7u oricum sunt
un %i>ual m; ba>e> pe ceea ce %;d <mi place anali>a pot scoate informaii din detalii
care altora le scap;' <nc&id totu(i oc&ii dac; am a=uns pn; aici de ce nuA Nu uit totu(i
s; <mi scot ceasul la %edere'
.imt cum o c;ldur; pl;cut; <mi in%adea>; trupul' 8merii mei sunt grei' <ncerc s;
desc&id oc&ii <ns; <mi este prea le&e' M; las dus de aceast; mole(eal;' :impul parc; s"a
oprit <n loc' De(i nu %;d simt c; sunt <n%;luit <n cea;' 7ste o cea; alb; cu refle?e aurii
arat; ca (i cum ra>e sting&ere de soare s"ar reflecta ici colo' M; simt u(or nu <mi mai
este fric; parc; plutesc' Nu (tiu ct stau a(a <ns; aud cum b;rbatul inspir; adnc'
Desc&id oc&ii (i m; uit la el' M; pri%e(te cu dragoste a(a cum numai mama o f;cea' 9i
Hulie'
" 7u problem;C <ncerc o alt; cale de comunicare'
" Dac; a%ei o alt; limb; care %; este mult mai familiar; dect france>a o putem folosi
pe aceea <mi spuse el <ntr"o france>; literar; clar; (i f;r; cusur'
" Nu mulumesc' 6rance>a este limba mea matern; r;spund eu r>nd' M; numesc
Paul Berg (i am fost trimis la dumnea%oastr; de Hulie'
" Numele meu este Cristofor'
Nu (tiu de ce dar am <nceput s; cap;t <ncredere <n elA Poate c; m"am tmpit (i eu'
" 9tii eu sunt bolna% a( dori s; (tiu dac; a%ei %reo posibilitate s; <mi stagnai boala'
Poate (tii %reun ceai sau preparat care s; m; a=ute' Nu %reau s; mor repede' Din oc&i
<ncep s; <mi curg; lacrimi' M; simt att de penibilA .tau pe =os <mbr;cat <n Armani (i
plng ca un prost <n faa unui necunoscut ce se pretinde a fi guru'
" De ceC m; <ntreab; el'
" De ce' ceC
" De ce nu %rei s; mori repedeC
" Pentru c; mai am attea lucruri de f;cutA "CeC
" Am de f;cut in%estiii de %ndut aciuni de c(tigat bani'
" A&a deci dup; ce le re>ol%i poi muri lini(titC P;i <n aceste condiii te pot a=uta' * s;
mbetul din colul gurii' <mi %ine
s; intru <n p;mnt de ru(ine' :otu(i nu m; simt att de stn=enit pe ct ar fi trebuit' De
%in; trebuie s; fie pri%irea lui cald; pe care o simt pl;cut; familial; ca (i cnd ne"am fi
cunoscut de"o %e(nicie'
M; gndesc c; are dreptate s; mai tr;iesc pentru ceC Ca s; umplu bu>unarele clienilor
meiC Ca s; am mai muli bani cnd %oi fi <n p;mntC Pe mine nu are cine m; mo(teniA
.unt eu cu mine <nsumi'
" .; (tii c; a%ei dreptate nu am nimic de pierdut a(a c; pot s; mor' Nu contea>; dac;
mai tr;iesc un an sau doi re>ultatul este acela(i <ns; mie <mi este fric; s; morA 7u %reau
s; mai stau aici <n aceast; lume pe care o cunosc <n care tr;iesc (i pe care o percep cu
simurile mele' Nu %reau s; m; duc la un ipotetic Dumne>eu care nu are altce%a mai
bun de f;cut dect s; m; ia pe mine la el ca (i cnd i"a( fi de folos' .unt con%ins c; o
face din in%idie din r;>bunare' M; ur;(te c; am reu(it s; m; descurc f;r; el f;r; nici
un pic de a=utor' 7 sup;rat c; de(i mi"a luat tot am reu(it s;"2 <n%ing s;"i demonstre> c;
pot a%ea orice c; pot cl;di cu minile mele un imperiu din nimic'
Cristofor <ncepe s; rd;' Rde att de tare (i cu atta poft; <nct c;
<mi pot &ot;r< singur soarta ip eu din r;sputeri'
M; pri%e(te <ndelung'
" Eas;"m; puin singur >ise el'
Ies pe &ol (i o g;sesc pe 7milia a(teptndu"m;' Nu m; <ntreab; nimic <ns; simt c; este
curioas;' <i spun c; trebuie s; a(tept;m' Dup; un sfert de or; apare Cristofor' 7ste puin
palid (i mi se pare cam trist'
" Pro%idena Di%in; a spus c; trebuie s; te a=ut' * %oi face de(i nu sunt con%ins c; este
bine' Dac; %rei s; te %indeci %a trebui s; stai (ase luni la mine s; ai contact cu cei din
e?terior doar prin intermediul scrisorilor (i %a trebui s; te supui regulilor mele' Nu ai
%oie s; aduci cu tine telefoane laptop"uri sau orice fel de aparatur; electronic;' De
asemenea nu ai %oie s;punuri detergeni sau parfumuri'
<n rest iie ca s; te &ot;r;(ti'
Dac; %rei %ino aici <n prima mari din luna urm;toare (i te %oi lua cu mine' Dac; nu %ii
<nseamn; c; nu %rei' Ai o singur; posibilitate dup; care portalul se %a <nc&ide'
" * s; m; gndesc' Ct m; cost;C
" 7u nu iau bani dar Ia un moment dat %oi dori ce%a de la tine'
" * s; tr;iescC <mi garantaiC
" Dac; Pro%idena Di%in; a &ot;rt a(a <nseamn; c; o s; tr;ie(ti'
" * s; m; gndesc r;spund eu (i simt cum inima <mi tresare'
Cristofor <(i uni palmele <n dreptul pieptului (i se aplec; <nainte <ntr"o form; de salut
dup; care se <ntoarse (i plec;'
Nu mai (tiu cum am a=uns <napoi la Paris' Nu mai in minte >borul' Nu (tiu nici dac;
mi"am luat r;mas bun de la 7milia' <n urec&i <mi r;suna doar c; o s; tr;iesc' Deci e?ist;
o (ans;A *mul acela mi"a dat o speran;' Dar dac; este o minciun;C Dac; %rea s; m;
sec&estre>e s; m; in; acolo c;ci (tie c; %oi muri (i apoi s; m; deposede>e de a%ereC
Dar dac; a spus ade%;rulC Dac; (tie el ce%a preparate magice poiuni fermecateC Dac;
c&iar am o (ans; (i o rate>C
De cnd am %enit m; %;d >ilnic cu Hulie' .imt c; o iubesc' De fapt este singura femeie pe
care am iubit"o (i nu cred c; iubirea se uit;' 7ste ce%a etern' Ast;>i a >is c; ne %edem la
0' M; uit la ceas' :rebuie s; soseasc;' Aud tritul interfonului' M; reped (i ap;s
butonul' <n cte%a clipe Hulie <(i face apariia' 7ste <mbr;cat; <ntr"un taior elegant de
m;tase albastr; cu o etol; de %ulpe neagr;' 7ste superb;' Intr; (i se a(a>; pe canapea'
" 7i te"ai &ot;rtC Mai continu;m (i ast;>i discuiileC 7%it s; ic cu ea' 7ste frumoas; cnd se <nfurie'
" Nu (tiu ce s; >ic <nclin s; m; duc <ns; mi"e fric; s; nu pierd (ase luni din tratamentul
clasic (i s; <mi gr;besc sfr(itul'
" Dar tratamentul clasic ile s; te &ot;r;(ti apoi este definiti%' :rebuie s; faci re>er%are la a%ion
s; esc' <mi %ine ideea s; mar(e>'
" * fac dac; <mi promii c; la <ntoarcere te c;s;tore(ti cu mineA
* %;d cum r;mne mut; de uimire' <ncearc; s; articule>e ce%a dar nu reu(e(te dect o
bolboroseal;'
" .; <neleg c; a fost un daC
" 7ste o cerere <n c;s;torieC
" Da' Dac; <mi promii c; la <ntoarcere te c;s;tore(ti cu mine indiferent dac; sunt
s;n;tos sau nu am s; o facA
* %;d cum se fr;mnt;'
" Bine Paul am s; o fac' Cnd te <ntorci ne %om c;s;toriA <mi %ine s; urlu de fericire' <mi
%ine s; o s;rut s; o iau <n brae (i s; facem dragoste' .imt cum sngele <mi clocote(te <n
%ine'
De fapt de cnd a intrat din nou <n %iaa mea <mi doresc s; fac dragoste cu ea' .unt la fel
de b;rbat ca <nainte <ns; raiunea m; <ndeamn; s; fiu cump;tat' M; ridic din fotoliu (i
m; <ndrept c;tre birou' Desc&id sertarul scot biletul de a%ion (i i"2 flutur' Hulie rde (i
m; s;rut;'
" :ot escroc sentimental ai r;mas'
* s;rut (i eu' Cu patim;' <mi %ine s; smulg &ainele de pe ea' * simt c; se las; dus; de
%al' <nc; nu pot s; <mi e?plic cum de nu er%ati%eC
.imt cum mi se ridic; p;rul de pe ceaf;'
" 7(ti incon(tient;C :rebuie s; a(tept;m pn; m; <ntorc'
" De ce %rei s; ne c;s;torim (i apoi s; facem dragosteC <ntreb; ea' Am <neles %rei s;
r;mi %irgin pn; la nunt;A
" 7(ti nebun;A Am .IDA' Poi s; te infecte>i' .e pot <ntmpla accidente' <n nici un ca>
r;bufnesc eu <ndep;rtndu"m; de ea'
" Mda poate ai dreptate' A(teptarea o s; fie mai dulce' Dar s; (tii c; pn; pleci o s; stau
la tine' * s; mnc;m o s; ne plimb;m (i o s; dormim <mpreun;' <ntr"un cu%nt o s;
stau pe capul t;u s; fiu sigur; c; nu te r;>gnde(ti'
Nici nu (tiu cnd au trecut cele trei >ile' Am simit c; tr;iesc c; sunt fericit' V;>nd"o
<mbr;cat; <n tricourile mele foindu"se prin cas; r>nd aruncnd cu perne <n mine ma
f;cut sa de%in mai optimist s; cap;t <ncredere'
.tau <n dreptul u(ii gata de plecare innd <n mn; sulul de carton <n care se afl; rulat;
cealalt; mare iubire a mea' Danaide' Doar nu era s; plec (i s; o las singur;A M;car pe ea
s; o iau cu mine' Hulie face in%entarul lucrurilor <n%rtindu"se de colo"colo'
" Ai luat biletul pa(aportulC
" Da r;spund eu amu>at'
" Vali>a e gata tabloul <l a%em s; punem alarma (i s; coborm la ta?i >ise Hulie (i
desc&ise u(a'
.unt iar;(i singur <n a%ion' Rectific) sunt <n a%ion dar nu sunt singur' .unt cu Danaide'
Jin sulul strns <ntre peretele a%ionului (i piciorul meu' Vreau s; o simt aproape <nc&id
oc&ii (i o %;d' 8rm;resc cu pri%irea minii curbura (oldurilorI %alurile <n%olburate ale
m;rii se sparg de stnci <ncntndu"mi imaginaia cu >gomotul lor' Aud rsul Huliei <n
dep;rtare' * %;d cum <mi face cu mna' Imaginea ei se suprapune peste cea a Danaidei'
M; sperii (i desc&id oc&ii' Ce s; fie astaC
<ntr"un tr>iu ateri>e> pe aeroport' Am un de=a"%u' Aceea(i 7milia aceea(i ma(in; iar
aceea(i camer; aceea(i cafea rece aceea(i noti; <n care sunt anunat c; %ine s; m; ia la
dou;' Parc; (i cu%intele folosite <n bilet sunt la fel' Poate c; este c&iar acela(i bilet'
.imtKcum teama <mi inund; sufletul' Dac; gre(escC Dac; &ot;rrea pe care am luat"o
este eronat;C Dac; am s; mor <n (ase luniC Pentru un muribund o =um;tate de an
<nseamn; o eternitate'
<ncep s; tremur' Aud u(a de la intrare desc&i>ndu"se' 7ste 7milia care m; strig;
spunndu"mi c; trebuie s; ne gr;bim'
A=ung <n aceea(i sal; de cinema' M; a(e> intenionat <n primul rnd ca s; m; %ad; s;
nu e?iste nici o <ndoial;' Poate c; nici nu m; mai ine minte' Asta ar fi c&iar culmeaA Dar
nu cred e?crocii au o memorie e?cepional;' M; (tiu pe mine'
R;mn iar;(i ultimul' De aceast; dat; (i f;r; 7milia care a ie(it s; fume>e o igar;' <n
<ntreaga <nc;pere sunt doar euI o singur; persoan; cu un sul de carton <n mn;' M;
simt penibil' Ca (i cum a( sta singur <ntr"o gar; de>afectat; <n a(teptarea unui tren
imaginar' <n sal; <(i face apariia c&elul care <mi face semn cu mna s; <l urme>' Ies de=a
pe cunoscutul coridor' <ns; de data aceasta nu intr;m <n camera al;turat; ci ne
<ndrept;m c;tre o u(;' <n cap;tul &olului dau cu oc&ii de 7milia care <mi car;
geamantanul'
Ie(im pe u(; (i a=ungem <ntr"o curte interioar; <n care se afl; parcat un Range Ro%er'
C&elul pune geamantanul <n portbaga= <mi face semn s; m; urc (i se a(a>; la %olan'
7milia <mi face cu mna' <i r;spund la fel dup; care ma(ina se pune <n mi(care'
M; <ntreb unde o fi Cristofor' Poate %ine cu alt; ma(in;C <l <ntreb pe c&el <ns; acesta <mi
face semn s; tac' Cam nepoliticos dat fiind c; sunt musafir ar fi putut m;car s; <mi dea
de <nteles c; nu %orbe(te limba m; &ot;r;sc <ns; s; tac (i s; admir peisa=ul'
Nu (tiu de ce mi se <nc&id oc&ii de somn' <ncerc s; m; concentre> la drum dar
pleoapele mele refu>; s; r;mn; desc&ise' Aipesc pentru o clip; sau cel puin a(a mi
se pare' Ea un moment dat simt cum ma(ina se >druncin; ca (i cum ar merge pe un
drum cu pietre iar aceast; sen>aie m; tre>e(te'
Ne afl;m pe un drum pietruit care urc;' <n dreapta (i <n stnga ma(inii se afl; o p;dure
superb; de conifere' M; uit la ceas' 7ste ora 5 dimineaa' Cred c; am mers cam cinci ore
dat fiind c; am p;r;sit Bucure(tiul pe la dou;spre>ece'
M; uit la c&el' Acesta conduce lini(tit' M; foiesc <n scaun (i <ncerc s;"i surprind pri%irea
<n oglinda retro%i>oare <ns; el nici nu m; bag; <n seam;' M; &ot;r;sc s; desc&id
geamul' Aerul rece (i curat n;%;le(te <n interiorul ma(inii umplndu"mi pl;mnii'
*are ci ani au trecut de cnd nu am mai fost <ntr"o p;dureC 2,"+,C De ce este %iaa
asta att de ciudat;C *are unde au disp;rut amintirile copil;riei meleC <ncerc s; m;
gndesc la e?cursiile pe care le"am f;cut <mpreun; cu p;rinii mei' <mi %ine <n cap doar
scena <n care mi"am lu?at gle>na' Nu orict de mult mi"a( scormoni memoria nu
reu(esc s; g;sesc acele clipe' .imt fi>ic c; ele e?ist; <ns; ce%a le bloc&ea>;' 7ste ca (i
cum mi"ar fi fric; s; le con(tienti>e> ca (i cum retr;irea lor m"ar sili s; m; umplu de
beatitudine iar mie <mi este fric; de fericire c;ci fericirea nu face altce%a dect s; te fac;
s; la(i garda =os s; fii mai <neleg;tor s; <ntorci (i cel;lalt obra> a(a cum scrie <n Biblie
iar eu ipotetic %orbind <l omor pe cel ce m; atinge'
Vira=ul spre dreapta al ma(inii m; face s; ies din re%erie' 8rc;m pe un drum (i mai
abrupt' Dup; cinci minute de mers <ntlnim un gard <nalt din piatr; de ru' Mergem
<nc; %reo dou; minute de"a lungul lui (i ne oprim <n dreptul unei pori masi%e din
lemn' .eam;n; cu o poart; de castel medie%al'
B;rbatul c&el se d; =os (i desc&ide poarta' <n faa noastr; apare un drum de piatr;
cubic; str;=uit de"o parte (i de alta de arbori imen(i' 7ste atta lini(te (i pace <nct (i
propriile mele gnduri m; deran=ea>;'
Intr;m' Cam la dou; minute dup; o curb; r;sare <n toat; splendoarea sa o construcie
impresionant;' 7ste de fapt un fel de castel din piatr; gri"cenu(ie care aduce mult cu o
catedral;' Recunosc ogi%a sau bolta <n arc frnt a ferestrelor imense caracteristic;
stilului gotic' De"a lungul geamurilor frontale a c;ror %itralii scnteia>; <n lumina
dimineii stau <n(irate (apte statui <n m;rime natural;' .unt de fapt un fel de statuicoloane
repre>entnd siluete de b;rbai sau poate sfini cu aspect imobil cu trupuri
f;r; (olduri (i umeri a c;ror fee (i %e(minte austere te fac s; simi un fior pe (ira
spin;rii' <n p;rile laterale ale cl;dirii stau de pa>; patru turnuri <nalte a c;ror %rfuri
ascuite par a <nepa cerul' Att apuc s; %;d c;ci c&elul opre(te ma(ina <n faa intr;rii'
7ste de fapt o monumental; u(; din lemn brun"<nc&is prins; <ntr"o multitudine de
balamale ascuite' <n mi=locul ei un bron> imens repre>entnd un cap de leu cu un cerc
<n gur; tronea>; ca (i cum ar %eg&ea la lini(tea locatarilor' Deasupra u(ii <ncastrat <n
>id se afl; un %itraliu magnific care repre>int; o ro>et; reali>at; dintr"o multitudine
de cercuri concentrice care la rndul lor formea>; flori cu petale multicolore'
M; simt cople(it' M; gndesc ci bani i"ar trebui nu pentru a cump;ra a(a ce%a ci
pentru a <ntreineA *are ct o costa <nc;l>ireaC Dar personalul au?iliarC Nu apuc s; m;
de>meticesc c; u(a de la intrare se desc&ide (i sunt <ntmpinat de Cristofor care se afl;
<mbr;cat <n acela(i gen de &aine <ns; de culoare neagr;'
" Bine ai %enit <n casa mea' Pofte(teA
Intru timid' <naintea mea se desc&ide o imens; sal; <nalt; cam de dou;>eci de metri a
c;rei bolt; <n form; de arc frnt se spri=in; pe patru coloane de marmur; %erde cu
iri>aii aurii care sunt dispuse <n plan p;trat' <n mi=locul acesteia st; suspendat un
candelabru uria( din bron> a c;rui multitudine de brae formate din di%erse animale
susin tulipele becurilor' Vitralii cu scene mitologice cu animale fantastice str;=uiesc
<nc;perea de =ur <mpre=ur' Pe =os aceea(i marmur; %erde ca cea a coloanelor <ns; de
nuane diferite se <mbin; perfect crend un fel de mo>aic' Dou; sc;ri masi%e din lemn
a(e>ate <n stnga (i <n dreapta s;lii fac leg;tura <ntre eta= (i parter eta= care din cte
%;d se afl; situat la =um;tatea <n;limii salonului de la intrare'
" !idam te %a conduce <n camera ta' 7u locuiesc <n partea stng; iar musafirii <n
partea dreapt;'
:e rog s; te faci comod (i apoi s; cobori la mas;'
<n dreapta mea cu %ali>a <ntr"o mn; (i sulul de carton <n cealalt; <(i face apariia
c&elul' .imt cum <mi <ng&ea; sngele <n %ene' Dragostea mea''' te"am uitat <n ma(in;A
<ntind mna tremurnd (i apuc tabloul' <l lipesc la piept' 7ste semn r;uA .igur este semn
r;uA 7u nu uit niciodat; nimic dar;mite pe frumoasa mea dragostea mea''' te rog iart;m;A
V;d pri%irea t;ioas; a lui Cristofor' Citesc <n oc&ii lui c; ce%a nu ut disperarea'
" !idam te <ntreab; ce %rei s; m;nnci la micul de=unC
" Ra; cu portocale potrnic&e <n sos de %in (i %reo trei"patru feluri de torturiA
<ncerc eu o glum; spre a destinde atmosfera' *rice adaug eu r>nd numai s; fie
<nsoit de o cafea tare'
C&elul <nclin; capul (i o ia <n sus pe sc;rile din dreapta'
" !idam te %a conduce <n camera ta'
<mi dau seama cu stupoare c; pe c&el <l c&eam; !idam' Ce nume o fi (i ;sta C
Hapone> %ietname>C
M; <ntreb oare de ce nu %orbe(te !idam direct cu mineC .au a(a o fi modelul aiciC
.t;pnul &ot;re(te ce trebuie s; fiu <ntrebat (i slu=itorul d; din cap afirmati%' <l urme>
supus'
.cara d; <ntr"un coridor lung plin de %itralii multicolore pe o parte (i de tablouri pe
cealalt;' Recunosc printre picturi cte%a lucr;ri monumentale din perioada baroc;
reali>ate de mini m;iestre ade%;rate capodopere bogate <n detalii (i culori' V;d apoi
@R;pirea fiicelor lui EeucipB' :rupurile contorsionate ale celor patru persona=e dou;
femei (i doi b;rbai curbele lor caii sforndu"se amora(ii discrei care euA <ncerc s;
m; uit mai atent' M; opresc c&iar' 8mbrele spaima nelini(tea cailor %ibraia lucr;rii'''
este un originalA Dar cum este posibilC R;mn mut de uimire'
!idam desc&ide o u(; (i <mi face semn s; <l urme>' Intr;m <ntr"o camer; mic; ce
seam;n; mai mult cu o c&ilie' Are doar un pat un dulap (i un =il mic a(e>at <n dreptul
unei ferestre de dimensiuni reduse' 7ste de o s;r;cie de>armant;' .ingura e?tra%agan;
o repre>int; pereii tapisai cu brocart mo% (i cu%ertur; din catifea de aceea(i culoare
mo% cardinal' Pardoseala roas; de %reme este din piatr; alb"g;lbuie' C&elul iese (i
<nc&ide u(a'
M; pufne(te rsul' Deci de ;sta <mi e(tiA *pulen; pe naibaA .au i"o fi fric; s; nu fur
ce%aC Mai (tiiA De fapt are dreptate eu nu primesc pe nimeni <n cas;' Am camere %ideo
(i sisteme de alarm; ultimul tip (i cu toate astea nu (tii niciodat;'
<n partea lateral; a dulapului %;d o u(; scund; ce d; <ntr"o <nc;pere minuscul; care
pare a fi o bare' Are o c&iu%et; mic; un du( (i un %as de toalet;' Pereii sunt tot din
piatr; iar lumina ce p;trunde <n interior %ine printr"un geam de dou; palme situat <n
stnga u(ii' Cred c; pe %remuri a fost o debara'
<mi pun lucrurile <n dulap m; sp;l m; sc&imb (i m; &ot;r;sc s; cobor'
Ies pe u(a camerei gndindu"m; c; am uitat s; <ntreb unde este sala de mese <ns; nu
este ne%oie' !idam <mi face semn cu mna din cap;tul &olului' A=ungem din nou la
parter (i ne <ndrept;m c;tre o u(; situat; <n spatele sc;rii drepte' * desc&ide (i intr;m
<ntr"o bibliotec; imens; <nalt; cam de opt metri ticsit; cu c;ri de sus pn; =os'
.unt mii de %olume toate legate <n piele de di%erse culori' <n mi=locul s;lii de %reo sut;
de metri p;trai tronea>; asemeni unor salamandre uria(e dou; fotolii (i o canapea
din piele %erde smarald de dimensiuni impresionante' Pardoseala este acoperit; cu
aceea(i marmur; %erde'
Cred c; omul ;sta este dependent de culoarea %erde <ncerc s; deslu(esc cte%a nume de
pe cotoare) Hermes :rismegistus Albertus Magnus Deber' Cred despre mine C; sunt
un om cult <ns; nu am au>it de ace(ti scriitori' Poate c; o s; i
poi mnca ct pofte(ti de mine te trec la regim' Dar o s; discut;m programul dup;
micul de=un'
<l urme> <n sala din stnga sc;rii care se do%ede(te a fi o sal; de mese superb; cu
pardoseala din aceea(i marmur; %erde' <n centrul acesteia acoperit; cu o pn>; din
brocart alb brodat cu fir auriu a c;rei falduri le=ere reali>ea>; un =oc de umbre (i
lumini se afl; o mas; de dou;spre>ece persoane' Capetele (i labele de leu ce se reg;sesc
<n sculptura bogat; a mesei (i a scaunelor m; duc cu gndul la stilul florentin' Dou;
sfe(nice cu cte cinci brae reali>ate din fran=uri de cristal asem;n;toare cu candelabrul
din ta%an stau semee pe mas;'
M; uit <n sus (i r;mn mut de uimire' :a%anul este decorat cu o magnific; fresc; cu
persona=e fantastice de influen; p;gn; <ns; este pictat <n manier; renascentist;'
Aceast; fresc; continu; pn; aproape de =um;tatea peretelui unde se termin; <n cascade
de arabescuri pline de culoare (i detalii' Partea de =os a peretelui este placat; cu aceea(i
marmur; <ns; de un %erde greu ciudat'
" Ce marmur; superb;' Nu am mai %;>ut a(a culoare' De unde pro%ineC <ntreb eu'
" Din C&ina'
Habar nu a%eam c; <n C&ina e?ist; o a(a culoare' :rebuie s; rein acest lucru' Ar fi un
bun pont pentru clienii mei'
Cristofor se a(a>; <n capul mesei iar eu <n dreapta lui de fapt sunt obligat s; aleg acel
loc deoarece acolo este a(e>at tacmul' Curios eu am tacmuri din argint (i farfurii de
porelan iar ga>da mea nu are nimic'
Pe u(; <mpingnd un g&eridon plin cu platouri acoperite <(i face apariia !idam'
A=unge <n dreptul meu (i <ncepe s; <mi a(e>e <n fa; dou; platouri cu ceea ce deduc a fi
ra; cu portocale (i potrnic&e cu sos de %in iar <n lateral stnga <mi pune patru torturi
superbe pe care le"ar fi in%idiat (i cel mai des;%r(it patiser'
" !idam te <ntreab; dac; cafeaua o %rei acum sau dup; ce m;nnciC
" Dup; <ngn eu'
Ace(tia cred c; <(i bat =oc de mineA Cine dracu cred ei c; m;nnc; a(a ce%a la micul
de=unC
" Nu te satisface comandaC <ntreab; Cristofor >mbind'
L Ba da este perfect <ns; am glumitA Nu mi"am <nc&ipuit c; nu o s; fiu <neles' M;
simt c&iar prost'
L !idam nu cunoa(te sub<nelesul fra>elor (i de aceea el face <ntocmai' Nu este
obi(nuit cu fineurile limbii' Dac; %rei totu(i altce%aC
L Nu mi"e (i a(a ru(ineA 7u de obicei m;nnc croissant cu unt (i cafea'
!idam <nclin; capul (i iese pe u(; re%enind <n mai puin de un minut cu o ta%; pe care
se g;se(te un croissant aburind (i o farfurie mic; cu unt'
<ncep s; m; simt <n >ona crepuscular;A Ee a(a>; <n dreapta mea (i apoi se <ndreapt; spre
g&eridon de unde ia un bol din ceramic; plin cu un fel de terci (i o lingur; de lemn pe
care le a(a>; <n faa lui Cristofor dup; care se retrage <n spatele meu'
M; =ene> s; m; uit prea insistent la castronul %ecinului <ns; figura mea uimit; <l face pe
acesta s; spun;)
" 7u in un fel de regim' :e rog nu te =ena m;nnc; dup; pofta inimii'
<mi m;nnc croissantul <ns; nu m; pot abine (i gust (i din raa cu portocale'
Comple?itatea aromelor <mi e?plodea>; <n gur; care lo%indu"se de bolta mea palatin;
m; fac s; cred c; am a=uns <n Rai'
M; rog a(a este e?presia c;ci dup; cum spuneam nimeni nu poate spune dac; m;car
e?ist; Raiul'
L Complimente buc;taruluiA 7ste gustul des;%r(iriiA
L Eui !idam trebuie s; (i eu unul din familie ca
ma=ordom' Ar fi ideal s; <(i fac; treaba (i s; nu %orbeasc;'
Dup; micul de=un Cristofor <mi propune s; ne plimb;m prin gr;din; pentru a discuta
programul meu' Ie(im pe terasa din spatele casei printr"o u(; imens; situat; <n cap;tul
s;lii de mese'
<n faa mea se <ntinde cea mai grandioas; pri%eli(te pe care am %;>ut"o %reodat;' 7ste o
pa=i(te uria(; perfect plat; de un %erde str;lucitor str;=uit; de =ur <mpre=ur de arbori
<nali %iguro(i ce stau aliniai asemeni unor pa>nici sub forma unui dreptung&i
perfect' <n imediata apropiere a sc;rilor de marmur; alb; ce duc dinspre teras; <n =os se
afl; o fntn; rotund; din piatr; <n mi=locul c;reia stau a(e>ai spate <n spate trei pitici
&ido(i din a c;ror gur; desc&is; (ne(te ap;' <n =urul acesteia se afl; amplasate la
distan; egal; trei b;nci <nguste din piatr; g;lbuie pe a c;ror sp;tar se odi&nesc cte%a
p;s;ri de mici dimensiuni' Aerul tare (i lini(tea perfect; m; fac s; m; simt bine
umplndu"mi sufletul cu un sentiment pe care nu (tiu cum s; <l definesc'
A(e>ai pe una din b;nci aflu c; programul care <ncepe de mine durea>; timp de
patru s;pt;mni (i const; <ntr"un soi de post meditaie (i u(oare e?erciii fi>ice iar
dup; aceea <n funcie de ce re>ultate a%em %om continua cu ce % fi necesar' <ncerc s;
aflu mai multe de la el <ns; nu reu(esc'
Cristofor se scu>; spunnd c; are treab; (i c; ne %om re%edea abia mine diminea;'
Mai aflu c; !idam <mi st; la dispo>iie (i c; pot face tot ceea ce doresc' i m; %oi odi&ni m; %oi plimba %oi dormi %oi citi <ntr"un cu%nt %oi
profita de aceast; nea(teptat; %acan; pentru a m; rela?a'
Nici nu (tiu cnd a trecut >iua' 9tiu numai c; a doua >i am desc&is oc&ii simindu"m;
att de <mp;cat cu mine (i bine dispus cum nu mai fusesem de ci%a ani buni <ncoace'
Am dormit e?celent (i m; simt plin de %ia;' .; fie de %in; oare uleiul aromat ce <l
primisem <n loc de s;pun sau lini(tea locului <(i spusese cu%ntulC
Dup; micul de=un care a constat <n acela(i bol de terci pentru Cristofor (i ceai de
plante ne<ndulcit <mpreun; cu o farfurie plin; de mere pere struguri gutui (i GiMi
t;iate m;runt pentru mine m; tre>esc dus <n mi=locul pa=i(tii I unde sub atenta
<ndrumare a lui Cristofor fac cte%a e?erciii u(oare ca de <nc;l>ire constnd <n
<ntinderi aplec;ri (i genofle?iuni'
Prn>ul compus dintr"unfel de sup; de legume (i spanac cu salat; %erde a mai fost ct
de ct digerabil <ns; la cin; m; tre>esc <n fa; cu un castron plin cu ore> (i gru fierte
pe =um;tate cu un gust att de oribil <nct m; %;d silit s; las furculia =os dup;
primele dou; <mbuc;turi'
M; <ntreb unde o fi disp;rut talentul culinar al c&elului' .au poate c; a g;tit altcine%aC
Dar cineC Nu am %;>ut picior de muritor <n afar; de cei doi'
A doua >i acela(i scenariu numai c; la prn> primesc broccoli' M;nnc <n sil;
c&inuindu"m; s; dep;(esc sen>aia de foame'
<n a treia >i <ns; nu reu(esc s; mai <ng&it nici m;car prn>ul' Mncarea <mi pare din ce
<n ce mai fad; (i mai scrboas;' Cred c; ;(tia %or s; m; ucid; prin infometareA Numai la
imaginea mental; a ore>ului fiert simt cum stomacul meu se re%olt;' <mi doresc din
suflet o friptur; <n snge cu cartofi copi sau m;car o porie de file de somon sau un
sufleu' .imt c; mi se umple gura de ap;' .cap eu de aiciA
.unt <n a (aptea >i de c&in' Nu <mi %ine s; m; dau =os din pat' <n %iaa mea nu am
dormit mai prost' :oat; noaptea am %isat ce%a <ns; nu mai in minte ce' 9tiu doar c; nu
mi"a pl;cut iar do%ada era sudoarea rece (i urt mirositoare care m; acoperea'
Dndul la aceia(i monotonie >ilnic; m; face s; de%in apatic' .imt c; am sl;bit <mi dau
seama dup; &aine' Din p;cate <n &ardug&ia asta de cas; nu am %;>ut nici o oglind; (i
deci nu (tiu cum ar;t' 7?erciiile fi>ice de(i sunt de ni%elul unui copil de gr;dini; mi se
par din ce <n ce mai ane%oioase' Nu mai am %lag; (i nici c&ef s; fac ce%a' Barba mi"a
crescut (i nici nu am cum s; o dau =os dat fiind c; nu posed oglind; (i nici spum; de
ras'
M; simt mi>erabil ne<ngri=it' .unt att de irascibil <nct am a=uns s; nu mai suport
pre>ena c&elului' M; ener%ea>; (i Cristofor cu aerul lui de imfatuat (i lipsa sa de
comunicare ca (i cum %e>i Doamne el este superior (i nu se coboar; <ntr"att <nct s;
stea de %orb; cu orice pigmeuA
.unt prins <ntr"o capcan;A M; n;p;de(te o sen>aie de panic;' .unt singur nimeni nu
m; iube(te toi m; tolerea>; dar nimeni nu ine cu ade%;rat la mine'
M; &ot;r;sc s; <mi scot iubita din dulap' * scot din sul (i o <ntind cu gri=; pe pat' Iubita
mea''' cum p;rul ei m;t;sos biciuit de %nt <mi atinge faa' Pierd noiunea timpului
c&iar aipesc cnd scritul u(ii m; tre>e(te' Ridic capul puin <ns; suficient pentru a
%edea silueta lui Cristofor ce se distinge <n prag' M; trntesc la loc'
" Mi"am f;cut gri=i c; nu ai cobort la micul de=un'
De ce dracu s; coborC Ca s; m; ignoriC .; te simi bineC .; r>i pe <nfundate (i tu (i
c&elul t;u idiotC
" Nu m"am simit <n stareA risc eu un r;spuns semi"amabil' 9i nici nu am c&efA
M; uit <n oc&ii lui (i %;d cum pri%irea ieC
" Ce lucrare interesant;A >ise el apropiindu"se'
<ncerc s; o acop;r cu braul' Nu %reau s; o murd;reasc; cu pri%irea'
L Dac; %rei !idam i"o poate pune pe (asiu pentru a nu se deteriora' 6iind pe
perete %ei putea s; o admiri <n %oie' 7ste foarte priceput' De altfel el <ntreine toate
lucr;rile mele >ise el uitndu"se <n oc&ii mei'
L Mda <ngn eu gr;bit <ncercnd s; caut argumente pentru a m; esc&i%a' Nu <mi
%ine nimic <n minte (i de aceea adaug)
L 7ste o idee'
L :e a(tept la mas; >ise Cristofor (i ie(i <n grab;'
<mi strng iubita (i o bag la loc <n dulap' Ce urt sun;A .; la mas; f;r; prea mult; tragere de inim;'
Intr; c&elul cu g&eridonul' .imt c; <mi %ine s; %omit' M; uit la Cristofor (i simt ne%oia
s; <i trag un pumn <n fa;' Ct de idiot trebuie s; fi fost atunci cnd am acceptat s; %in
aiciA Cred c; a fost la <nelegere cu Hulie' Poate fac amndoi parte dintr"o sect; (i s"au
&ot;rt s; m; omoare'
Primesc aceea(i mncare scrboas; care const; <n fructe t;iate <ns; refu>I cu greu abia
reu(esc s; iau o gur; de ceai' M; cuprinde un tremur ciudat (i m; ridic de la mas;'
" M; duc <n camer;' Nu %reau s; fiu deran=at spun eu pe un ton r;stit' M;car s;
mor <n lini(te f;r; s; %; %;d' adaug eu <n (oapt; mai mult pentru mine'
M; trntesc pe pat (i plng' .imt cum o ur; imens; <mi umple sufletul' V; ur;sc pe toi
pe Dumne>eu pe %oi oameniiI ur;sc c&iar (i planeta aceasta de doi bani pe care ne
petrecem se=urul %ieii' A( %rea s; murii cu toii (i s; r;mn doar euA Cum ar fi Doamne
dac; tu ai muri (i eu a( r;mneC Ji"ar pl;ceaC .; %;d atunci ce ai mai face cum te"ai mai
distra (tiind c; tu stai cu sabia lui Damocles deasupra capului iar eu sunt cel care
&ot;r;sc cnd o s; cad;'
Pri%irea <mi cade pe peretele din dreapta patului (i simt instant cum m; inund; o
sudoare rece' Danaide frumoasa mea se afl; a(e>at; acolo <ntr"o ram; impo>ant;
foarte asem;n;toare cu cea de acas;'
.; %; ia dracuA Mi"ai png;rit iubireaK Ai atins"oA Ai %iolat"oA
.ar din pat (i dau =os tabloul' M; uit cum este prins; <n (asiu' Caut cusururi <ns; nu
g;sesc' 7ste pus; perfect nu am ce >iceA * ag; la loc dau s; m; a(e> pe pat ca s; o
pri%esc cnd u(a camerei se desc&ide (i <(i face apariia Cristofor'
" .per c; e(ti mulumitA <n ca> c; nu !idam iie pentru a rectifica
orice cre>i de cu%iin;'
Dau a le&amite din mn; (i m; trntesc la loc pe pat' .per s; <neleag; c; nu am c&ef de
discuii'
Cristofor se <ndreapt; c;tre tablou se opre(te <n faa lui (i descrie cu mna ce%a ce
seam;n; cu un arc de cerc' <l mai pri%e(te odat; (i iese <ngndurat din camer;'
Ce dracu a mai fost (i astaC Nu %reau s; <mi imagine> nimic (i de aceea m; &ot;r;sc s;
m; culc' Poate a(a %oi uita de propria"mi nefericire'
Ast;>i se <mplinesc patru s;pt;mni de cnd am <nceput acest supliciu' Noroc c; mi"a
%enit ideea s; trag cu creionul pe o foaie de &rtie cte o linie pentru fiecare >i
petrecut; aici c;ci altfel a( fi pierdut noiunea timpului' Am dou;>eci (i opt de linii
deci m; aflu <n seara ultimei >ile de c&in' *areC Cine (tie ce <mi mai re>er%; c;l;ii meiA
De %reo s;pt;mn; am <nceput s; m; simt mai bine' M"am &ot;rt s; nu mai refu>
mncarea' * <ngurgite> cu fora <ns; nu m; mai face s; %omit'
De fapt cred c; nici stomacul meu nu mai poate %oma' :rei s;pt;mni am scos din mine
pe toate p;rile tot ce se putea scoate' A=unsesem c; de"abia m; trm de la baie pn; <n
pat (i in%ers' Pn; (i torionarilor mei li s"a f;cut mil; (i au &ot;rt s; <mi aduc;
mncarea la pat'
Nu (tiu cnd adorm <ns; m; tre>esc sc;ldat <n ra>ele unui soare destul de puternic
pentru un sfr(it de aprilie' M; simt mai bine parc; mai plin de speran;' .au poate
este doar o p;rereC Decid s; fac un du( (i s; cobor'
<n sala de mas; Cristofor deloc surprins de apariia mea m; <ntmpin; >mbitor'
<ngn ce%a ce se %roia a fi un bun; dimineaa (i m; trntesc <n scaun'
Parc; te %;d mai bine dispus ast;>i aud din gura lui (i m; <ntreb ct tupeu <i trebuie
unui om pentru a se comporta a(a'
L Da am dormit ce%a mai bine r;spund eu f;r; prea mare tragere de inim;
gndindu"m; c; acum %a trebui s; fac (i con%ersaie <ns; situaia este sal%at; de
apariia lui !idam care intr; ca de obicei <mpingnd g&eridonul'
<mi a(a>; <n fa; o can; cu ceai de culoare galben; (i o farfurie cu dou; tartine din pine
neagr; unse cu miere'
M; reped (i mu(c dintr"o felie' Dustul aromat <mi <n%;luie simurile' <n timp ce <ng&it
buc;ica simt cum tot corpul <mi este str;b;tut de un curent pl;cut' Miere nectarul
>eilor gustul di%in al nemuririi nici nu (tiam c; poi fi att de bun;A M;nnc (i restul'
<n %iaa mea nu m"am simit mai bine' 7ste ca (i cum <ntre miere (i coipul meu ar e?ista
o leg;tur; tainic; pe care abia acum am con(tienti>at"o' * simt cum <mi intr; <n snge
cum <mi unge <nc&eieturile o simt ca (i cum ar fi eli?irul fermecat balsamul %e(niciei
care odat; cu ingerarea lui m; face s; <ntineresc' 6aa mi se destinde' Cred c; sunt
fericitA Parc; nici Cristofor nu mai este att de antipatic'
L Ce program a%em ast;>iC <ntreb eu <n sperana c; %oi reu(i s; aflu ce m; mai
a(teapt;'
L Dac; ai terminat masa %om merge la mine <n laborator (i %om sta de %orb;' De
altfel dac; %rei ceaiul <l poi bea acolo'
<ncu%iine> bucuros (i m; ridic' Cristofor iese (i o ia <n sus pe sc;rile din partea stng;'
A=ungem <ntr"un coridor aproape identic cu cel din dreapta casei cu singura deosebire
c; aici nu se afl; nici un obiect de art; ci numai acelea(i impresionante %itralii cu scene
mitologice (i animale fantastice'
Intr;m pe u(a din cap;tul culoarului (i d;m <ntr"un alt &oli(or mic (i <ntunecos' <n faa
noastr; se afl; o u(; masi%; din lemn negru <n mi=locul c;reia se g;se(te cap &idos de
gorgon; ce ine oc&ii <nc&i(i' De =ur <mpre=urul ei simbolurile >odiacale (i sistemul
solar adaug; un plus de originalitate' Nu apuc s; %;d ce se afl; <n partea lateral; a
acestora deoarece Cristofor desc&ide u(a ap;snd capul'
.imt cum un curent rece <mi trece pe (ira spin;rii c;ci odat; cu desc&iderea u(ii
gorgona a desc&is oc&ii <ns; <mi dau seama aproape imediat c; a fost doar o sen>aie de
moment deoarece reali>e> c; totul este acionat de un mecanism dibaci'
Intr;m <ntr"o <nc;pere mare luminoas; de apro?imati% o sut; de metri p;trai'
Pardoseala este din aceea(i piatr; ca (i la mine <n camer;' De =ur <mpre=ur stau rafturi
pline cu sticle (i borcane multicolore' :oate au etic&ete' <ncerc s; citesc' Melilotus
*fficinalis Dalium Verum .ali? Alba Artemisia Abrotanum''' Doamne sunt >eci sute
de astfel de recipiente' *are ce o fi <n eleC <ntr"un col al camerei tronea>; un imens
birou baroc plin pn; la refu> cu &rtii (i plan(e (i un =il sculptat cu moti%e leonine' <n
dreptul geamului uria( %;d un telescop cu obiecti%ul <ndreptat <n =os (i o copie identic;
a =ilului de la birou' <n mi=locul camerei se afl; a(e>at un fel de cuptor
supradimensionat din br3n> de form; rotund; a c;rui picioare <n form; de lab; de leu
<l fac parc; (i mai impo>ant' Pe centrul acestui creu>et gigantic st; parc; %rnd s;
p;>easc; taina locului acela(i cap de leu ca la intrare'
<n stnga u(ii o mas; mare din fier plin; cu retorte spirtiere (i te%i <n lateralul c;reia
se afl; un obiect circular acoperit cu o pn>; neagr; st; parc; gata preg;tit; pentru cine
(tie ce e?perimente' 9i ca o <ncununare a sen>aiei de mistic pe care o creea>; spaiul
ta%anul este pictat sub forma &;rii cere(ti cu sute poate c&iar mii de stele'
Nu %;d nici o surs; de iluminat' M; gndesc s; <ntreb <ns; nu <ndr;>nesc deoarece
Cristofor trage =ilul din faa ferestrei (i <mi face semn s; m; a(e>'
Pri%esc <n ansamblu camera' * simt po>iti%; pl;cut; oarecum familiar;'
!idam <ntr; (i <mi aduce ceaiul punndu"2 pe colul biroului supraaglomerat dup;
care iese'
Dup; cte%a minute penibile de t;cere timp <n care Cristofor cercetea>; anumite &;ri
decid c; este ca>ul s; <ncep o oarecare discuie'
" 9i unde >iceai c; a"i dobndit talentul de a trata oameniiC
" Nu >iceam dar dac; te interesea>; ul s; ne cunoa(tem mai bine >ic eu (i simt cum instantaneu mi se pune
un nod <n gt' Despre ce s; mbe(te larg uitndu"se cum%a prin mine'
" Nu cred c; am mai %orbit %reunui muritor despre %iaa mea <ns; innd cont de
%iitoarele e%enimente cred c; nu mai are nici o importan;'
Aici el face o pau>; timp <n care eu m; gndesc dac; nu cum%a %iitoarele e%enimente
se refer; la iminenta mea moarte care m; face s; fiu <n postura de bun ascult;tor'
" Pro%in dintr"o familie de negustori de condiie medie continu; el' Mama s"a
c;s;torit cu tata la indicaiile tat;lui ei care credea despre el <nsu(i c; este alc&imist' 7l a
fost cel care a binecu%ntat unirea celor doi spunndu"le c; %or a%ea un fiu' A(a am
%enit eu pe lume <ntr"o >i frumoas; de iulie' Din p;cate mama a murit la na(tere iar
bunicul cnd a%eam cinci ani' Am r;mas doar cu tat;l meu care s"a rec;s;torit lucru ce
mi"a prins foarte bine' c;ci am fost l;sat <n pace ei a%nd alte preocup;ri' Am crescut
liber f;r; pre=udec;i de(i <n perioada aceea lumea era condus; de dogme (i etic&et;
sub <ndrumarea aparent atent; a unei b;trne mena=ere' Nu am dus lips; de nimic
deoarece %enitul familiei era destul de consistent c&iar (i pentru aceea perioad;'
<nc; de cnd am <nceput a"mi de>%olta propriul eu am (tiut c; nu sunt la fel ca toi
ceilali din =urul meu' Asta datorit; unei %oci care <mi suna <ntotdeauna <n minteI ori de
cte ori <mi puneam o <ntrebare sau a%eam un dubiu %ocea ap;rea (i <mi d;dea
r;spunsuri sau <mi spunea ce s; fac' <n =urul %rstei de doispre>ece ani am aflat c; de
fapt m; numesc Cristofor (i c; am %enit aici pe acest p;mnt la cererea mea pentru a
m; re<ncarna'
Aici se opre(te (i inspir; adnc (i scoate un sunet ce aduce mult cu un oftat'
<ntind mna si iau cana de ceai' * duc la gur; nu cu intenia de a bea ci de a"mi masca
>mbetul' Au>i dr;cie''' re<ncarnare' Parc; a( sta de %orb; cu Hulie' 9i %ocea asta din
cap''' clar simptom de balamucA
" Am <ncercat <n repetate rnduri s; %orbesc cu cei apropiai mie continu; el cu acela(i
glas monoton <ns; de fiecare dat; am fost pri%it cu mil; sau cu team; ba mai mult s"a
pus problema unui consult de specialitate' Noroc c; medicul psi&iatru c;ruia (i ast;>i ; trec;toare normal; care apare la anumii
copii ce posed; o imaginaie bogat;' Acest lucru m"a f;cut s; m; <nc&id <n mine ba mai
mult s; <ncerc s; ignor aceast; %oce <ns; lucrurile nu s"au oprit aici' Au <nceput s; <mi
apar; comunic;ri sau mesa=e onirice prin care mi se ar;tau di%erse e%enimente sau
situaii care urmau s; apar; <n %iaa mea' 7ste drept c; aceste e%enimente a%eau loc <n
>iua urm;toare sau cel tr>iu a doua >i deci erau comunic;ri ale unor e%enimente
imediate <ns; ele a%eau loc <ntotdeauna <n formula ar;tat;'
M; gndesc c; am (i eu acest gen de comunicare' M; scol dimineaa (tiind ce indici
bursieri %or cre(te' 9tiu simt instincti% care sunt plasamentele a%anta=oase cnd s;
%nd (i cnd s; cump;r dar asta nu m; face s; trate> oamenii ba(ca s; le mai dau (i
speraneA M; uit <n oc&ii lui <ncercnd s; ece ani m"am &ot;rt s; o las
s; %orbeasc;'
Astfel am reu(it s; aflu c; cel care <mi %orbea <mi era prieten' Mi"a spus numele lui <ns;
m"a rugat s; nu <i spun pe nume (i de aceea l"am numit Prieten' <n acest mod a <nceput
o colaborare destulde fructoas; <ntre mine (i el spun el deoarece eu a(a l"am perceput
ca fiind de se? masculin " colaborare din care eu am a%ut foarte mult de c(tigat'
Datorit; lui am <neles uni%ersul na(terea moartea ce <nseamn; un mod de %ia;
s;n;tos (i multe alte lucruri care mie mi"au fost de un real folos att <n de>%oltarea mea
ulterioar; ca indi%id ct (i ca e%oluie spiritual;' 7l a fost cel care mi"a %orbit pentru
prima oar; de re<ncarnare'
Am <ncercat s; aflu ce <nseamn; re<ncarnare <ns; nu am g;sit <n cas; dect o serie de
fascicule ale unei %ec&i re%iste de spiritism din care nu am reu(it s; deduc nimic ba
mai mult am <nceput s; m; tem (i s; m; <ntreb dac; nu cum%a sunt sub influena unui
spirit malefic din tagma celor amintii de biseric;'
:ot c;utnd e?plicaii p;mntene asupra acestei leg;turi am a=uns s; studie> medicina
(i psi&iatria profesie care mi"a desc&is noi ori>onturi (i cu a=utorul c;reia am
aprofundat " bine<neles dup; ce am trecut asemeni doctorilor prin toat;
simptomatologia di%erselor boli psi&ice pe care cu mult simt de r;spundere mi le
g;seam " att anatomia uman; ct (i funcionarea di%erselor mecanisme (i sisteme ale
corpului' Acest lucru m"a f;cut s; trag conclu>ia c; noi nu cunoa(tem mai nimic despre
funciile creierului despre funcionarea energetic; a organismului despre mecanismul
declan(ator al bolilor (i cu att mai puin despre tratarea lor'
<n lumina acestor noi informaii am <nceput s; accept aceast; comunicare ca pe un dar (i
nu ca pe o po%ar;' Nopi la rnd am petrecut <ntrebnd (i ascultnd contra">icndu"m;
sau aprobnd' Pot spune c; mi"am acceptat soarta (i am <n%;at s; tr;iesc <n perfect;
comuniune cu aceast; %oce'
.; nu <nelegi c; am <nceput s; ascult orbe(te de el ba din contr; adeseori acionam <n
contradictoriu fie din ambiie fie din distracie <ns; s"a do%edit <n practic; c; de cele
mai multe ori eu eram cel care a%ea de pierdut' Nu te gndi c; am a%ut o e?isten;
perfect;' .unt multe lucruri <n urm; de care nu sunt mndru (i pe care nu le"a( fi f;cut
dac; ascultam de sfatul Prietenului'
Ea un moment dat cam cnd a%eam +5 de ani prin ora(ul meu a trecut un doctor cel
puin a(a at la &an' .e >%onea c; are di%erse leacuri
magice din plante iar eu st;pnit fiind de acel tupeu specific %rstei m"am dus s; <l
<nfrunt cu intenia clar; de a"2 face de rs' Abia ie(it din facultate eram tob; de carte
eram sigur pe mine (i a%eam argumente sa%ante care contra>iceau cu des;%r(ire
tratamentele &omeopate' Credeam <n str;fundul sufletului meu <n toate lucrurile a(a">is
paranormale sau e>oterice <ns; raiunea era cea care m; f;cea s; <ncerc s; le ignor ba
c&iar s; caut argumente logice'
Aici Cristofor f;cu o pau>; (i <nc&ise oc&ii inspirnd adnc' <ncerc s; nu m; mi(c de
fric; s; nu <l scot din aceast; stare (i s; se opreasc; din po%estit' Dup; cte%a clipe
uitndu"se iar prin mine <(i reia po%estirea'
L Nu <i mai impui capul cu toate discuiile care au urmat <ns; am &ot;rt s; plec
cu acest om spre a"mi des;%r(i cunoa(terea' A(a se face c; dup; trei ani am a=uns <ntrun
templu <n :ibet' Aici am reu(it s; <neleg sensul %ieii (i menirea mea' Am aflat cu
stupoare c; e?ist; capacit;i paranormale precum cogniia retrocogniia teleGine>ia
telepatia ('a' Am aflat c; e?ist; predestinare dar (i c; omul <(i poate sc&imba soarta
dac; accede la alt plan' C; e?ist; Garm; (i re<ncarnare <nelesesem dar nu (tiam c; ne
na(tem %iei la rnd pn; a=ungem la des;%r(ire' 6iecare om la un anumit moment al
%ieii a=unge s; <(i <ntlneasc; destinul' Acest lucru este &ot;rt (i nimeni nu scap;'
:rebuie s; te <ntlne(ti cu destinul pentai a e%olua pentru a merge mai departe' Numai
a(a a=ungi la des;%r(ire' Cam asta este'
L Din aceast; cau>; am a=uns eu aiciC 7ste destinulC .au care este moti%ul %enirii
mele aiciC
L Acest lucru nu <l (tiu nici eu' Momentan Pro%idena Di%in; spune c; trebuie s; ai
aceast; cunoa(tere aceast; e?perien; s; capei anumite informaii poate pentru tine
poate pentru a le da (i altora >ise Cristofor <ngndurat'
M; pufne(te rsul' Halal informaii are Pro%idena Di%in;A
L 7uC De ce trebuie s; am aceste informaii tocmai eu care nu am f;cut <n %iaa
mea a(a ce%a nu m; interesea>; (i nici nu cred <n ele' 9i <n afar; de asta s"au scris sute
de c;ri cu tent; esoteric;' Nac prin rafturi' Nimeni nu le cite(te'
L Atunci de unde (tii c; s"au scris sute
L Pentru c; le %;dA r;bufnesc eu'
L Aceast; cunoa(tere m; refer la cea pe care o st;pnesc eu este pentru ci%a nu
au fost muli cei care au a%ut acces la ea' 7 drept c; s"au scris multe c;ri pe di%erse
subiecte unele foarte corecte <ns; fiecare carte <(i are cititorii ei' 6iecare carte este de
fapt o nou; faet; a 8ni%ersului care %i se rele%;' 7le %; sunt date %ou; spre a <n%;a (i
<nelege transform;rile prin care trebuie s; trecei mai ales ca aceste acumul;ri s; se
fac; <ntr"un ritm rapid'
" De ce rapidC <ntreb eu mirat'
" Pentru c; nu mai este timp' Cnd spun timp m; refer la timpul %ostru cel
pre>ent'
M; deran=ea>; ce%a dar nu (tiu ce' Reali>e> c; este folosirea e?cesi%; a persoanei a
doua plural'
Am o sen>aie ciudat; ca (i cum prin gura lui Cristofor %orbe(te altcine%a' M; &ot;r;sc
s; insist)
" De ce trebuie s; am eu aceast; cunoa(tereC
" Pentru c; a(a a fost stabilit <nc; <nainte de a te na(te' Ai f;cut un pact cu
8ni%ersul (i trebuie s; <l respeci' *rice abatere de la plan se sancionea>;' *rice
misiune e(uat; <nseamn; un nou <nceput o nou; preg;tire a unei alte entit;i (i din
p;cate nu mai este timp'
L 8n pact este o con%enie cu clau>e bilaterale adic; are termeni (i condiii spun
eu'
L A(a este' <ns; din p;cate fiinele care tr;iesc pe P;mnt nu au acces la aceste
informaii <n trup'
L Adic; trebuie s; merg cu capul <nainte f;r; s; m; preocupe nimic altce%a (i s;
cred <n ceea ce <mi spunei dumnea%oastr; >ic eu'
Cristofor <nclin; capul'
Am sen>aia idioat; c; %orbesc cu altcine%aC Cred c; m"am tmpit sau poate Cristofor
=oac; un rol m;re' <(i bate =oc de mine a(a cum nimeni nu a mai f;cut"o' M; aflu pe un
teren necunoscut' M; decid s; risc (i s; continui =ocul'
L Deci spunei s; merg pe mna dumnea%oastr;C
L A(a este' :e"am de>am;git adeseaC R;mn puin (ocat de <ntrebare'
Depinde din partea cui %ine <ntrebarea m; esc&i%e> eu' Dac; %ine din partea lui
Cristofor a( r;spunde c; nu a a%ut <nc; timp s; m; de>am;geasc; dar dac; <ntrebarea
ar fi pus; de Dumne>eu atunci a( r;spunde c; m"am de>am;git singur c; eu m"am
<mboln;%it c; eu doresc s; mor (i tot eu %reau s; r;mn f;r; a%ereA Normal c;
Dumne>eu <n ca> c; e?ist; m"a de>am;git (i acum ca o <ncununare a %ieii mele
primesc informaii care pe lng; faptul c; nu m; interesea>; mai trebuie s; le spun (i
altoraA Nu e suficient c; mor m;car s; m; fac de rs la ni%el global s; (tie toat; lumea'
9i unde mai pui c; aceasta este o sarcin; a c;rui impact poate fi de>astruos'
" Adic;C
L Adic; dac; plec;m de la ideea c; a( afla ce%a ce%a ce trebuie spus (i altora
trebuie s; admitem c; %or e?ista oameni a c;ror %ia; s"ar putea sc&imba' Poate <n bine
sau poate <n r;u' M; refer la propria lor %i>iune' De ce s; sc&imbi %ieile unor oameniC
L :otul este scris' Cei care nu %or trebui s; se sc&imbe nu o %or face' De fapt tu ce
faciC Nu sc&imbi %ieile unor oameniC
L Da dar <n bine strig eu' 7u le aduc profit le dau bani iar banii dac; cum%a ai
uitat pot aduce fericirea iar eu asta le dau fericire'
L Din punctul cui de %edereC Poate c; erau mai mulumii f;r; a%eau mai mult
timp pentru ei poate nu mai alergau prin maga>ine s; <(i satisfac; mofturile poate c;
nu a%eau amani (i amante poate c; ar fi tr;it mulumii al;turi de familiile lor ar fi
a%ut timp pentru copii s"ar fi dus la iarb; %erde <n loc s; stea <n &oteluri de lu? tip
bunc;r cu aer condiionat (i pa>;'
<mi %ine s; rd' Cine ar prefera s; conduc; un Renault Clio <n locul unui 6errariC .; <l
%;d eu pe acela care renun; de bun; %oie la icre negre &omar (i (ampanie pentru un
gr;tar pe marginea (anului'
" <nseamn; c; eu gre(escC spun eu <ncercnd s; penetre> modul de gndire al
acestui om'
" Nu tu le ar;i o cale' 7i &ot;r;sc' * urmea>; sau nu' A(a (i cu informaia' :u o dai
nimeni nu este obligat s; o accepte' 8nii o %or asculta pn; la cap alii pn; la =um;tate
iar alii nici m;car nu o %or au>i' Va r;mne unde%a <n neant' 9i ce dac;C
" .igur c; da pe riscul meu' 7u m; fac de rs a(a c; nu este nici o problem;A
" Nu te %ei face' Ai s; %e>i c; muli oameni %or fi interesai' *ricum discuia este
prematur;' Jie i"e fric; s; nu te faci de rs aici dar nu <i trece prin cap cum ar fi s;
a=ungi <n faa Di%init;ii cu treaba nef;cut;'
Ct tupeu are omul acestaA <mi d; lecii de %ia; mieA 8nul care st; <n pe(tera lui Ali
Baba s"a &ot;rt s; fac; pe bunul samaritean (i <mi ine prelegeri despre ct de dulce
este s;r;cia' Vedea"te"a( pe tine cu trei copii (i o ne%asta gra%id; strignd dup;
mncareA .; <i %;d atunci altruismulA
L Aceasta este ce%a ce <mi pare <ntr"un %iitor att de ipotetic (i <ndep;rtat <nct nici
nu merit; luat <n calcul spun eu aproape r;stit' .igur c; unde%a <n suflet toi a%em
con%ingerea c; trebuie s; facem doar lucruri bune <ns; nu (tiu ci o fac (i nici nu (tiu
de unde %ine acest sentiment
L Cam aceasta este ceea ce %; caracteri>ea>; pe %oi entit;ile tr;itoare' V;
interesea>; ce spune %ecinul c; pn; la lumea cealalt; mai %edem noi iar cnd se
apropie punctul terminus <ncepei s; %; lamentai s; %; plngei de mil; cnd de fapt
lucrurile ar fi putut fi att de simple (i u(oare'
" V; este u(or s; %orbii a(a pufnesc eu' .tai aici bine mersi <n palatul de cle(tar
(i dai indicaii'
.imt cum %aluri de indignare m; cople(esc' Au>i tupeuA Desc&id gura cu intenia de a"i
da o replic; t;ioas; <ns; nu mai apuc c;ci %;d cum pri%irea lui Cristofor se sc&imb;
faa fiindu"i luminat; de acela(i >mbet pl;cut'
" Cred c; ar trebui s; te duci s; te odi&ne(ti <mi spune el' Dac; mai ai <ntreb;ri
putem discuta dup;"amia>;'
.tau bul%ersat <n %rful patului' Cel puin m; simt bine' Idei de tot soiul mi se <n%rt <n
cap' Dac; mai am <ntreb;riC Am o mie un milion' Nu cred nimic din ceea ce <mi spune
iar dac; este s; =udeci raional nimic nu st; <n picioare' Au>i re<ncarnare acestea sunt
tmpenii a la Hulie' Cred c; ei doi se potri%esc de minune' M; pufne(te rsulA Au>i s; ai
impresia c; stai de %orb; cu''' <mi este (i ru(ine s; eu' Abia
a(tep >iua de mineA
Dup; mas; care spre uimirea mea a constat din brn>; tofu cu legume (i ore> a(e>at <n
acela(i =il confortabil <ns; de data aceasta cu leciile f;cute spre a nu mai fi luat prin
surprindere <l <ntreb)
" Ce <mi putei spune despre creaieC 9i cnd spun creaie m; refer la creaia
biblic; la Adam (i 7%a la cer (i p;mnt'
Cristofor inspir; adnc)
L :ot ceea ce cuno(ti (i tot ceea ce nu cuno(ti s"a reali>at prin puterea celor patru
elemente foc ap; aer (i p;mnt' Att macrocosmosul"uni%ersul ct (i
microcosmosul"p;mntul cu tot ceea ce e?ist; <n ele s"au n;scut din <mbinarea
ingenioas; a acestor elemente' <n microcosmos se oglinde(te de fapt macrocosmosul la
scar; redus;I sunt interdependente de(i ele par separate (i funcionea>; depin>nd
unele de altele' .unt p;ri ale unuia (i acela(i organism'
L De unde %in aceste elementeC
L 7le s"au n;scut din AGas&a din suprem'
L Ce este AGas&aC <ntreb eu nedumerit '
AGas&a face parte din Dumne>eu' <ntr"un fel este c&iar Dumne>eu' 7ste sfera cau>al;'
De aici pornesc toate (i tot aici se <ntorc' 7a e?ist; dincolo de timp (i spaiu este
necreat; (i indefinibil;' 7ste originea tuturor gndurilor a inteniilor a faptelor' De
aici a fost creat totul (i tot aici se %a opri'
.imt c; m; pufne(te rsul'
" *mul a fost creat tot aiciC
" *mul a fost creat dup; c&ipul (i asem;narea Creatorului adic; a celui pe care
%oi <l numii Dumne>eu' <n om se reg;se(te 8ni%ersul la scar; mult mai mic;' :oate
elementele de care am %orbit se afl; <n el' 7l a fost creat din AGas&a (i se supune
Eegilor 8ni%ersale'
Poate alii au fost creai din AGas&a (i se supun EegilorA 7u simt c; sunt independent'
7u m"am creat pe mine <nsumiA <mi %ine s; urlu la a(a inepii <ns; m; calme> (i decid s;
mar(e>)
" 9i ce rol au aceste elemente <n apariia omuluiC
" Cu a=utorul lor a fost creat omul' Mai bine >is din materie grosier; de fapt tot
din elemente dar de o alt; factur; %ibraional; la care s"a ad;ugat o pic;tur; de
AGas&a adic; ceea ce numii %oi Du& .fnt' A(a s"a n;scut omul'
Nu <mi sun; deloc bine acest %oi' Ca (i cum el marele Cristofor nu se amestec; <n troac;
cu noi porciiA 7l este de sine st;t;tor' Nu este nici Dumne>eu nici muritor' 7ste unde%a
la mi=loc'
L 9i de ce ne"a creatC <ntreb eu uitndu"m; insistent <n oc&ii lui '
L Voi suntei fii si fiice de Dumne>eu' <n fiecare din %oi str;luce(te 7l' Prin %oi 7l
se cunoa(te pe sine' Cu fiecare na(tere tr;ire moarte cu fiecare e?perien; %oi <l
<mbog;ii'
L Adic; <ntr"un fel el s"a gndit s; =oace un fel de egoism suprem' Mai e?act se
plictisea Oi ce idee i"a %enit''' &ai s; fac umanitatea' Deci dac; noi nu suntem perfeci
este %ina lui,
Nu e?ist; nici o %in;' <n 8ni%ers nu e?ist; nici bine nici r;u' 7ste o latur; a elementelor'
6iecare element este po>iti% sau negati%'
L 6iecare om poart; <n el ambele aspecte' :otodat; fiecare element poate fi neutru
adic; nemanifest' 7l e?ist; <ns; <n stare latent; >ise Cristofor'
L Cum po>iti% (i negati%C
L .; lu;m spre e?emplu focul' 7l d; c;ldur; menine %iaa a=ut; la prepararea
mnc;rii dar poate distruge omor< poate (terge ora(e <ntregi de pe suprafaa
p;mntului'
L Ce element a fost creat primulC <ntreb eu <ncercnd s; par interesat'
L Ea <nceput a fost creat; lumina' Eumina este un atribut al focului' Deci focul a
fost primul element creat' Dup; aceea a ap;rut apa aerul (i apoi p;mntul iar din
<mbinarea acestora dup; cum am mai spus omul'
L Ce fac aceste elemente <n cor pC
L 7le a=ut; la alc;tuirea meninerea moartea (i descompunerea acestuia' 6iecare
element are conform legilor uni%ersale un anume rol' Aceste elemente au un anume
ec&ilibru'
L Ce se <ntmpl; cnd acest ec&ilibru dispareC
L Atunci inter%ine boala' Aceasta apare mai <nti ca un disconfort acest lucru se
poate datora (i unei alimentaii neraionale organismul d; anumite semnale care sunt
de obicei ignorate' 8n de>ec&ilibru mediu poate pro%oca o boal; cu impact nimicitor'
L Adic; dac; mncam s;n;tos a%eam ec&ilibru bun <ntreb eu maliios'
L :rebuie s; mnc;m di%ersificat pentru a acoperi tot necesarul de elemente'
L Adic; accentue> eu dac; eu mneam s;n;tos nu m; mai <mboln;%eamC
" Mda nu c&iar r;spunde el'
M; &ot;r;sc s; accept r;spunsul cel puin pentru moment (i continui)
L Dar %egetarieniiC
L Vegetarienii pot suplini lipsa c;rnii consumnd alimente care sunt bogate <n
elementul p;mnt' :rebuie s; <nelegi c; este %orba de combustie' Prin combustie &rana
se transform; <n elemente care sunt preluate de organism (i folosite ca atare' Ea fel se
<ntmpl; (i cu aerul' 7ste folosit tot la combustie' :otodat; prin inspiraie primii (i
prana care la rndul ei este compus; din elemente' Dac; un element lipse(te apare
imediat un de>ec&ilibru'
L Bine dar c;lug;rii budi(tiC 7i se &r;nesc cu te miri ce (i tr;iesc f;r; de>ec&ilibre
2,, de ani <ntreb eu intenionat'
L A(a este <ns; ei <(i iau elementele din AGas&a prin prana' 7i folosese &rana doar
<n cantit;i mici pentru a"(i menine acti% tractul digesti%' Datorit; faptului c;
principala lor surs; de &ran; este prana ei primesc elementele <n stare pur; (i <n
cantitate optim; fiec;rui indi%id <n parte'
.e &r;nesc pe naiba cu pranaA .tau toat; >iua ca ni(te legume nu fac efort (i deci nu
consum; calorii' Normal c; la genul asta de acti%itate a=unge (i o m;slin;'
" Referitor la foc un om cu acest element <n e?ces arde <n=urai luiC
L Nu dar este &iperacti% se mi(c; <ncontinuu nu se poate concentra foarte mult
timp nu are stare' Ea fel cum un om cu elementul p;mnt <n e?ces este lent lene(
greoi'
L Deci <n Dumne>eu se reg;sesc toate aceste elementeC puncte> eu'
L Da <ns; nu trebuie s; uii c; ele s"au n;scut din 7l din Principiul AGas&ic'
L <neleg c; omul este format doar din elemente (i Du& .fntC
L Da dar e?ist; (i anumite fluide magnetice (i electrice care <l str;bat (i cu
a=utorul c;rora el poate e?ista'
L Adic; cureni electriciC
L Da dar nu <n sensul <n care <nelegei %oi electricitatea de(i se pot face analogii
cu aceasta' :rebuie s; %e>i organismul uman ca fiind un mecanism comple?'
Iar;(i apare acel %oi care m; scoate din s;rite'
L 6iecare parte a corpului este predominat; de un anumit element cu o anumit;
polaritate continu; Cristofor' 6iecare organ are un anumit circuit al fluidului electric
sau magnetic' Ea unele fluidul magnetic iese din interior spre e?terior la altele fluidul
electric iese din interior spre e?terior' *rice perturbare a acestei curgeri <nseamn;
de>ec&ilibru (i boal;' .tr;mo(ii %o(tri (tiau acest lucru' Au e?istat <n trecut renumite
(coli care se a?au numai pe reglarea de>ec&ilibrelor (i care obineau re>ultate
spectaculoase printr"un simplu tratament cu plante'
L 9i <n pre>ent e?ist; &omeopatia' Peste tot <n lume se face mare ca> de
alimentaia naturist; de produse bio'
L A(a este <ns; totul este abia la <nceput' *mul trebuie s; <(i
aminteasc; cine este el cu ade%;rat (i ce rol are pe p;mnt'
L Deci aceste elemente le putem lua din mediul <ncon =ur;tor' 7le se g;sesc
pretutindeniC
L Da ele se g;sesc <n toat; Creaia' .untei <ncon=urai de eleI tot ceea ce e?ist;
este f;cut din <mbinarea acestora <ns; %ibraia acestora face ca ele s; fie sub forme
att de di%ersificate' Aceste elemente (i fluidele lor sunt cau>a a tot ce este material pe
p;mnt att <n interiorul ct (i <n e?teriorul s;u' 7le se reg;sesc <n toate regnurile'
P;mntul este str;b;tut <n interior de un fluid electric iar <n e?terior de un fluid
magnetic' Acesta din urm; are rolul de a atrage (i reine toate lucrurile compacte
solide' :ot ceea ce se na(te tr;ie(te (i moare pe acest p;mnt se supune legilor
elementelor (i fluidelor'
L 7le sunt %alabile doar aiciC <ntreb eu iritat de modalitatea de e?primare' Iar;(i se
pune deasupra noastr; a %ulguluiA
L Da fiecare 8ni%ers <(i are propriile legi' 7le sunt definiti%e (i ire%ocabile' Au fost
date la <nceputul creaiei (i %or dispare atunci cnd creaia %a disp;rea' :ot ceea ce
e?ist; se supune se na(te tr;ie(te (i moare <n concordan; cu ele' Cnd spun moarte m;
refer la o trecere <n alt plan'
L Deduc c; omul e?ist; (i tr;ie(te datorit; acestor elementeC <ntreb eu e%itnd s;
fac referire la ipoteticul cel;lalt plan care de fapt nici nu e?ist;'
L Da aceste elemente se manifest; <n om att <n suflet ct (i <n corp' :oate
funciile fi>ice (i energetice ale oric;rui sistem %iu " cnd spun %iu m; refer la %egetal
animal sau uman " sunt asigurate (i coordonate de (apte centri energetici pe care %oi ; (i pn;
<n cre(tetul capului'
Pentru ast;>i <mi este suficient' <i spun c; sunt obosit (i c; %reau s; m; retrag' Dar
mine o s; reiau discuia e?act din acel loc' De fapt nu sunt obosit ci doar am capul att
de plin <nct nu mai pot discerne informaiile' Nu c; a( crede ce%a <ns; trebuie s; le
stoc&e> corect (i apoi s; i le demonte> rnd pe rnd' iu' A doua >i constat cu stupoare c; st;pnul casei nu catadicse(te s;
%in; la micul de=un (i nici s; <mi trimit; %orb; <ntlnirea are loc abia <n >iua urm;toare'
M; aflu iar;(i <n laborator'
" <mi cer scu>e c; nu ne"am putut %edea ieri <ns; a fost >iua <n care trebuia s; a=ung <n
Bucure(ti'
Abia acum reali>e> c; a fost prima mari din lun;' M; simt cam prost c; l"am =udecat
<ns; sentimentul dispare destul de repede' M; &ot;r;sc s; reiau discuia de unde o
l;sasem'
L R;m;sesem la ceaGre' Care sunt aceste ceaGre (i ce rol au eleC
L Numele lor p;mntean este cunoscut de toi cei care au a%ut acces la filo>ofia
budist;' Astfel a%em ceaGra cea mai de =os care se nume(te Mulad&ara sau centrul
p;mntului (i are culoarea ro(ie' A doua ceaGr; este .Madist&ana sau centrul
apei' 7ste situat; <n dreptul organelor se?uale (i are culoarea oran=' A treia ceaGr; cea
a focului se afl; <n >ona ombilicului (i se nume(te Manipura' A patra ceaGr; a
aerului se nume(te Ana&ata (i are culoarea %erde' A cincea ceaGr; se afla <n >ona
tiroidei la ba>a gtului are culoarea albastr; (i se nume(te Vis&uda' 7a este
centrul principiului aGas&ic' A (asea ceaGr; de culoare indigo este A=na
cunoscut; (i sub numele de al treilea oc&i ea se g;se(te <n frunte <ntre sprncene (i
repre>int; centrul %oinei' Cea de"a (aptea ceaGr; .a&asrara de culoare %iolet se
g;se(te <n cre(tetul capului' Aceast; ceaGr; este de fapt centrul suprem di%in care
coordonea>; acti%itatea celorlali centri' :oi ace(ti centri coordonea>; (i
controlea>; acti%itatea organismului'
L Pe lng; ace(tia <n creier se mai g;sesc doi centri care nu pot fi denumii ceaGre '
8nul se afla <n cerebrum adic; <n creierul mare (i r;spunde de con(tient
iar cel;lalt se afl; <n cerebel adic; creierul mic (i r;spunde de incon(tient'
De"a lungul coloanei %ertebrale se afl; un canal energetic prin care circul;
Principiul AGas&ic (i r;spunde de cone?iunea funcionarea (i controlul
celor (apte ceaGre' Aceste ceaGre la rndul lor generea>; (apte biocmpuri
care <ncon=oar; omul' 7le sunt concentrice' :rebuie s; le %e>i ca fiind a(e>ate sub
forma unor foi de ceap;' 7le pleac; de la limita e?terioar; a sistemului %iu (i au
anumite distane %ariabile specifice fiec;rui organism <n parte'
Hai c; m"ai aiurit de totA Am au>it c; e?ist; (apte ceaGre dar nimeni nu poate confirma
acest lucru' Nu s"au f;cut niciodat; po>eC <mi spuneam <n sinea mea'
" ."au f;cut fotografii ale acestor ceaGre >ise el ca (i cum mi"ar fi au>it gndul'
Ai au>it de efectul Pirilian C
"Nu'
L Au fost doi sa%ani ru(i so (i soie care au reu(it s; <nregistre>e pe cli(eu
radiologie prin imprimare electrono"grafic; aurelor corpurilor' Mai tr>iu plecnd de
la aceast; idee un grup de cercet;tori romani au reu(it captarea pe pelicul; a ceaGrelor
superioare' 7?ist; (i o carte' Aurele corpurilor' P;cat c; nu (tii romna' Ar fi
interesant de citit' De fapt <n decursul timpului au fost mai muli care au f;cut acest
tip de e?perimente'
L Ce sunt aceste biocmpuri C <ntreb eu' Ee cunoa(te cine%aC
.igur c; da sunt cunoscute' Primul biocmp este cel care pleac; din imediata
apropiere a organismului' Co respunde Mulad&arei' 7l coordonea>; funciile %itale ale
sistemului (i este r;spun>;tor de starea de s;n;tate' Are o dimensiune de 25,"+ m' <n
ca>ul sistemelor %ii bolna%e acest biocmp se reduce iar cnd organismul moare
acesta dispare' Al doilea cmp energetic se ocup; cu autoreglarea funciilor proprii cu
regenarea celulelor cu producerea substanelor necesare unei funcion;ri normale' 7l
controlea>; (i supra%eg&ea>; funcionarea <ntregului ansamblu adic; a corpului la
parametrii optimi' Al treilea biocmp r;spunde de protecia sistemului %iu' 7l
sesi>ea>; tot ceea ce intr; <n spaiul sistemului %iu indiferent dac; este stimul po>iti%
sau negati% informea>; subcon(tientul iar acesta la rndul lui emite semnale
specifice' Acestea pot fi sentimente de repulsie team; fric; simpatie <ncre dere etc '
Aceste semnale trec la ni%elul con(tientului care astfel este informat de ceea ce se
<ntmpl; <n spaiul s;u pentru ca la rndul lui acesta s; poat; lua m;surile nece sare '
Dac; acest biocmp nu funcionea>; la parametrii optimi e?ist; pericolul de accidente'
Al patrulea biocmp este cel r;spun>;tor de leg;tura dintre sistemul %iu (i p;mnt'
Aceast; comunicare este de obicei incon(tient; <ns; ea poate fi f;cut; %oliional <n
ca>ul persoanelor care au o anumit; preg;tire e>oteric;' Prin acest biocmp se primesc
informaii despre %iitoare cataclisme ce pot ap;rea la ni%elul scoarei terestre' Al
cincilea biocmp este r;spun >;tor de comunicarea dintre sistemul %iu (i alte sisteme
din =ur' Acestea pot fi de acela(i fel sau diferite' Prin de> %oltarea acestui cmp se
de>%olt; telepatia' Prin al (aselea biocmp sistemul %iu recepionea>; (i preia att
stirnuli din mediul <ncon=ur;tor ct (i semnale de la alte organisme %ii' Al (aptelea
biocmp este r;spun>;tor de sc&imbul de informaii ce se reali>ea>; <ntre sistemul %iu
(i 8ni%ers sau Di%initate' :oate aceste biocmpuri au culoarea ceaGrelor
corespondente' :rebuie spus c; dimensiunile acestor cmpuri sunt %ariabile' 7le depind
de starea momentan; a sistemului (i sunt influenate de acti%it;i gnduri antura='
*rice stare patogen; diminuea>; gra% primul biocmp apoi pe cel de"al doilea dup;
care se propag; cu o intensitate mai mic; c;tre celelalte'
Vorbe(te att de frumos <nct mai c; <mi %ine s; <l credA
L Deci a(a funcionea>; organismul' 7ste interesant' Ce se <ntmpl; <ns; <n ca>ul
persoanelor e%oluate a celor cu o spiritualitate pronunat;C CeaGrele (i biocmpurile
sunt perfecte funcionea>; optimC Asta d; apropiere de Dumne>euC <ntreb eu cu o
und; de sarcasm'
L Da funcionea>; la parametrii optimi <ns; nu este a(a de simplu' Ea acest gen de
persoane apare o desc&idere a ultimei ceaGre a .a&asrarei' Aceasta se aseam;n; cu un
lotus' Cu ct persoana are aspiraii mai <nalte cu att lotusul este mai desc&is (i mai
%iolet'
L Desc&iderea lotusului la ma?imum <nseamn; ma?imul de e%oluieC <ntreb eu
gndindu"m; c; dup; aceia borul (i a=ungi direct <n braele primitoare ale
:at;lui ceresc care te mngie pe cap (i te pune la loc <n sertar de unde conform cu
legea re<ncarn;rii te %a e?trage cnd %a considera el de cu%iin;'
L Nu' Cnd lotusul a=unge la ma?imum adaug; Cristofor <nseamn; c; omul a
atins perfeciunea c; este <n comuniune permanent; cu Creatorul (i atunci prime(te <n
dar posibilitatea de a"(i acti%a alte trei ceaGre iar odat; cu apariia acestora se nasc (i
alte biocmpuri' Aceste bio"cmpuri sunt r;spun>;toare de a(a >isele minuni pe care le
pot s;%r(i unii oameni' .pun a(a">ise deoarece %oi <i %edei pe cei care s;%r(esc aceste
lucruri ca fiind ni(te e?traterestri proroci sau mai r;u %r;=itori cnd de fapt ar trebui s;
(tii c; aceste daruri sunt pentru oricine' *rice fiin; are posibilitatea de a accede c;tre
7l' Nu sunt lucruri intangibile c;ci ele au fost date oamenilor spre a"(i putea
con(tienti>a propria di%initate' Aceste trei ceaGre sunt <n afara corpului omenesc'
<ncerc s; <mi fac o idee despre toate acestea dar nu reu(esc de(i am pretenia c; sunt
destupat la minte' Din relatare <neleg c; atunci cnd >ici c; ai terminat c; ai reu(it ai
a=uns la ma?imum de e%oluie spiritual; %ine Dumne>eu (i >ice) te"am p;c;lit nu ai
terminat ci ai trecut la un alt ni%el al =ocului (i ca s; urci trebuie s; o iei iar de =os'
" Prima este ceaGra Cunoa(terii Di%ine continu; el' 7a este sub forma unui disc
argintiu (i se afl; situat; deasupra cre(tetului capului la o distan; de apro?imati% +,
de cm' Aceasta <(i <ncepe formarea odat; cu con(tienti>area Ade%;rurilor Di%ineI cre(te
odat; cu apariia <nelepciunii (i se des;%r(e(te cnd aceast; <nelepciune <ncepe s; se
manifeste' A noua ceaGr; este cea a Iubirii Di%ine' Aceast; ceaGr; cuprinde de fapt <nc;
trei ceaGre situate dup; cum urmea>;) dou; <n palme iar cea de"a treia deasupra
fluierului piciorului' Aceasta din urm; se acti%ea>; doar atunci cnd stai cu piciorul
drept peste cel stng' 7le sunt de fapt ceaGrele crucific;rii a celui pe care %oi <l numii
Iisus'
L Noi <l numim Iisus C :u cum <l nume(tiC r;bufnesc eu renunnd la formula de
politee'
L 7l are multe nume <ns; cel mai cunoscut este cel de Iisus <l aud r;spun>ndu"mi
calm' CeaGra principal; e?ista (i <nainte de Dolgota' Iniial era un disc auriu'
R;spundea de intensitatea tr;irilor mistice (i de cone?iunea spiritual; a omului cu
di%inul' Prin crucificarea lui C&ristos sngele s;u s"a scurs pe p;mnt' <n snge (i <n
sperm; e?ist; Du& .fnt adic; %iaa <ns;(i' Deci Du&ul .fnt al lui C&ristos s"a unit
cu Mama P;mnt des;%r(ind astfel unirea dintre Cer (i P;mnt' <n acel moment aura
p;mntului a primit un impuls care %"a fost d;ruit %ou; tuturor spre a putea dep;(i
etapa aceia de e%oluie' :ot <n acel moment au ap;rut (i cele trei ceaGre suplimentare
care <ns; sunt coordonate direct de ceaGra iubirii' Acti%area acestora <nseamn; ca
omul a a=uns <n acel punct al e%oluiei sale <n care a con(tienti>at (i astfel poate
manifesta C&ristosul din el' Prima este <ntotdeauna mai de>%oltat;' *rdinea ceaGrelor
opt (i nou; arat; de fapt c; prin Cunoa(tere a=ungem la Iubire (i apoi la
Des;%r(ire care este ce"a de"a >ecea ceaGr;' Aceasta este ceaGra Des;%r(irii' 7a
formea>; (i coordonea>; ultimul biocmp cel al Du&ului .fnt' 6ormarea acestei
ceaGre arat; c; omul a dobndit prin str;danii proprii atributele di%init;ii'
De>%oltarea acestor trei centri repre>int; calea prin care omul poate a=unge la di%in '
Aceasta repre>int; leg;tura cerului cu p;mntul (i <n acel moment ele de%in un tot
unitar <n mi=locul c;ruia se afl; omul' Dar nu un om oarecare muritor ci <ns;(i
di%initatea <ntrupat; pe p;mnt'
" 9i credei c; au e?istat astfel de persoaneC <ntreb eu mirat'
" Au e?istat (i mai e?ist; de(i sunt foarte puini' De mult au e?istat acele (coli
e>oterice care a%eau ca scop accederea omului c;tre planuri <nalte c;tre spiritualitate
<n pre>ent din cte %;d eu e?ist; (coli <ns; cunoa(terea este mult diminuat; nu din
rea %oin; ci datorit; faptului c; multe din informaii s"au pierdut'
" De ce au disp;rut acele informaiiC
" Nu au disp;rut c;ci ele e?ist; <n fiecare din %oi s"a pierdut calea pe care adepii
trebuiau s; o urme>e pentru a accesa acele planuri' De ceC A inter%enit natura uman;'
6iina uman; prin e?celen; are o personalitate egoist;' Cei ce st;pneau cunoa(terea (iau
dorit s; fie singurii care s; o aib; s; fie <ntr"un fel mi=locitori <ntre di%in (i uman'
Aceasta este o dorin; care contra%ine legilor uni%ersale deoarece cunoa(terea este dat;
tuturor <n aceea(i m;sur;'
L Da dar am <ntlnit oameni cu o cunoa(tere e>oteric; oarecare care spuneau c;
(tiu lucruri care nu le pot spune' Ce"i drept nu m"a preocupat subiectul (i deci nefiind
interesat s; aflu ce nu <mi pot spune nu am <ncercat s; <l aprofunde>'
7ra interpretarea lor proprie' Poi spune orice dac; (tii cum' :rebuie s; ica cuantic; <n termeni academici <ns; o poi face
folosind un limba= comun' :rebuie s; menione> totu(i c; este inutil s; e?pui unei
persoane o problem; dac; aceasta nu <(i e?prim; dorina ba c&iar a( spune c; este o
mare gre(eal;' 6iec;ruia ii'
L Adic; liberul arbitruC
L Da' 7ste una din legile fundamentale ale creaiei'
L Ct m; bucurA Deci deduc c; eu cu liberul meu arbitru am &ot;rt s; m;
<mboln;%esc (i s; morA
Cred c; eram <n com; alcoolic; cnd am luat aceast; &ot;rre deoarece nu <mi
amintesc'
" Nu boala ta este r;splata propriilor fapte' :u ai decis cu liberul arbitru s; faci
anumite aciuni iar consecina acestora este starea <n care te g;se(ti'
.imt cum sngele <mi clocote(te <n %ine (i urlu)
" Ce mama dracului am f;cut s; merit asta' Nu mi"am <n(elat soia nu mi"am
negli=at familia nu mi"am b;tut copiii (i nici nu i"am alungat <n strad; am ales s;
tr;iesc singur tocmai spre a fi ferit de aceste gre(eli' Am f;cut bani e drept dar am dat
(i altora' Am scos informaii de la concuren; <ns; le"am pl;tit cu bani grei iar cei care
mi le"au dat au f;cut"o de bun; %oie' Nu i"am ameninat cu arma (i nici nu i"am
torturat' Am tr;it <n lu? (i mi"am c&eltuit proprii bani' Am f;cut donaii la toate balurile
de caritate la care am fost in%itat (i m"am dus la toate nu m"am esc&i%at a(a cum fac
muli din cunoscuii mei' Ce naiba trebuia s; mai facC .; <mi scot un oc&i (i s; <l dau
s;racilorC .; iau nesp;lai de pe strad; (i s; <i pun la mine <n patC
M; uit <n oc&ii lui Cristofor' .per ca ceea ce deslu(esc <n ei s; nu fie compasiuneA 7u nu
am ne%oie de mila nim;nuiA Am con%ingerea c; mila este cel mai par(i% sentiment
deoarece te situea>; pe tine milosul deasupra celorlali'
" Dac; Dumne>eu e?ist; de ce nu mi"a dat posibilitatea de a alegeC urlu eu <n
continuare' De ce nu am primit capacitatea de a cunoa(te aceste lucruriC Nu cred c; este
corect ca altul sa &ot;rasc; pentru mine' Vreau s; am posibilitatea de a (ti de a &ot;r<
de a amna anumite lucruri c;ci eu sunt cel direct implicatA
L Ce este scris se %a <mplini oricum' Dac; inter%ii cu fora %ei amna acel lucru
<ns; r;splata a corect situaia'
L Atunci de ce mai am cunoa(tereC De fapt ce este cunoa(terea este <nelepciune
discern;mnt posibilitatea de a cunoa(te ade%;rulC
L Cunoscnd ade%;rul a%nd posibilitatea de a"2 accesa capei (i capacitatea de
a discerne' Poi %edea dincolo de timp (i spaiu' 7?ist; o mare diferen; <ntre
cunoa(tere (i <nelepciune' 7ste mult mai u(or s; obii cunoa(tere dect <nelepciune'
<nelepciunea nu depinde de cunoa(tere cu toate c; au multe <n comun' De cunoa(tere
%; lo%ii <n toate domeniile e?istenei terestre' 7a depinde de capacitatea minii de a
asimila informaii %itale de a le stoca (i de a le transmite mai departe generaiilor'
<nelepciunea este atributul di%init;ii' 7a nu depinde de memorie sau creier ci %ine
direct din AGas&a' 7a este dat; omului <n funcie de gradul lui de e%oluie spiritual; (i
duce la des;%r(irea eu"lui' Nu este obligatoriu ca a%nd cunoa(tere s; ai (i
<nelepciune' 7ste mult mai u(or <ntr"ade%;r <ns; ele nu sunt dependente'
M; &ot;r;sc s; nu mai insist ca s; nu m; fac de rs deoarece nu am priceput mai nimic
din ceea ce a %rut s; spun; (i sc&imb subiectul)
" Referitor la ceaGra des;%r(irii oamenii care reu(esc acest lucru de%in un fel de
dumne>ei de sine st;t;toriC
" Nu' 7i de%in p;ri ale unui <ntreg' 9i %oi suntei p;ri ale aceluia(i <ntreg <ns; ei
sunt identici au acelea(i caracteristici (i puteri' 7i pot <n orice moment s; plece (i s; se
di>ol%e <n <ns;(i Creatorul pot p;r;si sfera terestr; sau pot r;mne aici'
" Cum adic; s; se di>ol%e <n CreatorC Adic; s; moar;C
" Ace(tia nu mor ci se unesc cu Dumne>eu' 7i de%in astfel co"Creatori' Acesta este
cea mai <nalt; r;splat;' 7ste supremul' :oate entit;ile tuturor planurilor intesc c;tre
aceasta'
.; <l %;d pe acela care st;pne(te lumea (i bene%ol se &ot;r;(te s; plece ca s; se uneasc;
cu un ipotetic Dumne>euA
" lisus s"a <nglobat <n :at;lC
" Nu el a renunat la acest drept' 7ste do%ada unei mari iubiri' Iisus
ca de altfel (i alte entit;i %; iube(te att de mult <nct a r;mas legat de
planul terestru spre a %; fi %ou; de folos' 7ste un gest pe care oamenii nu <l
pot percepe a(a cum ar trebui' 7ste a doua =ertf; pe care aceast; fiin;
nobil; o aduce spre folosul umanit;ii' Prin r;mnerea lui el a reacti%at
C&ristosul d;ruit la crucificare scurtnd astfel drumul c;tre mntuire'
Iisus se pare c; a fost b;iat de(teptA A dat"o cotit;A Ve>i doamne a renunat la acest
drept din iubire pentru noi nu c; i"ar fi pl;cut aiciA Renun s; m; mai gndesc'
Cristofor se pare c; a obosit c;ci <mi propune s; ne retragem'
A(e>at <n pat <ncerc s; rememore> discuia de a>i' :rec prin filtrul raiunii toate
informaiile (i reali>e> c; nu au o ba>; real;' M; <ntreb dac; omul acesta c&iar crede
ceea ce spune' *ricum nu contea>;' M;car acum timpul trece mai u(or nu m; mai
plictisesc mncarea este comestibil; (i am <nceput s; m; simt bine' Ce mi se pare cel
mai ciudat este faptul c; <n toat; perioada aceasta de(i m"am lamentat m"am simit
mi>erabil mi"am plns de mil; nu am dorit .; plec' Puteam oricnd s; le spun c;
renun sau puteam pur (i simplu s; plec f;r; s; m; opreasc; nimeni' Ce ciudatA
<ncerc s; <mi scormonesc creierul c;utnd m;car un subiect din domeniul a(a">is al
paranormalului pe care s; <l (tiu ct de ct' <mi aduc aminte de discuiile purtate cu
Hulie despre re<ncarnare' Despre aceasta o s;"2 <ntrebA 9tiu sigur c; nu e?ist;A Am
argumenteA Adorm fericit'
Dup; masa de prn> a(e>at <n acela(i =il cu o min; sobr; <ncerc s; desc&id discuia
pentru a o canali>a pe f;ga(ul dorit de mine'
" Poate am putea discuta ast;>i despre suflet (i re<ncar nare' Am mari dubii <n
pri%ina e?istenei acesteia <ncep eu par(i%'
L Cu pl;cere m; poi <ntreba orice'
L 7?ist; un num;r limitat de sufleteC
" <n creaie nu e?ist; limite' Acesta este un cu%nt p;mntesc' Nimic <n 8ni%ers nu
este limitat' :otul este <n continu; e?pansiune (i transformare'
" Dar copiii care se nasc nu sunt suflete noiC <ntreb eu'
L Nu ele sunt suflete care au mai tr;it pe acest p;mnt sau suflete care %in la
<ncarnare din alte uni%ersuri sau sisteme solare (i c;rora <ntruparea terestr; le este
necunoscut; <ns; cu siguran; nu sunt nou create' 7ste drept c; nu toate sufletele au
aceea(i %ec&ime astral;I unele sunt foarte b;trne au milioane de ani %ec&ime altele
sunt mai tinere au doar cte%a sute de mii de ani'
L 7u nu cred <n re<ncarnare ce argumente pot fi aduse <n spri=inul acestei teoriiC
L A te <ndoi de re<ncarnare este a te <ndoi de <ns;(i actul creaiei' Cum cre>i c;
Dumne>eu <n marea lui <nelepciune ar putea da unui copil la na(tere s;n;tate
<nelegere capacitate intelectual; o familie iubitoare cu posibilit;i materiale (i
altuia deficiene neca>uri p;rini denaturai'
" Aici inter%in faptele p;rinilor' Dac; ace(tia au p;cate atunci copilul are
probleme se na(te cu anumite boii sau &andicapuri (i p;rinii sufer; spun eu
aducndu"mi aminte %ag de ceea ce afirm; biserica'
L Bine dar atunci unde este dreptateaC Ce %in; are sufletul care s"a <ntrupatC Dac;
sufletele sunt egale <n faa lui Dumne>eu dac; sunt f;r; de p;cat atunci ar trebui s;
aib; din start acelea(i coordonate de %ia;' Ce %in; are entitatea care se a%nt; <ntrun
trai plin de pri%aiuni care se na(te din start cu o tar; social;' Dac; pleci de la
ideea c; nu e?ist; re<ncarnare (i c; %in suflete noi atunci e?plic; tu aceast; nedreptate'
Asta ar <nsemna c; cine%a acolo sus st; (i <mparte norocul dup; bunul s;u plac'
L 7?act asta spun euA Cine%a acolo sus st; (i <mparte dreptatea' Cred c; este mare
coada la Bill Dates (i Donald :rump& cu liste de a(teptare de ci%a ani' Dac; ar fi dup;
liberul arbitru cred c; toi ar %rea ca ei s; le fie tai'
L Dac; nu accepi legea re<ncarn;rii nu eu <n mila lui a &ot;rt a(a' :otul
pare f;r; logic;' Ve>i c; nu se leag;' Dac; <ns; accepi re<ncarnarea atunci e?plicaia
este simpl;' Aici inter%ine Garma'
Ce este GarmaC
L Eegea Garmei este legea suprem;' 7ste legea cau>ei (i a efectului' 6iecare cau>;
d; na(tere la un efect (i fiecare efect are o cau>;' Mai e?act o aciune are un anume
re>ultat' 7ste <ns;(i legea fi>icii' Dac; arunci o piatr; <n lac <n urma ei %or r;mne
unduirile apei din ce <n ce mai line pn; cnd %or disp;rea numai c; <ntr"o <ncarnare
efectele unei aciuni pot s; dispar; abia dup; mai multe <ncarn;ri succesi%e'
Cum poi ie(i din legea GarmeiC
" Pl;tindu"i toate datoriile (i primind <napoi tot ceea ce i se datorea>;' 7ste un fel de
punct >ero dac; %rei un punct <n care nu mai datore>i (i nici nu i se mai datorea>;
nimic' *dat; a=uns aici ai (ansa de a putea fi deasupra acestei legi <ns; numai dac; ai
cunoa(tere (i <nelepciune'
" Bine s; admitem ideea spun eu dar un om tr;ie(te <n medie 0, de ani' Dac; cei de
care sunt legat nu se afl; aici odat; cu mineC Dac; e?ist; un decala= o defa>are dac;
aceasta durea>; mai multe <ncarn;ri la rnd' 7u mor iar ei abia se nasc'
" Ve>i <n aceasta const; <nelepciunea Creatorului' Eegea atraciei face ca %oi s; %;
na(tei <n grupuri compacte de entit;i' :oate sufletele legate <ntre ele se nasc (i tr;iesc
cam <n aceea(i perioad; c&iar dac; la mii de Gilometri distan;' :rebuie s; %e>i aceste
grupuri ca pe ni(te stoluri ele %in (i pleac; cam <n acela(i timp' N;bo%esc doar cei ce
au <ntr"un fel sau altul leg;tur; cu grupul ce urmea>; s; soseasc;' Aceasta este
e?plicaia faptului c; <ntr"o er; mu>ica pictura literatura au luat amploare iar <n
alta (tiinele medicina te&nica' 7ste %orba de omogenitatea grupului'
:rebuie s; recunosc c; ce%a logic; are' Din trei fra>e a reu(it s; <mi clatine argumentele'
Dac; re<ncarnarea e?ist; totu(iC Atunci cum intr; sufletul <n trupC
" Cum intr; sufletul <n trupC spun eu cu %oce tare'
" Eeg;tura dintre suflet (i trup se reali>ea>; cu a=utorul matricei astrale' Aceasta
repre>int; cone?iunea dintre suflet (i trup (i aici se reg;sesc toate tr;s;turile de
caracter ale unui indi%id'
" :e referi la aur;C
" Nu aura este cu totul altce%a' 7a repre>int; emanaia radiaia tuturor elementelor
<ngem;nate <n om emanaie care produce anumite %ibraii c;rora le corespund
anumite culori pe cnd matricea astral; este o punte <ntre suflet (i tru p prin care
acesta percepe planul terestru' 6;r; suflet matricea s"ar de>integra c;ci ea nu este de
sine st;t;toare'
" Ce se <ntmpl; cu sufletele dup; ce morC
" 7le trec din planul terestru <n cel astral <n locul specific (i conform cu %ibraia
fiec;ruia' Aici inter%ine principiul densit;ii luminice' Cu ct un suflet este mai
luminos cu att el %a accede c;tre planuri %ibraionale mai <nalte cu ct sufletul este
mai <ntunecat cu att %a a=unge <n planuri mai grosiere' Acest lucru depinde de gradul
de de>%oltare (i e%oluie a fiec;rui indi%id <n parte' <n momentul morii are de fapt loc
ruperea brusc; a leg;turilor dintre elemente (i astfel sufletul este eliberat (i poate urca
<n lumea astral;' .ufletul str;bate toate >onele acesteia (i r;mne ag;at de planul
care corespunde perfect %ibraiei lui'
L Adic; <n iad sau rai puncte> eu'
L Nu e?ist; nici iad nici rai' 7?ist; doar apropiere sau dep;rtare de
Di%in' Iadul (i raiul sunt cu%inte p;mntene' 7ste drept c; sufletele
descriu dep;rtarea de Dumne>eu ca fiind cea mai crunt; tortur;' Dac;
entit;ile ar (ti ce <nseam n; s; tr;ie(ti <n <ntuneric c&iar pentru o
perioad; scurt; de timp ar renuna la acti%area polarit;ii lor negati%e'
L Aceasta este o alt; problem;' De ce nu (tim ce am f;cut (i ce ne a(teapt;C Cred c;
ar fi mult mai bine'
8itarea este o alt; lege a uni%ersului' 7a trebuie s; e?iste pentru ca omul s; poat;
ani&ila Garma' Cre>i c; dac; ai (ti c; te c;s;tore(ti cu uciga(ul t;u din alt; %ia; ai faceoC
Ai putea accepta c; sora ta este persoana care i"a distrus %iaa (i pe care ai ucis"oC Jiai
iubi copilul dac; ai (ti c; el este <ntruparea celui care te"a ucis <n trecutC :e"ai a(e>a la
mas; cu p;rinii t;i dac; ai (ti c; <n alt; %ia; au fost cei care te"au obligat s; renuni la
(coal; pentru a te c;s;toriC 9i e?emplele pot continua la nesfr(it' Pentru ca (i Garma sa
s; poat; fi <ndeplinit; legiuitorul trebuie s; de%in; nelegiuit c;l;ul %ictim; soul
amant (i amantul so copilul p;rinte medicul pacient (i tot a(a pn; cnd fiecare suflet
<(i %a fi <nsu(it toate aceste %ibraii tr;iri des;%r(indu"(i cunoa(terea' Cnd acest lucru
%a fi <nf;ptuit el %a a=unge la <nelepciune' Nu e?ist; suflet <nelept care s; nu fi
cunoscut toate aceste planuri' Ceea ce diferenia>; entit;ile <ntre ele este num;rul de
<ncarn;ri <n care (i le"au <nsu(it' 8nora le"au trebuit cte%a %iei altora cte%a sute <ns;
<n final toate fiinele %or a=unge des;%r(ite <n acela(i loc de unde au plecat' <ntre timp
ele trebuie s; treac; prin na(teri (i mori succesi%e prin (ederi (i a(tept;ri <n planul
astral pentru a se <ncarna optim' .unt <ncarn;ri ce sunt alese pentru ei de <ngerii Garmei'
L Deci <n planul astral se afl; doar sufletele ce trebuie s; %in; la <ncarnareC
<ntreb eu'
Planul astral are locuitori muli (i felurii' Pe lng; sufletele destrupate aici se
g;sesc (i a(a numiii elementari' Ace(tia se afl; aici deoarece au fost creai de
gndurile oamenilor (i sunt <nc;rcai cu un anumit element predominant' .unt creaii
de %ibraie grosier; unii posed; o %oin; proprie <ns; ceea ce este mai important este
faptul c; la re<ncarnarea entit;ii generatoare ei se <ntorc <mpreun; cu acesta <n planul
fi>ic <nsoindu"2 (i conferindu"i acestuia anumite tr;s;turi specifice preponderent
negati%e' Pe lng; acestea <n planul astral se reg;sesc (i a(a numiii %iermi sau
lar%e' 9i ace(tia sunt tot o creaie @magnific;B a omului' Ace(tia sunt creai con(tient
sau incon(tient de pulsiuni sen>oriale intense' 7i nu sunt fiine reale nu au %oin;
proprie ci e?ist; (i se &r;nesc cu emanaiile pasiunilor din planul animalic' .unt de
%ibraii di%erse (i se &r;nesc doar cu emanaii specifice pasiunii care le"a generat' Din
acest moti% <n ca>ul <n care creatorul nu mai este <n planul terestru ele se <ngr;m;desc
asupra unei alte %ictime care posed; acelea(i pasiuni' 8n om <nc;rcat de pofte %a
atrage asupra sa o <ntreag; &oard; de asemenea fiine care <l %or face (i mai sub=ugat
pasiunilor sale' :ot aici <n planul astral se <ntlnesc (i alt gen de entit;i' .unt fiine
ele%ate au di%erse %ibraii (i au fost create de <nsu(i Dumne>eu' 7le sunt entit;i
coordonatoare ale planului terestru (i ale celor patru elemente' Astfel a%em
elementalii care sublinie> sunt diferii de elementari repre>int; cele patru elemente (i
sunt cunoscui sub denumirea de salamandre silfi undine (i goblini' satiri iele etc'
Aceste fiine menin stabilitatea dintre planul astral (i cel fi>ic' 7i inter%in deseori <n
ec&ilibrul planetei %oastreI f;r; ei %iaa ar fi un &aos c;ci ei repar; (i compensea>;
ceea ce distrugei %oi'
Nu (tiu de ce tot ceea ce spune mi se pare cunoscut' 8nde am mai au>it oare aceste
lucruriC Cred c; <n discuiile cu Hulie' Da sigurA 7a <mi %orbea de entit;i de <ngerul
morii de <ngeri p;>itori' Draga mea HulieA .imt c; <mi este dor de ea' Mi se pune un
nod <n gt dar m; decid s; continui)
" Aici se g;se(te (i <ngerul morii sau moarteaC
L 7ntitatea care este responsabil; cu destruparea sau moartea cum ; destul de lung; nu se afl; <n acest plan deoarece
ea se subordonea>; direct Creatorului' Datorit; acestui atribut ea poate str;bate toate
planurile (i lumile' 7ste ubicuitar; (i %e(nic;' A ap;rut odat; cu creaia (i a=ut; la
<mplinirea ei' 7ste o fiin; e%oluat; (i respectat;' Voi o %edei ca pe o entitate negati%;'
L Mai ales c; %ine cnd te a(tepi mai puin (i aici %orbesc <n cuno(tin; de cau>;A
L 7a %ine atunci cnd prime(te semnalul din planul cau>al pentru <ndeplinirea
efectului' Nu %ine nici mai de%reme nici mai tr>iu ci e?act atunci cnd este scris' 7a
taie leg;tura dintre suflet (i trup (i a=ut; la desprinderea acestuia de planul terestru'
Apoi ia sufletul (i <l duce <n planul astral unde <l a=ut; s; <(i g;seasc; locul (i s; se
integre>e'
" De ce nu se duce sufletul singurC
" .unt puine suflete care ar face acest lucru bene%ol' 7le ar prefera s; r;mn; ag;ate
de planul terestru iar acest lucru ar crea un de>ec&ilibru total' 7le (i"ar para>ita
urma(ii prietenii du(manii (i nu ar mai a%ea posibilitatea de a se re<ncarna'
Cred (i eu c; nici un suflet nu %rea s; moar;A Cine %rea s; <(i p;r;seasc; a%erea
prietenii %iaaC Cine %rea s; fie <ngropat sau ars s; dispar; s; se di>ol%e <n neantC
L Ce se poate face cu trupul dupa ce este p;r;sit de sufletC :rebuie <ngropat sau
arsC
L Coipul este asemeni unei &aine este un <n%eli( care se %a di>ol%a <ntorcndu"se
<napoi <n starea corespun>;toare fiec;rui element' 7ste doar o c&estiune de percepie de
credin;' 6aptic nu contea>; principalul este ca el s; se disipe <n elementele iniiale'
" A(adar omul tr;ie(te <n planul fi>ic (i cnd moare se duce <n cel;lalt planC
" Nu doar cnd moare' .ufletul omului este <n permanen; leg;tur; cu planul astral
c;ci a(a se nume(te cel;lalt plan' Cu a=utorul fluidului electromagnetic din acest plan
se crea>; matricea astral; la fel cum cu a=utorul fluidului electromagnetic din planul
mental se crea>; matricea mental;'
" Ce este planul mentalC <ntreb eu u(or bul%ersat'
" 7ste lumea gndurilor (i a ideilor iar planul acesta s"a n;scut tot din <mbinarea celor
patru elemente e?istente <n AGas&a' De aici au ap;rut toate ideile noi re%oluionare
aici s"au n;scut pentru prima oar; in%eniile' 7ste una din cele mai subtile forme ale
AGas&ei' *ricine poate prelua informaii de aici <ns; acurateea acestora depinde de
gradul de maturitate de atitudinea (i de gradul de e%oluie pe care <l are spiritul'
6iecare gnd nou este generat de un element iar dac; e?ist; mai multe idei atunci
e?ist; o <mbinare a mai multor elemente' 6iecare gnd are propria sa culoare form; (i
%ibraie' .piritul omului este asemeni unei antene receptea>; aceste semnale le
introduce <n subcon(tient pentru ca apoi s; le aduc; la suprafa; <n con(tient' *dat;
a=unse aici aceste idei de%in reali>abile' Cu ct omul este mai bine preg;tit <n acel
domeniu cu att ele se %or materiali>a mai repede'
L .; <neleg de fapt c; Dumne>eu este cel care le crea>;C
L :oate aceste idei e?istau (i e?ist; <n AGas&a' 7le apar treptat dupa un plan bine
stabilit' Nu ar fi e?istat nici o logic; dac; ap;rea a%ionul <naintea combustibilului sau
internetul <naintea calculatorului'
Nu %;d nici o leg;tura <ntre a%ion combustibil calculator (i Dumne>eu <ns; decid s;
nu mai aprofunde> subiectul deoarece ploaia de informaii pe care am recepionat"o
<mi >um>ie <nc; <n creier' Recunosc c;tunele sunt e?plicaii pertinente dar nu au nici o
ba>; material;A Cum poi do%edi e?istena planului astral a entit;ilor a AGas&eiC
L Cum poi do%edi palpabil (i cnd spun palpabil m; refer la do%e>i materiale c;
e?ist; re<ncarnareC
L 7ste un sentiment ce %ine din interorul fiec;rui om' 8nii o (tiu alii o
con(tienti>ea>; mai tr>iu iar alii niciodat;' Depinde de gradul de e%oluie al fiec;ruia'
L 7u %reau do%e>i spun eu pe un ton r;stit'
L ."ar putea s; nu c; e?ist; re<ncarnare' Dac;
Dumne>eu ine cont de liberul arbitru a(a cum spui tu dac; ceea ce mi"ai spus pn;
acum conine un dram de ade%;r eu cer pe propria"mi r;spundere s; (tiu' Am acest
dreptA Vreau s; 9tiu s; retr;iesc s; con(tienti>e> propriile"mi %iei' .unt %ieile mele
<mi aparin (i deci ar trebui s; am acces la ele urlu eu frustrat'
Cristofor amue(te uitndu"se <n oc&ii mei' Dup; cte%a secunde de t;cere penibil; aud)
" A(a %a fiA Vei a%ea accesA .; te a=ute Pro%idena Di%in; s; treci cu bine peste aceast;
<ncercare'
Mai ai dou; >ile la dispo>iie <n care m; poi <ntreba tot ceea ce dore(ti' Dup; aceea %a
trebui s; facem o pau>; c;ci %a trebui s; continu;m cu tratamentul <mi spune el oftnd
adnc'
Dup; lini(tea care s"a a(ternut deduc c; <ntre%ederea a luat sfr(it' M; scu> politicos (i
plec <n camer;' Nu pot spune c; nu sunt bul%ersat' Informaiile mi se rotesc <n creier'
M; decid s; nu m; mai gndesc la nimic (i adorm' Vise> c; sunt pe un ia&t ascult
marea (i m; simt bine' Dintotdeauna apa m"a rela?at' M; tre>esc bine dispus odi&nit (i
cu fore proaspete' P;>ea Cristofor c;ci sosescA
M; gndesc ce s;"2 mai <ntreb ast;>i (i m; &ot;r;sc s; aborde> tema predestin;rii a
sorii'
Dup; un prn> acceptabil format din sup; de linte (i ore> cu legume (i salat; de
andi%e m; a(e> iar;(i pe =ilul de=a familiar' <l %;d pe Cristofor puin trist (i cu cearc;ne'
M; decid s; <ncep discuia)
L Din cte am <neles totul este predestinat' *rice ai face ai o soart; care este
&ot;r<t;'
L Da (i nu' 7ra obligatoriu s; te na(ti aici acum <n aceste condiii dar nu era
obligatoriu s; <n%ei s; <i faci firm; s; stai unde stai' C&iar dac; sunt leg;turi Garmice
acestea ar fi ap;rut <n %iaa ta sub alta form;' <nelege c; timpul (i locul sunt
prestabilite' Ce faci tu <n timpul care i"a fost dat este la alegerea ta'
L Poate omul s; scape de datoriile Garmice <ntr"o singur; %ia;C
L Da dar numai prin cunoa(tere e>oteric; <mi r;spunde el cu greu prin accesarea unor planuri
superioare prin abordarea %ieii <ntr"un alt mod' .; (tii c; este un drum greu (i ane%oios sunt
muli care
au reu(it s; <l parcurg; <ns; ei au dat do%ada de mult cura= (i st;pnire de sine'
L :e referi la c;lug;rii budi(tiC
L Nu din p;cate ei <(i de>%olt; latura spiritual; <n detrimentul celorlalte structuri' * de>%olt; att
de tare <nct atunci cnd %in la re<ncarnare sunt mnai de aceea(i dorin; calea ascetului fac
totul pentru
a a=unge din nou acolo (i astfel cercul nu se poate <nc&ide c;ci dup; cum spuneam pentru a
accede la
di%initate omul trebuie s; se des;%r(easc; <n toate planurile'
L Care este cale a ce trebuie urmat; pentru a a=unge la des;%r(ireC
Calea cump;t;rii' Calea ec&ilibrului' 8rmnd aceste c;i omul trebuie s; a=ung; la d;ruire iertare
iubire cunoa(tere ade%;r (i <nelepciune' Dar mai <nainte de a"(i <nsu(i aceste %ibraii el trebuie
s; fi
trecut prin toate p;catele lumii prin de>n;de=de (i e?ta> prin ur; mnie (i pasiune prin s;r;cie
(i
abunden;' :rebuie s; cunoasc; toate laturile creaiei (i s; <(i <nsu(easc; toate caracteristicile
specifice lor' Diamantul des;%r(irii se afl; ascuns <n mocirla tr;irilor animalice' :rebuie s; bagi
mna <n n;mol s; te murd;re(ti pentru a"2 aduce la lumina iar odat; scos el este al t;u
repre>int;
str;dania ta de %eacuri' Nimeni (i nimic nu i"2 mai poate lua' *amenii trebuie s; a=ung; s; <(i
con(tienti>e>e propria di%initate s; a=ung; <n acel punct <n care C&ristosul lor interior se poate
manifesta' *amenii trebuie s; <neleag; c; nu sunt un capriciu al naturii ci sunt fii (i fiice de
Dumne>eu c; <n matricea lor astral; str;luce(te Du&ul .fnt care le confer; acelea(i
drepturi (i puteri egale cu cele ale lui Iisus'
Iisus (i"a ales singur drumul nu :at;l a f;cut"o pentru elI el a p;(it pe aceast; cale
spre a ar;ta lumii cum fiecare om <(i poate sc&imba %iaa c; moartea nu este o piedic;
<n calea <n%ierii <mp;r;ia lui Dumne>eu se afl; aici acum printre %oi' nu trebuie
dect s; %rei s; intrai <n ea (i aflndu"%; acolo %ei constata c; %iaa %oastr;
p;c;toas; %a disp;rea de la sine toate p;rile ascunse (i <ntunecate ale con(tiinei %or
fi ani&ilate (i transformate <n lumin;' Poarta <mp;r;iei %; este desc&is; trebuie doar
s; g;sii calea de a a=unge la ea' Drumul nu este u(or este lung (i ane%oios <ns;
r;splata %a fi pe m;sura str;daniei'
L 9i cum s; g;sim aceast; caleC <ntreb eu mnat de o curio>itate real;'
L <n primul rnd s; %; sc&imbai principiile de %ia;' Primul pas ar fi
<nelegerea faptului c; Dumne>eu este Dndire Pur; iar atunci cnd apare
un bruia= sau o di>ar"monie <ndreptai"%; imediat inima c;tre aceast;
gndire (i punei"%; <ntrebarea ce ar fi f;cut Dumne>eu <n aceast; situaie'
Cum ar fi reacionat elC Vei constata cu uimire c; sufletul %; %a fi
in%adat de o mare pace (i <nelepciune' Vei (ti instincti% ce a%ei de f;cut'
Nu uitai c; pentru a %i se da trebuie s; cerei c;ci a primi f;r; a cere
<nseamn; <nc;lcare de liber arbitru adic; nerespectarea legii' Al doilea
lucru foarte important este sacrali>area acti%it;ii' 6iecare acti%itate ar
trebui f;cut; ca (i cum creatorul <ns;(i o e?ecut;'
" Poi fi un pic mai e?actC
" .pre e?emplu cnd g;te(ti f;"o ca (i cum Dumne>eu se manifest; prin tine' Pune <n
oal; nu numai alimente ci (i s;n;tate lini(te iubire' Dnde(te"te ca mncarea s;
conin; e?act attea elemente cte <i sunt necesare fiec;ruia <n parte pentru un
organism ec&ilibrat' 6; cur;enie gndindu"te c; prin aceasta scoi din cas; tot r;ul
%ra=ba ura boala (i introduci pace bun;"<nelegere armonie' Adu <n cas; plante %er>i
<n g&i%eci c;ci ele repre>int; %iaa' 7%it; florile t;iate deoarece ele sunt sisteme %ii
aflate pe moarte' Adu suflul di%in <n orice aciune <n orice tr;ire <n orice gnd' Cnd
faci du( imaginea>;"i c; toate tr;s;turile negati%e ale caracterului t;u se (terg (i c;
de%ii mai bun mai <neleg;tor mai plin de Du& .fnt' Iube(te oamenii din =urul t;u (i
f;"le bucurii surprinde"i cu mici gesturi de apreciere laud;"i (i <ncura=ea>;"i scoate <n
e%iden; lucrurile bune pe care le"au f;cut (i minimali>ea>;"le gre(elile' Cnd te duci la
birou f;"o cu drag ca (i cum ai face"o pentru Dumne>eu' Cam asta trebuie f;cut'
7u m; duc <ntotdeauna cu drag la birou (i m; duc pentru mine nu pentru altul (i cu
att mai puin pentru Dumne>eu care pe lng; c; nu m"a a=utat cu nimic mai <mi pune
(i bee <n roate' M; &ot;r;sc s; e%it discuiile <n contradictoriu (i de aceea caut o ie(ire)
L 7ste du(ul a(a de importantC D;"mi un e?emplu de programare la du( c;ci din
toate acti%it;ile pe care mi le"ai <n(irat aceasta este singura pe care o fac >ilnic'
L .p;larea cu ap; repre>int; de fapt sp;larea cu elementul ap; <n stare
pur;' Prin ap; adic; bote> p;catele lumii au fost (terse deci apa
<nmaga>inea>; <n ea noul rena(terea' Apa este unul din cele mai
conductibile elemente ea d; %ia; este creatoare este pl;cut;' Cu ct apa
este mai rece cu att se <ncarc; mai u(orI deci du(urile trebu iesc f;cute cu
ap; c;ldu;' :rebuie s; (tii c; apa la 10 de grade <(i pierde aceast;
proprietate' Cnd faci du( i c; toate sl;biciunile p;catele
tarele de caracter bolile se scurg din corp (i <n locul lor apar calit;i
tr;s;turi benefice lini(te s;n;tate etc' Acest lucru trebuie f;cut cu sim
de r;spundere' :rebuie s; te gnde(ti doar la ceea ce faci s; %i>uali>e>i
<ntreg procesul s; simi cum iese (i intr; ceea ce ai programat'
" 9i asta este suficient pentru a te sc&imbaC
" Nu este suficient <ns; este un pas' De fapt sc&imbarea este adus; de o coroborare a
mai multor aciuni' Primul pas este con(tienti>area propriilor p;cate (i tare de
caracter' Adic; a ceea ce %rei s; sc&imbi' <ns;(i con(tienti>area acestora repre>int;
primul semnal pe care i"2 d; sufletul semnal care ; lupta cu acestea' Aici este de folos
aceast; programare a apei' Paralel cu aceasta trebuie f;cut acela(i lucru (i
cu alimentele' 6iecare produs ingerat trebuie prelucrat (i <nc;rcat cu
acelea(i principii ca (i apa' Aici <ns; se programea>; doar <nsu(irile sau
calit;ile pe care dorii s; le obinei' .pre e?emplu) cnd bei un ceai ii
minile deasupra c;nii (i te gnde(ti c; odat; cu intrarea acelui lic&id <n
corp %or intra (i bun;tatea s;n;tatea succesul lini(tea sau orice i <n
ambele aciuni doar la ma?im trei lucruri pe care dore(ti s; Ie sc&imbi iar
timpul alocat acestei sc&im b;ri s; fie de apro?imati% dou; s;pt;mni'
Dup; aceea procedura se poate relua cu o nou; programare' :otodat; cel
care caut; sc&imbarea trebuie s; intre <n fiecare >i <n cone?iune cu
Dumne>eu' Acest lucru se reali>ea>; printr"o meditaie scurt; de minim
cinci minute' 7ste necesar; g;sirea unui loc lini(tit f;r; stimuli un loc <n
care s; poi sta singur' <nc&ide oc&ii (i <ncepi s; %orbe(ti cu Dumne>eu '
.pune"i ce te fr;mnt; ce %rei s; sc&imbi dac; %rei s; sc&imbi ce%a f;"i
repro(uri sau mulume(te"i' :rebuie s; percepi interlocutorul ca fiind un
prieten' * s; constai cu uimire c; <i r;spunde (i c&iar te <nelege' Cere"i
a=utorul pentru ca el s; i"2 poat; da'
L Pare att de complicatA Asta pentru cine %rea s; se sc&imbe' 7u sunt tare
mulumit de mine a(a cum sunt' 7u nu %reau s; m; sc&imb' Am tot ce <mi trebuie mam
educat (i m"am format singur sunt <ntr"un cu%nt propria"mi creaie (i sunt fericit
cu mine <nsumi accentue> eu' Cine %rea s; se sc&imbe este liber s; o fac;' .; porneasc;
pe aceast; cale ane%oioas; dac; simte c; acest lucru <i prie(te' 7u mulumesc nuA
L Nu este o cale ane%oioas;' 7ste u(oar; (i la <ndemna oricui indiferent de %rst;
(i preg;tire' <ncepi u(or (i apoi continui pn; cnd ec&ilibre energetice gra%e c;rora nu li s"a dat
atenie (i care s"au cronici>at' Mai sunt (i acele boli cum ar fi diabetul care apar
datorit; unor tr;s;turi de caracter' Acesta apare cel mai adesea la persoanele geloase'
Nu geloase doar pe partener ci <n general pe reali>;rile altora pe e%oluie pe
capacit;i etc' Ea fel se <ntmpl; cu ulcerul' 7l apare preponderent la persoanele
an?ioase sau &iperacti%e la <nadaptai la nemulumii sau la cei care nu au compasiune'
Nu prea <mi %ine s; credA Cum adic; dac; nu e(ti gelos nu faci diabetC Dar cancerulC
" Dar boala secolului cancerulC <ntreb eu'
" 7ste un proces de autodistrugere' *rganismul la cererea subcon(tientului d; semnalul
de start al unui proces adesea ire%ersibil' * singur; celul; prime(te o comand; eronat;
(i se transform; <n c;l;u' Acesta boal; apare ca urmare a unor datorii Garmice " (i <n
acest ca> procesul nu poate fi oprit dect la decesul sistemului %iu " sau ca urmare a
inadapt;rii organismului Ia mediu (i stimuli' <n acest ultim ca> omul are (ansa s;
<n%ing; boala'
" CumC Prin operaii iradieriC
" 6iecare <(i g;se(te propria cale' 7ste important de (tiut c; indiferent de calea aleas; cel
atins de aceast; boal; ar trebui s; renune temporar Ia carne >a&;r c&imicale'
Alimentaia ar trebui s; fie preponderent naturist; singurul fel de carne permis fiind
ficatul de %iel dar (i acesta trebuie s; fie din cresc;torii f;r; fura=e to?ice sau c&imicale'
6icatul de %iel conine <n e?ces anumite elemente pe care organismul bolna% le are <n
minus' Prin ingerare se stabile(te din nou ec&ilibrul' De asemenea ar trebui e%itat
contactul cu orice fel de produse c&imice ca detergeni s;pun parfum'
L Bine (i cu ce s; se spele omulC
L Cu ce se sp;lau str;mo(ii t;iC Cu ce <(i sp;lau rufeleC
L Cu s;pun de cas; a(a cum f;cea bunica'
L Da dar acela coninea sod; care este noci%;' 7?ist; s;punuri bio cum le >ici tu
trebuie doar s; le caui' Re%enind la idee' cei ce sufer; de aceast; boal; trebuie s; e%ite
sarea (i >a&;rul uleiul (i gr;simile mnc;rurile g;tite sau pr;=ite sucurile sau b;uturile
alcoolice de orice fel seminele (i cerealele'
L Minunat (i atunci ce mai r;mneC Cuite furculie (i (er%eele sau magnificul
regim pe care l"am inut eu de era s; mor'
L R;mn toate fructele (i legumele <mi r;spunde el f;r; a ine cont de i>bucnirea
mea apa cea minunat; (i d;d;toare de %ia;I cte preparate minunate nu se pot obine
din <mbinarea acestoraA :rebuie s; ai <ns; atenie ca pe parcursul unei >ile s; <mbini
toate culorile' .; m;nnci (i ro(u %erde galben alb etc'
" Contea>;C <ntreb eu gndindu"m; la culorile legumelor (i fructelor ce le"am ingurgitat
timp de patru s;pt;mni'
L Da c;ci <n fiecare culoare st; ascuns; o anumit; %ibraie ceea ce face ca un
anumit element s; fie predominant'
L 9i cei care au aceast; boal; din cau>a Garmei se pot <ns;n;to(iC
L Da dar ace(tia sunt cei care au cel mai greu drum' 7i trebuie s; ating; acea stare
%ibraional; s; a=ung; <n acel punct <n care C&ristosul din interior s; se manifeste'
Aceast; con(tienti>are face ca <ntregul proces s; de%in; re%ersibil'
L Dar cei care sunt %indecai <n mod miraculos de ali oameniC M; refer aici la
acele minuni care se s;%r(esc cu a=utorul altor muritori care <ns; sunt mai dotai
energetic dect aliiC Nu c; a( crede <n a(a ce%a <ns; am au>it de anumite ca>uri'
L Acei muritori a(a cum ; doar din instinct <ns; toi au a=uns la acea con(tiin; de sine <nct pot
str;bate planurile a=ungnd pn; <n cel cau>al pentru a transforma efectul'
L Dar nu se produce de fapt o amnare o <ntr>iere a boliiC Din ceea ce mi"ai spus
pn; acum deduc c; este ea <mpins; c;tre o alt; <ncarnareC
L Nu c;ci ei <l eliberea>; att pe f;pta( ct (i fapta <n sine' 7ste <n fond o sc&imbare
a polarit;ii o transmutare' Potri%it legii di%ine ace(tia au capacitatea de a ierta' Prin
iertare omului i se ani&ilea>; po%ara deci fapta nu mai e?ist;' 7a se disipa (i se
transform; <n elemente primordiale' Cei ce fac aceste lucruri sunt mai presus de legea
Garmei' 7i o fac din dragoste din pl;cerea de a d;rui nu a(teapt; recompense nici pe
p;mnt (i nici <n cer deoarece ei au a=uns la <nelepciunea :at;lui (i au <neles c; atunci
Cnd cree>i o faci din iubire f;r; interese acunse (i f;r; a a(tepta r;splata' Ace(ti
oameni se afl; de obicei pe ultima treapt; a e%oluiei' 7i sunt foarte aproape de punctul
<n care pot de%eni co"Creatori'
<mi aduc %ag aminte de o carte pe care m"a obligat Hulie s; o citesc' Ce%a cu mae(trii
spirituali''' parc;' .punea ce%a de oameni care se teleportau care materiali>au lucruri'
L Ce <mi poi spune despre acei mae(tri care pot mate riali>a lucruriC
L Ace(tia au a=uns de=a la stadiul de co"Creatori' 7i sunt <ntaic&iparea Di%init;ii
pe p;mnt' 7i au ceaGrele opt nou; (i >ece acti%e (i <n manifestare au dep;(it bariera
timp"spaiu' 7i pot materiali>a lucruri deoarece st;pnesc elementele (i fluidele au
acces direct <n AGas&a (tiu ade%;rul st;pnesc cunoa(terea (i au <neles <nelepciunea'
7i sunt pre>eni aici <ns; sufletul lor poate str;bate toate planurile' 7i pot pleca <n
orice clip; <ns; nu o fac tot din iubire de semeni' 7i r;mn aici " de(i %iaa nu mai are
nici un ascun>i( pentru ei " din dorina de a a=uta att semenii ct (i p;mntul' 7i
d;ruiesc :errei din %ibraia lor (i a=ut; astfel la meninerea ec&ilibrului'
L Ade%;rul este c; a%em ne%oie de ec&ilibru' Pn; (i eu (tiu asta' Eumea a luat"o
ra>na' Parc; nici copiii nu mai sunt copii'
" Copiii care se nasc acum sunt fiine de dou; tipuri' 8nele sunt foarte ele%ate (i au
%enit aici spre a a=uta planeta pentru a o <nc;rca cu lumin; a o a=uta s; fac; un salt
%ibraional iar altele sunt entit;i cu mari tare Garmice care au ales s; %in; acum spre a
duce o %ia; scurt; <n urma c;reia %or pleca mai u(urai'
" Cei ele%ai de unde %inC
" .unt fiine care au mai fost <ncarnate aici <ns; au absol%it cu brio acest stagiu sau
entit;i din alte gala?ii sau uni%ersuri care oricum sunt mult mai e%oluate dect %oi' (i
care au primit dreptul de a se <ntrupa beneficiind de aceste capacit;i'
L Cnd au <nceput s; %in; 0
L <n anul pe care %oi <l socotii ca fiind 2//3'
Iar;(i acel %oi idiot' Dac; noi eram <n 2//3 tu <n ce an eraiC
L De ce tocmai atunciC
L Atunci s"a stabilit definiti% ce (i cum %a fi cu p;mntul'
L 8nde s"a stabilitC <ntreb eu ne<nelegnd ce %rea s; spun;'
L <n matricea AGas&ei' De aici impulsul a plecat c;tre planul cau>al astral (i
mental'
L Ce culoare are AGas&aC
L AGas&a are %ibraia care corespunde culorii %iolet' De fapt <n ea se g;sesc toate
%ibraiile (i deci toate culorile <ns; <ngem;narea acestora d; aceast; culoare' 9i
AGas&a are di%erse planuri (i automat di%erse tonuri de %iolet <ns; <n mi=locul ei se
g;se(te cea mai pur; (i mai aprins; culoare pe care i"o poi imagina' :rebuie s; i AGas&a ca fiind un ocean imens de culoare %iolet <nc&is dar din a c;rui
unduire apar din loc <n loc str;fulger;ri <n toate culorile curcubeului'
Hai c; aici te"am prinsA
L Atunci de ce sfinii din bisericile ortodo?e au aura aurieC
L Ceea ce %edeau cei ce au redat c&ipurile sfinilor era de fapt ceaGra iubirii di%ine
adic; a noua ceaGr;' Aceasta are culoarea aurie'
L 7?ist; oameni care pot %edea auraC
L Da <ns; acest dar este dat doar celor e%oluai' Pentru a primi acest &ar trebuie s;
<i dep;(e(ti condiia s; nu mai =udeci s; fii mai <ng;duitor (i <n mod cert s; te afli pe
Calea Ade%;rului'
Am <ntlnit oameni care spuneau c; %;d aura (i care strmbau din nas cnd se
intersectau cu persoane cu %ibraie =oas; spun eu f;cnd referire e?act la una dintre
prietenele din tineree ale Huliei care se credea a fi re<ncarnarea Anei soia lui loac&im'
.ingurele persoane cu %ibraie sc;>ut; erau ei' Ai au>it %reun maestru spunnd c; nu
poate sta <n apropierea unui p;c;tos ai au>it despre %reun sfnt dobort de o aur;
necorespun>;toareC Persoanele cu o desc&idere real; sunt cele care Ie caut; pe cele cu
%ibraie =oas;' Ie a=ut; Ie mngie le %indec; le spri=in; (i le susin pentru a"(i <nelege
gre(elile (i lipsurile' Iisus s"a adresat doar celor s;n;to(i lumino(i (i cu o %ibraie
benefic;C
Nu am date asupra acestor lucruri (i de aceea caut s; m; <ndep;rte> de subiect'
L Cum poate un om s; <(i con(tienti>e>e propria di%initateC
L <n primul rnd s; se cunoasc; pe el <nsu(i' Cunos cndu"se pe sine el cunoa(te de
fapt microcosmosul (i prin e?trapolare a=unge s; <neleag; macrocosmosul' M; refer
aici la cunoa(tere deplin; fi>ic; (i spiritual;' C&eia con(tienti>;rii este ascuns; <n om'
7l este singurul care o poate c;uta' A te des;%r(i <nseamn; a te uni cu Di%inul'
L Bine dar atunci de ce nu sunt oamenii buniC
" *amenii sunt buni toi f;r; e?cepie doar manifestarea polarit;ii lor momentane este
<nc;rcat; negati%'
" Dar cei care ucidC <nseamn; ca sunt (i ei buniC
L :e"ai gndit %reodat; c; ei pot aciona <n legea Gar"mei' <mi r;spunse Cristofor
dup; cte%a clipe de gndire' Dumne>eu se poate manifesta doar prin oameni'
L Corect dar pentru ca legea Garmei s; e?iste la un moment dat cine%a a fost
generatorul' Deci cine%a trebuie s; fi c;lcat pe becA continui eu'
L :oi f;r; e?cepie ai fost %ictime sau uciga(i' 7ste un aspect care trebuie s; e?iste
<n structuri' Poate unii ai omort sau ai fost uci(i <n numele unor idealuri p;mntene
nobile <ns; fapta tot fapt; r;mne (i nu se poate (terge dect printr"o contra"fapt; care
are aceea(i %ibraie'
L .unt con%ins c; eu nu am omort niciodat; pe nimeni (i nici nu am fost %iolatorA
Am a%ut <ntotdeauna femei dornice s; se culce cu mine eu am fost cel care am refulat
pe multe dintre ele' .unt con%ins c; (i <n alt; %ia; <n ca> c; a e?istat %reuna a fost Ia
fel' .unt alii care fac r;u unor mase de oameni unor ;ri <ntregi (i pe ;(tia nu ; nimic
dar ei iau &ot;rri <n numele propriu &ot;rri ce defa%ori>ea>; colonii de suflete iar
ace(tia ar trebui comp;timii' 7i sunt cei ce <(i <ncarc; Garma' <ntr"un moment <n care
aceasta nu %a mai putea fi compensat; aici' 7i %or fi prin(i <n aceast; leg;tur; (i %or
suferi mii de re<ncarn;ri c;utnd soluia dar aceasta nu %a fi posibil;' 7a %a apare abia
atunci cnd pe o alt; planet; %or fi e?act acelea(i condiii ca aici iar entitatea %a a%ea
aceea(i po>iie ierar⁣'
L 7ste o e?plicaie logic;' <ncu%iine> eu' Dar faptele buneC .unt tot datorii
GarmiceC
L 8neori da' .unt gesturi nobile pe care alii le"au f;cut cu noi (i c;rora trebuie s;
le <ntoarcem binele sau sunt pili(i simplu fapte bune f;cute datorit; unei polarit;i
po>iti%e' A te des;%r(i <nseamn; a acti%a %oliional partea po>iti%; a elementelor
e?istente <n tine'
L A%em leg;turi Garmice cu p;rinii sau copiii no(triC
L <ntotdeauna <mi r;spunde Cristofor oftnd' C&iar (i cele mai ele%ate suflete ce
%in la <ntrupare sunt legate <ntre ele' C&iar dac; este %orba de o Garm; acti%; sau stins;
ea e?ist; <ntotdeauna'
L Ce trebuie s; facem pentm a a%ea 2,,Q copii s;n;to(iC Cu siguran; nu m;
refer Ia mine c;ci eu nu %oi a%ea copii niciodat;' Am a%ut o discuie cu prietenul
Dumne>eu (i sigur nu <i %oi da aceast; satisfacie' M; refer la cei ce %or'
L <n primul rnd trebuie s; a%ei un ec&ilibru optim al elementelor apoi s; %;
aflai <n continu; ascensiune pe scara e%oluti%;' 6iina care %ine la <ntrupare %ine cu o
<nc;rc;tur; Garmic; proprie la care se adaug; apoi (i cea a neamului <mi r;spunde
nelund <n seam; di>ertaia mea'
L Aici ce%a nu st; <n picioare afirm eu e?ist; p;rini ele%ai cu copii bolna%i (i
scursuri ale societ;ii cu copii perfeci'
L Aceasta este o aparen;' P;rinii ele%ai au ales s; aib; ace(ti copii bolna%i fiindc;
(tiau c; <i pot a=uta s; <(i dep;(easc; condiia c; <i pot spri=ini' Cei ce au polarit;i
negati%e manifeste au copii s;n;to(i pentru c; entitatea <ncarnat; <n copil mai poate
primi un surplus de Garm; negati%; asta nu <nseamn; c; (i copii lor %or fi s;n;to(i sau
c; <n alt; %ia; nu %or a%ea probleme'
L Cum adic; au alesC <ntreb stupefiat' Cine %rea un copil bolna%C
L Au ales <nainte de na(tere adic; <nainte ca ei s; primeasc; dreptul la <ntrupare <n
calitate de p;rini' <ngerii Garmei pre>int; anumite opiuni (i sufletele aleg' Cei ele%ai
aleg <ntotdeauna cel mai scurt drum c;tre mntuire c&iar dac; este greu (i ane%oios'
Din p;cate fiecare trebuie s; <(i tr;iasc; propria %ia;' Nimeni nu poate tr;i <n locul
celuilalt' 6iecare <n sufletul s;u (tie acest lucru'
L .pune"mi care este diferena dintre suflet (i spirit <l <ntreb eu c;utnd s; <mi
clarific acest lucru'
L .piritul %ine direct din gndirea di%in; pe cnd sufletul este situat unde%a <ntre
corp (i spirit' <n spirit se oglindesc %irtuile (i atributele di%init;ii pe cnd sufletul
este identitatea entit;ii' Corpul sufletul (i spiritul sunt unite' Aici se oglinde(te
principiul trinit;ii'
Nu am prea <neles mare lucru (i de aceea m; gndesc s; <l mai <ntreb odat; <ns;
Cristofor <mi spune c; trebuie s; ne desp;rim' Nu prea <mi con%ine situaia deoarce
mai a%eam o groa>; de <ntreb;ri dar dat fiind faptul c; el decide nu am ce face'
P;r;sesc laboratorul f;r; prea mare tragere de inim; cu att mai mult cu ct nici m;car
nu <mi este somn' Culmea este c; odat; a(e>at <n pat adorm imediat' Vise> cum
Cristofor intr; <n camera mea se uit; pre de cte%a minute la tablou face acela(i semn
circular cu mna dup; care p;r;se(te ab;tut <nc;perea' M; tre>esc dimineaa cu %isul
;sta <n cap <ns; <mi >boar; repede deoarece trebuie s; m; gndesc la ceea ce %oi discuta
ast;>i'
Dup; micul de=un la care Cristofor nu a participat !idam <mi face semn c; sunt
a(teptat sus' Intru <n laborator prin u(a larg desc&is; (i <l g;sesc stnd pe per%a>
<mbr;cat <ntr"un superb costum cu acelea(i influene orientale <ns; de culoare %erde
smarald' <mi face semn s; m; a(e>' Dau s; desc&id gura <ns; mi"o ia <nainte spunnd)
" Ast;>i am &ot;rt s; i ca fiind un uria( angrena= o
fiin; a c;rui mecanisme funcionea>; (i tr;iesc <n total; interdependen;'
" 7ste o fiin; %ieC <ntreb eu mirat'
" Da este un imens organism' A fost creat <naintea omului tot prin <mbinarea
elementelor (i fluidelor' 7l este %iu tr;ie(te (i respir;'
L Asta <nseamn; c; poate (i muri puncte> eu'
L Cu siguran;' Ca de altfel orice planet;'
L .per s; nu se <ntmple prea curnd'
" Nu planeta mai are de parcurs anumite stadii de de>%oltare pn; Ia des;%r(ire'
Abia apoi se %a putea <ntoarce la sursa primordial;' Dar mai sunt mii de ani pn;
atunci' Momentan planeta %a trebui s; fac; un salt %ibrational cam <n =urul anului
+,2+' Ji"e familiar; aceast; dat;C
L Nu deloc r;spund eu <ncercnd s; <mi scormonesc memoria <ns; singurul lucru
care <mi %ine <n cap sunt plasamente bancare (i in%estiii la termen'
L <n acest an muli oameni %or trebui s; plece din planul terestru
deoarece %ibraia lor nu %a mai fi compatibil; cu cea a planetei' De=a
muli au <nceput s; o p;r;seasc; <ns; plecarea masi%; %a fi <n +,,/ (i
+,2+' Planeta cu tot ceea ce se afl; pe ea %a trebui s; fac; un salt
%ibrational (i de aceea tot ceea ce se afl; pe ea %a trebui s; corespund;
noilor coordonate'
" Cum se %a produce acest salt %ibrationalC
" Acest salt a <nceput de=a (i %a fi la apogeu odat; cu intrarea :errei <n centura fotonic;
(i cu apropierea planetei Nibiru <mi r;spunde el' <n pre>ent doar soarele a intrat'
Aceasta intrare %a <nsemna un salt uria( pentru planet; (i omenire este o nou;
rena(tere spiritual; care se %a des;%r(i odat; cu alinierea p;mntului la centrul
gala?iei'
" Mie <mi sun; amenin;torA
" Asta pentru c; percepi informaiile cu mintea (i nu cu sufletul' 7ste ceea ce a(teapt;
umanitatea de milenii' 7ste un pas gigantic' :otul se %a sc&imba att <n plan fi>ic ct (i
astral'
L Cum se %or manifesta aceste sc&imb;ri <n planul fi>icC <ntreb eu cu o urm; de
<ngri=orare <n glas'
:erra (i <ntregul sistem solar %a a%ea aceea(i respiraie cu cea a uni%ersului te&nologia
actual; %a fi dep;(it; bariera spaiu"timp %a fi dobort; materialismul %a fi <nlocuit
de altruism iar ce este cel mai important ade%;rul %a fi rele%at' Nimeni nu %a mai
putea ascunde nimic' Vor disp;rea m;(tile de pe c&ipurile oamenilor cel de"al treilea
oc&i se %a desc&ide (i totul %a fi %i>ibil' Adic; %ei putea s;"i percepi %ecinul energeticA
L Mi se pare o utopieA r;bufnesc eu'
L A(a pare dar asta este ceea ce s"a &ot;rt <nc; de la facerea lumii' Vei putea s;"i
%e>i pe cei cu %ibraii =oase sau intenii ascunse ba mai mult de att %ei putea s; le
percepi gndurile s; le %e>i str;fundul sufletului'
L Droa>nic asta <nseamn; c; oamenii se %or ascunde'
L .e %or ascunde doar cei r;u intenionai cei ce nu doresc s; se sc&imbe cei a
c;ror suflet plnge <nc; dup; lumea trecut;' <ns; nici ei nu %or re>ista mult <n aceast;
postur; deoarece %or fi i>olai respin(i (i asta e'
L Dar tot %or fi ma=oritari nu %;d cine are doar %ibraie po>iti%;'
L .unt e?trem de muli (i sunt con(tieni' 7i stau (i a(teapt; sc&imbarea (i"o
doresc sunt preg;tii' 7i au <neles acum muli ani calea pe care o au de urmat (i au
pornit pe ea f;r; regrete'
L .c&imbarea %a %eni brusc sau %or e?ista semneC <ntreb eu capti%at de subiect'
L .c&imbarea nu se %a face brusc' 7a %a fi din ce <n ce mai e%ident; odat; cu
apropierea de acest punct' Vor e?ista sc&imb;ri climaterice iar cataclismele naturale se
%or <ndesi'
L Acestui fapt i se datorea>; <nc;l>irea global;C
L Da <ns; (i altor lucruri' Planeta este de mult timp <n suferin;' Pentru a se
%indeca adic; ridica ea trebuia s; treac; prin aceast; stare patogen; la care %oi ai
contribuit cu mult succes' *ricum %or e?ista (i alte modific;ri c&iar la ni%elul
populaiei'
L Ce fel de modific;riC
L <nainte de salt multe suflete %or pieri' Dup; cum spuneam %or e?ista multe
cataclisme naturale cutremure de p;mnt uragane inundaii incendii' P;mntul se
%a cutremura att de tare (i <n att de multe locuri deodat; <nct oamenii nu %or a%ea
unde s; se duc;' Vulcani de mult stin(i %or erupe din nou acoperind localit;i <ntregi
apa %a re%endica uscatul (i multe ora(e de coast; %or fi <ng&iite dar toate acestea %or
%eni pentru a des;%r(i lucrarea :at;lui' Polii se %or in%ersa''' de fapt att polii
magnetici ct (i cei geografici s"au in%ersat <n repetate rnduri' <n uni%ers nimic nu este
fi?' :otul este <ntr"o continu; e?pansiune'
L Cum se %or in%ersa poliiC A(a brusc f;r; s; ne a%er ti>e>e nimeniC NA.A CIA
Al DoreC <ntreb eu stupefiat'
" Nu poate fi brusc' Vor e?ista semne premerg;toare' Re>onana p;mntului <(i %a
sc&imba frec%ena magnetismul terestru se %a reduce aurora boreal; <(i %a face
apariia <n alte locuri dect <n cele cunoscute p;s;rile %or >bura de>orientate
animalele %or a%ea un comportament neobi(nuit oamenii %or a%ea st;ri de confu>ie
panic; migrene sau palpitaii' Cu ct se %a apropia cu att %or fi mai intense' Cu dou;
s;pt;mni <nainte de sc&imbarea polilor p;mntul se %a cutremura <n cinci locuri
deodat;' Panica %a cuprinde populaia care %a dormi afar; <ns; acest lucru nu le %a fi
de folos <ntruct %or fi mii de replici puternice' P;mntul se %a cr;pa (i %or ie(i aburi
din el dar <nainte de asta inundaii (i foc se %or abate <n acela(i timp pe teritoriul
acelea(i ;ri' Cutremure r;>lee (i uragane %or decima populaia' De fapt aceste semne
au <nceput de=a s; apar; dar oamenii caut; s; dea e?plicaii raionale ceea ce ; de realitate'
" 9i noi ce ar trebui s; facemC Ar trebui s; ne preg;tim s; ne lu;m m;suri de
siguran; C
" *rict de bine %"ai preg;ti cei ce trebuie s; plece %or pleca iar cei ale(i s; r;mn;
%or r;mne' :otul este scris' Nu este nimic de f;cut dect s; %; preg;tii suflete(te (i
fi>ic' .; <ncercai s; %; apropiai mai mult de Di%in' .; c;utai s; <nelegei aceste
sc&imb;ri' 7le au fost re%elate unor oameni care la rndul lor le"au spus lumii <ntregi
dar din p;cate nu au fost ascultai' Ea fel cum nici tu nu m; cre>i pe mine'
<ncerc s; m; concentre>' .untem <n +,,-' +,2+ <nseamn; peste patru ani' A(a de puin
timpA De fapt eu de ce <mi fac probleme c;ci s"ar putea s; mor cu mult <nainte'
L Dac; este real de ce nimeni nu (tie acest lucruC M; refer la organele competenteC
L Cei pe care %oi i"ai numit conduc;tori (tiu asta de foarte mult timp iar cam de
>ece ani <ncoace sunt con%in(i c; o s; se <ntmple' 7i sunt asigurai' 9i"au creat spaii de
refugiu au alimente medicamente (i combustibili depo>itate i"au informat (i pe cei
dragi lor' 7i sunt preg;tiiA
De %oi nu le pas; nu eu %ag din Biblie'
L Nu este c&iar a(a c;ci multe din aceste locuri de(i par sigure acum se %or
do%edi c; nu sunt' Banii nu %or mai a%ea nici o %aloare c;ci sistemele bancare %or
c;dea' 6urtuni electromagnetice se %or abate asupra p;mntului distrugnd tot ceea ce
<nseamn; informati>are'
Nu <mi place ce aud' :oi banii mei sunt <n banci (i plasamente'
L Asta este o aberaie replic eu' .igur pot da faliment b;nci pot c;dea aciuni <ns;
nu toate odat;A
Din p;cate %or c;dea toate datorit; acestor puternice furtuni electromagnetice' Va
c;dea inclusi% electricitatea (i odat; cu ea internetul combustibilul nu %a mai putea fi
furni>at ga>ul de asemenea alimentele %or lipsi iar &aosul %a cuprinde <ntreaga
omenire' Hoarde de oameni %or ataca a(a">isele locuri de refugiu ale suspu(ilor <n
sperana c; %or g;si &ran;' Vor fi multe crime omoruri (i pustiiri'
" Parc; >iceai c; o s; fie bine o s; rena(tem spiritual o s; trecem la noi coordonate'
Dac; astea sunt atunci nu mulumesc nu sunt interesat'
M; gndesc <n sinea mea <n ct timp a( putea transforma <n bani lic&i>i tot ce am' Cam
un an dac; %reau s; %alorific la ma?im' Da dar apoi ce fac cu baniiC .; ise Cristofor <ns; <nti trebuie s; se curee tot' pentru ca omenirea
s; o poat; lua de la <nceput' :oi trebuie s; fie egali'
L Bine' dar s; presupunem c; ai a%ea muli bani lic&i>i ce %ei putea face cu eiC
<ntreb eu %;>ndu"m; de=a c;rnd dou; geamantane pline cu bani'
L Banii nu %or mai a%ea %aloare' Vor a%ea %aloare cuno(tinele acumulate' 7le %or
fi de folos'
L Ce s; faci cu cuno(tine dac; nu ai ce mncaA :u ce ai faceC
L 7u >ise Cristofor <ngndurat dac; a( fi ca %oi mi"a( cump;ra o
c;su; departe de orice ;rm a( fora un pu a( construi sobe pe lemne mia(
umple c;mara cu alimente neperisabile semine de plante (i legume a(
cump;ra unelte manuale ulei sau lumn;ri pentru iluminat &aine de
re>er%; medicamente cam asta este ceea ce a( face'
L 9i cam cnd te"ai apuca de aceste in%estiii <ntreb eu par(i%'
L Cam la <nceputul anului %iitor <mi r;spunse el l;sndu"m; perple?'
P;i %om fi abia <n +,,/A Ai spus c; abia peste patru ani o s; a%em probleme'
" Am spus c; <n +,2+ planeta %a face un salt %ibraional <ns; pn; atunci trebuie s; se
<ntmple multe lucruri'
" 9i cnd cre>i c; %or <ncepeC
" Nimeni nu (tie sigur doar Pro%idena Di%in; <ns; personal cred c; <ncepnd cu luna
septembrie a anului +,,/ multe din cele ce i"am spus %or <ncepe'
M; <ntreb de cte%a milioane de euro cte alimente (i semine a( cump;ra' Cred c; mii
de toneA Ar fi o afacere bun;' Dac; le stoc&e> (i le scot pe pia; atunci cnd %a fi
penurie''' Asta <n ca> c; acest scenariu este real' Poate ar trebui s; <mi anun clieniiC
Cred c; ar le(ina de rsA
L Raiunea uman; nu poate <nelege aceste lucruri continu; el' Acum <i sun; a
utopie <ns; nimic din ceea ce cunoa(tei nu %a mai fi la fel'
L Bine <ns; tot nu <neleg de ce nimeni nu spune nimic <n afar; de conduc;tori
mai e?ist; organisme independente instituii de cercetare paranormalii'''
L :oi au spus aceste lucruri' Pn; (i triburile indigene (tiu ce %; a(teapt;' ."au
scris (i c;ri despre acest subiect' 7?ist; clar%;>;tori pre>ic;tori oameni cu anumite
capacit;i care au f;cut aceste lucruri publice <ns; dup; cum spuneam unii (tiu (i iau
act alii (tiu dar nu ; iar alii nu cred' Cam asta este lumea actual;'
M; simt att de bul%ersat <nct a <nceput s; m; doar; capul' Alarma mea interioar; a
<nceput s; sune ceea ce <nseamn; c; ce%a din toat; discuia asta este real'
Vocea lui Cristofor m; scoate din concentrare)
" Ar trebui s; ne oprim aici' Mine <ncepe o nou; etap; a tratamentului t;u' !idam %a fi
cel care se %a ocupa de tine <ndeaproape (i doresc s; i sfaturile <ntocmai' Dac;
ai <ntreb;ri asupra terapiei iie <n fiecare dup;"amia>;'
Ne desp;rim <ntrebndu"m; cum a( putea urma sfaturile unui om care nu %orbe(te
deloc' Adorm f;cnd calcule peste calcule' Nu (tiu ct am dormit <ns; m; tre>e(te o
bufnitur;' 7ste u(a camerei care se d; de perete' !idam <mi face semn s; <l urme>' M;
uit pe geam (i constat c; abia se crap; de >iu;' Ma scol din pat f;r; prea mult; tragere
de inim; (i intru <n baie' Cnd ies gata <mbr;cat constat c; !idam m; a(tepta <nc; <n
u(;'
Coborm pe pa=i(te unde !idam m; pune s; <mi scot pantofii (i apoi porne(te cu pa(i
m;runi prin iarb;' <neleg c; trebuie s; <l urme> ceea ce (i fac' Roua dimineii <mi ud;
t;lpile f;cndu"m; s; <mi fie frig'
Dup; ce parcurgem spiralat <ntreaga suprafa; !idam <mi ia pantofii (i porne(te c;tre
lateralul cl;dirii' :recem pe sub o arcad; intr;m pe un culoar de piatr; (i de aici <ntr"un
&ol' <n faa noastr; se afl; o u(; masi%; din lemn <n a c;rei bogat; sculptur; recunosc
sirene scoici (i alte simboluri ac%atice' !idam <mpinge u(a iar <n faa mea se desc&ide o
impo>ant; sal; de baie' .; tot aib; %reo +,, de metri' 7ste acoperit; cu mo>aic %eneian
pe tonuri de albastru (i %erde' De pe pereii de piatr; alb; ce sunt acoperii din loc <n loc
de fresce impresionante persona=e marine ca) Neptun cu al s;u car de scoci tras de
c;lui de mare sirene copii cu co>i de pe(te corali stele de mare scoici alge curg
%aluri u(oare de abur alb conferind locului o c;ldur; mistic; pl;cut;' Din mi=locul s;lii
placat; cu acela(i ingenios mo>aic o piscin; uria(; a c;rei ap; curge printr"o scoic;
gigantic; a(e>at; <ntr"unui din capete te <mbie la baie'
:recem pe sub coloane uria(e de piatr; pe care lumina colorat; ce intr; prin %itralii le
scald; <n di%erse tonalit;i (i ne <ndrept;m spre cap;tul opus al s;lii' V;d un fel de
=acu>>i din piatr; de dimensiuni reduse a c;rui ap; u(or %er>uie bolborose(te scond
arome pl;cute de plante' * mas; lung; de piatr; (i cte%a b;nci tot din acela(i material
%in s; <ntregeasc; e?clusi%ismul spaiului'
.unt <ncntat' 7ste att de frumos (i de un lu? att de co%r(itor <nct cred c; (i sultanul
din Brunei ar fi in%idios'
!idam <mi face semn s; m; a(e> (i s; m; de>brac timp <n care el scoate dintr"un
dul;pior ingenios mascat <ntr"o ni(; cte%a cearceafuri albe (i un fel de cuf;r <n
miniatur; pe care le a(a>; pe mas;'
R;mn <n c&iloi <ns; din semne deduc c; trebuie s; renun (i la acest accesoriu' Nu
prea m; simt <n largul meu <ns; o fac' Primesc <n sc&imb un cearceaf pe care mi"2
<nf;(or repede <n =urul corpului'
<n sal; <(i face apariia Cristofor care aduce cu el o ta%; pe care deslu(esc un ceainic o
spirtier; (i cte%a borcane cu etic&et; foarte asem;n;toare celor din laborator' Ee pune
pe mas; (i se <ntoarce c;tre mine)
" Am s; te rog s; <l la(i pe !idam s; te b;rbiereasc;' Va trebui s; te rad; (i <n cap spune
el dup; care se <ntoarce (i pleac;'
Nu pot spune c; sunt <ncntat <ns; este att de pl;cut (i rela?ant aici <nct mi"a
disp;rut orice urm; de combati%itate'
Dup; ce sunt ras (i b;rbierit !idam <mi face semn s; <l 8rme>' Intru gol <n piscin; pe
treptele din lateral (i <ncep s; <not sub atenta <ndrumare a c&elului care face ture de"a
lungul ei' Cam dup; >ece ba>ine simt c; <mi pierd r;suflarea <ns; se pare c; acest lucru
nu <l deran=ea>; c;ci <mi face semn cu mna s; continui' Mai fac <nc; cinci dar la
=um;tatea celui de"al (aselea simt c; nu mai pot respira' Cu c&iu cu %ai a=ung la
margine' Ies abia trndu"m; (i m; tre>esc <mpins <n =accu>i' M; a(e> confortabil (i
caut s; m; rela?e> spre a"mi trage sufletul' <nc&id oc&ii (i <ncerc s; m; concentre>
asupra fantasticelor arome ce ies din apa' .imt aproape fi>ic cum lic&idul %er>ui u(or
%scos <mi penetrea>; porii intrndu"mi <n circuitul sang%in' * stare pl;cut; de lene
pune st;pnire pe mine aducn du"m; aproape de re%erie'
Nu (tiu ct stau a(a dar <n momentul <n care desc&id oc&ii <l %;d pe !idam f;cndu"mi
semn s; ies' <l urme> <ntr"o ni(; unde m; tre>esc <n%;luit <ntr"o ploaie cald; de ap;' M;
uit <n sus (i %;d c; de fapt apa %ine dintr"un du( de alam; supradimensionat' Dupa
cte%a clipe sunt scos (i a(e>at <n mi=locul <nc;perii aproape de masa de piatr;' !idam
ia de pe mas; ce%a ce seam;n; cu o g;leat; de lemn (i un gen de bidinea (i se apuc; s;
m; ung; cu un fel de past; ar;mie' Dupa ce sunt <mbcsit din cap pn; <n picioare sunt
<nf;(urat asemeni unei mumii <ntr"un cearceaf (i culcat pe mas;' De(i nu pot spune c;
<mi place sen>aia aipesc' Mna c&elului care <mi atinge um;rul m; face s; tresar' M;
dau =os de pe mas; (i intru iar la du(' M; sp;l temenic' Cnd ies !idam m; a(teapt; cu
o can; de ceai cald' * sorb cu pl;cere dup; care <mi face semn s; m; <ntind la loc pe
masa de piatr;' M; gndesc s; iau un cearceaf (i s; m; acop;r <ns; <mi face semn c; nu'
<ntinde cearceaful (i deduc din semne c; %rea s; m; a(e> cu faa <n =os' <(i suflec;
mnecile (i m; unge cu ulei dup; care <ncepe s; m; mase>e' Identific mirosul
ro>marinului (i al uleiului de m;sline'
:rebuie s; recunosc c; face masa= profesionist' .imt cum <mi lucrea>; fiecare mu(c&i <n
parte cum urm;re(te curbura coloanei cum <mi trage fiecare os' M; simt att de bine
<nct a( %rea s; continue la nesfr(it'
Dup; masa= sunt <nf;(urat <ntr"un alt cearceaf (i dus <n camer; printr"o ie(ire lateral; a
s;lii care ne face s; a=ungem <ntr"un &ol (i apoi direct <n sala de la intrare'
M; a(e> pe pat (i adorm instantaneu' Vise> c; sunt pe o cmpie cu flori' .unt fericit
rd' <n dep;rtare tata <mi face semn cu mna'
M; tre>esc brusc' *are de ci ani nu mi"am mai %isat tat;lC Am (i uitat cum ar;ta'
Descop;r a(e>ate pe marginea patului un costum (i o perec&e de pantofi asem;n;tori
cu ai lui Cristofor <ns; de culoare alb;' M; &ot;r;sc s; m; <mbrac cu ele' Poate a(a o fi
obiceiul casei'
Intru <n bibliotec; unde <l g;sesc pe Cristofor citind <mi este ru(ine s; <i spun c; mor de
foame dar nu este ne%oie c;ci mi"o ia <nainte)
L B;nuiesc c; legume (i brn>; tofu' Mi"este att de foame <nct le de%ore>' Nu pot
spune c; m; omor dup; a(a ce%a <ns; m;car au gust' Mai puin sucul care aduce cu
spanac stors din care iau dou; <ng&iituri (i apoi <l las'
M; <ntorc din nou <n bibliotec;' Cristofor m; a(teapt; <ncerc s; <mi e?prim aprecierea la
adresa lui !idam c;utnd cu%inte de laud; <ns; nu <ncep bine c; acesta intr; pe u(;
aducndu"mi sucul'
" <mi pare bine c; i"a pl;cut .PA"ul nostru >ice Cristofor >mbind' De altfel ai s;
continui a(a cam <nc; dou; s;pt;mni'
Nu pot spune c; nu m; bucur' Dac; o s; am parte de un asemenea r;sf; timp de dou;
s;pt;mni atunci am s; iu g;se(te pe unul din rafturi o cutiu; din metal pe care o desc&ide (i
scoate din ea un (nur cu un medalion rotund pe care mi"2 <ntinde' <l apuc (i m; uit la
el' 7ste de fapt un disc de metal perfect rotund care este format dintr"o reea de
cercuri care la rndul lor se <ntrep;trund formnd un fel de flori a c;ror petale se
unesc'
" Ast;>i a fost ultima >i de tratament cu ap; spune Cristofor'
Nu m; pot st;pni (i scot un oftat' Au trecut de=a dou; s;pt;mniC A fost att de bineA
M; simt ca un nou n;scut' .unt destins lini(tit %iaa este a(a de frumoas;A Ce curios
am uitat s; mai trag liniue pentru a contabili>a >ilele'
" Am s; te rog s; pori tot timpul acest medalion continu; el' Repre>int; 6loarea Vieii'
Are leg;tur; (i cu MerPaBa'
" Ce <nseamn; MerPaBaC <ntreb eu nedumerit'
" MerPaBa este un cmp de energie cristalin; care este alc;tuit din tipare specifice
geometriei sacre cu a=utorul c;rora se alinia>; laolalt; mintea corpul (i inima'
MerPaBa %ine din %ec&iul 7gipt (i <nseamn; Mer"lumin; Pa"spirit Ba"corp' .piritul
(i corpul <ncon=urate de anumite cmpuri rotati%e de lumin; adic; cercuri <n cercuri
spirale de energie foarte asem;n;toare cu cele ale ADN"ului pot face ca entitatea s;
treac; dintr"o dimensiune <n alta' Cu a=utorul ei poi transcende timpul (i spaiul'
" Adic; poi %i>ita alte planeteC
L Cu siguran;' Iar cei de pe alte planete cu a=utorul acestui cmp ne pot %i>ita pe
noi'
L i c;
suntem singuri <n imensitatea asta de uni%ers' Am c&iar con%ingerea c; e?ista do%e>i
<ns; acestea sunt foarte bine ascunse' De ce nu (tiu'
Cristofor se uit; lung la mine dup; care continu;)
L :imp de secole omenirea a fost inut; <n <ntuneric' Dnde(te"te doar ci au murit
spunnd c; p;mntul este rotund' Dintotdeauna au e?istat capete luminate care au
dosit sau trunc&iat ade%;rul' De ceC Din simplu moti% c; este mai u(or s; conduci o
mas; de oameni cu cuno(tine limitate dect persoane libere (i informate' .igur c; din
cnd <n cnd s"au mai aflat di%erse lucruri a mai transpirat cte o informaie <ns; cele
reale au fost repede comb;tute iar cele nereale au fost susinute ca fiind ade%;rate' A(a
se procedea>; (i <n pre>ent <ns; acum oamenii fiind mai e%oluai mai inteligeni (i
a%nd acces la informaii au <nceput s; filtre>e cu a=utorul raiunii ceea ce face ca
ade%;rul s; fie mult mai greu de ascuns'
L Ce este geometria sacr; <ntreb eu '
L Deometria sacr; repre>int; forma pe care o creea>; un anumit tip de frec%en;'
Altfel spus forma este un re>ultat direct al formei' Materia <ntreag; e?ist; datorit;
faptului c; energia acestei materii este meninut; <ntr"o anumit; stare ca substan; a
%ibraiei' 7ste ba>a creaiei este ba>a armoniei'
L Deci (i noi suntem f;cui cu a=utorul geometriei sacreC <ntreb eu'
L Da (i nu numai c;ci creaia e?ist; (i se pre>int; ca tipare energetice de forme de
und; care se alinia>; fa; de anumite forme directoare predefinite' Astfel se e?plic; de
ce tonurile Creaiei se propag; peste tot prin di%erse medii din uni%ers determinnd
astfel manifest;ri predictibile' repetabile care sunt reacii fa; de aceste tonuri' Aceste
manifest;ri se pot %edea sub forma sistemelor stelare a planetelor atomilor celulelor (i
cuantelor' :onuri multiple se manifest; simultan ca ni(te cor>i armonice ale
informaiei determinnd energia s; se combine <n di%erse tipare ale dimensionalit;ii'
L Adic; cumC
L De e?emplu %ibraiile care determina siliciul din crusta P;mntului (i carbonul
din corpul nostru se alinia>; unor tipare directoare tetraedrice' 6olosind singurele
cu%inte pe care le a%eau la dispo>iie <n %remea lor <nelepii din %ec&ime au pre>entat
toate acestea astfel) @Ea <nceput a fost Cu%ntul (i Cu%ntul era cu Dumne>eu (i
Dumne>eu era Cu%ntul' Ea <nceput el a fost cu Dumne>euI toate lucrurile s"au f;cut
prin 7l (i f;r; 7l nimic nu s"a f;cut din cte s"au f;cut' <n 7l era %iaa (i %iaa era
lumina oamenilorB'
L Deci omul a fost creat prin puterea cu%ntuluiC Rntreb eu'
L Da <ns; (i cu a=utorul elementelor (i a Du&ului .fnt' Ea toate acestea s"au
ad;ugat cone?iunile energetice' :rebuie s; <nelegi c; la <nceput a fost intenia ideea
creaiei apoi s"a stabilit tiparul' :oate tiparele Creaiei tridimensionale inclusi%
forma uman; sunt constituite din leg;turi energetice' Aceste leg;turi energetice la
rndul lor pot a%ea cinci forme' 6iecare tipar <n parte re>ult; dintr"una din cele cinci
forme simple sau dintr"o combinaie a lor'
" 9i (tie cine%a aceste lucruriC Pot fi demonstrateC
" Da <mi r;spunde Cristofor' :imp de secole aceste cinci forme au constituit un subiect
de cercetare (i de de>bateri' 8nele religii s"au de>%oltat a%nd ca ba>; informaiile
despre aceste formeI (colile misterelor s"au dedicat p;str;rii acestor informaii pentru a
fi utili>ate de generaiile urm;toare' 9tiina alc&imiei care a fost adesea asociat; cu
transformarea plumbului <n aur are r;d;cini <n studiul asupra acestor forme'
Alc&imi(tii erau mai puin preocupai s; obin; metalele concrete ci mai degrab; de
transformarea pe care metalele o suportau atunci cnd treceau de la o form; de
manifestare la alta' Modelele fundamentale care sunt literalmente codurile geometrice
ale Creaiei sunt cunoscute ast;>i drept solide platonice (i descriu fi>ic %olumele
cuprinse de aceste modele'
" Platonice %ine de la PlatonC
" Da termenul @platonicB face referire la omul de (tiin; (i filo>oful Platon (i la una
dintre cele mai cunoscute lucr;ri ale sale :imaeus' <n aceast; lucrare Platon folose(te
ca instrument metafora pentru a descrie o cosmologie uni%ersal; ba>at; pe anumite
tipare interconectate ale geometriei' :otu(i se pare c; aceste tipare au fost cunoscute
cu mult <nainte de Platon dup; cum o arat; %estigiile ar&eologice ale formelor
re>ultate din' aceste tipare care pot fi %;>ute <n Mu>eul din Cairo din 7gipt' <n
casetele de sticl; se afl; e?ecutate cu finee modele ce datea>; de acum 1',,, de ani
modele ale formelor despre care se %orbe(te <n :imaeus' 9i mai %ec&i dect aceste forme
sunt cele p;strate la As&molean Museum din *?ford Anglia despre care se estimea>;
c; au fost asamblate cu apro?imati% 2,,, de ani <nainte de %remea lui Platon' De(i nu
sunt tot att de fin lucrate ca formele egiptene aceste modele repre>int; <ntr"un mod
foarte e%ident indicii despre cunoa(terea naturii fundamentale geometrice a
@c;r;mi>ilorB Creaiei'
" 9i ce <nseamn; solid platonicC <ntreb eu curios'
" 8n solid platonic poate fi definit drept suprafeele ce conturea>; un %olum foarte
special perfect <nc&is' :oate dimensiunile ce definesc poriuni ale acestui %olum sunt
egale fiind de asemenea egale %alorile tuturor ung&iurilor interioare ce definesc
colurile' Din punct de %edere conceptual se poate considera c; un astfel de solid
const; dintr"o singur; celul; elementar; a formei care se repet; prin celule adiacente
egale pn; ce a=unge din nou <n contact cu celula iniial;' :oate ung&iurile formate
prin alipirea celulelor elementare sunt egale ca (i dimensiunile tuturor laturilor
celulei' <n pre>ent se cunosc cinci solide platonice regulate' 7le sunt de di%erse
comple?it;i iar comple?itatea lor este dat; de num;rul de fee' A%em astfel) tetraedru
care are 4 fee 3 muc&ii (i 4 coluriI &e?aedru adic; cub cu 3 fee 2+ muc&ii (i - coluriI
octaedru " - fee 2+ muc&ii (i 3 coluriI dodecaedru " 2+ fee 1, muc&ii (i +, coluri (i
icosaedru cu +, fee 1, muc&ii (i 2+ coluri'
Cam asta <nseamn; geometrie sacr;' M; uit la medalionul din palma mea' 7ste att de
simplu (i pl;cut <nct m; <ntreb la ce bun atta teorie cnd de fapt totul se reduce la
cte%a cercuri <ntrep;trunse'
L Re%enind la medalionul pe care i l"am dat te rog s; nu <l scoi de la gt' Dup;
cum spuneam prin MerPaBa putem c;l;tori <n alte dimensiuni putem accesa portaluri
sau cmpuri energetice'
L Poate m; tre>esc pe Marte glumesc eu' Culmea ar fi s; m; <ndr;gostesc de %reo
marian;A
Cristofor >mbe(te' Nu (tiu de ce dar mi se pare <ngndurat'
" <n genere adaug; el dac; %reodat; %ei a%ea ne%oie de a=utor nu e>ita s; m; c&emi' 7u
te pot a=uta doar dac; %rei tu spuse el subliniind tu"ul'
<l %;d tare <ngndurat (i acest lucru m; intrig;'
" A>i ne %om desp;ri spuse el' .per ca atunci cnd ne %om re%edea s; fie cu bineA
Din tonul lui <neleg c; unul din noi pleac; (i cum sunt sigur c; eu nu sunt acela <l
<ntreb)
" Pleci unde%aC
" <ntr"un fel' De fapt nu plec ci %oi r;mne <ntr"o alt; realitate'
Ca de obicei nu <neleg nimic (i plec bul%ersat la mine <n camer;' M; a(e> <n pat (i m;
gndesc la cele discutate'
Ce frumos ar fi dac; ar fi ade%;rat' Din p;cate nimeni nu poate demonstra aceste
lucruriA 7le pot fi in%enii delirante ale unor mini sc&i>ofreniceA Nimeni (i nimic nu te
poate con%inge dect dac; tr;ie(ti tu sau %e>i tu dac; ai propria e?perien;' 7ste ca (i
cu friptulA Degeaba i' Ce mi se pare ciudat
este faptul c; simt cum%a <n interiorul meu c; e?ist; un dram de ade%;r'
Adorm strngnd <n mn; medalionul de la gt'
Desc&id oc&ii (i constat c; este <ntuneric be>n;' * durere ascuit; <mi sf(ie sternul'
7ste caS (i cum cine%a <mi <nfige un pumnal (i <l r;suce(te' <mi dau lacrimile <ncerc s;
ating locul <ns; nu mai apuc c;ci sunt smuls din pat' V;d cum mii de fire colorate
unele mai subiri altele mai groase <mi ies din trup' Din sternul meu pleac; ce%a ce
seam;n; cu o funie cu a=utorul c;reia sunt tras <n sus' Jip <ns; nu <mi aud %ocea' *
panic; imens; m; cuprinde (i le(in' Nu (tiu ct am stat a(a <ns; cnd <mi re%in <mi dau
seama c; sunt cu faa <n =os <n ce%a ce se simte a fi nisip' .ternul <nc; m; doare dar
sen>aia nu mai este a(a de acut;'
Ridic capul (i %;d nisipul %iolet' M; uit <mpre=ur' :otul <n =urul meu este %ioletA Cred
c; de la durere receptorii mei %i>uali nu mai recepionea>; bine culorile' Dar unde m;
afluC <mi %ine <n minte c; m"au aruncat din cas; unde%a pe o pla=;' M; <ntorc (i
r;mn mut de uimire' <n faa mea se desc&ide o mirific; mare %iolet ale c;rei unduiri
u(oare arunc; cnd (i cnd refle?e argintii' Pe bolta cereasc; de un alb"%iolet
str;lucesc mndri doi a(tri' M; simt tras din nou <ns; de data aceasta durerea nu mai
este att de ampl;'
M; tre>esc a(e>at pe un fotoliu <n centrul unei s;li foarte asem;n;toare unui
amfiteatru' <n spatele meu se afl; o mas; de sticl; lung; cu dou;spre>ece scaune
<nalte din acela(i material dispuse pe una din laturi' 6otoliile din amfiteatru ca de
altfel (i cel pe care stau eu sunt de culoare alb;' .; tot fie %reo sut; de locuri' Dar de ce
nu este nimeniC M; uit <n sus c;utnd s; aflu sursa acestei lumini u(or %iolet dar nu
%;d dect o cupol; de sticl; de un alb opac' .e aude un sunet foarte asem;n;tor unui
gong (i u(a din lateral se desc&ide' Prin ea <ncep s; intre <n t;cere ni(te fiine ciudate
alb"l;ptos cu form; umanoid; <ns; cu e?tremit;i anormal de lungi (i subiri' *c&ii
sunt mari (i negri iar capul u(or trape>oidal este susinut de un gt subire u(or
disproporionat fa; de corp dar delicat' .unt lipsii complet de orice fel de p;r (i
arat; ca (i cnd ar fi de>br;cai' Interesant este faptul c; nu par a a%ea se?e diferite'
Jip (i %reau s; m; ridic de pe scaun <ns; nu reu(esc s; m; mi(c' <mi este fric;A
Dup; ce sala s"a umplut se aude iar;(i un gong' De data asta se desc&ide u(a din
spatele mesei (i prin ea apar alte dou;spre>ece asemenea fiine care se a(a>;'
<n spatele lor coboar; un ecran pe care se %ede imaginea unei entit;i de acela(i gen
stnd <ntr"un fotoliu' De la masa de pre>idiu se ridic; cine%a (i <ncepe s; %orbeasc;
<ntr"o limb; ciudat; melodioas; pe care culmea o <neleg)
" Dragi frai conduc;tori ai planetei !?ala' Ne"am <ntrunit ast;>i aici la cererea
fratelui nostru .at&' 7l a a=uns la acel grad de de>%oltare <n care poate alege ceea ce %a
face mai departe' Ca orice locuitor al planetei are dreptul la dou; opiuni dar consiliul
este cel care anali>ea>; (i aprob; misiunea optim;' 7l a renunat la cea de a doua (i
solicit; dreptul de a p;r;si aceast; dimensiune (i de a se <ncarna pe P;mnt'
<n sal; se aude un murmur de uimire' .imt cum m; scol de pe fotoliu (i instincti% oc&ii
<mi cad pe monitor' V;d c; (i fiina de acolo s"a ridicat <n picioare' Inspir adnc (i
<ncep s; %orbesc' 8n %al de c;ldur; m; trece cnd <mi dau seama c; entitatea din
imagine sunt c&iar eu' <ncerc s; fac cu mna dar nu reu(esc' 7ste ca (i cu m"a( afla <n
corpul unei alte persoane para>itnd"o f;r; a a%ea <ns; acces la aciunile ei'
L A(a este am cerut dreptul la <ncarnare pe p;mnt renunnd la cea de"a doua
posibilitate spun eu dup; care m; a(e>'
L Acest lucru <nseamn; c; orict de gre(it; ar fi &ot;rrea noi trebuie s; o
accept;m spuse fiina (i se a(e>;'
Din amfiteatru se ridic; o alta'
" .unt Ee&at spune el <nclinnd u(or capul <nainte' :rebuie s; inem cont de dorina
fratelui' Vreau totu(i s; ;'
Cel ce %orbise primul se ridic; din nou'
" Ceea ce ai ales <nseamn; un nou <nceput' :ot ceea ce (tii toate acumul;rile tale toat;
e%oluia ta spiritual; inate <n
AGas&a (i %ei a%ea acces la ele doar cnd <i %ei fi <nc&eiat ciclul re<ncarn;rilor
succesi%e' De asemenea leg;tura ta con(tient; cu 6ora Creatoare %a fi blocat;' Nu %ei
mai a%ea posibilitatea cercet;rii Cronicilor AGas&a (i deci toate aciunile tale %or fi
f;cute la risc dar ele ate ca (i Garm;' De(i ai a=uns la un <nalt grad
de maturitate .piritual; noi consider;m c; nu e(ti preg;tit' .untem con(tieni de
faptul c; 6ora Creatoare a &ot;rt ca toi cei care reu(esc s; treac; prin t;%;lugul
e?perienei numit; P;mnt (i s;"(i dep;(easc; condiia de *m prin <nsu(irea
%ibraiilor specifice tuturor polarit;ilor negati%e (i po>iti%e au (ansa de a de%eni co"
Creatori <ns; a <ncepe o nou; e?perien; repre>int; pentru noi un risc inutil pe care nu
(tim de ce %rei s; i"l asumi' Vei fi acolo singur c;ci nu mai este nici unul din noi pe
planeta aceea'
7ntitatea <n interiorul c;reia m; aflu se ridic; <n picioare' .imt cum o mare iubire <mi
inund; sufletul' <mi %ine s; plng'
L Dragii mei frai' Am asistat cu %ederea interioar; la crearea acestei planete' Am
simit ct; iubire (i speran; s"a pus <n ea' Vreau s; fiu acolo de acum de cnd s"a
creat (i pn; cnd %a face saltul' 9tiu c; misiunea care mi"arn ales"o este deosebit de
grea' 9tiu c; e?ist; riscul s; nu pot ie(i din %ltoarea Garmei <ns; %reau s;
e?perimente> aceast; iubire' Vreau s; o a=ut s; <n%; al;turi de ea s; mor (i s; m;
nasc s; gre(esc (i s; fac bine s; suf;r (i s; m; bucur <ntr"un cu%nt %reau s; tr;iesc
acolo spre a"mi des;%r(i cunoa(terea' .imt cu toat; fiina mea c; aceasta <mi este
menirea'
L Bine dar %ei fi singur' Indiferent de ce %ei face nu <i %ei g;si perec&ea' Vei fi
singur <ntr"o mare de %ibraii necunoscute'
L <neleg (i <mi asum acest risc' Cer consiliului s; ia act de &ot;rrea mea' 7ste
definiti%;'
<n sal; se a(terne lini(tea' Consiliul iese' Dup; cte%a clipe se <ntoarce iar entitatea
care %orbise prima spuse)
" Am &ot;rt nu f;r; durere s; d;m curs inteniei tale' Conform dorinei tale %ei fi
(ters din Cronica planetei !?ala (i %ei r;mne doar <n Cronica AGas&a' Vei putea
p;r;si planeta la prima acti%are a portalului' 6ora Creatoare s; te a=ute (i s; te
<nsoeasc; c;ci %ei fi singur'
" Cer dreptul s; %orbesc aud din sal;'
.unt A&lsa' .unt membr; <n consiliu (i cer dreptul de a pleca al;turi de .at&'
8n %al de uimire str;bate sala i>bucnind <ntr"o furtun; >gomotoas;' Pri%esc <n sal;'
8n %al de c;ldur; <mi inund; sufletul' .imt cu toat; fiina mea c; aceasta este Hulie'
Iubita mea cura=oasa meaA
" Dar acest lucru <nseamn; o retrogradare cu bun; (tiin;A >ise o alt; entitate din
pre>idiu' Nimeni niciodat; nu a mai f;cut a(a ce%aA .; ceri di>ol%area propriei
con(tiine superioareA
" Renun la dreptul meu de coordonator' Renun la toate onorurile acordate (i cer
dreptul de a accesa portalul <mpreun; cu fratele meu' 6ac leg;mnt de <nsoire <n faa
%oastr; (i a Creatorului (i <mi asum toate riscurile' Absol% acest consiliu de p;catul de
a"mi da acordul c;ci prin accesarea Con(tiinei .uperioare am dreptul de a alege
singur;'
9tiu simt c; ceea ce tr;iesc eu de fapt este o remernorare a unei <ntmpl;ri petrecut; cu
miliarde de ani <n urm; pe o planet; cu nume greu de pronunat <ns; lacrimile m;
n;p;desc' V;d cum de fapt prin acest leg;mnt dou; entit;i dou; suflete perec&e (iau
=urat de fapt <n faa Creatorului iubire %e(nic;''
M; tre>esc stnd al;turi de Hulie <n nisipul %iolet r;coros' * in de mn; uitndu"m;
la marea cu refle?e I argintii care reflect; distorsionat nimburile celor doi sori " (i <mi
aud sufletul %ibrnd la unison cu fiina lui a Creatorului' 8n %al de iubire <mi inund;
sufletul' 9tiu c; plec pe planeta suferinei pe frumoasa planet; albastr;si loc de
isp;(ire (i ele%are (coala cea mai dur; din 8ni%ers' Din >are se aude sunetul de
acti%are al portalului' Ne ridic;m (i plec;m <ntr"acolo' A=ungem pe o platform;
imens; pe care recunosc uimit semnul MerPaBa' P;(esc pe ea al;turi de Hulie
inndu"ne de mn;' <n =urul nostru se adun; >eci de fiine' Ee simt parc; fi>ic tristeea'
Din platform; se ridic; dou; tetraedre de lumin; care <ncep s; se roteasc;' .untem <n
mi=locul lor'
* lumin; orbitoare <mi str;punge trupul' * scap pe Hulie'
" Am s; te caut <n %e(nicie mai apuc s; ' Desc&id cu fora u(a laboratorului lui Cristofor' <l %;d stnd <n faa
obiectului rotund din capul mesei care se do%ede(te a fi o oglind;'
<ncerc s; spun ce%a <ns; (u%oaiele calde ale oc&ilor m; <mpiedic;' Cristofor m;
<mbr;i(ea>;' .imt cum inima <mi este cuprins; de pace <ns; nu m; pot opri din plns'
Culmea este c; nu m; simt penibil'
L Am mai <ntlnit"oC <ntreb eu printre sug&iuri'
L De nenum;rate ori aud r;spunsul lui'
Ca prin farmec !idam <(i face apariia aducndu"mi un ceai' <l sorb cu nesa (i simt
cum lic&idul fierbinte <mi penetrea>; simurile calmndu"m;'
" Vreau s; (tiu dac; ceea ce am tr;it este ade%;rat spun eu'
L Numai tu poi (ti acest lucru <mi r;spunde Cristofor'
L De ce s"a =ertfit pentru mineC
" 9tii >ise el <ngndurat unele fiine cred <n iubire' De altfel iubirea este sentimentul
care a stat la ba>a creaiei' 7l se g;se(te pre>ent <n toate Eumile (i <n toate 8ni%ersurile'
A iubi <nseamn; a re>ona perfect cu <ns;(i Pro%idena Di%in;'
" Bine dar de ce a f;cut"oC
" Din iubire' 8na din legile creaiei spune c; fiecare fiin; din 8ni%ers <(i are o perec&e'
* singur; perec&e'<ntr"o <ncarnare o g;se(ti <n alta o caui dar e%oluia complet; are
loc atunci cnd sufletele perec&e se <ntlnesc <ntr"o %ia; 'tr;iesc e%oluea>; (i se <nal;
<mpreun;' 7le trebuie s; se susin; reciproc c;ci femeia (i b;rbatul formea>; un tot
unitar' Nu e?ist; des;%r(ire f;r; aceast; e?perien;'
" Ce este de fapt iubirea <ntreb eu mai mult retoric'
" Aceast; iubire de care e inima este mu>ica cosmic; sunetul %e(niciei'
" :u ai cunoscut aceast; iubireC <ntreb eu curios'
L Am s; ise Cristofor <ncercnd parc; s; ocoleasc; r;spunsul'
L De mult de tot pe aceste meleaguri pe care ne afl;m poi acum adic; <n Carpai
care de altfel sunt cei mai b;trni muni ai planetei tr;ia bra%ul popor dac' 7rau
oameni drepi coreci (i cu fric; de Dumne>eu' :rebuie s; ei (i idoli dacii erau monotei(ti' A%eau un singur
Dumne>eu pe care <l numeau Namol?e'
<n mi=locul acestor muni era un c;tun puin i>olat de restul satelor <n care <(i duceau
%iaa o mn; de oameni'
<n noaptea aceea de iarn; pe femeie o apucase durerile facerii' B;rbatul plec; gr;bit
dup; moa(a satului' :remura speriat era primul lor copil Namol?e iereB <ns; <n sufletul lui r;sunau obsesi% cu%intele
b;trnului <nelept) @%a fi ca o stea c;>;toareB' Nu reu(ise s; <neleag; <nc; tlcul lor
(i mai ales nu deslu(ea ce <nseamn; furnic;tura aceea ciudat; din inim;'
6ata se n;scu a doua >i spre diminea;' 7ra un copil luminos ce %enise pe lume
aducnd cu ea flac;ra iubirii l;untrice' :oi au %;>ut focul sacru al cunoa(terii care se
oglindea <n oc&ii ei de culoarea cerului''
.e &ot;rr; s; o numeasc; Aegis' A(a au spus <nelepii' Copila crescu acolo sus pe
munte <ncon=urat; de lini(tea naturii de frumuseea plaiurilor dacice de i>%oare
cristaline (i flori cu puteri t;m;duitoare'
Anii trecur; iar copila de%eni o fat; frumoas; dup; care toi fl;c;ii locului <(i
aruncau pri%irea <ns; ea p;rea s; nu"i %ad;I o interesau mai mult animalele (i prefera
s; <(i petreac; timpul ascultnd po%e(tile (i sfaturile <neleptului cel b;trn'
Niciodat; nu a <neles <ns; de ce oc&ii lui o pri%eau cu tristee (i de ce cteodat;
>mbetul lui trist i un tropot de cal (i %oci
b;rb;te(ti' :ocmai cnd tat;l ei se preg;tea s; ias; pe u(; <n prag ap;ru c&ipul lui'
7ra un fl;c;u obi(nuit <ns; pri%irea lui <ntunecat; (i pletele ruginii care"i c;deau pe
umeri <i umplur; oc&ii de lacrimi' 9i tot uitndu"se a(a la el Aegis se <ntreba de ce oare
sufletul ei p;rea s; se sf(ieC Mai simise acest lucru atunci cnd bunica ei trecuse la
Namol?e (i (tia c; o %a re%edea abia dup; mult timpI dar acumC <n momentul <n care
oc&ii lor se <ntlnir; i se p;ru c; %ede <n ei acela(i lic;r sau s; fi fost doar o p;rereC
@.unt mesagerB >ise fl;c;ul (i mai <nainte ca tat;l ei s; le porunceasc; s; ias; afar;
c;ci femeile nu a%eau ce c;uta la discuii b;rb;te(ti reu(i s;"i aud; numele) Dega'
De(i afar; <ncepuse s; ning; ea nu simea r;coarea fulgilor ce u nici pe mama ei
care <ncerca s; priponeasc; <n gra=d calul str;inului nu au>i nici cnd o c&ema pe
nume c;ci <n urec&i ropotul inimii ei ile acolo
pn; cnd ninsoarea a%ea s; se opreasc;'
9i >ilele <ncepur; a trece' 9i cu ct %iscolul se <nteea cu att ea mulumea mai tare lui
Namol?e pentru faptul c; str;inul nu putea pleca'
9i a(a <ncet >i dup; >i sc&imbul timid de pri%iri se transform; <n u(oare atingeri (i
mai apoi <n strngeri de mn; pn; cnd <ntr"o >i cnd se preg;tea s; plece <n p;dure
pentru a duce fn animalelor s;lbatice Dega se oferi s; o a=ute' 9i acolo <n taina
p;durii <ncon=urai de cri%;ul iemii se s;rutar;' Ea <nceput mai timid apoi din ce <n
ce mai ap;sat contopindu"(i parc; fiinele' 7ra ca (i cum uni%ersul se desc&ise
absorbindu"i <n abisul s;u f;cndu"i s; uite de timp (i de spaiu' Acolo <n faa
sti&iilor naturii <(i =urar; credin; %e(nic; dincolo de moarte' 9i iat; c; >;pada <ncet;
s; mai cad; (i fl;c;ul se %;>u ne%oit s; plece <napoi pentru a duce r;spunsul'
<n noaptea dinaintea plec;rii <(i mai =urar; odat; iubire (i <(i f;g;duir; s; se
c;s;toreasc; <n prim;%ar;' 8rma s; duc; r;spunsul (i s; se <ntoarc; s; o cear; de la
tat;l ei' Cu inima tres;ltnd de bucurie la gndul re%ederii Dega <nainta prin p;dure'
Nu b;g; de seam; urletul lupilor care se apropiau din ce <n ce mai mult' Abia cnd era
prea tr>iu reali>; pericolul' Calul speriat <l trnti la p;mnt' V;>u cum un lup se
preg;tea s; sar; la el' :rase pumnalul (i i"2 implanta <n inim;' .imi sngele cald al
animalului (iroindu"i printre degete' Mai simi cum mna stng; <ncepuse s;"i ard; (i
<nainte s; le(ine apuc; s; <(i %ad; calul sfrtecat de lupi' <ncet <ncet simurile <ncepur;
s; ;reasc; a fost un lic;r de lumin;'
@*are acesta este focul sacru al lui Namol?eB se <ntreb; el @dar dac; da atunci de ce
simt miros de fiertur; de ierburiCB' Nu reu(i s; <(i r;spund; deoarece un somn
obositor aproape de le(in puse st;pnire pe el' Mai apuc; s; simt; cum o mn; aspr;
(i r;coroas; ise b;trna mai mult pentru sine'
@Are doar carnea sf(iat; oasele sunt bineB'
Aegis pri%ea <n >are' De acolo de sus din %rful obser%atorului iscodea cu oc&ii
<ntreaga %ale <n sperana c; %a %edea %reun c;l;re' <ns; >ilele treceau nemiloase
f;cnd ca sperana ei s; scad;' *dat; cu c;derea frun>elor simi c; <n sufletul ei s"a
sf(iat ce%a' .e gndea la po%e(tile b;trnilor la fetele frumoase din satul de la %ale
la fiice de <mp;rat (i c&iar la ielele p;durilor'
Cnd prima >;pad; sosi peste sufletul ei se a(ternu de>n;de=dea' .paima iniial; se
transform; <n de>n;de=de' Cu fiecare >i care trecea oc&ii ei lumino(i de%eneau tot mai
tri(ti (i mai stin(i'
Cnd <n sfr(it p;rinii ei au %;>ut transformarea era de=a prea tr>iu'
Aegis c;>u la pat' <(i simea sufletul pustiit iar lacrimile %;rsate s;paser; adnci
cearc;ne' <n inima ei se d;dea b;t;lia final;' <ncet iubirea iniial; <ncepu s; se
transforme <n ur; dar nu ur; fa; de omul iubit c;ruia <i c;uta iertare ci ur;
<mpotri%a sorii a destinului' * furie mut; <i sf(ia pieptul' Nu <nelegea (i nu %oia s;
cread; c; tocmai ei care nu gre(ise cu nimic Namol?e <i era potri%nic'
Cu fiecare clipa de%enea tot mai sl;bit;' Degeaba c&emaser; toi %racii locului
degeaba i se f;cuser; descntece (i fierturi' 6ocul mistuitor nu putea fi stins'
Doar b;trnul <nelept era singurul care nu f;cuse nimic' De >ile <n (ir st;tea <n faa
casei pri%ind cerul (i bolborosind cu%inte doar de el (tiute'
<n dimineaa aceea femeile se adunaser; <n faa porii (optindu"(i %orbe <n colul
n;framei' Din cas; se au>ea doar plnsul de neputin; al mamei' <n rest era o lini(te
att de ap;s;toare <nct p;rea c; natura <ncremenise <n a(teptarea cruntului
de>nod;mnt'
Deodat; din >are se f;cu au>it ropotul unui cal' Ea <nceput mai slab apoi din ce <n ce
mai aproape tot mai aproape pn; cnd <n dreptul casei opri un arm;sar alb plin de
sudoare'
Dega desc;leca (i mirat de neobi(nuita adunare d;du binee <ncercnd s; intre <ns;
b;trnul <nelept <l prinse de mn; (optindu"i) @Prea tr>iuAB'
6l;c;ul se repe>i <n;untru' Nu b;g; de seam; oc&ii <nl;crimai ai mamei (i nici
mirarea tat;lui ci numai pe Aegis' Citi <n pri%irea ei bucuria de a"2 re%edea <ns;
trupul sl;bit refu>a s; o asculte' * apuc; de mn; <ns; ea doar tres;ri' P;rea o pas;re
r;nit; <n ultima >%cnire a %ieii'
* strig; pe nume dar ea nu a%u puterea s; ele lui se apropiara de ale ei culegndu"i ultima suflare' .imi cum
sufletul ei <n trecere i nici strig;tele femeilor nici
c&em;rile b;rbailor care <l <ncura=au spunndu"i c; moartea <nseamn; de fapt
rena(tere c; nu se cade s; plngi' Pri%ea <n gol orb (i mut <mpietrit asemeni unei
stnci'
Au &ot;rt s; o <ngroape pe creast; locul este nu departe de aici acolo unde st;tea ore
<n (ir %orbind cu norii'
Dega r;mase lng; mormntul ei' Degeaba <l c&emaser; degeaba ;(ie sti&iile p;durii iubire %e(nic; pentru acel trup de lut'
Pumnalul luci scurt str;b;tnd noaptea ca un ip;t de pas;re' 9i"2 <mplnt; scurt'
Cu sngele (iroindu"i din piept se pr;bu(i peste mormnt' Cu oc&ii larg desc&i(i
pri%ind la cer <(i d;du ultima suflare' Atunci <l blestem; pe Namol?e (i ceru dreptul cu
liberul s;u arbitru de a fi <n %e(nicie al;turi de ea s; nu o p;r;seasc; niciodat;'
9i astfel cele dou; s;rmane entit;i ce %eniser; pe acest p;mnt pentru a manifesta
iubirea absolut; s"au tre>it unite doar <n %e(nicie' 9i cum ei <nc; nu ie(iser; din legea
Garmei leg;mntul f;cut i"a desp;rit <n %ia;' 9i astfel ei au trecut prin %ltoarea
re<ncarn;rilor succesi%e c;utndu"se strigndu"se'
Dar iat; c; la un moment dat dup; mii de ani <n acel loc a poposit un suflet o
entitate care simea c; <(i caut; perec&ea' Acum era mult mai e%oluat' 9i a=ungnd
acolo a <nceput s; recunoasc; locul sunetul munilor (i (oaptele %ntului' 9i sufletul
lui a <neles atunci leg;mntul f;cut' :rebuie s; <i spun c; orict ai fi de e%oluat i se
arat; numai ceea ce poi duce' 9i s"a rugat :at;lui cu toat; fiina sa cu toat; puterea
sufletului iar prin aceast; rug;ciune a inimii a cerut ca ceea ce fusese legat s; se
de>lege' Numai c; s;rmana entitate (i"a dat seama c; <n <ncarnarea aceea nu mai era
timp ca ei s; se re<ntlneasc;' 9i atunci a &ot;rt s; <(i ridice o cas; acolo <n >on;
spre a fi aproape de locul acela nu c; ar fi contat dar sufletul lui <ncerca s; culeag;
fiecare %ibraie a amintirii ei' 9i astfel se <nc&eie po%estea noastr;' 7ste o po%este
simpl; de dragoste po%estea a dou; entit;i ce nu au <neles c; fuseser; trimi(i pe
p;mnt pentru a manifesta iubirea absolut;'
Aici Cristofor se opre(te' M; uit <n oc&ii lui (i %;d o mare tristee' <neleg cum%a printre
rnduri c; aceasta este po%estea sa' M; gndesc c; este totu(i o mare nedreptate s; nu
itare c; omul ar trebui s;
aib; acces la propriul trecut pentru a putea aciona <n fa%oarea unui %iitor optim' 7u
sunt con%ins c; &ot;rrile pe care le"am luat <n aceast; %ia; au fost benefice de>%olt;rii
mele ca indi%id <ns; nu (tiu cu ce tare %in din trecut'
.punnd aceste %orbe <mi dau seama c; <ndoielile referitoare la re<ncarnare au disp;rut'
Cred c; e?periena oniric; pe care am a%ut"o m"a f;cut s; <neleg totu(i ce%a' Reali>e> c;
totul ar putea fi doar un %is <ns; intensitatea tr;irilor modul de percepie a
sentimentelor m; silesc s; admit e?istena unei ba>e reale'
L 8neori &ot;rrile pe care le lu;m ne pun <n situaia de a accesa un alt %iitor
spuse Cristofor <ngndurat scondu"m; din re%erie' Poate c; noi nu %om con(tienti>a
acest lucru niciodat; <ns; o aciune anume poate duce la o r;sturnare total; a sorii'
L Bine dar nu am acionat <n conformitate cu legea GarmeiC <ntreb eu' Nu ai spus
c; fiecare om are o soart;'
L Ba da dar dup; cum spuneam destinul este trasat <n linii generale' Calea de a
accede c;tre el poate fi stabilit; de c;tre fiecare <n parte' Ea fel e?ist; (i mai multe
cursuri ale %ieii' Ai multiple posibilit;i' 8nele drumuri sunt mai netede altele mai
ane%oioase unele ne duc direct c;tre int; altele ne ocolesc dar toate pn; la urm;
trebuie s; ne fac; s; a=ungem <n acela(i punct terminus <n locul <n care Garma <ncetea>;
s; mai e?iste'
M; &ot;r;sc s; m; retrag' .tau <n pat (i m; gndesc dac; a( fi fost mai fericit alegnd alt
drum' Nu cred c;ci sunt mulumit de mine <nsumi (i de reali>;rile mele' Adorm
gndindu"m; la po%estea lui Cristofor'
.imt cum m; >glie ce%a' Desc&id oc&ii (i %;d cum camera se <n%rte cu mine' Din
ce <n ce mai repede pn; cnd totul se transform; <ntr"un %orte? de lumin;' M; simt ca
(i cum a( pluti <n imponderabilitate' * stare de beatitudine m; cuprinde (i m; simt ca
<ntr"o bucl; atemporal; <n care nu mai e?ist; trecut pre>ent sau %iitor' M; simt ca (i
cum un burete magic ar fi trecut peste amintirile mele (tergndu"le' 8n flas& puternic
m; oblig; s; <nc&id oc&ii' M; tre>esc <n &olul unei case cu ni(te c&ei <n mn;' <n minte
<mi %ine e?periena trecut;' *are ce o mai fi de data asta' M; &ot;r;sc s; <nainte> pe
&ol (i culmea picioarele m; ascult;' A=ung <n dreptul unei oglin>i' M; uit <n ea (i
constat c; sunt eu' <mi fac cu mna m; strmb deduc c; am controlul propriilor mele
aciuni'
Intru <ntr"o sufragerie modern; a c;rei perei sunt tapetai cu superbe tablouri
suprarealiste' Ee studie> atent (i m; simt capti%at de impresionantele imagini onirice
pictate <n nuane de albastru sideral' V;d p;s;ri femei centauri cu trupuri
contorsionate animale ciudate peisa=e fantastice inorogi toate att de perfect redate
<nct <mi face impresia c; pictorul tr;ie(te <n acea lume'
Desc&id o u(; (i dau s; intru <ntr"un birou cnd <n spatele meu se aude o c&eie <n
broasc;' Caut un loc unde s; m; ascund dar nu mai apuc c;ci un b;ieel frumos foc
<mi sare <n brae'
" :at;A spune el <ntr"o engle>; perfect;'
M; (oc&e> att de tare <nct <ncep s; tremur' *are <n ce realitate m; afluC <n u(a
sufrageriei <(i face apariia Annie frumoasa mea american; care m; s;rut; cu foc'
" Ai %enitA <mi spuse ea' M; bucur c; nu ai uitat ca de obicei c; trebuie s; a=ungem
la %ernisa='
.c&ie> un >mbet de comple>en; <ncercnd s; fac o glum; pentru a afla mai multe'
" Ea %ernisa=C Cine Dumne>eu are %ernisa= ast;>iA ; c;ci <mi
aduc aminte c; ea nu %orbea france>a'
Nu ine c;ci %;d cum amndoi se strmb; la mine'
" Hos&ua treci (i te spal; o aud spunnd (i deduc c; pe copil <l c&eam; Hos&ua'
" De altfel (i tu te rog treci (i te preg;te(teA
 pe sc;ri' Copilul intr; <ntr"o camer; <n timp ce Annie desc&ide u(a altei
<nc;peri' M; <ntmpin; un dormitor matrimonial pe culori de crem' Annie intr; <n baie
l;snd u(a desc&is;' M; trntesc pe pat (i <ncerc s; par de"al casei' M; uit la ea cum se
de>brac; (i caut s; <mi aduc aminte cum ar;ta acum >ece ani cnd ne"am desp;rit'
7ste la fel de frumoas; poate puin mai matur; dar are aceea(i linie pl;cut;'
Rememore> clipele petrecute al;turi de ea (i <mi aduc aminte de discomfortul pe care lam
simit atunci cnd m"a anunat c; este gra%id;' Ce spaim; am trasA Am simit cum
cerul <mi cade <n cap cum %iitorul mi se (terge cum <mi pierd identitatea de sine cum
totul se reduce la un singur cu%nt) copil' Cte nopi de c&in (i discuii am a%utA Ct
m"am silit s; o fac s; <neleag; c; nu sunt preg;tit s; am copii c; acel sentiment de
tat; <mi lipse(te cu des;%r(ire c; pur (i simplu %reau s; tr;iesc pentru mine f;r;
obligaii f;r; constrngerea de a ine cont de alii' M; gndesc c; ceea ce tr;iesc acum
este de fapt un %iitor paralel <n care mi se arat; cum ar fi putut fi de fapt (i de(i stiu
%;d nimic deran=ant pn; acum nu pot spune c; sunt e?ta>iat'
Annie iese din baie (i <mi spune s; ne gr;bim' M; <mbrac f;r; prea mult; tragere de
inim;' In%oc o durere de cap spre a o face s; conduc; (i plec;m' Dup; pl;cuele de pe
(osea <neleg c; ne afl;m <ntr"o suburbie a ora(ului C&icago' *are mi"ar fi pl;cut <n
AmericaC
Annie opre(te ma(ina <n faa unei galerii' Citesc) C&icagoKs Modern Art Daller$' V;d
cum o mare de fotografi se arunc; asupra noastr;' Deci pn; la urm; a( fi a=uns (i aici
foarte importantA Desc&id portiera afi(nd un aer superior <ns; constat cu uimire c;
toate bliurile sunt <ndreptate c;tre Hos&ua'
8n om masi% u(or transpirat <(i croie(te cu greu drum prin mulime'
" Paul ia"2 pe Hos&ua (i gr;bii"%; a a=uns (i tele%i>iuneaA Prind copilul de
mn; (i m; arunc <n %ltoarea uman;'
Cu greu reu(esc s; nimeresc intrarea'
8(a se desc&ide (i %;d mirat acela(i gen de lucr;ri ca (i <n sufragerie numai c; aici
sunt de dimensiuni impresionante' *riunde <ntorc capul albastrul acela ireal foarte
aproape de culoarea oc&ilor lui Hos&ua <mi i>be(te retina' 8n ropot de aplau>e m; face
s; ies din starea de contemplare'
V;d cum cine%a mi"2 smulge pe pu(ti din mn; (i se apuc; s; e o la%alier;'
* femeie brunet; frumoas; se apropie de mine cu aceea(i intenie' * refu> politicos
<ns; ea m; pri%e(te contrariat;' Dup; cte%a clipe dou; reflectoare puternice se
aprind luminnd centrul s;lii unde <n faa unui microfon recunosc pe b;rbatul
corpolent care ne primise la sosire' <n spatele lui Hos&ua <mpreun; cu Annie (i ali doi
b;rbai' .e aude)
" .untem <n directA :rei doi unu'
<n sala <n care se a(ternuse o lini(te mormntal; se f;cu au>it; %ocea b;rbatului'
" C&icagoKs Modern Art Daller$ are pl;cerea de a anuna desc&iderea oficial; a
e?po>iiei @Eumi paraleleB a tn;rului Hos&ua Berg' In%it acum la microfon pe domnul
.tuart Eancaster critic de art; care a sosit special din Anglia pentru a ne fi al;turi cu
aceast; oca>ie'
Acesta <ncepe s; %orbeasc; aducnd cu%inte de laud; (i argumentndu"(i po>iia' <n
cap <ncep s; mi se <n%rt; tot felul de idei' <ncep s; m; uit cu atenie la picturi' <mi dau
seama c; sunt ferestre desc&ise c;tre alte lumi mirifice interesante ciudate care te
capti%ea>; inducndu"i o stare de bine de calm' 7ste o sen>aie nefireasc; c;ci cu ct
le aprofunde>i cu att alte detalii ies la suprafa; f;cndu"te s; dore(ti s; le e?plore>i
(i mai profund' Nu (tiu ct stau a(a <ns; o mn; <ntins; m; scoate din re%erie' 7ste o
femeie de %rst; medie blond; <nalt; u(or urt; <mbr;cat; <ntr"o roc&ie galben
ip;tor' Probabil c; pri%irea mea mirat; o face pe interlocutoare s; spun;)
" .unt profesoara lui Hos&' Nu m; recunoa(teiC
" Ba da scu>ai"m; replic eu (i ertaia ei (i nu m; pot abine s; nu m; gndesc la faptul c; ceea ce se
<ntmpla acum de fapt nu e?ist;' 7ste o realitate care nu are proiecie <n %iitor' 7u sunt
singurul care (tie c; acest copil nu e?ist;A <mi amintesc e?act u(urarea pe care am
simit"o atunci cnd dup; nopi de discuii interminabile mi"a spus)
" Bine ai c(tigatA Am s; <mi fac programare la doctor'
7u am dus"o innd"o de mn; la cabinet' 7u am a(teptat"o i"am %;>ut lacrimile
din oc&i am consolat"o ba c&iar m"am simit <mp;cat a doua >i cnd mi"a >is c; m;
p;r;se(te' Nu pot spune c; regret' 9i ce dac; acest ipotetic Hos&ua nu s"a n;scutA Am (i
eu o %ia; (i am dreptul la eaA De ce s; fiu silit s; renun la e?istena mea s; m;
depersonali>e> s; uit de mine <nsumi <n fa%oarea altoraC
Dndurile mi se rotesc <n cap' Primesc felicit;ri din toate p;rile' Aud cu%inte ca
geniu accente ca Dali talent'
cone?iune di%in; <ns; acestea se i>besc de mine precum bolo%anii de un >id' Am un fel
de bloca= emoional care rri; face s; nu le pot percepe ade%;ratul sens'
<ntr"un tr>iu dup; aplau>e prelungi felicit;ri (i trei sferturi din e?po>iie %ndut;
la %ernisa= ne <ndrept;m spre cas;' Cei doi se duc s; se culce <ns; eu m; &ot;r;sc s;
r;mn <n sufragerie c;ci nu (tiu de ce am sen>aia c; dac; adorm m; %oi <ntoarce
<napoi <n timpul meu (i <nc; nu simt ne%oia s; o fac' Mai %reau s; tr;iesc puin aceast;
%ia; familial; s; %;d cum este' <nc&id oc&ii <ns; un lipit de pa(i se aude dinspre
sc;ri' Hos&ua <(i face apariia cu un tablou <n mn;'
" Am %rut s; fiu primul care ise el (i <ntoarce lucrarea cu
faa la mine'
* superb; mare %iolet cu refle?e argintii cu doi sori aurii a c;ror nimburi se
reflect; u(or distorsionat <n ap; m; i>be(te' Pri%esc <n profun>imea lucr;rii (i dulci
sen>aii (i amintiri m; n;p;desc' V;d simt aproape cum nisipul r;coros <mi <n%;luie
trupul'
" Am %rut s; nu te mai simi singur <l aud spunnd' 9tiu c; ai renunat la perec&ea
ta pentru a m; a%ea pe mine (i '
.tnd a(a <mbr;i(ai <mi dau seama c; este primul contact fi>ic direct pe care <l am
cu el' <l mngi u(or pe cap (i lacrimi <ncep s; <mi curg; pe obra>' .unt att de mndruA
Da recunosc sunt mndru de elA .unt mndru c; ceilali m; in%idia>;' Ee"am simit
admiraia ura dorina de a a%ea (i ei un asemenea copilA <mi dau seama c; de fapt el
nu e?ist; (i o mare =ale m; n;p;de(te' <l strng (i mai tare <n brae' Iart;"m;A Nu
%reau nu pot s; recunosc c; am gre(it <ns; tu de acolo de unde e(ti acum te rog iart;m;'
Doamne dac; tu e?i(ti d; acestei entit;i (ansa de a se na(teA
.imt cum un %rte= m; prinde (i m; ridic; <n sus' Ea re%edere Hos&ua am plecat
r;mi cu bine (i iart;"m;A
M; tre>esc din nou <n patul meu' .imt <nc; pe bu>e mirosul p;rului lui' Doamne d;mi
<napoi acest copilA 9u%oaie de lacrimi m; n;p;desc'
Norii >ilei m"au g;sit tot trea>' .unt cum%a mai <mp;cat cu mine <nsumi <ns; adnc
<n str;fundul con(tiinei un smbure de regret m; macin;' <ntlnirea cu Cristofor are loc
abia spre sear;' M; abin <n a"i po%esti e?periena prin care am trecut'
A(e>at comod <n de acum familiarul =il <l ascult cum <ncepe s; <mi spun;)
" A( dori s; te <n%; anumite te&nici de meditaie' Nu sunt dificile <ns;
sunt foarte folositoare deoarece te a=ut; s; te deconecte>i de la lumea
real; (i s; treci <n subcon(tient'
*arecum absent ertaia' M; conforme> a(e>ndu"m; pe =os
<n po>iia numit; lotus a(a ; la fel <n faa mea'
" Acum am s; te rog s; nu te gnde(ti la nimic'Ea un moment dat am s;
te in de mn; pentru a"i induce mai u(or aceast; stare' <n mod normal
trebuie s; treac; luni pn; cnd reu(e(ti'
M; <ntreb oare ce o fi a(a de greu s; nu te gnde(ti la nimic' <ncerc s; <mi
limpe>esc mintea' 8n %al compact de idei mi se <n%rt <n cap' <ncerc s; le
<ndep;rte> <ns; ele re%in cu o (i mai mare for;' M; concentre>
alungndu"le'
" :e rog s; inspiri rar (i adnc pe nas spune el <n timp ce simt cum
mna lui se suprapune peste minile mele'
Instantaneu un %al negru <mi acoper; creierul' .tau <n interiorul meu <ntr"o be>n; (i o
t;cere total;'
.imt organic cum creierul (i musculatura mi se rela?ea>;' .unt cuprins de o u(oar;
sen>aie de plutire'
Acum inspiri mai departe tot rar (i i un trandafir aud %ocea lui'
Brusc proiecia mental; a unui trandafir ro(u <mi apare ele cu minusculii s;i >imi spinii u(or amenin;tori
perfeciunea tulpinii'
" Inspiri acum adnc (i simte mirosul'
Inspir adnc (i un miros pl;cut aromat <mi gdil; receptorii olfacti%i' Inspir mai adnc
(i simt cum parfumul florii se combin; cu cel al frun>elor dndu"i o nuan; de
proasp;t de %iu'
7ste o sen>aie pl;cut; reconfortant;' :rag (i mai adnc aer <n piept <ncercnd s;
capte> toat; sa%oarea (i m; tre>esc <ntr"o superb; gr;din; de trandafiri' .unt mii de
di%erse culori de toate formele (i m;rimile' M; plimb pe sub arcade de flori a c;ror
tulpini stau <ntr"o <ncreng;tur; m;iastr;' V;d tufe <ntregi asemeni unor arbori pitici de
=ur <mpre=ur' .ub picioarele mele pietricele mici albe scrie la fiecare pas' M; apropii
de un trandafir galben (i <l miros' Parfumul lui delicat m; <n%;luie' Plec mai departe'
.unt <ntr"o mare de arome de trandafiri' 7sena lor m; <n%;luie penetrndu"mi &ainele
p;rul' M; simt contopindu"m; de%enind una cu ei' M; uit la mine <nsumi ca (i cum a(
sta <ntr"o floare' M; %i>uali>e> stnd <n mi=locul aleii cu oc&ii <nc&i(i' <ncerc s; m;
con(tienti>e> (i <mi dau seama c; sunt un trandafir ro(u' :rimit trupului meu toat;
iubirea mea (i %;d cum %aluri alburii de esen; aromat; <l <n%;luie' Mulumesc florii (i
instantaneu m; <ntorc <n trupul meu' A( %rea s; mai stau aici <ns; %ocea lui Cristofor
m; c&eam; <napoi'
" Acum inspir; adnc (i desc&ide oc&ii' Inspir adnc (i desc&id oc&ii' .imt cum m;
i>be(te <n ple? realitatea rece a laboratorului' *c&ii negrii ai lui Cristofor se uit; la mine
<ntreb;tori'
" A fost sublim' Nu (tiu unde am fost dar a fost sublim'
Ai fost <ntr"o realitate pe care tu i"ai creat"o bine<neles cu puin a=utor de la mine
spuse el' :rebuie s; <nelegi c; %oi suntei creatorii propriei %oastre realit;i' Mai ales
acum <n aceste timpuri' Dnde(te"te c; mintea uman; are puterea de a"(i crea un
program %irtual care <n timp se %a suprapune peste realitate modificnd"o' De
e?emplu s; >icem c; ie i te gnde(ti la acest
lucru tu %ei crea <n >ona mental; o form; gnd cu aceast; proprietate' Cu ct te
gnde(ti mai intens cu att ea %a spori ca putere pn; cnd %a a=unge s; te domine (i
de aici pn; la manifestarea <n plan fi>ic nu este dect un pas' Ea fel se <ntmpl; (i cu
boala cu g&inionul cu accidentele'
" Bine dar eu nu am %rut s; fiu bolna%A
" Nu dar te"ai gndit <n fiecare >i s; nu cum%a s; te <mboln;%e(tiC :e"ai ferit de cei
r;cii sau cu probleme de s;n;tateC Ji"era team; de cei cu boli incurabile'
" Mda >ic eu u(or (o%;ielnic'
L :u i"ai creat o form; gnd a fricii de boal; iar aceasta suprapus; peste
predispo>iia Garmic; s"a manifestat <n plan fi>ic <mboln;%indu"te'
L Da dar puteam s; iau o grip; o infecie o ciuperc; sau orice alt; boal; curabil;A
L Dup; cum spuneam depinde de predispo>iia Garmic; spuse Cristofor
ridicndu"se spre a"mi da de <neles c; <ntre%ederea a luat sfr(it'
A(e>at <n pat adorm c;utnd s; g;sesc iar;(i gr;dina'
Ea prima <ntlnire cu Cristofor ile scurse de la ultima noastr;
<ntre%edere am e?ersat de >or din proprie %oin; plimbarea prin gr;din;' :rebuie s;
recunosc c; sen>aia nu a mai fost att de pregnant; <ns; sunt mndru c; am reu(it
totu(i ce%a' De(i nu scoate nici un cu%nt <mi dau seama c; <mi aprecia>; efortul' 7%it
s; naie o
mai fi (i asta <ns; nu apuc s; <mi duc ideea pn; la cap;t c;ci !idam <(i face apariia
c&emndu"ne'
<l urm;m (i odat; a=un(i afar; %;d <n mi=locul pa=i(tei un cerc imens din pietre albe de
ru suprapuse <ncadrat <ntr"un p;trat' Din patru puncte ale cercului pleac; c;tre
mi=locul laturilor cte o linie' Ea o distana considerabil; se afl; a(e>at; sub form; de
piramid; o gr;mad; de lemne preg;tit; parc; pentru un foc de tab;r;' Din loc <n loc
f;clii aprinse ard conferind pa=i(tei o aur; mistic;'
" Aceasta este o roat; de tratament <l aud pe Cristofor spunndu"mi' 8n
fel de roat; medicinal;' 7ste folosit; <n special de c;tre popoarele
amerindiene' Are rolul de a capta energide benefice din uni%ers (i de a le
uni cu cele ale p;mntului'
Cam laconic; e?plicaia <ns; m; mulumesc (i cu att'
M; a(a>; culcat <n centrul ei cu minile (i picioarele desf;cute' <n minte <mi %ine
imaginea omului Vitru%ian al lui DaVinci' !idam coboar; pe sc;ri aducnd cu el un
pa&ar cu un lic&id u(or portocaliu' <l sorb <ncet cu team; Are un gust ciudat aspru
u(or am;rui ca de plante'
Nu simt nimic' II %;d pe !idam cum aprinde rugul (i pe Cristofor <ncepnd s; se
<n%rt; de =ur <mpre=urul meu' .imt cum un tremur nefiresc <(i face apariia <n ple?ul
solar timp <n care totul <ncepe s; se <n%rt;' Aud cum din dep;rtare sunetul unor tobe
ritualice se apropie' Ee aud din ce <n ce mai tare pn; cnd am sen>aia c; sunt <n
spatele meu' Ridic cu greu capul <ncercnd s; le locali>e>' * stare de grea; (i o durere
ascuit; de stomac pun st;pnire pe mine f;cndu"m; s; m; c&ircesc' Mi"e din ce <n ce
mai r;uA <ncerc cu ultimele sfor;ri s; m; abin de la a %oma <ns; lic&idul stomacului
<mi inund; ca%itatea bucal;' Desc&id gura (i %;d cum din ea <ncep s; ias; (u%oaie de
c;r;bu(i' .unt de toate dimensiunile' M; uit la ei cu oarecare sil; <ns; f;r; team;' <mi
dau seama c; nu seam;n; cu cei reali c;ci aduc mai mult cu cei egipteni datorit;
culorii lor albastre' Pierd noiunea timpului (i simt cum sunt cuprins de o stare u(oar;
de plutire' .unt ca un fulg >bor u(or dus <ncolo (i <ncoace de pl;cute pale de %nt' V;d
cum%a de sus cl;direa pa=i(tea copacii (i pe mine <ntins' 8ite"2 (i pe Cristofor <n
genunc&i cu minile ridicateA M; rotesc fac %olte ample prin aer'
.unt regele %;>du&uluiA :rec u(or prin dreptul ferestrelor (i m; %;d cu aripile <ntinse'
.unt un (oim superb ma=estos' Plane> <ncet <ntorcndu"m;' Da sunt euA .cot un sunet
ascuit de bucurie'
M; a%nt ca o s;geata <n <naltul cerului' Ies <n eter' P;mntul mi se arat; <n toat;
splendoarea sa' Ici colo pe suprafaa lui sclipesc lumine aurii'8nele mai tare altele mai
<ncet' M; <ntreb ce o fi cu eleC Aud <n interiorul capului) .unt cei ce s"au tre>itA Adic;
cumC Nu mai apuc s; primesc r;spunsul' .imt cum fire moi pl;cute de lumin; mi se
<ncurc; <n aripi (i m; trag <n =os spre trupul meu' M; >bat <ncercnd s; scap' Nu %reau
s; intru acoloA Mai l;sai"m;A
.unt iar;(i <n mine' 7ste urt (i rece' <mi simt trupul ca pe ce%a str;in' M; >bat s; ies'
.imt cum mna lui Cristofor <mi atinge fruntea' * sen>aie de calm m; cuprinde (i
adorm'
M; tre>esc dimineaa <ntins <n patul meu' *are am %isatC .en>aia de discomfort pe
care o simt <n capul pieptului m; face s; <neleg c; nu' Cobor <n bibliotec; unde <l
g;sesc pe Cristofor studiind o carte groas; cu coperi negre' M; a(e> <n dreptul lui (i
<ncep s;"2 descos'
" .pune"mi te rog ce am %;>ut asear;C
" Asear; ai intrat <n leg;tur; cu dublul t;u cu g&idul t;u c;l;u>itor' Con(tiina nu
cunoa(te limite asta <nseamn; c; poate fi transpus; <n orice' A fost un fel de stare de
trans; prin care te"ai preg;tit pentru <ntlnirea cu con(tiina cosmic; cu principiul
aGas&ei dar o s; mai discut;m despre asta disear;'
Restul >ilei l"am petrecut gndindu"m; la ce m; a(teapt;' Nu pot spune c; nu <mi place'
Am <nceput s;"mi descop;r noi simuri pe care nu eram con(tient c; le posed'
A(e>at din nou <n laborator aflu c; %om continua e?erciiile de meditaie' M;
a(e> pe =os <n aceea(i po>iie'
" Inspir; adnc (i <nc&ide oc&ii aud %ocea lui Cristofor'
Imaginea>;"i c; e(ti unde%a <n eter' Corpul t;u este rela?at' Cere din aGas&a
elementul foc' Imaginea>;"i c; <l absorbi att prin inspiraie ct (i prin pori' Inspir;
adnc foc (i las;"2 s; ias; afar; pe e?piraie prin ple?ul solar'
Ea <nceput nu simt nimic' Apoi din ce <n ce o c;ldur; pl;cut; <ncepe s; m; cuprind;'
Cu fiecare inspiraie simt cum un bulg;re tensionat de lumin; se adun; <n ple?ul meu
solar' <ncerc s; <l scot afar; dar nu reu(esc' Mai inspir de cte%a ori acumulnd
energia' Ea un moment dat ple?ul solar <mi e?plodea>; umplnd camera de lumin;'
<mi simt organismul complet golit eliberat (i rela?at'
Am sen>aia c; <n <nc;pere a de%enit foarte cald' " Acum ai s; absorbi aceast; c;ldur;
<napoi prin ple?ul solar (i ai s; o trimii <napoi <n AGas&a'
<mi imagine> c; absorb focul prin ple?ul solar' .imt cum c;ldura m; inund;' Presiunea
de%ine din ce <n ce mai mare' Vreau s; scap de ea <ns; Cristofor nu mi"a spus cum' M;
gndesc c; trebuie s; p;r;seasc; corpul la fel cum a intrat (i de aceea o elibere> prin
pori (i prin e?pi raie' M; simt un pic obosit <ns; Cristofor m; pune s; repet e?erciiul
(i cu celelalte elemente' Dup; <nc&eierea e?pe rienei primesc obi(nuitul ceai ' Cred c;
oamenii ;(tia sunt obsedai de el' *are or fi tr;it <n AngliaC
L Ceaiurile pe care le bei sunt din anumite plante atent alese <l aud pe Cristofor (i
<mi trece prin cap c; omul asta are o intuiie aparte' 6iecare plant; conine o cantitate
specific; de elemente' Prin ingerare ele e' Aceste
ceaiuri <mpreun; cu e?erciiile pe care le"am f;cut te"au a=utat s; obii combinaia
optim; de materie primordial; specific; ie (i necesar; <n acest moment al terapiei'
L Dar de unde (tie corpul meu ce <mi trebuieC
L *rganismul uman este o ma(in;rie perfect;' 7l are un sistem special de
autoreglare' Dac; reu(e(ti s; te deconec te>i de la raional (i s; <l la(i s; <(i fac; treaba
atunci toate celulele sale %or lucra <mpreun; a%nd ca unic scop <ntre inerea %ieii (i a
s;n;t;ii' Acest lucru era bine cunoscut str;bunilor no(tri' Hipocrate spunea c&iar c;
dnd mn care bolna%ilor de fapt ;' Primind combustibil to?ic %a da
comen>i eronate <n special pentru a trage un semnal de alarm;' Dar %oi ce faceiC <n
loc s; %; oprii continuai s; <l umplei (i mai tare cu to?ine pn; cnd a=unge la
suprasaturaie (i nu <(i mai poate <ndeplini sarcina adic; de a susine %iaa (i atunci
<ncepe o degradare brusc; (i rapid; (i inter%ine decesul' Bine<neles dac; la toate astea
se adaug; (i <nc;r c;tura Garmic; atunci procesul este (i mai greu de oprit dac; nu
c&iar imposibil'
L Bine dar dac; <n Garma persoanei st; scris s; moar; de o anumit; boal; atunci
contea>; ce m;nnc;C
Da c;ci <(i poate prelungi %iaaA Dac; <n spri=inul unei mnc;ri adec%ate
benefice %ine (i o <nc;rc;tur; po>i ti%; o e%oluie spiritual; atunci e?ist;
c&iar (ansa s; se %indece' De fapt omul este un specimen tare ciudatA Voi
%; amintii de Dumne>eu doar cnd a%ei probleme (i atunci <n loc s;
c;utai ade%;rata cau>; %oi %; apucai s; facei repro(uri s; <mpro(cai
cu acu>aii' C;utai un %ino %at nu contea>; c; este (eful %ecinul
Dumne>eu important este s; nu fii %oi' Cnd din contra %; este bine
toate %; merg <n plin suntei s;n;to(i (i prosperi atunci uitai s;
mulumii considerai c; toate astea %i se datorea>; %ou; (i suntei
singurii <ndrept;ii <n a culege laudele'
Nu pot spune c; aceste cu%inte nu m; lo%esc acolo unde m; doareA
" .unt con%ins c; pe mine Dumne>eu nu m"a a=utat' Accept c; e?ist; re<ncarnare accept
ideea faptei (i a r;splatei dar toat; munca pe care am depus"o riscurile pe care mi leam
asumat nopile mele nedormite repre>int; str;dania mea gndirea mea' Ceea ce
am ast;>i mi se datorea>; mie ideilor %i>iunilor mele'
L 9i aceste idei %i>iuni gnduri de unde %eneauC Nu cum%a din AGas&a din
Dndirea Di%in;C <mi r;spunde el'
L Poate fi a(a sau nu' Nimeni nu poate demonstra acest lucruA Dac; ideile din
AGas&a <mi aparineauC Dac; eu doar le"am cules de acoloC
Ideile din AGas&a <i aparineau cu siguran; ca de altfel nou; tuturora' De fapt toate
ideile e?istente acolo aparin tuturor entit;ilor <ncarnate sau ne<ncarnate' <ntreaga
creaie are acces <ns; numai cei ce se afl; pe lungimea lor %ibraional; le pot culege'
6iecare om se na(te cu menirea de a putea folosi anumite informaii de acolo unii au
misiunea de a le face publice de a le transpune <n practic; spre a putea a=uta <ntreaga
umanitate' Arareori aceea(i idee a ap;rut simultan pe p;mnt' M; refer aici <n special
la descoperiri (tiinifice importante' 7?plicaia acestui fapt este c; atunci e?act <n acel
moment dou; sau mai multe entit;i <ncarnate au fost pe aceea(i lungime de und;'
Pro%idena Di%in; a permis accesarea AGas&ei de c;tre ace(tia concomitent
considernd c; informaia era %ital; pentru omenire (i fiind redat; din mai multe
surse putea fi recepionat; mai repede (i mai eficient'
L Da de asta s"a a=uns la procese celebreA adaug eu'
L Din p;cate <ns; dac; oamenii ar (ti c; de fapt ideea nu le aparine dac; ar
con(tienti>a c; ei au fost cei c;rora li s"a dat acces la con(tiina superioar; atunci nu ar
mai face"o' .unt con%ins c; <n anii ce %or urma saltului omenirea %a intra <ntr"o noua
form; de con(tiin; mai e%oluat; mai spiritual; (i atunci toate barierele gndirii
materiale %or fi dep;(ite'
L Da <ns; nu toi %or apuca s; %ad; c;ci dup; cum spuneai muli %or pleca' 9tii
ce sunt curiosC 8nde %or merge toate aceste sufleteC
V;d cum pri%irea i se <nceo(ea>; (i se uit; iar prin mine spunndu"mi)
" Muli din cei ce se afl; <ncarnai acum aici pe acest p;mnt sunt spirite superioare
care au %enit s; ec&ilibre>e Garma p;mntului' Dac; ei nu f;ceau acest sacrificiu
.oarta p;mntului ar fi fost mult mai crud; c;ci la un anumit moment cam prin anii
tere(tri 2-+, s"a a=uns la conclu>ia c; p;mntul este un e?periment e(uat' <n
conformitate cu planul di%in acesta trebuia s; se autodistrug; <n =urul anului pe care
%oi <l numii +,,,' <ns; datorit; lor <n 2/30 s"a luat &ot;rrea la ni%elul entit;ilor
coordonatoare de a da <nc; o (ans; p;mntenilor' <ncepnd cu acest an au <nceput s;
soseasc; grupuri de entit;i ele%ate' Celor care erau de=a aici a <nceput s; li se
transmit; un flu? de energie menit s; desc&id; cel de"al treilea oc&i sau s; permit;
acti%area .a&asrarei cu scopul de a capta informaii din AGas&a ' Din ce <n ce mai
multe ade%;ruri au fost rele%ate' Mase <ntregi de oameni au <nceput s; fie capti%ate de
paranormal' <ncet ace(tia s"au transformat <n c;ut;tori de ade%;r (i mai apoi
propo%;duitori ai acestuia' A(a se face c; ast;>i uitndu"te energetic din astral i
str;lucind asemeni unor luminie' Muli dintre ace(tia de care a faptului c; %ibraia lor nu %a corespunde ci pur (i simplu pentru c; ei
%or s; se <ntoarc; acas; adic; acolo de unde au %enit' 8nii %or r;mne pentru a"i
a=uta pe supra%ieuitori pentru a"i c;l;u>i' Mai sunt (i acele entit;i care nu %or
corespunde noii energii' Din p;cate acestea sunt suflete ce au r;mas <n urm;' 7%oluia
lor a fost mai lent; (i nu au reu(it s; in; pasul cu umanitatea' Acestora li s"a preg;tit
o nou; planet; tip p;mnt' 7i %or sosi aici <n grupuri pentru a o coloni>a' 7ste
aproape identic; cu Daia ofer; acelea(i condiii (i se supune acelora(i legi' Din p;cate
pentru ei o %or lua de la <nceput' 7i %or trebui s; st;pneasc; focul s; <n%ee s; <(i
fac; &aine s; descopere roata' Nu <(i %or mai aminti nimic (i %or lua totul ca pe o
e?perien; nou;'
" Poate scap; de Hitler de r;>boaie de crimeA
" Nu %or sc;pa c;ci ei trebuie s; treac; prin acela(i gen de e?periene' :rebuie s; e?iste
cine%a care manifestnd polaritatea negati%; a elementelor s; a=ute la arderea Garmei'
" 9i aceast; planet; e?ist; de=aC Are un numeC
" Da ea e?ist; (i are un nume c;ci un %ec&i dicton Gabbalistic spune c; ceea ce nu are
nume nu e?ist; <ns; acesta nu poate fi rostit <nc; spuse Cristofor propunndu"mi
totodat; s; ne oprim'
M; retrag la mine <n camera gndindu"m; la ce face atta timp singur' Nu are
tele%i>or >iare nu iese din cas; nu are in%itai' *are nu s"o plictisiC Adorm uitndu"m;
la Danaide' 6rumoasa mea'''
* durere ascuit; m; face s; duc mna la stern' Desc&id oc&ii (i m; %;d tras iar;(i <n
sus de fire' De data asta stau lini(tit nu m; mai >bat' Parc; c&iar a <nceput s; <mi
plac;'
Ateri>area sau cum s"o c&ema ceea ce mi se <ntmpl; are loc destul de dur c;ci simt
cum m; lo%esc cu capul de ce%a tare parc; ar fi piatr;' De durere duc mna la frunte (i
m; bucur s; constat c; sunt st;pnul propriilor mi(c;ri' Desc&id oc&ii (i <mi dau
seama c; m; g;sesc <ntr"o <nc;pere construit; din blocuri mari albe de piatra' <n
mi=locul <nc;perii <ntr"o tipsie de aram; arde cu %l%;taie un foc' :ore aprinse prinse
de >iduri luminea>; din loc <n loc aruncnd umbre sinistre pe perei' Nu (tiu de ce
<ns; simt locul rece periculos' M; uit la mine (i reali>e> c; sunt <mbr;cat doar cu un
fel de rob; f;r; mneci prins; cu o centur; masi%; aurie' Ea gt <mi luce(te un colan
plat greu din metal galben (i email multicolor'*are unde suntC Jinuta (i bi=uteriile
m; duc cu gndul la 7giptul antic'
<n camer; intr; un b;rbat ar;miu <nalt (i musculos care <mi %orbe(te <ntr"o limb;
aparent necunoscut; dar pe care o <neleg perfect'
" Am preg;tit camera pentru e%ocare <mi spune el f;cndu"mi semn s; <l urme>'
Nu am ce face (i m; duc dup; el <ntrebndu"m; ce o trebui s; e%oc;m' * lu;m pe un
culoar <ntunecos (i intr;m <ntr"o camer; <n centrul c;reia st; un altar din piatr;'
Acela(i gen de f;clii luminea>; locul' Pe =os sunt trasate cu o pulbere asem;n;toare
sticlei pisate un cerc (i <n faa lui un triung&i' B;rbatul <mi a(a>; pe cap un fel de
coroan; de forma unei cobre ce ine capul <n po>iie de atac (i apoi <mi <ntinde un
toiag tot din metal galben al c;rui %rf superior se termin; cu un fel de bucl;' .e
<ndreapt; apoi spre cerc innd <n mn; o mantie'
<ncerc s; <neleg ce %rea (i reali>e> c; trebuie s; m; a(e> <n cerc' Intru <n interiorul lui
iar acesta <mi a(a>; pelerina pe umeri <ngenunc&ea>; (i apoi ridicndu"se duce cte o
tipsie <n care arde un foc (i arunc; un pumn de c;rbuni deasupra' 8n fum greu
<nec;cios <ncepe s; se ridice' <n cte%a clipe aerul de%ine irespirabil' Abia mai %;d'
<ncerc s; <mi dau seama ce trebuie s; fac' <n interior <mi r;sun; o %oce care m;
<ndeamn; s; bat cu toiagul <n p;mnt' M; decid s; e?ecut dat fiind c; nu am o alt;
idee mai bun;' Ea a treia bufnitur; <ntreaga <nc;pere <ncepe s; se clatine ca (i cnd ar
fi cutremur' Nori de praf cad din ta%an f;cndu"m; s; tu(esc' Ca prin farmec praful (i
fumul se risipesc (i %;d cum <naintea mea <n triung&i o splendid; femeie cu un p;r
lung blond ce golii de
roc&ia alb; u(oar;' Nu poart; nici o bi=uterie' <ns; nici nu cred c; ar a%ea ne%oie ea
<ns;(i este o oper; de art;' *c&ii <mi sunt atra(i de pri%irea ei pe care o simt t;ioas;
rece ca (i cum m"ar pri%i prin dou; cuburi de g&ea;' * sen>aie de disconfort m;
cuprinde'
" M"ai c&ematA o aud spunnd <ns; %ocea <i sun; urt ca a unui b;rbat'
" 9tii de ce <i r;spund euA esc&i%ndu"m;'
" Vrei a=utorul meu' Ji"am spus c; i"2 %oi da' Nu <neleg de ce m"ai mai c&emat'
<nelegerea a fost pecetluit; cu sngele t;u' Eeg;mntul este f;cut' Vei fi rege <ns; <n
primul an trebuie s; <ndepline(ti pactul'
" Am %rut s; m; asigur c; totul este stabilit'
L 7u nu <mi iau niciodat; cu%ntul <napoi' 9i nici tu nu ai posibilitatea' Ce este
scris cu snge nu poate fi de>legat'
L <mi poi aduce aminte condiiile pactului <ncerc eu (o%;ielnic'
Dup; pri%irea pe care mi"o arunc; <neleg c; am gre(it <ntrebnd'
" Vreau o sut; de suflete de noi n;scui dintre care unul s; fie din sngele t;uA 9i s; fie
uci(i de mna taA tun; ar;tarea dup; care dispare brusc intrnd parc; <n p;mnt' <n
urma ei un miros greu de sulf se <mpr;(tie <n <nc;pere'
.imt cum sngele mi se scurge <n picioare' * stare de panic; m; cuprinde' Am f;cut eu
un asemenea pactC .; omor nou"n;scuiC ImposibilA Ct de idiot s; fie cine%a s;
accepte a(a ce%aA
Ies din <nc;pere furios' Din urm; m; a=unge b;rbatul care o ia <naintea mea
luminndu"mi drumul'
M; tre>esc <ntr"o <nc;pere ce seam;n; cu un dormitor' In pat m; a(teapt; o superb;
negres; plin; de br;;ri' Citesc <n oc&ii ei un fel de team; <ns; nu <neleg de ce' *are
sunt att de urtC M; aplec deasupra unui %as cu ap;' M; uit la propria"mi imagine (i
constat c; ar;t c&iar bine' Nu am nici m;car un fir de p;r c&iar (i sprncenele <mi
lipsesc dar oc&ii conturai cu creion negru sunt superbi' .unt mulumit de ce %;d' M;
decid s; profit de situaie (i m; <ndrept c;tre pat' C&iar <mi era dor de un trup de
femeie' 6ac dragoste cu ea cu pl;cere cu pasiune cu blndee dar totu(i esc <ntin>ndu"m;' Ea capul patului se afl; b;rbatul de asear; innd <n mini
o ta%; acoperit; cu o pn>;' Mi"o <ntinde <ngenunc&ind timp <n care trage (er%etul'
Capul femeii care m; pri%e(te cu oc&ii larg desc&i(i m; face s; urlu de spaim; (i le(in'
<mi re%in' .per din tot sufletul s; fiu <napoi <n camer; <ns; constat c; nu' .unt <n
acela(i pat' 6risoane de repulsie la adresa mea m; in%adea>;'
" .igur nu sunt euA Nu <mi tr;iesc %iaaA 7ste o minciun;A 7ste %iaa altuiaA >bier eu'
<n <nc;pere intr; b;rbatul' Are <n mini un fel de roc&ie pe care m; a=ut; s; o
<mbrac' * fac dar <n sil;' Doamne de s"ar termina odat;A
Ie(im din cl;dire (i constat dup; treptele pe care trebuie s; cobor c; m; aflu <n
partea superioar; a unui templu' * mare de oameni m; <ntmpin; cu urale'
P;(esc <ncercnd s; par ma=estuos' * lupt; crncen; se d; <n sufletul meu' M;
ur;scA *are ce monstru ar face a(a ce%aC 8n %=it puternic m; face s; <ntorc capul
e?act <n momentul <n care o lance <mi str;punge inima' Mai apuc s; aud strig;tele de
groa>; ale mulimii'
" Mulumesc Doamne c; m"ai oprit de la a face r;u mai apuc eu s; spun (i m;
pr;bu(esc'
Iar;(i m"am lo%it la cap' De data asta c&iar mai tare'
Desc&id oc&ii (i reali>e> c; sunt la mine <n camer;' Duc mna la frunte (i <mi pip;i
cucuiul' M; doare <ns; aceast; durere <mi face bine' .unt consternatA M; simt ciudat nu
<mi %ine s; plng dar am o sen>aie profund; de de>gust' Mi"e sil; de mineA *are de ce
f;ceam astaC Care era scopul crimelorC Putere bani onoareC :oate astea merit;C
Dac; am f;cut a(a ce%a merit s; mor <n c&inuri s; m; =upoaie de %iu s; m; omoare
cu pietreA
M; ridic (i m; duc la Cristofor' Ct o fi ceasulC M; uit pe geam' V;d soarele care
apune' Dar abia m"am sculatA Intru <n laborator trntind u(a de perete (i strig)
" De ce am f;cut astaC De ceC
" Pentru c; la %remea respecti%; asta simeai' Dradul tau de e%oluie a=unsese <n punctul
<n care trebuia s; <i <nsu(e(ti e?periena crimelor a puterii a dec;derii a orgoliului
e?acerbat' :rebuia s; <i manife(ti polaritarea negati%; pentru a o st;pni (i a"i
introduce
%ibraia <n structuri' 6;r; aceste e?periene sufletul nu poate s; se des;%r(easc;'
L Bine dar spiritul acela femeiaC
L 7ra o entitate de polaritate negati%; care i"a %enit <n a=utor <nc;rcndu"te (i mai
mult spre a"i nete>i calea' .; (tii <ns; c; pactul l"ai f;cut bene%ol' Nu ai fost silit' Ji s"a
propus (i tu ai acceptat'
L 7?ist; asemenea entit;iC
L Da (i <nc; multe altele dar ele ne sunt date spre a ne c;l;u>i c;tre menirea
noastr;' 9i ele acionea>; <n legea Garmei'
L Dar ce fel de entit;i suntC 8nde se afl;C
L .unt multe (i felurite' 8nele st;pnesc elementele sunt du&uri ale focului ale
apei ale p;mntului (i ale aerului altele sunt inteligene cosmice str;bune care se
ocup; cu stabilitatea din centura p;mntului iar altele sunt a(a">i(ii conduc;tori din
centura p;mntului (i sunt r;spun>;tori de acti%area st;pnirea (i p;strarea armoniei'
:oi st;pnesc ade%;rul cunoa(terea (i <nelepciunea' Au %rsta creaiei (i %or fi atta
timp ct ea %a e?ista'
L 9i presupunnd c; c&iar e?ist; %in a(a la oricine ' 6iecare din ei are un nume' 6iec;ruia <i corespunde o culoare o
substan; (i o pecete' Numai st;pnind aceste taine <i poi c&ema'
L 9i unde g;se(ti aceste numeC De unde le poi aflaC
L Cei ce st;pnesc Gaballa le cunosc' .unt multe c;ri scrise pe acest subiect totu(i
nu recomand nim;nui s; le foloseasc; f;r; s; fie foarte bine preg;tit' Cel ce st;pne(te
arta e%oc;rii trebuie s; aib; o inut; moral; irepro(abil; s; fie sigur <n ceea ce face s; fi
dep;(it anumite praguri de ele%are (i <n primul rnd s; se afle <n contact direct cu
Pro%idena Di%in;' 6;r; aceste lucruri <ntreg e?perimentul se poate transforma <n ce%a
tare urt c;ci e%ocatorul poate de%eni pri>onierul lor ceea ce nu este foarte pl;cut'
L Dar ele sunt entit;i po>iti%eC
L 7le sunt entit;i' De aceea ele conin ambele polarit;i' Dup; cum spuneam <n
AGas&a nu e?ist; nici bine nici r;u c;ci este un concept p;mntean' 7le nu pot face
deosebirea <ntre o sarcin; benefic; (i una malefic;' Cel ce c&eam; o entitate (i <i
atribuie o misiune poart; <ntreaga r;spundere (i %a trage ponoasele'
L Dar entitatea pe care eu am c&emat"oC Cine eraC
L 7ra o entitate din planul astral' Nu f;cea parte din entit;ile coordonatoare ea
fusese creat; <ntr"un fel c&iar de tine' Adic; era proiecia unei forme"gnd care te"a
<nsoit mai multe <ncarn;ri la rnd pn; cnd a a=uns de sine st;t;toare' Cu fiecare
na(tere %ia; (i moarte tu ai <mbog;it"o ai a=utat"o s; capete puteri pn; cnd <ntr"o >i
ea a preluat controlul dominndu"te'
L 9i de ce a permis Dumne>eu acest lucruC
L Pentru c; %oi suntei asemeni Eui' Voi putei crea da %ia;' Planul astral este
plin de formele"gnd ale %oastre' :ot ce dorii sperai gndii toate fricile (i toate
temerile %oastre au un corespondent <n astral' Ea <nceput sunt simple amprente
energetice <ns; cu ct %; gndii mai tare (i mai intens cu att ele <ncep s; capete
contur %ia; pn; cnd <ntr"un final de%in de sine st;t;toare cap;t; c&iar un minim
de inteligen; (i a=ung s; %; domine' :rebuie s; <nelegi c; %oi suntei legai de ele prin
mii de fire' .unt ca un fel de tuburi prin care circul; tr;irile emoiile <ns; curgerea
este <n ambele sensuri'
" Adic; cumC <ntreb eu nedumerit'
" .; lu;m spre e?emplu ca>ul unui fum;tor' 7l a fumat ani la rnd
de>%oltnd c&iar o pasiune' <n astral s"a creat o form;"gnd a acestei
pulsiuni care &r;nit; cu energie a <nceput s; creasc; pn; cnd a de%enit
de sine st;t;toare' Ea un moment dat omul %rea s; se lase de fumat'
7ntitatea o putem numi a(a de(i nu este c&iar o entitate ade%;rat;
prime(te mesa=ul (i <(i d; seama c; acest lucru <nseamn; disiparea sa'
Atunci <ncepe s; transmit; energii de tipul poftei a st;rilor de r;u a
gndurilor' *mul <ncepe s; se c&inuie' .e <ntreab; de ce trebuie s; o fac;C
<(i spune c; ar putea"o face oricnd <ns; c; acum nu este momentul
<ncepe (i se d; o b;t;lie' Pe de"o parte raiunea persoanei pe cealalt;
energiile trimise de aceast; form;' Dac; omul cedea>; (i bag; igara <n
gur; atunci forma din astral %a de%eni (i mai puternic;' Dac; re>ist;
atunci cu fiecare >i care trece entitatea %a sl;bi <n putere tr;irile %or
sc;dea <n intensitate pofta se %a atenua pn; la dispariie total;' Asta
<nseamn; c; entitatea s"a di>ol%at <n aGas&a re%enind la forma iniial; a
elementelor din care a fost creat;' A(a se <ntmpl; cu orice pulsiune' *rice
se manifest; sub form; de patim; obsesie fobie orice este <n e?ces (i
constituie o abatere de la legile uni%ersale na(te astfel de leg;turi'
" 9i acesta este singurul mod <n care poi sc;pa de aceste patimi/ Prin <nfruntare direct;C
Dac; omul este slab (i nu poate dar totu(i %rea s; corecte>eC
" Dac; %rea cu ade%;rat <ns; t;ria de caracter ele dar numai odat; c;ci altfel ar de%eni dependent (i acest
lucru nu i"ar fi de folos'
" Ce ra>e de soareC <ntreb nedumerit'
" Nu sunt ra>e de 7nergie Di%in;' Aceast; energie este responsabil; cu e%oluia fiec;rei
forme de %ia; de pretutindeni' 6iecare fiin; <ntrupat; face parte dintr"un grup de
energie specific; unei ra>e <ns; de"a lungul <ncarn;rilor fiecare trebuie s; treac; prin
<nsu(irea (i lucrul cu fiecare ra>; <n parte' De aceea cel ce face aceast; procedur;
trebuie s; fie o persoan; care a lucrat cu ra>ele care le st;pne(te (i le cunoa(te bine
deoarece el trebuie s; (tie e?act din ce grup face parte cel ce urmea>; a beneficia de
a=utor' Momentan Di%initatea a dat omenirii (apte ra>e dar <n timpurile care %or %eni
%or mai fi date <nc; cinci'
" De unde %in aceste ra>eC Cine (tie de eleC
" 7le sunt de la <nceputul creaiei <ns; se poate spune c; <(i au originea <n %ec&ea Indie'
7le apar <n literatura %edic; (i au fost asociate cu cei (apte Ris&is care sunt de fapt
fiine foarte e%oluate ce acionea>; ca ageni ai absolu tului' Au fost <ns; mai multe
persoane care le"au accesat' .pre e?emplu <n cultura occidental; conceptul celor (apte
ra>e a fost introdus de o femeie pe nume Bla%atsG$ care 2"a e?plicat <n cartea
Doctrina secreta' A fost apoi' Alice Baile$ care a tr;it <n prima =um;tate a secolului
FF a lucrat cu diferii mae(tri <n;lai (i a scris ni(te c;ri <n care %orbe(te despre cum
s; lucre>i cu cele (apte ra>e' :rebuie s; <nelegi c; aceste ra>e coordonea>; anumite
>odii pla nete (i >ile ale s;pt;mnii' :otodat; ele sunt gu%ernate de o entitate
superioar; care le st;pne(te (i controlea>;'
" Care sunt aceste ra>eC
" Cele (apte ra>e sunt)
Ra>a I este Ra>a Voinei a Puterii Di%ine (i a Credinei' 7a are culoare albastru"regal
are ca semne asociate Berbecul Eeul Capricornul iar ca planete) Vulcan (i Pluto'
Maestrul <n;lat care <ntreine aceast; energie este 7l Mor$a' Aceast; energie este
sursa tuturor energiilor (i lunea are un influ? puternic'
Ra>a II este Ra>a <nelepciunii (i a minii Di%ine a <nelegerii a Hudec;ii a
Discern;mntului (i a Ilumin;riiI are culoarea galben; semnele asociate sunt) Demeni
6ecioar; (i Pe(ti iar ca planete) Hupiter (i .oare' Are influ? puternic duminica iar
Maestrul <n;lat care <ntreine aceast; energie este Eord Eanto' Datorit; acestei ra>e a
ap;rut con(tiina' 7ste energia <ntregului sistem solar'
Ra>a III este cea a Iubirii Di%ine a Compasiunii a Bun;t;ii a Creati%it;ii a
6rumuseii (i a Inteligenei acti%eI are culoarea ro>"trandafiriu iar semnele asociate
sunt) Rac Balan; Capricorn' Coordonea>; planete) P;mnt .aturn (i are influ?
puternic mari' Maestrul <n;lat care <ntreine aceast; energie este Paul Veneianul'
Ra>a IV a <n;l;rii' Are calit;ile) Puritate Disciplin; Bucurie .peran; (i 7?celen;'
Are culoarea alb"str;lucitor iar semnele asociate sunt) :aur .corpion .;get;tor'
Planete pe care le gu%ernea>; sunt) Mercur Euna' Maestrul <n;lat care <ntreine
aceast; energie este .erapis Be$' Are influ? puternic %ineri'
Ra>a V este Ra>a Vindec;rii a Acceler;rii (i a Abundenei dar mai este (i Ra>a
Ade%;rului a 9tiinei A Vi>iunii (i a Precipitaiilor' Are culoarea %erde"smarald ca
semne asociate are) Eeu .;get;tor (i V;rs;tor (i planeta) Venus' 7a are influ? puternic
miercuri' Maestrul <n;lat care <ntreine aceast; energie este Hilarion'
Ra>a VI este cunoscut; drept Ra>a Re<n%ierii a .lu=irii (i a 6raternit;ii' Are culoarea
aurie cu nuane de portocaliu' .emnele asociate sunt) 6ecioar; .;get;tor Pe(ti
precum (i planetele) Marte (i Neptun' Are influ? puternic) =oia' Maestrul <n;lat care
<ntreine aceast; energie este Putumi'
Ra>a VII este Ra>a :ransform;rii a :ransmut;rii a 7liber;rii (i a Ceremonialului'
.emne asociate sunt) Berbecul Racul (i Capricornul iar ca planet; gu%ernea>;
8ranus' Are influ? puternic smb;ta' Maestrul care <ntreine aceast; energie este .t'
Dermain' Aceast; energie este magic; (i arat; calitatea relaiei dintre materie (i spirit'
Ea ora actual; este cea mai tangibil; energie de pe planet;' :otodat; trebuie
s; ; <mi este cea mai drag;'
" Bine dar cum sunt aceste ra>eC Cum trebuiesc perceputeC
L Nu e?ist; un mod general de a le percepe' 8nii le %;d ca ni(te lasere alii ca o
lumin; orbitoare alii le percep ca pe ni(te flas&uri' Problema este c; momentan ele nu
e?ist; <n form; fi>ic;' 7le %or fi aduse aici nu peste mult timp' 6iecare %a trebui s; aib;
att templul ei <n care s; ard; permanent ct (i preoi sau preotese care (; o <ntrein;
<ns; acest lucru se %a putea produce abia atunci cnd flac;ra iubirii %a de%eni manifest;
<n inimile noastre'
" Bine (i cum putem manifesta aceste ra>eC <ntreb eu curios'
" <nc&ide oc&ii <mi spune Cristofor' Rela?ea>;"te' Inspir; profund' .imte
cum te gole(ti de orice gnd sau emoie'
<ncerc s; m; concentre> dar ca de obicei gndurile <mi >boar; prin creier'
.imt cum mna lui <mi atinge mna mea' * stare de pace m; <n%adea>;'
" Repet; dup; mine) Cer dreptul de a accesa culoarea %iolet specific; ra>ei
a (aptea '
Repet formula (i simt cum sunt <n%;luit <ntr"un abur %iolet desc&is '
" Inspir; aceast; culoare att pe nas ct (i prin pori' <ncep (i inspir (i
con(tienti>e> cum tot interiorul meu se umple cu aceast; culoare' M; %;d
ca (i cum a( fi din sticl; iar cu ct inspir mai mult cu att aceast abur se
stoc&ea>; de%enind din ce <n ce mai compact pn; cnd simt cum se
transform; <ntr"o form; de energie care m; apas; pro%o cndu"mi tensiuni
la ni%elul ple?ului solar'
" Acum scoate"o cu putere prin ple?ul solar '
M; concentre> (i simt cum sub ni%elul sternului meu ce%a <ncepe s; se
roteasc;' Ea <nceput u(or apoi din ce <n ce mai tare pn; cnd o coloan;
groas; de lumin; %iolet <mi i>bucne(te din ple? (nind asemeni unei
fntni arte >iene <ncerc s; %;d unde se duce <ns; nu reu(esc' Desc&id oc&ii
(i constat c; totul <n =urul meu are o u(oar; tent; de mo%' Cristofor <mi
>mbe(te spunndu"mi)
" Cam a(a trebuie lucrat cu ra>ele' Ca s; re%enim la ideea de unde am
plecat acum am creat un ecran protector intre tine (i unul din cei mai
puternici elementari ai t;i'
CareC
" Nu ise el ad;ugndCred c; este destul
pentru ast;>i'
Adorm gndindu"m; la elementarii mei' *are am muliC
Droa>nica dar de acum familiara durere din ple?ul solar m; tre>e(te' .unt curios s;
%;d unde a=ung' Numai de nu s"ar repeta po%estea cu 7giptulA M; las condus cu le=eritate
f;r; a opune re>isten;' M; uit atent la firele de di%erse culori (i grosimi care
m; trag <n sus' .imt cum sunt prins <ntr"un %orte? de energie' M; rotesc din ce <n ce mai
tare' * smucitur; (i sen>aia de c;dere m; fac s; <mi dau seama c; am a=uns la
destinaie' .tau <n patru labe pe un fel de du(umea care se clatin; cu putere' De sus de
unde%a (u%oaie de ap; <mi cad <n cap' <ncerc s; con(tienti>e> unde m; aflu dar nu
reali>e> dect c; este <ntuneric be>n; (i miroase a smoal; (i ap; de mare' 6ac gre(eala
s; desc&id gura (i un %al de ap; s;rat; <mi umple ca%itatea bucal; sufocndu"m;' M;
ridic cu greu <n picioare' De =ur <mpre=urul meu oamenii alearg;' M; uit <n sus (i %;d
un catarg de lemn' Constat c; sunt pe un %as <n m=locul unei groa>nice furtuni' Cine%a
<mi arunc; o funie <n brae spunndu"mi <n spaniol; s; <l urme>' Intr;m <n cal; unde
din cau>a tanga=ului l;>i uria(e sunt aruncate de colo"colo asemeni unor surcele' M;
uit la coec&ipierul meu' 7ste un b;rbat masi% urt plin de cicatrici dar care pare a"(i
cunoa(te treaba c;ci <ncepe imediat s; le ancore>e' Nu (tiu ce s; fac (i de aceea m; in
dup; el <ncercnd s; <mping cuferele' M; uit la minile lui b;t;torite (i m; mir de
preci>ia (i rapiditatea cu care face noduri sa%ante' <mi strig; s; nu mai stau ca un
mort <ns; cum subiectul m; dep;(e(te be(te <n
figur; aruncndu"m; <napoi pe scar;' <ncerc s; m; ridic <ns; %aluri din ce <n ce mai
dese (u%oaie de ap; n;%;lesc <n interior' B;rbatul <ncepe s; ipe (i prin>ndu"m; de
p;r se arunc; pe sc;ri <n sus' Cu greu reu(esc s; <mi restabilesc ec&ilibrul' <ncerc;m s;
urc;m <ns; apa se <nc;p;nea>; s; ne in; pri>onieri' .imt cum %asul se <nclin;
amenin;tor <ntr"o parte' Cu o ultim; sforare prin>nd un moment <n care presiunea
(u%oaielor a sc;>ut reu(im s; ie(im pe punte' M; uit <n stnga mea la >idul imens de
ap; care se <ndreapt; amenin;tor spre lateralul na%ei' B;rbatul <(i face cruce (i se
prinde repede de o funie' .imt o i>bitur; puternic; (i mai apuc s; %;d cum %asul se
culc; pe o parte' .unt proiectat prin aer la distan; de na%;' Aud ipete urlete <ns; nu
>;resc nimic <n =urul meu' Ce%a m; i>be(te <ncerc s; aflu ce este (i pip;indu"2 <mi dau
seama c; este un fel de bu(tean' <l apuc cu for; <n sperana c; m; %a ine la suprafa;'
<n =urul meu marea fierbe' Perdele de ap; cad peste mine <n timp ce crestele %alurilor
m; arunc; <n sus (i <n =os' Nu pot spune c; sunt speriat c;ci (tiu c; tr;iesc o scen; ca
de film (i reali>e> c; odat; cu terminarea ei m; %oi duce din nou <n patul meu unde este
uscat cald (i bine' Doamne ct de frumoas; este marea <n furia eiA * simt puternic;
ma=estoas; mndr;' * simt %ie ea tr;ie(te %orbe(te (i se <nfurie din cnd <n cnd
<ns; numai pentru a ne ar;ta su%eranitatea ei' * aud cum strig; cum muge(te bindu"se de pieptul meu' M; las dus de curent' Din ce <n ce furtuna scade <n
intensitate' Aud un strig;t de a=utor (i m; <ndrept <ntr"acolo' 7ste b;rbatul din cal;'
Are un bra fracturat' Cu greu <l a=ut s; se prind; de lemnul meu' .t;m a(a nemi(cai
leg;nndu"ne la unison cu unduirile apei' Plutim de ce%a %reme cnd deodat; marea
<ncepe s; capete culoarea sngelui' V;d cum <ncet din ap;' <ncepe s; ias; o bil; uria(;
de foc' 7ste att de mare <nct am impresia c; o pot apuca cu mna' Pre de cte%a
minute r;mn <n contemplare' 7ste prim; oar; <n %iaa mea cnd %;d un r;s;rit de
soare' 7ste sublim este perfect' M; simt att de mic (i de %remelnic <nct <mi %ine s;
plng' Doamne ct; frumusee ai dat oamenilor dar p;cat c; i"ai f;cut orbiA
Au trecut de=a de dou; >ile de cnd ne afl;m <n deri%;' B;rbatul de lng; mine a
le(inat (i a trebuit s; <l leg cu centura mea' Nici eu nu m; simt prea bine' Mi"e sete
foame (i puterile au <nceput s; m; lase' M; gndesc s; m; sinucid poate a(a a=ung la
loc <n camera mea <ns; con(tienti>e> c; acest lucru ar putea influena %iitorul <n r;u'
.e las; seara' Vntul <ncepe s; se <nteeasc; (i odat; cu el %alurile <ncep s; creasc;
<n intensitate' Cu ultimele sfor;ri reu(esc s; m; apuc mai strns de brn; prin>ndu"
2 totodat; (i pe b;rbat' .untem aruncai tra(i r;sucii <ns; m; <nc;p;ne> (i re>ist'
<n >are %;d un lic;r de lumin;' M; uit mai atent' Da se %ede o lumin;A <ncerc s; <not
<ns; greutatea coec&ipierului meu m; ine <n loc' <i pun mna la gt (i ;resc doar stncile (i lumina apoi concentrndu"m; %;d femeia' mbet <mi luminea>; faa (i <ncep s; strig' Danaide''' frumoasa meaA 6emeia care
luminea>; sufletele pierduilorA M; >bat s; a=ung la ea' Cel puin te %oi cunoa(te s;
%in la ea' <not cu disperare dar nu reu(esc s; <nainte>' 8n %al m; bag; la fund' .imt
cum dou; mini putenice m; apuc; (i m; trag <n sus' Aud %oci de b;rbai (i le(in'
M; tre>esc <ntins pe un pat tare din scndur;' Al;turi de mine colegul meu geme' 8(a
se d; de perete (i intr; mai muli b;rbai %orbind <n france>;'
" :e"ai tre>itA mi se adresea>; unul din ei' Mare noroc a a%ut colegul t;u c; l"ai legat
altfel era mort'
" Mulumesc de a=utor le r;spund eu dnd u(or din cap'
" Voi %"ai a=utat singuriA Dac; nu a%eai lumina aia' nu %; %edeamA Apropo cum ai
reu(it s; ii felinarul aprins pe furtun;C
8n >mbet larg <mi luminea>; faa (i"mi simt inima tremurnd' Danaide'''
frumoasa mea''' dragostea mea''' m"ai sal%at de la moarte' Pun capul pe pern; (i cad
<ntr"o dulce toropeal;' Aipesc puin <ns; cnd desc&id oc&ii constat c; m; aflu <n
camera mea' *are de ce nu am simit c; m"am <ntorsC
M; uit la Danaide' 6rumoasa mea <nc; mirosul apei ceea ce <mi
confer; o stare de bine' A fost o e?perien; dur; <ns; mie mi"a pl;cut m"a f;cut s; simt
marea s; m; contopesc cu ea s; %ibre> la unison' Doamne d; orice fel de nenorociri
p;mntenilor numai nu lua marea (i r;s;ritul de soare (i mirosul florilorA Ct de orbi
suntemA
<l g;sesc pe Cristofor ca de obicei cu nasul <n &rtii' Dup; pri%irea pe care mi"o
arunc; constat c; este bine dispus'
" Ct iubesc mareaA scot eu un oftat' *are de ceC
" .ufletele se leag; <n general de locurile sau acti%it;ile pe care le"au folosit cel mai mult
(i <n care au a%ut cele mai pl;cute e?periene asta nu <nseamn; c; accesai numai o
realitate unilateral; <ns; r;mne impregnat; %ibraia cea mai drag; cea mai pl;cut; iar
contactul cu un mediu similar pro%oac; tre>irea amintirilor <ns; spre des;%r(irea lor
oamenii trebuie s; accese>e toate aspectele <ncarn;rii <n di%erse (i felurite locuri' Voi
trebuie s; trecei prin di%erse meserii (i locuri s; fii regi (i scla%i doctori (i pacieni
legiutori (i nelegiuii (i e?emplele ar putea continua la nesfr(it pentru a %; <nsu(i
tr;irile planului respecti%'
" Noi ne <ncarn;m numai <n persoane de acela(i se?C
" Nu %oi ai cunoscut toate laturile creaiei' Ai fost b;rbai femei &eterose?uali
bise?uali &omose?uali <ns; <n toate aceste tr;iri ai fost animai de flac;ra .fntului
Du&' :rebuie s; <nelegi c; toate acestea sunt aspecte ale Creaiei Di%ine (i de aceea
trebuiau e?perimentate pentru a %; <nsu(i %ibraia lor' 8nii au <n%;at lecia repede (i
au trecut mai departe la alt stagiu alii au e?perimentat"o mai multe <ncarn;ri la
rnd iar alii cei mai numero(i <n momentul cnd <(i sc&imb; polaritatea de%in
agresi%icondamnndu"i pe cei care nu le seam;n; sau nu le <mp;rt;(esc opiniile' Asta
<nseamn; c; <n urm;toarea %ia; %or fi pu(i e?act <n aceea(i situaie numai c; de data
asta %or fi de cealalt; parte' Ca s; m; <nelegi) un b;rbat misogin care <(i bate soia o
desconsider; %a trece prin acela(i gen de %ia; numai c; de data asta %a fi femeie (i %a
<ndura cel mai probabil de la fosta soie care acum se %a fi re<ncarnat <n so acela(i
gen de tratament'
" Bine dar dac; ai (ti c; ceea ce tr;ie(ti este de fapt propria"i r;splat; ai trece mai
u(or sau ai e%ita s faci anumite lucruri '
" Da (i nu c;ci totodat; ai putea spune c; te r;>buni (i cu toate c; (tii c; o s; prime(ti
r;splata dar m;car ai o satisfacie <n aceast; %ia;' :otodat; dac; ai (ti c; femeia
frumoas; pe care %rei s; o iei de ne%ast; te"a <n(elat si ucis in alt; %ia; ai mai
accepta"oC 9i atunci legea faptei (i a r;splatei ar fi anulat;' Nimeni niciodat; nu s"ar
mai putea ac&ita Garmic (i deci nu ar mai putea e%olua'
" Da dar dac; nu (tii' atunci cum s; faci s; ol%i problemeleC
" Aici inter%ine cump;tarea (i <nelepciunea' In lungul (ir al <ncarn;rilor entit;ile a=ung
<n acel punct al e%oluiei <n care <(i dau seama de propria %aloare' 8n om con(tient (i
sigur pe sine este o persoan; care nu trebuie s; demonstre>e nim;nui nimic (i de aceea
el este bine%oitor calm <neleg;tor conciliant' Dnde(te"te doar dac; conduc;torii
%o(tri (i"ar cunoa(te %aloarea eu"lui personal dac; ar fi lipsii de orgolii de arogan; ar
mai fi r;>boaieC Cearta <ntre doi oameni pa(nici este soluionat; <nc; dinainte de a
<ncepe' De fapt <n anii ce %or urma %om asista la lucruri speciale' Ai s; constai cum unii
din marii conduc;tori ai planetei %or face o <ntoarcere de 2-, de grade' Vor fi brusc mai
<nelepi (i mai pa(nici dar s; nu te gnde(ti c; acest luciu %a fi f;cut cu propria lor
%oin;'
" Dar cumC Vor fi siliiC
" Nu trupul lor %a fi ocupat de o entitate superioar;'
" Adic; %or fi posedaiC
" Nu a fi posedat <nseamn; c; <n trupul t;u st; spiritul t;u (i spiritul unei alte entit;i'
Aici este %orba de altce%a' 7i %or fi destrupai ca (i cnd ar muri <ns; locul %a fi ocupat
de un alt suflet mult mai e%oluat' Nimeni <n afar; de cei apropiai nu <(i %a da seama (i
c&iar (i ace(tia %or %edea sc&imb;rile dar le %or g;si e?plicaii raionale <ndep;rtnduse
total de realitate'
" 9i sufletul iniial %a muriC
" Da <n sensul c; %a trece <n cel;lalt plan <ns; datorit; sacrificiului el %a a%ea un loc <n
ierar&iile superioare'
" Dar de ce aceast; <nlocuireC Nu putea pur (i simplu s; se nasc; o entitate s; creasc; (i
s; <(i ocupe locul stabilitC
" Ba da pn; acum a(a a fost <ns; nu mai este timp' Dup; cum i"am mai spus
P;mntul %a face nu peste mult timp un salt' 8nei entit;i ute iniial' Vor fi sc&imb;ri de relief pierderi de teritorii cataclisme
ma=ore pierderi umane <ns; nu pot fi comparate cu ceea ce trebuia s; se <ntmple' 9i
asta se datorea>; unor entit;i r;>lee un fel de pionieri care au cre>ut <n binele din
om (i au cerut o amnare un fel de p;suire de timp de graie <n care s; <ncerce s;
tre>easc; ct mai multe con(tiine' .e pare c; strig;tul lor a a%ut efect c;ci >eci de
oameni i"au ascultat i"au <neles (i au <nceput s; se sc&imbe (i ace(tia la rndul lor au
antrenat alte suflete iar aceast; tre>ire a <nceput s; se fac; e?ponenial dar am mai
discutat aceste lucruri'
9tiu c; am mai discutat <ns; %reau s; aprofunde> acest subiect <n sperana c; %oi
primi alt r;spuns'
" 9i dac; se tre>esc toiC Dac; <neleg atunci nu o s; mai fie nimicC
" :oi nu se %or tre>i din p;cate spuse Cristofor gnditor c;ci sunt <nc; multe entit;i
care b=bie <n c;utarea propriei spiritualit;i iar ceea ce este scris se %a <ntmpla
deoarece inclusi% planeta trebuie s; se transforme'
" Da dar ar fi bine dac; i"ar anuna cine%aA Nu e?ist; oameni care s; fac; astaC Nu poate
trimite Dumne>eu un mesagerC
" .unt foarte muli <ns; nu sunt ascultai nu sunt luai <n seam; ba mai mult sunt
ridiculi>ai'
" De ce unii nu credC
" 6iindc; aceasta este treapta e%oluti%; pe care se afl;' <n cursul <ncarn;rilor unii au
mers mai repede alii mai <ncet' 8nii (i"au <nsu(it rapid e?perienele Garmice necesare
compensndu"le (i apoi pornind pe Calea Des;%r(irii alii <nc; orbec;iesc <n %ltoarea
patimilor' Asta nu <nseamn; c; ei nu sunt e%oluai ci c; <nc; mai au ne%oie de timp
pentru a se <mplini'
" 7u <mi doresc s; tr;iesc s; %;d ce se %a <ntmpla' Poate sunt egoist dar %reau s; <ncerc
aceast; e?perien; s; fac parte din ea'
" Acest lucru doar Creatorul <l poate &ot;r<'
" Da dar dau semne buneA Am <neles multe lucruri am <neles re<ncarnarea Garma am
<neles (i de ce sunt <ndr;gostit de tablou dac; stai (i =udeci toate au o e?plicaie'
Apropo <mi poti spune ce este cu femeia cu toraC Cine este eaC De unde %ineC
" 8neori <n decursul unei %iei <ncepu Cristofor cu glas sc;>ut entitatea <ncarnat;
a=unge <ntr"o con=unctur; nepre%;>ut; care nu corespunde Planului Di%in' Dac; s"ar
accepta de>nod;mntul c;tre care con%erge situaia atunci sc&imbarea traiectoriei ar
crea discontinuit;i <n AGas&a fapt ce ar duce la perturb;ri gra%e' <n aceste situaii
limit; se accept; trimiterea unui mesager care s; rectifice lucrurile (i s; le reintroduc;
pe f;ga(ul normal' Ace(ti mesageri sunt de fapt entit;i coordonatoare ale planului
astral care %in <(i fac treaba (i apoi pleac;' A(a se e?plic; misterioasele apariii de
<ngeri de g&i>i sau c;l;u>e care apar ca din senin a=ut; (i apoi dispar' Cred c; ai
au>it (i tu de acestea'
" 9i frumoasa mea este din astralC * s; o pot %edea %reo dat;
" .unt entit;i care nu permit a le fi %;>ut c&ipul' 9i oricum ca s; te uii la o entitate
trebuie mai <nti s; ai o oarecare preg;tire (i apoi s; i se dea %oie' .pre e?emplu
gnomii sunt foarte sup;r;cio(i' Dac; te <ntlne(ti cu unul este inter>is s; <l aborde>i
primul (i s; te uii direct <n oc&ii lui' De altfel ei e%it; pe ct posibil contactul cu
muritorii'
De=a este prea mult pentru mineA Parc; am fi <n Alb; )a N;pada (i cei (apte pitici'
<neleg multe dar a(a ce%a'''
" V;d c; s"a l;sat seara >ise Cristofor mai mult pentru el (i apoi ad;uga cu glas tare)
" Nu %rei s; lu;m o gur; de aer curat <nainte de mas;C
" Ba da be(te in fa;' Inspir cu nesa <ns; orict
de mult aer a( trage <n piept nu pot sc;pa de mirosul m;rii' :ra%ers;m <ncet pa=i(tea (i
ne afund;m <n p;dure'
Cristofor p;(e(te <ngndurat c;utnd parc; ce%a' Nu pot s; nu admir peisa=ul'
Copaci superbi <nali %iguro(i ne %eg&ea>; pa(ii' Din loc <n loc triluri de pas;re
br;>dea>; %;>du&ul' 7ste lini(te (i pace' (i <n ciuda <ntunericului care se las; simt locul
prietenos apropiat'
Cristofor m; ia de bra (i <ncepe s; <mi descrie fiecare specie de arbori <n parte' <l
ascult aparent atent' <ns; gndul <mi >boar; departe' M; gndesc la Hulie (i la Danaide'
Pri%irea <mi cade <n treac;t pe mu(c&iul de la r;d;cina unui brad' .imt cum mi se ridic;
p;rul <n cap' * fiin; micu; luminoas; cu dou; perec&i de aripi cu figura uman;
asem;n;toare unei p;pu(i st; uitndu"se la mine pre de cte%a clipe dup; care
dispare' <ncerc s; i moli>i (i pini <nct nu m; aude'
Continu;m s; mergem' <mi dau seama c; probabil sub presiunea po%e(tii despre
gnomi (i subcon(tientul meu mi"a =ucat feste transmindu"mi imagini cu >ne sau
spiridu(i' Nmbesc amu>at <ns; >mbetul <mi <ng&ea; pe fa; c;ci de data asta pe"o
creang; cam la ni%elul oc&ilor trei asemenea creaturi stau (i <mi fac cu mna' M; uit
fi? la ele ca sa fiu sigur c; nu dispar timp <n care tr;gndu"l de mn; pe Cristofor
bolborosesc)
.up >np pomp'
Cristofor <ntoarce capul dega=at (i >mbe(te' Ee face cu mna (i spune)
" .unt iele se numesc iele repeta el accentund adic; un fel de >ne ale p;durii' .unt
de di%erse tipuri (i grade de ele%are (i se ocup; preponderent cu p;strarea energiei
locului'
" .unt tare dr;gue mai adaug; el ca (i cum nimic anormal nu s"ar fi <ntmplat (i <(i
reia di>ertaia despre arbori'
.imt c; <mi ple>ne(te capul dar se pare c; ce am %;>ut este abia <nceputul c;ci <l aud)
" 8ite <n stnga (i o salamandr;A
M; uit (i %;d un omule mic =umate om =umate (oprl; cu o coad; %erde"ro(iatic;
care se ascunde gr;bit dup; un pom'
.unt att de bul%ersat <nct m; &ot;r;sc s; nu mai scot nici un sunet' *ricum nu ar fi
contat c;ci interlocutorul meu r;mne <n continuare a?at pe e?plicaii de sil%icultur;'
Ce iele salamandre astea sunt lucruri minore important este s; aprofundam
terasamentul solul (i r;spndirea arborilor <n natur;A
A=ungem <ntr"o poieni;' 8n pru mic <n care se reflect; timid ra>ele lunii o
<mparte <n dou;' Ne a(e>;m pe o piatr;' Cristofor m; ine <nc; de bra' Dup; cte%a
clipe <n care pare s; contemple peisa=ul <ncepe cu glas domol)
" A fost o %reme <n care pe acest p;mnt tr;iau multe (i felurite animale' Dumne>eu le
f;cuse spre folosul (i spre bucuria oamenilor' :ot atunci <n acea perioad; p;durile (i
dealurile de la munte erau str;b;tute de &erg&elii de inorogi' 7rau animale
ma=estoase pa(nice blnde (i a%eau menirea de a a=uta omul de a"2 <nsoi de a"i
c;l;u>i pa(ii (i a"2 %eg&ea' Dumne>eu i"a iubit att de mult <nct a dat
acestora darul %indec;rii' *amenii ce %ieuiau <n acele timpuri (tiau de aceste
puteri (i ori de cte ori a%eau o boal; se duceau <n p;dure se culcau <n iarb; (i
adormeau' 9i inorogii %eneau la ei (i picurau lacrimi de iubire deasupfa capetelor lor
iar ace(tia cnd se tre>eau erau %indecai <ns; unii au prins de %este c; dac; te ungi cu
praf de corn de inorog capei puteri magice poi st;pni lumea poi a%ea totul (i
atunci s"au apucat s; <i omoare pentru a le lua cornul' A(a se face c; au fost %nai
pn; cnd <n <ntreg inutul au mai r;mas doar doi un mascul (i o femel; <ns; oamenii
au prins de %este (i i"au <ncolit sus pe creasta muntelui' <nti au ucis femela' I"au
str;puns inima cu sulia ipnd de bucurie' Masculul a stat nemi(cat lng; ea cer(indu"
(i parc; moartea' 9i cnd unul din oameni se preg;tea s; arunce sulia s"a pogort
o lumin; mare din cer (i a <n%;luit animalul f;cndu"2 s; dispar;' Nu se (tie e?act ce
s"a <ntmplat cu el' sau unde a a=uns' .ingurul luciu sigur este faptul c; oamenii s"au
luptat <ntre ei %rnd s; st;pneasc; lumea numai c; erau muli cei ce a%eau praf de
corn de inorog (i acest lucru a f;cut ca forele s; fie <ntruct%a egale' R;>boiul a
<ncetat abia cnd praful s"a terminat' Atunci au reali>at c; de fapt ei (i"au ucis (ansa
%e(niciei c; de acum <nainte %or trebui s;"(i accepte suferina boala (i s; <n%ee s;
tr;iasc; cu ele' A(a se face c; omul a ales <n locul nemuririi m;rirea %remelnic;'
.tau nemi(cat <ncercnd s; <mi st;pnesc lacrimile' <mi dau seama c; de(i este o
legend; caracteri>ea>; perfect rasa uman;' Atenia <mi este atras; de fo(netul pomilor
de peste pru' Dintre pomi <(i face apariia o umbr; mare alb;' M; ciupesc pentru a
m; con%inge c; nu dorm' M; uit (i nu <mi %ine a credeA 8n cal superb alb uria( <(i
scutur; capul sfor;ind u(or' Cu ct <naintea>; spre noi' cu att m; simt mai
impresionat' Perfeciunea gtului curbura crupei p;rul <n%olburat care"i tresare la
fiecare pas' M; uit la el (i %aluri de iubire <mi inund; sufletul' :rece prin ap; apropiindu"
se de Cristofor' Acesta <ntinde mna sa <l mngie (i atunci bucnesc <n plns' Iart;"ne animal frumosA Iart;"ne DoamneA
Cristofor <mi apuc; mna (i mi"o pune pe capul lui' Acesta scoate un >gomot u(or (i se
apropie de mine' <l cuprind cu ambele brae pe dup; gt b;gndu"mi capul <n coama
lui' <i simt mirosul' Eacrimile <mi (iroiesc pe obra=i <mpletindu"se cu lacrimile sale (i
<mi cer iertare <naintea lui (i a str;bunilor lui pentai toi (i pentru toate cte le"am
f;cut' <l mngi pe bot (i <l s;rut lipindu"mi capul de obra>ul s;u' Nu (tiu ct st;m
a(a <ns; la un moment dat scutur; din cap parc; salutndu"ne (i dispare cu un salt
amplu <n desi(' Desc&id oc&ii (i <mi dau seama c; m; aflu la mine <n camera' *are
cnd am a=uns aiciC .; fi fost un %isC
R;mn nemi(cat <ns; m; simt cum%a cu sufletul <mp;cat' M; ridic de pe pat
<ncercnd s; reali>e> dac; ceea ce am tr;it a fost ade%;rat' <mi miros &ainele (i le simt
impregnate cu mirosul lui un parfum u(or de fn proasp;t (i flori' V;d pe mneca mea
un fir alb lung de p;r' <l culeg cu dragoste (i <l pun <n sulul de carton al Danaidei' M;
gndesc ct de ciudat; este %iaa' Dac; mi"ar fi spus cine%a c; a %;>ut un inorog o
salamandr; sau iele''' dar de fapt eu am %;>utC
M; &ot;r;sc s; merg la Cristofor' Dac; tot nu am ce face m;car stau pe capul lui (i <l
strese>'
Cobor (i dau cu oc&ii de !idam care <mi face semn s; <l urme>' Ie(im <n curte (i <l %;d
pe Cristofor a(e>at pe o banc; <n faa fntnii'
" .;pt;mna %iitoare ne %om desp;ri spuse el' !idam te %a duce direct la aeroport'
M; <ntreb) oare de=a au trecut cele (ase luniC Bine dar cndC CumC Parc; ieri am %enitA
Vroiam s;"i spun c; poi %eni aici ori de cte ori %ei dori' :e rog <ns; s; ii mine c; eu
%oi merge la Bucure(ti doar pn; <n august +,,/' Dup; aceea misiunea mea se %a
<nc&eia (i %oi lua o pau>;'
" Bine dar dac; doresc s; ne %edem dup; aceeaC Rntreb eu'
" Nu %a mai fi posibil c;ci eu %oi pleca spre alte planuri'
" 9i cu tot ce ai aici ce %ei faceC Ee %in>i le la(i a(aC <l <ntreb plin de mirare'
L 7ste posibil s; le las cui%a <ns; acest lucru nu s"a &ot;rt <nc; <n AGas&a'
Depinde foarte tare de persoana respecti%; de e%oluia lui' 9i eu am fost surprins de
informaia primit; dar cu siguran; Pro%idena Di%in; (tie mai bine' De(i sunt con%ins
c; este o sarcin; grea care trebuie asumat; <ntr"un timp foarte scurt am <ncredere <n
fora Du&ului .fnt care str;luce(te <n acest om' Dac; s;mna ce a fost s;dit; <n inima
sa cu sute de ani <n urm; a fost de calitate atunci aceasta %a rodi acum c;ci clipa lui a
sosit'
*are cine o fi norocosulC m; <ntrebam <n gnd' Din discuie deduc c; este un el <ns;
orict a( <ncerca nu pot afla (i alte informaii'
Mai aflu c; <n s;pt;mna care a r;mas trebuie s; e?erse> de >or toate practicile pe
care le"am <n%;at adic; program;ri cu apa proiecii cu elementele foc ap; aer (i
p;mnt concentr;ri gimnastic; lucru cu di%erse ra>e (i meditaii' Nu pot spune c; nu
<mi place' Cu ct e?erse> mai mult cu att <mi este mai u(or (i m; simt mai bine' Pot
spune c; am de%enit c&iar as <n golirea creierului de orice stimul'
7ste ultima sear; a (ederii mele aici' M; <ntlnesc cu Cristofor cu o oarecare strngere
de inim;' Cred c; am <nceput s; <l placA A(e>at <n =ilul meu aflu c; <n aceast; sear; %om
face o meditaie special;' .tau pe =os <n po>iia lotus (i <nc&id oc&ii' Cristofor face acela(i
lucru <ns; ca de fiecare dat; <mi prinde minile cu mna lui dup; care <ncepe cu o
%oce monoton;)
" Inspir; adnc (i rar de mai multe ori'
Inspir rar (i adnc' Cu fiecare inspiraie simt cum o stare de lini(te m; cuprinde' .unt
rela?at' <ncerc s; m; concentre> pe %ocea lui Cristofor <ns; o aud din ce <n ce mai
departe' Ea un moment dat am o u(oar; sen>aie de plutire (i m; tre>esc <n mi=locul
unei m;ri %iolete de abur' M; uit cu oc&ii minii de =ur <mpre=ur (i %;d cum din loc <n
loc u(oare unduiri fac s; r;sar; sclipiri de luminie <n culorile curcubeului' 7ste att
de frumos (i este atta lini(te <nct aproape c; <mi simt inima cum %ibrea>; de bucurie'
Nu (tiu ct stau a(a <ns; <ncep s; con(tienti>e> o pre>en; la <nceput mai slab; <ns;
apoi din ce <n ce mai pregnant; ca (i cum cine%a m"ar urm;ri' M; uit <ns; nu %;d pe
nimeni' .en>aia de%ine din ce <n ce mai acut; (i strig)
" 8nde e(tiC
<n cap aud r;spunsul)
L .unt <n tineA
L Cine estiC
L 7u sunt tuA
L Cum e(ti euC <mi %orbesc singurC
" <ntr"un fel da' 7u sunt tu (i tu e(ti eu' .untem de sine st;t;tori dar permanent
<mpreun; suntem unul (i acela(i'
" 7(ti Dumne>euC
" M; poi numi cum %rei tu c;ci numele nu are importan; dar pentru a m;
con(tienti>a <mi poi spune (i a(a'
" 9i de ce spui c; suntem permanent <mpreun;C
" Pentru c; a(a este' 7u sunt <n permanen; cu tine la fel cum sunt <n permanen; cu
toi (i cu toate cele ce au fost create iar tot (i toate inclusi% tu suntei <n permanen;
cu mine'
" Dac; tu e(ti cu ade%;rat atunci spune"mi de ce m"ai <mboln;%itC
" Nu eu am fost acela care a &ot;rt boala ta' :u ai f;cut"o singur' :u i"ai ales soarta
<nainte de <ncarnare' <ngerii Garmei doar au %eg&eat ca ceea ce era scris s; se respecte'
" .igur c; da eu am %rut s; mor cu siguran;A
" Nu tu ai %rut s; a=ungi <n acel punct <n care s; i se aduc; aminte cine e(ti de fapt de
unde %ii (i ce misiune ai'
" 9i alt mod mai bun nu am g;sitC
" Aceasta a fost calea pe care ai %rut s; mergi' Dac; nu ai fi fost pus <n situaia asta
dramatic; te"ai fi supus unui asemenea regim ai fi acceptat s; la(i pentru cte%a luni
totul (i s; pleci ai fi ascultat de sfaturile lui CristoforC
.tau (i m; gndesc c; are dreptate' Pentru nimic <n lume nu mi"a( fi l;sat munca
casa %iaa'
" Cred c; ai dreptate spun eu <ncet mai mult pentru mine' Dar totu(i unde ai fost cnd
am a%ut ne%oie de tine'
" <ntotdeauna am fost <n interiorul t;u' Am strigat am urlat <ns; ai un talent deosebit
<n a m; ignora' :oate &ot;rrile le"ai luat cu raiunea <n detrimentul sufletului'
" Dar se pare c; am luat &ot;rrile care trebuia s; le iau din moment ce am a=uns aici
adic; unde era predestinat s; fiu'
" Ai fi a=uns aici indiferent pe ce cale <ns; tu ai ales"o pe cea mai ane%oioas;'
" 9i cum s; fac s; (tiu de acum <ncolo pe care drum trebuie s; mergC
" <ntreab;"m; (i eu acum este de fapt un %is din care m; %oi tre>i la un moment dat (i %oi
constata c; sunt e?act acolo unde eram cnd am adormit'
" Aici nu pot s; te a=ut' Credina se afl; ascuns; <n interiorul fiec;ruia' Nimeni (i nimic
nu o poate aduce la lumin; doar <ns;(i entitatea'
" Dar eu %reau s; credA A=ut;"m;A Arat;"miA ip eu mai mult mental'
8n tremur ciudat m; cuprinde de fapt este o sen>aie de presiune puternic;' .imt cum
inima mea <ncepe s; o ia ra>na (i %;d simt cum un abur <ntunecat iese (i se ridic; din
mine pentru ca apoi cu o mi(care brusc; s; se integre>e <n marea %iolet' Pre de cte%a
secunde mii de ace <mi <mpung pielea simultan f;cndu"m; s; m; c&ircesc de durere'
:mplele <mi >%cnesc brusc dureros dup; care o stare de %id total m; cuprinde' M;
simt golit de orice tr;ire de orice sim sunt orb surd (i mut sunt eu singur <n
interiorul <n%eli(ului meu carnal pe care <ns; <l simt str;in total separat' Nu (tiu ct
stau a(a c;ci am pierdut noiunea timpului dar <ncet la <nceput difu> apoi din ce <n
ce mai pregnant simurile <ncep s; <mi re%in; (i simt cum unduiri pl;cute de c;ldura
<ncep s; m; ating;' Ee simt ca pe ni(te mase compacte de energie benefic; care %in (i se
lo%esc de trupul meu <nc;rcndu"2 f;cndu"2 s; %ibre>e (i reali>e> c; de fapt sunt
<n%;luit de %aluri de iubire' Inima <ncepe s; m; doar; de atta frumusee (i iubire (i
<ncep s; plng' Pe ecranul minii %orte?uri de culoare energie (i sunete' <ncep s; se
derule>e (i tr;iesc actul creaiei' V;d percep <neleg (i con(tienti>e> iubirea al;turi de
creator dar ciudat este faptul c; le simt ca f;cnd parte din mine ca (i cum eu a( fi
fost acolo participnd acti%' 8n sentiment de unicitate pune st;pnire pe mine dar nu
ca (i cnd a( fi de sine st;t;tor ci m; simt un <ntreg un tot unitarI tot ceea ce e?ist;
sunt eu sau eu sunt tot ceea ce e?ist;' 8n flas& puternic (ne(te cu >gomot din ple?ul
meu (i <ncep s; curg; din mine ruri de iubire' Ee %;d cum se re%ars; (i se contopesc la
<nceput cu marea cea %iolet pentru ca apoi s; umple p;mntul uni%ersul' Ii cer mental
lui Dumne>eu s; m; <mbr;i(e>e (i simt cum instantaneu <ncep s; m; topesc
disipndu"m; <n ce%a ce seam;n; cu un abis de lumin; (i iubire' :r;iesc un sentiment
de m;reie de putere de pace de <nelepciune (i des;%r(ire' M; simt egal identic cu
8nul (i acest lucru m; face s; am acces la Con(tiina Cosmic;' .unt %e(nic etern sunt
pretutindeni'V;d sori constelaii planete' Ee simt pulsul %iaa' * mi(care u(oar;
le%ogir; m; prinde imprimndu"mi o traiectorie rotati%;' M; scurg pl;cut printr"o
plnie de abur (i desc&id oc&ii <n laboratorul lui Cristofor' M; simt special aparte (i
acest lucru m; opre(te s; %orbesc c;ci <mi dau seama c; sunetul cu%intelor m"ar lega
de acest plan (i eu nu %reau %reau s; mai p;stre> <n mine amprenta %e(niciei'
Noaptea de(i adorm cu greu %ise> c; m; uit cu Cristofor <ntr"o oglind; magic; la
crearea 8ni%ersului' De(i (tiu cum%a intuiti% c; suntem noi nu sem;n;m' 7u sunt mult
mai tn;r (i el mult mai b;trn dar <l simt ca pe un profesor un iniiat care <ncearc; s;
<mi transmit; cunoa(terea lui' <l mai aud spunnd c; nu mai este timp (i m; tre>esc'
Desp;rirea de Cristofor a fost una simpl; (i foarte formal;' In afar; de plicul pe care
mi 2"a dat spunndu"mi s; nu <l desc&id dect dup; ce <mi fac anali>ele nu am nici o
alt; do%ad; c; am fost acolo'
.tnd <n a%ion m; gndesc c; m; a(teptam la mai mult din partea lui <ns; se %ede
c; <i sunt indiferent' Pentru el sunt cu siguran; un biet muritor banal (i f;r; prea mare
importan;' De altfel dac; (i eu a( fi ca el probabil c; lumea mi s"ar p;rea stupid; (i
plictisitoare'
M; uit <n =urul meu (i constat c; s"a accentuat sentimentul de singur;tate pe care l"am
a%ut <ntotdeauna' .unt <ncon=urat de oameni <ns; m; simt singur e?ceptnd"o pe
Danaide frumoasa mea care m; <nsoe(te oriunde''' M; <ntreb oare de ce <nsoitoarele
de bord se uit; att de lung la mine''' (i fa; din lateral''' M; &ot;r;sc s; m; duc la baie
s; m; uit <n oglind;' 7ste pentru prima dat; <n ultimele (ase luni'
Intru (i <ncui u(a dup; mine' .tau <n minuscula <nc;pere spri=init de perete (i m;
contemplu' Nu mai sunt euA Adic; (tiu c; sunt eu <ns; ar;t mult mai tn;r (i mai
odi&nit' P;rul mi"a crescut destul de mult aproape c; pot spune c; am plete iar oc&ii
mei''' sunt superbi cal>i prieteno(i (i str;lucesc <ntr"o lumin; aparte' <mi scot tricoul (i
<mi pip;i mu(c&ii (i pielea' Am sl;bit am <ns; musculatura bine conturat; iar te?tura
pielii s"a sc&imbat parc; este mai fin; mai elastic;' .unt fericitA Pot spune c; de mult
mult m"am mai simit att de bine cu mine <nsumi'
Ies (i m; <ndrept >mbind c;tre locul meu' Pri%irea <mi este atras; de un copil blond
<ns; e?agerat de palid' Nu (tiu de ce m; opresc <n dreptul lui (i <l <ntreb dac; %orbe(te
france>a' <mi spune c; da' Aflu c; <l c&eam; Paul Deorgescu c; este din Bucure(ti (i c;
merge la o clinic; din Paris unde trebuie s; fac; un transplant de m;du%;'
" 8n transplant de m;du%;C <ntreb eu mirat'
" Da c;ci sufer; de leucemie <mi r;spunde mama lui' M; uit <n oc&ii lui alba(tri (i <mi
dau seama c; str;lucesc de fericire' Nu m; pot abine (i <l <ntreb)
" :e bucuriC
" Da %ine r;spunsul lui c;ci m"am rugat la Dumne>eu s; <mi dea aceast; posibilitate
deoarece noi nu a%eam bani' Cu a=utorul 6undaiei 6loarea Vieii am reu(it s; adun;m
=um;tate din sum;' Asta a=unge pentru prima inter%enie' .unt sigur c; se %a g;si o cale
de a primi (i restul' 7ste %orba de foarte muli bani aproape o sut; de mii de euro <ns;
Dumne>eu %a a%ea gri=;' 9tiu sigur asta' (i de aceea iA
Nu <mi pot ascunde admiraia fa; de acest suflet' 7ste bolna% la un pas de moarte
nu are banii necesari dar totu(i are puterea de a"i mulumi lui Dumne>eu'
M; a(e> la locul meu (i <ntreb <n sinea mea)
" De ce DoamneC
" Pentru c; el ca (i tine a ales aceast; cale' 7ra cel mai rapid mod de a"(i arde Garma
pentru a se putea acorda la noua %ibraie a p;mntului (i de a"(i putea duce misiunea la
bun sfr(it'
" .e %a %indecaC "Da'
.e %a %indeca dac; %a a%ea cu ce m; gndesc eu' Ct; nedreptate e?ist; pe lumea astaA
.; depind; propria"i %ia; de bani de %alori materialeA
<nsoitoarea de bord <mi pune <n faa o farfurie cu mncare' M; uit la bucata de carne
(i simt cum papilele mele gustati%e e?plodea>; de fericire' M; reped (i mu(c din ea
<ns; simt cum aproape instantaneu o stare de %om; m; n;p;de(te' M; abin (i <ncerc s;
o mestec' Dustul <mi pare scrbos ca (i cum ar fi <n putrefacie' * scuip <n farfurie
<ncercnd s; <mi e?plic reacia mea' Cred c; se datorea>; pau>ei alimentare'
A=ung <n apartamentul meu' Dulcea mea cas;A M; &ot;r;sc s; nu anun pe nimeni de
<ntoarcerea mea nici m;car pe Hulie' <mi fac o programare la doctorul Ric&ard care pare
nespus de bucuros c; m; aude' 8ite m;car un om care era <ngri=orat de dispariia meaA
* scot pe Danaide (i o prind cu gri=; pe (asiu (i apoi <n ram;' Am a=uns acas; dragostea
meaA
Ast;>i trebuie s; primesc %estea cea mare) sunt s;n;tos sau bolna%' <ncerc s; m;
concentre> pe re>ultat dar singurul r;spuns care <mi %ine <n cap este) e(ti s;n;tosA 9tiu
<ns; cu toat; puterea raiunii mele c; este o tmpenie' .unt sigur bolna%A Probabil c;
mult mai gra% dect atunci cnd am plecatA 7ste imposibil s; trate>i .7DA cu plante
ceaiuri mncare (i meditaii sunt con%ins de asta' <mi dau seama c; dac; a( fi ct de ct
raional ar trebui s; m; concentre> pe puinul timp care mi"a r;mas'
" Nu %reau s; mor Doamne m; au>i nu %reau s; morA
" Nu ai s; mori <mi %ine instant r;spunsul <n cap'
M; pufne(te rsul dar m; opresc c;ci <n minte <mi apare imaginea b;ieelului din
a%ion' 7l nu are bani dar <ncearc; s; se %indece iar eu am cu nemiluita (i m; trate> cu
ierburiA * idee <mi trece brusc prin minte' Da cred c; asta ar trebui s; facA
Pun mna pe telefon sun la informaii (i cer num;rul clinicii' Dup; cte%a trituri o
%oce de femeie r;spunde' M; recomand ; starea copilului iar
ea <mi face leg;tura cu doctorul spunnd c; nu <mi poate da relaii'
Aflu dup; ce sunt c&estionat c; acum este la anali>e urmnd ca funcie de re>ultate
s; se ia o &ot;rre' <nc&id (i m; &ot;r;sc s; m; duc s; <l %;d'
<l g;sesc <ntins pe pat plin de perfu>ii <ns; la fel de binedispus' *c&ii lui sunt plini
de lumin;' <mi sare de gt pupndu"m;' <l strng <n brae abia st;pnindu"mi
lacrimile' Ca (i mama lui sunt la fel de surprins de reacia mea c;ci nu (tiu cum s; mi"o
e?plic' .tau lng; el pn; adoarme dup; care m; &ot;r;sc s; %orbesc cu doctorul'
" Ci bani eci de mii de euro <mi r;spunde acesta cu oarecare stn=eneal;'
Acceptai cecuriC <ntreb eu (i simt cum un %al de bucurie <mi umple inima' Cred c;
am <nnebunit tocmai am sc;pat de o gr;mad; de bani dar m; simt att fericit cum nu
am mai fost de mult'
Dup; figura doctorului <neleg c; este uimit <ns; se abine de la orice comentariu'
" Vreau s; r;mn; confidenial spun eu (i ies din cabinet' Am o stare de euforie care
m; face s; plutesc' 8ite Doamne c; i"am ar;tat c; (i eu pot fi ca tineA :i>ul meu nu %a
muri din lips; de bani deoarece eu (i numai eu am &ot;rt ca acest Paul s; tr;iasc;'
Ast;>i este >iua <n care un Paul %a fi sal%atA
" Ce mai spui acum DoamneC
" 9tiam c; a(a %a fiA %ine r;spunsul'
:ritul insistent al mobilului m; scoate din concentrare' Vocea gra%; a doctorului
Ric&ard m; anun; c; trebuie s; ne %edem'
.tau <n faa lui pe scaun (i <ncerc s; g&icesc re>ultatul' Dup; mina pe care o
abordea>; <mi dau seama c; este de r;u'
" Nu (tiu cum s; <ncep spune el'
" Direct b;rb;te(te suport orice r;spund eu <ns; simt cum mi se strnge inima'
" Cred c; iniial i"au gre(it anali>ele la laborator' Acestea sunt perfecte' 7(ti s;n;tos tun
>ise el (i apoi ad;ug; cu glas sc;>ut' Dac; consideri c; este ca>ul s; m; dai <n =udecat;
am s; accept situaia de(i %reau s; (tii c; nu am nici o %in; ba mai mult <mi cer scu>e (i
<mi pare nespus de r;u de cele <ntmplate' Am cerut s; %erifice din nou primele anali>e
(i re>ultatul este acela(i deci deduc c; s"au <ncurcat cum%a mostrele' Nu (tiu ce s; >ic
mai mult de att' 7ste un ca> singular''' Nu am mai a%ut o situaie de acest gen'''
.cot un c&iot de bucurie (i repe>indu"m; spre el <l s;rut pe obra=i' <l asigur c; ele (i ies <n grab; din cl;dire' Merg pe strad; s;rind <ntr"un picior' V;d cum
lumea se strmb; uitndu"se la mine' M; doare fi? <n cotA *rbilorA
" Doamne' eu (i el c&iar <mi r;spundeA I>bucnesc <ntr"un rs isteric' *
doamn; <n %rst; <(i face cruce' M; <ntreb ci ani o mai a%ea de tr;itC :rei <mi
r;spunde %ocea' M; decid s; nu <i comunic' Nu de alta dar mai bine s; o ia prin
surprindere'
A=ung <ntr"un suflet acas; (i m; trntesc pe canapea' Danaide''' sunt s;n;tos' *are s;
o sun pe HulieC .unt de=a de o s;pt;mn; <n Paris (i nu am f;cut"o' Pun mna pe telefon'
Vocea cristalin; de la cap;tul firului <mi <ncnt; au>ul' <i spun c; am a=uns (i c; o a(tept
la mine'
<n momentul <n care intr; pe u(; o prind <n brae o s;rut (i o trntesc pe canapea cu
intenii nu tocmai ortodo?e <ns; ploaia de <ntreb;ri ce se abate asupra mea m; face s;
uit mobilul aciunii' <i po%estesc de Cristofor' de !idam de tratament de meditaii ultatul
anali>elor)
" 9i acum minunea''' sunt s;n;tosA Hulie ia &rtiile le cite(te (i
e?clam;)
" Nu <mi %ine s; credA
" Cum adic; nu iC <ntreb eu mirat'
" Adic; >ise ea dup; o scurt; pau>; nici eu nu credeam <n re>ol%are' A fost mai mult
un imbold interior' <n momentul <n care te"am %;>ut plngnd m"am gndit c;
<ntlnirea cu un astfel de om te"ar a=uta s; am;gitA :oate aceste >ile de c&in pe care le"am <ndurat au fost
suportate <n mare m;sura datorit; ei' Numai gndul c; ea m"a trimis c; are <ncredere <n
el c; 2"a %erificat m"au f;cut s; rabd cu stoicism (i s; sper'
" :e rog s; nu m; <nelegi gre(it ad;ug; ea (tiu c; este o persoan; special; (tiu c; a
tratat numeroase boli unele c&iar incurabile i"am simit personal capacit;ile <ns;
faptul c; poate %indeca c&iar pe oricine m; face s; <l %;d <ntr"o alt; lumin;'
it c; eu nu sunt oricine c; am o misiune c; am ales s; %in acum aici cu o
treab; foarte precis; <ns; <ncep s; simt cum se distanea>;'
" De ce ai reacia astaC o <ntreb eu contrariat'
Hulie las; capul <n p;mnt (i dup; cte%a clipe de t;cere spune)
" Cred c;''' nu (tiu cred c; sunt geloas;A M; pufne(te rsul (i o iau <n
brae'
" De ce pe ce s; fii geloas;C
" Pe tineA strig; ea' Ani la rnd m"am c&inuit s; <mi g;sesc propria cale de comunicare
cu di%initatea am citit am scormonit m"am documentat (i nimic' :otul s"a redus la
simple tr;iri uneori c&iar induse nimic palpabil consistent''' (i tu nu ai f;cut nimic ba
din contr; ocoleai bisericile cu %olt; (i brusc ai de%enit fa%oritulA Nu este corectA Mie de
ce nu mi"a ar;tat Cristofor caleaC Ce eram femeieC
Vocea din cap <mi spune c; %a %eni (i timpul ei' c;ci energia feminin; %a trebui
manifestat; <n anii ce %or urma' i m; tre>esc innd"o pe Hulie <n brae' 9i acum <mi %ine s; rd gndindu"m;
la inepiile pe care mi le"a spus dar noroc c; firea ei altruist; a <n%ins de(i <n str;fundul
sufletului meu <i dau dreptate' 9i eu m"a( fi comportat la felA 9i eu a( fi fost gelosA
Hulie a plecat la redacie iar eu de plictiseal; m; &ot;r;sc s; fac puin; ordine' Iau
mormanul de &aine de pe scaun cu intenia de a le trnti <n ma(ina de sp;lat <ns;
pri%irea <mi este atras; de plicul ce iese din bu>unarul pantalonilor <l iau <n mn; (i
reali>e> c; este scrisoarea de la Cristofor pe care trebuia s; o citesc dup; ce <mi fac
anali>ele' * citesc (i simt cum tot sngele mi se las; <n picioare' M; pr;bu(esc strignd)
" Blestemat s; fiiA
* citesc (i o recitesc de mai multe ori' Cu%intele m; lo%esc <n inim; asemeni unor
pumnale' @9tiu c; ceea ce e
<ns; consider c; preul este =ust' De aceea dorina mea este de a o primi pe Danaide ca
r;splat; pentru str;dania mea' :e rog s; <nelegi c; doresc tabloul (i nu contra%aloarea
lui' Am s; te scutesc de c&inul de a mi"2 aduce tu (i de aceea e' .per s; putem <nc&ide pactul pn; <n
prima mari din luna urm;toare' B;nuiesc c; m; cuno(ti destul de bine <nct s; <nelegi
c; nu sunt dispus la nici un fel de negociere' Al t;u umil prieten CristoforB'
8rlu strig <mi smulg p;rul din cap' Iubita mea cum o s; te dau tocmai pe tineA Mai
bine morA Ce idiot am fostA .; m; las speculat de un (arlatan de un e?croc' .ingurul
scop al lui a fost s; <mi ia tabloulA
" Dar te"ai %indecatA <mi r;sun; %ocea din cap'
" :e ur;sc (i pe tine (i pe elA .; nu mai %orbe(ti niciodat; cu mineA Ai au>itC .; taci s;
dispari s; pleci din capul meuA Vreau s; fiu bolna% s; mor s; suf;r dar nu <mi pot da
iubireaA C;l;ilorA
" Bine dar misiunea ta este s; tr;ie(ti s; fii s;n;tos s; poi face trecerea odat; cu
p;mntul s; a=uiA
" Ji"am >is s; taci s; nu te mai audA Dac; ii cont de liberul arbitru atunci dispariA
Hulie m; g;se(te plngnd' ic; c; sunt e?croc' dar tabloul <l
%a lua doar dac; mor' Nimeni (i nimic pe lumea asta nu m; %a deposeda de Danaide'
" Dar dac; eu a( fi <n pericol de moarte (i singura sal%are ar fi s; dai tabloul ai face"oC
m; <ntreab; Hulie'
" 7ste o situaie stupida (i deci nu are rost s; m; gndescA replic eu'
" Vreau un r;spunsA
Ma gndesc ce s; ic' Realitatea este c; nu a( da"o dar ise Hulie cu glas calm <ns; <i %;d sclipirea aceea dur; din pri%ire' * simt
cum%a arogant; iar asta m; face s; spun)
" Nu nu a( da"oA Nici m;car pentru tineA Dac; ai fi <n pericol de moarte <nseamn; c;
a(a ai ales <nainte de <ncarnare (i nu %;d de ce s; m; implici pe mineA
.cot aceste cu%inte pe gur; <ns; <n cap <mi apare imaginea planetei !?ala o %;d pe
Hulie care se ofer; s; m; <nsoeasc;' 7i (i ceC 7u am pus"oC :rebuia s; <(i %ad; de %iaa
eiA
" 7 bine c; m;car (tiu cum stau spuse ea'
M; a(teptam s; plece <ns; se %ede c; nu prea a fost afectat; de cu%intele mele' Tsta
este un lucru bun' c;ci se pare c; a <neles realitatea' M; duc la birou (i complecte> un
cec de cinci sute de mii de euro' .; fie preg;tit A
Au trecut aproape dou; s;pt;mni de la aflarea %e(tii' Mai am o s;pt;mn; pn; la
marele final' :rebuie s; <mi =oc cartea inteligent <ns; problema este c; nu (tiu cum' M;
fr;mnt att de tare <n c;utarea r;spunsului <nct am <ncetat parc; s; mai tr;iesc' Pn;
(i pe Hulie o e%it c;ci simt ne%oia de singur;tate' .tau de ore <n (ir pe canapea (i pri%esc
la Danaide' <i (tiu pe dinafar; conturul culoarea <ns; cu ct mai mult m; uit la ea cu
att descop;r noi bog;ii de detalii (i lumin;' Nu %reau s; te dauA :u care mi"ai sal%at
%iaa s; te arunc pe mini str;ineC Dar dac; ea a a=uns la mine tocmai pentru a m; sal%a
a doua oar;C A& ct <l ur;sc pe CristoforA Putea s; <mi cear; orice altce%a' 7ram dispus
s; eu l"am <ntlnit (i totu(i sunt att de uman am r;mas un biet muritor
materialistA
.tau pe canapea strngnd <n brae sulul de carton' <l desfac (i inspir %reau s; ; simurile' @''' au ales <n
locul nemuririi m;rirea %remelnic;'''B <mi r;sun; <n urec&i' *are asta fac euC
M; uit pe geam (i %;d cum <ncet lumina <ncepe s; ia locul <ntunericului' Ea <nceput
timid apoi din ce <n ce mai intens pn; cnd totul se umple de ra>e lucitoare de soare'
M; &ot;r;sc brusc' .cot tabloul din ram; <l desfac de pe (asiu <l bag <n tub (i ies <n
%ite>; pe u(;' Ea firma de curierat femeia din spatele geamului m; pri%e(te distant;'
Eacrimile <mi (iroiesc pe obra> <n timp ce complete> formularul' Mngi pentru ultima
oar; sulul (i i"2 <ntind' Iubita mea''' adio'
Merg pe strad; ca un nebun lo%indu"m; de oameni' Am f;cut"oA Dac; asta a(teptai
de la mine Doamne i"am dat satisfacie' :e poi considera %ictoriosA Mi"ai dat s;n;tate
dar <n sc&imb m"ai ucis' 6ii fericit c;ci ai ie(it <n%ing;torA Cu greu a=ung acas; (i m;
trntesc pe pat' M; simt b;trn (i pustiit' 9tiu sigur c; de acum <ncolo %iaa mea nu %a
mai fi la fel' 8n &otot de plns <mi rupe (irul gndurilor (i adorm'
M; tre>esc e?act <n momentul <n care firele de lumin; m; tr;geau <n sus' .tau
lini(tit c;ci <mi este indiferent unde a=ung' Nu m; mai interesea>; nimic (i nici nu
%reau s; sc&imb ce%aA :e ur;sc DoamneA Rotaia ameitoare a unui %orte? m; face s;
<nc&id oc&ii' * bufnitur; urmat; de o durere groa>nic; <n genunc&i m; face s; <mi dau
seama c; am a=uns la destinaie' Desc&id oc&ii (i constat c; sunt pe ni(te sc;ri de lemn
<nguste (i <nnegrite de %reme care att ct <mi pot da seama fac leg;tura <ntre dou;
eta=e ale unei case' 7ste frig <ntuneric (i miroase a mucegai' Din partea de =os se aude
un glas urmat apoi de o lumin; plpitoare care urc; <n %ite>;)
" :e"ai lo%it draguleC aud eu <n italian;'
<ntorc capul (i %;d cum o femeie mic; gras; alb; (i pufoas; %ine gfind spre mine'
7ste <mbr;cat; cu un fel de cearceaf care probabil se %oia a fi o c;ma(; de noapte <ns;
date fiind dimensiunile impresionante seam;n; mai mult cu o para(ut;' <n cap boneta
ce aduce mult cu o oal; de noapte %ine s; <ntregeasc; pitorescul inutei' M; uit la ea (i
<mi dau seama c; este mai u(or s; o sari dect s; o ocole(ti' <n urma ei ropote de pa(i
se fac au>ite (i de dup; colul sc;rii alte dou; persona=e feminine <mbr;cate aproape
identic <(i fac apariia' 8na este slab; urt; (i <nalt; (i aduce mult cu un b;rbat iar
cealalt; este tn;r; <ns; la fel de gras; (i lucioas; ca prima' M; gndesc c; or fi rude'
c;ci seam;n; foarte tare dar nu apuc s; <mi termin ideea c; o aud spunnd)
" :e"ai lo%it tat;C
.unt consternatA Cum s; fiu eu tat;l unui asemenea ipoc&imenA Cred c; am <neles
gre(itA .imt cum mi se strnge carnea pe mine doar la gndul c; am putut aduce pe
lume a(a ce%a' Reu(esc totu(i s; <ngn ce%a se pare c; inteligibil c;ci le %;d pe toate
trei cum o iau <n %ite>; pe sc;ri luminndu"mi calea' Intr;m <ntr"o <nc;pere mic; (i
<ntunecoas;' 8n miros de %opsea (i ulei m; i>be(te ca un pumn <n figur;' Iau
lumnarea din mna sl;b;noagei (i le <mping afar; trntindu"le u(a <n nas' Drasa mai
bag; capul odat; <ntrebndu"m;)
" .oul meu mai dore(te ce%aC
" De unde dracu s; (tiu ce mai %rea b;rbat;"tu r;cnesc eu <ns; <mi dau brusc seama c;
mi s"a adresat mie' Doamne iart;"m;A Deci eu sunt soul (i cu siguran; monstrul este
copilul nostruA Asta <nseamn; c; m"am culcat cu eaA Cred c; eram <n com; alcolic;
sau poate am fost ameninat cu moartea sau am fost drogat''' Refu> s; m; mai
gndesc (i <ncep s; m; uit prin c;m;ru;' V;d pensule culori tablouri re>emate de
perete''' sunt <n atelierul unui pictorA Deci am fost (i pictorA A(a se e?plic; pasiunea
mea pentru art;' Imaginea Danaidei <mi apare <n minte (i simt cum un =ung&i ca un
pumnal <mi str;punge inima' M; uit la lucr;ri la tu(; (i <mi dau seama c; o recunosc'''
am mai %;>ut"o unde%a''' dar undeC
<n apropiere de geam >;resc un (e%alet pe care se afl; o pn>a acoperit; cu un (tergar'
A&a deci lucre> la ce%aA Cu o mi(care brusc; de>%elesc lucrarea <ns; simt cum deodat;
inima mi se opre(te <n loc' Danaide''' dragostea mea''' eu te"am pictatA M; uit la
curbura (oldului la p;rul r;%;(it de %nt la delicateea minii la marea <n%olburat;
(i <mi dau seama c; ea s"a n;scut din sufletul meu din tr;irile mele' c;ci am adus"o cu
mine din e?periena unei %iei trecute (i am materiali>at"o <n cea pre>ent;' 8rlu' strig
de bucurie' Vreau s; r;mn aici <n aceast; %ia; c&iar al;turi de aceste groa>nice
femei numai s; 6iu cu tineA M; uit la lucrare' 7ste aproape gata' <i mai lipse(te un pic
din spuma %alurilor' M; gndesc''' dac; a( pune"o eu''' aceast; ultim; tu(;' a( r;mne
al;turi de ea <n %e(nicie' Cu mna tremurnd; caut albul (i <l <ntind cu pensula pe
palet; <ncercnd s; determin cantitatea optim;' :rase> apoi u(or ca o adiere %rful
%alurilor' M; dau <napoi (i pri%esc' Da este perfect;A 8n sentiment ciudat de nemurire
m; cuprinde'
.oarele a r;s;rit de mult <ns; eu r;mn tot <n po>iia aceea contemplnd"o' 8n
>gomot de pa(i (i %oci b;rb;te(ti se aud dinspre scar;' 8(a se d; cu putere de perete (i
<n prag <(i face apariia a(a">isa soie a mea de data asta <mbr;cat; <ntr"o roc&ie de
catifea grena' <nsoit; de trei b;rbai' M; uit la costumele lor carag&ioase cu
pantaloni bufani pn; sub genunc&i cu p;l;rii imense cu pene (i abia m; abin s; nu
pufnesc <n rs'
" Domnul conte a bine%oit s; treac; pe la noi o aud pe gr;sun; spunnd'
" M; bucur <ngn eu anemic <ns; cu%intele mi se opresc la =um;tatea gtului c;ci esc <mpins de gras; care smulge lucrarea de pe
(e%alet (i i"o pune <n brae' Acesta se uit; cu un aer superior la ea (i spune)
" eci de galbeniA
" Eucrarea nu este de %n>are spun eu smulgndu"i"o din mn;'
" Patru>eci de galbeni (i protecia mea'
Niciodat;A
V;d cum faa femeii de%ine staco=ie sufocndu"se' <ntr"un ultim efort reu(e(te s;
<ngne)
" Iertai"2 nu a dormit toat; noapteaA 7ste tulburatA V; %a aduce cu siguran; lucrarea
la palatA
" Bine te a(tept dup;"amia>; <l aud spunnd dup; care se <ntoarce (i iese'
6emeia <l conduce pn; =os dup; care se <ntoarece la mine (i tun;)
" :e"ai tmpitC Cum s; refu>i o astfel de ofert;C Nu mai a%em de mncare uleiul s"a
terminat b;canul nu mai %rea s; ne dea pe datorie creditorii bat la u(;'''
" M; doare fi? <n cot de mncarea %oastr;A Ai de unde da =osA :abloul nu pleac; de aiciA
Cu un aer ce se %oia ma=estos face stnga <mpre=ur (i iese trntind u(a'Du"te dracului
(i tu (i fii"taA Au>i s; <mi dau eu iubirea pentru dou; imbecileA .pre sear; parc; <ntrun
de=a"%u scenariul se repet; numai c; de data asta contele %ine <nsoit de trei
b;rbai'
" 7i te"am a(teptatA De ce nu ai %enitC
Mai a%ea ce%a de terminat la lucrare aud %ocea femeii'
" Pe naiba spun eu lucrarea nu este de %n>are' V; dau orice alt; lucrare de aici
gratis <ns; nu pe Danaide'
" Danaide frumos numeA >ise el r>nd dar de unde ai a=uns la conclu>ia c; am ne%oie
de poman;C Ji"a spus cine%a c; am s;r;cit (i c; nu <mi mai pot permite mofturiC
" Nu dar tabloul nu este de %n>areA
" :e mai <ntreb odat;A biere femeia'
" Niciodat; accentue> eu uitndu"m; <n oc&ii lui'
" * sut; cinci>eci de galbeni' "Nu'
V;d cu coada oc&iului cum femeia se trnte(te <n scaun plngnd' M; uit
triumf;tor <n oc&ii contelui <ncercnd s; deslu(esc ce%a'
" 7ste r;spunsul t;u finalC m; <ntreab; el (i %;d cum oc&ii i se <ngustea>; amenin;tor'
" DaA
Mai apuc s; aud un @Euai"2AB (i simt cum patru mini m; apuc; >dra%;n'
" Va fi condamnat la moarte pentru r;spndire de informaii false (i tr;dare mai spuse
el <nainte s; fiu <mpins pe u(;' M; uit <n urma mea (i >;resc cum o apuc; cu o mn; pe
Danaide <n timp ce cu cealalt; arunc; un s;cule de bani pe mas;'
" 6ii blestemai urlu eu' :oi s; fii blestemai de acum (i pn; <n %eacul %ecilor'
Praful (i pulberea s; se aleag; de %ieile celor ce o %or a%eaA .; moar; <n culmea
gloriei cnd le e lumea mai drag; (i s; nu (tie cu ce au gre(itA 9i ei (i urma(ii lor s; o
iubeasc; ca pe lumina oc&ilor s; <(i dea %iaa pentru ea dar ea s; le aduc; doar
moarteA Nimeni (i nimic s; nu poat; de>lega =ur;mntul nici m;car eu creatorul ei s;
nu pot rupe leg;mntul' A(a s; fieA
* spiral; de lumin; coboar; din cer str;pungndu"mi cre(tetul capului' 8rlu de
durere <n timp ce mii de fire colorate m; smulg de pe sol ridicndu"m; (i imprimndu"
mi o mi(care rotati%;' V;d <n =urul meu >eci de figuri de oameni femei b;rbai
copii >mbitori fericii' <ns; ca la o comand; c&ipurile acestora se sc&imonosesc se
strmb;I <i aud cum url; se %ait; plng prolifernd blesteme la adresa Creatorului'
Nu mai %reau s; %; %;d s; %; mai audA ip eu strngnd pleoapele' * lini(te
mormntal; m; <n%;luie' Desc&id oc&ii (i constat c; sunt <n apartamentul meu' *are
ce a fost astaC Doamne ce am %;>utC De(i nu primesc nici un r;spuns'
Am clar <n cap r;spunsul dar nu %reau s; <l accept' * fric; puternic; <mi parali>ea>;
mi(c;rile' Din str;fundul fiinei mele >bier)
" 7u am fostA 7u am adus nenorocire oamenilorA 7u i"am omortA De ce Doamne de ceC
:e rog %orbe(te cu mineA 7?plic;"miA Constat <ns; c; nu primesc nici un r;spuns'
Iau o foaie de &rtie cu intenia de a scrie' Vreau s; <mi fac un fel de bilan s; <neleg
cine am fost (i cine sunt acum' <ns; mna refu>; s; m; asculte' M; <ntind pe canapea (i
<ncep s; ip)
" .unt eu Paul' gndacul t;u fa%oritA :e rog ascult;"m;A <mi cer iertare <naintea ta
Doamne (i <naintea tuturor sufletelor pe care le"am r;nitA D;"le lor pace (i lini(te (i pe
mine iart;"m; c; nu am (tiut ce facA :e rog a=ut;"m; %orbe(te cu mineA
<n cap mi se <n%;lm;(esc tot felul de idei <ns; una st;ruie cu <ndr=ire) %reau s; (tiu
%reau s; m; sc&imb %reau s; <n%;' .imt c; trebuie s; a%anse> s; aflu''' dar ce cumC
Dup; cte%a ore de disperare <n care mi"am cernut amintirile prin filtrul raiunii
r;spunsul (ne(te eliberator)
" Vreau s; am cunoa(tere %i>iune premoniie sau cum s"or c&ema toate acestea' Vreau
s; fiu Cristofor'
Poate eu sunt alesul cel ce trebuie s; %in;A mai adaug eu <n gnd'
.punnd aceste cu%inte %;d cum o rela?are total; m; cuprinde' Abia acum reali>e> c;
de fapt <mi este dor de el de discuiile noastre de contra>iceri' M; cuprinde o mare
iubire asemeni unei dureri de inim;' <mi dau seama c; de fapt acolo este locul meu mai
am attea de <n%;at dar mai este att de puin timp''' cel puin a(a susine el' *are dac;
m; duc m; %a primiC Adorm gndindu"m; cum s; fac'
8n sunet dep;rtat de tobe ritualice m; face s; desc&id oc&ii' Ee aud din ce <n ce mai
aproape pn; cnd <mi in%adea>; simurile f;cndu"m; s; respir <n ritmul lor' M; uit
la minile mele care <ncep s; se transforme <n aripi'J(nesc prin fereastra desc&is; (i
>bor lin deasupra Parisului' M; <n%rt descriind cercuri concentrice urcndu"m; din
ce <n ce mai sus pn; cnd <ntreaga 6ran; <mi apare asemeni unei pete luminoase' Cu
coada oc&iului >;resc un lic;r de lumin;' Plane> cu putere <n direcia aceea (i a=ung
aproape instantaneu deasupra pa=i(tii lui Cristofor' .cot strig;te ascuite <n sperana c;
se %a uita la mine <ns; pare e?trem de concentrat la ceea ce face' .t; <n faa unui rug
imens cu minile ridicate care cer (i roste(te incantaii' Nu <neleg cu%intele <ns;
%ibraia (i sunetul lor m; <nfrico(ea>; <n spatele lui innd <n mn; sulul <(i face
apariia !idam' Danaide''' iubirea mea''' Cristofor scoate tabloul <l derulea>; (i apoi cu
o mi(care brusc; <l arunc; <n foc' * %l%;taie uria(; se ridic; c;tre mine aproape
pi=olindu"mi aripile' Neci de %oci se aud ipnd plngnd urlnd blestemnd mai
<nti =os apoi le simt cum urc; cu putere c;tre mine' <ncerc s; m; feresc <ns; nu reu(esc
(i sunt i>bit <n plin de aceast; tornad; de glasuri care m; <n%;luie asemeni unei paste
groase (i greoase' M; >bat s; ies din aceast; melas; dar cu ct depun mai mult efort cu
att m; afund mai mult pn; cnd la un moment dat am sen>aia c; nu mai am aer (i
<ncep s; m; pr;bu(esc' M; uit <n =os (i %;d cum p;mntul se apropie amenin;tor de
mine'
" Doamne dac; a(a trebuie s; mor atunci a(a s; fie c;ci o meritA mai apuc s; spun
<nainte de a <ncerca s; <l locali>e> pe Cristofor pentru a"mi lua r;mas bun de la el'
Mai apuc s; strig)
" Cristofor a=ut;"m;A
<l %;d uitndu"se la mine' Din minile lui <mpreunate sub form; de c;u( (ne(te o
coloan; de lumin; care m; prinde m; susine (i m; ridic;' 8n %al de iubire m;
<n%;luie'
f;cndu"m; s; <mi dea lacrimile' <nainte s; le(in mai apuc s; spun)
" Mulumesc CristoforA
M; tre>esc pe canapea' .imt <nc; remanenta acelei infinite sen>aii de iubire' Vreau
s; o p;stre> ct mai mult (i de aceea refu> s; m; mi(c' De ce nu pot p;stra %e(nic
aceast; tr;ireC
:ritul interfonului m; scoate din re%erie' 7ste Hulie care m; anun; c; urc; la
mine' , primesc cu bucurie <ns; simt c; ce%a s"a rupt <ntre noi' <i e?pun nu f;r; fric;
ideea mea de a m; re<ntoarce acolo' M; ascult; atent; (i <n ciuda temerii mele m;
aprob; spunnd)
" Dac; tu simi c; asta trebuie s; faci f;"oA A( fi %rut s; am (i eu cura=ul s; iau o
asemenea &ot;rre <ns; m; dep;(e(te (i <n afar; de asta eu simt c; nu aparin acelui loc'
Deci dac; %rei s; mergi ar fi bine s; te duci c;ci dac; nu o faci <i %a p;rea r;u (i tot
timpul te %ei <ntreba cum ar fi fost'
Dup; plecarea Huliei m; simt cum%a cu inima <mp;cat;' M"a( fi dus (i dac; nu era de
acord dar acum c; am (i girul ei parc; am mai mult; <ncredere <n mine'
<ncerc s; <mi pun ordine <n gnduri pentru a"mi trasa priorit;ile <nainte de plecare'
Mai sunt doar dou; s;pt;mni' 9tiu sigur c; trebuie s; fac un pas (i de aceea pun mna
pe telefon (i sun la informaii'
" Annie .teMart C&icago Illinois %; rog'
" Am 214 de abonai (tii cum%a adresaC
M; gndesc c; mai a%ea un nume''' ce%a aparte''' Roanna'
" <ncercai Annie Roanna .teMart spun eu gndindu"m; c; dac; s"a c;s;torit atunci nu
mai am nici o (ans; s; dau de ea'
" Am o persoan; cu acest nume' Notai %; rog'
Cam de >ece minute stau apatic <n faa &rtiei (i pri%esc num;rul' .; o sun ca s; ece minute m; &ot;r;sc (i forme> num;rul' .imt inima bubuiildu"mi <n
urec&i'
" Casa .teMart aud <n receptor (i recunosc %ocea ei'
" AnnieC
" Da cine esteC
" .unt Paul spun eu <ntr"o engle>; cu puternic accent france>'
" Care PaulC
" Paul Berg'
Pre de cte%a secunde nu mai aud nimic <n afar; de o respiraie cum%a sacadat;'
" 9i ce %reiC
" Vreau s; te rog s; m; ieri' 9tiu c; nu o %ei putea face <ns; %reau s; (tii c; <mi pare
r;uA Am fost un nenorocit un gunoi uman un prost' 7ram condus doar de propriile
dorine (i necesit;i' Am r;nit mult; lume <n =urul meu (i <n special pe tine'
" 9i acum nu mai e(ti un nenorocitC
" <n ultimul timp am trecut prin situaii ciudate uneori fri>nd c&iar absurdul <ns; toate
acestea m"au f;cut s; m; %;d cu ali oc&i s; m; <neleg la un alt ni%el (i <n primul rnd
s; <mi con(tienti>e> gre(elile (i erorile' De aceea te rog iart;"m;A
" Paul te"am iertat de mult' Asta nu <nseamn; c; i"am acceptat sau m;car <neles
deci>ia problema este c; nu m; mai afectea>; am dep;(it acea etap; (i am trecut mai
departe'
Annie dac; a=ungi <n 6rana poate ne putem %edea'''Niciodat; Paul niciodat;' 9i te
rog s; nu m; mai suniA ad;ug; ea dup; care <mi trnti telefonul'
R;mn gnditor cu receptorul la urec&e' Cine (tie poate o %oi re%edea poate %a a=unge
la acel ni%el de <nelegere <nct s; m; poat; ierta cu ade%;rat' Dac; ar (ti ct de r;u <mi
pareA
Doamne de ce ne"ai dat orgoliu mndrie egoism (i mai presus de toate uitareC
r;spunsul nu %ine <ns; cu toate astea >mbesc' Eas; c; te fac eu s; %orbe(ti cu mineA
Cre>i c; scapi a(a u(orC 8n curent u(or de aer asemeni unei mngieri ginga(e <mi
trece u(or prin p;r <n timp ce <n urec&i <mi r;sun; un rs pl;cut' Mai aud)
" Bun %enit acas;A
Annie lu; de pe mas; un >iar (i citi cu nesa titlul articolului' Hos&ua .teMart
%ernisa=ul e?po>iiei @Eumi paraleleB %a a%ea loc mine sear; la ora 20 la C&icagoKs
Modern Art Daller$'
<n u(a buc;t;riei un copil superb blond cu oc&i alba(tri cu minile murdare de
%opsea <(i f;cu apariia'
" Cine era la telefon mam;C <ntreb; el'
" 8n %ec&i prieten r;spunse mama'
" E"ai in%itat la %ernisa=C
" Nu c;ci el a ales cu mult timp <nainte s; nu participeA
" Da dar (tii cum sunt oameniiA 8neori este bine s; le dai posibilitatea s; se
r;>gndeasc;A Dumne>eu este singurul care se ine de planul lui indiferent de condiii
ad;uga copilul (i s;rutndu"(i mama ie(i <n fug;'
Postfa;
Aceasta a fost po%estea unui *M pe care nu l"ai cunoscut niciodat;' 7l este un *M pe
care <l poi <ntlni doar acolo unde %rei s; <l <ntlne(ti (i doar atunci cnd er%; acest drept'
7l este ascuns printre noi discret' 8neori se strecoar; printre ra>ele de soare alteori
printre nori de furtun; dar <ntotdeauna aceste aspecte sunt de fapt oglindirea tr;irilor
U
noastre' 7l trece mai departe pentru c; este deasupra noastr; a tuturor' 7l (tie acest
lucru <l con(tienti>ea>; %ede cum mediocritatea merge mn; <n mn; cu bun;starea
material; cum dragostea pentru bani de%ine lege spiritual; a unor fiine roboti>ate
care (i"au pierdut credina <n Dumne>eu (i <n Ade%;r'
.piritualitatea aproape c; nu mai e?ist;' Ceea ce ne"a r;mas este doar e%ocarea
Di%init;ii <n faa morii a neantului a fricii de necunoscut'
Dar unii oameni nu mor ci se unesc cu Dumne>eu de%enind astfel @Co"CreatoriB
iar a(a cum spune autoarea) @Asta e supremulAB
9i el Cristofor magul <nelege c; totul (i toate <(i urmea>; cursul lor firesc' 7l
%i>ionar fiind (tie c; lucrurile trebuie s; se sc&imbe (i s; e?iste un nou <nceput' 8n
<nceput bun pentru P;mntul nostru' 8n nou <nceput poate greu ane%oios dar mult
mai frumos mai plin de speran; pentru cei ce %or merita asta'
7l (tie dac; putea s; apar; Internetul <naintea calculatorului moartea <naintea
%ieii'''
@ 7l ''' p;str;torul c&eilor alc&imiei a transmutaiilor a pietrei filo>ofale'''' este aici
(i pretutindeni este m;re dar totu(i att de modest'''B 7E este cel ce (tie Ade%;rul'
prof' ing' Irinel Cristu Bucure(ti +,,-
Alte apariii)
Ale?andra Mo(neaga " .ecretele magiei albe
Cartea este un a=utor pentru cei care %or s; cunoasc; (i s; pun; <n aplicare unele din
@<n%;;turile secreteB ale Magiei Albe ct (i celor care sunt interesai de descntece (i
alte procedee de %indecare te>auri>ate <n tradiia popular;'
:imp de %eacuri Magia a adunat procedee prin care se poate aciona <n mod intens
asupra 8ni%ersului cu a=utorul energiilor %ibraiilor undelor acustice (i formelor
geometrice precum (i informaii pri%ind obiecte care amplific; biocmpul fora
gndului (i %oina' 7a folose(te leacuri (i metode de %indecare cu a=utorul plantelor (i al
psi&oterapiei'
Ale?andra Mo(neaga " :ainele ocultismului
Pre>enta carte este astfel <ntocmit; <nct din cuprinsul s;u pot trage un folos c&iar (i
cei care se tem s; lupte cu sine' Prima parte destinat; ucenicului %a satisface pe deplin
pe muli deoarece cel ce o %a studia cu atenie (i srguin; <n ma=oritatea ca>urilor %a
fi capabil s;"(i diri=e>e propria soart; cel puin <n m;sura <n care aceasta nu este
conturat; f;r; abatere de la destinul s;u' Ea finalul cursului s;u de preg;tire el %a
dispune de fore care corect folosite <i %or asigura o %ia; liber; (i fericit; (i <l %or ap;ra
de durere de boli (i suferine de tot felul'
Ale?andra Mo(neaga L Vindecarea P.I
:e&nica desc&iderii celui de"al treilea oc&i

Aryana Havah Magul Din Carpati

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aryana Havah Magul Din Carpati

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cristofor

Magul din Carpati

S-ar putea să vă placă și