Sunteți pe pagina 1din 38

B.

Cosmin-Gabriel
C. Mihai-Andrei
B.Cristian-Nicusor


Clasificarea dupa diverse criterii a
plantelor medicinale si aromatice

Clasificarea plantelor medicinale dupa:
1. Criterii botanice;
2. Mediul de viata;
3. Afectiunile tratate;
4. Durata de viata;
5. Compozitia chimica;
6. Talia plantelor;
7. Modul de preparare;
8. Organul vegetativ utilizat;
9. Perioada recoltarii;










1. Criterii botanice
Aceast clasificare urmrete criteriul strict legat de
nuirile morfologice i de tipul florii. Astfel plantele se
clasific i se grupeaz pe ordine, genuri, familii i specii.

Ord. Asterales
Gen.
Calendula
Fam. Asteraceae
Callendula officinalis
Galbenele
2.Mediul de viata
Plantele medicinale si aromatice se intalnesc in biosfera atat cultivate cat si
spontane, acestea din urma fiind regasite in diferite habitate:

a) Stancarii si pajisti alpine;




Afinul - Vaccinium myrtillus Arnica - Arnica montana
b) Pajisti si fanete umede din zona de munte si de deal;

Papadie Taraxacum officinale Brandusa de toamna Galium verum
c) Paduri
Mierea ursului Pulmonaria molissima Pedicuta Lycopodium clavatum
d) Coaste, rupturi de panta
Catina - Hippopha rhamnoides
e) Pajisti uscate, insorite
Coada soricelului - Achillea millefolium
e) Margini de drumuri si cai ferate, terenuri neingrijite, buruienisuri

Maces Rosa canina
f ) Buruieni in cultura
Coada calului Equisetum arvense
in cultura de Allium cepa
g) Locuri ingrasate, gunoisti
Urzica Urtica dioica
Locuri ingrasate ->
Continut ridicat de azot ->
Urzica este planta azotofila

a)Plante Medicinale i Aromatice recomandate
n bolile aparatului cardio-vascular

3.Afectiunile tratate
Angina pectorala (forma de manifestare a bolii cardiace ischemice,
caracterizata prin crize de durere pectorala (in spatele sternului), care apar la efort sau la
emotii, dureaza cateva minute si dispar la incetarea cauzelor sau la administrarea
nitroglicerinei sub limba.) se amelioreaza cu o planta medicinala prezenta in flora
Romaniei.

Pducelul (Crataegus monogyna) este un
arbust (2 - 6 m) din familia Rosaceae, are
florile albe i fructele roii ce au un miros
caracteristic i un gust amrui. Din ele se
obin extracte care sunt folosite n primul
rnd, la ameliorarea tulburrilor legate de
problemele cardiace cu substrat nervos.

Hipertensiunea arterial (HTA), cunoscut de asemenea sub numele de tensiune
arterial crescut sau hipertensiune, este o boala cronica caracterizat prin valori
crescute ale presiunii arteriale. Valoarea ridicat face ca inima s pompeze ntr-un ritm
mai accelerat fa de ritmul normal pentru a propulsa sngele n vasele sangvine.

Anghinare - Cynara Scolymus

Ceaiul de anghinare este produs din
leguma cu acelasi nume. Este un ceai
foarte sanatos, cu o cantitate mare de
vitamine si minerale. Nu contine
cofeina, are un gust dulce si o aroma
placuta.


b) Plante Medicinale recomandate n
ameliorarea bolilor aparatului
digestiv
Piramida alimentatiei
responsabile pentru prevenirea
afectiunilor digestive
1.Afectiunile hepato-biliare: sunt cauzate de perturbarea cel putin a uneia dintre
numerosele functii hepatice. Pentru ca functia hepatica sa fie perturbata, mai mult de trei
sferturi din tesutul hepatic trebuie sa fie afectate.
Cauzele afectiunilor hepato-biliare sunt multiple: inflamatii celulare (hepatite),
colestaza (obstruarea secretiei biliare), acumularea de colesterol si trigliceride la nivel
hepatic (colestaza), abuzul de alcool, lezarea tesutului hepatic de catre substante minerale,
toxice, medicamente.
Tratare: se folosesc specii precum: Arctium, Chelidonium, Hipericum, Achilea,
Cichorium,etc.;

Chelidonium
majus
Sunatoare Hipericum perforatum
2. Boli ale segmentului gastro-intestinal (anorexie, antivomitive, calmante, hiper sau
hipoaciditate, enterocolite, meteorism, etc.), se recomand Geniana (ghinura), Mentha,
Artemisia, Calendula, Foeniculum. etc.;
Geniana Mentha Foeniculum
c)Plante Medicinale recomandate n afeciuni ale aparatului respirator



pentru tuse: Verbascum, Althea, Malva, Tusilago, Tilia, Plantago;

expectorante :Primula officinalis, Hyssopus, Eryngium;

pentru bronit : Foeniculum, Pimpinelaanisum, Saponaria,
Carum, Origanum, Marubium (unguraul);

pentru astm bronic : Timus vulgulgaris, Hyssopus, Leunurus,
Valeriana, Tusilago etc.;

grip, guturai: Soncus, Tilia, Primula, Fraxinus, Salix, Rosa;

laringite, traheite: Althea, Verbascum, Papaver, Pulmonaria,
Cetraria islandica (Lichen de piatr).


Tussilago farfara
Primula officinalis
Saponaria officinalis
Hyssopus officinalis
4. Durata de viata

1. Plante medicinale anuale - specii care parcurg ntregul ciclu de vegetaie ntr-un singur
an (Tagetes patula, Calendula officinalis, Papaver somniferum etc).
2. Plante medicinale bienale - specii care i desfoar ciclul de vegetaie pe parcursul a doi ani
(Carum carvi, Salvia sclarea .a.).
3. Plante medicinale vivace (perene) - speciile care au ciclul de via multianual.
Papaver somniferum Carum carvi Rosa sp.
5. Compozitia chimica
1.Plante medicinale ce conin uleiuri volatile (uleiuri eseniale)

Conceptul privind definirea uleiurilor volatile a evoluat mult. Pot fi definite
ca fiind compui aromatici volatili a cror compoziie chimic este format dintr-o
mulime de amestecuri de hidrocarburi aromatice, alifatice, aldehide, alcooli, acizi
organici, esteri precum i ali compui similari hidrocarburilor i care aparin clasei
terpenoidelor. Au miros aromatic caracteristic i majoritatea sunt solubile n alcool
etilic. Pata pe care o prezint o pictur de ulei esenial pe o hrtie dispare rapid.
2. Plante medicinale ce conin alcaloizi (compui organici compleci,
caracterizai prin prezena azotului n molecula lor i reacie alcalin, cu formare de sruri).
Au o aciune puternic asupra organismului uman chiar n doze mici. Alcaloizii se formeaz,
de regul, n prile subterane ale plantei, de unde migreaz n celelalte organe n timpul
perioadei de vegetaie. la mac i rostopasc, alcaloizii se gsesc n sucul lptos. n funcie de
aminoacidul precursor, alcaloizii se clasific n:
- Alcaloizi derivai din glicolol;
- Alcaloizi derivai din triptofan;
- Alcaloizi derivai din fenilalanina;
- Alcaloizi derivai de la lizin ornitin;
- Alcaloizi prin intermediul acetil - coenzimei A.
Se ntlnesc mai frecvent la familiile: Ranunculaceae,
Papaveraceae i Solanaceae.

3. Plante medicinale ce conin principii amare. Principiile amare sunt
compui vegetali (cu structur glicozidic, alcaloidic etc.), ternari cu gust amar (chiar i la diluii
mari) care determin mrirea secreiei gastrice. Dozarea principiilor amare se face prin metoda
organoleptic. Se ntlnesc mai ales la familiile Gentianaceae i Asteraceae.
4. Plante medicinale care conin glucide (hidrai de carbon, heterozide sau
glicozide) (Lemnul dulce). Glucidele sunt compui organici naturali rezultai direct n procesul de
fotosintez. Glucidele se mpart n oze i ozide.
5. Plante medicinale care conin flavonoide. Flavonoidele sunt pigmeni
galbeni identificai la specii din familia Compositae sub form de flavone (Matricaria
chamomilla, Achillea milefolium, Calendula officinalis)
3. 4. 5.


6. Plante medicinale care conin
antocianozide. Antocianozidele sunt pigmeni
hidrosolubili aflai n sucul celular care confer florilor,
fructelor i frunzelor toamna, culoarea roie, violet,
albastr .


7. Plante medicinale care conin taninuri.
Taninurile sunt compui naturali neazotai cu structur
polifenolic. Plante care conin antracenozide.
Antracenozidele sunt compui naturali ai antracenului
avnd proprieti purgative. Identificarea lor se
realizeaz prin cromatografie n strat subire.
Floarea paiului Albstrele
(Centaurea cyanus)
6.Talia plantelor
a) Plante erbacee










b)Subarbusti c)Arbusti
Bellis perennis (prlue,
bnuei)
Afinul - Vaccinium
myrtillus
Rosa sp.
d)Arbori
Tillia sp. Gingko biloba
7.Modul de preparare
a) Ceaiuri
b)Tincturi
c)Pilule
d) Siropuri
8.Organul vegetativ utilizat

1. Plante medicinale de la care se utilizeaz rdcina, bulbii sau tuberii (Angelica archangelica,
Valeriana officinalis, Iris germanica, Gentiana lutea .a.).
2. Plante medicinale de la care se utilizeaz tulpina i coaja (Rhamnus frangula, Querqus robur
.a.).
3. Plante medicinale de la care se utilizeaz herba (tulpina + frunzele) (Mentha piperita, Melissa
officinalis, Satureja hortensis .a.).
4. Plante medicinale de la care se utilizeaz frunzele i foliolele (Mentha piperita, Salvia
officinalis, Plantago lanceolata, Digitalis sp., Atropa belladona .a.).
5. Plante medicinale de la care se folosesc inflorescenele, florile sau petalele
(Lavandula angustifolia, Salvia sclarea, Althaea rosea, Calendula officinalis, Matricaria
chamomilla etc.).
6. Plante medicinale de la care se utilizeaz fructele i seminele (Carum carvi, Coriandrum
sativum, Papaver sp., Hyosciamus niger, Sinapis sp., Ricinus communis etc.).
7. Plante medicinale de la care se utilizeaz sucul celular i seva (Aloe sp., Betula sp. etc.).
Bulbi de iris Stejar( Quercus sp.)
Menta
Lavanda
Mac Aloe vera
9.Perioada recoltarii

1. Plante medicinale care se recolteaz n perioada repausului vegetativ:
(Atropa belladona, Inula helenium .a.); din categoria speciilor bienale rdcinile se recolteaz
n toamna anului I de vegetaie (Angelica archangelica, Pimpinella anisum excepie face specia
Colchicum autumnale (la care rdcinile tuberizate se recolteaz vara cnd frunzele ncep s se
vetejeasc), i Aconitum nepellus (la care tuberculii se recolteaz n perioada nfloritului).
Speciile aparinnd acestei grupe sunt considerate avnd n vedere utilizarea rdcinii.
2. Plante medicinale care se recolteaz vara, n perioada de vegetaie:
Aceast grup cuprinde specii anuale sau perene care se recolteaz pentru flori, organele florale
sau herba (Ocimum basilicum, Majorana hortensis, Tagetes patula, Calendula officinalis etc.).

Bibliografie
1. Cultura plantelor medicinale si aromatice curs ID, Prof. Dr. Teodor ROBU
2. wikipedia.org
3. Google images
4. http://ortodoxiesaumoarte.wordpress.com/
5.Scribd.com
6. http:// medplanet.dbioro.eu


Sfarsit