Studiu privind implicarea companiilor din

Romania in activitati de "Responsabilitate

Sociala Corporatista"
Ce este responsabilitatea sociala?
CSR (Corporate Social Responsibility) este o conceptie referitoare la contributia pe
care trebuie sa o aiba companiile la dezvoltarea societatii moderne. De-a lungul timpului,
aceasta contributie a fost teoretizata diferit de mai multe curente de gandire. Initiativele
responsabile! ale companiilor au fost denumite printr-o varietate de termeni" corporate
citizens#ip, corporate p#ilantropy, corporate societal mar$eting, community affairs,
community development etc.
%e masura ce statele si institutiile internationale si-au dat seama ca adoptarea principiilor de
CSR de catre companii serveste obiectivelor de dezvoltare durabila, a aparut si nevoia unor
standarde internationale pentru a defini ce inseamna un comportament corporativ dezirabil!.
&atiunile 'nite, 'niunea (uropeana si )rganizatia pentru Cooperare si Dezvoltare
(conomica sunt trei dintre cele mai importante institutii care s-au implicat in elaborarea unui
cadru care sa defineasca CSR si sa stabileasca indicatorii prin care poate fi evaluat in mod
transparent.
*cest cadru, a fost insotit de recomandari si principii care sa g#ideze statele si autoritatile
locale in formularea de politici publice care sa promoveze, sa asigure transparenta si sa
sustina initiativele de CSR.

In consecinta, la ora actuala, pentru a demonstra ca este responsabil social!, o companie
trebuie sa inteleaga care sunt principiile de CSR promovate la nivel international si sa
raporteze periodic in privinta integrarii acestor principii in activitatile sale.
+eneficiile responsabilitatii sociale corporatiste"
1. Programele de CSR ajuta companiile sa-si diferentieze concurenta si sa obtina
loialitate fata de brand
Sunt doi factori care fac din CSR, la ora actuala, o arma redutabila in constructia unui
brand"
consumatorii au devenit mai informati, mai capabili sa-si e,prime opiniile si mai
preocupati de subiecte care tin de sanatate, de mediu sau de problemele sociale,
piata a devenit din ce in ce mai aglomerata, iar brand-urile au fost fortate sa gaseasca
metode noi si relevante pentru a construi legaturi emotionale cu publicul.
%entru ca raspund tocmai unor astfel de nevoi emotionale, programele de CSR sunt o buna
oportunitate de a comunica valorile brandului tau intr-un mod memorabil.
2. Programele de CSR ajuta companiile sa-si imbunatateasca reputatia companiei
tale -a ora actuala, succesul companiilor depinde in mod direct de increderea pe care le-
o acorda comunitatea in care activeaza, autoritatile, mass-media sau partenerii. Fara
aceasta incredere, compania se supune mai multor riscuri. Spre e,emplu devine
vulnerabila in fata unor gesturi de protest din partea unor grupuri sau organizatii de
activisti. Isi pericliteaza relatia cu autoritatile sau cu partenerii, care nu vor dori sa-si
puna in pericol imaginea publica asociindu-se cu o companie ale carei practici sunt
discutabile. &u in ultimul rand .urnalistii si liderii de opinie vor tinde sa fie mai virulenti
si mai sensibili la atacurile (cateodata intentionate si false) la adresa companiei.
3. Programele de CSR ajuta companiile sa-si atraga si sa-si pastreze angajatii
alorosi
%entru orice companie care lucreaza intr-un mediu puternic concurential, atasamentul fata de
brand al anga.atilor este esential. Iar atasamentul nu se obtine doar prin salarii ci mai ales prin
accentul pus pe valorile brandului.
!ipurile de programe pe "Responsabilitate sociala corporatista"
%rogramele de CSR pot fi impartite diferit conform mai multor tipologii. Din perspectiva unui
comunicator, cea mai utila credem ca este tipologia realizata de %#ilip /otler si &ancy -ee in
cartea Corporate Social Responsibility: Doing the Most Good for Your Company and Your
Cause!. *fla detalii despre fiecare program, care sunt beneficiile lui specifice si cand ar trebui
sa-l aplice compania ta.
1. Promovarea unei cauze (Cause Promotion):
(ste un tip de program prin care compania contribuie cu bani sau alte resurse pentru"
a creste notorietatea si preocuparea publicului pentru o cauza, sau
pentru a mobiliza publicul sa doneze, sa participe sau sa voluntarieze in spri.inul unei
cauze.
0ocusul principal il constituie comunicarea persuasia in spri.inul unuia dintre obiectivele
de mai sus. De aceea investitia principala a companiei consta in finantarea si1sau
implementarea campaniei de comunicare.Daca in urma campaniei rezulta fonduri sau alte
bunuri, acestea sunt de obicei preluate si gestionate de unul sau mai multi parteneri (institutii
publice sau organizatii neguvernamentale).
Ce poti urmari printr-o campanie de promovare a unei cauze"
Sa starnesti preocuparea publicului pentru o cauza (e,. prin prezentarea unor
statistici sau a unor marturii despre numarul de batrani sau de copii fara adapost,
despre numarul de caini vagabonzi care sunt ucisi in fiecare zi etc.)
Sa coningi publicul sa afle mai multe despre o cauza (e,. intrand pe un site,
participand la un seminar, solicitand o brosura sau un pac#et educational)
Sa coningi publicul sa doneze timp pentru a sprijini o cauza (e,. actiuni de
ecologizare)
Sa coningi publicul sa doneze bani pentru o cauza (e,. printr-o sectiune de pe site-
ul companiei unde vizitatorii sa doneze bani unor )&2-uri partenere, prin recipiente
speciale plasate in punctele de desfacere etc.)
Sa coningi publicul sa doneze alori ne-financiare (e,. #aine, aparate
electrocasnice, carti, .ucarii etc.)
Sa coningi publicul sa participe intr-un fel sau altul alaturi de cauza (e,. sa
semneze o petitie, sa participe la un eveniment memorial, la un concert de protest, la o
e,pozitie de arta etc.)
2. Marketinul leat !e o cauza (Cause Relate! Marketin):
(ste un tip de program de CSR prin care o companie se angajeaza sa doneze in favoarea unei
cauze o suma care depinde de anzarile pe care le realizeaza intr-o anumita perioada. In mod
obisnuit, o campanie de CR3 (Cause Related 3ar$eting!) implica o #oferta$, care"
este valabila pentru o anumita perioada de timp,
se refera la un produs anume al companiei,
se realizeaza in beneficiul unui )&2, sau al unui alt partener, care are legitimitate in
privinta cauzei si capacitatea de a administra banii.
) campanie de CR3 ofera cele mai multe beneficii pentru toate partile implicate"
consumatorii pot face o contributie, in mod gratuit, in favoarea )&2-ului sau a cauzei lor
favorite,
)&2-ul primeste o suma semnificativa de bani, intr-un mod relativ facil,
compania isi impulsioneaza vanzarile si creaza o legatura profunda si memorabila intre
brand si consumatori.
Cand este potrivita o campanie de mar$eting legat de o cauza
3ar$eting-ul legat de o cauza este cel mai potriit pentru companii care"
au produse care se adreseaza unei baze mari de clienti4
au canale de distributie e,tinse si bine puse la punct4
au nevoie sa-si diferentieze produsele fata de produsele concurente.
( cazul companiilor din domenii ca" servicii financiare, transport, telecomunicatii etc.
'n alt criteriu este capacitatea de care dispune departamentul de mar%eting al companiei
tale. %entru ca finalitatea unei campanii de CR3 consta si in cresterea vanzarilor,
departamentul de mar$eting ar trebui sa ofere suport pentru" realizarea planului de campanie,
stabilirea pietelor tinta, realizarea si implementarea mi,ului de comunicare, stabilirea si
aplicarea instrumentelor de evaluare.
De asemenea, cand alegi cauza catre care se vor duce banii, trebuie sa ai in vedere atractivitatea
ei pentru un numar mare de oameni. *stfel, sunt preferate cauzele care tin de"
probleme ma.ore de sanatate (cancer, SID*),
probleme care afecteaza copii (educatie, violenta in familie, discriminare),
probleme sociale grave (dezastre naturale, persoane care nu au unde locui, saracie),
probleme de mediu.
". Marketinul social (Corporate Social Marketin):
(ste un program de CSR prin care compania isi propune sa sc&imbe un comportament
negati sau sa coninga publicul sa adopte un comportament poziti.
C#iar daca in cadrul programului sunt folosite si tactici care urmaresc cresterea gradului de
informare sau de educare, focusul principal il constituie sc#imbarea de comportament.
'legerea comportamentului
De obicei, comportamentele vizate de o campanie trebuie sa fie legate de probleme grave ale
societatii. 5oti suntem reticienti atunci cand cineva incearca sa ne sc#imbe comportamentul.
De aceea, pentru ca o campanie de mar$eting social sa fie .ustificata, problema pe care o
abordezi trebuie sa afecteze un numar semnificati de persoane iar rezolvarea ei sa fie
urgenta (daca nu s-ar adopta comportamentul dorit ar e,ista riscuri ma.ore).
Cele mai des intalnite probleme tin de"
'menintari la adresa ietii sau a sigurantei (e,. siguranta in trafic, violenta in
familie, pregatirea in vederea dezastrelor naturale, prevenirea accidentelor etc.)
Sanatate (e,. cancer la san, tulburari de alimentatie, diabet, afectiuni ale inimii, 6I7
etc.)
(ediu (e,. folosirea pesticidelor, poluarea aerului, reciclarea, prote.area rezervatiilor
naturale etc.)
)mplicarea ciica (e,. voluntariat, participarea la vot, donarea de sange, prevenirea
crimelor sau a infractiunilor etc.)
Cand este potrivita o campanie de 3ar$eting Social
'tunci cand e*ista o legatura intre profilul companiei si problema sociala
*legerea unei probleme si a unui comportament care sa fie sc#imbat trebuie sa tina seama de
profilul companiei tale si de modelul ei de business.
'n motiv pentru a face o campanie de mar$eting social ar fi daca problema pe care o abordezi
ar fi foarte importanta pentru clientii tai.
#. $ctiuni %ilantropice (Corporate P&ilantrop'):
(ste un tip de program prin care compania contribuie in mod direct, cu bani sau produse la
spri.inirea unei cauze.
*ctiunile filantropice sunt cel mai vec#i tip de initiativa de CSR. %entru mult timp, companiile
au avut contibutii dispersate si intamplatoare. In ultima vreme insa e,ista tendinta de a alinia
aceste contributii cu strategia generala de afaceri.
*stfel, companiile"
isi aleg cauzele pe care le spri.ina in concordanta cu obiectivele de afaceri,
tind sa intre mai degraba in parteneriate pe termen lung (cu un )&2 sau o institutie), decat
sa aiba o implicare formala intr-o cauza,
isi e,tind optiunile in ceea ce priveste donatiile, de la bani, la alte resurse (e,. produsele in
e,ces, e,pertiza te#nica, punerea la dispozitie a canalelor de distributie etc.),
isi implica mai mult anga.atii in alegerea cauzelor.
Ce forme pot lua actiitatile filantropice+
Donatii in bani (e,. compania ofera bani intr-un program pentru a.utorarea persoanelor
fara adapost)
0inantari (e,. compania lanseaza un program propriu de finantare la care pot depune
proiecte )&2-urile de mediu)
+urse (e,. compania initiaza un program de burse de studiu pentru tineri defavorizati)
Donatii in produse sau servicii (e,. o companie I5 doneaza calculatoare pentru scolile din
mediul rural4 o companie de telecomunicatii ofera linii telefonice speciale pentru a a.uta la
strangerea de fonduri)
)ferire de e,pertiza (e,. o companie cu profil medical a.uta la realizarea unor materiale de
informare despre droguri)
*cces la canalele de distributie, locatiile sau ec#ipamentele companiei (e,. o firma de
transport isi pune la dispozitie masinile de marfa pentru a duce provizii unor sinistrati4 un lant
de benzinarii ofera recipiente pentru colectarea uleiului de motor uzat).
Cand sunt potriite actiunile filantropice+
*tunci cand vrei sa intaresti pozitionarea brandului. Cauzele in care investesti transmit unul
dintre cele mai emotionale mesa.e despre brand-ul tau. *ceste cauze pot deveni argumente
credibile in comunicarea despre brand.
(. )oluntariatul in comunitate (Communit' )olunteerin):
(ste un tip de initiativa prin care compania ii incurajeaza pe angajatii sai sa oluntarieze in
spri.inul comunitatii, al unui )&2 sau al unei cauze.
7oluntariatul anga.atilor este o forma clasica de CSR. Ceea ce este nou in ultima perioada este
tendinta companiilor de a folosi voluntariatul pentru"
a da mai mult impact altor initiative sociale4
a servi obiectivelor de business si comunicarii valorilor companiei.
%rintre actiunile pe care le poate face o companie pentru a stimula voluntariatul anga.atilor se
numara"
promoarea oluntariatului ca aloare organizationala4
recomandarea anumitor cauze prin intermediul comunicarii interne4
recrutarea si organizarea ec&ipelor de oluntari4
sprijinirea angajatilor in efortul de a gasi o cauza potriita, oferindu-le resurse sau
programe de #matc&ing$ (e,. prin intermediul intranetului, al unor cataloage, al unor
programe soft8are etc.)4
oferirea de zile libere platite, pe care angajatii sa le foloseasca pentru a oluntaria4
acordarea de finantari ,-.-urilor care reusesc sa ii coninga pe angajatii companiei
sa oluntarieze (e,. sumele donate sunt proportionale cu numarul de ore voluntariate de
anga.atii companiei pentru un anumit )&2)4
recunoasterea angajatilor care s-au remarcat in cadrul actiunilor de oluntariat (e,.
prin ne8sletter-ul intern, prin insigne sau alte obiecte onorifice, prin prezentari in cadrul
evenimentelor interne ale companiei etc.)
*. Practici !e a%aceri responsabile social (Sociall' Responsible +usiness Practices):
%racticile responsabile social sunt initiative prin care o companie isi imbunatateste, in mod
oluntar modul de operare, in asa fel incat sa contribuie la binele general al comunitatii si la
protejarea mediului.
%entru ca o initiativa sa fie considerata ca facand parte din CSR, este esential caracterul ei
voluntar. Cu alte cuvinte, nu poate fi considerata ca fiind o initiativa de CSR o sc#imbare pe
care compania o adopta ca urmare a presiunilor din partea autoritatilor, a organizatii
neguvernamentale sau a consumatorilor.
In ce domenii pot fi operate sc#imbari"
) companie poate opera sc#imbari pentru adoptarea unor practici responsabile social in
domenii ca"
designul locatiilor in care opereaza (e,. proiectarea sediilor, a unitatilor de productie sau
de desfacere in asa fel incat" sa e,iste un nivel mai mare de siguranta, sa fie prote.at mediul, sa
scada consumul de energie etc.)
imbunatatirea procesele de productie (e,. eliminarea deseurilor, reducerea nivelului de
substante c#imice folosite ca ingrasaminte etc.)
retragerea unor produse care pot fi considerate daunatoare, c&iar daca nu sunt
ilegale
alegerea unor materiale de productie si de ambalare care sa protejeze mediul (e,. sa
permita reducerea cantitatii de deseuri, sa faciliteze procesul de reciclare, sa elimine emisiile
to,ice etc.)
oferirea de informatii obiectie despre produse (e,. ambala.ele contin si informatii
despre" efectele negative potentiale ale consumului, volumul de activitati fizice necesar pentru a
arde caloriile sau grasimile pe care le contine un produs etc.)
dezoltarea de programe care sa urmareasca binele angajatilor (e,. asistenta
medicala, consiliere psi#ologica, facilitati pentru recreere sau sport etc.)
asigurarea unor politici de mar%eting responsabile in special in ceea ce ii prieste pe
copii (e,. sa nu fie permisa vanzarea online copiilor minori, sa retraga programele de mar$eting
ale unor produse cu potential daunator din scoli etc.)
imbunatatirea accesului la produsele comercializate pentru persoanele cu dizabilitati
(e,. rampe de acces in magazine, fomate alternative de print, site-uri 8eb accesibile etc.).
Cand este potrivita adoptarea unor practici de afaceri responsabile social:
*tunci cand publicul ar putea considera ca o practica a companiei tale contribuie (cel putin in
parte) la o problema sociala importanta.
Caracteristici !e baza:
%rezentul studiu a fost realizat in cadrul proiectului %arteneriat pentru dezvoltare!, finantat
prin 0ondul Social (uropean, %rogramul )perational Sectorial Dezvoltarea Resurselor
'mane!, *,a prioritara 9 Cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a intreprinderilor!, D3I 9.9
Dezvoltarea parteneriatelor si incura.area initiativelor partenerilor socialisi societatii civile!.
'na din activitatile proiectului a fost realizarea unui studiu privind responsabilitatea sociala a
intreprinderilor din regiunile proiectului cu privire la actiunile de ocupare si incluziune
sociala a categoriilor dezavanta.ate. C#estionarul a fost trimis in format electronic catre :;;
de companii din regiunile vizate.
,escrierea meto!oloiei:
Parametrii studiului au constat in:
Volumul esantionului: ! de companii"
#ipul esantionului: esantionare aleatoare $probabilista%
Selectia participantilor: chestionarele au fost distribuite prin e&mail companiilor alese"
Domeniile de activitate ale companiilor respondente sunt" procesare %7C, industria
materialelor, consultanta si management, consultanta in proprietate industriala, cercetare si
servicii, comert, salubrizare, petrolier, cercetare si dezvoltare, industria grea, protectia
bunurilor si transportul de valori, servicii .uridice, I5, te#nica medicala, constructii si retele
edilitare, servicii sanitare, productia de centrale termice, cercetare-proiectare masini agricole,
proiectare si consultanta in domeniul energiei si infrastructurii, productie materiale de
constructii, training, bancar.
Companiile cuprinse in studiu isi au sediul in toate regiunile vizate prin proiect" +ucuresti
Ilfov, &ord (st, &ord 7est, 7est, Centru.
%redominante au fost companiile din regiunea +ucuresti Ilfov.
-nterpretarea rezultatelor stu!iului "Responsabilitatea sociala corporatista":
'igura ("
0igura < reprezinta optiunile respondentilor cu privire la definirea conceptului de
responsabilitate sociala corporatista. Rezultatele arata ca ma.oritatea respondentilor considera
ca aceasta poate fi definita ca )spri*inul corporatiilor pentru actiuni cu caracter social+,
=>,?>@ optand pentru aceasta definitie. 'rmatoarele definitii pe care respondentii le
considera cele mai corecte pentru a caracteriza responsabilitatea sociala sunt
)responsabilitatea sociala corporatista ca forma de civism corporatista+ si )etica in
afaceri+ ambele cu o pondere de <A,B:@. ) viziune diferita insa o au <C,;?@, respectiv
>,9A@ dintre respondenti, care considera ca responsabilitatea sociala corporatista este o
)modalitatea de a crea relatii de afaceri stabile si profitabile pentru toti cei implicati+ si o
)strategie de management+. Definitiile RSC ca fiind actiuni de respectare a standardelor de
mediu, protectie a interesului public si modalitate de promovarea a imaginii companiei au fost
considerate mai putin parte din aceasta arie a responsabilitatii sociale. In concluzie, se poate
afirma ca sfera corporatista detine notiunea responsabilitatii sociale si a ceea ce implica acest
domeniu in materie de actiuni sociale.
<A.B:@
>.9A@
=>.?>@
9.<9@
<A.B:@
<C.;?@
<.:?@
C.?>@
Care !intre optiuni consi!erati ca e cea mai potrivita pentru a !e%ini responsabilitatea sociala?
a.et ica in afaceri b.st rat egie de management
c. spri.in pent ru act iuni cu caract er
social
d.prot ect ie pent ru int eresul public
e.o forma de civism corporat ist a f. o modalit at e de a crea relat ii de
afaceri st abile si profit abile pent ru t ot i
cei implicat i
g. o modalit at e de promovare si
publicit at e a imaginiii companiei
#.respect area st andardelor de mediu
'igura ,"
0igura = demonstreza faptul ca B?,<>@ dintre companiile c#estionate au incluse in strategiile
lor de dezvoltare actiuni cu caracter social. <C,=>@ nu prevad astfel de actiuni, iar restul de
>,:=@ nu vizeaza o astfel de politica.
'igura -"
Respondentii care la intrebarea anterioara (fig. =) au mentionat ca vizeaza o astfel de politica
si au inclusa in strategia lor de dezvoltare un asemenea tip de actiune, la urmatoarea intrebare
B?.<>@
<C.=>@
>.:=@
$veti inclusa in strateia !e !ezvoltare a companiei !vs.obiective pentru sustinerea actiunilor !e responsabilitate sociala corporatista?
a. Da
b. Nu
c.Nu avem o astf el de politica
<=.:;@
9;.:?@
C.<B@
99.99@
?.>C@
C.<B@
A.99@
,aca aveti incluse ast%el !e obiective. ce sectoare ale comunitatii vizati pentru interventie si sprii/in?
a. sanatate
b. educatie
c.ocupare
d.mediu
e. drepturile omului
f .sport
g.cultura
(fig.9) au avut de specificat sectoarele si domeniile in care intervin prin activitati de
responsabilitate sociala. *stfel se poate remarca in figura de mai sus ca predomina activitatile
de protectie a mediului cu o pondere de 99,99@, fiind urmate de activitati sociale si de
sustinere a domeniului educational (9;,:?@), sanatate (<=,:@) si cultura (A,99@). 3ai putin
vizate sunt sectoarele ocuparii fortei de munca, drepturile omului si sportul. ) parte dintre
respondenti au specificat ca domeniul lor de interes si interventie este spri.inirea copiilor
orfani si aflati in dificultate.
'igura ."
) intrebare reprezentativa pentru acest studiu este analiza gradului de implicare al
corporatiilor in proiecte de responsabilitate sociala corporatista. Datele din figura de mai sus
arata ca =B,:;@ dintre companiile cuprinse in prezentul studiu nu deruleaza si nici nu au
derulat un asemenea proiect. ==,:@ au desfasurat astfel de proiecte si au in implementare.
&umarul total al proiectelor in care acestia s-au implicat este de ?;, iar fiecare companie a
implementat in medie =-9 proiecte - un numar infim de companii a derulat intre : si B
proiecte.
<B.:;@
=B.:;@
:.;;@
:;.;;@
$ti !erulati si %inantat vreo!ata proiecte care sa sustina practici !e responsabilitate corporatista?
a. Da
b. &u
c.Sunt in implement are
Daca D*, care est e numarul
proiect elor
'igura /"
0igura : reprezinta domeniile sociale in care companiile care au in practica astfel de proiecte
si activitati, intervin. Se poate observa ca acestea se implica in special prin implementarea
unor proiecte de mediu si dezvoltare durabila, CB,9B@ dintre respondenti. *ceasta tendinta
ma.oritara ar putea fi privita ca o consecinta a presiunii politicilor europene si internationale
privind dezvoltarea durabila si protectia mediului.
) parte dintre respondenti intervin prin programe de dezvoltare a competentelor profesionale,
sustinerea spitalelor, educatie antreprenoriala, educatie privind protectia mediului si
spri.inirea copiilor.
Domeniul culturii, cel educational si de a.utorare a tinerilor aflati in dificultate reprezinta un
alt domeniu de interventie, dupa dezvoltarea durabila, in ceea ce priveste actiunile de
responsabilitate sociala. Campaniile de informare atat in domeniul sanatatii, cat si in alte
domenii sociale prioritare sunt mai putin vizate decat cele enumerate anterior - companiile
implicandu-se in astfel de actiuni in proportie de apro,. A@. Domeniile cele mai putin vizate,
raman ocuparea si programele sportive, unde doar 9,:<@, respectiv <,B:@ dintre companii
intervin prin proiecte de responsabilitate sociala.
9.:<@
<;.:9@
CB.9B@
<C.;C@
B.;=@
<:.B>@
<.B:@
Care sunt !omeniile in care interveniti prin a/utorare sociala si sustinere a interesului public in ve!erea promovarii incluziunii sociale?
a. promovarea ocuparii in randul
categoriilor dezavantajate
b. inf ormare si interventie
c. dezvoltare durabila si protectia
mediului
d. oportunitati educationale pentru copiii
si tinerii af lati in dif icultate
e. campanii de inf ormare si tratament
privind sanatatea pentru comunitati af late
in situatii dif icile
f . cultura si sustinerea talentelor
g. programe si concursuri sportive
pentru grupurile de tineri dezavantajati si
marginalizati social
'igura "
0igura de mai sus arata tipologia programelor de responsabilitate sociala pe care companiile
le aleg spre implementare. 3a.oritatea respondentilor au afirmat ca opteaza pentru programe
care vizeaza practici de afaceri responsabile social (9;,<C@), actiuni filantropice (=;,::@),
programe de mar$eting social. 3ai putine dintre companii insa, opteaza pentru programe care
urmaresc promovarea unei cauze, voluntariat in comunitate sau mar$eting legat de o cauza.
'igura 0"
?.A:@
<9.B;@
<B.A<@
=;.::@
<;.>?@
9;.<C@
Care sunt tipurile !e prorame !e responsabilitate sociala pe care le implementati0le1ati implementat?
a. promovarea unei cauze
b. marketing legat de o cauza
c. marketing social
d. actiuni f ilantropice
e. voluntariat in comunitate
f . practici de af aceri responsabile
social
C:.?:@
C<.9;@
<9.;C@
,aca nu ati !erulat sau nu !erulati asemenea proiecte. compania !vs. ar %i !ispusa pe viitor sa se implice in activitati !e RSC?
a. Da
b.Probabil
c.Putin probabil
d.Niciodata
In ceea ce priveste disponbilitatea de participare si implicare in cadrul unor astfel de
programe sau proiecte, toti respondentii s-au aratat desc#isi. C?,:@ dintre respondenti au
afirmat #otarat ca s-ar implica, C<,9@ au mentionat ca e,ista o probabilitate sa se implice, iar
<9,;C@ au afirmat ca e,ista o probabilitate mica. &ici un respondent nu a bifat optiunea ca
nu s-ar implica niciodata. Se poate observa ca domeniul responsabilitatii sociale corporatiste
este inca la inceput in Romania, avand in vedere lipsa unor obiective bine stabilite in acest
sens si punerea lor in practica.
'igura 1"
-a intrebarea, care ar fi domeniile in care companiile din Romania ar trebui sa se implice mai
mult - din figura de mai sus se poate deduce ca in cea mai mare parte companiile considera ca
domeniile principale de interventie ar trebui sa fie in sectoarele educatiei, sanatatii, mediului
si ocuparii. 3ai putini considera ca ar trebui sa se intervina in domeniul culturii, drepturilor
omului sau sport. ) cauza a acestor optiuni, s-ar putea sa fie datorata problemelor si limitelor
multiple semnalate in ultima perioada in aceste sectoare.
<B.A>@
9?.AC@
<<.:A@
<?.AC@
C.=<@
:.=?@
B.9B@
Care cre!eti ca este !omeniul in care ar trebui sa se implice mai mult companiile !in Romania prin activitati !e RSC ?
a.sanatate
b.educatie
c.ocupare
d.mediu
e. drepturile omului
f .sport
g.cultura
'igura 2.
0igura > arata aria de implementare a programelor de responsabilitate sociala pe care
companiie le deruleaza sau le-au derulat. 3a.oritatea programelor au fost derulate la nivel
local, la nivelul unei comunitati si mai putin la nivel regional si national. 3ediul in care s-a
intervenit a fost in principal cel urban cu o pondere de 9C,;C@ , fiind urmat de cel rural cu
doar >,B:@. *ceasta demonstreaza o disparitate destul de accentuata, avand in vedere ca in
mediul rural astfel de programe ar fi mai mult decat utile.
'igura (!"
<C.::@
B.=B@
9=.B9@ <C.::@
9;.><@
Care sunt0au %ost motivele !erularii unor asemenea actiuni?
a.recunoastere si vizibilitate la nivel
national
b. recunoastere si vizibilitate la
nivel international
c.identificarea problemelor sociale
si incercarea de remediere a acestora
d. promovarea produselor si
serviciilor
e. cresterea imaginii companiei
>.:B@
B.C:@
=B.??@
<<.B;@
>.:B@
9C.;C@
2a ce nivel sunt0au %ost !es%asurate proiectele initiate !e compania !vs.?
*. a.nat ional
b.regional
c.local
d. la nivelul unei comunit at ii
+.a.rural
b. urban
) intrebare relevanta in cadrul prezentului studiu este aflarea motivului implicarii
companiilor in asemenea actiuni. Rezultatele reliefeaza o situatie interesanta, urmarind datele
din fig.<; D astfel, prin comparare ponderea raspunsurilor ca aceasta implicare se datoreaza
identificarii problemelor sociale si incercarii de remediere a acestora cu ponderea
raspunsurilor ca aceasta se datoreaza dorintei de crestere a imaginii, se afla aproape la
egalitate. *ceste doua motive sunt urmate intr-o proportie mai mica de motivele, precum
recunoasterea si vizibilitatea sau promovarea produselor. Se poate constata astfel, ca aceste
implicari se datoreaza dorintei de crestere a imaginii prin remedierea problemelor cu caracter
social.
'igura (("
'ltima intrebare din cadrul c#estionarului urmareste analiza modului de publicare a
activitatilor unor astfel de proiecte sau programe, respectiv rezultate. Datele arata ca ?<,<>@
nu au publicat astfel de rapoarte si doar <?,C=@ intocmesc asemenea documente .ustificative,
ma.oritatea fiind rapoarte de mediu, rapoarte anuale integrale, rapoarte sociale, privind
dezvoltarea durabila etc.
<?.C=@
?<.<>@
A.>?@
:.>B@
=.>>@
<.C>@
=.>>@
Compania !vs. a publicat rapoarte sau comunicate. care sa ateste implicarea in activitati !e RSC?
A.a.Da
b. Nu
B. Daca raspunsul este DA, bif ati tipul
de raport
a. Raport de mediu
b.Raport social
c.Raport privind dezvoltarea durabila
d.Raport privind cetatenia corporatista
e.Raport annual integral (inclusiv R!"
Concluziile stu!iului
In urma interpretarii studiului se poate constata ca domeniul responsabilitatii sociale
corporatiste in Romania este un domeniu lipsit de maturitate, cu putine rezultate si obiective
bine conturate.
Companiile cuprinse in studiu detin cunostinte si notiuni generale despre ce presupune acest
domeniu. Desi, definitiile bifate au fost in marea lor ma.oritate corecte si strategiile de
dezvoltare ale companiilor cuprind astfel de obiective, punerea in practica a acestora nu este
transpusa in realitate in cazul multora dintre companiile c#estionate. Doar <B,:@ au avut sau
au in implementare proiecte cu actiuni de responsabilitate sociala, ma.oritatea fiind companii
cu capital strain ce isi desfasoara activitatea pe teritoriul Romaniei.
Sfera de interventie este destul de limitata vizand in special sectoarele cu problemele
cele mai mediatizate precum, educatia, sanatatea, mediul, etc si foarte putin domeniile
ocuparii, cultura sau sport. In ceea ce priveste tipurile de programe acestea se concentreaza in
special pe actiuni filantropice, practici de afaceri responsabile social sau programe de
mar$eting social. 5otusi, companiile ar dori pe viitor sa se implice in astfel de programe si
considera ca acestea sunt e,trem de necesare in conte,tul social al Romaniei mizand in
continuare doar pe cateva domenii (educational, sanatate, etc.), aceasta reflectand o viziune
restransa a ariei de interventie. ) alta problema identificata in cadrul studiului este faptul ca
aceste companii au vizat si vizeaza in special mediul urban si proiecte de nivel local, ceea ce
demontreaza inca o data limitele acestei practici in sectorul afacerilor.
%rincipalul scop al sectorului privat este acela de a genera profit si valoare. %rin astfel
de activitati, sectorul privat contribuie la cresterea economica si dezvoltarea sociala. %e
termen lung, este atat in interesul societatii, cat si al companiilor de a avea un sector privat
care sa functioneze in mod responsabil si care sa dezvolte produse si servicii ce a.uta la
solutionarea unor probleme sociale si de mediu.
Strategiile si activitatile de CSR ale companiilor trebuie dezvoltate si practicate prin
implicarea anga.atilor si1sau a reprezentantilor acestora, prin dialog cu furnizorii, clienii si alti
actori relevanti. (ste recomandabil ca sindicatele sa fie implicate activ in aplicarea efoturilor
de CSR ale companiilor.
*bilitatea de a transforma ideile in solutii noi nu a fost niciodata mai importanta pentru
succesul afacerii si obtinerea unei dezvoltari sociale pozitive. Inovatia este c#eia
competitivitatii, generarii de valoare si crestere durabila pentru companii si societate in
general. %rin dezvoltarea de noi produse si servicii, te#nonologii, procese de productie, forme
de organizare si modele de parteneriat, sectorul privat poate contribui semnificativ la
depasirea provocarilor cu care se confrunta societatea.
Inovatia si abilitatea de adaptare sunt fundamentale pentru adresarea provocarilor sociale si de
mediu.
Recoman!ari pentru companiile romanesti in !irectia actiunii in !omeniu CSR:
& Sa integre3e o cunoastere buna a CSR la nivelul actionarilor4proprietarilor5 echipei de
management si in cultura companiei6
& Sa construiasca si sa de3volte e7perti3a necesara la nivelul companiei6
& Sa cunoasca recomandarile internationale si sa le urme3e6
& Sa adere la diverse foruri nationale si4sau internationale in domeniul promovarii CSR6
& Sa reali3e3e si sa implemente3e proceduri si recomandari interne de aplicare a CSR6
& Sa urme3e propriile proceduri cu privire la lantul de furni3ori5 prin adoptarea unor
standarde5 controlul procedurilor si cresterea capacitatii6
& Sa aplice si sa adapte3e bune practici din alte tari sau ale altor companii6
& Sa de3volte propriile standarde de CSR5 folosind bune practici din domeniul de activitate6
& Sa stabileasca mecanisme de raportare si notificare a problemelor legate de CSR6
& Sa demonstre3e transparenta cu privire la consecintele economice5 sociale si de mediu ale
activitatilor companiei6
& Sa se informe3e permanent cu privire la noutatile din acest domeniu"
Companiile trebuie sa fie constiente cu privire la problemele e,istente in Esfera lor de
influenta! si care le afecteaza activitatea sau sunt rezultatul activitatii lor. Companiile au
responsabilitati concrete fata de societate. *ctivitatile companiilor au consecinte financiare,
de mediu si sociale si este natural ca acestea sa isi asume responsabilitati in consecinta. Cu
toate acestea nivelul de responsabilitate nu este definit in mod clar. Conform Reprezentantului
Special al Secretarului 2eneral al )&' pentru afaceri si drepturile omului, punctul de plecare
al responsabilitatii sociale a companiilor trebuie sa fie manifestarea Egri.ii! companiei pentru
efectele activitatii proprii