Cladiri Inalte C6-7 Proiectera Seismica

Cursul 6-7
Proiectarea seismica a cladirilor inalte

5 iunie 2012 Curs cladiri inalte master IC 1
Introducere
Comportarea cladirilor inalte la seism prezinta unele
particularitati:
Perioade fundamentale >> 1 secunda;
O parte semnificativa a masei participa la raspunsul
modurilor superioare ;
modurilor superioare ;
Zveltete mare ( o parte importanta a driftului este data de
deformatiile de incovoiere si nu de cele de forfecare).
Referinte bibliografice principale
ATC, 2007, Proceedings of Workshop on tall building seismic design and
analysis issues, Redwood City, Ca.
CTBUH, 2008, Recommendations for the Seismic Design of High-Rise
Buildings, Report of the Working Group on the Seismic Design of Tall
Buildings, prepared by Willford, M., Whittaker, A.S., and Klemencic, R.,
edited by Wood, A., for the CTBUH, Chicago, Illinois.
LATBSDC, 2008, An Alternative Procedure for Seismic Analysis and Design
of Tall Buildings Located in the Los Angeles Region, Los Angeles, Ca.
PEER, 2010, Guidelines for Performance-Based Seismic Design of Tall
Buildings, PEER Report 2010/05, University of California, Berkeley.
ATC, 2010, PEER/ATC-72-1: Modeling and Acceptance Criteria for Seismic
design and Analysis of Tall Buildings, Redwood City, Ca.
Probleme specifice in proiectarea seismica a cladirilor inalte
Materiale si concepte de cladiri: cerintele functionale au dus la configuratii si
sisteme care nu se potrivesc definitiilor din norme structuri mai eficiente dar
cu redundanta redusa, materiale de inalta rezistenta si produse specializate.
Obiectivele de performanta si hazardul considerat: niveluri inalte de ocupare
si interes in utilizarea imediata dupa cutremur.
Accelerogramele terenului: Selectarea, scalarea si modificarea continutului
de frecvente au un impact semnificativ asupra raspunsului neliniar al structurii.
de frecvente au un impact semnificativ asupra raspunsului neliniar al structurii.
Modelarea, simularea si criteriile de acceptare: Prevederile de proiectare
seismica din codurile de proiectare sunt bazate pe cerinte stabilite pentru
cladiri de inaltime mica si medie.
Accelerograme pentru cladiri inalte cu niveluri subterane: De obicei cladirile
inalte au mai multe niveluri subterane. Interactiunea intre sol, fundatie si
structura poate afecta miscarea care este introdusa in suprastructura.
Instrumentarea cladirilor inalte
Etapele procesului de proiectare
Determinarea abordarii in proiectare (prescriptiva sau bazata pe performanta)
Stabilirea obiectivelor de performanta
Actiunea seismica
Proiectarea conceptuala
Criteriile de proiectare
Proiectarea preliminara
Proiectarea preliminara
Evaluarea la cutremurul de serviciu
Evaluarea la MCE
Proiectarea finala
Verificarea proiectului (peer review)
Determinarea abordarii in proiectare
(prescriptiva sau bazata pe performanta)
In ultimii ani, in vestul SUA au fost proiectate o serie de cladiri inalte folosind sisteme structurale de
preluare a solicitarilor seismice care nu respectau strict prevederile Codului de proiectare in
vigoare la data proiectarii lor.
Proiectarea seismica a acestor cladiri a fost facuta folosind proceduri de proiectare a capacitatii
bazate pe performanta in care inginerul dimensiona cladirea pentru raspunsul neliniar vizat si apoi
folosea analiza structurala neliniara pentru a verifica ca perfomanta structurii va fi acceptabila
cand va fi supusa la diferite niveluri ale miscarii terenului.
Autorizatiile de construire ale acestor cladiri au fost in general emise pe baza articolului din IBC cu nr.
104.11, care permite utilizarea de mijloace si metode alternative de proiectare si executie, cu
conditia ca autoritatea competenta sa accepte ca utilizarea acestor metode de proiectare si
executie duce la realizarea unei cladiri cu performante echivalente cu cele anticipate pentru cladiri
care respecta strict prevederile Codului de proiectare.
Proiectarea bazata pe performanta poate aduce o serie de avantaje:
Atingerea performantelor seismice cu un grad de fiabilitate mai ridicat;
Reducerea costurilor constructiei
Adaptarea la unele cerinte arhitecturale altminteri nerealizabile;
Folosirea de sisteme structurale si materiale inovative.
Obiective de performanta (1)
Suprafata aratand niveluri de performanta, niveluri de hazard si costuri
relative ale diverselor obiective de reabilitare (FEMA 274, 1997)
Obiective de performanta (2)
Performanta si cerinta de deformatie pentru o structura ductila (FEMA 274, 1997)
Obiective de performanta pentru cladiri inalte (1)
Risc redus de colaps (10%) la cutremurul maxim considerat
(MCE)
Risc limitat (50%) de pierdere a anvelopei la MCE;
Risc neglijabil pentru vieti la cutremurul de proiectare
Obiective minime de performanta:
Risc neglijabil pentru vieti la cutremurul de proiectare
Risc neglijabil pentru intreruperea ocuparii la cutremurul de
serviciu
Realizarea obiectivelor implica:
Configurarea si proportionarea structurii pe baza principiilor proiectarii capacitatii;
Demonstrarea faptului ca structura va avea un raspuns in esenta elastic la cutremurul de
serviciu;
Demonstrarea faptului ca structura va raspunde la cutremurul maxim considerat (MCE):
fara pierderea capacitatii de preluare a incarcarilor gravitationale; fara deformatii inelastice
fara pierderea capacitatii de preluare a incarcarilor gravitationale; fara deformatii inelastice
ale elementelor importante ale sistemului de preluare a fortelor laterale care sa duca la
reducerea severa a rezistentei lor; si fara a ramane cu deformatii laterale permanente sau
sa dezvolte instabilitate structurala;
Detalierea tuturor elementelor structurale pentru a putea suporta deformatiile anticipate la
MCE;
Ancorarea si fixarea tuturor componentelor nestructurale conform cerintelor codului de
proiectare, astfel inact elementele esentiale pentru siguranta vietii sa functioneze si celelalte
elemente sa nu fie in pericol de a cadea sau deplasa la cutremurul de calcul.
Obiective de performanta imbunatatite:
Cand un proiect trebuie sa produca capabilitate de performanta
imbunatatita, inginerul trebuie sa elaboreze un document formal scris
care sa contina descrierea performantelor dorite precum si a mijloacelor
ce trebuie folosite pentru atingerea acestor performante.
Actiunea seismica (1)
Este necesara determinarea a 2 niveluri de miscare a terenului:
cutremurul de serviciu, reprezentat printr-un spectru de acceleratii
cu 2,5% amortizare si IMR de 43 de ani;
cutremurul maxim asteptat, reprezentat printr-un spectru cu 5%
amortizare si IMR 1000 de ani sau 2500 de ani.
In unele cazuri este necesar un studiu seismic de amplasament (pentru
a tine cont de caracteristicile terenului).
a tine cont de caracteristicile terenului).
Selectarea si scalarea accelerogramelor: trebuie sa fie compatibile cu
spectrul; se aleg cel putin 7 perechi de accelerograme.
Trebuie tinut cont de interactiunea cu terenul.
Actiunea seismica (2): interactiunea sol-structura
Cladirile inalte au de obicei mai multe subsoluri, dezvoltate pe o suprafata in
plan mai mare decat turnul (podium), ca in fig. (a). Aceasta substructura
poate fi introdusa in modelul de calcul fie aplicand pur si simplu acceleratia
seismica la nivelul radierului (b), fie introducand resoarte intre substructura
si teren .
Actiunea seismica (2): interactiunea sol-structura (PEER TBI Task 8)
Abordarea directa, in care se construieste un model de calcul al intregii
structuri, fundatiei si solulului , care este excitat ce un camp de unde. Un
exemplu de de modelare in programul OpenSees este dat in figura de mai
jos (Zhang et al., 2003). Problema este dificil de rezolvat din punct de
vedere al calculului, mai ales cand sistemul contine neliniaritati
semnificative, drept care aceasta abordare este rar folosita in practica.
Abordarea pe substructuri, problema ISS se imparte in 3 pasi:
Primul pas este stabilirea miscarii terenului la nivelul fundatiei daca suprastructura
si fundatia n-ar avea masa (foundation input motion),
In al doilea pas sunt caracterizate rigiditatea si amortizarea fundatie-teren, fie cu
functii de impedanta, fie cu resoarte distribuite (si amortizoare).
Pasul final implica plasarea suprastructurii pe fundatie si excitarea sistemului prin
deplasarea capetelor resoartelor cu componentele de translatie si rotatie ale miscarii
terenului.
Abordarea curenta, miscarea fundatiei este miscarea din free-field (i.e., u
FIM
=
u
g
;
FIM
= 0), adica este ignorata interactiunea cinematica. Rigiditatea solului este de
asemenea ignorata frecvent, considerand baza fixa, ca in Modelele 1 si 2. Singura
diferenta intre Modelele 1 si 2 este inaltimea structurii, care este cea de deasupra
terenului pentru Modelul 1 si cea de peste cota de fundare pentru Modelul 2.
Modelul 3 include rigiditatea solului prin folosirea de resoarte (fara amortizare) si
aplicarea miscarii terenului la capetele resoartelor orizontale.
Modelarea neliniara: probleme generale
Tipuri de modele neliniare.
Degradarea rezistentei si rigiditatii.
Efecte P-D.
Amortizarea.
Amortizarea.
Valorile probabile ale proprietatilor materialelor
Tipuri de modele neliniare
Modelele din prima categorie necesita modele constitutive pentru
beton, armaturi, aderenta si cer un efort de calcul foarte mare
Modelele din ultima categorie sunt eficiente ca efort de calcul, dar
calibrarea este empirica.
Componentele modelului neliniar
a) Model cu articulatii plastice; b) curba infasuratoare initiala
(monotona); c) model pentru raspunsul ciclic
Degradarile modelului neliniar (1)
Degradarea rezistentei: rezistenta se
degradeaza cu nr de cicluri, chiar daca nu a
fost atinsa inca deplasarea corespunzatoare
varfului;
Degradare de rezistenta dupa depasirea
varfului;
Degradarea rigiditatii de descarcare: scade
cu nr de cicluri;
Degradarea accelerata a rigiditatii la
incarcare: pentru o amplitudine data a
ciclului, al doilea ciclu prezinta o rezistenta
ciclului, al doilea ciclu prezinta o rezistenta
mai mica, dar se atinge infasuratoarea daca
se mareste deformatia.
Influenta modelarii degradarilor
Principiile modelarii histeretice cu degradare
O curba infasuratoare, care este relatia forta-deformatie de
referinta intre care se desfasoara raspunsul histeretic;
Un set de reguli care definesc caracteristicile de baza ale
raspunsului histeretic;
Un set de reguli care definesc diferitele moduri de degradare.
Un set de reguli care definesc diferitele moduri de degradare.
Curba infasuratoare
Optiuni de baza pentru modelul histeretic stabil
a) biliniar; b) orientat spre varf; c) cu ciupire.
Curba infasuratoare monotona si ciclica
a) biliniar; b) orientat spre varf; c) cu ciupire.
Sensibilitatea raspunsului la modelul de degradare
Cadru tipic cu 8 niveluri (Zareian, 2006)
Element de beton armat solicitat preponderent la incovoiere
a) Schema elementului; b) curba monotona si raspunsul histeretic;
c) Curba monotona si curba infasuratoare modificata
Modelul nodului de cadru
Cele 4 resoarte sunt comune nodului si grinzii (sau stalpului) sunt
calibrate sa modeleze atat deformatiile inealstice in articulatia plastica
a elementului structural cat si lunecarea barei si patrundrerea curgerii
in nod.
Nodul central este calibrat sa modeleze deformatiile de forfecare ale
panoului de nod.
Rigiditatea initiala: definirea rigiditatii
Se recomanda utilizarea rigiditatii K
stf
la verificari la SLS si valoarea K
y
la
verificari la SLU
Rigiditatea initiala: valori propuse pentru modelare
Comparatie intre relatia propusa de Elwood et al, cele propuse de
Haselton et al. si valorile exprimentale din baza de date PEER
Rigiditatea initial: relatii de calcul
Haselton et al, 2008:
Obs: Pentru grinzi se pot lua valorile de la stalpi, ajustate pentru a tine
seama de efectul placii si al schimbarii de curbura.
Rotirea plastica inainte de varf (Haselton, 2008)
Pentru sectiune armata simetric:
Pentru sectiune armata nesimetric:
Rotirea plastica dupa varf (Haselton, 2008)
Pentru sectiune armata simetric:
Degradarea ciclica
Caracteristici de rezistenta
M
y
= momentul de curgere, se poate calcula analitic, dupa regulile
obisnuite, dar cu valori medii ale caracteristicilor materialelor. Este dat fie
de curgerea armaturii intinse, fie de neliniaritatea accentuata a betonului
comprimat.
M
c
= momentul maxim; dupa (Haselton, 2010), raportul M
c
/M
y
= 1,13.
M
r
= momentul rezidual; pentru ca valorile
pc
sunt mari, se recomanda
sa se ia 0 sau valori foarte mici.
Noduri de cadru
Modelare simplificata (Elwood et al., 2007):
Criterii de acceptare pentru componentele cadrului
La cutremurul de serviciu:
- Local: in grinzi si stalpi rotiri plastice < 0.20.5%
- Global: drift relativ de etaj < 0.5%
La cutremurul maxim considerat:
-Local, elemente fragile: Ed < Rd (Ed pe baza prelucrarii statistice a valorilor
-Local, elemente fragile: Ed < Rd (Ed pe baza prelucrarii statistice a valorilor
din NLTHA, de ex media+1,3; Rd cu valori medii)
- Local, elemente ductile: < u
- Global: tranzient 0.03 media, 0.045 maximum; rezidual 0.01 mediu, 0.015
maxim.
- Rezistenta de etaj sa nu scada cu mai mult de 20%
Modelarea peretilor structurali: cu elemente liniare
Desi este eficient ca efort de
calcul si usor de utilizat, nu prinde
unele aspecte specifice:
deplasarea axei neutre,
interactiunea cu elementele
orizontale perpendiculare pe
planul peretelui, etc.
Modelarea peretilor structurali: cu elemente cu fibre
Este important sa fie utilizate un numar suficient de fibre pe sectiune pentru a defini cu
acuratete gradientul de deformatii la echilibru si un numar suficient de elemente pe
inaltime pentru a reproduce corect comportarea peretelui. Utilizarea unui numar prea
mare de fibre mareste timpul de calcul. Se recomanda studii preliminare de sensibilitate.
Sunt date legile materialelor si programul controleaza deformatiile. Deformatiile ultime
sunt date de intrare. Rigiditatea rezulta din integrarea pe sectiune a contributiei fibrelor.
La fel momentele incovoietoare si fortele taietoare.
Modelarea peretilor: Interactiunea M-V
(Massone et al., 2009)
(Massone, 2006)
Interactiunea M-V care este de obicei neglijata la grinzi si stalpi nu poate fi neglijata la
pereti, datorita marimii relativ importante a V.
Capacitatea la V scade mai repede decat capacitatea la M cu numarul de cicluri;
efectul poate fi o aparenta scadere a capacitatii la M.
Deformatiile din V se adauga la cele din M.
Modelele cu interactiune M-V nu sunt curent disponibile.
Modelarea peretilor: comparatie test/simulare
Modelarea peretilor: Efectul legilor constitutive pentru beton
(Orakal & Wallace, 2006)
Modelarea peretilor: Efectul legilor constitutive pentru otel
Modelarea peretilor: Efectul finetei de discretizare
a) 91 elemente b) 6 elemente
Modelarea peretilor: Efectul finetei de discretizare pe sectiune
Rigle de cuplare: modele de bara
Rigitatea efectiva pentru elementele elastice = 0,5E
c
I
g
Rigle de cuplare: comparatie test/model
Raspunsul este reprodus in mod acceptabil in ambele cazuri
Comportarea si modelarea nucleelor de pereti
Comportarea nucleelor de pereti: efectul rigiditatii relative (1)
Case 1: Stiff diaphragm, with modest stiffness
reductions in all elements
Case 2: Soft diaphragm
Case 3: Soft hinge
Case 4: Stiff hinge, with soft diaphragm
Case 5: Uncracked, with no stiffness reductions
Forta taietoare
Comportarea nucleelor de pereti: efectul rigiditatii relative (2)
Moment de rastunare
Comportarea nucleelor de pereti: efectul plasticitatii distribuite (1)
Forta taietoare
Comportarea nucleelor de pereti: efectul plasticitatii distribuite (2)
Moment de rastunare
Amortizarea (1)
Amortizarea este asociata cu reducerea raspunsului dinamic datorita disiparii de
energie in componentele structurale si nestructurale.
Amortizarea masurata este o caracteristica a vibratiilor inregistrate.
Sursele amortizarii sunt multiple si pot fi modelate matematic in diverse moduri:
amortizare din frecare, histeretica sau vascoasa.
Concluzie; se sugereaza definitia ; disipare de energie nemodelata adica
partea de energie disipata care nu este pusa in evidenta de raspunsul histeretic
partea de energie disipata care nu este pusa in evidenta de raspunsul histeretic
al componentelor modelului structural.
Amortizarea (2), Goel&Chopra, 1997
Amortizarea scade cu inaltimea.
Amortizarea (3), Goel&Chopra, 1997
Amortizarea creste cu driftul.
Amortizarea (4), Fang et al., 1999
Amortizarea creste cu amplitudinea
(masuratori la vant).
Amortizarea (5), ATC 72-1
Amortizarea (6), ATC 72-1
Amortizarea (7): modelarea
Amortizare Rayleigh
Amortizarea (8): modelarea
Amortizare modala
OBS: In analiza elastica permite stabilirea fractiunii de amortizare pentru
fiecare mod, spre deosebire de Rayleigh, care permite fixarea fractiunii
de amortizare numai pentru 2 moduri.
Amortizarea (9): modelarea (Powell, 2008)
Amortizarea (10): recomandari
Pentru analiza neliniara, amortizarea (disiparea de energie) effects are included
through a combination of hysteretic and viscous damping. In general, damping effects
caused by structural components of the seismic-force resisting system are implicit to
the analysis through the hysteretic response of the inelastic component models.
Damping effects caused by other structural members (e.g., gravity framing), soil-
foundation-structure interaction, and nonstructural components that are not otherwise
modeled in the analysis can be incorporated through equivalent viscous damping.
it is generally recommended to model viscous damping using modal damping,
Rayleigh damping, or a combination of the two. Care should be taken when
Rayleigh damping, or a combination of the two. Care should be taken when
specifying stiffness-proportional damping components of Rayleigh damping to avoid
overdamping in higher modes, or force imbalances in gap-type elements and rigid-
plastic materials and components.
Amortizarea (11): recomandari
= 60 struct. otel
= 120 struct. beton
= 120 struct. beton
Efectul P- (1)
Efectul P- (2)
Static
Dinamic
Efectul P- (3)
Amplificarea raspunsului dinamic la sisteme cu rigiditate negativa dupa
curgere, pentru diferite valori ale coeficientului de reducere
Efectul P- (4)
Efectul P- (5)
Efectul P- (6)
Efectul P-D este mai pronuntat la structuri in cadre decat la structuri cu pereti
Efectul P- (6)
O analiza push-over da indicatii asupra sensibilitatii structurii la efecte de ordinul 2.
Predictiile bazate pe sisteme cu 1 GL nu sunt relevante.

Cladiri Inalte C6-7 Proiectera Seismica

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cladiri Inalte C6-7 Proiectera Seismica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cursul 6-7

Proiectarea seismica a cladirilor inalte

S-ar putea să vă placă și