CURS 2

1.Cateva aspecte referitoare la preocuparile UE pentru calitate

Politica Europeana in domeniul calitatii (PEC)este o prioritate a UE si reprezinta
componenta esentiala a politicii de dezvoltare a competitivitatii a industriei
europene. Alaturi de viziunea Europeana pentru calitate, PEC staileste cadrul
!loal necesar dezvoltarii acelor conditii te"nice si politice care sunt indispensaile
pentru ameliorarea calitatii produselor si serviciilor, a competitivitatii or!anizatiilor
Europene si a calitatii vietii oamenilor,adresandu#se deopotriva ,
intreprinderilor,autoritatilor pulice si consumatorilor. Aceasta orientare are in
vedere o calitate inte!rata ,care apare in diferite corelatii, cele mai importante fiind$
#Client#Producator$calitatea economica si comerciala este un factor de prima
importanta pentru sc"imurile comerciale derulate pe pietele lumii
#Cetateni#Autoritati$calitatea !uvernarii este esentiala pentru realizarea valorilor
sociale !enerale,cum sunt si!uranta si securitatea vietii omului,prosperitatea
cetatenilor
#%r!anizatii#&ediu$calitatea or!anizationala treuie sa fie rezultatul unei
or!anizari , a proceselor si sistemelor,activitatilor si operatiunilor unei or!anizatii in
conditiile optimizarii resurselor sale.
'oua viziune Europeana pentru Calitate cultiva conceptul ,,&ade in Europe(( care
va deveni sinonim cu $standarde inalte ,desi!n e)celent,etica in
mana!ement,colaorare si parteneriate de calitate intre sectoarele pulice si
private. Acest concept va fi emlema moderna a produselor si serviciilor oferite de
europeni intre!ului comert international,o filozofie a calitatii si respectului fata de
consumator si fata de protectia consumatorului prin produsul si serviciu european
oferit spre consum.
2. *efinirea si e)plicarea conceptului de calitate conform +S%
%r!anizatia +nternationala de Standardizare (+S%), defineste calitatea ca
reprezentand masura in care un ansamlu de caracteristici intrinseci indeplineste
cerintele. Acelasi standard defineste cerinta ca fiind nevoie sau asteptare care este
declarata , in !eneral implicita sau oli!atorie.
,. +n ce consta caracterul comple) si dinamic al conceptului de calitate.
a.Calitatea are un caracter dinamic ,intrucat continutul ei evolueaza in pas cu
necesitatile,fiind determinat de cresterea continua a e)i!entelor consumatorului
precum si de pro!resele te"nico#stiintifice.
. Caracterul comple) al calitatii este dat de multitudinea !rupelor de
caracteristici(te"nice,economice,er!onomice,estetice),necesare pentru atriuirea
calificativului de calitate
-.*escrierea scurta a fiecarei !rupe de caracteristici
*inamismul calitatii se manifesta atat su aspect e)tensiv,ca urmare a cresterii in
timp a numarului propietatilor utile ale aceluiasi produs (e)ploatarea
autoturismului) cat si intensiv,prin imunatatirea insusirilor aceluiasi
produs(reducerea consumului de carurant la autoturisme ,reducerea poluarii).
Caracteristicile se !rupeaza dupa natura si efectul pe care il au in procesul de
utilizare,evidentiind caracteristici te"nico#functionale(te"nice si de
disponiilitate),economic,sociale ,psi"osenzoriale si estetice.
+ntre aceste !rupe de caracteristici e)ista relatii de interdependenta,motiv pentru
care,calitatea unui produs este data de unitatea caracteristicilor pe care le poseda.
*e aceea se impune tot mai mult notiunea de calitatea totala care in!loeaza intr#un
tot unitar economicitatea produsului,!radul de utilitate corespunzator destinatiei si
functiei produsului,privite su aspect economic,functional si social.
Curs ,
1.Cei . &
/ruparea mnemote"nica a factorilor calitatii cuprinde . factori$
1.&uncitorii
2.&aterialele
,.&asina
-.&etoda(te"nolo!ia)
0.&asurarea
..&ediul.
&ai recent se considera necesara inte!rarea a inca 2 factori$
1.&ana!ementul
2.&ar3etin!ul.
Un al 4#lea factor este &ondialitatea.
2.
,.*escrierea pe scurt a fiecarei !rupe de factori.
a.1. &uncitorii 5constituie factorul activ in realizarea calitatii comparativ cu ceilalti
factori care actioneaza pasiv. +n realizarea produselor de calitate este implicat
intre! personalul firmei cu atriutii in domeniile mana!ementului ,cercetarii#
proiectarii,e)ecutiei,amalarii,depozitarii,e)pedierii#transportului,comercializarii si
service#ului.
#Activitatea de cercetare#proiectare are ca etape pree)istentiale cercetarea pietei
pentru a cunoaste, in functie de produs, cerintele clientilor referitoare la modul de
prezentare ,caracteristicile fizico#c"imice si
or!anoleptice,functionalitatea,disponiilitatea si mentenailitatea produselor cat si
cercetarii in directia perfectionarii ,te"nicii si te"nolo!iilor de lucru si implicit a
produselor realizare de catre ceilalti parteneri care opereaza pe piata. Proiectarea
este activitatea prin care se concep produsele,se ale! materialele si te"nolo!iile de
e)ecutie,se elaoreaza documentatiile de e)ecutie.
a.2. &ateriile prime si materialele$treuie sa corespunda d.p.d.v calitativ
standardelor , sa fie asi!urate ritmic, sa fie pastrate corespunzator.
a.,.&asinile$treuie sa aia un nivel te"nic corespunzator si sa lucreze in limitele de
precizie stailite. Sa detina caracteristici $te"nice (!rad de automatizare,rootizare),
functionale(fiailitate,mentenailitate) si economice(randament,consum de
ener!ie,de comustiil).
a.-.&etodele de lucru (te"nolo!iile)$sunt fundamentate odata cu documentatia de
lucru,dar pot suporta modificari in timp ca urmare a conditiilor concrete care apar.
Procesul te"nolo!ic treuie or!anizat de asa maniera incat sa permita valorificarea
la ma)im a posiilitatilor de transformare a materiilor prime in produse superioare,
oiectiv a carui realizare impune indeplinirea a , conditii$calitatea
utila6ului,or!anizarea flu)ului te"nolo!ic si calificarea lucratorilor.
a.0. &asurarea(controlul) este o activitate care treuie sa se faca dupa fiecare etapa
a procesului(cat si in timpul acetuia), si implica atat participarea personalului de
conducere, a personalului care e)ecuta produsele cat si a unor persoane specializate.
a... &ediul de lucru este e)primat prin microclimatul fizic
(temperatura,umiditate,lumina,!aze nocive) si microclimatul psi"osocial(relatiile
dintre e)ecutanti , relatiile dintre consucatori si sualterni).
-. Activitati de e)ecutie
Sunt "otaratoare in realizarea calitatii de conformitate , adica a aceleia prevazute
in documentatia furnizata de catre ec"ipa de proiectare. Pe lan!a o calificare
corespunzatoare ,muncitorii care desfasoara aceste activitati treuie sa aplice
consecvent autocontrolul ca masura de preintampinare a aparitiei produselor
neconforme. Pentru aceste activitati treuie asi!urate mi6loace de lucru
corespunzatoare,ec"ipamente,mediul de lucru psi"o#social adecvat,instruiri de
specialitate precum si instructiuni de lucru documentate si actualizate.
0. Activitatea de comercializare
7recerea de la producatori la eneficiari implica pentru o mare cate!orie de unuri
e)istenta unui intermediar$comertul,care treuie sa asi!ure pastrarea calitatii
acestor produse la nivelul realizat. 8actorii care influenteaza calitatea marfurilor in
sfera comertului sunt$
#receptia si controlul produselor preluate de la producatori
#amalarea si preamalarea marcii comercializate in conditiile utilizarii produselor
de amalare prevazute de normele in vi!oare
#corelarea sistemelor si conditiilor de transport cu natura marfii,!radul de
perisailitate al acesteia,amala6ul si durata transportului
#depozitarea marfurilor in conditii corespunzatoare corelata cu metode eficiente de
elierare a produselor din depozit
#prezentarea corespunzatoare.
.. *e e)plicat aspecte referitoare la calificarea profesionala a salariatilor ,motivarea
acestora.
% conditie esentiala pentru functionarea S&C care sa asi!ure realizarea calitatii
produselor si serviciilor la nivelul de competitivitate si e)i!enta al pietii interne si
internationale este calificarea profesionala a salariatiilor. +n cadrul fiecarui S&C
care doreste sa fie functionail treuie sa e)iste Pro!rame anuale de pre!atire si
instruire a personalului . Pe lan!a instruirile clasice de specialitate, interne sau
e)terne,treuie incluse si participari la tar!uri, e)pozitii,simpozioane stiintifice si
specialitate,etc.
&otivatia are o importanta deoseita in antrenarea personalului la realizarea
calitatii. &otivatia treuie sa fie determinata atat de elemente materiale privind
casti!ul concret cat si de elemente care sa asi!ure confortul psi"osocial concretizate
prin recunoasterea si aprecierea verala de catre mana!eri, a lucrului ine
facut,stima si mandrie profesionala.
1.Ce este standardul9
Standardul este un document de referinta.
2.Ce este standardizarea9
#este o activitate de elaorare si implementare a unor documente de
referinta(standarde), continand solutii ale prolemelor te"nice si
comerciale,referitoare la procesele si rezultatele acestora,care au un caracter
repetitiv in relatiile dintre partenerii economici,stiintifici,te"nici si sociali.
4. Cine elaoreaza standardele9
+n anul 1422 s#a infiintat Asociatia +nternationala de Standardizare(+SA), care a
devenit ulterior %r!anizatia +nternationala de Standardizare(+S%)
1: .*e e)plicat caracterul facultativ ;oli!atoriu al standardelor.
<e!at de caracterul repetitiv al proceselor care fac oiectul standardizarii
prof.E.=urster afirma ca standardizarea urmareste elierarea omului de munca de
rutina care reprezinta un auz la adresa capacitatii sale de !andire .
11. %iectivele !enerale ale standardizarii
Activitatea de standardizare urmareste in principal proiectia vietii ,a sanatatii
oamenilor si mediului incon6urator,promovarea pro!resului te"nic, accelerarea
innoirii produselor, ridicarea calitatii si competitivitatii marfurilor, facilitatea
sc"imurilor nationale si internationale de produse, servicii si informatii.
CURS -
1.Criterii de clasificare a standardelor
R$Criteriile de clasificare $1)dupa suiect
2)dupa continut
,)dupa nivel
2 .Clasificarea standardelor in functie de cele , criterii si ,)e)plicarea fiecarui tip
de standard
R$+n functie de continut se deoseesc$a)standarde cu caracter !eneral
)standarde de produs
a)Standardele !enerale se refera la proleme de interes !eneral si pot fi !rupate in $
#standarde de aza care au o aplicare !enerala sau care cntin prevederi !enerale
pentru un anumit domeniu(e)$unitati de
masura,clasificari,codificari,simoluri,dimensiuni,tolerante tipizate,metode
statistico#matematice de control a calitatii marfurilor).Un asemenea standard poate
fi utilizat pentru aplicare directa sau ca aza pentru alte standarde.
#standarde de terminolo!ie care stailesc termenii utilizati intr#un domeniu,de
re!ula impreuna cu definitiile lor si uneori cu note e)plicative
#standarde de incercari,care descriu metode de incercare,insotite uneori si de alte
prevederi referitoare la acestea,cum sunt$esantionarea,utilizarea metodelor
statistice,ordinea de efectuare a incercarilor
)Standardele de produs specifica cerintele pe care treuie sa le indeplineasca un
produs sau o !rupa de produse pentru a fi apte de utilizare,la care se adau!a
elemente privind terminolo!ia,esantionarea,incercarile,amalarea,etic"etarea si
uneori anumite cerinte privind te"nolo!ia.*upa cum s#a mai mentionat,pot fi $
#standarde complete de produs se refera la un produs concret si re!lementeaza toate
prolemele le!ate de acesta.
#standarde partiale de produs se refera la una sau mai multe proleme cuprinse
intr#un standard complet de produs.
+n functie de nivel se deoseesc $a)standarde de firma
)standarde profesionale
c)standarde de nationale
d)standarde re!ionale
e)standarde internationale
a)Standardele de firma (S8)se aplica in cadrul re!iilor autonome a SC si a altor
persoane 6uridice care le#au elaorat.Se elaoreaza pe aza standardelor de firma
e)istente a standardului profesional si national.
)Standardele profesionale(SP) se aplica in anumite domenii de activitate,in cadrul
or!anizatiilor profesionale,le!at constituite.Elaorarea,modificarea,suspendarea
sau anularea lor se fac de catre comitetele te"nice de standardizare ale acestor
or!anizatii.Aceste standarde creaza un mediu de lucru favorail(prin
terminolo!ie,simolizari,codificari,re!uli,etc) facilitand comunicarea,sc"imurile de
informatii,sc"imurile comerciale s.a. intr#un domeniu.
c)Standardele nationale(SR) sunt adoptate de catre un or!anism national de
standardizare,aplicandu#se la nivelul tarii respective>aceste standarde sunt puse la
dispozitia pulicului.
d)Standardele re!ionale(E') sunt adoptate de catre o or!anizatie re!ionala de
standardizare,sau cu activitate de standardizare,avand ca arie de aplicailitate o
anumita re!iune !eo!rafica.Un e)emplu in acest sens il constituie standardele
elaorate de catre Comitetul European de Standardizare(CE') si care urmaresc
protectia sanatatii,protectia mediului,eficientizare productiei,facilitarea
sc"imurilor de informatii,a sc"imurilor comerciale,precum si cresterea
competitivitatii produselor si serviciilor la nivel european.Standardele re!ionale
sunt puse la dispozitia pulicului.
e)Standardele internationale(+S%) sunt adoptate de catre or!anizatiile
internationale cu activitate de standardizare si au ca scop facilitarea s"imurilor
comerciale de produse si servicii intre tari si dezvoltarea cooperarii in domeniul
activitatilor internationale,stiintifice,te"nice si economice.Ele sunt elaorate ca
urmare a acordului intervenit intre tarile memre ale acestor or!anizatii,in
proleme de interes comun.Aceste standarde sunt operaile la nivelul unei
tari,numai dupa ce au fost adoptate de catre or!anizatia de standardizare a
acesteia>sunt puse la dispozitia pulicului.
-.Structura !enerala a unui standard complet de produs
+./eneralitati
#%iect si domeniu de aplicare
#Clasificare
#*efinitii(terminolo!ie)
++.Conditii de calitate(conditii te"nice)
#*imensiuni si parametrii principali
#&aterial
#E)ecutie
#Proprietati or!anoleptice
#Proprietati fizice si c"imice
#Proprietati acteriolo!ice
#Proprietati de disponiilitate
+++.Re!uli pentru verificarea calitatii
#*efinirea lotului
#<uarea proelor
#Conditii de acceptare sau respin!ere a lotului
+?.&etode de analiza si incercari
#Principiul determnarii
#Reactivi si materiale
#Aparatura
#Epruvete
#&odul de lucru
#Calculul si e)primarea rezultatelor
?.Amalarea,marcarea,transportul,depozitarea(si respectiv pastrarea)
#8elul amala6elor si modul de amalare
#Specificatii de marcare
#<ocul si procedeul de marcare
#Conditii de depozitare
#&i6loace si conditii de transort
?+.Ane)e
0.E)plicati la ce se refera fiecare capitol din standard
+n capitolul + se precizeaza oiectul standardului prin indicarea scopului,a modului
de folosire,a eventualelor denumiri vec"i sau comerciale ale produsului etc.7ot in
acest capitol se face prezentarea tipurilor,sorturilor,claselor,marimilor cu
indicarea,uneori a destinatie acestora,precum si a definitiilor si terminolo!iei
specifice.
Capitolul ++ include conditiile te"nice de calitate referitoare la forma si
dimensiuni>caracteristici fizice,c"imice ,or!anoleptice>conditii de
functionare,fiailitate>conditii de si!uranta si protectie a vietii si mediului
incon6urator.
Referitor la capitolul +++,mentionam ca in relatiile contractuale si mai ales in
derularea contractelor,se opereaza numai cu loturi de marfuri.Avand in vedere
faptul ca in sens !eneral,lotul de marfa este definit ca o multime finita si omo!ena de
produse de acelasi fel,in standard treuie precizate marimea lotului si cerintele
esentiale pentru asi!urarea omo!enitatii acestuia precum si conditiile de esantionare
care treuie respectate pentru a reflecta fidel unitatea si reprezentativitatea
proelor.Acest capitol contine si conditiile de acceptare#respin!ere a lotului de
produse verificat.
Capitolul +? prezinta metodele de analiza si incercari la care treuie supuse
proele pentru a evita enconformitatile si a raspunde cat mai ine cerintelor
consumatorilor.&etodele care se inscriu in standarde treuie sa fie cele mai
simple,mai rapide si mai ieftine dintre metodele care au precizia ceruta in
verificarea conditiilor prescrise pentru caracteristicile produsului.Aparatura si
reactivii necesari pentru aplicarea metodei standardizate treuie sa fie accesiili
pentru un laorator industrial dotat normal,iar costul lor sa fie in concordanta cu
scopul si importanta determinarii.
Capitolul ? face referire la conditiile de amalare,marcare ,transport si
depozitare.Standardizarea conditiilor de amalare prin aplicarea unor prescriptii
6udicioase poate conduce la evitarea pierderilor cantitative datorate riscurilor de
spar!ere,scur!ere,risipire,alterare ,furt.Recomandarile referitoare la marca au
drept scop stailirea specificitatiilor necesare pentru identificarea produselor si
cunoasterea provenientei lor.Cerintele referitoare la transport sunt necesare pentru
a asi!ura calitatea produselor pe durata deplasarii,de la locul de productie la cel de
desfacere sau consum.Prescriptiile referitoare la depozitare se vor inscrie ori de cate
ori intervin in circulatia produsului finit depozitari mai mult sau mai putin
indelun!ate.
*e asemenea,standardul poate avea si atasate si ane)e,referitoare la unele proleme
care nu au fost atinse in continutul capitolelor mentionate si care prezinta interes in
operatiunea de standardizare ,faricare si comercializare a produselor.
..Ce intele!em prin standardul national9
R$Prin standardul national intele!em un standard aproat oficial de institutia de
standardizare a tarii respective.
1.+n ce conditii un standard national devine oli!atoriu9
R$Aplicare unui standard national poate fi voluntara sau poate deveni oli!atorie
printr#o re!lementare.*e re!ula ponderea standardelor nationale oli!atorii este
redusa(e)$ 2@ in An!lia, ,@ in 8ranta).+n Romania,activitatea de standardizare se
desfasoara in conditiile prevazute in %rdonanta /uvernului nr.,4;1442.
2.Ce este re!lementarea te"nica9
R$Re!lementarea te"nica este o re!lementare care prevede conditii te"nice fie in
mod direct,fie prin referire la un standard,la o specificatie te"nica,la un cod de una
practica sau care preia inte!ral continutul acestora.
4.Ce este specificatia te"nica9
R$Specificatia te"nica este un document care prescrie cerintele te"nice pe care
treuie sa le indeplineasca un produs,proces sau serviciu>poate fi un standard,o
parte dintr#un standard sau poate fi independenta de un standard.
1:.Ce este codul de una practica9
R$Codul de una practica este un document care recomanda re!uli sau proceduri in
ceea ce prieste proiectarea,faricarea,instalarea,intretinerea sau utilizarea
ec"ipamentelor,structurilor sau produselor.
11.Care este or!anismul naAional de standardizare din Romania9
Coordonarea Bi desfCBurarea activitCAii de standardizare se realizeazC de carte
AsociaAia de Standardizare din RomDnia (ASR%) care este persoanC 6uridicC de
drept privat,de interes pulic,avDnd statut de asociaAie fCrC scop lucrativ.
12.Ce si!lC au standardele naAionale9
Standardele naAionale se identificC prin aplicarea si!lei SR,care are semnificaAia de
Estandard romanF.
1,.Ce atriuAii ale ASR% cunoaBteAi9
*intre atriuAiile principale ale acestui or!anism,menAionCm$
#stailirea principiilor Bi metodolo!iei standardizCrii naAionale,Dn conformitate cu
prevederile !uvernamentale e)istente Dn Aara noastrC Bi cu re!ulile standardizCrii
europene Bi internaAionale>
#elaorarea Bi implementarea pro!ramului de standardizare naAionalC>
#elaorarea Bi aproarea,reconfirmarea,modificarea Bi anularea standardelor
naAionale,precum Bi adoptarea standardelor internaAionale Bi europene ca standarde
naAionale>
#reprezentarea RomDniei Bi participarea ca memru Dn or!anismele
ne!uvernamentale internaAionale Bi europene de standardizare>
#coordonarea sistemului naAional de certificare,asi!urDnd$ certificarea conformitCAii
produselor Bi serviciilor cu standardele romane,!estionarea mCrcilor de certificare a
conformitCAii cu aceste standarde,acreditarea or!anismelor de certificare Bi a
or!anismelor de acreditare precum Bi a laoratoarelor de incercCri>
#efectuarea de operaAiuni de import#e)port Bi comercializare de
standarde,documentaAii si literature de standardizare,cu respectarea prevederilor
din conventiile internationale sau ilaterale inc"eiate in acest sens.
1-.Ce tipuri de standarde se elaoreaza in Aara noastrC9
Gn Aara noastrC se elaoreazC$
#standarde de firma
#standarde profesionale
#standarde naAionale.
Aplicarea unui standard naAional are caracter voluntar> ea poate deveni
oli!atorie,in totalitate sau partial,pe intre! teritoriull,pe plan zonal sau pe plan
local,numai printr#o re!lementare te"nica adoptata de catre o autoritate,in cazul in
care,considerentele de ordin pulic,de protectie a vietii,a sanatatii si a securitatii
persoanelor fizice,a mediului incon6urator si de aparare a intereselor
consumatorilor,fac necesara o astfel de masura.
10.Care este or!anismul european de standardizare Bi cDnd a fost DnfiinAat9
<a nivel European a fost infiintat in anul 14.1 Comitetul European de
Standardizare (CE'# Comite Europeen de 'ormalisation), implicat in prolemele
de standardizare din tarile memre ale UE si AE<S.
+n anul 14.2 a fost infiintata o or!anizatie similara,responsaila insa de domeniul
electrote"nic, denumita Comitetul European de Standardizare in Electrote"nica
(CE'E<EC).
+n anul 1424 la propunerea memrilor Conferintei Europene a Administratiei
Postelor si 7elecomunicatiilor (CEP7) a fost creat un nou or!anism de
standardizare, +nstitutul European de Standardizare in 7elecomunicatii (E7S+),
care este corespondentul European al Uniunii +nternationale a 7elecomunicatiilor
(U+7).
1..Care sunt oiectivele or!anismelor europene de standardizare9
Principalele oiective urmarite de or!anismele europene de standardizare sunt$
#pro!ramarea,finantarea si or!anizarea activitatii de standardizare in domeniile lor
specifice>
#furnizarea de proiecte de standarde europene or!anismelor nationale de
standardizare pentru anc"eta pulica si vot,conform re!ulilor sistemului>
#promovarea standardizarii europene in domeniile lor specifice.
11.Ce BtiAi despre preluarea standardelor europene Dn colecAiile naAionale9
Standardele europene elaorate de comitetele te"nice ale CE';CE'E<EC, treuie
preluate in mod oli!toriu de colectiile de standarde nationale.Ele se sustituie
standardelor nationale cu acelasi suiect (re!ula care nu se aplica pentru alte
standarde cu caracter international,cum ar fi de e)emplu standardele +S%).
*upa anul 1420,initiativele Uniunii Europene in directia eliminarii arierelor din
calea sc"imurilor comerciale intracomunitare,au condus standardizarea
europeana spre o orientare re!ionala mai pronuntata.Uniunea Europeana se
implica masiv (si activ) in activitatea de standardizare europeana,prin inscrierea in
le!islatia comunitara a sustinerii pe termen lun! a standardizarii si prin finantarea
unui pro!ram multinational in acest domeniu.
12.Care este or!anismul internaAional de standardizare Bi cDnd a fost infiinAat9
<a nivel international,in anul 14-. a fost infiintata %r!anizatia +nternationala de
Standardizare (+S%), cu scopul de a favoriza dzvoltarea standardizarii pe plan
mondial,pentru facilitarea sc"imurilor de produse si servicii intre tari,pentru
dezvoltarea cooperarii in domeniul activitatilor
intelectuale,stiintifice,te"nice,economice.
14.Care sunt oiectivele +S%9
<a inceput,activitatea +S% se limita doar la rationalizarea standardelor
contradictorii in domeniile industrial si commercial,elaorate de#a lun!ul anilor in
diferite tari.+ntensificarea relatiilor economice dintre tari,productia in
masa,e)tinderea nemar!inita a pietelor si comple)itatea operatiilor comerciale au
dat noi valente oiectivelor +S%,concretizate prin$
#or!anizarea coordonarii si unificarii standardelor nationale>
#elaorarea de standarde internationale,continand prescriptii comune,susceptiile
de a fi utilizate la nivel national si international>
#or!anizarea sc"imului de informatii intre tari,privind activitatea de
standardizare>
#cooperarea cu alte or!anizatii internationale similare.
2:.Ce BtiAi despre preluarea standardelor internaAionale Dn colecAiile naAionale9
+n prezent,or!anizatia cuprinde peste 0:@ din tarile memer %'U si acopera peste
4:@ din totalul comertului international.Rezultatele lucrarilor +S% se
materializeaza prin pulicarea de standarde internationale care sunt (sau nu)
preluate in diferite tari memre ale +S% fie direct,fie prin retranscriere.Colectia de
standarde +S% cuprinde peste 1::: de documente.
Activitatea propriu#zisa de elaorare a standardelor este realizata de catre
comitetele te"nice (7ec"nical Committees# 7C). Comitetele te"nice,in numar de
peste 2:::,sunt or!nizate pe cele mai diverse domenii
(industrie,stiinta,a!ricultura,sanatate etc), cu e)ceptia electrote"nicii.Pentru tot
ceea ce priveste acest domeniu,+S% si#a afiliat in anul 14-1 Comisia Electrote"nica
+nternationala.
21.Ce BtiAi despre activitatea +S%9
+S% acopera prin activitatea sa un vast evantai de proleme,cele mai multe fiind
le!ate direct de interesele consumatorilor,reflectate si prin relatiile sale cu
or!anisme precum$ Centrul +nternational de Promovare a Calitatii si de +nformare
a Conumatorilor (C+PH)> %r!anizatia +nterntionala a Uniunii Consumatorilor
(+%CU)> %r!anizatia +nterntionala a &uncii (%+7)> %r!anizatia 'atiunilor Unite
pentru Educatie,Stiinta si Cultura (U'ESC%)> Centrul +nternational de Etic"etare
(+<C)> %r!anizatia &ondiala a Sanatatii (%&S).
Cursul 0 %rientari actuale privind conceptul si implementarea sistemului de
mana!emental calitatii(S&C)
1. Ce este un S&C.
S&CI reprezinta un sistem de mana!emen prin care se orienteaza si se controleaza
o or!anizatie in ceea ce priveste calitatea.
2 .Scopul implementari unui S&C.
&odalitatea concreta de proiectare si aplicare a unui S&C depinde de
oictivele,produsele,procesele si practicile specifice fiecarei or!anzatii.
,.Standardele din seria +S% 4::1(simoluri,denumiri).
Standardele din seria +S% 4::: sunt urmatoarele$
SR E' +S% 4:::$2::. Sistem de mana!ement al calitatii. Principii fundamentale si
vocaulare
SR E' +S% 4::1$2::2 Sistem de mana!ement al calitatii. Cerinte.
E' +S% 4::-$2:1: Conducerea unei or!anizatii catre un success durail. %
aordare azata pe mana!ementul calitatii.
SR E' +S% 14:11$2::, /"id pentru audierea Sistemelor de mana!ement al calitatii
si;sau al mediului
-.<a ce se refera fiecare din cele - standarde.
Standardul +S% 4::: e)plica principiile fundamentale ale Sistemelor de
mana!ement al calitatii precum si termenii si definitiile utilizate in domeniul
calitatii, cu scopul folosirii unui lima6 comun de catre toate persoanele implicate in
implementarea, functionarea, audierea acestor sisteme.
Standardul +S% 4::1 contine cerintele pe care treuie sa le indeplineasca o
or!anizatie pentru implementarea unui Sistem de mana!ement al calitatii
functional si care, la optiunea acestuia, sa fie audiat de catre un or!anism specializat
in vederea certificarii sale. Standardul trateaza prolema mana!ementului calitatii
din punct de vedere e)tern, respective din punc de vedere al clientului, continand un
set de cerinte minime, care, indeplinite de catre or!anizatie, confera un anumit nivel
de incredere pentru oricare dintre clientii acesteia.
Standardul +S% 4::-, a fost conceput in scopul imunatatirii performantelor
or!anizatiei si a demersului acesteia spre premiile de e)celenta in calitate.
Standardul +S% 14:11 prezinta cadrul necesar efectuarii auditurilor pentru
constatarea conformitatii Sistemelor de mana!ement al calitatii cu cerintele
standardului +S% 4::1 sau a conformitatii Sistemelor de mana!ement de mediu cu
cerintele standardului +S% 1-::1. Standardul prezinta aspect referitoare la
conducerea unui pro!ram de audit, la desfasurarea activitatilor de audit precum si
la competent si evaluarea auditorilor.
0.Elemente (cerinte,capitole) din structura +S% 4::1.
Capitolul
-
-.1
-.-
Sistemul de mana!ement al calitatii
Cerinte !enerale
Cerinte referitoare la documentatie
0
0.1
0.2
0.,
0.-
0.0
0..
Responsailitatea mana!ementului
An!a6amentul mana!ementului
%rientarea catre client
Politica referitoare la calitate
Planificare
Responsailitate, autoritate si
comunicare
Analiza efectuata de mana!ement
.
..1
..2
..,
&ana!ementul resurselor
Asi!urarea resurselor
Resurse umane
+nfrastructura
..- &ediu de lucru
1
1.1
1.2
1.,
1.-
1.0
1..
Realizarea produsului
Planificarea realizarii produsului
Procese referitoare la relatia cu clinetul
Proiectare si dezvoltare
Aprovizionare
Productie si furnizarea de servicii
Controlul dispozitivelor de masurare si
monitorizare
2
2.1
2.2
2.,
2.-
2.0
&asurare, analiza si imunatatire
/eneralitati
&onitorizare si masurare
Controlul produsului neconform
Analiza datelor imunatatire
..Sc"imarea atitudinii firmelor in aordarea calitatii.
+n ultimile decenii s#a remarcat o sc"imare de perspectiva cu privire la aordarea
calitatii in mana!ementul firmelor.&ana!erii sunt interesati si preocupati din ce in
ce mai intens de prolemele de calitate in relatie cu profitailitatea si cu mediul
e)tern al firmei ,incluzand calitatea in cadrul proceselor de planificare
strate!ica.Aceste sc"imari au fost cauzate de forte e)terne care lea!a pierderile de
piete si de profitailitatea de calitate slaa a produselor;serviciilor furnizate.
1.*efinitia mana!ementul calitatii.
&ana!ementul calitatii reprezinta un ansamlu de activitati coordonate pentru a
orienta si a controla o or!anizatie in ceea ce priveste calitatea .
2.+mplicarea si coordonarea tuturor sectoarelor de activitate in realizarea calitatii.
Activitatea in domeniul calitatii din cadrul firmelor moderne,se desfasoara in toate
sectoarele de activitate si este coordonata de un serviciu cu atriutii specifice pentru
asi!urarea calitatii,sau de specialisti in calitate,care coordoneaza flu)ul
informational si care pot indeplini functia de directori cu calitate ,in!ineri
caliticieni.
4.Aspecte referitoare la satisfactia clientului ca metoda de masurare a performantei
or!anizatiei.
Ca metoda de masurare a performantei sistemului de masurarea a satisfactiei
clientului,treuie sa se monitorizeze si sa se implementeze un proces de cule!erea
datelor referitoare la satisfactia clientului,sonda6e , c"estionare,reclamati de la
client,comunicare directa cu clientul,cereri de despa!uire in perioada de !arantie.
1:.+nternalizarea relatiei client#furnizor.
'u clientul este cel care treuie sa se adapteze firmei,ci firma treuie sa se adapteze
profilului clientului.7reuie sa se asi!ure un ec"iliru intre nevoile si asteptarile
clientilor si cele ale celorlalte parti interesate.
11.E)emple de cerinte +S% 4::1 referitoare la principiul orientari catre client.
#(0.2) %rientarea catre client.
#(1.2) Procese referitoare la relatia cu clientul
#(2.2.1) Satifactia clientului
CURS .
1.*escrierea pe scurt a <eaders"ip ului
leaders"ip#ul este procesul prin care se e)ercita influenta ,in sensul de capacitate de
a#i convin!e pe alti oameni de a te urma ( leaders"ip I leader J folloKers).
Astfel ca <EA*ERU< este persoana care e)ercita leaders"ip#ul, este prota!onistul
acestuia.
2.Atriutiile liderilor
<iderii stailesc direcAia Bi oiectivele or!anizaAiei. Ei ar treui sC conducC prin
e)emplul personal, sC !enereze Bi sC menAinC un mediu de lucru adecvat implicCrii
depline a salariaAilor Dn realizarea oiectivelor or!anizaAiei.
<iderul treuie sC staileascC o viziune, o politicC Bi oiective clare, transparente
pentru evoluAia or!anizaAiei precum Bi sC implementeze strate!ii Bi sC aloce resurse
pentru realizarea acestor Ainte. *e asemenea, treuie sC staileascC valorile comune
la toate nivelurile or!anizaAiei, sC construiascC Dncrederea, sC inspire, sC Dncura6eze
Bi sC Dndrume personalul, astfel DncLt realizarea oiectivelor propuse sC se realizeze
prin mi6loace e)clusiv necoercitrve.
,.E)emple de cerinte +S% 4::1 referitoare la leaders"ip
Standardul SR E' +S% 4::1$2::2 conAine cerinAe referitoare la responsailitatea
mana!ementului (cap. 0 din standard 5Responsailitatea mana!erului)
-. *escrierea pe scurt a principiului Mimplicarea personaluluiF
An!a6aAii de la toate nivelurile reprezintC esenAa unei or!anizaAii, iar implicarea
totalC a acestora favorizeazC utilizarea tuturor ailitCAilor lor Dn eneficiul
or!anizaAiei. AceastC implicare constituie practic piatra de temelie Bi totodatC liantul
oli!atoriu pentru construirea unui Sistem de &ana!ement al CalitCAii (S&C)
funcAional.
0. Atriutii ale personalului in cadrul S&C
&ana!ementul treuie sC creeze cadrul necesar implicCrii nivelului e)ecutiv Dn
transpunerea filozofiei calitCAii Dn calitatea produsului. 'u e)istC an!a6at care sC nu
poatC sau sC nu aiC cu ce contriui la proiectarea, construirea Bi funcAionalitatea
sistemului calitCAii. DncC din etapa de proiectare fiecare funcAie din or!anizaAie,
indiferent de nivelul ierar"ic pe care se aflC, treuie sC contriuie cu informaAii
specifice responsailitCAii pe care o are, la documentarea S&C (Dntocmirea
&anualului calitCAii, a procedurilor cerute de standardul +S% 4::1, a procedurilor
operaAionale specifice proceselor firmei, a instrucAiunilor de lucru specifice Bi
necesare diferitelor funcAii precum Bi a altor documente necesare unei funcAionCri
Bi Ainerii su control a tuturor proceselor or!anizaAiei).
.. &otivarea personalului
*upC cum este cunoscut, factorul c"eie Dn implicarea personalului Dl constituie
motivarea. ABa cum satisfacAia clienAilor este mCsuratC Bi reprezintC un indica
tor pentru evaluarea performanAelor or!anizaAiei, tot la fel ar treui mCsuratC Bi
satisfacAia personalului. 8actorii motivanAi care pot contriui Dn mare mCsurC la
satisfacAia personalului se re!Csesc Dn demersuri or!anizatorice precum$
DmunCtCAirea condiAiilor de lucru Bi crearea unui climat stimulativ, DmunCtCAirea
comunicCrii interne, o remuneraAie transparentC Bi corespunzCtoare calitCAii muncii
prestate, recunoaBterea muncii individuale, rezolvarea prolemelor prin cousens,
crearea cadrului necesar participCrii active la procesul de pre!Ctire a deciziei etc.
7oate aceste elemente conver! spre conBtientizarea calitCAii ca fiind prolema
personalC a fiecCruia dintre an!a6aAi.
1. E)emple de cerinte din +S% 4::1 referitoare la principiul Mimplicarea
personaluluiF
+n acest sens, Dn standardul +S% 4::1 e)istC cerinAe referitoare la mediul de lucru
(..-), comunicarea intemC (0.0.,), competenAC, conBtientizare Bi instruire etc.
2. Ce este procesul9
. Procesul este reprezentat de orice activitate care utilizeazC resurse Bi care este
condusC astfel DncCt sC permitC transformarea elementelor de intrare in elemente de
ieBire
4. <a ce se refera intercorelarea proceselor9
Elementele de iesire dintr#un process constituie in mod direct, elemente de intrare in
procesul urmator.
1:. Etapele aordarii azate pe proces in cadrul unei or!anizatii
Aceste etape de aordare a proceselor presupun$
Planific, staileBte oiectivele Bi procesele necesare oAinerii rezultatelor Dn
concordanAC cu cerinAele clientului Bi politica or!anizaAiei.
Efectueaz, implementeazC procesele.
Verific$ monitorizeazC Bi mCsoarC procesele Bi produsul faAC de politicile,
oiectivele Bi cerinAele pentru produs Bi raporteazC rezultatele.
Actioneaza$ intreprinde actiuni pentru imunatatirea continua a performantelor
proceselor.
11.Ciclul P*CA (in ce consta, ce procese se aplica, ordinea etapelor)
Punctul c"eie al aordCrii azate pe proces este reprezentat de aplicarea
metodolo!iei cunoscutC su numele de ciclul lui Demmg sau PDCA (Plan-Do-
Check-ActN, respectiv Planific-Efectueaz- Verific-Acioneaz F
Se aplica la toate procesele si ordinea etapelor este P E ? A ( planificarea,
efectueaza, verifica, actioneaza)
12. Ce este sistemul9
Un ansamlu de elemente aflate in interactiune.
1,. Ce este aordarea sistemica9
+dentificarea, intele!erea si tratarea proceselor corelate ca un tot unitar.
1-. E)emple de cerinte +S%4::1 pentru Aordarea sistemica
Capitolul -, intitulat ESisteme de mana!ement al calitatiiF
10.*escrierea principiului imunatatire continua
DmunCtCAirea continuC ar treui sC constituie un oiectiv permanent al
or!anizaAiei. *e altfel, necesitatea DmunCtCAirii continue trece ca un fir roBu prin
toate cerinAele din standardul SR E' +S% 4::1$2::1. %datC cu implementarea
S&C, or!anizaAia treuie sC dovedeascC faptul cC a aderat la acest principiu
utilizLnd indicatori specifici pentru mCsurarea rezultatelor relevante pentru
transpunerea conceptului de calitate Bi realizarea oiectivelor calitCAii.
1..Cerinte din +S% 4::1 referitoare la principiul Mimunatatirii continuaF
+munatatirea continua constituie, una dintre cerintele importante ale standardului
+S% 4::1 (cerinta 2.0.1 intitulata, Eimunatatire continuaF)
11. *escrierea principiului
Aborarea !e baz e fa!te "n luarea eciziilor funamentale
*eciziile eficiente se azeazC pe analiza datelor Bi a informaAiilor, avLnd Dn vedere
politica Bi oiectivele stailite, analiza efectuatC de mana!ement, acAiunile corective
Bi preventive Dntreprinse> toate acestea constituie criterii e)istente Dn +S% 4::1.
12. E)emple de date ( informatii) care stau la aza adoptarii deciziilor.
14.Cerinte din +S% 4::1 referitoare la acest principiu .(Adordarea pe aza de fapte
in luarea deciziilor)
0.-.1. oiectivele calitatii
0... analiza efectuata de mana!ement
2.-.analiza datelor
2.0. imunatatiri
2:. Conform +S% 4::1 referitor la procesul de aprovizionare, treuie sa retinem
urmatoarele aspect$
%r!anizatia treuie sa se asi!ure ca produsul aprovizionat este conform cu cerintele
de aprovizionare specificate>
7ipul si amploarea controlului aplicat furnizorului si produsului aprovizionat
treuie sa depinda de efectul produsului aprovizionat asupra produsului realizat de
or!anizatia noastra>
7reuie stailite criteriile de selectare, de evaluare si de reevaluare a furnizorilor
21. *escrierea principiului relatii reciproc avanta6oase cu furnizorii
Analiza acestor principii demonstreazC faptul cC implementarea unui sistem de
mana!ement al calitCAii corespunzCtor standardului +S% 4::1 vizeazC or!anizaAia Dn
ansamlul sCu precum Bi toate pCrAile interesate de unul mers al acesteia (patronat,
mana!eri, salariaAi, clienAi, furnizori, societate). ABadar, un sistem de mana!ement
al calitCAii corect implementat furnizeazC Dncrederea cC toate procesele or!anizaAiei
sunt Ainute su control ceea ce Di asi!urC acesteia capailitatea furnizCrii unei
calitCAi constante a produselor, serviciilor precum Bi a relaAiilor cu mediul e)tern.
22. Aspecte ale parteneriatului furnizor#client
% or!anizaAie se aflC Dntr#o relaAie de interdependenAC cu furnizorii sCi, motiv
pentru care, o unC colaorare furnizor O client DntCreBte capacitatea amelor
pCrAi de a crea valoare adCu!atC Bi de a rCmLne Dn poziAia de client, respectiv
furnizor preferat. Pentru a eneficia de avanta6ele acestui principiu este important
sC ne evaluCm Bi selectCm furnizorii Dn funcAie de specificaAiile proprii Dn ceea ce
priveBte calitatea furnizatC> numai Dn acest fel, relaAiile vor fi reciproc avanta6oase
2,. Cerinte din +S%4::1 referitoare la acest principiu.
Standardul +S% 4::1 include acest principiu Dntr#un sucapitol distinct intitulat
MAprovizionareF (sucap. 1.-.)
Curs 1
1.Ce este un S&C9
S&CI reprezinta un sistem de mana!emen prin care se orienteaza si se controleaza
o or!anizatie in ceea ce priveste calitatea.
2.Scopul implementarii unui S&C
Un sistem de mana!ement al calitatii(S&C) permite definirea si imunatatirea
practicilor de lucru din cadrul unei companii.Acest lucru determina otinerea unor
produse sau servicii de calitate.
#imunatatirea calitatii produselor si;sau serviciilor
#satisfacerea necesitatilor ,asteptarilor si cerintelor partilor interesate(furnizori si
clienti).
,.Standardele din seria +S% 4::: (simoluri, denumire).
Standardele din seria +S% 4::: sunt urmatoarele$
SR E' +S% 4:::$2::. Sistem de mana!ement al calitatii. Principii fundamentale si
vocaulare
SR E' +S% 4::1$2::2 Sistem de mana!ement al calitatii. Cerinte.
E' +S% 4::-$2:1: Conducerea unei or!anizatii catre un success durail. %
aordare azata pe mana!ementul calitatii.
SR E' +S% 14:11$2::, /"id pentru audierea Sistemelor de mana!ement al calitatii
si;sau al mediului.
-.<a ce se refera fiecare din cele - standarde9
Standardul +S% 4::: e)plica principiile fundamentale ale Sistemelor de
mana!ement al calitatii precum si termenii si definitiile utilizate in domeniul
calitatii, cu scopul folosirii unui lima6 comun de catre toate persoanele implicate in
implementarea, functionarea, audierea acestor sisteme.
Standardul +S% 4::1 contine cerintele pe care treuie sa le indeplineasca o
or!anizatie pentru implementarea unui Sistem de mana!ement al calitatii
functional si care, la optiunea acestuia, sa fie audiat de catre un or!anism specializat
in vederea certificarii sale. Standardul trateaza prolema mana!ementului calitatii
din punct de vedere e)tern, respective din punc de vedere al clientului, continand un
set de cerinte minime, care, indeplinite de catre or!anizatie, confera un anumit nivel
de incredere pentru oricare dintre clientii acesteia.
Standardul +S% 4::-, a fost conceput in scopul imunatatirii performantelor
or!anizatiei si a demersului acesteia spre premiile de e)celenta in calitate.
Standardul +S% 14:11 prezinta cadrul necesar efectuarii auditurilor pentru
constatarea conformitatii Sistemelor de mana!ement al calitatii cu cerintele
standardului +S% 4::1 sau a conformitatii Sistemelor de mana!ement de mediu cu
cerintele standardului +S% 1-::1.
Standardul prezinta aspecte referitoare la conducerea unui pro!ram de audit, la
desfasurarea activitatilor de audit precum si la competent si evaluarea auditorilor.
0.Elemente (cerinte, capitole) din structura +S% 4::1
Capitolul
-
-.1
-.-
Sistemul de mana!ement al calitatii
Cerinte !enerale
Cerinte referitoare la documentatie
0
0.1
0.2
0.,
0.-
0.0
0..
Responsailitatea mana!ementului
An!a6amentul mana!ementului
%rientarea catre client
Politica referitoare la calitate
Planificare
Responsailitate, autoritate si comunicare
Analiza efectuata de mana!ement
.
..1
..2
&ana!ementul resurselor
Asi!urarea resurselor
Resurse umane
..,
..-
+nfrastructura
&ediu de lucru
1
1.1
1.2
1.,
1.-
1.0
1..
Realizarea produsului
Planificarea realizarii produsului
Procese referitoare la relatia cu clinetul
Proiectare si dezvoltare
Aprovizionare
Productie si furnizarea de servicii
Controlul dispozitivelor de masurare si
monitorizare
2
2.1
2.2
2.,
2.-
2.0
&asurare, analiza si imunatatire
/eneralitati
&onitorizare si masurare
Controlul produsului neconform
Analiza datelor imunatatire
..Care sunt componentele documentatiei S&C conform +S% 4::1
'iv.1. Politica si oiectivele in domeniul calitatii>
'iv.2. &anualul calitatii>
'iv.,. Procedurile documentate cerute de +S% 4::1>
'iv.-. Alte documente(proceduri operationale, instructiuni de lucru)>
'iv.0. +nre!istrarile calitatii.
1.Scurta definire, e)emplificare a fiecarui component.
Politica# reprezinta o sursa de imunatatire continua a sistemului de mana!ement a
calitatii. Aceasta politica este reactualizata. Politica treuie difuzata, inteleasa si
implementata.
%iectivele# treuie sa nu prezinte o piedica in realizarea oiectivelor
fundamentale, treuie sa fie foemulate clar astfel incat sa e)iste posiilitatea
evaluari lor.%iectivele treuie sa fie S&AR7 (S#specifice,&#masuraile, A#
ade!vate, R#realizaile,masuraile, 7#temporare)
&anualul calitatii #Este un document care face o descriere a firmei, istoricul
acestuia, oiectivul sau de activitate este descrierea produselor sau serviciilor
realizate, o descriere a mediului sau de aplicare.
Contine$ or!ani!rama firmei, lista a procedurilor de sistem, sc"ema a proceselor,
"arta proceselor.
&arimea lui depinde de marimea or!anizatiei,de comple)itatea proceselor sale.
Procedurile documentate cerute de +S% 4::1#aceste procedure prezinta interes
pentru toate compartimentele firmei, motiv pentru care se va solicita colaorarea
tuturor responsailitatilor de departemente la elaorarea lor.( Aici se include$
controlul documentelor, controlul inre!istrarilor, auditul intern,controlul
produsului neconform, actiuni corrective si actiuni preventive.)
Alte documente # ( procedure operationale,instructiuni te"nolo!ice, instructiuni de
lucru) acestea sunt necesare or!anizatiei pentru a se asi!ura de detinerea
controlului asupra tuturor proceselor pe care le deruleaza.
+nre!istrarile calitatii# constituie dovada implementarii tuturor actiunilor unei
or!anizatii orientate spre calitate (procese verale,certificate de calitate, rapoarte de
audit, uletine de analiza..etc)
2.Ce reprezinta politica in domeniul calitatii9
Politica referitoare la calitate reprezinta intentii si orientari !enerale ale unei
or!anizatii referitoare la calitate asa cum sunt e)primate oficial de mana!ementul
de la cel mai inalt nivel.
4.Aspecte referitoare la intocmirea si aplicarea politicii pentru calitate
Politica treuie sa contina un an!a6ament ferm, dulat de o responsailitate deplina
din partea conducerii de varf in ceea ce priveste realizarea calitatii. Ea nu se refera
numai la calitatea produselor si serviciilor otinute, ci in e!ala masura, la calitatea
activitatilor si proceselor intreprinderii in ansamlu, la satisfactia salariatiilor, a
clientilor si a celorlalte parti interesate.
% politica formala,lipsita de aceste fundamente, nu va putea fi concretizata prin
oiective realizaile, si va fi neoperaila la nivelul firmei, paralizand S&C. Politica
in domeniul calitatii treuie difuzata ,inteleasa si implementata.
1:.Ce conditii treuie sa indeplineasca oiectivele pentru calitate9
#sa nu reprezinte o constran!ere sau o piedica in realizarea oiecctivelor
fundamentale ale firmei
#sa fie formulate clar pentru a fi intelese atat de salariati cat si de client
#sa fie realiste, astfel incat sa e)iste posiilitatea indepliniri lor, tinand seama de
resursele umane,material si financiare disponiile
#sa fie astfel formulate incat sa e)iste posiilitatea evaluarii lor
#Sa fie S&AR7, adica$#specifice oiectului de activitate al or!anizatiei>
#masuraile in cea mai mare proportie a lor>
#adecvate cu politica referitoare la calitate>
#realiste si implicit realizaile>
#temporale, adica sa contina parametrul timp e)primat
printr#un termen, interval in care vor fi realizate.
11.Care este structura unui pro!ram de oiective9
%iectivele in domeniul calitatii pot fi structurate pe urmatoarele cate!orii$
%iective strate!ice care sunt definite de catre directorul !eneral si decur! din
politica in domeniul calitatii>
%iective le!ate de realizarea produsului in concordant cu cerintele.sunt definite de
catre directorul et"nic;de productie si sunt puse in aplicare de catre functiile
implicate in proiectarea si dezvoltarea produselor.
%iectivele le!ate de performanta proceselor care se refera la
capailitatea,eficacitatea si eficienta acestora, la resurse si la posiilitatea de control
a acestora.
12.Ce este manualul calitatii9
Este un document care face o descriere a firmei, istoricul acesteia, oiectivul sau de
activitate, descriere a produselor sau serviciilor realizate, o descriere a domeniului
sau de aplicare.
1,.Ce contine un manual al calitatii9
&anualul calitatii contine$
#or!ani!rama firmei
#lista a procedurilor de sistem
#sc"ema a proceselor
#"arta proceselor
1-.Ce este procedura9
Procedura reprezinta un ansamlu de re!uli dupa care se realizeaza un proces care
intereseaza mai multe persoane, functii departamente. *eci procedura treuie sa se
ocupe doar de procese si nu de activitati.+nstructiunile se ocupa de activitati.
10.7ipuri de proceduri si aplicarea J e)emplificarea lor
Procedura poate sau nu sa fie documentata.Atunci cand discutam despre o
procedura documentata(procedura oli!atorie,procedura de sistem,procedura
!enerala), inseamna ca aceasta este redactata intr#un anumit format (scris sau
electronic) si pus la dispozitia celor implicati in procesul respectiv.
*aca facem referire la o procedura nedocumentata(nu sunt oli!atorii,operationale)
,inseamna ca procesul respectiv se desfasoara dupa re!uli precise,mentinute la
fiecare repetare a procesului si insusite foarte ine de toti salariatii implicati in
proces.(instruirea personalului, inte!rarea noilor an!a6ati,monitorizarea si
masurarea)
1..Structura unei proceduri si descrierea fiecarui capitol
#co!ul, capitol in care se precizeaza care este oiectivul documentului, ce proces
descrie,indicatorii de performanta ai procesului,responsailul de proces, modul de
monitorizare al procesului descries>
Domeniul e a!licare, in cadrul caruia se precizeaza care sunt departamentele din
or!anizatie care treuie sa aplice procedura>
Documente e referinta, in care se mentioneaza toate documentele de aza si cone)e
care clarifica sau detaliaza activitatile descries in procedura
Definitii $i !re$curtari, in care sunt e)plicati termenii specifici utilizati in cadrul
procedurii, precum si arevierele folosite in te)t.
De$crierea !roce$ului, in care se indica pas cu pas modul de desfasurare a
activitatilor ce fac oiectul procedurii. +n acest capitol se trateaza$ Ce treuie sa se
e)ecute, controleze sau suprave!"eze> Unde, cum ,cat si cand se e)ecuta, se
controleaza sau se suprave!eaza activitatile decrise.
%e$!on$abilitatile, se mentioneaza cine e)ecuta, controleaza sau suprave!"eaza
activitatiile.
&nregi$trari, capitol care cuprinde toate documentele, formularele si inre!istrarile
care rezulta in urma desfasurarii activitatilor descrise in procedura.
Ane'ele, capitol care cuprinde in forma listata, ane)ele prevazute in cuprinsul
procedurii,necesare desfasurarii activitatilor descrise.
11.Care sunt cele . proceduri documentate cerute de +S% 4::19
#Controlul documentelor>(-.2.,)
#Controlul inre!istrarilor>(-.2.-)
#Auditul intern(2.2.2)
#Controlul produsului neconform>(2.,)
#Actiuni preventive>(2.0.2)
#Actiuni corective.(2.0.,)
12.Ce sunt inre!istrarile calitatii9
+nre!istrarile sunt documente prin care se declara rezultatele otinute sau se
furnizeaza dovezi ale activitatilor realizate.(in re!istre, in formulare, in caiete)(+S%
4:::$2::.)
14.E)emple de inre!istrari9
+nre!istrarile constituie dovezi pentru audit.
E) $ # 8isa de modificare a documentelor S&C>
Puletine de calitate>
Re!istre de laolator>
Re!istre de corespondenta>
<ista documentelor e)terne>
<ista procedurilor operationale>
8ormulare de difuzare a documentelor in firma>
Proces veral>
2:.Aspecte referitoare la !estionarea inre!istrarilor intr#o or!anizatie
7oate inre!istrarile sunt tinute su control ,sunt pastrate o anumita perioada de
timp(prevazuta de le!e sau stailita de or!anizatie, dupa caz),asi!urandu#se
conditii corespunzatoare pentru depozitarea lor astfel incat sa#si mentina
liziilitatea pe toata durata pastrarii.
+nre!istrarile sunt sin!urele documente, care, in mod lo!ic nu se supun reviziilor.
21.Cauze !eneratoare de neconformitati
Cauzele !eneratoare de neconformitati pot fi clasificate$
a) *upa fre!venta de aparitie$
#intamplatoare (rare,sin!ulare)
#frecvente (sistematice,repetate)
) *upa faza de lucru$
#la receptia marfii
#la maniupulare
#la depozitare
#la pre!atirea si livrarea produselor.
c) *upa cauza care le !eneraza (2&)
#metode
#muncitori
#materiale
#masini
#masurarea
22.Structura unui re!istru de neconformitati
Re!istrul de neconformitati are urmatoarea structura$
#produs neconform(cu datele de identificare$cod,furnizor,contract etc)
#'econformitate constatata(tip, descriere)
#proces;activitate;procedura
#cauza
#corectii
#actiuni corective
#termen
#responsail(nume,semnatura)
#verificarea realizarii corectiilor si actiunilor corective
2,.Ce este corectia , actiunea corectiva ,actiunea preventiva.E)emplificari
C%REC7+A este acea actiune pe care o intreprindem pentru a inlatura un efect
nedorit ,cum ar fi, de e)emplu$
#neconformitate constatata amala6 e)terior deteriorat> corectia aplicata Iinlocuire
amala6
#filtru deteriorat, filtrare necorespunzatoare#>corectia aplicataIinlocuire
filtru,refiltrare produs.
Actiunea corectiei este indreptata doar asupra efectului.
AC7+U'EA C%REC7+?A este acea actiune intreprinsa cu scopul de a inlatura
cauza care a !enerat un efect nedorit precum si de a evita reaparitia acelui efect .
E)emplu$
#amala6 e)terior deteriorat> actiune corectiva Ireevaluarea furnizorului de
amala6e,instruirea personalului de la manipulare
#filtru deteriorat, filtrare necorespunzatoare> actiune corectivaIpro!ram de
mentenanta ec"ipamente, instruirea personalului
Pentru fiecare actiune corectiva se stailesc resurse ,termene ,responsail pentru
e)ecutie precum si responsail pentru urmarirea eficacitatii actiunii intreprinse.
AC7+U'EA PRE?E'7+?A este acea actiune intreprinsa cu scopul de a preveni
aparitia unei neconformitati.*eci ,odata neconformitatea aparuta ,nu mai putem
discuta de actiuni preventive.
Rationalizand pe e)emplele mentionate mai sus ,daca ceea ce am precizat ca actiuni
corective s#ar fi realizat in or!anizatie inainte de aparitia neconformitatilor ,puteau
fi incadratefoarte ine la cate!oria Eactiuni preventiveF(selectia ri!uroaza a
furnizorilor,pro!rame de mentenanta, instruire personal etc.).
2-.&odul de tratare a unui produs neconform si solutii practice (decizii) pentru
rezolvarea prolemei referitoare la neconformitati
+n cazul semnalarii unui produs neconform ,seful departamentului (sau un alt
responsail care poate fi$ *irectorul te"nic, seful departamentului C7C etc.) are
oli!atia sa indentifice produsul prin marcare sau etic"etare cu mentiunea E
PR%*US 'EC%'8%R&F.*upa etic"etare ,produsele neconforme !asite la receptie
,pe flu) sau returnate de catre clienti ,treuie izolate (recomandat ar fi ca aceasta
izolare sa fie facuta intr#un spatiu marcat corespunzator) pentru a evita folosirea
lor.
Produsele neconforme se inre!istreaza in Re!istrul de neconformitati si sunt supuse
analizei de catre o comisie constituita in acest scop ,comisie din a carei componenta
ar putea face parte *irectorul de productie, Reprezentantul mana!ementului
pentru calitate(R&C),responsailii de activitati etc.
Pe lan!a analiza cauzei neconformitatilor, ,comisia mentionata va propune si solutii
pentru rezolvarea prolemelor aparute (corectiile necesare) precum si actiunile
corective pentru evitarea reaparitiei neconformitatilor constatate.
Ca solutii pentru rezolvarea prolemei aparute, pot fi$
#returnare la furnizor(pentru materiale neconforme aprovizionate)
#dero!are,adica folosirea produsului neconform (daca nu sunt afectate
caracteristicile importante ale produselor), eventual cu incadrarea lui intr#o alta
treapta calitativa
#reprelucrare sau reutare ,adica distru!erea lor
#utilizare in alte scopuri
*eciziile pentru solutiile mentionate mai sus sunt luate de catre persoane cu
autoritate recunoscuta si desemnate in acest sens.
20.*aca este oli!atoriu sau nu elaorarea unei proceduri documentate pentru
EControlul produsului neconformF.
&entionam faptul ca toate aspectele referitoare la identificarea si tratarea
neconformitatilor treuie prezentate intr#o procedura documentata ,intitulata de
re!ula EControlul produsului neconformF, ceruta de standardul SR E' +S%
4::1$2::1 ESisteme de mana!ement al calitatii.CerinteF.
CURS 2
*e retinut$
1.Ce este certificarea9
Certificarea poate fi definita ca reprezentand totalitatea activitatilor(incercari,
verificari etc) efectuate de catre un or!anism neutru,independent de furnizor si
eneficiar, competent din punct de vedere 6uridic si professional, prin care se
atesta , in scris, performantele unui produssau serviciu, precum si capailitatea
producatorului sau respective prestatorului de al reproduce in serie la parametrii
calitativi stailitQ prin standarde, contracte etc. *e asemenea, tot prin certificare se
atesta si functionalitatea Sistemului de mana!ement al calitatii dintr#o or!anizatie.
Prin urmare, certificarea reprezinta o procedura de atestare a conformitatii unui
produs , serviciu , proces sau sistem de mana!ement al calitatii unei or!anizatii in
raport cu un referential prestailit(standard, specificatie te"nica etc)
2.Ce stiti despre certificare(durata de valailitate)9
%r!anismul de certificare este or!anizatia neutra care are dreptul de a emite si
acorda un certificat.Certificatele pot fi acordate , dar si retrase de catre or!anismele
de certificare,in conditii ine definite.*e asemenea ele au o valailitate limitata ca
durata si domeniu de certificare.*e e)emplu, in cazul Sistemelor de mana!ement al
calitatii ,certificarea se realizeaza pe o perioada de trei ani cu precizarea foarte
clara a domeniului de activitate din or!anizatie care face oiectul
certificarii.Unitatea daca doreste in continuare certificarea,se poate recertifica
dupa acesti , ani.
,.7ipuri de certificari
E)ista , tipuri de certificari $ certificarea de produs;serviciu;proces, certificarea de
sistem si certificarea de persoane.
a.Certificarea de produs, care atesta conformitatea produselor in raport cu
re!lemantari,standarde sau specificatii te"nice date.Acest tip de certificare poate fi
oli!atorie sau voluntara.
.Certificarea de sistem,care atesta conformitatea Sistemului de mana!ement al
calitatii dintr#o or!anizatie in raport cu un standard din seria +S% 4:::(SR E' +S%
4::1 Sisteme de mana!ement al calitatii.Cerinte).
c.Certificarea de persoane care atesta calificarea si competenta oamenilor intr#un
anumit domeniu( e)$ auditor intern de calitate)
-.Ce este acreditarea9
Recunoasterea oficiala a competentei unui or!anism de certificare se realizeaza prin
acreditare.
ACRE*+7AREA este definita ca activitatea de atestare de catre o terta parte a unui
or!anism de evaluare a conformitatii constand in recunoasterea formala a
competentei sale de a efectua activitati specifice de evaluare a conformitatii.
Scopul principal al acreditarii este de a tine su control or!anismele de
certificare.Acest control poate fi e)ercitat direct de catre stat ,sau de catre un
or!anism care se ocupa de toate aspectele te"nice ale acreditarii.
0.Care este or!anismul national de acreditare in Romania9
+n anul 1442, in Romania s#au pus azele sistemului national de certificare a
calitatii, care a fost imunatatit pe parcurs , fiind re!lementat in prezent prin
%rdonanta /uvernuluinr. ,2;1442.*in anul 1442 ,or!anismul national de acreditare
este Asociatia de Acreditare din Romania (RE'AR),persoana 6uridica de drept
privat,avand statutul de asociatie non!uvernamentalasi non#profit,
..Aspecte referitoare la certificarea de produs oli!atorie si voluntara9
Cerficarea de produs poate fi oli!atorie sau voluntara.
Certificarea oli!atorie se referala Edomeniul re!lementatF in care se incadreaza
toate produsele ce pot afecta viata,sanatatea sau securitatea persoanelor, animalelor
precum si calitatea mediului amiant .Acestea constituie proleme re!lementate
prin acte le!islative ,standarde oli!atorii etc., fiind necesara certificarea oli!atorie
la un or!anism de certificare acreditat in domeniul din care face parte produsul.
Certificarea voluntara sau facultativa se refera la Edomeniul nere!lementatF din
care fac parte toate celelalte produse pentru care nu sunt prevazute re!lementari
oli!torii .A!entii economici solicita acest tip de certificare pentru pastrarea
pietelor de desfacere sau;si in scopul cuceririi de noi piete prin casti!area increderii
consumatorilor ,dar fara a fi oli!ati sa faca aceasta certificare.
1.Etapele certificarii de produs9
Certificarea produselor presupune parcur!erea urmatoarelor etape$
#solicitarea certificarii,pe aza unei cereri insotite de dosarul te"nic si de
an!a6amentul intreprinderii privind respectarea cerintelor din re!lementarea
te"nica de referinta>
#instrumentarea dosarului de catre or!anismul de certificare
#efectuarea unui audit la intreprindere de catre or!anismul de certificare
#acordarea certificatului de conformitate si a dreptului de utilizare a marcii de
conformitate
#mentinerea dreptului de a detine certificatul sau marca de conformitate pe aza
autcontroluli(audituri interne) si a verificarilor periodice efectuate de or!anismul de
certificare(audituri de suprave!"ere).
2.%r!anismul national care coordoneaza sistemul certificarii produselor in
Romania9
+n tara noastra functioaneaza sistemul certificarii conformitatii produselor si
serviciilor cu standardele nationale de referinta ,fiind re!lementata aplicarea
Emarcilor de conformitate cu standardele romaneF, marci !estionate de catre
Asociatia de Standardizare din Romania(ASR%).
4.Ce este certificarea de sistem9
Certificarea de sistem este o procedura prin care se atesta ca un sistem al calitatii
implementat de catre o or!anizatie este in conformitate cu un referential din cadrul
standardelor din seria +S% 4:::(SR E' +S% 4::1 Sisteme de mana!ement al
calitatii.Cerinte).
Certificarea poate fi facuta si pe aza unui alt standard sau document normativ,cu
conditia ca or!anismul de certificare sa dovedeasca faptul ca documentele respective
au in vedere un sistem al calitatii corespunzator (comparail) standardelor +S%
4:::.
%r!anismele care intervin in certificarea sistemelor calitatii sunt private si
acreditate de or!anisme nationale.
1:.Avanta6e ale certificarii S&C
Avanta6ele certificarii S&C sunt$
#furnizarea catre mana!ementul de varf a increderii ca toate procesele din firma
sunt tinute su control si functioneaza la un nivel calitativ constant
#claritatea responsailitatilor si respectiv uniformitate in indeplinirea sarcinilor
#implicarea crescuta a an!a6atilor prin constientizarea calitatii imunatatite
#utilizarea mai eficienta a personalului
#utilizarea mai eficienta a resurselor
#reducerea costurilor noncalitatii
#alinierea la cerintele standardelor internationale
11.*urata certificarii pentru or!anizatie si modul cum se verifica mentinerea
functionalitatii sistemului pe durata celor , ani9
%r!anismul de certificare este or!anizatia neutra care are dreptul de a emite si
acorda un certificat.Certificatele pot fi acordate , dar si retrase de catre or!anismele
de certificare,in conditii ine definite.*e asemenea ele au o valailitate limitata ca
durata si domeniu de certificare.*e e)emplu, in cazul Sistemelor de mana!ement al
calitatii ,certificarea se realizeaza pe o perioada de trei ani cu precizarea foarte
clara a domeniului de activitate din or!anizatie care face oiectul
certificarii.Unitatea daca doreste in continuare certificarea,se poate recertifica
dupa acesti , ani.
*upa certificarea sistemului calitatii se pro!rameaza R auditurile de suprave!"ere(,
care de re!ula au loc anual , pentru a se verifica daca se mentin cerintele referitoare
la calitatea si functionalitatea sistemului in conformitate cu referentialul dupa care
s#a facut certificarea.+n unele cazuri , se impune si un audit de urmarire care are ca
scop verificarea implementarii anumitor actiuni corective cu impact ma6or asupra
functionarii Sistemului de mana!ement al calitatii.
12.Aspecte referitoare la or!anismele de certificare
%r!anismul de certificare este or!anizatia neutra care are dreptul de a emite si
acorda un certificat. Certificatele pot fi acordate , dar si retrase de catre
or!anismele de certificare,in conditii ine definite.Competenta unui or!anism de
certificare este recunoscuta prin acreditare ,realizata de catre or!anismele de
acreditare.
%r!anismele romanesti de certificare acreditate de catre RE'AR sunt$
AER%H(a apartinut initial industriei aeronautice, iar in prezent are ca domeniu de
certificare produsele alimentare)
A8ER(Autoritatea 8eroviara Romana)
HUA<+7AS(activeaza in special in domeniul constructiilor)
RAR(Re!istrul Auto Roman)
S+&7ES(provine din +nstitutul de Cercetari pentru &asini , Unelte si efectueaza
certificari in domeniul alimentar)
SRAC(Societatea Romana pentru asi!urarea calitatii 5activeaza in domeniul
alimentar).
*intre certificatorii straini prezenti in Romania amintim$
7U? CER7 /ermania 5%r!anism de suprave!"ere te"nica si certificare care
efectueaza certificari in peste 1:: de tari (in tara noastra fiin prezente circa 2 filiale
ale or!anismului !erman , dintre care, cu un portofoliu mai lar! de certificari
mentionam$ 7U? RTE+'<A'* ,7U? '%R*, 7U? 7TUR+'/E'#activand in
toate domeniile e)istente, A8AH(Asociatia 8ranceza pentru asi!urarea calitatii),
S/S(Societatea /enerala de Suprave!"ere).
1,.Etapele certificarii de sistem
Etapele pe care treuie sa le parcur!a o or!anizatie pentru a otine certificarea
propriului S&C sunt$
#transmiterea unei cereri catre un or!anism de certificare selectat in mod voluntar
#analiza si acceptarea ofertei,care la randul ei a fost conceputa pe aza unor date de
identificare ale or!anizatiei solicitate de catre or!anismul de certificare (e)$
denumire, adresa, numar puncte de lucru, oiect de activitate, domeniul certificarii,
numar salariati, numar de sc"imuri de lucru, etc)
#transmiterea catre or!anismul de certificare a documentatiei Sistemului de
mana!ement al calitatii.
#analiza documentatiei trasmisa de or!anizatie de catre or!anismul de certificare
#comunicarea rezultatelor analizei documentatiei
#transmiterea Planului de audit
#auditul la fata locului
#transmiterea raportului de audit de catre or!anismul de certificare
Primirea certificatului care atesta conformitatea Sistemului de mana!ement al
calitatii implementat in or!anizatie cu cerintele standardului SR E' +S% 4::1
Sisteme de mana!ement al calitatii.Cerinte.
+n concluzie, putem considera ca certificarea se dovedeste un succes ce treuie
administrat si utilizat ca atare la toate nivelurile, si in mod special la cel al a!entilor
economici pentru care a fost conceput.
1-.Ce este auditul9
7ermenul de EauditF provine de la verul EaudioF, care in lima latina inseamna a
asculta.Corespunzator standardului SR E' +S% 14:11$2::, E/"id pentru
auditarea sistemelor de mana!ement al calitatii si;sau al mediuluiF, AU*+7U<
reeprezinta E un proces sistematic, independent si documentat in scopul otinerii de
dovezi de audit si evaluarea lor cu oiectivitate pentru a determina masura in care
sunt indeplinite criteriile de auditF.
10.Ce inseamna ca auditul este un proces sistematic, documentar si independent9
Auditul este un proces sistematic, inseamna ca el este efectuat la intervale
pro!ramate , in concordanta cu conditiile concrete ale fiecarei or!anizatii, dar fara
a depasi anumite limite temporale(de e)$ auditul intern treuie efectuat cel putin o
data pe an)
+ndependenta procesului decur!e din faptul ca auditorul intern nu#si poate audita
proria activitate precum si din alte conditii impuse mai ales in cazul auditului
e)tern.
8aptul ca procesul de audit este documentat, inseamna ca se desfasoara pe aza unei
proceduri (de e)$ am evidentiat pe parcusul lucrarii faptul ca +S% 4::1 solicita o
procedura documentata oli!atorie pentru auditul intern).
1..Ce sunt dovezile de audit J e)emple si cum se otin(pe ce se azeaza) 9
*ovezile de audit sunt inre!istrari , declaratii despre fapte sau alte informatii care
sunt relevante in raport cu criteriile auditului si care sunt verificaile.*ovezile de
audit se azeaza, de re!ula ,pe interviuri,e)aminarea documentelor, oservarea
activitatilor, rezultatele e)istente ale masurarilor,monitorizarilor sau incercarilor.
11.Ce sunt criteriile de audit J e)emple 9
Criteriile de audit 5ansamlu de politici, proceduri sau cerinte (documentatia
S&C ,Standardul +S% 4::1, alte standarde, norme, etc.).
12.%iective !enerale ale auditului
%iectivele !enerale ale auditului sunt $
#evaluarea conformitatii proceselor si rezultatelor acestora (produse,servicii) cu un
anumit standard sau cu un alt document normativ>
#evaluarea conformitatii unor elemente ale sistemului calitatii, sau a sistemului in
ansamlu , cu cerintele specificate in standardul +S% 4::1>
#identificarea punctelor tari dar si a punctelor slae care pot constitui surse ale
deficientelor in desfasurarea activitatilor intreprinderii>
#initierea masurilor corective si de imunatatire necesare >
#urmarirea aplicarii masurilor corective >
14.7ipurile de audituri in functie de scopul pentru care se efectueaza
+n functie de oiectul lor, auditurile sunt de , tipuri $
#auditul calitatii produsului;serviciului(evaluarea eficacitatii unor actiuni de
mana!ement al calitatii prin verificarea unui numar stailit de produse din punct
de vedere al calitatii si; sau si!urantei alimentului > determinarea potentialului de
imunatatire) >
#auditul calitatii procesului>
#auditul sistemului calitatii.
Pe de alta parte, auditurile calitatii pot fi efectuate in scopuri interne sau e)terne
deoseind audituri interne si e)terne.
2:.Aspecte referitoare la auditul intern(de catre cine se efectueaza ,cum se mai
numeste, frecventa, oiective)
Auditurile interne ale calitatii sunt efectuate de catre or!anizatia insasi, fiind
denumite si audituri de R prima parte R.
8recventa auditurilor se staileste in fuctie de rezultatele auditurilor din anul
precedent, importanta activitatilor si impactul lor asupra calitatii produselor
realizate.Auditurile interne nepro!ramate sunt declansate la cererea conducerii
atunci cand intervin sc"imari importante in S&C, cand se inre!istreaza reclamatii
care fac sa apara duii privind conformitatea S&C cu politica si cu procedurile
proprii.Auditurile interne nepro!ramate se efectueaza si pentru a verifica daca
actiunile corective initiate cu ocazia auditurilor e)terne sunt realizate la termenele
stailite.
%iectivul principal al auditului intern este evaluarea conformitatii proceselor cu
criteriile de audit specificate in &anualul de &ana!ement al Calitatii , in
Procedurile !enerale si operationale.
21.7ipuri de audit e)tern si e)plicarea lor
Auditurile e)terne au ca scop principal otinerea unei dovezi privind capacitatea
furnizorului(prestatorului) de a asi!ura otinerea calitatii cerute. Ele sunt efectuate
si in scopul certificarii sistemului de mana!ement al calitatii unei or!anizatii.
Pornind de la cele 2 scopuri mentionate mai sus, putem departa6a auditul e)tern in
2 cate!orii $#audit de secunda parte.cand o or!anizatie client, solicita unui or!anism
de certificare efectuarea unui audit la unui dintre frunizorii sai.
#auditul de terta parte , efectuat la cererea unei or!anizatii de catre un
or!anism de certificare neutru si independent in scopul certificarii sistemului de
mana!ement al calitatii din or!anizatia solicitanta.