Sunteți pe pagina 1din 22

EXTRAS CURS ECOLOGIE PROF.

ARH. L. STAADECKER
DENSITATEA SI NOCIVITATEA
..INTR-UN ANUMIT FEL CANTITATEA DE MATERIAL
VEGETAL INFLUENTEAZA CANTITATEA DE VIATA
ANIMALA.
OAMENII PREZINTA O TRASATURA EXCEPTIONALA;
POPULATIA UMANA A CRESCUT FARA INTRERUPERE
TIMP DE MII DE ANI. NICI CIUMA NEAGRA, NICI CELE
MAI PUSTIITOARE RAZBOAIE SAU INFOMETARI N-AU
PUTUT STAVILI TENDINTA GENERALA DE CRESTERE A
POPULATIEI MONDIALE. DE ACEEA, NU SUNTEM IN
MASURA SA SPUNEM CE ANUME LIMITEAZA
POPULATIILE UMANE; OMUL REALIZEAZA RAPID NOI
MIJLOACE CU CARE FACE FATA NOILOR SOLICITARI.

MAJORITATEA CELORLALTE SPECII SE DEOSEBESC
PRIN ACEEA CA SUNT INCAPABILE
SA-SI SPOREASCA RESURSELE DE HRANA PRIN
CULTIVAREA DE NOI SUPRAFETE. PENTRU ACESTE
SPECII ESTE IMPORTANTA UTILIZAREA EFICIENTA A
HRANEI DISPONIBILE PE UN TERITORIU DAT.
DE ACEEA ECOSISTEMUL, ASOCIATIILE DE SPECII
IN ECHILIBRU NUMERIC, IN ECHILIBRU DE BUNA
STARE, ESTE CONDITIONAT DIN PUNCT DE VEDERE
TERITORIAL. OMUL PRIN ACTIVITATEA SA SOCIALA
SI EXTENSIUNILE SALE FIZICE SI INTELECTUALE,
TINDE LA INDEPENDENTA TERITORIALA.
POPULATIILE FORMATE DIN ELEMENTE
INTERDEPENDENTE, ADICA O POPULATIE DE
ELEMENTE IN CORELARE RECIPROCA IN
COMPETITIE PENTRU O BAZA DE HRANA LIMITATA,
DE PILDA INTRUN SISTEM ECOLOGIC INCHEGAT,
REPREZINTA O POPULATIE CU STABILITATE DE
CRESTERE. IN ACEASTA SITUATIE CRESTEREA
POPULATIEI SE CARACTERIZEAZA PRINTR-UN TIMP
DE DUBLARE CARE RAMANE CONSTANT, SAU
NUMARUL ELEMENTELOR RAMANE CONSTANT.
CRESTEREA ESTE CONSIDERATA INSTABILA, DACA
LA UN MOMENT DAT NUMARUL ELEMENTELOR
CRESTE FARA MASURA. ESTE CAZUL, CAND
ELEMENTELE SUNT CAPABILE SA SE ASOCIEZE;
ADICA, CAND DOUA ELEMENTE ASOCIATE POT
REALIZA MAI MULT DECAT AR PUTEA VREODATA
FIECARE DIN ELE IN PARTE.
OMUL CU CAPACITATEA LUI DE COMUNICARE,
APARTINE CATEGORIEI DE ELEMENTE CARE
FORMEAZA COALITII.
UNA DIN CONSECINTELE DRAMATICE ALE
ACESTUI MECANISM DE CRESTERE, ESTE
REDUCEREA CONTINUA A TIMPULUI DE DUBLARE
A POPULATIEI UMANE..PE VREMEA LUI HRISTOS
DUBLAREA POPULATIEI SE FACEA IN CCA.1000 DE
ANI. DE LA INCEPUTUL PRIMULUI MILENIU AL EREI
NOASTRE DUBLAREA POPULATIEI S-A FACUT IN
500 DE ANI. LA INCEPUTUL SECOLULUI AL 20-LEA
POPULATIA S-A DUBLAT IN 62 DE ANI; DE AZI(1971)
IN 26 DE ANI SE VA DUBLA DIN NOU, ORASELE
UMPLANDU-SE LA DUBLUL CIFREI ACTUALE,
PENTRU A CUPRINDE O POPULATIE CARE S-A
INMULTIT CU DOI INTR-O SINGURA GENERATIE.
OMUL EUROPEAN S-A DESPARTIT DE NATURA, DE
RESTUL LUMII ANIMALE. AR FI PUTUT SA CONTINUE
PE DRUMUL IGNORARII REALITATILOR CONSTITUIRII
SALE BIOLOGICE, DE NATURA ANIMALA, DACA, NU
S-AR FI INTAMPLAT EXPLOZIA DEMOGRAFICA
DEOSEBIT DE CRITICA IN ULTIMII 50 DE ANI.
ACEASTA, CUPLATA CU MIGRATIA FOARTE RAPIDA A
OAMENILOR DE LA TARA LA ORAS, CA URMARE A
UNOR ALTE FENOMENE DE DIVERSE NATURI, TINDE
SA CREEZE LA OM CONDITIILE, CARE IN LUMEA
ANIMALA DUCE LA DISTRUGEREA POPULATIILOR, LA
COLAPSUL ECOLOGIC
ECOLOGIA EZITA SA APLICE DATELE CERCETARII,
IN ACEST SENS A LUMII ANIMALE, LA OM. UNA DIN
PRINCIPALELE DIFERENTE CONSTA IN FAPTUL, CA
OMUL S-A AUTODOMESTICIT PRIN DEZVOLTAREA
EXTENSIUNILOR SALE; PROCEDAND PRIN
ECRANAREA SIMTURILOR SI ORDONAREA MEDIULUI
CONSTRUIT, A REUSIT SA FACA SA INCAPA DIN CE IN
CE MAI MULTI OAMENI IN SPATII DIN CE IN CE MAI
MICI. ECRANELE SI ORDONAREA AJUTA, DAR
SITUATIA POTENTIALA, BIOLOGICA, CA IN LUMEA
ANIMALA, CREATA PRIN SUPRAPOPULARE, ESTE
MORTALA.
ECOSISTEMUL ARTIFICIAL UMAN, PROCES AL
EVOLUTIEI, CARE IMPLICA ORDONAREA SOCIALA IN
COLABORARE CU CEA SPATIALA, DIFERA DE CELE
NATURALE IN SENSUL CA IN FINAL, AZI, OMUL
FORMEAZA O SINGURA SPECIE INTR-UN SISTEM IN
ECHILIBRU INTRA-SPECIFIC.
IN BIOLOGIA POPULATIEI INTERSPECIFICE IN
ECOSISTEMELE NATURII, TERITORIALITATEA ESTE O
COMPONENTA DE BAZA.
IN BIOLOGIA INTRASPECIFICA UMANA SI ANIMALA
DENSITATEA POPULATIEI PE UNITATEA SPATIALA, ESTE
DEASEMENEA DEOSEBIT DE IMPORTANTA SI CU
URMARI DIRECTE ASUPRA FENOMENELOR DE
ADAPTARE, FIZICE SI SOCIALE, SANATATE SI BOALA.
FACTORUL DENSITATE TREBUIE STUDIAT ATAT
DEMOGRAFIC CAT SI SOCIOLOGIC, DIN PUNCT DE
VEDERE AL COMPETITIEI INTRA-SPECIFICE SI
DESIGUR IN CORELARE CU ORDONAREA SPATIALA
UNDE INTERVIN ARHITECTII CA SPECIALISTI.
ORDONAREA SPATIALA ESTE UNUL DIN FACTORII DE
CONTROL A SUPRAAGLOMERARII; ALTELE SUNT CELE
ECONOMICE SI SOCIALE.
ESENTA ACTIUNILOR NOCIVE ALE DENSITATII ESTE
INSA BIOLOGICA SI ECOLOGICA SI TREBUIE
CUNOSCUTA.
CELE MAI MULTE EXPERIENTE DE ACEST TIP S-AU FACUT
ASUPRA ANIMALELOR, IN GENERAL SOARECI SAU
SOBOLANI.
IN ACEASTA CERCETARE, FOARTE CUNOSCUTI SUNT
DR. CALHONN SI CHRISTIAN DIN S.U.A., AMBII ECOLOGI.
DECESUL IN MASA, APARENT INEXPLICABIL, A UNEI
SPECII SALBATICE, A DAT IMPULSUL ACESTOR
CERCETARI. S-A DESCOPERIT CA FENOMENUL NU AVEA
LA BAZA VREO BOALA INFECTIOASA; ERA DETERMINAT
DE CRESTEREA PROGRESIVA A TENSIUNILOR
PSIHOFIZIOLOGICE INTRASPECIFICE, FAPT DEZVALUIT
PRIN ANALIZA PROCESELOR ENDOCRINE. DREPT CAUZA
PRIMARA A FOST BANUITA A FI DENSITATEA EXCESIVA A
POPULATIEI DE SOBOLANI PE UNITATE DE TERITORIU,
ORGANIZANDU-SE CERCETAREA EXPERIMENTALA
DOVEDITOARE IN CONSECINTA.
S-A PORNIT CU O POPULATIE DE SOBOLANI CARE
TRAIA IN CONDITIILE CELE MAI FAVORABILE DE
HRANA, LUMINA, APA SI ADAPOST PE UN TERITORIU
AMPLU, DAR LIMITAT.
POPULATIA A CRESCUT REPEDE. PE MASURA CE
CRESTEA S-A OBSERVAT CA NUMARUL DE NASTERI
INCEPEA SA DESCREASCA, APARAND, DEFORMATII
CONGENITALE, ABSORBTII INTRAUTERINE, LIPSA DE
LAPTE MATERN SI CANIBALISM.
CAND S-A AJUNS LA NUMARUL, CARE ULTERIOR, A
FOST RECUNOSCUT CA FIIND JUMATATE DIN
POPULATIA MAXIMA POSIBILA PE ACEL TERITORIU,
AU INCEPUT SA APARA FENOMENE DE GRUPARE
STRANSA A CATE 10-12 DIN ANIMALELE
SUBORDONATE LA UN LOC.
DUPA ACEASTA FAZA AU APARUT BOLILE LA ADULTI.
IN GENERAL ACESTE TULBURARI S-AU MANIFESTAT
CA BOLI TENSIONALE (DE STRESS)
CARDIOVASCULARE SI RENALE.
DUPA ACEST STADIU SE APLATIZEAZA CURBA
DEMOGRAFICA CA APOI RAPID SA DESCREASCA,
DECLINUL FIIND IREVERSIBIL.
ESTE CEEA CE SE DEFINESTE CA UN COLAPS DE
POPULATIE.
REPETAREA ACESTOR FENOMENE A DUS LA
CONCLUZIA CA, PE MASURA CE CRESTE DENSITATEA
UNEI POPULATII DE ANIMALE DINTR-O SPECIE, (CARE
TRAIESTE PE UN TERITORIU DAT) CRESC
PRESIUNILE SOCIALE INTRASPECIFICE; SUNT
FENOMENE CARE INFLUENTEAZA CAPACITATEA DE
REPRODUCERE SI TOTODATA INCLUDE BOLI DE
INIMA SI RINICHI.
ACELEASI EXPERIMENTE AU ARUNCAT LUMINA SI
ASUPRA SCHIMBARILOR IN COMPORTAREA SOCIALA
A ANIMALELOR, CARE INSOTESTE CRESTEREA
DENSITATILOR.

DR. CALHONN A PUTUT DEFINI O ORDINE IERARHICA
PENTRU SOBOLANI:
-MASCULUL DOMINANT,
- HETEROSEXUATII,
- HOMOSEXUATII,
- ANIMALELE RETRASE ASA ZISE CATATONICE
FRECVENTA SI TIPURILE DE BOLI APARUTE AU FOST
GASITE A FI IN CORELATIE CU ACEASTA IERARHIE.
ANIMALELE DOMINANTE SUFERA FOARTE PUTIN;
NUMARUL BOLNAVILOR CRESTE PE O SCARA
INVERSA FATA DE ACEASTA IERARHIE SOCIALA. CEI
DE SUS SUFERA IN GENERAL DE BOLI FIZICE;
COBORAND SCARA, CRESC DEVIERILE SOCIALE.
HETEROSEXUATII MANIFESTA COMPORTARI DEVIATE
DE LA NORMAL: SUNT HYPERSEXUATI SI LA OCAZIE
HOMOSEXUALI.
SOBOLANUL HOMOSEXUAL ESTE SI MAI DEVIAT, IAR
CEI CATATONICI SUNT ASOCIALI, MANIFESTAND O
PATOLOGIE MINTALA EXTREMA.
SE CONSTATA CA IN ACELASI TIMP ORDINEA
IERARHICA LA SOBOLANI ESTE IN RAPORT CU
MOBILITATEA LOR.
CEI MAI MOBILI SUNT ANIMALELE DOMINANTE.
MOBILITATEA LE OFERA INTERACTIUNI SOCIALE
SATISFACATOARE. PE MASURA DESCRESTERII
NIVELULUI SOCIAL, INTERACTIUNILE SUNT MAI PUTIN
SATISFACATOARE, REZULTAND O MOBILITATE MAI
REDUSA, PANA CE, LA ULTIMA TREAPTA, SOBOLANII
CATATONICI SUNT PRACTIC IMOBILI.
CRESTEREA POPULATIEI SE MATERIALIZEAZA PRIN
CRESTEREA CU PRECADERE A NUMARULUI
ANIMALELOR IN SUBORDINE. TENSIUNILE PE CARE
LE INDURA, INHIBA PROCREATIA LOR, FAPT CARE
CONSTITUE, SPUNE DR. CHRISTIAN, MECANISMUL
INVOLUNTAR DE CONTROL AL DENSITATII
POPULATIEI.
IN CONCLUZIE, EFECTELE PRIMARE ALE CRESTERII
DENSITATIIPOPULATIEI SUNT: O CRESTERE A
PRESIUNILOR SOCIALE CARE, IN CONSECINTA
REDUCE ACTIVITATEA GLANDELOR SEXUALE IN
ANIMALELE SUBORDONATE; DETERMINA:
CRESTEREA ZAHARULUI IN SANGE, A TENSIUNII
ARTERIALE, A MORTALITATII INFANTILE, IN PRIMUL
RAND DIN LIPSA DE LAPTE, DAR SI PRIN
NEGLIJAREA MATERNA; SI IN SFARSIT, LA ADULTII
SUBORDONATI , SE DEZVOLTA BOLILE DE TENSIUNE.
ACESTE CERCETARI NE ARATA CA O CRESTERE
CANTITATIVA MASIVA A POPULATIEI PRODUCE
COMPORTARI SI FENOMENE PSIHOLOGICE
CATASTROFICE, CA APOI SA APARA CADEREA
BRUSCA A POPULATIEI, FENOMEN COLAPS.
IN SINE, CUM SPUNE E.T. HALL, AGLOMERAREA NU
ESTE NICI BUNA NICI REA, DAR SUPRASTIMULAREA
PRODUSA PRIN INTERPATRUNDEREA SPATIILOR
PERSONALE PROPRII FIECARUI INDIVID, DUCE IN
FINAL LA DESTRAMAREA ORDINEI SOCIALE, LA
COLAPSUL POPULATIEI.
ECRANARE SPATIALA CORESPUNZATOARE REDUCE
SUPRASTIMULAREA SI PERMITE CONCENTRARI
MULT MAI MARI DE POPULATII.
ECRANAREA PRIN ORDONAREA SPATIALA ESTE CE
NE OFERA ORASUL, MEDIUL CONSTRUIT, CAMERA,
CASA, GRUPUL DE CASE, ETC.
ESTE SUFICIENTA PANA SE INGRAMADESC MAI
MULTI INDIVIZI IN ACEEASI INCAPERE; ATUNCI SE
PRODUC MODIFICARI DRAMATICE. IN LOC SA
FEREASCA ZIDURILE PRESEAZA ASUPRA
LOCUITORILOR.
TREBUIE, DE ACUM INCOLO, SA INCERCAM SA
DETERMINAM PE LANGA NEVOILE REALE
ECONOMICE SI SOCIALE ALE OAMENILOR SI PE
CELE BIOLOGICE SI ECOLOGICE, MODUL CEL MAI
POTRIVIT DE A ORDONA SPATIILE MEDIULUI
CONSTRUIT, TINAND SEAMA DE TOATE DATELE
PROBLEMEI, ORICAT DE COMPLEXE AR FI.
NU TREBUIE SA NE IMAGINAM CA VOM AJUNGE LA
UN SINGUR TIP OPTIM DE MEDIU. UN SINGUR TIP
OPTIM DE MEDIU AR FI BUN PENTRU O GRADINA
ZOOLOGICA, PENTRU OMUL CA ANIMAL, DAR NU
PENTRU OMUL CA FIINTA SOCIALA;
DISPONIBILITATEA UMANA SPECIFICA O
CONSTITUIE CULTURA; MEDIUL CONSTRUIT, IN
NENUMARATELE SALE FORME REPREZINTA
ACTUL DE CULTURA UMANA CEL MAI AUTENTIC
LEGAT DE FIREA SI DE DEVENIREA SA.