Partea a 2-a examen pedologie

Principalele insusiri fizice ale solului.

1. Textura solului reprezinta faza solida a solului in proportie de 50% care participa la alcatuirea
solului si este data de proportia diferitelor fractiuni granulometrice de nisip, praf si argila. Pe
langa aceste fractiuni granulometrice nisip, praf si argila, in soluri se pot intalni si fragmente de
roca care constituie scheletul solului.
2. Solurile evoluate sunt alcatuite in special din fractiuni granulometrice mai mici de 2mm. aceste
soluri au orizonturi bine diferentiate in care textura solului poate fi uniforma pe profil sau
diferentiata pe profilul de sol.
Pt interpretarea texturii solului pe plan mondial se utilizeaza diferite scari in functie de marimea
scarilor granulometrice.
- Scara internationala Atterberg
- Scara rusa Kcinski
- Scara britanica
- Scara americana USDA
Argila prezinta fractiuni mai mici de 0,002 mm
Praful prezinta fractiuni intre 0,002 si 0,02 mm
Nisipul prezinta fractiuni intre 0,02 pana la 2mm
Textura este foarte importanta pentru masurile tehnologice de utilizare a solurilor.
Textura este considerata o proprietate stabila a solului care nu poate fi modificata in timp.
Textura influenteaza porozitatea, permeabilitatea, infilitratia apei, irigatia, capacitatea de retinerea a
apei, eroziunea.
Argila:
- Capacitate ridicata de retinere a apei si a elementelor nutritive
- Porozitate mica
- Permeabilitate scazuta
- Se lucreaza relativ greu si necesita lucrari mai energice ale solului
- Se incalzeste greu dar retine o perioada lunga de timp caldura
Praful:
- Prezinta caracteristici intermediare intre nisip si argila
- Favorizeaza aparitia crustei.
Pentru obtinerea unor productii ridicate este bine ca proportia celor 3 fractiuni granulometrice sa fie
apopriata.
Pentru aprecierea texturii solului se utilizeaza un indice numit (Idt) si reprezinta indicele de
diferentiere detuxtural care este dat de procentul de argila

Caracterizarea indicelui de diferentiere texturala:
<1 nediferentiate textural
1,1 1,2 slab dif textural
1,2-1,4 moderat dif textural
1,4-2,0 puternic dif textural
>2 foarte puternic dif textural
Volumul edafic util al solului reprezinta grosimea stratului de sol pana la aparitia rocii dure.
Se noteaza cu VEU %= adancimea rocii dure X(100 - %schelete)/150
Exista situatii la solurile din zona de lunca cand textura poate fi contrastanta
Importanta texturii solului de pregatit ptr acasa.

Structura solului reprezinta modul de culoare a fractiunilor de nisip, praf si argila in agregate structurale
avand diferite forme si marimi.
Particulele care alcatuiesc agregatele structurale sunt legate prin intermediul unor agenti de
legatura cum ar fi argila, humusul, oxizii de fier si carbonatul de calciu.
Principalele tipuri de structuri intalnite in tara noastra sunt urmatoarele:
1. Structura glomerulara orizontul Am, cernoziomuri, este cel mai bun tip de structura in care
agregatele structurale sunt poroase, au un aspect rotunjit si favorizeaza patrunderea ape,
aerului si radacinilor plantelor.
2. Structura grauntoasa agregatele structurale sunt sub forma rotunjita, dar neporoase (asezate
mult mai indesat, mai compacte), acest tip de structura il intalnim la orizontul Ao din zona de
silvostepa.
3. Structura poliedrica angulara agregatele structurala sub forma de poliedrii si poate fi intalnita
la unele orizonturi Bt.
4. Structura poliedrica subangulara prezinta muchii rotunjite si o intalnim la orizontul Bv
5. Structura sfenoidala
6. Structura prismatica agregate sub forma de prisma, capetele plate, intalnita la orizontul Bt.
7. Strucutra columnara asemanatoare cu ce prismatica doar ca are un capat rotunjit in solurile
cu saruri la orizontul Bt natric.
8. Structura foioasa sau lamelara agregatele structurale suprapuse sub forma de placi, le intalnim
la orizontul El sau Ea.
9. Structura columnoid prismatica in orizontul Bv.
SUBIECT EX. PRINCIPALELE TIPURI DE STRUCTURI.
Factorii care contribuie la degradarea structurii solului:
- Apa
- Efectuarea lucarilor agricole in afara perioadelor optime
- Aplicarea ingrasamintelor minerale
- Trecerile repetate cu utilajele agricole
- Pasunatul excesiv cu animalele pe acleasi sol
- Monocultura
- Arderea miristii
Pentru imbunatatirea structurii solului se impune utilizarea de ingrasaminte organice

PROPRIETATI FIZICE SI FIZICO MECANICE
3. Densitatea solului reprezinta raportul dintre masa solului si volumul solului si este influentata
de compozitia minerala care participa la alcatuirea solului.
La solurile din Romania densitatea solului prezinta valori in partea superioara cuprinse intre
2,55-2,60, iar la orizonturile inferioare 2,65-2,70.
Densitatea aparenta reprezinta raportul dintre masa solului si volumul total de sol.
Vt=Vp+Vs Volumul total= volumul partii solide + volumul porilor
La solurile din Romania densitatea aparenta prezinta valori cuprinse intre 1 si 2 grame pe cm
cub.
Ca unitate de masura volumul se exprima in gr/cm cub
Porozitatea solului reprezinta totalitatea porilori capilari prin care circula apa si necapilari prin
care circula aerul. Poricapilarii au dimensiuni mici, iar cei necapilari sunt mai mari.
Porozitatea se exprima in procente.
Gradul de tasare se refera la starea de compactare a solului.
GT=(PMN PT / PMN) X 100
PMN= 45 + 0,163 X A A= procentul de argila
PMN porozitatea minima necesara la care se mai pot dezvolta radacinile plantelor
PT porozitatea totala
Solul este afanat cand are valori mai mici de -17 si solul este puternic tasat la valori mai mari de 18.
In functie de valorile gradului de tasare ordinea prioritatilor lucrarilor de afanare ale solului vor
fi astfel:
- Urgenta 1 solul cu gradul de tasare > 18%.
- Urgenta a 2-a pentru soluri cu gradul de tasare cuprins intre 11 si 18 %
- Urgenta a 3-a pentru soluri cu gradul de tasare <0%
Compactarea solului se refera la starea de asezare si este strans legata de gradul de tasare.
Adeziunea reprezinta proprietatea solului de a adera la obiecte cu care vine in contact, in urma
manifestarii unor forte de atractie.
Adeziunea creste proportional cu procentul de argila din sol.
Plasticitatea reprezinta proprietatea solului de a se modela depinde de continutul de argila si de
umiditatea solului.
Rezistenta la penetrare reprezinta rezistenta pe care o opune solul la patrunderea radacinilor
plantelor.
Pana la valori ale rezistentei la penetrare de 2 MPa nu sunt probleme in ceea ce priveste
distributia sistemului radicular.
La valori mai mari de 2 MPa dezvoltarea sistemului radicular al plantelor este inhibat.

PRORPIETATI CHIMICE ALE SOLULUI:
Reactia solului este determinata de concentratia ionilor de hidrogen aflati la un moment dat in
solutia solului. PH-ul se exprima in unitati PH.
0-7 PH ACID 7 NEUTRU 7-14 PH ALCALINT
Daca in solutia solului predonmina ionii de H reactia este acida, daca predonmina in solutie ioni
de OH reactia este alcalina.
In functie de valoarea reactiei solului, gradul de saturatie in baze sunt stabilite masurile de
ameliorare ale solului:
- Etapa I soluri acide cu pH-ul < 5,0 si V%<50
- Etapa a II-a pH-ul 5,0-5,6 si V% 50-70
- Etapa a III-a 5,6-6,0 si V% 70-80
Pt ameliorarea solurilor acide carbonat de calciu, calcar, dolomit, nitrocalcar.
Pt ameliorarea solurilor bazice gips, fosfogips.
SOLUTIA SOLULUI:
Solutia solului reprezinta apa lichida din sol care in urma contactului permanent cu faza
minerala si organica se imbogateste cu ioni nutritivi cu diferite substante organice din care plantele
extrag ulterior elemente nutritive.
Compozitia solutiei solului este influentata de temperatura, umiditate, microfauna, procesele de
descompunere a resturilor organice din sol, metabolismul plantelor superioare, intensitatea activitatii
microflorei. Toti acesti factori determina o dinamica a concentratiei solutiei solului atat zilnica cat si
sezoniera.
In cazul solurilor saline, presiunea osmotica a solutiei solului poate atinge valori de 150-260
MPa, ceea ce depaseste forta de retinere a radacinilor plantelor de cultura care au o forta de retinere
cuprinsa intre 100 si 120 MPa. In aceste conditii plantele de cultura nu pot prelua apa si elementele de
nutritie.
Coloizii solului:
In sol exista coloizi organici (alcatuiti din humus), coloizi minerali (alcatuiti din argila) si coloizi
organominerali (humus+argila) care prezinta capacitatea de retinere a ionilor din solutia de sol, iar din
solutia solului scad in concentratie ionii de nutritie trec de la coloizii din sol in solutia solului.
Coloizii din sol prezinta o proprietate foarte importanta numita capacitate de schimb cationi (
schimbul de ioni sol solutie).

PROPRIETATI HIDROFIZICE

Apa din sol (proprietatile hidrofizice ale solului)
Apa joaca un rol foarte important in dizolvarea si mobilitatea anumitor elemente pe
profilul de sol, precum si asupra unor procese pedogenetice care migreaza si se depun anumite
elemente (argila), astfel apa din sol contribuie la formarea orizonturilor de eluviere si iluviere.
Fortele care actioneaza asupra apei din sol
Apa din sol este supusa anumitor forte care determina circulatia acesteia in diferite
directii in functie de proprietatile solului.
Forta gravitationala actioneaza asupra apei aflate in porii necapilari si se misca din partea
superioara catre partea inferioara.
Forta capilara actioneaza asupra apei aflate din porii carpelari cu toate directiile de la capilarele
mai mari conform principiului vaselor comunicante.
Forta de absortie actioneaza asupra apei aflata la suprafata tipurilor de sol dupa ce este
indepartata apa capilara si necapilara.
Forta determinata de tensiunea vaporilor de apa actioneaza asupra apei sub forma de vapori,
acestia fiind in porii din sol.
Forta de sugere a radacinilor plantelor actioneaza la nivelul sistemului radicular, iar forta de
suctiune a radacinilor este cuprinsa intre 10-15 atmosfere.
Forta osmotica actioneaza in cazul solurilor saraturate, prin procesul de osmoza apa se va misca
in sol de la o concentratie mai mica catre o concentratie mai mare. In acest mod se instaleaza seceta
fiziologica pentru plante deoarece presiunea din sol este mai mare decat presiunea de retinere a
radacinii.
Forta hidrostatica actioneaza la suprafata solului atunci cand exista un exces de greutate.

Indicii hidrofizici ai solului reprezinta anumite valori ale umiditatii din sol exprimata in procente,
sau valori PF la care apa este retinuta in sol. Are valori de la 1 la 7.
Coeficient de higroscopicitate (CH) reprezinta cantitatea maxima de apa pe care o proba de
sol uscata la aer o poate retine atunci cand se afla intr-o atmosfera saturata cu vapori . Prezinta
importanta deoarece serveste la aprecierea texturii solului si poate fi calculat coeficientul de ofilire,
astfel CO = 1,5 X CH.
Coeficientul de ofilire (CO) reprezinta cantitatea minima de apa din sol la care plantele se ofilesc
in mod ireversibil, iar in cazul aplicarii unor cantitati de apa plantele nu isi mai revin. Coeficientul de
ofilire poate avea valori pe curba umiditatii unui pF = 4,2.
Capacitatea de apa pentru camp reprezinta capacitatea maxima de apa pe care solul o poate
retine.
Estimarea capacitatii pentru apa in camp:
Echivalentul umiditatii reprezinta cantitatea maxima de apa pe care o proba de sol o poate
retine atunci cand este supusa unei forte centrifuge. Capacitatea pentru capilare cantitatea maxima de
apa din sol atunci cand toti porii capilari sunt plini cu apa.
Capacitatea totala pentru apa reprezinta cantitatea maxima de apa din sol atunci cand porii
capilari si necapilari sunt plini cu apa.
Calculul normei de udare NU=1,1 x H x (CC-w) x DA

PERMEABILITATEA SOLULUI PENTRU APA
Reprezinta insusirea acestuia de a lasa sa patrunda apa din sol si sa traverseze profilul de sol.
Se utilizeaza notiunea de permeabilitate a solului saturat atunci cand solul este plin cu apa.
Viteza de patrundere a apei in sol se calculeaza conform legii lui Darcy:
V= K * i
K= conduct hidraulica
I= gradientul hidraulic

APRECIEREA PERMEABILITATII SOLULUI
- Excesiv de mica
- Foarte mic
- Mic
- Mijlocie
- Mare
- Foarte mare
Pierderea apei din sol se realizeaza prin evaporatie, transpiratie si depinde de insusirile solului, de
specia plantei cultivate si de faza de vegetatie a plantei.
Apa se mai pierde din sol prin scurgerile de la suprafata solului sau prin scurgerile din sol care
poarta denumirea de drenajul solului.
Drenaj extern scurgere de la suprafata
Drenaj intern scurgere din interiorul solului
Drenaj global tot
Regimul hidric al solului reprezinta ansamblul tuturor fenomenelor de patrundere, miscare, retinere si
pierdere a apei din sol.
Principalele tipuri de regim hidric. examen toate 7.
Regimul hidric se refera la patrunderea apei din precipitatii, apa freatica sau din irigatii
pe profilul de sol, in general pana la adancimea de 2m.
1. Regim hidric nepercolativ se intalneste in zona de stepa, datorita precipitatiilor scazute
apa nu influenteaza tot profilul de sol. In aceasta zona indicele de ariditate <26 , iar
evapotranspiratia potentiala este mai mare fata de precipitatii. Se intalneste la
cernoziomuri, kastonoziomuri etc.
2. Regim hidric periodic percolativ se intalneste in zona de silvostepa in care indiclele de
ariditate are valori cuprinse intre 26 35, P(precipitatiile) sunt egale cu evapotranspiratia .
Profilul de sol poate fi umezit cel putin o data pe an pe toata adancimea sa.
3. Regim hidric percolativ zona de padure, Iar>35 si P>ETP. Profilul de sol poate fi umezit in
fiecare an din precipitatii.
4. Regim hidric exudativ in zona de stepa si silvostepa unde panza freatica se gaseste la mica
adancime iar apa poate urca pana la suprafata solului.
5. Regim hidric freatic stagnant la geleiosoluri unde apa freatica influenteaza in permanenta
profilul de sol.
6. Regim hidric stagnant la stagnosoluri unde exista exces de umiditate provenit din
precipitatii.
7. Regim hidric de irigatie este caracteristic solurilor irigate si acest regim se realizeaza in
urma corectarii deficitului de umiditate din sol cu diferite norme de irigare.
Temperatura solului influenteaza majoritatea proceselor care au loc in sol, dar in special
activitatea microorganismelor si descompunerea resturilor vegetale. Temperatura solului poate
fi influentata de partea minerala a solului, continutul de materie organica sau de humus al
solului, gradul de acoperire cu vegetatie si umiditatea din sol.

Compozitia aerului din sol este asemanatoare cu a aerului din atmosfera, singura
diferenta o reprezinta dioxidul de carbon din sol care este de 10 ori mai mare decat cel
atmosferic. Ex- 70-80% azot, 10-20% oxigen, 0,1-10% dioxid de carbon.
Continutul de aer din sol este influentat de porozitatea solului, de compactitate, si de
umiditatea solului.(aer apa si temperatura nu sunt la
examen).