lnvertoarele sunt convertoare statice de putere continuu-alternativ.

Ele
transforma o sursa de tensiune (sau curent) continuu intr-o sursa de tensiune (sau
curent) alternativa, de amplitudine sau/si frecventa variabila.
Ele sunt utilizate ca surse de tensiune alternativa de siguranta sau pentru
alimentarea si reglajul vitezei msinilor electrice.
Invertoarele cu tiristoare sunt numite "cu comutatie fortata",deoarece ele au
nevoie de circuite auxiliare speciale pentru blocajul acestora. Aceste circuite contin
condensatoare si/sau inductante pentru acumularea energiei necesare blocarii.











Invertor monofazat in semipunte

Invertoarele in semipunte (fig. 9.8) numite si invertoare cu sursa de tensiune
cu punct median sunt dubloare de curent.
Comutatoarele

(i = 1,2), aici prezentate ca fiind formate din cate un

tiristor

si o dioda

sunt bidirectionale in curent si unidirectionale in tensiune.

Punctul O este punctul median al sursei, obtinut prin intermediul celor doua
condensatoare C.

Avem :

de unde:

si

=C

=-C

adica un condensator se incarca si altul se descarca cu acelasi curent

.

Teorema la Kirchoff in nodul O ne permite sa scriem:

Si:

=-2

Deci curentul care ajunge la punctul median O este dublul curentului care
circula prin bratul divizorului capacitiv.
Ciind

sau

conduc, avem urmatoarele relatii intre curenti:

si cu relatia

Cand

sau

conduc, avem:

Apoi:

Asadar, comutatoarele sunt mai solicitate in curent

decat in tensiune
(

), in comparatie cu invertorul paralel alimentat la o aceiasi sursa si cu o aceiasi

sarcina.

Formele de unda pentru functionarea cu sarcina inductiva si capacitiva,cu
luarea in consideratie a ipotezelor 9.a, 9.b si 9.c, sunt date in fig. 9.9.

Figura 9.9
Se observa ca pentru functionarea atat cu sarcina inductiva, cat si capacitive
comutatoarele trebuie sa fie comandabile atat la deschidere , cat si la inchidere.

In fig. 9.1O,a este prezentat un montaj simplu, cu elemente pasive necesare
comutatiei. In fig. 9.1O,b si c sunt prezentate doua variante: cu ameliorarea
comutatiei b) si a recuperarii c). Montajul din fig. 9.1O,c este cel mai des utilizat.
Existenta diodelor de recuperare permite inapoierea la sursa a unei parti din
energia inmagazinata in inductanta L la inceputul comutatiei.




Invertoare monofazate in semipunte comandate
PWM sinusoidal

Schema invertorului in semipunte este prezentat in figura 2.1.a., iar in
figura 2.1.b. este explicitat procedeul de obinere a semnalelor de comand, in
cazul unei unde de referin constante, prezentndu-se totodat diagramele de
conducie ale dispozitivelor de putere. Acest tip de invertor se mai numete
invertor cu o singur ramur, el stnd la baza invertoarelor in punte monofazat i
trifazat.


Punctul O este un punct median al sursei de tensiune continu V
d
care se
obine printr-un divizor capacitiv. Dispozitivele de putere, Q
+
i Q
-
sunt comandate
cu semnale care se obin prin compararea undei v
tr
cu o tensiune de referin, care
se presupune iniial constant, in felul urmtor:
pe intervalul de timp in care v
r
> v
tr
se comand Q
+
, rezultnd o tensiune de
ieire:

indiferent de sensul curentului i
0
.
pe intervalul de timp in care

<

se comand Q-, rezultnd tensiunea

de ieire:

de asemeni independent de sensul curentului i
0
.
Se observ c cele dou dispozitive de putere nu se comand simultan, iar
tensiunea de ieire

variaz intre:

Valoarea medie a tensiunii de ieire:

Acest rezultat justific de ce unda de referin se alege sinusoidal. Dac mf
este mare, pe o perioada

, tensiunea de referin se poate considera constant.

Aceast constant va urmri o lege sinusoidal. La rndul su valoarea medie a
tensiunii de ieire, pe fiecare perioada

, va fi egal cu acea constant, deci va

urmri i ea o lege sinusoidal.
In figura 2.2. sunt date formele de und triunghiular i unda de referin
sinusoidal precum si semnalul de comand ale unei modulaii PWM sinusoidale,
aplicate aceluiai invertor in semipunte din figura 2.1, corespunztoare unui raport
de modulare in frecven m f = 15 i a unui raport de modulare in amplitudine

= 0.8 .
In figura 2.2.a sunt reprezentate unda, iar in figura 2.2.b. forma de und a
tensiunii de ieire. In figura 2.2.c. sunt date amplitudinile normate ale armonicilor
semnificative coninute de tensiunea de ieire.

Fig 2.2














CONCLUZII


a. Dac amplitudinea undei triunghiulare atunci
amplitudinea fundamentalei tensiunii de ieire .
Aceasta se explic prin rezultatele obinute in cazul undei de referin
constante. Considernd unda de referin:
atunci fundamentala tensiunii de ieire va fi:




b. Armonicele coninute de tensiunea de la ieirea convertorului,

, apar ca
benzi laterale centrate n jurul frecvenei

a undei triunghiulare (numit i

frecven de comutaie) i a multiplilor si, adic n jurul armonicelor de ordin mf ,
2mf, 3mf , etc.
c. Raportul de modulare n frecven mf este bine s fie un ntreg impar.
d. Datorit uurinei relative n filtrarea armonicelor de frecvene mari este
de dorit s se foloseasc frecvene de comutaie fs ct mai mari posibile.
e. Invertoarele in semipunte numite si invertoare cu sursa de tensiune cu
punct median sunt dubloare de curent.
BIBLIOGRAFIE

ELECTRONICA DE PUTERE Convertoare statice:Florin Ionescu,Dan
Floricau,Smaranda Nitu,Cristian Bogus,Philippe Delarue.
http://ep.etc.tuiasi.ro/
http://ro.scribd.com/