Sunteți pe pagina 1din 72

2010

Proiectarea unei centrale eoliene pentru


alimentarea unui consumator izolat






















Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



- 2 -


Cuprins:

Capitolul I : Introducere.................................................................................................................. 4
1.1. Legislatie................................................................................................................................................... 4

1.2. Potentialul si dezvoltarea sistemului eolian...............................................................6

1.3. Istoricul eolienelor.....10

1.4. Importanta eolienelor................................................................................................................... 12

1.5. Factorii care recomanda utilizarea eolienelor in Romnia... 14


Capitolul II :Principiul de functionare al eolienelor si
tipuri deinstalatii...... 21

2.1. Tipuri de instalari.. 22
2.1.1. Eoliene cu ax vertical 22
2.1.2 Eoliene cu ax orizontal 25

2.2. Componentele clasice ale unei eoliene........27
2.2.1. Palele sau captorul de energie. 29
2.2.2. Turbina elicoidala cu ax vertical.29
2.2.3. Multiplicatorul mecanic de viteza.. 32
2.2.4. Arborele generatorului.... 32
2.2.5. Dispozitivele de masurare a vntului. 32
2.2.6. Generatorul electric.... 32
2.2.7. Sistemul electronic de control. 34
2.2.8. Sistemul de orientare.... 34
2.2.9. Pilonul..... 34

Capitolul III: Proiectarea elementelor mecanice pentru o
eoliana de mica putere.............................................................................35
3.1. Predimensionarea arborelui de intrare........................................................................ 37
3.1.1. Calculul puterii electrice necesare la iesirea din turbina........................................ 37
3.1.2. Calculul momentului de torsiune.. 38
3.1.3. Predimensionarea arborelui de intrare................................................................................ 38

Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



- 3 -



3.2. Proiectarea multiplicatorului armonic.......................................................................... 38
3.2.1. Predimensionarea elementului elastic................................................................................. 38
3.2.2. Calculul elementelor geometrice ale rotii elastice...................................................... 40
3.2.3. Determinarea elementelor geometrice ale rotii dintate rigide............................. 41
3.2.4. Verificarea lipsei interferentei.. 41


Capitolul IV: Proiectarea sistemului electric pentru o
eoliana de mica putere............................................................................. 43

4.1. Generatorul...... 43

4.2. Convertorul static de tensiune si frecventa (CSTF).... 44
4.2.1. Stabilizatorul de tensiune.. 47
4.2.2. Redresor de tensiune 51
4.2.3. Invertor de cc-ca 52
4.2.4. Specificatii de material. 60
4.2.5. Selectarea automata a sursei de alimentare a invertorului 63

4.3. Stocarea energiei eoliene.... 65


Capitolul V:Concluzii....... 67

Capitolul VI: Protectia muncii in instalatiile de joasa si medie
tensiune... 69


Bibliografie....................................................................................................................................................... 71















Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



- 4 -

Capitolul I: Introducere


1.1. Legislatie

Datorita epuizarii pe plan mondial a rezervelor de combustibili fosili ce
actioneazain mare parte centralele de producere a energiei electrice, se incearca
la ora actuala o reorientare asupra surselor neconventionale de producere a
energiei electrice, din aceste forme facnd parte si sistemele eoliene. Desi
folosite in trecut doar pentru aplicatii de mica putere de obicei pentru aplicatii
tip incarcare de acumulatori datorita progreselor facute in domeniul magnetilor
permanenti si al generatoarelor eoliene, se poate discuta astazi de sisteme ce
ajung la performante superioare in ceea ce priveste randamentul fata de
centralele clasice.(Ex:Generatorul eolian NORDEX 2,5 MW).
In martie 2007 Comisia europeana a lansat Noua Politica Energetica a
Uniunii Europene pe termen mediu, 2020, care este marcata de trei obiective
importante, respectiv: cresterea securitatii alimentarii cu energie, cresterea
competitivitatii in domeniul energiei precum si reducerea impactului asupra
mediului. Ca parte din aceasta politica, sefii de stat si de Guvern au convenit
asupra unor tinte obligatorii pentru cresterea cotei energiei regenerabile.
Dispozitii europene in vigoare:
- Directiva 2001/77/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind
promo-varea electricitatii produse din surse de energie regenerabile.
- Directiva 2003/30/CE a Parlamentului European si a Consiliului de
promovare a utilizarii biocombustibililor si a altor combustibili regenerabili pentru
transport.
- in 30 ianuarie 2008 Comisia Europeana a inaintat spre dezbatere
propunerea Directiva privind promovarea utilizarii energiei din surse
regenerabile, o Directiva cuprinzatoare, care legifereaza toate cele trei sectoare
ale energiei regenerabile.
Agentia Internationala a Energiei estimeaza ca:
in anul 2030, Europa va importa energie in proportie de 70%.
resursele de petrol se vor epuiza in 40 de ani.
gazele naturale mai sunt disponibile pentru inca 60 de ani de acum incolo.
consumul actual va duce la epuizarea in 200 de ani a resurselor de
carbune.
Energia eoliana este considerata ca una din optiunile cele mai durabile
dintre variantele viitorului, resursele vntului fiind imense. Se estimeaza ca
energia eoliana recuperabila la nivel mondial se situeaza la aproximativ 53 000
TWh (TerraWattora), ceea ce reprezinta de 4 ori mai mult dect consumul
mondial actual de electricitate.
Energia eoliana este folosita extensiv in ziua de astazi, si turbine noi de
vnt se construiesc in toata lumea, energia eoliana fiind sursa de energie cu cea
mai rapida crestere in ultimii ani. Majoritatea turbinelor produc energie peste
25% din timp, acest procent crescnd iarna, cnd vnturile sunt mai puternice.



Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



- 5 -
La nivel national, domeniul este reglementatin linii generale, de Legea
energiei nr.13/2007 si de o serie de hotarri ale Guvernului: H.G. nr. 443/2003
privind promovarea productiei de energie electrica din surse regenerabile. H.G.
nr.1982/2004 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei
electrice din surse regenerabile de energie si H.G. nr.1535/2003 privind
aprobarea strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie. Directiva
2003/30/CE a fost transpusa prin H.G. nr.1844/2005 privind promovarea utilizarii
biocarburantilor si a altor carburanti regenerabili pentru transport, amendata de
H.G. nr.456/2007.
LEGEA nr. 220 din 27 octombrie 2008 stabileste cadrul legislativ pentru
promovarea producerii energiei din surse regenerabile de energie:
Termeni, modalitati si actiuni, responsabilitati, durate de aplicare etc;
Nivelul tintelor nationale privind ponderea energiei electrice din surse
regenerabile de energie in consumul final de energie electrica in
perspectiva anilor 2010, 2015 si 2020: respectiv 33%, 35% si 38%;
Cotele obligatorii anuale de certificate verzi pentru perioada 2008-
2020, modul de atribuire si tranzactionare;
Accesul la reteaua electrica si comercializarea energiei electrice
produse din surse regenerabile de energie;
Monitorizare si raportare, facilitati acordate.
ART. 3
Sistemul de promovare stabilit prin legea 220/2008 se aplica pentru
energia produsa din:
a) energie hidro;
b) energie eoliana;
c) energie solara;
d) energie geotermala si gazele combustibile asociate;
e) biomasa;
f) biogaz;
g) gaz de fermentare a deseurilor;
h) gaz de fermentare a namolurilor din instalatiile de epurare a apelor
uzate si care este livrata in reteaua electrica.
In vederea realizarii obiectivelor nationale stabilite in prezenta anexa, este
evidentiat faptul ca orientarile pentru ajutoarele de stat in favoarea protectiei
mediului recunosc necesitatea continua a mecanismelor nationale de sprijin
pentru promovarea energiei din surse regenerabile.














Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



- 6 -
Tabel 1:
NR.
CRT.
TARA
Obiective nationale globale privind
ponderea energiei din surse regenerabile in
consumul final brut de energie
2005 2020
1. Belgia 2,2 % 13 %
2. Bulgaria 9,4 % 16 %
3. Republica Ceha 6,1 % 13 %
4. Danemarca 17,0 % 30 %
5. Germania 5,8 % 18 %
6. Estonia 18,0 % 25 %
7. Irlanda 3,1 % 16 %
8. Grecia 6,9 % 18 %
9. Spania 8,7 % 20 %
10. Franta 10,3 % 23 %
11. Italia 5,2 % 17 %
12. Cipru 2,9 % 13 %
13. Letonia 32,6 % 40 %
14. Lituania 15,0 % 23 %
15. Luxemburg 0,9 % 11 %
16. Ungaria 4,3 % 13 %
17. Malta 0,0 % 10 %
18. Tarile de Jos 2,4 % 14 %
19. Austria 23,3 % 34 %
20. Polonia 7,2 % 15 %
21. Portugalia 20,5 % 31 %
22. Romnia 17,8 % 24 %
23. Slovenia 16,0 % 25 %
24. Republica Slovaca 6,7 % 14 %
25. Finlanda 28,5 % 38 %
26. Suedia 39,8 % 49 %
27. Regatul Unit 1,3 % 15 %


1.2. Potentialul si dezvoltarea sistemului eolian

Energia de origine eoliana face parte din energiile regenerabile, aceasta
este o sursa de energie rennoibila generata din puterea vntului. Energia
eoliana este atractiva att din punct de vedere ecologic - nu produce emisii in
atmosfera, nu formeaza deseuri radioactive, ct si din punct de vedere economic
- ca sursa energetica primara vntul nu costa nimic.
Noile cerinte in domeniul dezvoltarii durabile au determinat statele lumii
saisi puna problema metodelor de producere a energiei si sa creasca cota de
energie produsa pe baza energiilor regenerabile. Protocolul de la Kyoto
angajeaza statele semnatare sa reduca emisiile de gaze cu efect de sera. Acest
acord a determinat adoptarea unor politici nationale de dezvoltare a eolienelor si
a altor surse ce nu degaja bioxid de carbon.

Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



- 7 -
Trei factori au determinat ca solutia eolienelor sa devina mai competitiva:
noile cunostinte si dezvoltarea electronicii de putere;
ameliorarea performantelor aerodinamice in conceperea turbinelor eoliene;
finantarea nationala pentru implantarea de noi eoliene.
Sursele regenerabile sunt a doua resursa ca pondere in productia globala
de energie electrica.
Energia electrica produsa din surse regenerabile provine in principal tot
din regenerabile "clasice", respectiv din centralele hidroelectrice (92%) si din
regenerabile combustibile si deseuri (5%).
Desi au inregistrat un ritm de crestere spectaculos in ultimii ani, energia
geotermala, solara si a vantului (eoliana) contribuie cu mai putin de 3%.
In prezent, pe plan mondial, ponderea energiilor regenerabile in
producerea energiei electrice, este scazuta. Se poate spune ca potentialul
diferitelor filiere de energii regenerabile, este sub-exploatat. Totusi, ameliorarile
tehnologice au favorizat instalarea de generatoare eoliene ,intr-un ritm
permanent crescator in ultimii ani, cu o evolutie exponentiala

Distributia procentuala a energiilor regenerabile (estimare,anul 2010)
17% energie eoliana
13% energie solara
4% microhidrocentrale
65% biomasa
1% geotermala


























Fig.1.1. Energie electrica verde in Romnia- angajamente
30%
31%
32%
33%
34%
35%
36%
37%
38%
2010 2015 2020
33%
35%
38%
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



- 8 -


Fig.1.2. Ponderea energiilor regenerabile la nivel mondial

Energia eoliana este o sursa de energie regenerabila generata din puterea
vntului. Vnturile sunt formate din cauza ca soarele nu incalzeste Pamntul
uniform, fapt care creeaza miscari de aer. Energia cinetica din vnt poate fi
folosita pentru a roti niste turbine, care sunt capabile de a genera electricitate.
Unele turbine pot produce 5 MW, desi aceasta necesita o viteza a vntului de
aproximativ 5,5 m/s, sau 20 de kilometri pe ora. Putine zone pe pamnt au
aceste viteze ale vntului, dar vnturi mai puternice se pot gasi la altitudini mai
mare si in zone oceanice.

Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



- 9 -

Fig.1.3. Distributia teritoriala a energiilor regenerabile

Energia eoliana in UE la inceputul anului 2008:

56 GW capacitate instalata, incluzand 1,08 GW offshore (platforma
continentala a marilor si oceanelor);
Productia de energie electrica de 119 TWh, incluzand 4 TWh offshore;
Acoperirea a 3,7% din consumul total de electricitate in U.E.;
Evitarea emisiilor a 91 Mt CO
2
;
Evitarea unor costuri de 3,9 miliarde Euro cu combustibilii fosili;
Investitia anuala de 11,3 miliarde Euro.

Energia eoliana in UE pentru anul 2010:

80 GW capacitate instalata, incluzand 3,5 GW offshore (platforma
continentala a marilor si oceanelor);
Productia de energie electrica de 177 TWh, incluzand 13 TWh offshore;
Acoperirea a 5% pana 5,2% din consumul total de electricitate in U.E.;
9,9% din capacitatea totala de generare de energie electrica in U.E.

Energia eoliana in UE pentru anul 2020:

I - Delta Dunrii (energie solar);
II - Dobrogea (energie solar, energie
eolian);
III - Moldova (cmpie i platou: micro-
hidro, energie eolian, biomas);
IV - Carpaii (IV1 - Carpaii de Est; IV2 -
Carpaii de Sud; IV3 - Carpaii de Vest,
potenial ridicat in biomas, micro-
hidro si eoliana);
V - Platoul Transilvaniei (potenial
ridicat pentru micro-hidro si biomasa);
VI - Cmpia de Vest (potenial ridicat
pentru energie geotermic si eoliana);
VII - Subcarpaii (VII1 - Subcarpaii
getici; VII2 - Subcarpaii de curbur;
VII3 - Subcarpaii Moldovei: potenial
ridicat pentru biomas, micro-hidro);
VIII - Cmpia de Sud (biomas, energie
geotermic, energie solar).

Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



- 10 -
180 GW capacitate instalata, incluzand 35 GW offshore (platforma
continentala a marilor si oceanelor);
Productia de energie electrica de 477 TWh, incluzand 133 TWh offshore;
Acoperirea a 11,6% pana 14,3% din consumul total de electricitate in
U.E.;
18,1% din capacitatea totala de generare de energie electrica in U.E.

Energia eoliana in UE pentru anul 2030:

300 GW capacitate instalata, inclusand 120 GW offshore (platforma
continentala a marilor si oceanelor);
Productia de energie electrica de 935 TWh, incluzand 469 TWh offshore;
Acoperirea a 20,8% pana 28,2% din consumul total de electricitate in
U.E.;
25,5% din capacitatea totala de generare de energie electrica in U.E.

Desi inca o sursa relativ minora de energie electrica pentru majoritatea
tarilor, productia energiei eoliene a crescut ajungndu-se ca, in unele tari,
ponderea energiei eoliene in consumul total de energie sa fie semnificativ.
Se crede ca potentialul tehnic mondial al energiei eoliene poate sa
asigure de cinci ori mai multa energie dect este consumata acum. Acest nivel
de exploatare ar necesita 12,7% din suprafata Pamntul (excluznd oceanele)
sa fie acoperite de parcuri de turbine, presupunnd ca terenul ar fi acoperit cu 6
turbine mari de vnt pe kilometru patrat. Aceste cifre nu iau in considerare
imbunatatirea randamentului turbinelor si a solutiilor tehnice utilizate.





1.3. Istoricul eolienelor

Energia eoliana este una din cele mai vechi surse de energie nepoluanta.
Drept sursa energetica vntul este cunoscut omenirii de 10 mii de ani,inca de la
orizontul civilizatiei energia vntului se utiliza in navigatia maritima. Se
presupune ca egiptenii stravechi mergeau cu pnze cu 5.000 ani in urma. In jurul
anului 700 pe teritoriul Afganistanului se utilizau masini eoliene cu axa verticala
de rotatie se utilizau pentru macinarea grauntelor. Cunoscutele instalatii eoliene
(mori cu elicele conectate la turn) asigurau functionarea unor sisteme de irigare
pe insula Creta din Marea Mediterana. Morile pentru macinarea boabelor, care
functionau pe baza vntului, sunt una din cele mai mari performante a secolelor
medii. In sec. XIV olandezii au imbunatatit modelul morilor de vnt, raspndite in
Orientul Mijlociu, si au inceput utilizarea larga a instalatiilor eoliene la macinarea
boabelor, asadar moara de vnt este stramosul generatoarelor eoliene.
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



- 11 -

Fig.1.4. Moara de vnt

Mai trziu, morile se orientau dupa directia vntului si au fost puse pnze
pentru a capta mai bine energia vntului.

Fig.1.5. Moara de vnt cu pnze din zona etnograficaDobrogea de sud
(sursa: www.cimec.ro)
Prima moara de vnt cu pale profilate a aparut in secolul doisprezece.
Chiar daca era foarte simpla, este totusi vorba de prima cercetare aerodinamica
a palelor. Acestea au fost utilizate in principal pentru pomparea apei sau pentru
macinarea grului.
In perioada Renasterii, inventatori celebrii ca Leonardo da Vinci s-au
interesat foarte intens de morile de vnt, ceea ce a condus la numeroase
inovatii. De atunci, morile s-au inmultit in Europa.
Revolutia industriala a oferit un nou inceput pentru morile de vnt, prin
aparitia de noi materiale. in consecinta, utilizarea metalului a permis modificare
formei turnului si cresterea considerabila a masinilor pe care le numim pe scurt
"eoliene" (Fig. 1.6.).



Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



- 12 -




(Fig. 1.6.) Eoliana moderna
(sursa http://www.babilim.co.uk/)








1.4. Importanta Eolienelor

Filiera eoliana este destul de dezvoltatain Europa, detinnd pozitia de lider in
topul energiilor regenerabile. Acest tip de energie regenerabila asigura necesarul
de energie electrica pentru 10 milioane de locuitori. Dealtfel, 90 % din producatorii
de eoliene de medie si mare putere, se aflain Europa.
Repartitia in Europa a energiei electrice produse pe baza eolienelor, arata
diferente intre state. Germania este liderul pe piata europeana, in ciuda unei incetiniri
in 2003 a instalarilor. Spania, pe pozitia a doua, continua sa instaleze intensiv parcuri
eoliene. Danemarca este pe a treia pozitie, avnd dezvoltate eoliene offshore si
trecnd la modernizarea eolienelor mai vechi de 10 ani.
Costurile si eficienta unui proiect eolian trebuie satina seama att de pretul
eolienei, ct de cele ale instalarii si intretinerii acesteia, precum si decel al vnzarii
energiei. O eoliana este scumpa. Trebuiesc realizate inca progrese economice
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



- 13 -
pentru a se putea asigura resursele dezvoltarii eolienelor. Se estimeaza ca
instalarea unui kW eolian, costa aproximativ 1000 euro. Progresele tehnologice
si productia in crestere de eoliene din ultimii ani permit reducerea constanta a
pretului estimat Pretul unui kWh depinde de pretul instalarii eolienei, ca si de
cantitatea de energie produsa anual. Acest pret variazain functie de locatie si
scade pe masura dezvoltarii tehnologie.
In Germania si Danemarca, investitorii sunt fie mari grupuri industriale, fie
particulari sau agricultori. Aceasta particularitate tinde sa implice populatia in
dezvoltarea eolienelor. Energia eoliana este perceputa ca o cale de diversificare
a productiei agricole. In Danemarca, 100 000 de familii detin actiuni in energia
eoliana. Filiera eoliana a permis, de asemenea, crearea de locuri de muncain
diverse sectoare, ca cele de producere a eolienelor si a componentelor acestora,
instalarii eolienelor, exploatarii si intretinerii, precum si in domeniul cercetarii si
dezvoltarii. Se inregistreaza peste 15 000 de angajati in Danemarca si 30 000 in
Germania, direct sau indirect implicati in filiera eoliana.
Prima tinta pe care Romania s-a angajat sa o indeplineasca este cea
pentru anul 2010: 33% din consumul de energie electrica sa fie acoperit din
SRE.
In prezent cota electricitatii provenita din SRE din consumul total de
electricitate este de 29% (incluzand si hidro de mare putere) si de cca 1% (fara
hidro de mare putere).
Consumul intern brut in 2010 este prognozat la cca 66 TWh, rezultand un
necesar de 21,8 TWh din SRE.
Centralele hidro de mare puterepot contribui cu 17 TWh, lasand minim 4,8
TWh pentru alte surse regenerabile dintre care cele mai probabile: hidro de mica
putere, energia eoliana si eventual biomasa (cogenerarea)
Cota de 33% in 2010 poate fi indeplinita numai cu o contributie foarte
importanta din parteaenergiei eoliene.
Astazi insa Romania este clasata ultima intre tarile europene, cu cativa
MW instalati in grupuri eoliene.
Situatia se va schimba, avand in vedere instalarea inca din acest an a
primelor grupuri de mare putere in Dobrogea, la Babadag si Fantanele.


Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



- 14 -



Fig.1.7. Contributia centralelor eoliene la productia de energie

Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



- 15 -
1.5. Factorii care recomanda utilizarea eolienelor in Romnia

Energia eoliana este folosita destul de extensiv in ziua de astazi, iar turbine
noi de vnt se construiesc in toata lumea, energia eoliana fiind sursa de energie cu
cea mai rapida crestere in ultimii ani. Capacitatea totala mondiala a turbinelor de
vnt este 74,221MW. Majoritatea turbinelor produc energie 25% din timp, acest
numar crescnd iarna, cnd vnturile sunt mai puternice. Se crede ca potentialul
tehnic mondial a energiei eoliene poate sa asigure de cinci ori mai multa energie
dect este consumata acum.
Potentialul eolian major este observat pe litoralurile marine, pe ridicaturi si in
munti. Dar exista multe alte teritorii cu un potential eolian necesar pentru utilizare.
Ca sursa energetica vntul poate fi mai greu de calculat spre deosebire de soare,
dar in anumite perioade prezenta vntului se observa pe parcursul intregii zile.
Asupra resurselor eoliene influenteaza relieful pamntului si prezenta barierelor
(obstacolelor) plasate la inaltimi de pna la 100 metri. De aceea vntul, intr-o mai
mare masura, depinde de conditiile locale (relief) dect soarele. In localitatile
montane, spre exemplu, doua suprafete pot avea potential solar egal, insa
potentialul vntului poate fi diferit datorita diferentei in relief si directiile curentilor
maselor de aer. In legatura cu aceasta planificarea locului pentru plasarea
instalatiei se petrece mai detaliat dect montarea unui sistem solar.
Energia vntului de asemenea este supusa schimbarilor sezoniere a
timpului. Lucrul unei asemenea instalatii este mai efectiv iarna si mai putin efectiv
in lunile de vara (in cazul sistemelor solare situatia este inversa).
Articolul "Evaluation of Global Wind Power", de Cristina L. Archer si Mark Z.
Jacobson (Stanford University) este rezultatul unui studiu finantat de NASA si
finalizat de curnd. Harta resurselor de vnt a fost realizata prin urmarirea a 8000
de puncte de masurare din intreaga lume, inclusiv Romnia. 13 % din punctele de
pe harta sunt incadrate in clasa 3 (vnt de 6.9-7.5 m/s) si doar-cteva au fost
incadrate in clase mai mari.
Romnia se aflain zona de resurse de pna la 5.9 m/s, ca majoritatea
celorlalte zone, insa cu un potential suficient de important pentru a sustine o
politica de promovare a sistemelor eoliene.
Ne aflam destul de departe de U.E. in domeniul energiei curate. In Europa
exista48,062MW instalati in turbine eoliene, care produc aproximativ 70 TWh, in
timp ce in Romnia sunt in functiune 1,3MW. Doar Parcul Industrial de la Ploiesti
beneficiaza de energie electrica furnizata de turbina eoliana cu putere de 660 kW
amplasatain apropiere. Aceasta a fost pornita, pe 17 aprilie, la opt km de Ploiesti,
la Crngul lui Bot. Aceasta instalatie va produce energie electrica pentru firmele
din cadrul Parcului Industrial Ploiesti (PIP). Investitia a costat aproximativ 700.000
de euro, la care s-au adaugat cheltuielile legate de montajul centralei. Zona a fost
identificata de meteorologi drept prielnica pentru o asemenea investitie. Pentru ca
centrala sa poata functiona este nevoie ca ea sa fie amplasataintr-o zona unde
bate vntul constant. Viteza minima a vntului care determina punerea in miscare
a centralei este de 3,5m/s, iarin zona parcului industrial viteza medie a vntului
calculata de meteorologi este de 7 m/s. Aceasta viteza medie asigura functionarea
centralei la 85-90% din capacitate. Daca viteza vntului depaseste 25m/s, centrala
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



- 16 -
se opreste automat pentru a nu fi dereglata de furtuni sau alte fenomene
meteorologice.
Centrala eoliana are o putere instalata de 660 kW si produce un curent
electric de 690 V, care intrain sistemul national la 20 kV. Este de tip V66 Vestas si
a fost proiectata de firma Asja Ambiente din Italia. Componentele sunt productie
marca Vestas din Danemarca. Instalatia are o inaltime de 79 metri, din care 55
metri are turnul de sustinere. in vrful turnului se afla nacela cu toata instalatia si
palele care se rotesc. Greutatea turnului este de 52 tone, nacela cntareste 23
tone, iar palele doar 7 tone. Centrala este automatasi din aceasta cauza necesita
un numar mic de persoane care sa se ocupe de intretinerea si functionarea ei. Ea
este comandata de un calculator situat la o distanta de 50 metri, care orienteaza
nacela dupa directia vntului.
Conducerea Parcului are in plan instalarea a inca doua centrale eoliene
asemanatoare. Prima, care le precede pe cele doua, este de putere medie si se
preteaza cel mai bine pentru harta vnturilor din acea zona. In proiect se mai afla
montarea a 10 centrale pe Valea Doftanei, care vor asigura energia electrica
pentru populatie. Costurile cu producerea energiei electrice cu ajutorul centralelor
eoliene sunt situate la 75% din costurile necesare pentru producerea de curent
electric prin metodele conventionale,intretinerea instalatiilor nu costa prea mult (in
jur de 4.500 euro), iar consumabilele trebuie schimbate o data la doi ani. Pnain
2007 se intentioneaza ca 8% din energia produsain tara sa fie asigurata prin
sistemele neconventionale. Procentul este mult mai mare in tari ca Germania 22%
si Danemarca 31%.
O firma germana intentioneaza sa construiascain judetul Suceava 25-30 de
centrale eoliene, cu o putere nominala de 800-900 de KW fiecare. Dinprimele
analize, vntul bate cum trebuie, asa ca zona s-ar putea transforma intr-o mica
Olanda.
Firma germana West Wind" este una dintre cele mai importante firme din
lume care se ocupa cu proiectarea si constructia de centrale eoliene, fiind de
asemenea si cea care vinde produsul finit, adica energia electrica. In total, firma
are aproximativ 16.000 de asemenea centrale in intreaga lume, detinnd, de
exemplu, 50% din numarul total de astfel de centrale existente in Olanda, tara cu
traditie in producerea energiei eoliene. Conform specialistilor germani, conditiile
existente in Muntii Calimani sunt propice pentru instalarea de centrale eoliene
medii, iar o asemenea unitate costa 300.000 de euro. Ei au mai precizat ca pentru
fiecare centrala eolianain parte investitia se amortizeaza de regulain aproximativ
doi ani, dar acest lucru variazain functie de clientii pe care firma ii gaseste pentru a
cumpara energia electrica produsa.
In Romnia functioneaza o singura centrala eolianain judetul Prahova, lnga
Ploiesti. Au fost facute studii de fezabilitate pentru construirea de centrale eoliene
cu rezultate favorabile la Panciu, in judetul Vrancea, si in Constanta, potrivit MEC.
Printre proiectele privind energia regenerabila, cele mai importante sunt cele care
vizeaza litoralul Marii Negre.



Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



- 17 -
Tabel 2. Modalitate de apreciere a vitezei vntului pe baza observatiei directe

Grade
Beaufort
Descriere
Viteza vntului
(m/s)
Observatii
0 Stationar 0 Frunzele nu se misca; fumul se inalta vertical
1 Calm 1-1.5
Frunzele nu se misca; fumul deviaza putin de
la traseul vertical
2
Vnt
perceptibil
2-3 Frunzele se misca; steagurile fluturaincet
3 Vnt usor 3-5.5
Frunzele si ramurelele copacilor in miscare
continua, de mica amplitudine
4
Vnt
moderat
6-8
Frunzele si ramurelele copacilor in miscare
continua, de amplitudine mai mare sau
variabila
5
Vant
semnificativ
8.5-10
Ramurile mici ale copacilor se misca;
steagurile flutura
6
Vnt
puternic
11-14
Ramurile mici se indoaie; steagurile fluturasi
se rasucesc
7
Vnt foarte
puternic
14.5-17
Crengile se misca; steagurile se misca cu
zgomot (pocnesc)
8
Vnt extrem
de puternic
17.5-20
Copacii se misca de la radacina (foarte
evident la plopi, ulmi)
9
Inceput de
furtuna
21-24 Ramurile se rup din copaci.
10 Furtuna 24.5-28
Crengi intregi se rup din copaci; tigla sau
sindrila zboara de pe acoperis
11 Furtuna 29-32
Unii copaci sunt doborti; incep sa apara
daune ale locuintelor
12 Uragan 33+ Daune extinse (copaci, case).

Grupul CEZ din Cehia, unul dintre cei mai mari producatori, furnizori si
distribuitori europeni de energie, investeste 1,1 miliarde euro in cel mai mare parc
eolian pe uscat din Europa, cu o putere instalata de 600 MW.
Parcul Eolian Fantanele si Cogealac, se va intinde pe o suprafata de 600
hectare, si va avea capacitatea de 600 megavati (egala cu cea a unui reactor de la
Cernavoda). Parcul va fi de trei ori mai mare in comparatie cu cel mai mare parc
eolian din Europa situat in Spania. CEZ Romania si-a propus ca la finalizarea
acestui proiect sa detina o cota de 10% din piata energiei regenerabile. Potrivit
reprezentatilor CEZ Romania, constructia parcului amplasat la nord de Constanta
se va desfasura in mai multe etape.
Prima etapa a constructiei va genera 347,5 MW si va include 139 de turbine
General Electric, cu o inaltime de 100 metri si cu o capacitate de 2,5 MW. A doua
etapa a constructiei va produce 252,5 MW si va cuprinde 101 turbine, fiind
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



- 18 -
operationala pina la sfarsitul lui 2010, inceputul lui 2011. Drumurile construite in
timpul realizarii parcului eolian (137 km) vor avea aproape dublul lungimii litoralului
maritim romanesc, intre Capul Midia si Vama Veche.
Pentru transportarea si conectarea curentului electric produs de turbinele
eoliene numai din prima parte a proiectului sint necesari 150 km de cabluri de
diferite voltaje (33kV, 100kV). Peste 400 de persoane de nationalitati diferite
lucreaza la constructia parcului eolian de pe imensul santier din Fantanele si
Cogealac.
Pentru montarea pieselor componente ale turbinelor eoliene se utilizeaza
cele mai mari macarale folosite in Romania cu o greutate intre 500 si 700 t fiecare.
O singura elice are lungimea de 48 m, iar diametrul rotorului este de 99 m.
Investitorii promit ca drumurile si canalizarea din Cogealac si Fantanele vor fi
modernizate. Un alt beneficiu al investitiei va fi gratuitatea iluminatului public,
alimentat de noile instalatii. Parcul eolian va consolida prezenta CEZ pe piata
romaneasca a distributiei de energie, grupul controland deja Electrica Oltenia (o
investitie de 165 milioane euro) si Electrocentrala Galati.
Parculva avea 240 de turbine, din care 139 la Fntnele si 101 la Cogealac.
Cehii de la grupul energetic CEZ spun ca au finalizat instalarea a 70 de
turbine eoliene in comuna Fantanele, prima parte a proiectului eolian de 600 MW.
Singurul lucru de care mai au nevoie cehii pentru a incepe productia de
energie electrica este o aprobare din partea Transelectrica, compania nationala de
transport al electricitatii, prin care statia de transformare sa fie conectata la reteaua
nationala. O statie de transformare este o instalatie electrica a carei functie este de
a transfera energia electrica intre doua retele de tensiuni diferite.
Pana in toamna, cehii vor mai ridica inca 69 de turbine eoliene, Fantanele
devenind astfel cel mai mare proiect eolian functional pana in prezent. In total,
proiectul care presupune montarea a inca 101 turbine eoliene la Cogealac va fi
operational anul viitor si va fi la acel moment cel mai mare parc eolian pe uscat din
Romania, investitia fiind de 1,1 miliarde de euro.

Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



- 19 -


Fig.1.8. Santierul parcului eolian de la Fantanele



Fig.1.9. Pala elice eoliana - santierul de la Fantanele - Cogealac
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



- 20 -


Fig.1.10. Harta eoliana a Romniei



Pentru scopuri energetice intereseaza zonele in care viteza medie a vntului
este cel putin egala cu 4m/s, la nivelul standard de 10 metri deasupra
solului.
viteze egale sau superioare pragului de 4m/s, (redate prin nuante de bleu),
se regasesc in Podisul Central Moldovenesc si mai ales in Dobrogea.
peste 8m/s,redate prin culoare mai inchisa, repartizate indeosebi pe
vrfurile cele mai inalte ale Lantului Carpatic.
Energia eoliana este folosita extensiv in ziua de astazi, si turbine noi de vnt
se construiesc in toata lumea.

Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



- 21 -

Fig.1.11. Harta resurselor de vant ale Romaniei

Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



22

Capitolul II :Principiul de functionare al eolienelor si tipuri de instalatii



Fig. 2.1. Sistemul de ansamblu a unei eoliene

Energia de origine eoliana face parte din energiile regenerabile. Aero-generatorul
utilizeaza energia cinetica a vntului pentru a antrena arborele rotorului : aceasta este
transformatain energie mecanica, care la rndul ei este transformatain energie electrica de
catre generatorul cuplat mecanic la turbina eoliana. Acest cuplaj mecanic se poate face fie
direct, daca turbina si generatorul au viteze de acelasi ordin de marime, fie se poate realiza
prin intermediul unui multiplicator de viteza. In sfrsit, exista mai multe posibilitati de a
utiliza energia electrica produsa: fie este stocatain acumulatori, fie este distribuita prin
intermediul unei retele electrice, fie sunt alimentate sarcini izolate. Sitemele eoliene de
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



23
convesie au si pierderi. Astfel, se poate mentiona un randament de ordinul a 59 % pentru
rotorul eolienei, 96% al multiplicatorului.
Trebuie luate in considerare, de asemenea, pierderile generatorului si ale
eventualelor sisteme de conversie.

2.1 Tipuri de instalari

O eoliana ocupa o suprafata mica pe sol. Acesta este un foarte mare avantaj,
deoarece perturba putin locatia unde este instalata, permitnd mentinerea activitatilor
industriale sau agricole din apropiere. Se pot intlni eoliene numite individuale, instalate in
locatii izolate unde eoliana nu este racordata la retea, nu este conectata cu alte eoliene. In
caz contrar, eolienele sunt grupate sub forma unor ferme eoliene. Instalarile se pot face pe
sol, sau, din ce in ce mai mult, in largul marilor, sub forma unor ferme eoliene (offshore), in
cazul carora prezenta vntului este mai regulata. Acest tip de instalare reduce dezavantajul
sonor si amelioreaza estetica.
Exista mai multe tipuri de eoliene. Se disting insa doua mari familii: eoliane cu ax
verticalsi eoliene cu ax orizontal.
Indiferent de orientarea axului, rolul lor este de a genera un cuplu motor pentru a
antrena generatorul.


2.1.1. Eoliene cu ax vertical

Pilonii eolienelor cu ax vertical sunt de talie mica, avnd inaltimea de 0,1 - 0,5 din
inaltimea rotorului. Aceasta permite amplasarea intregului echipament de conversie a
energiei (multiplicator, generator) la piciorul eolienei, facilitnd astfel operatiunile de
intretinere. In plus, nu este necesara utilizarea unui dispozitiv de orientare a rotorului, ca
in cazul eolienelor cu ax orizontal. Totusi, vntul are intensitate redusa la nivelul solului,
ceea ce determina un randament redus al eolienei, aceasta fiind supusasi turbulentelor
de vnt. In plus, aceste eoliene trebuiesc antrenate pentru a porni, iar pilonul este
supus unor solicitari mecanice importante. Din aceste motive, in prezent, constructorii
de eoliene s-au orientat cu precadere catre eolienele cu ax orizontal.
Cele mai raspndite doua structuri de eoliene cu ax vertical se bazeaza pe
principiul tractiunii diferentiale sau a variatiei periodice a incidentei.











Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



24
Rotorul lui Savoniusin cazul caruia, functionarea se bazeaza pe principiul
tractiunii diferentiale. Eforturile exercitate de vnt asupra fiecareia din fetele uni corp
curbat au intensitati diferite. Rezulta un cuplu care determina rotirea ansamblului.






Fig.2.2. Schema de principiu a rotorului lui Savonius







Fig.2.3. Schema rotorului lui Savonius
(Sursa:http://muextension.missouri.edu/explore/agguides/agengin/g01981.htm)






Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



25
Rotorul lui Darrieus se bazeaza pe principiul variatiei periodice a incidentei. Un
profil plasat intr-un curent de aer, in functie de diferitele unghiuri, este supus unor forte
ale caror intensitate si directie sunt diferite. Rezultanta acestor forte determina aparitia
unui cuplu motor care roteste dispozitivul.





Fig.2.4. Imaginea unei eoliene Darrieus
(Sursa: http://www.jura.ch/lcp/forum/energies/vent.html)



Fig.2.5. Schema rotorului lui Darrieus
(Sursa: http://muextension.missouri.edu/explore/agguides/agengin/g01981.htm)

Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



26

2.1.2. Eoliene cu ax orizontal

Functionarea eolienelor cu ax orizontal se bazeaza pe principiul morilor de vnt.
Cel mai adesea, rotorul acestor eoliene are trei pale cu un anumit profil aerodinamic,
deoarece astfel se obtine un bun compromis intre coeficientul de putere, cost si viteza
de rotatie a captorului eolian, ca si o ameliorare a aspectului estetic, fata de rotorul cu
doua pale.
Eolienele cu ax orizontal sunt cele mai utilizate, deoarece randamentul lor
aerodinamic este superior celui al eolienelor cu ax vertical, sunt mai putin supuse unor
solicitari mecanice importante si au un cost mai scazut.
Exista doua categorii de eoliene cu ax orizontal:

Amonte: vntul sufla pe fata palelor, fata de directia nacelei. Palele sunt rigide,
iar rotorul este orientat, cu ajutorul unui dispozitiv, dupa directia vntului.




Fig.2.6. Schema unei eoliene cu ax orizontal amonte


Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



27


Aval: vntul sufla pe spatele palelor, fata de nacela. Rotorul este flexibil si se
auto-orienteaza.



Fig.2.7. Schema unei eoliene cu ax orizontal aval



Dispunerea amonte a turbinei este cea mai utilizata, deoarece este mai simpla si
da cele mai bune rezultate la puteri mari: nu are suprafete de directionare, eforturile de
manevrare sunt mai reduse si are o stabilitate mai buna.Palele eolienelor cu ax
orizontal trebuiesc totdeauna, orientate in functie de directia si forta vantului. Pentru
aceasta, exista dipozitive de orientare a nacelei pe directia vntului si de orientare a
palelor, in functie de intensitatea acestuia.In prezent, eolienele cu ax orizontal cu rotorul
de tip elice, prezinta cel mai ridicat interes pentru producerea de energie electrica la
scara industriala.



Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



28


2.2. Componentele clasice ale unei eoliene

Diagrama turbina eoliana- descrie partile componente sistemului.
Sistemul este compus din:
1. Pale- Forma si conceptia lor este esentiala pentru a asigura forta de rotatie
necesara. Acest design este propriu fiecarui tip de generator electric.
2. Nacela- Contine generatorul electric asigurnd si o protectie mecanica
3. Pilon- Asigura strucura de sustinere si rezistenta a asamblului superior.
4. Fundatie- Asigura rezistenta mecanica a generatorului eolian.




Fig.2.8. Schema eoliana
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



29

Fig.2.9. Parti componente a unei turbine eoliene
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



30


2.2.1. Palele sau captorul de energie- sunt realizate dintr-un amestec de fibra
de sticlasi materiale compozite. Ele au rolul de a capta energia vntului si de a transfera
rotorului turbinei, profilul lor este rodul unor studii aerodinamice complexe, de el
depinznd randamentul turbinei.
Latimea palelor determina cuplul de pornire, care va fi cu att mai mare cu
ct palele sunt mai late. Profilul depinde de cuplul dorit infunctionare.


Fig.2.10. Profil de pala

Numarul de pale depinde de eoliana. In prezent, sistemul cu trei pale este cel
mai utilizat, deoarece asigura limitarea vibratiilor, a zgomotului si a oboselii rotorului,
fata de sistemele mono-pala sau bi-pala. Coeficientul de putere este cu 10 % mai mare
pentru sistemul bi-pala fata de cel mono-pala, iar cresterea este de 3% intre sistemul
cu trei pale fata de doua pale. In plus, este un compromis bun intre cost si viteza de
rotatie a captorului eolian si avantaje din punct de vedere estetic pentru sistemul cu trei
pale, fata de cel cu doua pale.


2.2.2. Turbina elicoidala de tip elicoidal cu ax vertical - poate fi folosita cu
success in zonele izolate, fara sursa de alimentare cu energie electrica, sau in cazul
cnd se doreste economisirea acesteia, se poate utiliza intr-un mod foarte eficient un
motor eolian, de mici dimensiuni, realizat intr-o constructie simpla si de mare fiabilitate.
Fata de turbinele clasice multipale cu ax orizontal, acest tip de turbina, realizata
intr-o conceptie noua, contine 2 brevete de inventie si prezinta urmatoarele elemente de
noutate:

.
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



31


Fig.2.11. Pala Elicoidala


Rotorul turbinei este o constructie monobloc din fibra de sticla , care datorita
formei geometrice de tip elicoidal, permite functionare de la viteze ale vntului de 2,5
m/s, iar la viteze mai mari de 20 m/s, se autofrneaza.
Prezina o mare fiabilitate, datorita constructiei monobloc din fibra de sticla.
Aceasta turbina este capabila sa antreneze un generator de curent cu magneti
permanenti, care poate stoca energia electrica in baterii de acumulatori.
Fata de rotoarele clasice tip "multipala", acesta prezinta urmatoarele avantaje:
Constructie simpla si robusta
Fiabilitate ridicata
Pret de fabricatie redus cu 50%
Putere specifica mare pe suprafata activa
Functionare optima si la viteze mici ale vntului
Asigura momente mari la pornire
Iesire din vnt fara sisteme mecanice de protectie, datorita constructiei
geometrice originale
Datorita faptului ca functioneaza in parametrii optimi si la viteze mici ale vntului,
care sunt preponderente in Romania ( 3-7 m/s) , aceste rotoare se pot amplasa in orice
zona din tara, fara fundatii costisitoare.




Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



32

Fig.2.12. REVIR - Rotor eolian pentru vnt cu intensitate redusa
Inventia se refera la un rotor eolian pentru vant cu intensitate redusa, destinat a
se folosi ca subansamblu principal la turbinele eoliene, cu rol de a converti energia
preluata de la vant in energie mecanica de rotatie, sau pentru pompare apa cu pompa
cuplata direct pe axul rotorului.Rotorul eolian, este alcatuit dintr-un ax si o flansa pe
care sunt montati suporti, ce prezinta niste bosaje in zona prinderii palelor, pale
semicirculare dispuse sub forma unor solzi de peste pe suportii de fixare, palele fiind
inclinate cu unghiurile +, - cu valori cuprinse intre 515 precum si unghiul cu
valori cuprinse intre 540 , cu efect in timpul functionarii de producere a unor
microvartejuri ce determina cresterea fortei portante.
Palele rotorului eolian, sunt compuse din placile centrale de forma unor coroane
de sector circular de raze si centre diferite, pe care se fixeaza simetric de o parte si de
cealalta niste placi elastice, de dimensiuni si grosimi descrescatoare fata de placa
centrala, dispuse sub forma unor solzi de peste, cu efect in timpul functionarii de
producere a unor microvartejuri ce determina cresterea fortei portante.
Gheorghe Cristea este unul dintre autorii unei inventii care ar putea revolutiona
infrastructura in materie de energie a vntului. Eoliana medaliata cu aur la trei competitii
internationale este silentioasa, porneste la o viteza a vntului foarte redusasi poate fi
amplasata oriunde.


Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



33
2.2.3. Multiplicatorul mecanic de viteza- permite transformarea puterii
mecanice, caracterizata de cuplu mare si viteza mica specifica turbinei eoliene, in
putere de viteza mai ridicata, dar cuplu mai mic. Aceasta deoarece viteza turbinei
eoliene este prea mica, iar cuplul prea mare, pentru a fi aplicate direct generatorului.
Multiplicatorul asigura conexiunea intre arborele primar (al turbinei eoliene) si arborele
secundar (al generatorului).
Exista mai multe tipuri de multiplicatoare, cum ar fi:
Multiplicatorul cu una sau mai multe trepte de roti dintate, care permite
transformarea miscarii mecanice de la 19-30 rot/min la 1500 rot/min. Axele de rotatie
ale rotilor dintate sunt fixe in raport cu carcasa.
Multiplicatorul cu sistem planetar, care permite obtinerea unor rapoarte de
transmisie mari, intr-un volum mic. in cazul acestora, axele rotilor numite sateliti nu sunt
fixe fata de carcasa, ci se rotesc fata de celelalte roti.
Existasi posibilitatea antrenarii directe a generatorului, fara utilizarea unui
multiplicator.



Fig.2.13.Principiul de functionare al multiplicatorului de turatieeolian


2.2.4. Arborele generatorului sau arborele secundar -antreneaza generatorul
electric, sincron sau asincron. El este echipat cu o frna mecanica cu disc (dispozitiv de
securitate), care limiteaza viteza de rotatie in cazul unui vnt violent. Pot exista si alte
dispozitive de securitate.

2.2.5. Dispozitivele de masurare a vntului- sunt de doua tipuri: o girueta
pentru evaluarea directiei si un anemometru pentru masurare vitezei. Informatiile sunt
transmise sistemului numeric de comanda, care realizeaza reglajele in mod automat.

2.2.6. Generatorul electric- asigura producerea energiei electrice. Puterea sa
atinge 4,5 MW pentru cele mai mari eoliene. in prezent se desfasoara cercetari pentru
realizarea unor eoliene de putere mai mare (5 MW). Generatorul poate fi de curent
continuu sau de curent alternativ. Datorita pretului si randamentului, se utilizeaza,
aproape in totalitate, generatoare de curent alternativ. Generatoarele de curent
alternativ pot fi sincrone sau asincrone, functionnd la viteza fixa sau variabila.
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



34
Conectarea directa la retea este realizata prin conectarea directa la reteaua de
curent alternativ trifazat.
Conectarea indirecta se realizeaza prin trecerea curentului de la turbina printr-o
serie de componente electrice care il ajusteaza astfel inct saindeplineasca cerintele
retelei electrice la care este conectat. Cu un generator asincron, aceasta cerinta este
indeplinita automat
Generatorul asincron sau masina asincrona (MAS) este frecvent utilizata,
deoarece ea poate suporta usoare variatii de viteza, ceea ce constituie un avantaj
major pentru aplicatiile eoliene, in cazul carora viteza vntului poate evolua rapid, mai
ales pe durata rafalelor. Acestea determina solicitari mecanice importante, care sunt
mai reduse in cazul utilizarii unui generator asincron, dect in cazul generatorului
sincron, care functioneazain mod normal, la viteza fixa. Masina asincrona este insa
putin utilizata pentru eoliene izolate, deoarece necesita baterii de condensatoare care
sa asigure energia reactiva necesara magnetizarii. Aceasta poate fi:
- Cu rotor bobinat,infasurarile rotorice, conectate in stea, sunt legate la un
sistem de inele si, perii ce asigura accesul la infasurari, pentru conectarea unui
convertor static in cazul comenzii prin rotor (masina asincrona dublu alimentata -
MADA).
- In scurt-circuit, rotorul este construit din bare ce sunt scurtcircuitate la
capete prin intermdiul unor inele. infasurarile rotorice nu sunt accesibile.


Fig.2.14 Interiorul unei nacele

2.2.7. Sistemul electronic de control a functionarii generale a eolienei si a
mecanismului de orientare. El asigura pornirea eolienei, reglarea inclinarii palelor,
frnarea, ca si orientarea nacelei in raport cu vntul.

Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



35

Fig.2.15. Dispozitive de masurare a vantului

2.2.8. Sistemul de orientare a nacelei este constituit dintr-o coroana dintata
(cremaliera) echipata cu un motor. El asigura orientare eolienei si "blocarea" acesteia
pe axa vntului, cu ajutorul unei frne.

2.2.9. Pilonul - este, in general, un tub de otel si un turn metalic. El sustine
turbina eolianasi nacela. Alegerea inaltimi este importanta, deoarece trebuie realizat un
bun compromis intre pretul de constructie si expunerea dorita la vnt. in consecinta,
odata cu cresterea inaltimii, creste viteza vntului, dar si pretul. in general, inaltimea
pilonului este putin mai mare dect diametrul palelor. inaltimea eolienelor este cuprinsa
intre 7 si 40 de metri. Prin interiorul pilonului trec cablurile care asigura conectarea la
reteaua electrica.

Fig.2.18. Interior pilon

Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



36
Capitolul III: Proiectarea elementelor mecanice pentru o eoliana
de mica putere

Pentru a determina ce putere electrica trebuie sa produca turbina este
recomandata inlocuirea tuturor consumatorilor traditionali, cu altii identici dar mult mai
eficienti din punct de vedere al consumului de energie. Primul pas trebuie facut prin
determinarea consumului si a consumatorilor.


Tabel 3 - Consumatori Casnici

Componente
Putere
[W]
Cantitate
[buc]
Functionare
[ore / zi]
Consum
[kWh / luna]
Mixer 300 W 1 0.1 h 0.9 kWh
Uscator 1000 W 1 0.1 h 3.0 kWh
Ventilator 150 W 1 0.5 h 2.3 kWh
Uscator haine (electric) 4000 W 1 0.3 h 30.0 kWh
Cafetiera 1000 W 1 0.2 h 6.0 kWh
Masina spalat vase 700 W 1 0.2 h 3.2 kWh
Fier de calcat 1000 W 1 0.3 h 9.0 kWh
Cuptor cu microunde 1500 W 1 0.1 h 4.5 kWh
Frigider (nou, economic) 200 W 1 6.0 h 36 kWh
Aspirator 1000 W 1 0.3 h 9.0 kWh
Masina de spalat 3000 W 1 0.5 h 45.0 kWh
Aer conditionat 2500 W 2 3.0 h 450.0 kWh
TV color 150 W 2 4.0 h 54.0 kWh
Desktop Computer 300 W 1 2.0 h 18.0 kWh
Laptop Computer 100 W 1 2.0 h 6.0 kWh
Antena Satelit 30 W 1 6.0 h 5.4 kWh
Iluminat (economice ) 20 W 021502 4.0 h.0 h 72.0 kWh
Drujba 2000 W 1 2 h 120.0 kWh
Flex mare 2000 W 1 0.2 h 12.0 kWh
Cositoare Elect. 1400 W 1 0.5 h 21.0 kWh
Tocatoare Elect. 2000 W 1 1 h 60.0 kWh
Pompa alimentare apa 1500 W 1 2.0 h 90.0 kWh
Alti consumatori (rezerva ) 300 kWh
Total consum 1357 kWh


Centrala eoliana este amplasata intr-o zona deluroasa, la o altitudine de
700 m fata de nivelul marii, unde vntul bate cam 4000 de ore pe an si viteza medie
anuala este intre 3,5..8 m/s.
La valoarea nominala a vitezei vantului de:
V
nom.
= 8 m/s avem
C
p
=0,3 - coeficientul de utilizare a energiei eoliene are valoarea maxima.
Astfel la aceasta viteza a vntului, o turbina eoliana va avea o turatie
cuprinsaintre 25-35 de rotatii pe minut.
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



37
Teoria privind conversia energiei eoliene in baza unei turbine idealizate
amplasata intr-un flux de aer (fig.3.1.), presupune ca fluxul de aer va ceda unei turbine
ideale nu mai mult de 59,26% (teoria Betz) din puterea sa initiala (fig. 3.2).
In realitate, cele mai performante turbine eoliene cu trei pale au factorul Betz
egal cu 0,45 0,50.



Fig. 3.1. Efectul produs de turbina asupra unui flux de aer


Energia vntului este in fapt, energia cinetica recuperabila a aerului, ce
traverseaza suprafata S.
Puterea asociata acestei energii cinetice este:

3
2
1
v S C P
p turbina
= in care:

W P
turbina
80 , 770 8 03 , 8 25 , 1 3 , 0
2
1
3
= =

v - viteza vntului [m/s];
= 1,25 kg/m, densitatea aerului, in conditii normale de temperatura si presiune, la
nivelul marii;
S= suprafata [m] acoperita de palele turbinei.
Totusi, aceasta putere nu poate fi recuperata in totalitate, deoarece o parte este
necesara pentruevacuarea aerului care a efectuat lucru mecanic asupra palelor turbinei.
Se introduce coeficientul deputere (de performanta) al turbine Cp, rezultnd puterea
mecanica la arborele turbinei.
Coeficientul de putere a fost introdus in cadrul teoriei lui Betz. Limita lui Betz
indica energia maxima ce poate fi recuperata, chiar si de cele mai performante eoliene -
bipale sau tripale, cu ax orizontal.
Aceasta nu poate fi dect 59% din energia vntului, ceea ce inseamna ca Cp
max (teoretic) este 0,59.
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



38
Pentru o eoliana reala, Cp este cel mult 0,3 0,4.
Coeficientul Cpcaracterizeaza randamentul turbinei eoliene. El poate fi exprimat
si ca:

a disponibil
turbina mec
p
P
P
C
.
=

W
C
P
P
p
turbina mec
a disponibil
3 , 2569
3 , 0
8 , 770
.
= = =



Fig. 3.2. Variatia factorului de eficienta C
p
in raport cu factorul de franare



3.1. Predimensionarea arborelui de intrare

3.1.1 Calculul puterii electrice necesare la iesirea din turbina

i total e
P P =q

7125 , 0 95 , 0 75 , 0 = = =
electric mecanic total
q q q

75 , 0 =
mecanic
q

95 , 0 =
electric
q

Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



39
| |
| | | | | |
| |
3
1309,2 10 kWh
1309, 2 kWh/luna 0,505 Wh/sec
30 zile 24 ore 3600 sec
consum
E

= = =

| |
| |
| | | |
| |
i
0,505 Ws
0,505
0,5 W P 0, 708 W
1 sec 0, 7125
t 1 sec
consum e
e
total
E P
P
t q
= = = = = =
=



3.1.2 Calculul mometului de torsiune

| |
30 30 0, 708
13,522 N m
1
30
60
i
t
t
P
M
n t
t

= = =



n
t
- turatia turbinei n
t
=30 [rot/min]


3.1.3 Predimensionarea arborelui de intrare din conditia de rezistenta la
rasucire

Arborele este confectionat din Otel Aliat marca 40Cr11 cu
c
=520 [Mpa]

| | | |
3
3
1 1 3
16 16 13522 16
5, 09 mm 25 mm
520
STAS
t t
a
i a
M M
d d
d
t t
t t t t

= s > = = =





3.2. Proiectarea multiplicatorului armonic

3.2.1. Predimensionarea elementului elastic din conditia de rezistenta la
oboseala

1. Numerul de dinti al rotii elastice, respectiv al rotii rigide z
e
, z
r

N k
z
z z
z
i
z
e
e r
e
r
ge

=

Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



40

Fig 3.3. Sectiune element elastic


| | | |
100;
100 200 dinti 202 dinti
2
2;
r
ge
e
e r
r e
i
z
z z
z z
=

= = =
`
=

)


2. Diametrul interior al cilindrului elementului elastic

| | | |
2
3
1
5
3
0, 456
3
0, 456 13522
520 3 2 10 1,5 0, 014
0, 2 0, 014
2 1, 7 100
43,38 mm 52 mm
t
i
z sd
bd sd r
ge
i
STAS
i i
M
d
E Y
k c i
d
d d
o o
o

=
| |


|
|

\ .

=
| |

|

\ .
= =

3. Rezistenta la oboseala a materialului rotii elastice
-1
=520 [Mpa]

4. Modulul de elasticitate longitudinal al rotii elastice E=210
5
[Mpa]

5. Coeficientii de latime, de grosime ai rotii elastice:

2 , 0 =
bd

;
014 , 0 =
sd


Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



41

6. Coeficientul de influenta a dintelui : Y
z
=1,5

7. Coeficentul de siguranta la oboseala, respectiv de concentrare a tensiunilor :
c

=1,7; k

=2

8. Grosimea obadei rotii elastice
| |
1
0,014 52 0,728 mm
sd i
s d = = =


9. Modulul rotii dintate,
| |
52
0, 26 0, 28 mm
200
STAS
i
e
d
m
z
= = =




3.2.2. Calculul elementelor geometrice ale rotii elastice



Fig.3.4. Schita roata elastica


1. Diametrul de picior al rotii elastice

| |
1
2 52 2 0,728 53, 456 mm
fe i
d d s = + = + =


Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



42
2. Coeficientii de deplasare ai profilului rotii scula, respectiv ai rotii elastice x
01
,x
e

| |
*
0 0 0
01
2 41, 25 144 2 1,5
0,16 mm
2 2 2 0, 28 2
a a
d z h
x
m
+ +
= = =



( )
( ) | |
0
01 01
01 01 01
2 tan
200 144
0, 009 0, 015 0,16 2,99 mm
2 0,364
tan 0, 009
tan 0, 015
e
e w
e
w w w
z z
x inv inv x
x
inv
inv
o o
o
o o o
o o o
+
=

+
= =

= =
= =



3.2.3. Determinarea elementelor geometrice ale rotii dintate rigide

1. Diametrul de picior al rotii rigide

( ) ( ) | |
02 0
2 0,5 2 8,03 0,5 41, 25 57,31 mm
fr w a
d a d = + = + =


2. Diametrul de cap al rotii rigide

| |
0
2 2 2
54,58 2 1, 41 2 0, 28 2 0, 05 0, 28 56,81 mm
ar ae n d
ar
d d w h x m
d
= + A
= + =


3. Inaltimea activa a dintelui, h
d
=m=0,28mm


3.2.4. Verificarea lipsei interferentei

1. Diametrul cercului inceputurilor evolventice pentru roata elastica
| |
cos 0,94
0, 28 200 53,88 mm
cos 0,97
le e
le
d m z
o
o
= = =






2. Diametrul cercului inceputurilor evolventice pentru roata rigida
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



43
| |
cos 0,94
0, 28 202 54, 712 mm
cos 0,97
lr r
lr
d m z
o
o
= = =


3. Conditiile lipsei interferentei

0
0
2
54,58 54, 712 2 1, 41(Adevarat)
2
56,81 53,88 2 1, 41 0, 05(Adevarat)
ae lr n
ar le n
d d w
d d w x
s +
s +
s + A
s +


4. Diametrul cercului de baza al rotii elastice

| |
cos 0, 28 200 cos20 52,62 mm
be e
d m z o = = =


5. Diametrul cercului de baza al rotii rigide

| |
cos 0, 28 202 cos20 53,15 mm
br r
d m z o = = =






















Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



44

Capitolul IV: Proiectarea sistemului electric pentru o eoliana de
mica putere

4.1. Generatorul

In cazul generatoarelor asincrone, datorita alunecarii, existaposibilitatea
functionarii acestora cu usoare variatii de viteza vom folosi o masina asincrona (MAS) cu
rotor in scurtcircuit asociata cu un convertor static de tensiune si frecventa (CSTF)
indirect.


Fig. 4.1. Componenta sistemului electric

In principiu, viteza se regleaza prin intermediul frecventei de alimentare a
infasurarilor statorice.
Bidirectionalitatea CSTF asigura functionarea atat in zona hiposincrona (sub
caracteristica mecanica naturala), ct si in cea hipersincrona (deasupra caracteristicii
mecanice naturale) si controlul energiei reactive vehiculate cu reteaua de distributie.
Turbina eoliana fiind cu viteza variabila, pentru optimizarea puterii debitate in
retea, in functie de viteza vntului, este de dorit ca sa se poata regla viteza de rotatie a
eolienei.
Generatorul cu viteza variabila ar permite functionarea pentru o gama mult mai larga
a vitezei vntului, deci recuperarea unei cantitati mai mari din energia vntului, reducnd in
acelasi timp zgomotul pe durata intervalelor cu vnt slab. in cazul eolienelor cu viteza variabila,
sistemul este reglat astfel inct, pentru fiecare viteza a vntului, eoliana sa functioneze la
puterea maxima. Este ceea ce se numeste Maximum Power Point Tracking (MPPT). Pentru o
anumita viteza de rotatie a eolienei, puterea maxima se obtine in concordanta cu
caracteristica eolienei P(Q).

Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



45

Fig. 4.2. Diagrama putere viteza vantului

Bilantul de puteri:MAS
Pmec=Pelec(PS)
PS= Pmec- Q pierderi

Parametrii ce caracterizeaza generatorul asincron (MAS) sunt:
- numarul de poli ( de perechi de poli); - 8
- puterea nominala[kW] - 2,5 kw
- turatia nominala [rot/min]; - 1800 rot/min
- randamentul nominal; - 0,95
- factorul de putere nominal; - 0,87
Viteza de rotatie se poate modifica in limite largi (intr-un domeniu de pna la 3), prin
modificarea frecventei de alimentare a masinii.
Sistemele eoliene cu viteza variabila ce functioneaza conectate la retea, utilizeaza
convertoare statice de tensiune si frecventa (CSTF).


4.2. Convertorul static de tensiune si frecventa (CSTF)compus din:

- convertor c.a.-c.c. - (redresor) (1) (se utilizeaza redresoare necomandate, cu diode, in
cazul generatoarelor sincrone. Acestea sunt convertoare unidirectionale. In cazul
generatoarelor asincrone, se utilizeaza redresoare cu comandain durata. Acestea pot furniza
si energia reactiva necesara magnetizarii.)
- convertor c.c.-c.a. - (invertor) (2) (prin comanda acestuia, se poate regla frecventa si
valoarea eficace a energiei, astfel inct sa se poata realiza conectarea la retea. Se
preferautilizarea invertoarelor cu modulatie in durata, deoarece calitatea energiei furnizate
este mai buna)
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



46
Dimensionarea unui sistem eolian pentru un consumator izolat are ca obiectiv
realizarea unei conversii de putere a parametrilor electrici variabili preluati de la bornele
generatorului eolian, in parametri constanti stabilizati oferiti consumatorului final.
Sistemul eolian prezentat are in componenta un generator de tensiune, un etaj invertor
de tensiune (24-220 V) si instalatia de automatizare aferenta, dupa cum se aratain
schema bloc dinfigura 4.3. In cele ce urmeaza, se vor detalia componentele etajului
invertor.


Schema bloc este alcatuita din:

Stabilizator de tensiune;
Redresor de tensiune;
Invertor de tensiune;
Schema de selectare automata a sursei de alimentare a invertorului.

Aceasta schema a fost adoptata pe baza urmatoarelor criterii:

Necesitatea stabilizarii tensiunii variabile preluate de la generator;
Folosirea unui banc de baterii pentru continuitatea alimentarii cu tensiune
in cazul in care generatorul nu functioneaza;
Convertirea tensiunii preluate de la generator/baterii trebuie sa se faca la
anumiti parametri de calitate (valoarea tensiunii de iesire sa varieze
maxim cu 10%, valoarea frecventei tensiunii de iesire sa varieze cu
maxim 1%);
In cazul in care parametrii de iesire ai invertorului de tensiune nu mai
corespund limitelor admise, sa se faca comutarea automata pe sistemul
national de distributie;
Randamentul de conversie al tensiunii oferite de generator sa ajunga la un
maxim de 95%.


Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



47



Fig.4.3. Sistemul electric - schema bloc
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



48


Principalii parametri de functionare ai etajului de putere sunt:

Tensiune de intrare: 24V curent continuu;
Tensiune de iesire: 220V curent alternativ 10%;
Frecventa tensiunii de iesire: 50 Hz 1%;
Puterea nominala continua: 2500 W (3125 VA) pe sarcina rezistiva.

Pentru realizarea acestui etaj intermediar de conversie dintre generator si
reteaua de consum, se vor urmari:

Dimensionarea si realizarea stabilizatorului de tensiune;
Dimensionarea si realizarea redresorului de tensiune;
Dimensionarea, alegerea componentelor si realizarea invertorului de
tensiune;
Extragerea de concluzii pe baza montajului realizat si principalelor forme
de unda ale acestuia.

Deoarece necesarul de putere instalata difera de la consumator la consumator,
puterea dimensionata a etajului invertor variaza pentru fiecare consumator in parte.
Schema de comandasi schema de putere ramn aceleasi pentru orice valoare a puterii
de iesire, singurele modificari facndu-se asupra valorilor componentelor din scheme;
rezulta de aici ca discutia care se face asupra unei valori a puterii dimensionate a iesirii
invertorului se poate extinde pentru o plaja de valori destul de larga.
Datorita modului de constructie, singura diferenta fata de un etaj invertor de o
putere mai mare o constituie magnitudinea curentilor de circulatie, principalele tensiuni
ramnnd aceleasi, putndu-se astfel aproxima o scalare de la puterea de 2.5 kW la
puterea de 6 kW.
Aceasta scalare se poate determina din raportul puterilor (P
6kW
/P
2.5kW
=2,4), deci
orice curent din schema de 2,5 kW va avea un corespondent de 2,4 ori mai mare in
schema de 6 kW, stresul datorat tensiunilor fiind acelasi.
Peste 6 kW, se considera inoportuna folosirea unei tensiuni de intrare de 24V,
datorita curentilor mari care apar la intrarea invertorului de tensiune, recomandndu-se
folosirea unui etaj indermediar convertor cc-cc pentru mentinerea in limite acceptabile a
valorilor curentilor de intrare, sau cresterea tensiunii de intrare a invertorului.

4.2.1. Stabilizatorul de tensiune - are rolul de a stabiliza tensiunea aplicata unui
consumator de energie electrica fata de variatiile tensiunii sursei de alimentare, variatiile
rezistentei de sarcinasi variatiile temperaturii. El se intercaleazaintre sursa de
alimentare si consumator.
Datorita actiunii stabilizatorului, tensiunea de la bornele sarcinii poate fi practic
constantasi independenta de factorii perturbatori, deci ansamblul sursa de alimentare -
stabilizator de tensiune poate fi privit ca o sursa de tensiune aproape ideala, cu o
rezistenta interna foarte mica.
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



49
Datorita acestei rezistente interne foarte mici, se reduce interactiunea nedorita
dintre diversii consumatori care se alimenteazain paralel de la aceeasi sursa de
alimentare, evitnd astfel producerea unor perturbatii grave in functionarea acestora.
Folosirea stabilizatoarelor este necesarasi in cazul alimentarii multora dintre
schemele electrice a caror functionare corecta implica o tensiune de alimentare
mentinuta riguros intre anumite abateri maximum admisibile.
Problema stabilizarii tensiunii de alimentare se pune in mod deosebit in cazul
aparatelor electronice de masura, a caror precizie de masurare este sensibil influentata
de stabilitatea tensiunii de alimentare.
In cazul cnd rezistenta de sarcina a stabilizatorului este constanta, curentul prin
aceasta va fi constant, deci stabilizatorul de tensiune in mod implicit joaca rolul unui
stabilizator de curent.
Datorita tensiunii variabile oferite de generatorul de tensiune, pentru alimentarea
invertorului s-a folosit un etaj intermediar de stabilizare a tensiunii. Acesta este
dimensionat sa asigure o tensiune stabilizata de iesire de:
U= 24V;
I= 40A; la o variatie a tensiunii de intrare de 10 V.
De mentionat faptul ca acest stabilizator se poate folosi numai pentru maxim 40
A iesire, deoarece peste aceasta limita pierderile in conductie devin foarte mari.
La generatoarele care asigura o tensiune de iesire constanta, dar si puteri mai
mari, se poate elimina intercalarea unui astfel de stabilizator.

Parametrii principali:
Tensiune de intrare: 25-35 V
Tensiune de iesire: 24 V
Curent maxim: 40A

Stabilizatorul este realizat din 5 circuite integrate LM338 puse in paralel, capabile
sa suporte fiecare 8A pentru o valoare a tensiunii de iesire intre 24 si 32V, si deci per
total valoarea de 40A necesara.
Pentru impartirea uniforma a curentilor pe cele 8 circuite integrate, s-au conectat
in serie cu iesirea acestora cte o rezistenta de 0,1 la 5W. De notat faptul ca aceste
stabilizatoare pot suporta, pe o durata maxima de 0,5 secunde, si in conditiile montarii
pe un radiator, curenti de pna la 12A fiecare, fiind deci compatibili cu sarcini ce
necesita curenti de pornire ridicati. Deasemenea, aceste circuite stabilizatoare detin prin
constructie circuite de protectie la suprasarcini si scurtcircuit, marind fiabilitatea
ansamblului general.
Valoarea tensiunii de iesire se regleaza prin comanda pe pinul 3 (ADJ), comanda
data de tranzistorul 2N2905.
Pentru realizarea stabilizarii tensiunii de iesire la variatiile att ale tensiunii de
intrare, ct si a sarcinii conectate, s-a folosit amplificatorul operational de mare precizie
LM308. Aceasta reglare se face prin setarea unei tensiuni de referinta pe intrarea
neinversoare (pinul 3) prin intermediul rezistentei R
5
si a potentiometrului TR
1
.
Aceasta valoare este comparata cu valoarea intrarii inversoare (pinul 2), valoare
preluata de pe divizorul de tensiune format din rezistentele R
6
, R
7
, R
8
si R
9
. La o variatie
a tensiunii de iesire, comparatorul va comanda curentul de baza a tranzistorului
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



50
2N2905, care la rndul lui va comanda intrarile de reglare ale circuitelor integrate
stabilizatoare LM338.
Datorita limitarii tensiunii de alimentare a circuitului integrat LM308 intre 2 si 20V,
s-a introdus un stabilizator de tensiune LM7818, pentru a alimenta amplificatorul
operational LM308 la o tensiune constanta de 18V, si a asigura astfel precizia
necesara.
Pentru a putea corecta variatiile de tensiune de la bornele de intrare, s-a
conectat la intrarea stabilizatorului doua condensatoare electrolitice de valori mari,
10.000F/63V, iar la iesire un condensator de 47F/63V.
Pentru netezirea formei de unda de intrare si iesire, s-au adaugat si doua
condensatoare de 100nF/100V. Desi ridica valoarea de cost a montajului foarte mult,
aceste condensatoare sunt necesare pentru o buna functionare a sistemului din care
fac parte.
Montajul mai contine si un led rosu inseriat cu o rezistenta R
10
, montate la iesirea
stabilizatorului, cu scopul semnalarii prezentei tensiunii.
De notat si faptul ca cele 5 rezistente de 0,1 montate in serie cu circuitele LM
se vor pozitiona la distanta fata de cablajul imprimat, deoarece disipa destul de multa
caldurain timpul functionarii, riscnd deteriorarea circuitelor. De asemenea, se va lua in
considerare si valoarea mare a curentilor vehiculati prin montaj, legaturile fiind facute cu
conductori dimensionati sa suporte cel putin 40A in mod continuu (se pot lega in paralel
doua conductoare de 4mm).
Datorita caldurii disipate de capsule in timpul functionarii in sarcina, s-a montat si
un ventilator de 80mm, pentru prevenirea intrarii in protectie termica a stabilizatoarelor
de tensiune LM338.
Schema ansamblului stabilizator a fost realizata cu ajutorul programului Multisim,
iar cablajul a fost realizat folosind programul Eagle v4.0.

















Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



51


Fig. 4.4. Schema ansamblu stabilizator de tensiune

Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



52

4.2.2. Redresor de tensiune - transforma energia electrica de curent alternativ
in energie electrica de curent continuu. In functie de natura elementelor componente,
redresoarele sunt:
- necomandate - realizate numai cu diode;
- semicomandate - realizate cu diode si tiristoare;
- comandate - realizate numai cu tiristoare.
Redresoarele necomandate asigura la iesire o tensiune continua de valoare
medie constanta. Redresoarele semicomandate si comandate asigura la iesire o
tensiune continua reglabila.
Redresoarele pot fi cu sau fara transformator. Cele fara transformator se
caracterizeaza prin simplitate, gabarit mic si pret redus. Desi prezinta aceste avantaje,
redresoarele fara transformator sunt utilizate pe scara redusa. Introducerea
transformatorului in circuitul energetic al redresoarelor permite rezolvarea urmatoarelor
probleme:
- transformarea tensiunii sursei, astfel inct sa fie in concordanta cu
tensiunea receptorului;
- transformarea numarului de faze (marirea numarului de faze) in scopul
netezirii tensiunii si a curentului redresat;
- obtinerea punctului de nul pentru circuitele de redresare cu conexiunea in
stea;
- izolarea retelei de curent alternativ de reteaua de curent continuu;
imbunatatirea formei curentului primar;
- realizarea redresoarelor cu scheme de redresare complexe.
Primul redresor, cel din figura 4.5, este alcatuit din transformatorul de retea T
1
,
puntea redresoare D
1
, tiristorii Q
1
si Q
2
, potentiometrul R
3
. Modul de functionare este
destul de simplu: din potentiometrul R
3
se seteaza o valoare limita a tensiunii de
incarcare a bateriei 28,5V, pentru baterii de 24V. In momentul conectarii bateriei de
incarcat (se considera ca aceasta este sub limita de incarcare), poarta tiristorului Q
1

este polarizata, iar acesta intrain conductie, incarcnd bateria conectataintre bornele +
si - . Odata ce valoarea tensiunii bateriei a ajuns la pragul stabilit de potentiometrul R
3
,
dioda zenner D
3
se deschide, provocnd intrarea in conductie a tiristorului Q
2
,
determinnd astfel o tensiune inversa destul de mare pe terminalele primului tiristor
pentru a-l bloca. Primul tiristor ramane in aceasta stare att timp ct bateria are o
valoare mai mare dect referinta impusa de potentiometrul R
3
.
Limitarea curentului la acest redresor este impusa doar de puterea
transformatorului, dimensionarea puntii redresoare si de parametrii nominali ai
tiristoarelor. Alegerea componentelor se face tinnd seama de curentul de incarcare pe
care vrem sail aplicam acumulatorilor. Rezulta ca pentru un curent de incarcare de 2A,
transformatorul trebuie sa fie dimensionat la o putere aparenta de 100VA. De
asemenea, puntea redresoare trebuie sa fie aleasa la un amperaj superior celui
necesar, in circuitul prezent fiind aleasa de 10A la 100V, pentru a lucra intr-un regim
termic normal (~30
0
C).
Pentru a putea lucra in mod constant cu un curent de 2A, tiristorul Q
1
a fost ales
ca fiind de tipul TYN808 (8A la 80V), iar cel de-al doilea tiristor de tip BT151 (2A la
500V).
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



53
Pentru a semnala incarcarea completa, montajul a fost prevazut cu un led
indicator de 24V/2W, care se aprinde in momentul iesirii din conductie a tiristorului Q
1
.
Acest redresor va fi incorporat in invertorul de tensiune, intrnd automat in functie in
momentul trecerii pe sistemul de distributie national.
Al doilea redresor, care asiguraincarcarea bateriei pe durata functionarii
generatorului, este identic cu primul redresor, singurele modificari constnd in
eliminarea transformatorului de tensiune si a puntii redresoare, precum si adaugarea
unui condensator de 2200 F/63V, pentru a putea minimiza efectele variatiei de
tensiune de intrare.


Figura 4.5. Schema electrica redresor



4.2.3. Invertor de cc-ca este un dispozitiv folosit pentru a produce tensiune
alternativa din tensiune continua, modificnd parametrul de intrare U
i
constant, in
parametrii de iesire U
e
si f
e
constanti.
Majoritatea invertoarelor realizeaza aceasta prin convertirea tensiunii continue in
tensiune alternativa, urmnd ridicarea acesteia printr-un transformator. Scopul este
acela de a efectua aceste conversii ct mai eficient posibil, astfel inct cea mai mare
parte a tensiunii continue sa fie transformata in tensiune alternativa, fara pierderi
termice si de comutatie prea mari.
Circuitele moderne folosesc scheme ca cea aratata in figura 4.6. Tensiunea
continua este transformata cu ajutorul a doua perechi de mosfet-uri (denumite si
comutatoare statice). Tensiunea continua este conectata la priza mediana a primarului
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



54
unui transformator, in timp ce fiecare dintre mosfeturi se conecteazaintre o terminatie a
infasurarii primare a transformatorului si masa.




Fig. 4.6. Schema generala invertor

Actionnd cele doua comutatoare statice alternativ,curentul circula prin cele
douainfasurari ale transformatorului, producnd un flux magnetic alternativ in
infasurarea secundara (raportul de transformare intre cele doua infasurari este de
aproximativ 10:1).
Mosfet-urile sunt folosite ca si comutatoare statice deoarece in pozitia deschis
au o impedanta tinznd la ,iar in pozitia inchis sunt foarte aproape de scurtcircuit
(doar ctiva miliohmi). In practica, sunt cteva mosfet-uri conectate in paralel pentru a
putea suporta curentii care apar in circuit, totusi putndu-se considera ca un singur
mosfet.
Deoarece mosfet-urile sunt folosite intr-un ciclu inchis-deschis, acest tip de
invertor nu produce o tensiune sinusoidala pura la iesire, comparabila cu cea de
distributie nationala.
Forma tensiunii de iesire este de fapt un sir de impulsuri dreptunghiulare
alternative. Totusi, latimea pulsurilor si spatiul dintre ele sunt alese in asa fel inct
media lor sa fie egala cu tensiunea de 220 V. Foma de unda rezultanta se numeste
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



55
sinusoida modificata, multe din echipamentele obisnuite putnd sa functioneze in
parametri normali. Dezavantajul constain faptul ca tensiunea de iesire nu contine doar
armonica principala, ci si pe cele de rang superior, unele echipamente fiind
nefunctionale datorita acestora.
Reglarea tensiunii de iesire se face printr-un procedeu numit modulatie in durata
MID (PWM) si este realizat de obicei printr-un sistem de reglaj in buclainchisa asupra
tensiunii sau curentului de la iesirea invertorului.
La o crestere a sarcinii aplicate invertorului, se realizeaza o modificare a latimii
pulsurilor de comanda a mosfet-urilor, corectnd astfel valoarea mediata a tensiunii de
iesire. Procedeul are anumite limitari, ajungnd (in momentul unei suprasarcini) sa
emita la iesire un semnal de forma dreptunghiulara.
Unele tipuri de invertoare au incorporat un pornitor pentru a permite
echipamentelor de tip motor sa porneasca fara a intra in regim de protectie automata
(curentul de pornire al acestor echipamente fiind de aproximativ
Ip = 3...10 In ).
Chiar si in cazurile acestea, multe aplicatii nu sunt compatibile cu invertoarele de
tensiune, deoarece curentul de pornire necesar este mult peste posibilitatile de
generare ale invertorului, existnd pericolul defectarii acestuia.
Desi dimensionarea invertoarelor de tensiune se face pentru sarcini rezistive,
majoritatea sarcinilor suportate sunt de tip inductiv sau capacitiv, aceste sarcini
impunnd probleme deosebite in functionarea invertoarelor.
Datorita componentelor inductive, se produc vrfuri de tensiune care pot fi
transferate prin intermediul transformatorului de putere mosfet-urilor care realizeaza
conversia de energie.
Riscul este minim in momentul cnd mosfet-urile se aflain stare de conductie, dar
devine maxim in momentul in care sunt in repaos. Din acest motiv se monteaza diode
zenner de mare putere intre iesirile mosfet-urilor si masa.
O alta solutie constain montarea de diode de mare putere ultrarapide conectate
intre fiecare capat al infasurarilor primare si un condensator electrolitic de mare
capacitate, care se incarca la dublul potentialului sursei de alimentare a invertorului.
In momentul aparitiei unei tensiuni inverse superioare gradului de incarcare a
condensatorului, diodele intrain conductie si condensatorul absoarbe vrfurile de
tensiune.
Invertorul de putere proiectat este un invertor in semipunte monofazat, realizat
pe baza tehnologiei de comanda MID (PWM). Structura invertorului este realizatain jurul
microcontrolerului PIC16F84. Invertorul are o constructie simplasi robusta, dimensionat
sa suporte sarcini cu caracter puternic inductiv sau capacitiv, fiind alcatuit din doua
module de baza comandasi putere - care vor fi discutate in cele ce urmeaza.

Specificatii:
Tensiune de intrare: 24Vcc
Tensiune de iesire: 220Vca 50Hz
Putere nominala: 2500 VA
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



56
Datorita comenzii bancurilor de mosfet-uri in unda qvasirectangulara, forma de
iesire a tensiunii invertorului este de tip sinusoida modificata, invertorul putnd fi folosit
in domenii de sensibilitate redusa, nerecomandndu-se folosirea pentru aparataj
medical, de precizie ridicata sau in sisteme de etalonare.

Modulul de comanda
Este compus dintr-un etaj detector de tensiune, un convertor pe 8 biti ADC0831,
trei stabilizatoare de tensiune de 5, 6 si 12 Vcc pentru alimentarea circuitelor integrate
din sistem si producerea valorilor de referinta pentru etajele de suprasarcinasi de
reglare, si, cel mai important, dintr-un microcontroler PIC16F84. Fata de proiectele
clasice cu circiute integrate, acest modul are un avantaj si un dezavantaj principal:
avantajul constain faptul ca realizarea fizica a modulului de comanda necesita foarte
putine componente, reducnd astfel costurile implicite, iar dezavantajul constain faptul
ca microcontrollerul necesita un program elaborat (prezentat in punctul 5.3.1) pentru
comanda mosfet-urilor si realizarea functiilor de protectie la suprasarcinasi ajustare
automata a frecventei si tensiunii de iesire. Se poate considera ca acest program este
cel mai important factor din cadrul invertorului.

Functionarea modulului de comanda
In momentul alimentarii circuitelor invertorului, tensiunea de iesire generatain
prima faza modulul de putere este sesizata de etajul detector de tensiune, format dintr-
un transformator T2 (avnd rol si de separatie galvanica) auxiliar conectat la iesirea
invertorului, avnd o tensiune de iesire de 9Vca. Aceasta tensiune este redresata de o
dioda 1N4001, si apoi integrata de un condensator de 10F. Prin esantionarea in
acelasi punct al pantei tensiunii alternative, microcontrolerul are posibilitatea de a
estima valoarea tensiunii de iesire prin intermediul convertorului pe 8 biti ADC0831.
Acest tip de convertor a fost ales pentru modul de lucru serial, necesitnd doar o intrare
de 3 pini la nivelul microcontrolerului (18 pini), marind astfel posibilitatile de lucru ale
acestuia. Valoarea tensiunii de iesire este masurata cu o aproximatie de 2,1 V din
tensiunea de 220 Vca, valoare considerata acceptabila, incadrndu-se in limita de
eroare de 10%.
Microcontrolerul functioneaza la o frecventa de tact de 3.072 MHz, generata de
un cristal de quartz conectat intre pinii OSC1 si OSC2. Aceasta frecventa de tact este
aleasa pentru a mentine o frecventa a tensiunii de iesire de 50Hz.
Algoritmul de calcul pentru producerea modulatiei MID produce un puls variabil
pe iesirile RB6 si RB7 responsabile pentru comandarea mosfeturilor, puls ce
variazaintre 5 si 8.2 milisecunde. Latimea pulsurilor depinde de reglajul necesar la
iesire, tensiunea mentinndu-se constanta prin marirea sau micsorarea latimii pulsului
de comanda. Forma de modulatie MID a fost aleasain primul rnd pentru posibilitatea
reglarii tensiunii de iesire; daca pulsul ar fi setat pentru a produce o tensiune fixa la
iesire de 220 Vca, in momentul cuplarii sarcinii, aceasta s-ar reduce drastic, curentul ar
creste necontrolat, putnd conduce la defecte majore. Rezulta ca sistemul se comporta
ca un regulator de tensiune, mentinnd tensiunea constanta pe masura ce sarcina
variaza.
Pulsul produs la iesirea transformatorului de putere al invertorului (considernd
un puls din tensiunea mediata) este produs prin comandarea perechilor de mosfet-uri
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



57
cu doua semnale dreptunghiulare in antifaza. Primul puls de comanda este fix, pe o
perioada de 1/240 dintr-o secunda (un sfert dintr-un ciclu de comanda complet). Pe
durata acestui puls, convertorul pe 8 biti este citit, calculndu-se al doilea puls. Se
realizeaza astfel un sistem de reactie in buclainchisa cu cstig unitar. Odata ce timpul
alocat primului puls ia sfrsit (dupa cum este setat de TMR0 in microcontroler), un puls
de latime variabila este generat. Acest puls poate fi extins intre 0 si 4 milisecunde, fiind
generat pe baza calculelor precedente. Dupa evolutia acestui puls, primul banc de
mosfet-uri este inchis, microcontrolerul alocnd inca 1/240s timp mort necesar
recuperarii de energie. Pulsul total poate varia acum pe o singura ramura a puntii de
mosfet-uri intre 50 si 97% din ciclul unei jumatati de perioade. Procesul se repetasi
pentru a doua ramura a puntii de mosfet-uri, cu un puls identic, pentru a produce o
sinusoida simetrica la iesirea invertorului.
Prin programarea existenta, microcontrolerul include si o detectie de
suprasarcina. In cazul in care sarcina este constituita dintr-un motor, curentul consumat
de acesta la pornire tinde sa depaseasca posibilitatile de generare ale invertorului
(curentul de pornire poate sa depaseasca de 10 ori curentul nominal). In timpul pornirii
motorului, frecventa pulsurilor de comanda atinge maximul, insa tensiunea la bornele de
iesire ale invertorului scade, datorita curentului mare cerut (dacain mod normal la
iesirea transformatorului de 220V curentul maxim este de 10A pentru o putere de
2500VA, in cazul pornirii unui motor se poate ajunge la 50-60A). Microcontrolerul
sesizeaza aceasta cadere de tensiune ca pe o suprasarcina, insa asigura, pentru o
perioada scurta de timp, de maxim 6 secunde, functionarea in acest mod, permitnd
pornirea motorului.
Microcontrolerul mai furnizeaza semnale pentru trei leduri de stare (alarma,
suprasarcinasi starea PWM), o comanda pentru corectarea factorului de putere prin
conectarea pe iesirea invertorului a unui condensator si o comanda pentru un releu de
putere, pentru conectarea sarcinii la invertor. Acest releu este comandat dupa un timp
de 5 secunde de la alimentarea circuitelor invertorului.

Modulul de putere
Este compus dintr-un etaj de comanda, un etaj limitator de curent, etajul de
putere si etajul de iesire tensiune.

Functionarea modulului de putere
Mosfet-urile de putere nu sunt comandate direct de iesirile de comanda ale
microcontrolerului, datorita faptului ca, desi valoarea semnalului de comanda la iesirile
RB
6
si RB
7
este de 5V nominal, scade in sarcina la aproximativ 3.5V. De aceea,
semnalele de comanda de la microcontroler sunt aplicate unot tranzistori TIP120, care
asigura o comanda de joasa impedanta mosfeturilor, intr-o plaja de 0-10V, realiznd
completa saturatie a acestora (si determinnd micsorarea pierderilor prin comutatie).
Fiecare banc de mosfeturi este conectat intre sfrsitul unei infasurari a transformatorului
de putere (figura 5.3.2) si masa. Pentru a putea suporta cei 109A pentru o putere
constanta de 2500 VA, s-au ales cte 4 mosfeturi FS70SMJ-06 (IRF2807), cu
parametrii R
DS
=7m, U
nom
=60V, I
GS
=70A in paralel pe fiecare banc, intre emitorul
tranzistorilor de comandasi grila mosfeturilor inseriindu-se rezistente de 110O pentru
distribuirea egala a sarcinii. La fiecare impuls dat de microcontroler, mosfet-urile intrain
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



58
conductie, punnd la masa practic (impedanta serie DS fiind foarte mica) infasurarea
transformatorului de care sunt legati. Alternnd aceste comutari, se obtin in secundarul
transformatorului forma de undasi valoarea tensiunii nominale cerute.
Pentru protectia mosfet-urilor la vrfuri de tensiuni inverse, datorate sarcinilor cu
caracter puternic inductiv, s-au montat, in paralel cu mosfeturile, cte 12 diode zenner
1N5357. Acestea preiau tensiunile tranzitorii trecute dinspre sarcina spre invertor prin
intermediul transformatorului de tensiune.
Inclus in modulul de putere exista un limitator de curent. Acesta este format din
rezistenta de 0,0033O, doua tranzistoare TIP120, un comparator LM339 si un
potentiometru de reglaj a limitarii curentului. In momentul ajungerii valorii curentului din
invertor la o valoare de prag (pentru o putere de 2500VA, valoarea curentului de prag
este de 140A), valoarea referintei pozitive a comparatorului LM 339 depaseste valoarea
referintei negative setate de semireglabilul SR1, comandnd deschiderea
tranzistoarelor T1 si T2, anulnd astfel comanda asupra mosfet-urilor. Acest limitator
este foarte util in cazurile de modificare gresita a programului microcontrolerului, cnd
apare posibilitatea de comanda simultana a ambelor bancuri de mosfeturi, curentii din
sursa putnd depasi 1 kA (practic sursa sau bancul de baterii explodeaza).
Etajul de iesire este compus din transformatorul de iesire, condensatorul de
corectare a factorului de putere, ventilatorul pentru racirea componentelor active si
lampa de prezenta tensiune.
Datorita modului de programare al microcontrolerului, condensatorul pentru
corectarea factorului de putere va fi activat prin iesirea RB
5
la detectarea unor sarcini
de peste 500W cu caracter puternic inductiv, permitnd mentinerea valorilor
parametrilor de iesire in plaja de abatere admisibila.
Datorita puterii mari cerute, transformatorul ridicator de tensiune va fi
dimensionat lund in considerare urmatoarele considerente:
Infasurarea primara va fi dimensionata la o tensiune de 2x24V, cu un curent de
150A (se supradimensioneaza pentru a evita functionarea la saturatie);
Infasurarea secundara va fi dimensionata la o tensiune de 220V, cu un curent de
11A;
Se va folosi un miez feromagnetic din tole de ferite de putere tip PQ3230, pentru
a minimiza perderile de histerezis si prin curenti turbionari;
Pentru infasurari, se vor folosi conductoare de Cu, avnd o izolatie adecvata
curentilor suportati;
Dupa asamblarea tolelor, se vor rigidiza cu lac pe baza de rasini epoxidice
pentru a evita aparitia vibratiilor.


Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



59


Fig. 4.7. Schema de comanda invertor cc-ca

Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



60


Fig. 4.8. Schema de putere invertor cc-ca
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



61


- Programul utilizat pentru microcontrolerul PIC16F84
;* INVERT7.ASM PIC PWM Invertor DC-AC
;* Genereaza o forma de unda PWM de 50 Hz
;* Incepe la o latime a pulsului de maxim 0,5 si utilizeaza esantionarea data de ADC0831.
;* Tensiune de iesire alternativa, cu corectarea factorului de putere
;*
;* Versiune originala - M. Csele 96/12/04 version 7: 98/12
;*
;* Hardware: Adapted for PIC Applications PCB with on-board ADC0831
;*
;* RA0 = ADC DATA
;* RA1 = ADC CLK
;* RA2 = ADC CS
;* RA3 = Iesire alarma (Pornire si Oprire)
;* RA4 =Shutdown Input (Active Low)
;*
;* RB0 = Transmisie seriala
;* RB1 = Conectare CFP la sarcini peste 500VA
;* RB2 = LED Eroare activat la probleme aparute in sistem
;* RB3 = LED Suprasarcina
;* (Intermitent rapid = suprasarcina acceptata)
;* (Constant = Vout < 214V la o latime maxima a pulsului de comanda)
;* (Intermitent incet = oprire dupa 6 secunde de suprasarcina)
;* RB4 = Stare PWM schimbare a latimii pulsului datorita fluctuatiilor de tensiune
;* RB5 =Releu principal alimentat
;* RB6 = Comanda banc 2 de mosfet-uri
;* RB7 = Comanda banc 1 de mosfet-uri


4.2.4. Specificatii de material
1. Stabilizatorul de tensiune

Rezistente:
- R
1
, R
2
, R
3
0,1 5W
- R
4
100
- R
5
150 ,
- R
6
, R
8
330
- R
7
, R
9
4,7 k
- TR
1
1 k
Condensatoare:
- C
1
, C
2
10000 F/63V
- C
3
, C
5
100 nF
- C
4
200 pF
- C
6
47 F/63V
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



62

Circuite Integrate:
- CI
1
, CI
2
, CI
3
LM338
- CI
4
LM7818CT
- CI
5
LM308M
- Q
1
TN2905A



2. Redresorul pentru incarcarea bateriilor

Rezistente:
- R
1
470
- R
2
1,2 k
- R
5
150 ,
- R
4
10 k
- R
3
4,7 k
Condensatoare:
- C
1
470 F/50V


Tiristoare:
- Q
1
TYN808
- Q
2
BT151

Diode:
- D
1
1N4001
- D
3
PL6V8


3. Modulul de selectare a tensiunii invertorului

Rezistente:
- R
1
470
- R
3
1 k
- R
4
1 k
Relee:
- K
1
Releu 1A 24V
- K
2
, K
3
Releu 50A 12V


Tranzistoare:
- Q
1
BC546BP

Diode:
- D
1
BZV55-B20
- D
2
1N4001
- 1 Led verde, 1Led rosu









Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



63

4. Invertorul de tensiune

Datorita faptului ca pe schemele invertorului de tensiune componentele sunt trecute la
valoare nominala, se vor detalia cantitativ in cele ce urmeaza:


Rezistente:
- 3x 10 k SR
- 4x 1 k
- 1x 2,2 k
- 2x 1
- 9x 110 1%
- 2x 470
- 2x 220 1%
- 2x 150 1%
- 2x 4,7 k
- 1x 3,3 k
- 1x 10 k
- 1x 15 k
- 1x 0,0033 75W (sau 15x 0,05
5W in paralel)
- 1x 33 k

Relee:
- 2x Releu 70A 24V
- 1x Releu 25A 24V

Condensatoare:
- 2x 10 F/50V
- 2x 15 pF
- 3x 0,1 F/50V
- 1x 1000 F/50V
- 1x 150 F/50V
- 1x 6,8 F/50V
- 1x 30 F/400Vca


Tranzistoare:
- 6x TIP120
- 1x 2N2222
- 8x FS70SMJ-06 sau IRF2807

Diode:
- 5x 1N4007
- 2x PL15V
- 24x 1N5357
- 2x Led rosu
- 2x Led galben
- 2x Led verde

Circuite Integrate:
- 1x PIC16F84
- 1x ADC0831
- 1x LM7812
- 1x LM7805
- 1x LM7806
- 1x LM339

Protectii:
- 1x Siguranta 160A
- 1x Siguranta 3A
- 1x Intreruptor C60N-C16

Transformatoare:
- Primar 2x24V 150A, Secundar 220V 11A 1 bucata
- 1x 220V/9V

Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



64

4.2.5. Selectarea automata a sursei de alimentare a invertorului

Etajul intermediar intre generator si consumator prezentat pna acum a fost
conceput pentru a asigura alimentarea cu energie electrica a unui consumator izolat,
sau pentru a reduce costurile datorate conectarii la sistemul energetic national.
Deasemenea, s-a impus ca o conditie de realizare functionarea complet automata a
sistemului, permitnd astfel montarea in locatii fara personal specializat sau avnd
cunostinte minime in domeniul energeticii. Din aceasta conditie de realizare se
desprinde necesitatea functionarii automate a sistemului, fara a fi necesara interventia
unui operator uman.
Pentru a putea functiona la parametri nominali, sistemul se bazeaza pe
tensiunea variabila preluata de la bornele generatorului eolian, tensiune corelata cu
viteza vntului ce actioneaza acest generator. Totusi, exista perioade cnd conditiile
atmosferice nu permit mentinerea unei tensiuni minime la bornele generatorului,
scaderea acestei tensiuni ducnd la cresterea curentului in invertor, si posibil la
defectarea acestuia. Pentru a preveni o asemenea situatie, as-a proiectat un circuit de
comanda (figura 4.9.) la tensiune minima, pentru comutarea pe bancul de baterii.
Comutarea se face intr-un interval de aproximativ 4 milisecunde, trecerea de la
stabilizator la baterii fiind insesizabila la nivelul sarcinii. Deasemenea, acest circuit mai
comandasi trecerea automata pe SEN (acolo unde este cazul), in eventualitatea
descarcarii bateriilor.

Functionarea circuitului

Circuitul este realizat dintr-o dioda zenner de 20V, un tranzistor BC 547, o
rezistenta de 1k si o dioda 1N4007. La o tensiune de intrare a circuitului de 24V, dioda
zenner intrain conductie inversa, stabilind un curent de 30mA in baza tranzistorului,
suficient pentru polarizarea acestuia si comandarea releului K
1
, care comanda la rndul
lui releele K
3
si K
2
, determinnd conectarea iesirii stabilizatorului de tensiune cu intrarea
invertorului de tensiune. La o valoare a tensiunii stabilizatorului mai mica de 20 V
(valoare stabilita de tipul diodei zenner), dioda D
1
se blocheaza, intrerupnd
alimentarea releului K
1
, si implicit conectnd intrarea invertorului de tensiune la bancul
de baterii. Releul K
1
este comandat automat la revenirea tensiunii de 20V.
In cazul in care tensiunea la baterii scade sub un nivel limita, sau valoarea
tensiunii de iesire a invertorului scade sub un prag limita impus unui releu de minima
tensiune(de tip RMV 400); acesta din urma declanseaza trecerea automata la SEN
(acolo unde este cazul).





Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



65

Fig. 4.9. Schema electrica circuit comanda ( selectare sursa de alimentare invertor )

Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



66

4.3. Stocarea energiei eoliene

Datorita proiectarii sistemului eolian pentru zone in care sistemul energetic
national nu are acoperire, se evidentiaza necesitatea existentei unui banc de
acumulatori pentru a sustine un consum minim pe perioadele in care conditiile meteo
sunt nefavorabile folosirii generatorului eolian.
Pentru o putere instalata de 2500W, acest banc trebuie dimensionat pentru 4-
6000W, deci in medie 350Ah. Aceasta putere se obtine prin legarea in paralel a ctorva
acumulatoare pe baza de Pb obisnuite, sau folosirea unor acumulatoare speciale pe
baza de gel.
Depinznd de tipul acumulatorilor folositi, curentul de incarcare care trebuie
asigurat este de 1/20*In pe o perioada de 20 ore, sau 1/10*In, pe o perioada de 10 ore.
Problemele apar datorita puterii mari rezultate din dimensionarea bancului de baterii,
curentii de incarcare trebuind sa atinga valori destul de ridicate (17,5A pentru 1/20*In,
35A pentru 1/10*In sau 75A pentru 1/5*In), la o tensiune de incarcare constanta.
Rezulta deci ca redresoarele folosite trebuie sa asigure att reglajul in curent, ct si in
tensiune. De retinut faptul ca este necesara o schema care nu necesita interventia si
supravegherea operatorului uman, fiind necesar un reglaj automat al incarcarii
acumulatorilor.
In sistemul de fata s-au folosit doua acumulatoare pe baza de Pb legate in serie,
cu o capacitate nominala de 170 Ah la 12V. Pentru incarcarea acumulatorilor, sunt
necesare doua redresoare de tensiune, unul fiind alimentat de la generator, iar cel de-al
doilea de la reteaua nationala (acolo unde este cazul).
Situatia actuala de pe piata energiei electrice ofera oportunitati pentru sistemele
de stocare a energiei(SSE) in care se poate stoca o anumita cantitate de energie cu
scopul de a fi restituita ulterior.
Stocarea energiei joaca un rol esential in reteaua de alimentare cu energie
electrica, pentru asigurarea unui management mai eficient al resurselor de care se
dispune. In combinatie cu sistemele de producere a energiei electrice prin conversia
energiilor regenerabile, SSE pot creste valoarea energiei electrice generata de
centralele eoliene, furniznd energie in momentele de vrf si acumulnd energie in
momentele cnd cererea de energie este redusa.
Strategic plasate, SSE pot creste gradul si eficienta de utilizare a sistemului
existent de transmisie si distributie a energiei electrice. SSE pot fi utilizate pentru a
reduce vrfurile de sarcina dintr-o statie de alimentare cu energie electrica, ceea ce
duce la eliminarea centralelor de vrf si o mai buna utilizare a centralelor de regim
permanent. De asemenea, SSE servesc la asigurarea calitatii energiei electrice, in
cazul, fluctuatiilor de frecventa, a supratensiunilor, a scaderilor de tensiune si chiar a
intreruperii totale a alimentarii cu energie de la centrala sau de la statia de alimentare.
In ultimii ani, nevoia de a gasi solutii ct mai eficiente de stocare a energiei a
renascut interesul pentru acumularea energiei in volanti de inertie. Prin urmare, au
aparut sistemele inertiale de stocare a energiei (SISE), formate dintr-un volant de inertie
cuplat la o masina electrica. Volantii de inertie sunt elemente de stocare a energiei sub
forma de energie cinetica. Daca masina electrica functioneazain regim de motor,
volantul este accelerat si acumuleaza energie cinetica. Cnd masina electrica
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



67
functioneaza in regim de generator, aceasta frneaza volantul transformndu-i energia
cinetica in energie electrica.
Astazi, este posibil sa se construiasca volanti capabili sainmagazineze energia la
densitati de 4 - 5 ori mai mari dect bateriile electrochimice. De asemenea, densitatea
de putere este de peste 30 de ori mai mare la volanti. Alte avantaje ale SISE sunt rata
mare de transfer a energiei, posibilitatea de a functiona in regimuri dinamice rapide,
numarul ridicat de cicluri incarcare / descarcare, durata mare de viata, fiabilitate
ridicata, lipsa poluarii, etc. in concluzie, este posibil sa se construiascabaterii
electromecanice", bazate pe stocarea energiei in volaori de inertie, mai eficiente
dect bateriile electrochimice conventionale.

Tabel nr. 4

PERFORMANTE BATERII
ELECIROCHIMICE
SISE
Durata de functionare
Fiabilitate
Timp de reincarcare
Poluare
Pret
Densitate de putere[W/Kg]
Densitate de
energie[Wh/Kg]
2-8ani
scazuta
10-15 ore
poluante
0,30 $/Wh
150

10-40
> 26 ani
ridicata
10 s cteva ore
nepoluante
1 $/Wh
5000
>50

Pentru ameliorarea factorului de putere al instalatiei, se conecteaza baterii de
condensatoare, ce sunt constituite din trei baterii de condensatoare monofazate,
conectate in triunghi. Bateriile de condensatoare asigurasi compensarea puterii reactive
consumate (ca o medie, tinnd cont de neregularitatile vntului). Energia reactiva este
necesara masinilor asincrone pentru magnetizare. Astfel, bateriile de condensatoare
(surse de energie reactiva) asigura local energia necesara magnetizarii, ameliornd
astfel factorul de putere global al eolienei.
In cazul functionarii autonome a eolienelor, bateriile de condensatoare sunt
indispensabile pentru asigurarea energiei reactive necesare magnetizarii masinii.











Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



68
Capitolul V: Concluzii

Avantaje
In contextul actual, caracterizat de cresterea alarmanta a poluarii cauzate de
producerea energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce in ce mai importanta
reducerea dependentei de acesti combustibili.
Energia eoliana s-a dovedit deja a fi o solutie foarte buna la problema energetica
globala. Utilizarea resurselor regenerabile se adreseaza nu numai producerii de
energie, dar prin modul particular de generare reformuleaza si modelul de dezvoltare,
prin descentralizarea surselor. Energia eoliana in special este printre formele de energie
regenerabila care se preteaza aplicatiilor la scara redusa.
Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substante poluante si
gaze cu efect de sera, datorita faptului ca nu se ard combustibili.
Nu se produc deseuri. Producerea de energie eoliana nu implica producerea nici
a unui fel de deseuri.
Costuri reduse pe unitate de energie produsa. Costul energiei electrice produse
in centralele eoliene moderne a scazut substantial in ultimii ani.
Costuri reduse de scoatere din functiune. Spre deosebire de centralele nucleare,
de exemplu, unde costurile de scoatere din functiune pot fi de cteva ori mai mare
dect costurile centralei, in cazul generatoarelor eoliene, costurile de scoatere din
functiune, la capatul perioadei normale de functionare, sunt minime, acestea putnd fi
integral reciclate.

Dezavantaje
La inceput, un important dezavantaj al productiei de energie eoliana a fost pretul
destul de mare de producere a energiei si fiabilitatea relativ redusa a turbinelor. In
ultimii ani, insa, pretul de productie pe unitate de energie electrica a scazut drastic,
ajungnd pna la cifre de ordinul 3-4 eurocenti pe kilowatt ora, prin imbunatatirea
parametrilor tehnici ai turbinelor.
Un alt dezavantaj este si "poluarea vizuala" - adica, au o aparitie neplacuta - si
de asemenea produc "poluare sonora" (sunt prea galagioase). Altii sustin ca turbinele
afecteaza mediul si ecosistemele din imprejurimi, omornd pasari si necesitnd terenuri
mari virane pentru instalarea lor.
Argumente impotriva acestora sunt ca turbinele moderne de vnt au o aparitie
atractiva stilizata, ca masinile omoara mai multe pasari pe an dect turbinele si ca alte
surse de energie, precum generarea de electricitate folosind carbunele, sunt cu mult
mai daunatoare pentru mediu, deoarece creeaza poluare si duc la efectul de sera.
Un dezavantaj practic este variatia in viteza vntului. Multe locuri pe Pamnt nu
pot produce destula electricitate folosind puterea eoliana, si din aceasta cauza energia
eoliana nu este viabilain orice locatie.

In primul capitol sunt abordate o serie de probleme privind necesitatea,
structura si obiectivul prezentului proiect.
Datorita conditiilor climaterice favorabile si a costurilor mari pentru producerea
energiei electrice din tara noastra, se evidentiaza necesitatea cercetarii si implementarii
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



69
unor sisteme eoliene de producere a energiei electrice; deasemenea, tinnd cont de
problemele tehnice si economice care apar la alimentarea unor consumatori izolati, se
pune problema dimensionarii unui sistem compact, de mica putere, pentru alimentarea
acestor consumatori in zone in care sistemul energetic national nu are acoperire.
Capitolul doi prezinta tipuri de eoliene, parti componente si modalitati de
montaj. Dat fiind interesul tot mai mare pentru energiile regenerabile pe plan mondial,
se cauta solutii constructive noi, care sa satisfaca atat cerinte economice cat si cerinte
tehnice pentru partile componente a centralelor eoliene.
In capitolul trei sunt dimensionate elementele mecanice ale turbinei in functie
de necesarul de energie la consumator si de conditiile locatiei in care este amplasata
centrala eoliana ( respectiv zona de deal unde vantul are o viteza medie > 4 m/s in
mare parte a anului ).
Capitolul patru prezinta elementele sistemului electric, dimensionarea si modul
lor de lucru , plecand de la generator si pana la componentele care controleaza ,
regleaza si convertesc energia electrica produsa de turbina eoliana si o aduc
consumatorului la parametri necesari functionarii.



Fig. 5.1. Centrala eoliana casnica

Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



70
Capitolul VI: Protectia muncii in instalatiile de joasa si medie
tensiune

Datorita curentilor mari, de ordinul sutelor de amperi, prezente in montajul
realizat, se vor respecta urmatoarele reguli de protectia muncii:

Art. 795. Controlul si supravegherea instalatiilor de joasa tensiune se face de
catre electricianul care se ocupasi cu instalatiile de inalta tensiune sau de un electrician
special desemnat in acest scop.

Art. 797. In timpul controlului se va urmarii ca partile metalice ale instalatiilor,
care in mod accidental ar putea fi puse sub tensiune, sa fie legate la instalatia de
protectie.
In timpul controlului facut de o singura persoana, acesteia ii este interzisa
demontarea ingradirilor de protectie.

Art. 798. Electricianul care face control va fi dotat cu indicator de joasa tensiune
pe care-l va folosi inainte de a atinge cu mna libera partile metalice ale instalatiei sau
echipamentului metalic.

Art. 800. Cnd se descopera un conductor al unei linii de joasa tensiune rupt,
cazut la pamnt sau care atrna, persoana care face controlul trebuie sa foloseasca
manusile electroizolante si cu clestele patent sa taie acest conductor, pentru a nu
prezenta un pericol pentru trecatori, sau sa organizeze paza lui si sa anunte echipa de
intretinere sau de avarii pentru inlaturarea defectului.

Art. 801. Persoanele care executa supravegherea periodica a liniei nu trebuie in
nici un caz sa se atinga de un conductor cazut la pamnt dect dupa ce s-a convins ca
acest conductor nu este al unei linii de inalta tensiune.

Art. 806. Manevrarea separatoarelor si intreruptoarelor se executa cu manusi
electroizolante, stnd pe un covoras de cauciuc dielectric sau pe un podet izolant.

Art. 815. Din punctul de vedere al masurilor de securitate, lucrarile care se
executain instalatiile electrice de joasa tensiune se impart in trei categorii:
- lucrari cu scoaterea totala de sub tensiune a instalatiei;
- lucrari cu scoaterea partiala de sub tensiune a instalatiei;
- lucrari sub tensiune.






Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



71
Art. 816. Prin lucrare cu scoaterea totala de sub tensiune a instalatiei se intelege
o lucrare executataintr-o incapere in care au fost scoase de sub tensiune toate partile
aflate normal sub tensiune, cu exceptia circuitelor pentru iluminat interior.

Art. 817. Prin lucrare cu scoaterea partiala de sub tensiune se intelege o lucrare
care se executaintr-o incapere in care este scoasa de sub tensiune numai o anumita
parte a instalatiei si anume partea la care se executa lucrarea.

Art. 819. Pentru lucrarile care se executa cu scoaterea partiala sau totala de sub
tensiune a instalatiei trebuie luate urmatoarele masuri tehnice de pregatire a locului de
munca, in ordinea indicata mai jos:
- se executa scoaterile necesare de sub tensiune si se iau masuri care
saimpiedice punerea in functiune a partilor din instalatie, prin care s-ar putea da
tensiune la locul de munca, (blocarea mecanica etc);
- se monteazaingradiri provizorii si se aseaza placi avertizoare;
- se leaga la instalatia de protectie (prin legarea la pamnt sau la nul)
dispozitivele mobile de scurtcircuitare si legare la pamnt si se verifica lipsa tensiunii in
partea instalatiei unde urmeaza sa se execute lucrarile;
- se leaga la instalatie dispozitivele de scurtcircuitare si legare la pamnt mobile,
imediat dupa ce s-a efectuat verificarea lipsei de tensiune.

Art. 822. In locul in care se va executa lucrarea, trebuie sa fie scoase de sub
tensiune:
- partile aflate sub tensiune, la care se va executa lucrarea;
- partile aflate sub tensiune, care se gasesc la o distanta mai mica de 0,35 m de
locul de munca.
Partile sub tensiune care se gasesc fata de locul de munca la distante de 0,35 m
sau mai mare pot ramne in functiune, insa trebuie ingradite.

Art. 823. Scoaterea de sub tensiune trebuie facutain asa fel, inct siguranta
executarii operatiei sa fie perfecta. Pentru aceasta, scoaterea de sub tensiune se face
prin manevrarea intrerupatoarelor si scoaterea sigurantelor.














Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat



72



Bibliografie:



[1]. Dimensiuni contemporane ale dezvoltarii durabile si
competitive;Prof.univ.dr. Dumitrache Caracota.
[2]. Energia vntului, Vlad Ilie,1982
[3]. Energia-problema globala. - Wolf, H. Ed Tehnica, Bucuresti,1997
[4]. Reductoare Armonice - Liviu Palaghian, Iulian-Gabriel Birsan, 1996
[5]. Rosu Emil, Etienne Millent Convertoare statice de putere, Ed. Tehnica,
2000
[6]. Univers ingineresc, revista, Asociatia generala a inginerilor din Romnia,16-
30 noiembrie 2006
[7]. Zestrea energetica a lumii, Nestor Lupei, Ed.Albatros, 1986
[8]. www.datasheetarchive.com
[9]. www.electronica.ro
[10]. www.enereco.go.ro
[11]. www.ewea.org/ - European Wind Energy Association
[12]. www.forum.izatech.ro
[13]. www.intersil.com
[14]. www.lpelectric.ro
[15]. www.wikipedia.org
[16]. www.wwindea.org/ - World Wind Energy Association