Sunteți pe pagina 1din 26

Capitolul 15

Turbine cu abur şi gaze

Turbine cu abur Turbinele cu abur sunt maşinile energetice în care se transformă energia potenţială a aburului în energie cinetică, care la rândul ei se transformă în energie mecanică la arborele turbinei. Clasificare :

Sunt mai multe criterii de clasificare a turbinelor cu abur. Dintre acestea amintim pe cele mai importante :

a). după felul destinderii aburului :

  • - cu acţiune;

  • - cu reacţiune;

  • - combinate (cu acţiune şi cu reacţiune);

b). după modul de utilizare a energiei aburului :

  • - într-o singură treaptă;

  • - cu trepte de viteză;

  • - cu trepte de presiune;

c). după direcţia aburului :

  • - axiale;

  • - radiale;

  • - tangenţale;

d). după parametrii aburului la admisie :

  • - cu parametrii supraînalţi : p 0 > 150 bar;

t 0 > 540 0 C;

 
  • - cu parametrii înalţi:

p 0

= 49

...

150

bar; t 0 = 450

...

540

0 C;

  • - cu parametrii scăzuţi: p 0 < 12 bar;

t 0 < 300 0 C;

 

e). după utilizarea aburului la evacuare :

  • - cu condensaţie;

  • - cu contrapresiune sau de termoficare ; - înaintaşe; f). după felul procesului termic :

    • - fără prize; cu prize reglabile;

    • - cu prize fixe;

g). după destinaţie :

  • - staţionare;

  • - nestaţionare. Turbine cu acţiune Agentul termic este aburul supraîncălzit care, între paletele turbinei, datorită configuraţiei acestora, este obligat să-şi modifice direcţia de curgere de mai multe ori, exercitând asupra paletelor turbinei cupluri de

419

forţe, componentele periferice producând rotirea arborelui turbinei. În fig.15.1 se prezintă turbina cu acţiune cu o singură treaptă.

for ţ e, componentele periferice producând rotirea arborelui turbinei. În fig.15.1 se prezint ă turbina cu

Fig. 15.1

Schema de principiu a turbinei cu abur acţiune cu o singură treaptă ( Laval )

1 - conductă de abur; 2 - ventil de reglare; 3 - canal pentru distribuţie a aburului; 4 - ajutaj; 5 - paletele mobile; 6 - discul rotorului; 7 - canalul colector al aburului; 8 - racord de evacuare; 9 - carcasa turbinei. Vitezele care intervin în studiul şi calculul turbinelor au următoarea semnificaţie :

c este viteza absolută a jetului de abur ; [m.s -1 ] u -viteza periferică a paletelor mobile ;[m.s -1 ] w - viteza relativă a jetului de abur faţă de paletele mobile [m/s]. Pentru turbina cu acţiune cu o singură treaptă triunghiul vitezelor este prezentat în fig.15.2.

Pentru a se obţine forţa dezvoltată de jetul de abur asupra paletelor turbinelor se foloseşte legea impulsului:

F = m(c 1 -c 2 )

[N]

(15.1)

în care : m este debitul masic de abur trimis prin ajutaj

[kg.s -1 ];

c 1 , c 2 - vitezele absolute ale jetului de abur la intrarea,

respectiv ieşirea din paletele mobile;

[m.s -1 ];

420

Fig. 15.2 Triunghiul vitezelor pentru turbina cu ac ţ iune cu o singur ă treapt ă

Fig. 15.2 Triunghiul vitezelor pentru turbina cu acţiune cu o singură treaptă

Raportând la un kg de abur, care acţionează asupra paletelor timp de o secundă, vom obţine :

F = c 1 - c 2

[N].

(15.2)

Dacă paletele se mişcă cu viteza periferică u,

datorită variaţiei

vitezei relative a aburului între ieşirea din ajutaj şi părăsirea suprafeţei

mobile, apare forţa F n , dată de relaţia :

 
 

F u = m (w 1u - w 2u )

[N]

(15.3)

Cu această relaţie se poate calcula lucrul mecanic exercitat de 1 kg de abur asupra paletelor în mişcare:

l u = F u u = (w 1u - w 2u ) Viteza u, se poate calcula cu relaţia :

u

[J.kg -1 ]

(15.4)

 

π dn

u =

,
60

în care :

d - diamerul rotorului considerat la jumătatea paletei;

n - numărul de rotaţii pe minut. Pentru a se evita pierderile la intrarea aburului între palete, este necesar ca jetul de abur să fie tangent la suprafaţa paletei în punctul de intrare.

Din triunghiul vitezelor se determină w 2 calculează viteza absolută c 2 , fie grafic fie analitic:

şi cu ajutorul cărora se

c 2 =

Fig. 15.2 Triunghiul vitezelor pentru turbina cu ac ţ iune cu o singur ă treapt ă

2

w + u

2

2

2uw cos β

2

2

(15.5)

β 2 - unghiul făcut de direcţia vitezei w s şi planul rotorului;

421

β 1 - unghiul făcut de tangenta la suprafaţa paletei în punctul de intrare şi planul rotorului. Pentru simplificare, cele două triunghiuri de viteze se construiesc cu aceeaşi origine alcătuind diagrama de viteze.

β - unghiul f ă cut de tangenta la suprafa ţ a paletei în punctul de

Fig. 15.3 Diagramele de viteze pentru turbina cu acţiune cu o singură treaptă

Se

observă

că

valoarea

vitezei

c 2 reprezintă

o

pierdere

prin

micşorarea energiei transformată în lucru mecanic cu energia cinetică

c

2

2

/ 2

cu care aburul iese dintre palete. Pentru ca această energie să fie

minimă trebuie ca c 2u , componenta tangenţială a vitezei c 2 , să fie nulă. Aceasta înseamnă că ieşirea aburului se face în plan axial (a 2 = 90 0 ;

c 2u = 0). Muchia paletelor la intrare este ascuţită la (0,2

0,3) mm, pentru a

... opune o rezistenţă cât mai mică aburului care intră cu viteze foarte mari.

Cunoscând vitezele se mai pot determina următoarele mărimi : lucrul mecanic util efectuat de o cantitate unitară de abur, sau căderea termica utilă:

l u = h u

= u(c 1u ± c 2u )

[J.kg -1 ],

semnul + pentru a 2 < 90 0 ;

semnul - pentru a 2 > 90 0 .

(15.6)

  • - lucrul mecanic specific, teoretic, de destindere a aburului în

ajutaje:

422

l t =

2

  • c [J.kg -1 ];
    2

1t

  • - căderea termică teoretică a turbinei:

h t = l t = h 0 - h 1 =

c

2

1t

/2

  • - randamentul turbinei :

[J.kg -1 ];

(15.7)

η

u

=

h

u

h

t

=

l

u

l

t

=

2 u c ± c

1

2

(

)

u

  • 2 (15.8)

u

c

1

t

Se obişnuieşte ca randamentul să se scrie în funcţie de parametrii din triunghiul vitezelor.

c

1 u

=

c

1

cos α

1

=

w

1

cos β

1

+

u

,

(15.9)

pentru a 2 < 90 0

: c 2u = c 2 cosa 2 = w 2 cosb 2 – u;

pentru a 2 > 90 0 : c 2u = c 2 cos (180 0 - Deci :

a 2 ) =

- w 2 cos b 2 + u.

(15.10)

(15.11)

Dacă :

c 1u + c 2u = w 1 cos b 1 + w 2 cos b 2 .

w 2 = yw 1 ; b 2 = b 1 rezultă:

c 1u

+

c 2u = (1 + ψ)(c 1 cos a 1 - u ).

(15.12)

(15.13)

Considerând coeficientul ϕ de reducere a vitezei în ajutaj, viteza reală a aburului este :

c 1

= ϕc 1t

[m .s -1 ] .

(15.15)

În final, valoarea randamentului h u este funcţie de u/c 1 ; celelalte

mărimi considerându-se constante, deci :

η

u

=

f ⎛ ⎜ ⎜ u ⎞ ⎟ ⎟

c

1

(15.15)

Valoarea maximă a acestei funcţii se obţine pentru valoarea ce anulează prima derivată:

d

η

u

d ⎛ ⎜ ⎜ u ⎞ ⎟ ⎟

c

1

=

2

ϕ

2

()

1

+

ψ

cos

α

1

4

ϕ

2

()

1

+

ψ

u

c

1

=

0

.

(15.16)

ψ −coeficientul de reducere a vitezei între paletele mobile

Se observă uşor că u/c 1 = cos

a 1 / 2.

Cu această valoare se determină valoarea randamentului maxim.

Într-o turbină ideală, cos ϕ = 1; ψ = 1 şi pentru

η

u max

=

1

ϕ

2

2

(

1

+ ψ

)

cos

2

α

1

a 1 = 0 rezultă :

(15.17)

deci întreaga cădere termică se transformă în lucru mecanic. Pentru cazul turbinei Laval, raportul u/c 1 0,28 datorită vitezei mari a aburului, iar profilul paletelor se construieşte cu unghiul α 1 ,cuprins între 15 0 - 25 0 pentru a micşora pierderile datorate abaterii prea mari a aburului între palete. Unghiul β 2 , la ieşirea dintre palete se adoptă :

β 2 =

α

1

+ β

1

2

+(1

...

3)

0 .

(15.18)

Turbina cu acţiune cu trepte de viteză.

423

Schema de principiu a unei turbine cu trei trepte de viteze este prezentată în fig.15.4.

Schema de principiu a unei turbine cu trei trepte de viteze este prezentat ă în fig.15.4.

Fig. 15.4 Schema turbinei cu acţiune cu trei trepte de viteză

1 - ajutaj convergent - divergent; 2,4,6 – primul, al doilea şi al treilea rând de palete; 3,5 – palete; 7- stator; 8 - rotor.

424

Turbina cu acţiune cu mai multe trepte de viteze prezintă avantajul că perderile de energie cinetică se diminuează prin reducerea vitezei c 2 de ieşire a aburului din paletele mobile ale rotorului. Prin această soluţie constructivă randamentul se înbunătăţeşte prin refolosirea energiei cinetice a aburului în mai multe rânduri de palete. În acest tip de turbină aburul se destinde total în ajutajele directoare, adică energia termică se transformă total în energie cinetică şi prin acţiunea asupra paletelor rotorului se obţine lucru mecanic. Aburul pătrunde în turbină cu presiunea p 0 şi viteza c 0 prin ajutaje convergent divergente. După destinderea parţială în ajutaje până la presiunea p 1 şi viteza c 1 , aburul pătrunde în primul rând de palete mobile 2, unde suferă o schimbare de direcţie şi o scădere a vitezei până la valoarea c 2 . În paletele directoare 3, aburul la presiune constantă este dirijat în paletele mobile 4 unde efectuează lucru mecanic micşorându-şi viteza la c' 2 . Procesul se repetă în paletele directoare 5 şi paletele mobile 6. Aburul părăseşte turbina cu viteza c'' 2 redusă şi cu un conţinut de energie scăzut. Diagrama vitezelor este prezentată în fig.15.5.

Turbina cu ac ţ iune cu mai multe trepte de viteze prezint ă avantajul c ă

Fig. 15.5 Diagrama vitezelor pentru turbina cu acţiune, cu trei trepte de viteză

S-a văzut în studiul turbinei Laval că se pierde din energia aburului prin destinderea în ajutaj. Turbina cu trepte de viteză dă posibilitatea creşterii randamentului cu acţiune într-o singură treaptă, folosind energia aburului în mai multe rînduri de palete. Lucrul mecanic util, specific este rezultatul acţiunii forţei tangenţiale totale produsă în coroanele de palete, datorită deviaţiei jetului de abur.

  • l u =u[(w 1u +w 2u )+(w 1u

' +w 2u ' )+(w 1u " +w 2u " )],

[J.kg -1 ]

(15.19)

425

Randamentul va fi :

η

u

=

2

(

u c + c

1

u

2

u

)

c

2

1 t

Dacă se explicitează această relaţie, se ajunge la o dependenţă de u/c 1 şi a 1. În cazul funcţionării optime:

u/c 1 = cos a 1 /2i, unde " i " este numărul de trepte. Se observă că prin creşterea numărului de trepte, viteza u se micşorează şi creşte viteza w 1 , scade unghiul β 1 având ca efect creşterea frecărilor în paletele mobile. Efectul direct al acestor modificări este scăderea randamentului cu creşterea numărului de trepte, motiv pentru care turbinele se construiesc cu un număr limitat de trepte, în mod obişnuit cu două trepte de viteză, uneori în mod excepţional cu trei trepte de viteză. Turbinele cu acţiune sunt de construcţie simplă, uşor de exploatat şi întreţinut, şi, cu toate că au randament scăzut, se utilizează pentru puteri până la 1000 kw pentru antrenarea serviciilor auxiliare, la centrale termoelectrice de mică putere izolate, care necesită pentru exploatare personal tehnic mai puţin calificat.

Randamentul va fi : η u = 2 ( u ∑ c + c 1 u

Fig. 15.6 Schema turbinei cu acţiune cu trei trepte de presiune

Fig.15.7 Destinderea aburului în trei trepte de presiune

1 -

ajutaj; 2 - paletă mobilă; 3 - disc; 4 - arbore; 5 - diafragmă; 6 - carcasă.

426

Aburul circulă în lungul turbinei destinzîndu-se din treaptă în treaptă şi deci îi creşte volumul specific având ca efect creşterea dimensiunilor paletelor la fiecare treaptă de presiune. Turbina cu acţiune cu treptele de presiune formate din trepte de viteză Acest tip de turbine au pe fiecare treaptă de presiune mai multe coroane de palete mobile, între care se găsesc palete fixe, directoare,

fig.15.8.

Aburul circul ă în lungul turbinei destinzîndu-se din treapt ă în treapt ă ş i deci

Fig. 15.8 Schema turbinei cu acţiune cu trei trepte de presiune formate din câte două trepte de viteză

1-ajutaj; 2- paletă mobilă; 3- disc; 4- paletă directoare; 6- arbore; 7-carcasă.

Aburul

se

destinde

în

ajutajele

1,

fixate

de

diafragmele

5,

micşorîndu-şi presiunea şi obţinând o viteză mare care scade în paletele mobile 2 şi fixe 1. Presiunea scade continuu în treptele de presiune de la valoarea de intrare p 0 până la valoarea de evacuare. Având puţine trepte de presiune, maximum patru, în treptele de viteză se realizează o cădere adiabatică mare, acest tip de turbină este ieftin, are însă randamente scăzute, folosindu-se la serviciile auxiliare.

Turbina cu abur cu reacţiune La turbina cu reacţiune destinderea aburului din ajutaje este continuată şi în palete. Aburul trimis de cazan cu presiunea p 0 şi viteza absolută c 0 , pătrunzând în turbină se repartizează pe întreaga circumferinţă a acesteia, admisia fiind totală. Se destinde treptat în paletele fixe prinse în

427

carcasă şi paletele mobile fixate pe suprafaţa rotorului şi părăseşte turbina cu presiunea p şi viteza absolută c 2 . Treapta de presiune cu reacţiune se compune dintr-un rând de palete fixe, urmat de un rând de palete mobile,fig.15.9.

carcas ă ş i paletele mobile fixate pe suprafa ţ a rotorului ş i p ă

Fig. 15.9 Schema turbinei cu reacţiune

1 - ajutaj; 2 - palete mobile; 3 - palete fixe;

4 - rotor; 5 - arbore.

În paletele fixe presiunea aburului scade şi creşte viteza absolută, datorită destinderii, în paletele mobile scade atât presiunea cât şi viteza absolută a aburului, producându-se lucrul mecanic prin mărirea vitezei relative a aburului. Turbina cu reacţiune este o turbină cu trepte de presiune cu randament îmbunătăţit şi la care variaţia înălţimii paletelor este uniformă prin consumarea în paletele mobile a frac h t2 , din căderea totală de entalpie a treptei,h t . Gradul de reacţiune se exprimă prin raportul :

ρ =

h

t

2

h

t

2

=

h

t

hh +

tt

1

2

(15.20)

în care : h t1 - este căderea teoretică de entalpie datorată destinderii aburului în paletele fixe şi are ca efect creşterea vitezei absolute care loveşte paletele mobile producând forţa de acţiune (efectul de acţiune); h t2 - este căderea teoretică de entalpie datorată destinderii între paletele mobile, care prin creşterea vitezei relative a aburului, conduce la producerea forţei prin reacţiune (efect de reacţiune).

428

Fig.15.10 Varia ţ ia presiunii ş i a vitezei aburului Fig.15.11 Schema de principiu ş i

Fig.15.10

Variaţia presiunii şi a vitezei aburului

Fig.15.10 Varia ţ ia presiunii ş i a vitezei aburului Fig.15.11 Schema de principiu ş i

Fig.15.11 Schema de principiu şi diagrama de viteze pentru o treaptă a turbinei cu reacţiune

429

În general toate turbinele axiale se construiesc cu un anumit grad

de reacţiune ( ρ = 0,2

0,5 ). Pentru a produce destinderea aburului,

........ spaţiul dintre paletele mobile este realizat sub formă de ajutaje

convergente. Căderea de entalpie teoretică, respectiv lucrul mecanic specific are expresia la destinderea aburului în palete fixe:

ρ =

h

t 2

h

t 2

=

h

t

h

t 1

+

h t
h
t

2

[J. kg -1 ],

(15.21)

ϕ - este coeficientul de reducere a vitezei în ajutaj. La destinderea aburului în paletele mobile, căderea termică teoretică a aburului are expresia :

h

t

1

=

l

t

1

=

h

0

h

1

=

⎛ ⎜ ⎜ ⎝ c

1

ϕ

2

c

2

2

c

2

t

1

c

2

t 2

=

2

2

[J. kg -1 ].

(15.22)

Prin destinderea aburului în paletele mobile, viteza lui relativă creşte de la w 1 la w 2 = ψw 2t , unde ψ este coeficientul de reducere a vitezei datorită pierderilor prin frecare. Căderea totală totală de entalpie va fi :

h t
h
t

2

=

l

t

2

=

h

1

h

2

=

2 ⎛ ⎜ ⎜ w ψ ⎝
2
⎛ ⎜ ⎜ w
ψ

⎟ ⎞

⎠ ⎟

2

2

w

1

2

w

2

t

2

w

1

=

2

2

[J. kg -1 ].

(15.23)

În mod obişnuit, căderea termică se repartizează în mod egal pe trepte fixe şi mobile. Deci h t1 = h t2 = h 0 - h 1 = h 1 - h 2 şi, ca urmare, din triunghiurile de viteze devenite egale rezultă:

c 1 = w 2 ; α 1 = β 2 ; c 2 = w 1 ; α 2 = β 1 ; ϕ = ψ. Cu acestea avem :

h

t

=

l

t

=

h

t 1

+

h t
h
t

2

=

⎛ ⎜ ⎜ c

1

2

1

2

2

ϕ

c

2

2

+

2

w

2

ψ

2

2

w

1

⎞ ⎟

⎟ ⎠

h = l

t

t

=

c

2

1

ψ

2

2

w

1

Pentru treapta cu reacţiune :

l u = h u =u( c 1u + c 2u )

[J. kg -1 ].

[J. kg -1 ]

(15.24)

(15.25)

Iar cu condiţiile rezultate din diagrama vitezelor :

c 1u +c 2u = c 1 cosα 1 - u + c 1 cosα 1 ,

rezultând:

l u = u( 2c 1 cosα 1 - u )

[J. kg -1 ].

(15.26)

(15.27)

Lucrul mecanic specific se obţine prin derivare în raport cu viteza u :

d

(

l

u

)

du

=

2

c

1

cos

α 1
α
1

2

u =

0

.,

(15.28)

430

Rezultă:

c 1 cosα 1 = u

Adică:

l u max = ( c 1 cosα 1 ) 2

(15.29)

(15.30)

Puterile, randamentele şi consumurile de abur ale turbinelor Căderea teoretică de entalpie, obţinută prin destinderea adiabatică reversibilă a aburului în treapta unei turbine cu acţiune şi reacţiune este :

h t =h 0 - h 1

respectiv

h t = h 0 - h 2

[J.kg

-1

].

(15.31)

În cazul procesului real deosebim :

  • - căderea termică, lucrul mecanic, la periferia rotorului:

l u =h u =h 0 -h 2 '=h t -(h a +h t +h c )

[J.kg -1 ]

  • - căderea termică internă a trepteii:

l i = h i = h 0 - h 2 " = h u - ( h fv + h um + h j )

  • - randamentul periferic:

η

u

=

l

u

l

t

=

h

u

u

(

2

c

1

cos

α

1

u

)

=

h

t

⎛ ⎜ ⎜ c

1

ψ

2

2

w

1

  • - randamentul intern:

[J.kg -1 ]

h

a

h

p

h

e

- pierderile în ajutajele statorului; - pierderile în paletele mobile; - pierderile prin energie cinetică reziduală;

h um - pierderile prin umiditate.

(15.32)

(15.33)

(15.34)

(15.35)

a. cu acţiune b. cu reacţiune
a. cu acţiune
b. cu reacţiune

Fig. 15.12 Reprezentarea în diagrama h-s a pierderilor interne ale unei trepte de turbină cu abur

431

h j - pierderi prin frecări şi ventilaţii;

h j - pierderi prin scăpări de abur interioare,

η

m

=

L

e

=

L

e

L

i

H

i

.

Randamentul mecanic al turbinei este :

η=

m

LL

ee

=

=

L

e

LH

i

η

ii

H

t

(15.36)

L e - lucrul mecanic efectiv al turbinei; L i = H i - căderea termică internă a turbinei. Randamentul efectiv al turbinei este :

η

e

=

L

e

L

e

L

i

=

L

t

LL

ii

m

⋅η ;

i

η

i

=

h

i

h

t

=

l

i

l

t

Randamentul efectiv absolut :

η

ea

=

L

e

(

Dh

0

h

a

)

m

⋅η ⋅η

i

t

e

⋅η

t

.

(15.37)

(15.38)

h a - entalpia apei de alimentare a cazanului; D - debitul de abur al cazanului. Randamentul exergetic :

L

e

η

ex

Dh Puterea internă furnizată de turbină este :

0

h

a

=

(

)

.

P

i

=

10

3

H D

i

=

P

e

η

m

(15.39)

(15.40)

P e - este puterea efectivă a turbinei, determinată cunoscând puterea la bornele generatorului electric, antrenat de turbină. Consumul de abur al turbinei :

D

=

P

g

η η

e

g

H

t

P g - puterea la bornele generatorului:

η - randamentul electric.

e

η - randamentul generatorului;

g

H t - căderea termică totală. Consumul specific de abur al turbinei :

d

s

=

D

h

3600

=

P

e

η

e

H

t

D h -debitul de abur pe oră, [kg.h -1 ].

432

 

(15.41)

[kg.Kwh -1 ],

(15.42)

P

e

H

D

h

=

3600

η Consumul specific de căldură :

e

t

[kg.Kwh -1 ] .

d

e

3600

=

η

ea

;

η

ea

- randamentul efectiv absolut

(15.43)

(15.44)

Turbine cu gaze Din punct de vedere constructiv şi funcţional turbinele cu gaze se aseamănă cu turbinele cu abur putând fi : axiale, radiale, cu acţiune, cu reacţiune, monoetajate sau multietajate. Agentul de lucru este format din gaze de ardere la presiune şi temperatură ridicate şi care se obţin într-o cameră de ardere sau într-un motor cu ardere internă. Turbinele cu gaze pot lucra în circuit deschis când gazele de ardere sunt evacuate în atmosferă, fig. 15.13, sau în circuit închis când gazele sunt reintroduse în instalaţie, fig. 15.14.

P e H D h = 3600 ⋅ η Consumul specific de c ă ldur ă

Fig. 15.13 Shema unei instalaţii de turbină cu gaze cu circuit deschis

Fig. 15.14 Shema unei turbină cu gaze cu circuit închis

C – compresor, A - cameră de ardere, T – turbină,R - răcitor S - schimbător de căldură Arderea poate avea loc la volum constant (camera de ardere este prevăzută cu supape de admisie a aerului şi de evacuare a gazelor de

433

ardere) sau la presiune constantă (camera de ardere este racordată direct spre compresor şi turbină, permanent deschisă spre acestea). Cele mai utilizate sunt turbinele cu ardere la presiune constantă. Instalaţiile de turbine cu gaze în circuit deschis au randament scăzut (16- 22)%, dar gabarite reduse, fiind folosite în aviaţie, m.a.i etc.). Randamentul instalaţiilor în circuit închis este aproximativ egal cu cel al instalaţiilor în circuit deschis, dar permit folosirea combustibililor inferiori. Apa de răcire folosită în răcitorul R este mai mare decât la circuitul deschis, dar este (30- 50)% din cea necesară turbinelor cu abur de aceeaşi putere. Prin recuperarea căldurii şi preîncălzirea gazului activ înainte de intrarea în camera de ardere sau încălzitor randamentul creşte până la (26-28)%. Dacă se utilizează comprimarea în trepte cu răcire intermediară şi încălzirea intermediară a gazelor în timpul destinderii randamentul ajunge la 40%. Compresoarele sunt de tip axial sau radial pentru a putea să vehiculeze debitele mari de gaze ce participă la desfăşurarea ciclului termodinamic al turbinei.

Turbine cu gaze cu ardere la presiune constantă fără recuperare de

căldură

Instalaţiile de turbine cu gaze cu ardere la presiune constantă funcţionează teoretic după un ciclu Joule - fig. 15.15 - compus din două transformări adiabatice izentropice şi două transformări izobare reversibile - gazul de lucru are proprietăţile gazului perfect.

ardere) sau la presiune constant ă (camera de ardere este racordat ă direct spre compresor ş

Fig. 15.15 Ciclul teoretic Joule

Lucrul mecanic al ciclului pentru 1kg de agent va fi :

l = q - | q 0 | = l T - |l c |,

(15.45)

unde l T este lucrul mecanic produs de turbină şi l c lucrul mecanic consumat de compresor .

434

q = c p (T 3 -T 2 ), | q 0 | = c p (T 4 -T 1 ). Randamentul termic al ciclului admiţând c p = ct. este:

dar:

η

t

=

1

T T

4

1

T T

3

2

,

T T

4

1

T

4

T

1

=

=

T T

3

2

T

3

T

2

k

1

p

= ⎜ ⎜ ⎝

a

p

r

⎟ ⎞

⎠ ⎟

k

1

=

k

1

ε

k

.

ε =

p

r

p

a

- raportul de comprimare.

Rezultă:

η

t

=

1

T

4

T

3

=

1

1

k

1

ε

k

(15.46)

(15.47)

(15.48)

(15.49)

Randamentul ciclului teoretic depinde de raportul de comprimare. Pentru ciclul real, fig.15.16, trebuie să se ţină seama că destinderea şi compresiunea nu mai sunt izentropice.

q = c (T -T ), | q | = c (T -T ). Randamentul termic

Fig. 15.16 Ciclul Joule real

Lucrul mecanic consumat de compresor va fi:

'

'

  • l = h 2 -h 1 . Lucrul mecanic produs de turbină:

c

'

'

  • l = h 3 - h 4 . Căldura introdusă în ciclu:

t

q = h 3 - h 2

'

= c p (T 3 -T 2

'

).

(15.50)

(15.51)

(15.52)

Randamentul real va fi o funcţie de mai mulţi factori şi anume:

în care :

h t

'

= f (T 1 , T 3 , ε, η T ,η c ),

η T - randamentul turbinei; η c - randamentul compresorului.

(15.53)

435

Randamentul creşte cu temperatura T 1 a gazului la intrarea în turbină care trebuie limitată la 650°C - 700°C din considerente de rezistenţă a materialelor.

Turbine cu gaze cu ardere la presiune constantă cu recuperare de

căldură

Căldura este recuperată din gazele de ardere evacuate din turbină înaintea introducerii în răcitor (la circuit închis) sau în mediul ambiant (la circuit deschis) într-un schimbător de căldură unde se preîncălzesc gazele care constituie agentul de lucru la ieşirea din compresor (fig. 15.17).

Randamentul cre ş te cu temperatura T a gazului la intrarea în turbin ă care trebuie

Fig. 15.17 Schema unei instalaţii de turbină cu gaze cu ardere recuperare de căldură.

la presiune constantă şi

1- turbină cu gaze; 2 - compresor de aer; 3 - cameră de ardere; 4 - recuperator; 5 - generator; 6 - motor de lansare

'

'

Căldura recuperată q 4-4 este folosită pentru preîncălzirea gazelor q 2-2 . Ciclul ideal cu recuperarea completă a căldurii este prezentată în fig. 15.18. În cazul recuperării complete căldurile introduse şi evacuate din ciclu sunt:

 

'

'

'

q = q 23

= h 3 - h 2 = c p (T 3 - T 2 ) = c p (T 3 - T 4 ),

'

'

'

| q 0 | = q 4

1 =h 4

- h 1 = c p (T 4 - T 1 ) = c p (T 2 - T 1 ).

Randamentul ciclului este:

η

th

=

1

T T

2

1

T T

3

4

=

1

T

2

T T

1

1

1

T

3

1

T

4

T

3

=

  • 1

k − 1 T 1 ε k
k
1
T
1
ε
k
T 3
T
3

.

Se defineşte factorul de recuperare:

436

η

R

=

c

p

⎛ ⎜ ⎝

T ′ − T

2

2

⎟ ⎞ ⎠

c

p

(

T T

4

2

)

=

1

Δ T

T T

4

2

.

(15.54)

(15.55)

(15.56)

(15.57)

Fig. 15.18 Ciclul ideal cu recuperarea c ă ldurii a - recuperare complet ă ; b

Fig. 15.18 Ciclul ideal cu recuperarea căldurii

a - recuperare completă; b - recuperare parţială.

Pentru ca recuperatorul să fie de dimensiuni raţionale factorul de recuperare nu trebuie să fie mai mare de 0,75.

Instalaţii de turbine cu gaze cu comprimare şi destindere în trepte Comprimarea se fragmentează în mai multe compresoare legate în serie şi prevăzute cu răcitoare intermediare(fig. 5.19) .

Fig. 15.18 Ciclul ideal cu recuperarea c ă ldurii a - recuperare complet ă ; b

Fig. 15.19 Instalaţie de turbine cu gaze cu două trepte de comprimare şi două de destindere în circuit deschis

437

1 - compresor de aer de joasă presiune; 2 - răcitor de aer; 3 - compresor de aer de înaltă presiune; 4 - recuperator; 5 - cameră de ardere de înaltă presiune; 6 - turbină cu gaze de înaltă presiune; 7 - cameră de arderee de joasă presiune; 8 - turbină cu gaze de joasă presiune; 9 – generator.

În fig. 15.19 este reprezentat ciclul cu două trepte de comprimare şi două de destindere.

1 - compresor de aer de joas ă presiune; 2 - r ă citor de aer;

Fig.15.20 Ciclul teoretic cu două trepte de comprimare şi două de destindere

Dacă se consideră că recuperarea căldurii este totală, iar numărul de trepte este foarte mare (teoretic infinit) - la limită ciclul Ericsson compus din două izoterme (T ,T 0 ) şi două izobare (p ,p 0 ) randamentul va fi :

η

t

= 1

T

0

T

,

(15.58)

deci cel al ciclului Carnot reversibil. Ciclul Ericsson este superior ciclului Carnot deoarece poate fi realizat cu rapoarte de comprimare mai mici. În instalaţiile reale se folosesc cel mult trei trepte de comprimare şi două de destindere. În afara turbinelor cu ardere la presiune constantă s-au construit şi turbine cu ardere la volum constant. Construcţia unor asemenea turbine presupune o cameră de ardere complicată cu supape de admisie şi evacuare. Comanda deshiderii şi închiderii acestor supape necesită mecanisme complicate cu sisteme de răcire şi ungere greu de întreţinut. Datorită acestor neajunsuri acest tip de turbine nu se mai construieşte.

Aplicaţii

1.

O

turbină

cu

gaze

este

compoziţia volumică

υ

co

=

24%,

υ

co

2

alimentată

=

16%,

υ

H

2

cu

gaz

de

=

7%

şi

υ

N

2

furnal

având

= 53%

. Gazul

intră în conducta de alimentare, avînd un diametru de 1,2 m şi plasată la o

înălţime de 50m, cu o presiune de 2,75bar

438

o

şi o temperatură de 25 C.

Înainte de a intra in turbina de gaze, debitul de gaz V

o

3

=90000 mNh

1

primeşte la

presiune

constantă un

flux

termic

de

2184

kW.

In urma

destinderii adiabatice în turbină ( k

= 1,4 ) gazul este evacuat la presiunea

de 1,1 bar pe conducta de evacuare, având un diametru de 1,4 m si

plasată la înălţime de 5 m.

Să se calculeze lucrul mecanic tehnic specific produs de gaz si

puterea turbinei ( M = 28, M = 44, M 2, M = 28, capacitatea calorică
puterea turbinei (
M
=
28,
M
= 44,
M
2,
M
=
28,
capacitatea calorică
co
co
H
N
2
2
2
1
1
specifică a gazului
c
=
1,05 kJ
kg
K
.
p
Compoziţia masică a a gazului:
υ
M
0, 24 ⋅ 28
μ
i
i
=
;
μ
=
= 0, 234;
μ
=
0, 245
;
μ
= 0,005
;
i
co
co
H
υ
M
28,74
2
2
i
i
μ
= 0,516
N
2
8314
Constanta gazului:
R
=
= 296,9
;
R
= 188 ,9
;
R
= 4157 ;
co
co
H
28
2
2
1
−1
1
1
R
=
296,9 kJ kg
⋅⋅
K
;
R
=μ=
R
289,76 kJ k g
⋅ K
N
i
i
2
Masa molară si densitatea gazului in condiţii normale:
M
V ρ
− 3
o
1
ρ=
=
1,28 kg
m
;
debitul de gaz
m =
= 3 2 kg.s
o
N
22,414
3600
Starea gazului la intrarea in conducta de alimentare:
5
p
2,75
1 0
o
1
− 3
p
=
2,75
bar t
;
=
25
C h
;
=
50
m
;
ρ=
=
= 3,1 8 kg
m
1
1
1
1
RT
289,76 ⋅ 298
1
m
32
− 1
w
==
=
8 , 9 m
s
1
A
ρ
1,13 3,18
1
1
Temperatura gazului in faţa turbinei:
2184
o
Q
=
m c t
(
t
);
t
=+
25
=
90
C
'
11
p
'
1
'
1
1
32 1,05
Starea gazului la ieşirea din conducta de evacuare:
k
1
p
2
o
p
=
1,1bar,T
=⋅
T
(
)
k
=
279,4 K
;
t
= 6,4
C;
z
= 5
m
;
2
21
2
2
p
1
p
110000
2
− 3
ρ=
=
=
1,36 kg
m
;
2
RT
289,76 279,4
2
m
32
− 1
w
==
=
1 5, 3 m
s
2
A
ρ
1,54 1,36
2
2

Lucrul mecanic tehnic va fi:

439

l

t12

=

q

12

+−+

1

2

h

h

w

2

1

w

2

2

2

+

g(h

1

h

2

);

q

12

=

Q

'

11

=

68,25 kJ kg

m

h

1

h

−=

2

c

(t

p1

t

2

)

=

1,05(25

6,4)

=

19,53 kJ kg

1

l

t12

=

68,25

+

19,53

+

8,9

2

15,3

2

2

1000

+

9,81(50

5)

−⋅

10

3

Puterea turbinei este:

=

88,14 kJ kg

1

.

P m l

=

t 12

= 2821

kW

2.O

instalaţie

de

turbină

funcţioneză cu heliu cu un debit de

cu

gaze

dintr-o

centrală

nucleară

m

=

100 kg

s

1

în următoarele condiţii:

-aspirţia heliului în compresorul de joasă presiune se face la

3

p = MPa

1

.

t

1 =

32

o

C

şi

-după comprimarea adibatică până la

p =

2

5

MPa

.

gazul este racit izobar

până la temperatura iniţială ( C );

32

o

-urmează compresiunea adiabatică in treapta a doua a compresorului până

la

p

4 =

7 MPa

, după care gazul este încălzit la presiune constantă cu

gazele evacuate din turbină până la

t

5 =

  • 470 o

C

şi în continuare în reactor

până la 760

o

C

;

-gazul se destinde apoi adiabatic în turbină până la p

7 =

3MPa

, se răceşte

în

continuare

 

prin

cedare

de

căldură

gazului

comprimat

până

la

temperatura

 

t

8

şi în final prin cedare de căldură mediului de răcire până la

o

C

atingerea temperaturii iniţiale de 32 ;

-randamentul procesului de comprimare si a procesului de destindere

η

c

=

η

t

= 88%

; randamentul mecanic

η

m