Sunteți pe pagina 1din 5

Muschii

Totalitatea muschilor din organism formeaza sistemul muscular. Muschii reprezinta aproximativ
40% din greutatea corpului. Furnizeaza forte care permit corpului sa se miste. Se intind pe
articulatii pentru a lega un os cu altul si lucreaza in grupuri pentru a raspunde la impulsurile
nervoase.




Exista 3 tipuri de muschi:
1. Muschii scheletici
2. Muschii netezi
3. Muschiul cardiac
Muschii Scheletici

Muschi scheletici constituie componentele active ale sistemului locomotor. Sunt muschi striati
voluntari. Contractia acestora se efectueaza la comanda directa a sistemului nervos central.
Mentin pozitia corpului prin contractii tonice (tonus muscular) si asigura deplasarea prin
contractii rapide determinate de impulsurile provenite de la sistemul nervos.

Exista aproape 650 muschi scheletici in corpul uman, atasati de scheletul uman, lucrand in
perechii, un muschi misca osul intr-o parte iar altul in cealalta parte

Principalele grupe de muschi scheletici:
Dupa pozitia in organism, muschii somatici se
impart in:
Muschii capului: Muschii mimicii, muschi cutanati grupati in jurul orificilor orbitale, nazale si
orificiul bucal (orbicularul buzelor), muschii limbii si muschii extrinseci ai globului ocular
Muschii gatului: pielosul gatului, muschii sternocleidomastoidiani si hioidieni
Muschii trunchiului: muschii spatelui si ai cefei (trapez, marele dorsal), muschii toracelui
(pectorali, dintati, intercostali, diafragma) si muschii abdomenului (drept abdominal, oblici).
Muschii membrului superior: muschii umarului (deltoid), muschii bratului (biceps si triceps
brahial), muschii antebratului (pronatori si supinatori ai antebratului, flexori si extensori ai
degetelor) si muschii mainii.
Muschii membrului inferior: muschii fesieri, muschii coapsei (croitor, cvadriceps femural,
biceps femural, adductori ai coapsei), muschii gambei (gastrocnemian, pronatori si supinatori ai
piciorului, flexori si extensori) si muschii piciorului (extensori ai degetelor si plantari)
Muschii netezi

Musculatura neteda se gaseste in organele noaste interne: in sistemul digestiv, vasele de sange,
vezica urinara, organele respiratorii si in uter
Musculatura neteda are proprietatea de a se intinde si a mentine tensiunea pe perioade lungi
Muschii netezi sunt muschi involuntari - cu alte cuvinte contractia lor este involuntara, autonoma
sau asigurata prin sistem vegetativ
Muschiul cardiac

Denumit si miocard, acesta are o structura apropiata de cea a muschilor striati, dar contractile
sale sunt autonome si involuntare
Tipuri de contractii

Principala forma de manifestare a activitatii musculare este contractia. Exista trei tipuri de
contractie musculara: izometrica, izotonica si auxotonica.
Contractia izometrica: este contractia in care lungimea muschiului ramane constanta, dar se
modifica tensiunea acestuia. Este caracteristica musculaturii posturale. Nu produce lucru
mecanic, ci caldura
Contractia izotonica: este acea contractie in care tensiunea muschiului ramane constanta, dar
variaza lungimea. Este caracteristica majoritatii muschilor scheletici. realizeaza lucru mecanic si
produce miscare.
Contractia auxotonica: este aceea in care variaza atat lungimea, cat si tensiunea muschiului.

In activitatea obisnuita, muschiul trece prin faze de contractie izometrica, izotonica ai
auxotonica, initierea oricarei contractii fiind de obicei izometrica

Structura fibrei musculare

Fibra musculara striata este o celula de forma alungita, cu lungimea de la cativa milimetri pana la
20 cm. Prezinta membrana celulara numita sarcolema, iar in interior, sarcoplasma care contine
numerosi nuclei, dispusi periferic. La nivelul sarcoplasmei se gasesc organite comune si organite
specifice: reticul sarcoplasmatic si miofibrilele.


Miofibrilele: reprezinta elementele contractile ale fibrei musculare si sunt dispuse paralel pe
toata lungimea acesteia. Vazute la microscopul optic, miofibrilele prezinta un aspect striat,
datorita succesiunii unor benzi intunecate (benzi A) si clare (benzi I). Benzile sunt asezate la
acelasi nivel pe miofibrilele invecinate, conferind aspectul striat transversal al fibrei musculare
striate. La nivel ultrastructural, miofibrilele sunt alcatuite din miofilamente. Acestea sunt de
doua tipuri: filamente groase alcatuite din miozina si filamente subtiri, formate din
actina. Benzile clare sunt formate numai din filamente subtiri, iar regiunile intunecate ale benzii
A contin atat filamente de miozina cat si de actina.
Miozina si actina sunt proteine contractile. In sarcoplasma celulei musculare se gasesc si proteine
necontractile, cum ar fi mioglobina cu structura asemanatoare hemoglobinei, care are rolul de a
asigura oxigenul necesar reactiilor biochimice din muschi.
Fiziologia fibrei musculare
Proprietatile fundamentale ale muschilor sunt: elasticitatea, plasticitatea, excitabilitatea si
contractilitatea.

Elasticitatea: reprezinta proprietatea muschiului striat scheletic de a reveni la forma initiala,
dupa incetarea actiunii fortei care a determinat extensia sa.
Plasticitatea: reprezinta proprietatea muschilor netezi viscerali de a-si mentine constanta
tensiunea la diferite grade de distensie.
Excitabilitatea: in repaus, sarcolema fibrei musculare este polarizata. Potentialul de membrana
al fibrei striate este de -80...-100 mV. Actiunea unui stimul fizic, chimic, electric sau in situ
numai a influxului nervos produce depolarizarea sarcolemei. Intre stimularea fibrei musculare
sau a muschiului in totalitate si aparitia contractiei exista un interval de timp de 1 ms, numit
perioada de latenta. Influxul nervos, venit prin fibrele motorii, este transmis fiecarei celule
musculare din cadrul unitatilor motorii prin intermediul placii motorii. Placa motorie sau sinapsa
neuromusculara are ca mediator chimic acetilcolina. Mediatorul determina depolarizarea
sarcolemei si producerea potentialului de placa, care se raspandeste prin sistemul tubular de
membrane si apoi prin reticulul sarcoplasmatic al celulei musculare. Durata de propagare a undei
de depolarizare de-a lungul fibrei este de 2-5 ms la viteza de 12 m/s. In acest interval de timp,
fibra nu va putea raspunde la fiecare dintre acesti stimuli. In cazul muschilor viscerali, excitantul
nu mai este influxul nervos, cu depolarizarea spontana a unora dintre fibre. Placile motorii
lipsesc. Transmiterea influxului de la o celula la alta se face prin puntile existente intre celule.
Contractilitatea: reprezinta proprietatea muschiului de a raspunde prin contractie la actiunea
unui stimul. Contractia se desfasoara in mai multe faze
- eliberarea Ca 2+din reticulul sarcoplasmatic datorita depolarizarii membranei acestuia si
cresterii permeabilitatii ei. Aceasta faza reprezinta cuplarea excitatiei cu contractia:
- cuplarea actinei cu miozina si formarea actomiozinei, proces de activare favorizat de Ca 2+;
Manifestarile contactiei musculare

Fibra musculara se supune legii "tot sau nimic", dar muschiul "in situ" are contractie gradata.
Gradarea se realizeaza prin cresterea numarului unitatilor motorii activate, in functie de
intensitatea si frecventa stinulilor. Forta de contractie este maxima cand intra in activitate toate
fibrele muschiului respectiv si variaza intre 3,6 si 10 kg/cm2.

Manifestarile termice ale contractiei. Energia chimica eliberata in timpul contractiei este
convertita circa 30% in lucru mecanic si circa 70% in energie calorica. Muschii sunt principalii
generatori de caldura, atat prin tonusul muscular, cat si prin contractii mici si frecvente numite
frisoane, declansate in mod reflex la expunerea la frig.
Tonusul muscular: este starea de contractie permanenta, dar partiala, a musculaturii. In fiecare
moment, un mic numar de fibre musculare din totalul fibrelor unui muschi se afla in contractie si
determina o stare de usoara tensiune a musculaturii, caracteristica pentru starea de veghe.

Exista peste 650 de muschi in corpul tau. Un zambet foloseste 17 muschi, o incruntare foloseste
43