ORGANE DE MASINI PENTRU PROFIL ENERGETIC - TEORI E

- 68 -
Capitolul 5
ASAMBLARI ELASTICE
/1, 6, 7, 11, 14, 19/
ORGANE DE MASINI PENTRU PROFIL ENERGETIC - TEORI E
- 69 -
5.1. GENERALITATI
a) Definitie
Arcurile sunt organe de masini care sub actiunea sarcinilor exterioare (forta F
sau momentul M) sufera deformatii elastice (liniara f sau unghiulara ) mari,
nmagazinnd energie mecanica pe care o cedeaza total sau partial la descarcare.
b) Rol functional
asigurarea unei forte de apasare (ambreiaje, frne etc.);
actionarea unui mecanism prin cedarea energiei mecanice acumulate la ncarcare
(ceasuri mecanice, etc.);
amortizarea socurilor si vibratiilor (suspensii, amortizoare etc.);
masurarea fortelor (momentelor) sau a deformatiilor liniare (unghiulare)
respective (dinamometre, torsiometre etc.);
reglarea marimii unor forte sau momente (cuplaje limitatoare de sarcina, supape
de siguranta).
c) Clasificare
Dupa forma constructiva si tipul solicitarii exterioare:
bara de torsiune (fig. 5.1.a);
cilindric elicoidal:
- de compresiune (fig. 5.1.b);
- de tractiune (fig. 5.1.c);
- de torsiune (fig. 5.1.d);
spiral plan (fig. 5.1.e);
monolamelar (fig. 5.1.f);
cu foi (fig. 5.1.g);
disc (fig. 5.1.h);
inelare (fig. 5.1.i);
de cauciuc:
- de compresiune (fig. 5.1.j);
- de tractiune (fig. 5.1.k).
Dupa tipul solicitarii interioare (v. tab. 5.1)
Tab. 5.1. Clasificarea arcurilor dupa solicitarea interioara
Solicitarea interioara Solicitarea
exterioara tractiune compresiune ncovoiere torsiune
tractiune fig. 5.1.k - - fig. 5.1.c
compresiune - fig. 5.1.j fig. 5.1.h si i fig. 5.1.b
ncovoiere - - fig. 5.1.f si g -
torsiune - - fig. 5.1.d si e fig. 5.1.a
ORGANE DE MASINI PENTRU PROFIL ENERGETIC - TEORI E
- 70 -
Fig. 5.1. Tipuri de arcuri.
d) Materiale
oteluri carbon de calitate speciale pentru arcuri (OLC 55 A etc.);
oteluri aliate speciale pentru arcuri (60 Si 15 A etc.);
oteluri inoxidabile (12 Cr 130 etc.);
metale neferoase (bronzuri pentru arcuri cu Sn, Si etc.);
materiale plastice;
cauciuc.
ORGANE DE MASINI PENTRU PROFIL ENERGETIC - TEORI E
- 71 -
5.2. PARAMETRII FUNCTIONALI
a) Caracteristica de functionare
Caracteristica de functionare a unui arc este dependenta dintre sarcina si
deformatie, F(f) sau M(), la ncarcare si descarcare.
Alura caracteristicii de functionare poate fi descrisa cu ajutorul rigiditatii
arcului (c
f
sau c

) care este derivata sarcinii n raport cu deformatia:

= =

d
dM
c sau
df
dF
c
f f
(5.1)
Astfel, conform figurii 5.2 a, unele arcuri au rigiditatea constanta (I), iar altele
nu. Dintre acestea, unele se rigidizeaza la ncarcare si se elasticizeaza la descarcare
(II), iar altele invers (III).
Observatie - Rigiditatea ceruta de rolul functional poate fi asigurata prin realizarea
unor sisteme de arcuri montate n serie si/sau paralel. La un sistem de
arcuri, rigiditatea echivalenta a sistemului se poate determina n functie
de rigiditatile arcurilor componente cu relatiile (2.49) si (2.50) din
paragraful 2.8.
F (sau M)
f (sau )
I
II
III
0
a)
F (sau M)
f (sau )
0
b)
F (sau M)
f (sau )
0
c)
bucla de histerezis
Fig. 5.2. Caracteristici de functionare.
La unele arcuri, caracteristica de descarcare coincide cu cea de ncarcare
(v.fig. 5.2.b), ceea ce nseamna ca la descarcare se cedeaza toata energia mecanica
nmagazinata la ncarcare.
La alte arcuri, datorita frecarilor interne din material sau frecarilor dintre
elementele componente ale arcului, la descarcare este cedata numai o parte din
energia nmagazinata la ncarcare. ntr-un astfel de caz, caracteristica de descarcare
difera de cea de ncarcare (v.fig. 5.2.c), domeniul dintre ele fiind numit bucla de
histerezis.
b) Energia mecanica de deformatie
Energia mecanica corespunzatoare trecerii arcului dintr-o stare de deformare
(f
1
sau
1
) n alta (f
2
sau
2
) se determina prin integrarea caracteristicii de functionare
ntre aceste doua limite:
ORGANE DE MASINI PENTRU PROFIL ENERGETIC - TEORI E
- 72 -
( ) ( ) = =

d M W sau df f F W
2
1
2
1
f
f
(5.2)
Observatie - Energia mecanica nmagazinata de arc prin deformare este egala cu
lucrul mecanic de deformatie efectuat de sarcinile exterioare.
Un caz aparte l reprezinta arcurile cu caracteristica de functionare liniara (cu
rigiditatea constanta). Daca sarcina se aplica arcului din starea nedeformata (f
1
= 0
sau
1
= 0), atunci energia mecanica este:
= = M
2
1
W sau f F
2
1
W (5.3)
c) Coeficientul de utilizare volumica
Acest coeficient este o masura a energiei nmagazinate de arc ntr-un anumit
volum. Arcul se considera cu att mai performant cu ct valoarea coeficientului este
mai mare.
La expresia coeficientului de utilizare volumica, cnd sarcina este forta axiala,
se poate ajunge pornind de la proportionalitatea care exista ntre energia mecanica si
produsul dintre forta si deformatie:
f F
2
1
W (5.4)
Pe de alta parte, n domeniul deformatiilor elastice, conform legii lui Hooke,
tensiunea este proportionala att cu raportul dintre forta si aria sectiunii, ct si cu
raportul dintre deformatie si lungimea initiala l (prin intermediul modulului de
elasticitate longitudial E):
l
f
E
A
F
= (5.5)
Din relatia (5.5) rezulta ca:
A F (5.6)
si ca:
E
l
f

(5.7)
nlocuind (5.6) si (5.7) n (5.4) si tinnd cont ca produsul Al este proportional cu
volumul V, rezulta:
V
E 2 E
l
A
2
1
W
2

=

(5.8)
Generaliznd, cnd solicitarea genereaza tensiune normala , coeficientul de
utilizare volumica se calculeaza cu relatia:
V
E 2
W
k
2
V

= (5.9)
ORGANE DE MASINI PENTRU PROFIL ENERGETIC - TEORI E
- 73 -
n cazul n care tensiunea este tangentiala, n formula trebuie considerat
modulul de elasticitate transversal:
V
G 2
W
k
2
V

= (5.10)
d) Randamentul
F (sau M)
f (sau ) 0
W
f
W
u
Fig. 5.3. Energiile caracteristice
unui arc cu bucla de histerezis.
Randamentul arcului
a
este raportul
dintre energia utila W
u
cedata la descarcare
si cea consumata pentru deformare la
ncarcare. La arcurile fara bucla de
histerezis, cele doua energii coincid, deci
randamentul este 100%.
Rezulta ca are sens sa se discute de
randamentul arcului ca parametru functional
numai la arcurile care prezinta bucla de
histerezis (v.fig. 5.3). Daca W
f
este energia
pierduta prin frecare, atunci energia
consumata la ncarcare este W
u
+W
f
si deci:
1
W W
W
f u
u
a
<
+
= (5.11)
e) Coeficientul de amortizare
Un arc amortizeaza socuri si/sau vibratii tocmai prin frecarile din interiorul
materialului sau prin frecarile dintre elementele sale componente, numai daca la
descarcare nu este cedata toata energia nmagazinata la ncarcare. Deci si coeficientul
de amortizare
a
are sens ca parametru functional numai la arcurile cu bucla de
histerezis. Tinnd cont ca pentru amortizare, energia utila este W
f
, rezulta:
1 1
W W
W
a
f u
f
a
< =
+
= (5.12)
n concluzie, calculele specifice unui arc au ca scop stabilirea:
tensiunii maxime;
deformatiei maxime;
rigiditatii;
energiei mecanice;
coeficientului de utilizare volumica;
randamentului;
coeficientului de amortizare.
ORGANE DE MASINI PENTRU PROFIL ENERGETIC - TEORI E
- 74 -
5.3. ARCUL BARA DE TORSIUNE
Fig. 5.4. Arc bara de torsiune.
O varianta constructiva
de arc bara de torsiune este
schitata n figura 5.4. Arcul este
de fapt o bara cilindrica de
diametru d pe lungimea l,
ncastrata la un capat (de
exemplu prin caneluri
dreptunghiulare) si solicitata la
celalalt capat de momentul de
rasucire M
t
= FR.
Verificarea tensiunii de torsiune maxime:
ta
3
t
16
d
R F

= (5.13)
Verificarea deformatiei maxime:
a
4
p
t
32
d
G
l R F
I G
l M

= (5.14)
Rigiditatea:
. ct
l 32
Gd M
c
4
t
=

(5.15)
Energia mecanica:
2
1
l
4
d
G 2
M
2
1
W
2 2
t
t

== = (5.16)
Coeficientul de utilizare volumica:
2
1
G 2
W
k
2
t
V
=

= (5.17)
Observatie - Este unul dintre arcurile cu coeficientul de utilizare volumica cel mai
ridicat.
5.4. Arcul monolamelar
Schita de principiu a acestui arc este prezentata n figura 5.5. Practic arcul
este o lamela ncastrata, avnd grosimea h, latimea b si lungimea consolei l.
Solicitarea de ncovoiere este data de forta F care actioneaza la capatul liber, astfel
nct momentul maxim din sectiunea ncastrarii este Fl.
ORGANE DE MASINI PENTRU PROFIL ENERGETIC - TEORI E
- 75 -
Fig. 5.5. Arc monolamelar.
Verificarea tensiunii de ncovoiere
maxime:
ia
2
i
6
bh
l F

= (5.18)
Verificarea deformatiei maxime (la
capatul liber):
a
3
3
a
f
12
bh
E 3
l F
EI 3
l F
f

= (5.19)
Rigiditatea:
ct
l 4
Ebh
f
F
c
3
3
f
= = = (5.20)
Energia mecanica:
( )
9
1
bhl
E 2
Ff
2
1
W
2
i

= = (5.21)
Coeficientul de utilizare volumica:
9
1
V
E 2
W
k
2
i
V
=

= (5.22)
Valoarea foarte mica a coeficientului de utilizare volumica se explica prin
aceea ca volumul util al arcului este ineficient tensionat daca grosimea h si latimea
b sunt constante pe lungimea l (tensiunea de ncovoiere este maxima n ncastrare, dar
la capatul liber al lamelei este nula). Pentru mbunatatirea coeficientului, se pot
adopta solutii constructive care sa apropie arcul de solidul de egala rezistenta
(v.fig. 5.6).
Fig. 5.6. Variante pentru mbunatatirea coeficientului de utilizare volumica.
Astfel se poate utiliza o lamela de grosime h constanta, dar de latime b
variabila liniar pe lungimea l (v.fig. 5.6.a), ceea ce face ca si tensiunea de ncovoiere
sa fie variabila:
ORGANE DE MASINI PENTRU PROFIL ENERGETIC - TEORI E
- 76 -
( )
( )
( )
6
h x b
x l F
x
2
i

= (5.23)
O alta varianta posibila este aceea ca arcul sa aiba latimea b constanta, dar
grosimea h variabila parabolic pe lungimea l (v.fig. 5.6.b). n acest caz:
( )
( )
( )
6
x bh
x l F
x
2
i

= (5.24)
Cele doua solutii prezentate au unele neajunsuri. Astfel, n primul caz,
decuparea lamelei n vederea obtinerii formei triunghiulare nseamna o risipa de
material, iar n al doilea caz realizarea profilului parabolic presupune utilizarea unor
tehnologii costisitoare.
De aceea, n practica cea mai utilizata solutie este a unui pachet de lamele
(nesolidarizate ntre ele) de grosime h si latime b constante, dar de lungimi diferite
(v.fig. 5.6.c). n acest caz, daca n sectiunea x sunt n
x
lamele, atunci tensiunea de
ncovoiere corespunzatoare este:
( )
( )
6
bh
n
x l F
x
2
x
i

= (5.25)
Observatie - Prin adoptarea variantelor constructive prezentate n figura 5.6, valoarea
coeficientului de utillizare volumica tinde spre 1/3.
5.5. Arcul cilindric elicoidal de compresiune
Un arc cilindric elicoidal de compresiune, confectionat din srma rotunda
de diametru d, este reprezentat n figura 5.7.a. nfasurarea elicoidala este caracterizata
de diametrul mediu D
m
, pasul p si unghiul de nfasurare .
Fig. 5.7. Arc cilindric elicoidal de compresiune.
ORGANE DE MASINI PENTRU PROFIL ENERGETIC - TEORI E
- 77 -
Arcul este solicitat la comrpesiune de forta axiala F, care poate fi descompusa
n doua componente Fsin si respectiv Fcos, ambele genernd cte doua solicitari
n srma arcului (v.fig. 5.7.b).
Componenta continuta n planul spirei, Fsin, solicita srma la ntindere:
4
d
sin F
3
t

= (5.26)
si la ncovoiere:
32
d
2
D
sin F
3
m
i

= (5.27)
Cealalta componenta, Fcos, este perpendiculara pe planul spirei si solicita
srma la forfecare:
4
d
cos F
2
f

= (5.28)
si la torsiune
16
d
2
D
cos F
3
m
t

= (5.29)
Datorita geometriei arcului, trei dintre cele patru tensiuni pot fi neglijate.
Astfel, unghiul nfasurarii elicoidale este:
o
m
10
D
p
arctg

= (5.30)
Pentru valori att de mici, sin 0 si cos 1, deci ntinderea si ncovoierea
sunt neglijabile.
Pe de alta parte, diametrul mediu al nfasurarii, D
m
, este mult mai mare dect
cel al srmei arcului. Uzual, raportul lor, care se numeste "indicele arcului", are
valorile:
10 4
d
D
i
m
K = = (5.31)
Din relatiile (5.28), (5.29) si (5.31) rezulta:
f f t
i 2 >> = (5.32)
ceea ce nseamna ca forfecarea este neglijabila n raport cu rasucirea. Deci, toate
calculele arcului cilindric elicoidal de compresiune se fac pentru solicitarea principala
care este torsiunea.
ORGANE DE MASINI PENTRU PROFIL ENERGETIC - TEORI E
- 78 -
Verificarea tensiunii maxime:
ta
2 3
m
t max , t
d
i k F 8
d
D k F 8
k

= = (5.33)
Observatie - k este un coeficient supraunitar prin care se tine cont de faptul ca
tensiunea maxima pentru spira elicoidala este mai mare dect cea
corespunzatoare unei spire plane:
i
6 , 1
1 k + = (5.34)
Verificarea deformatiei maxime corespunzatoare celor n spire active:
a
3
4
3
m
4
m
m
m
p
t m m
f
d G
n i F 8
d G
n D F 8
32
d
G
n D
2
D
F
2
D
I G
l M
2
D
2
D
f

= = (5.35)
Rigiditatea:
ct
n i 8
d G
n D 8
d G
f
F
c
3 3
m
4
f
=

= = (5.36)
Energia mecanica:
2
m
2
2
max , t
k 2
1
n D
4
d
G 2
Ff
2
1
W

= = (5.37)
Coeficientul de utilizare volumica:
2 2
max , t
V
k 2
1
V
G 2
W
k =

= (5.38)
La dimensionare, diametrul srmei arcului se determina cu relatia:
3
a
m
D k F 8
d

(5.39)
daca se cunoaste diametrul mediu al nfasurarii D
m
. Altfel, se estimeaza valoarea
indicelui arcului i si se utilizeaza relatia:
fa
i k F 8
d

(5.40)