Sunteți pe pagina 1din 5

A nva s scrii este o munc grea i solitar, care cere, dincolo de talent i ndemnare,

un exerciiu ndelungat. Iar acest exerciiu presupune s asculi, s citeti, s studiezi i s


scrii ct mai mult. n acelai timp, a scrie bine nseamn a scrie adecvat: adecvare la
public, la canalul mediatic, precum i la cerinele genului.
rintre cerinele eseniale pe care trebuie s le ndeplineasc un text de calitate, literatura
de specialitate a sintetizat n principal: claritatea, prospeimea limba!ului, onestitatea,
precizia, adecvarea i e"iciena. #iecare din aceste trsturi $ pe care le vom prezenta
succint n continuare $ are propriile reguli i principii ce trebuie respectate pe parcursul
procesului de redactare, pentru a asigura un text coerent i bine nc%egat.
&laritatea
Aceasta este una din cerinele eseniale ale textului jurnalistic, poate c%iar cea mai
important. #iecare articol trebuie s "ie clar n concepie, organizare i limba!, n caz
contrar, el trebuie rescris. Aceast cerin nu este proprie textului jurnalistic, ea
caracterizeaz n aceeai msur i alte categorii de discursuri $ cum ar "i de exemplu
discursurile publice, textele tiini"ice sau procesele verbale. 'n s"at bun, mai ales pentru
!urnalitii (nceptori), c%iar dac este cam greu de pus n practic din motive de timp: dai
materialul de presa*comunicatul de pres spre lectur unei persoane apropiate, nu
neaprat specialist n !urnalism: dac n urma lecturii, persoana are nelmuriri, ntrebri
sau solicit clari"icri, este clar c materialul de presa $ sau pri ale acestuia $ vor trebui
rescrise, pentru a dobndi claritate.
Iat cteva reguli speci"ice de respectat pentru a asigura claritatea textelor jurnalistice:
+ nainte de a v apuca s scriei ceva, asigurai+v c lucrurile v sunt clare n primul rnd
dumneavoastr. ,u are sens s ncerci mcar s explici altor persoane ceva ce tu nsui
nu ai neles per"ect.
+ Includei "iecare etap ntr+o naraiune si "iecare eveniment ntr+o succesiune logic $ nu
srii de la A la &, lsnd cititorul s g%iceasc n ce const punctul -: este enervant,
produce con"uzii i poate induce n eroare. ,u lsai goluri n raionamente i explicai
"iecare detaliu, pentru c s+ar putea ca cititorii s nu intuiasc modul dvs. de gndire.
+ ornii ntotdeauna de la premisa c cititorii nu cunosc nimic despre subiectul tratat $ nici
mcar atunci cnd e vorba despre un subiect mediatizat sau "amiliar cititorilor. ncercai s
re"acei mental .traseul. pe care l+ai parcurs dumneavoastr niv pentru a apro"unda
subiectul respectiv i reluai etapele logice pentru ca cititorul s se poat lmuri.
+ /xplicai !argonul, regionalismele, termenii de specialitate i, n general termenii mai
deosebii $ n msura n care suntei nevoii s i utilizai. &%iar dac n mod uzual este
recomandat evitarea unor asemenea termeni, uneori !argonul poate "i c%iar util: i
introduce pe cititori ntr+o lume iniial inaccesibil lor i le mbogete cunotinele. 0ar de
la aceast observaie pn la a spune c utilizarea !argonului este recomandat, este o
cale lung: nu recurgei la !argon dect ca excepie, atunci cnd e necesar acest lucru, i
o"erii ntotdeauna explicaii clare ale termenilor respectivi.
+ #oarte periculoase sunt !argonul comercial i politic, precum i eu"emismele, deoarece,
spre deosebire de alte categorii $ care n cel mai ru caz nu sunt nelese de ctre cititori $
acestea induc n eroare, coninnd sensuri ascunse. 1are de cte ori nu am auzit expresii
precum .restructurarea companiei. sau .redistribuirea "orei de munc. $ cnd e vorba de
"apt de concedieri masive, .di"iculti "inanciare temporare. $ cnd compania respectiv a
intrat de!a n incapacitate de plat, sau (un dezec%ilibru ntre cerere i o"ert pe piaa
muncii) $ cnd e de "apt vorba de oma!. /xemplele de acest "el sunt "oarte numeroase:
ele sunt eu"emisme, o "orm de neltorie lingvistic ntlnit mai ales acolo unde
proli"ereaz specialitii n relaii publice, i re"lect obsesia societii noastre pentru
(ambala!), pentru (prezentare)
+ /vitai s impresionai printr+un limba! complicat $ riscai s scriei mesa!ul doar pentru
dumneavoastr. Acesta trebuie s "ie receptat i neles de publicul cruia i se adreseaz,
nu s arate ct de erudit este !urnalistul.
+ Asigurai+v c propoziiile pe care le scriei sunt ct mai clare $ aceasta nseamn s
evitai "razele lungi i elaborate i s adoptai o structur simpl i o topic adecvat $ ce
di"er de stilul beletristic.
&on"erii simplitate textului dvs, "r a exagera. 0in pcate, din dorina de a
asigura claritatea textelor dar, mai important, de a "i accesibile unui public ct mai
larg provenind din categorii sociale ct mai numeroase i variate, multe texte
jurnalistice "olosesc un limba! ultra+simpli"icat, restrns i stilizat.
Cartea Luminitei Rosca Productia textului jurnalistic analizeaza textul
jurnalistic cu scopul declarat de a marca interesul pentru situatia
complexa care genereaza textul de presa si care se constituie dintr-un
complex de factori sociali, institutionali, psihologici si lingvistici (p !"
Cele patru mari capitole ale carti sint# Lim$ajul jurnalistic, %extul
jurnalistic, Compozitia si Lim$a si stil
Lim$ajul jurnalistic este considerat o modalitate specifica de selectie si
asam$lare a faptelor de lim$a, ca o consecinta a rigorilor impuse de o
situatie de comunicare (p &'" (utoarea face o trecere in revista a
teoriilor lim$ii care s-au conturat de-a lungul secolelor, amintind
pro$lematica stilurilor functionale si, in mod special, caracteristicile
stilului pu$licistic Perspectiva istorica asupra textului jurnalistic justifica
definirea actului de comunicare jurnalistica drept un act institutionalizat
(p &)" Luminita Rosca aminteste * in ordine cronologica * etapele
constituirii lim$ajului jurnalistic romanesc si ale procesului de
individualizare a acestuia (perioada '+,--'!--" .e asemenea, in
su$capitolul Consolidarea sistemului de comunicare al mass-media,
autoarea prezinta fragmente din Legea presei, din Constitutie si din
legislatia asociatiilor profesionale din perioada '+/&-'!++
Capitolul %extul jurnalistic cuprinde o definitie a conceptului de text si o
scurta prezentare a perspectivelor asupra textului, care se concretizeaza in
articularea a trei domenii# sintaxa, semantica si pragmatica %extul
jurnalistic este definit drept orice text produs pentru a fi difuzat de un
canal0suport al mass-media (ziar, program radio, program de televiziune"
(p /!"
1 atentie deose$ita este acordata analizei pragmatice a constituentilor
textualitatii# intentionalitatea, accepta$ilitatea, situationalitatea,
informativitatea, intertextualitatea, coeziunea si coerenta
(nalizind acesti constituenti ai textualitatii, autoarea face corelatii si cu
suportul ziarului, statutul partenerilor comunicarii, timpul si locul difuzarii
mesajelor, contextul socio-istoric, factorii care influenteaza constructia
textului si modalitatea de receptare a mesajelor Concluzia autoarei este ca
acceptarea textului jurnalistic depinde de satisfacerea asteptarilor
pu$licului (p !)"
Capitolul Compozitia cuprinde informatii despre structura textelor
jurnalistice, despre coerenta discursului si raportarea discursurilor
persoanelor in text (nalizind structura textelor jurnalistice, autoarea se
refera pe larg la conceptul de piramida inversata, la caracterul narativ-
referential al textelor de presa si la conceptul de stire (cesta din urma este
analizat in functie de diferenta dintre stirea de presa si stirea de agentie si
de caracteristicile fiecarui tip in parte
2n ceea ce priveste coerenta mesajului care este transmis pu$licului,
autoarea su$liniaza importanta continuitatii tematice a enunturilor care il
alcatuiesc 3int prezentati, de asemenea, marcatorii transfrastici ai
mesajului, atractia referentiala, inferentele, presupozitia si su$intelesul 2n
continuare, in su$capitolul Raportarea discursurilor persoanelor in text,
sint analizate vor$irea directa, indirecta, indirect li$era si directa legata,
stilurile lim$ii si procesele discursive
2n Lim$a si stil sint discutate cele mai importante aspecte care tin de
lim$ajul pu$licistic din punct de vedere lingvistic si, implicit, stilistic#
lexicul, sensul si semnificatia, pronumele, acordul, regimul (rectiunea" si
topica (utoarea afirma ca lim$ajul pu$licistic are si rolul de a promova
si de a apara lim$a literara (p ','"4 prin urmare, partea consacrata
lexicului si semanticii lim$ajului pu$licistic atrage atentia si asupra
erorilor si am$iguitatilor care se intilnesc in presa scrisa
Lexicul cuprinde o descriere a fondului principal lexical si a masei
voca$ularului, a procedeelor de im$ogatire a voca$ularului, a etimologiei,
a etimologiei populare, a elementelor de argou, a derivarii si a
imprumuturilor din lim$ajul pu$licistic
Partea de 3ens si semnificatie cuprinde o scurta descriere a raportului
dintre lim$aj si gindire, definitii ale semanticii si ale tipurilor de
semantica (utoarea aminteste momentele constituirii disciplinei
semantica, cu accentul pe a$ordarea structuralista a acestei discipline
Referinta este vazuta ca un element ce permite explicarea procedeelor de
desemnare neconventionala a unor grupuri de vor$itori (p ')5" Relatia
dintre coreferenta si sinonimie este punctata astfel de autoare# coreferenta
este un fenomen pragmatic, iar sinonimia face parte din sistemul
lim$ii
3int amintite caracteristicile pronumelor din perspectiva gramaticii
traditionale si a pragmaticii si principalele caracteristici ale utilizarii
pronumelor in lim$ajul presei scrise
6n alt fenomen discutat pe larg este acordul 2nainte de a prezenta citeva
aspecte ale acordului in presa scrisa, autoarea analizeaza acordul
predicatului si acordul in grupul nominal Luminita Rosca insista asupra
dezacordurilor din discursul mass-media, dind numeroase exemple de
dezacorduri din stirile audio-vizuale si din presa scrisa
.intre greselile provocate prin fenomenul de rectiune (citat cu definitia
data de 7aleria 8utu Romalo", autoarea invoca numeroase exemple in care
prepozitia pe este omisa atunci cind introduce un o$iect direct animat si
atunci cind introduce pronumele relativ care, de asemenea, cu rol de
o$iect direct
6ltimul aspect discutat este topica enunturilor textului jurnalistic 3int date
numeroase exemple de topica nefireasca din diverse texte preluate din
presa scrisa si din audio-vizual
%re$uie amintit si faptul ca fiecare su$capitol se incheie cu exercitii (%eme
si aplicatii", prin care se aprofundeaza cunostintele do$indite pe parcursul
capitolelor Cartea este foarte utila pentru studenti si jurnalisti, raspunzind
principalelor pro$leme ridicate de ceea ce inseamna productia textului
jurnalistic# relatia dintre lim$aj, expresivitate, presa si pu$lic