11.

BUNELE MANIERE LA MASA - PIATRA DE INCERCARE A EDUCATIEI

Inca din cele mai vechi timpui! ma"a "-a de"#a"uat dupa un anumit itual. De"i ea di#eit de la taa
la taa ace"ta a impu" acele e$uli cae c%n"tituie a"ta&i citeii imp%tante in apecieea unei pe"%ane 'ine
ce"cute. (aa ind%iala! ma"a pe cae % %#eim "au cea la cae "untem invitati a devenit un pile) pentu
intilnii imp%tante "i di"cutii intee"ante. Din #a"tu%a"ele me"e de pe vemea %manil% "au din timpul
Rena"teii - daca a #i "a ne e#eim numai la acele ep%ci cae ne in#ie'inta "i a"ta&i ima$inatia - tan"pae
in &ilele n%a"te %'iceiul de a ne %n%a invitatii cu % ma"a ele$ant aan)ata! impeca'ila. Pivind inap%i!
putem "pune ca "-a enuntat! in $eneal! la %pulenta "i lu* %"tentativ. A&i nu "e mai 'ea din p%cale de au
cae p%ata "emnatua lui Benvenut% Cellini! de pilda. In "chim'! a manca din #a#uii de p%telan de 'una
calitate "i a 'ea din pahae de ci"tal a devenit un lucu %'i"nuit. In m%d #ie"c! c%mp%tamentul me"enil%
a ci"ti$at in a#inament pin e"pectaea un% n%me impu"e de c%dul manieel% ele$ante.
E*i"ta a"ta&i tendinta de a ad%pta m%dul de viata m%den in t%tala c%ntadictie cu cel cla"ic. Ne
depla"am in $%ana dint-un l%c int-altul "i de cele mai multa %i ma"a n%a"ta e"te #u$ala. Pe$atiea
me"ei "i "palatul va"el% ne-a api un timp peti%". Tindem "pe "implitate "i c%m%ditate! enuntind la t%t
ceea ce a incaca in m%d inutil e*i"tenta n%a"ta. S-a paea ca ne c%nta&icem. Da indi#eent ca %ptam
pentu un "eviciu de ma"a din p%telan de Seve" "au pentu unul din "ticla inca"a'ila! e"pectaea un%
e$uli e"te %'li$at%ie! incepind cu pe$atiea ca"ei! aan)aea me"ei "i teminind cu #elul in cae mincam
#uctele.
11.1. CUM ARAN+AM MASA
Ma"a #amiliala! cea de t%ate &ilele te'uie "a #ie "i ea apeti"anta "i in$i)ita! ca "i cea #e"tiva. Un
vechi dict%n "pune ca ,%mul inteli$ent "e hane"te cu %chii ,. E de pe#eat % #a#uie de #aianta! intacta!
uneia de p%telan ci%'it! chia daca acea"ta a #%"t cindva #%ate #um%a"a. E de pe#eat #ata de ma"a din
in! apetata! uneia dint-% te"atua "cumpa! da ac%peita de pete. Se intele$e de la "ine! ca in &ilele de
"a'at%ae ne v%m %cupa in m%d de%"e'it de aan)aea me"ei. Pentu me"e #e"tive! #ata de ma"a "i
"evetelele v% #i "i ele #e"tive! de % al'eata imaculata! ia pentu euniuni intime "e p%t #%l%"i #etele de
ma"a c%l%ate. - #ata de ma"a te'uie "a #ie de"tul de mae ca "a a"cunda! pe cit p%"i'il! pici%aele ma"ei.
In nici un ca& nu v%m #%l%"i #ete de ma"a din mateial pla"tic! chia daca imita pe#ect cea mai "%#i"ticata
te"atua. E 'ine "a a"e&am "u' #ata de ma"a un m%lt%n "u'tie cae p%te)ea&a #uniul me"ei. Te'uie "a
a"i$uam un anumit "patiu pentu #iecae invitat! chia "i pentu cei #%ate 'ine educati cae "tiu "a-"i tina
c%atele pe lin$a c%p. Ca mu"a#iii "a "e "imta c%m#%ta'il! ace"t "patiu te'uie "a #ie de cel putin ./ cm.
Cum aranjam masa ?
Atit ma"a #amiliala cit "i cea #e"tiva "unt a"e&ate la #el! da di#ea numaul #a#uiil%! al tacimuil%
"i al pahael% in #unctie de #eluile de mincae. (iecae #a#uie va #i du'lata de % alta cae "e a"ea&a
dede"u't! pentu "eviciu! "i cae utili&ata d%a pentu a pune pe ea #a#uia din cae mincam. La me"ele de
#iecae &i ne putem lip"i de cea de-a d%ua #a#uie. - ma"a #e"tiva "e pe&inta! de %'icei! a"t#el 0 #a#uia
pentu pimul #el e"te a"e&ata dea"upa #a#uiei de "eviciu. Pe ea "e pune "evetul #um%" impatuit.
Chi#lele "au #eliile de piine "e pun in d%ua-tei c%"ulete "peciale! epati&ate "imetic. L%cul #uculitel%
e"te la "tin$a #a#uiei. Aliniate de la deapta "pe "tin$a in %dinea utili&aii l%! ace"tea "e a"ea&a cu dintii
in "u". La deapta! "e pun cutitele! cu patea tai%a"a "pe #a#uie! t%t in %dinea utili&aii - cel mai
indepatat e"te pentu pimul #el de mincae! adica pentu pe"te ia in #ata #a#uiei "ta lin$ua de "upa cu
cu'ua in "u" "i une%i lin$uita de de"et 1daca e l%c pe ma"a2. Nu v%m a"e&a nici%data alatui mai mult
de tei cutite "i de tei #uculite. Re"tul tacimuil% - lin$uitele de t%t! #uculitele mici pentu 'aclava "au
pentu #ucte nu "e pun pe ma"a ci pe % ma"uta de "eviciu "au pe un 'u#et! pentu a #i la indemina. Ace"te
e$uli nu "unt 'atute in cuie. Numaul tacimuil% "i a"e&aea l% di#ea in #unctie de menu-ul "evit la
ma"a. In de"enele pe&entate veti $a"i "%lutiile la cae te'uie "a ecu$eti.
La t%ate me"ele cit de cit "%lemne e"te %'iceiul "a "e "chim'e tacimuile dupa #iecae #el de mincae.
La % ma"a mai putin petenti%a"a nu v%m "chim'a tacimuile decit daca avem pe"te. In $eneal v%m #%l%"i
patu #a#uii 0 #a#uia pentu anteui! #a#uia de "upa! #a#uia intin"a "i #a#uia de de"et. B%luile
1 ca"t%na"ele 2 pentu "upa limpede 1c%n"%me2 nu "e pun de la inceput pe ma"a ci "e aduc %data cu
"upiea. Tacimuile "e p%t pune "i pe "up%tul de"tinat l% cae va #i a"e&at la deapta #a#uiil%. Pe "up%t
v%m a"e&a! in deapta! cutitul! cu patea tai%a"a "pe #a#uie! "i in "tin$a lui #uculita cu dintii in )%".
Lin$ua "i lin$uitele pentu de"et v% #i a"e&ate in #ata #a#uiei. Daca utili&am "up%tul de tacimui v%m
pune "evetelul la "tin$a! diect pe #ata de ma"a. T%t in #ata #a#uiil%! "pe deapta! e"te "i l%cul pahael%.
Tei tipui de pahae "unt %'li$at%ii - de tuica! de vin 1pahaul de vin %"u e ceva mai mic decit cel de vin
al'2 "i de apa. Retineti ca ele te'uie "a #aca pate din acela"i "eviciu.
Nu imp%vi&ati - e % n%ta p%a"ta - "i va ec%mandam "a nu dati me"e #e"tive daca nu puteti. Dupa
#%l%"ie! pahaele de tuica "e iau de pe ma"a. Nu va 'a$ati de$etele in ele. (%l%"iti neapaat % tava in ace"t
"c%p. 3a va "cuti de dumui inutile.
Bautuile apeitive "e "eve"c int%tdeauna inainte de ma"a. Pahaele "peciale "e $a"e"c pe % ma"a
"epaata! pe % tava! "i #iecae invitat "e "eve"te cu ce-i place. E 'ine ca "%timentul de apeitive "a #ie
vaiat. Sticlele "tau "i ele la indemina! pe % alta tava. Sampania "i c%niacul nu "e "eve"c decit la "#i"itul
me"ei. 3a pe&entam alatuat dive"e tipui de pahae! "ticle "i cani.
Sticlele de vin "i apa v% #i di"pu"e "imetic pe ma"a! la indemina 'a'atil% cae #ac %#iciul de a
"evi 'autuile. Pentu a nu pata #ata de ma"a! "ticlele "e pun pe % tavita "au pe #a#ui%ae "peciale. Apele
mineale "e "eve"c in "ticlele l% %i$inale ca "i vinuile "taine.
Dec%aea ma"ei depinde de maimea ei! de an$ul mu"a#iil% "i de impe)uai. Ap%ape
indi"pen"a'ile! #l%ile "i luminaile v% incinta piviea. (l%ile te'uie pu"e in va&e )%a"e ca "a nu-i
impiedice pe me"eni "a "e vada. Nu v%m pune pe ma"a decit ceea ce p%ate "evi la % inte'uintae
imediata. E*ceptie #ac "%lnitele "i ecipientele pentu pipe cae v% te'ui "a #ie "u#iciente 1una pentu
cica tei - patu pe"%ane 2. 3%m avea $i)a ca ace"tea "a nu #ie in#undate "au umede. - $%"p%dina atenta
pune in ecipientul e"pectiv citeva $aunte de %e&. Daca nu #%l%"im ecipiente cu capac pe#%at! celelalte
te'uie "a #ie in"%tite de lin$uite pentu ca nimeni "a nu #ie "ilit "a "e #%l%"ea"c de p%piul cutit! ceea ce a
#i % $e"eala.
Sa etinem deci ca untdelemnul! %tetul! mu"taul! "mintina etc. "e v% aduce d%a daca cineva le cee.
- $a&da atenta le ae pe$atite "i le %#ea. Pentu "%"ui "e #%l%"e"te % "%"iea. Atentie 0 "%"ul nu "e pune
nici pe #iptua da nici pe piue "au pe alte $anitui 1 maca%ane! "%te de le$ume etc 2 de%aece e ie"tetic.
S%"ul "e pune in #a#uie "i "e m%aie in el 'ucatelele de cane taiate pe ind. Nu "e ame"teca t%t ce avem in
#a#uie de la inceput cu t%ate ca e"te $u"t%" da , pa"ta , %'tinuta e"te imp%"i'il de pivit. 3%m e*plica
ace"t lucu ad%le"centil% cae au ama" cu ace"t %'icei de cind eau mici "i li "e , pa""a , mincaea. -data
inte'uintata "%"iea va #i luata de pe ma"a. Salata "e "eve"te in ca"t%nele "epaate! pentu #iecae invitat
in pate. Cind #iptua e"te taiata la ma"a! $a&da te'uie "a ai'a la indemina tacimui "peciale. E de pe#eat
in"a ca ace"ta %peatie "a #ie #acuta in peala'il! ia #iptua "a #ie pe&entata #elii! pe #un&e de "alata. In
multe tai "alata "e maninca "epaat dupa #iptua.
Sc%'it%ile nu-"i au l%cul pe ma"a pentu ca nu "e #%l%"e"c in pu'lic. A$intaia e"te %'li$at%ie 4 In
ca&ul un% me"e #e"tive! da. Pentu me"ele %'i"nuite e*i"ta tacimui de %tel in%*ida'il cae "unt #um%a"e
"i u"% de intetinut. E adevaat ca a$intaia c%n#ea me"ei ele$anta! da "a nu uitam ca te'uie "a
"talucea"ca de cuatenie. Ca t%t ce e"te peti%"! a$intaia cee % in$i)ie "peciala! ia daca nu avem timp
pentu a"a ceva e pe#ea'il "a enuntam la ea. Ca me"ele #e"tive "a nu ne "peie pin di#icultatile ce la
cea&a! e"te nece"a un e*ecitiu indelun$at. Sa-l #acem in cadul me"el% de Duminica! ima$inindu-ne ca
avem invitat cel putin un mini"tu! chia daca "untem d%a in #amilie. 3a #i % placee 5 Cu ace"t pile)! v%m
pune % #ata de ma"a de%"e'ita! tacimuile "i ve"ela pe cae nu le #%l%"im &ilnic "i v%m pe$ati % mincae
"peciala. E"te %'li$at%iu ca t%ti mem'ii #amiliei "a e"pecte acea"ta ma"a! #iind punctuali! a)utind "au!
daca "e plim'a dimineata! aducind % #l%ae "au cumpaind un de"et "pecial 1#ucte! pa)itui2. Repetam 0
ma"a de Duminica e "#inta.
11.6. C-MP-RTAMENTUL IN TIMPUL MESEI
Re$ulile $eneale ale unei tinute c%ecte "i pe cae le-am de#init int-un capit%l pecedent "unt
vala'ile "i la ma"a. Stam dept! da nu intepeniti. Nu punem pici%aele nici "u' "caun! da nici pea
depate in #ata! pentu a nu-i inc%m%da pe vecini. Nu ne a$atam de "caun. P%&itia miinil% ae % mae
imp%tanta la ma"a. In nici un ca& 'atele "i mai ale" c%atele nu te'uie "a "tea pe ma"a. Nu tinem cu
miinile #a#uia din cae mincam. P%&itia c%ecta! de epa%"! e"te cea cu 'atele lipite de c%p "i cu
incheietuile miinil% "pi)inite de ma$inea me"ei. Acea"ta tinuta "e "chim'a cind mincam! pa"tindu-ne
in"a c%atele lipite de tunchi. Ne v%m vei#ica tinuta inainte de a inta in "u#a$eie! "palindu-ne miinile in
peala'il. Eventualele etu"ui nece"ae dupa ma"a "e v% #ace numai in 'aie - ca de e*emplu
imp%"pataea u)ului! "au aan)aea paului. Daca nu avem % 'aie cuata! nu invitam mu"a#ii 5 Nu te'uie
"a mincam nici%data $a'it "au nev%". E"te nu numai % e$ula de p%litete! ci "i % pe"ciptie medicala.
Mai $ave "unt di"cutiile neplacute din timpul me"ei. Sa le evitam "i "a ne impunem "a #im calmi. Si
a"a! viata n%a"ta e"te de"tul de "te"ata. Sa ne 'ucuam de pile)ul pe cae ni-l %#ea % ma"a impeuna cu
#amilia. Sa nu 'em "i nu v%'im cu $ua plina. E"te % e$ula cae a te'ui "a #ie de"tul de cun%"cuta "i n-
am eveni a"upa ei daca n-a #i incalcata &ilnic. -amenii cae inceaca "a manince "i "a p%ve"tea"ca in
acela"i timp #ac % impe"ie de&a$a'ila. Te'uie "a #im atenti ca 'u&ele "a #ie meeu inchi"e in timpul
me"tecatului. E"te de p%"t $u"t "a tinem de$etul mic u"% idicat cind mincam "au cind 'em.
Daca avem ciini "au pi"ici! ace"ti n-au ce cauta in "u#a$eie %icit de mult i-am iu'i. E"te nu numai
% lip"a de e"pect #ata de mu"a#ii! ci "i pile) de incidente ned%ite.
Un %'icei p%"t! "peci#ic %manil%! de cae ace"tia nu "e p%t de'aa"a! e"te acela de a-i %'li$a pe
mu"a#ii "a manince mai mult decit v%. Repetati "i invatati #%mulele 0 , Da! va %$ ,! , Nu! multume"c ,!
, 7e"! plea"e ,! , N%! than8 9%u , . Sa ne $indim 'ine cind le %"tim. Sunt $a&de la n%i "i chia in alte tai
cae ne iau in "ei%". Daca ne im$inam ca e"te de 'un $u"t "a e#u&am a d%ua #elie de t%t cu t%ate ca am
mai minca % p%tie! i"cam "a aminem #aa ea! de%aece a d%ua %aa nu ni "e mai %#ea daca am "pu" ,
Nu! multume"c ,. Ma"a "e tan"#%ma int-un adevaat calva cind inim%a"a $%"p%dina epeta in"i"tent 0 ,
Da mai luati % "amaluta! "unt delici%a"e 5 , Nu ne a"e&am la % ma"a ca "a mincam pe "atuate. Se p%ate
cee "au lua dint-un #el cae ne-a placut in m%d de%"e'it "au "e p%ate e#u&a % mincae cae ne #ace au
"au nu ne place. P%litic%" e"te "a acceptam "a $u"tam din #elul e"pectiv! pentu a nu )i$ni $a&da. T%t de
p%litete tine "i tactul $a&dei de a %#ei mincae "u#icienta - nici pea multa! nici pea putina - #aa a-"i lauda
e*ce"iv pepaatele culinae. Mu"a#iii % p%t #ace! cu m%deatie in"a! "pe incintaea $%"p%dinei! da nu
"ti$ind pe"te ma"a "i nici ceind in acel m%ment eteta. Cu atit mai mult nu e"te ca&ul "a "e c%mente&e
a"upa p%cuaii di#icile a unui p%du". Ma"a te'uie "a decu$a #ie"c! #aa %"tentatie. Am putea "pune ca
acea"ta e % n%ma ideala! $eu de atin"! la cae te'uie "a c%nti'uie "i invitatii daca "imt ca $a&da e"te in
impa" dat%ita tineetii "au a lip"ei de e*peienta. Cu di"cetie! cu tact ei p%t tece pe"te m%mentele
peni'ile ivite din te mii ce. Nu v% cee un antineval$ic "i un paha cu apa in m%mentul in cae $a&da
e"te #%ate pe%cupata "a nu i "e acea"ca $u"taile calde. Nu v% cee 8etchup! pipe! "mintina "au alte
in$ediente daca nu le "unt %#eite! pentu ca "-a putea ca ele "a lip"ea"ca "i $a&da "a "e "imta )enata. Sa
manincam a"a cum $ate"te $%"p%dina 5 -'li$atia ei e"te "a $u"te in peala'il din t%ate 'ucatele "i "a le
c%ndimente&e m%deat! ia a mu"a#iului "a le accepte ca atae. E #%ate neplacut "a dam "#atui culinae in
#unctie de pe#eintele n%a"te. (ie ca e % ma"a #e"tiva! #ie ca e"te una %'i"nuita! e#%tul $%"p%dinei te'uie
a"platit cu % emaca de $enul 0 , Delici%a"a "upa 5 ,! , Ce #um%" aata "alata 5 ,! , Ce 'ine mi%a"e
#iptua 5 ,. Ne v%m a'tine de la %ice di"cutii "au %'"evatii de&a$ea'ile. C%pilului cu cae am venit ii
v%m #ace %'"evatii aca"a! ca "i "%tului cae a depa"it numaul de pahae. Ne v%m impune "a nu "tam cu
%chii atintiti a"upa mem'il% de #amilie cu cae am #%"t invitati! auncindu-le pivii uci$at%ae cind
$e"e"c ceva. Educatia nu "e #ace in acel m%ment! caci atm%"#ea va deveni in"up%ta'ila pentu t%ti.
11.:. MASA E SER3ITA 5
3iata p%#e"i%nala p%ate "a m%di#ice % %dine pe cae % cedeam "ta'ilita %data pentu t%tdeauna.
A"t#el! pe ma"ua ce pau&a de pin& "e mic"%ea&a! ma"a devine mai #u$ala "i tinde "a #ie inl%cuita cu
ma"a de "eaa. La acea"ta c%nti'uie "i di"tanta din ce in ce mai mae dinte d%miciliu "i l%cul de munca.
De %'icei avem mu"a#ii la ma"a de "eaa. Dam mai )%" e$ulile pentu % ma"a petenti%a"a. -ca&ia!
an$ul mu"a#iil% "au "ituatia n%a"ta #inanciaa pemit unele "impli#icai. -icum nu "untem %'li$ati "a
de"#a"uam un lu* pe"te p%"i'ilitatile n%a"te. Pledam pentu m%deatie "i "implitate cae nu e*clud
a#inamentul. Chia "i in #amiliile cele mai m%de"te % anumita e&eva te'uie peva&uta pentu a #ace #ata
"upi&el% de ultima %a. De a"emeni! "e va pevedea un #el de mincae pentu a #i inl%cuit in ca&ul cind
unii dinte mu"a#ii nu-l "up%ta! din m%tive medicale eventual! pe cel %#eit antei%. Pe"%anele
c%ndamnate de medicul l% la % dieta "evea! de #apt! a te'ui "a nu accepte invitatii decit de la pieteni
#%ate ap%piati cae le cun%"c e$imul.
1 - Anteuile 0 "e c%mpun in m%d %'i"nuit din #elui de mincae eci! picante! pe"te! me&eluii "i
"alate dive"e. Se p%t "evi "i anteui calde0 #icatei de pui! di#eite placinte! pi&&a! "u#leui! pateui.
Anteuile eci p%t #i c%m'inate cu cele calde! in"a multa atentie - daca incacam ma"a cu anteui $eu de
di$eat 1 "alata de vinete! ciupeci cu mai%ne&a etc 2 "i in c%ntinuae avem mai multe #elui de mincae!
plu" t%t! plu" 'aclava! plu" in$hetata! i"cam #ie ca mu"a#iii n%"ti "a #aca % indi$e"ti "ei%a"a! #ie "a luam
mincauile de pe ma"a neatin"e. Ne $indim inainte de a chema mu"a#ii cit am putea "a mincam n%i in"ine
int-% vi&ita! #aa "a ne im'%lnavim 5 Tacimul 0 un "eviciu pentu anteui "au "evicii %'i)nuite de ma"a
de dimen"iune mi)l%cie. 3inui al'e demi"eci "i %"e.
6 - C%n"%me-ul0 "e "eve"te % "upa limpede in cea"ca! cu % lin$ua de "upa mai de$a'a mica. Daca
n-am %#eit anteui! v%m putea inl%cui "upa cu % ci%'a cae va #i "evita in #a#uie cu % lin$ua %'i"nuita.
Se aduce ca"t%nul cu "upa 1 "upiea 2 "i "e ia de pe ma"a dupa $%lie. La ace"te #elui nu e nev%ie de
'autui.
: - Pe"tii "au cu"taceele 0 e*i"ta pentu pe"te un tacim "pecial. Se ec%manda vinui al'e! "eci!
"pum%a"e "i "pumante. Cu cit pe"tele e"te mai $a" cu atit vinul te'uie "a #ie mai acid 1cum "unt cele din
p%d$%iile Adealului "i M%ld%vei 2. Cu "tidii "e p%ate "evi chia % "ampanie "eaca.
; - (elul pincipal! #elul de e&i"tenta 0 tacim n%mal. De e$ula ace"ta e"te % #iptua "au un pepaat
din cane. Indi#eent daca "evim % #iptua de p%c! de miel! de pa"ae! din vinat "au una cae te'uie "a
#ie in "in$e - antic%t "au mu"chi de vaca - "e impune un vin %"u. La canea al'a "e ec%manda vinui %"ii
u"%ae! ia la canea %"ie mai tai "i mai putenice < la vinat vinui %"ii "eci! vechi! de calitate "upei%aa.
3%m evita "a aducem pe ma"a cucanul! pucelul! mu"chiul! inte$i! chia daca e"te #%ate dec%ativ.
-'iceiul e"te nepactic. (iptua "e p%ti%nea&a in 'ucataie "i "e aan)ea&a pe un plat%u pe cae il v%m
%na in m%d de%"e'it. De pilda! v%m pune canea pe citeva #%i de "alata p%a"pata! ia dea"upa v%m aan)a
citeva #un&e de patun)el. =anituile v% #i pu"e in ca"t%ane "epaate! ia pentu "alate e"te ideal "a avem
ca"t%na"e mici %tunde "au patate pentu #iecae mu"a#i.
. - Bin&etuile 0 li"ta p%ate #i in#inita < ceea ce te'uie etinut e ca 'in&etuile "e aduc la ma"a pe un
plat%u #um%" din lemn. Tacimul0 cutite mici pentu intin"ul untului "i taiatul 'in&ei. T%ate 'in&etuile
pun in evidenta 'uchetul vinuil%. Nu "e aduc alte "%iui ci aminem la ultimul vin "evit! deci vinul %"u.
E*ceptie #ace telemeaua de %i! la cae "e p%t "evi vinui %"e "i chia al'e! din aceea"i &%na de unde
p%vine 'in&a.
> - De"etul 0 pentu pa)itui "e #%l%"e"te un tacim "pecial - lin$uite! cutite "i #uculite mici. Acum
"e ec%manda vinui dulci "i "emidulci! pa#umate 1 Mu#atla! Piet%a"ele! Tinave! Al'a-Iulia 2. Nu "e
"eve"c vinui la de"etuile din ci%c%lata.
? - (ucte p%a"pete 0 "unt pe&entate int%tdeauna cu un cutit "i % #uculita "peciale. A$intaia
c%e*i"ta in ace"t d%meniu cu mateiale n%i! in%*ida'ile. Nu "e "eve"c vinui.
@ - Ca#eaua "i lichi%uile0 ca#eaua petinde lin$uite mici! ca#eaua M%cca un "eviciu mic de a$int
"au! eventual! a$intat. Pentu d%amne "e v% "evi lichi%ui! ia pentu d%mni! c%$nac.
A - Ale$eea vinului p%tivit #iecaui #el e"te % adevaata ata. E"te d%meniul "tapinului ca"ei cae!
daca nu "e picepe te'uie "a "e la"e c%ndu" de un "peciali"t! pieten "au ne$u"t% de incedee. Bautuile
apeitive! che9 "au c%ctail! "e "eve"c la tempeatua pivnitei! 1/ - 16 $ade. - "ampanie "au un "pum%"
"ec "evit ca apeitiv nu te'uie "a depa"ea"ca @ "au 1/ $ade. (iecee e$iune ae vinuile "ale "peciale a
ca% pe&entae "i tempeatua ideala le "unt p%pii. De a"emeni! v%m ale$e pahaele p%tivite pentu
#iecae tip de vin. Paha %tun)it "au cu pici% "cut pentu vinuile al'e! paha cu pici% inalt pentu
vinuile %"ii. Cupa pentu "ampanie "i "pum%". 3inuile %"ii v% #i "evite la tempeatua pivnitei daca
"unt u"%ae "i la tempeatua cameei daca "unt mai tai. 3inuile te'uie"c acite teptat "i nu 'utal "i! mai
ale"! nu te'uie "a #ie a"e&ate lin$a % "u"a de caldua ceea ce i"ca "a le altee&e. Te'uie "a le aducem in
camea cel putin cu % )umatate de &i inainte. La vinuile tip Tamii%a"a "e de"chide d%pul in pei%ada
incal&iii la tempeatua cameei! %*idaea adau$ind un pa#um placut 'uchetului natual. Daca n-avem
timp "a le aducem la tempeatua cameei teptat! amine "%lutia decantaii vinuil%! va"ind #%ate u"%!
int-% caa#a ce a #%"t in peala'il incal&ita! "i cu "u#icienta pecautie ca e&iduile de pe #undul "ticlei "a
nu-l tul'ue. 3inuile dulci! "ampania dulce! "unt "evite #%ate eci. Beea nu va #i nici%data %#eita la %
euniune cit de cit #e"tiva. Ea in"%te"te t%tu"i #%ate 'ine in intimitate anumite "pecialitati e$i%nale. Se
"eve"te #%ate ece in pahae mai #aa pici% "au in hal'e. In m%d e*cepti%nal! adevaata Pil"! nemtea"ca!
e"te "evita in pahae "peciale cu pici% "cut. Un mic cat%n cicula nu te'uie "a lip"ea"ca nici%data de
"u' un paha de 'ee. Apa natuala "au mineala e"te "evita int%tdeauna #%ate ece in pahae %'i"nuite.
Tuica de #ucte cu "im'ue e"te "evita ece. Tuica de vin! c%niacul "i di#eitele 'and9-ui "unt "evite la
tempeatua incapeii le #el ce "i tuica de #ucte de tip Bhi"89. In ace"t ca&! nu v% lip"i de pe ma"a
cu'uile de $heata pu"e int-un va" "pecial "au imp%vi&at dint-% c%mp%tiea ele$anta de "ticla. Sa evitam
"a imitam ata 'amanil% de p%"t $u"t "i "a inmuiem pahaul in &aha pentu a %#ei un c%cteil. E"te
a$ea'il! da neadmi" de 'unul $u"t "a incal&im in palma miinii pahaul "pecial numit Nap%le%n.
Lichi%uile "i vinuile lichi%%a"e! Mala$a! Ca'enet! Madea! P%t%! mu"catuile "e "eve"c la
tempeatua cameei! in paha "pecial! mai mic "i )%". Chi"8iul "e "eve"te int-un paha "pecial numit
tum'le! "cut cu #undul $%". T%ate vinuile "e "eve"c in "ticle! in a#aa ca&ului decantaii! "i acea"ta "e va
#ace la ma"a. Daca ta$em vinul %'i"nuit din 'ut%i il "evim in caa#e. In anii de%"e'it de 'uni pentu
vinui! ve"titi ca atae! "e "eve"c in c%". Sampania in $aleata cu $heata - #apiea. D%pul "e "c%ate la ma"a!
da te'uie "a taiem cap"ula cu cutitul! pina cind eu"im "a "c%atem d%pul. Sampania "e de"#unda in
$aleata ei "i e"te u"% "a nu #acem din acea"ta de"chidee % "cena de c%medie! la"ind "a ia"a putin $a&ul
ca'%nic.
Am v%'it de"pe a"%taea #eluil% de mincae cu vinuile. Iata citeva e$ului "uplimentae 0
1. nu "e "eve"te nici%data un vin dulcea$ inte alte d%ua vinui al'e "au %"ii! "eci. De e*emplu nu "e
"eve"te P%t% daca "-a "evit un vin al' la anteui <
6. te'uie "a "evim vinuile al'e "eci inaintea cel% %"ii<
:. vinuile al'e #%ate dulci! in "chim'! "e "eve"c dupa cele %"ii<
;. %dinea e"te t%tdeauna ce"cat%ae 0 mai intii vinuile "la'e! ap%i cele tai<
.. mai intii vinul n%u ap%i cel vechi<
>. vinuile tip Sampanie "au "pumante p%t #i "evite dupa "au inaintea cel% ne"pumante da!
nici%data inte ele.
Pentu a "evi vinuile! aca"a ca "i la e"tauant! $a&da ia inainte int-un paha un e"anti%n "i-l $u"ta
pentu a-"i da ac%dul. Daca "eve"te el in"u"i % va #ace cu mina deapta "i cu eticheta in patea din #ata <
nu "e apuca nici%data % "ticla de $it. Nu "e umple un paha pina "u" ci d%ua teimi! cel mult tei "#etui.
Sticla de vin e"te tinuta in m%d %'i"nuit ia 'atul te'uie "a #ie intin". =itul "ticlei e"te n%mal "a #ie la %
di"tanta de cica . centimeti de $ua pahaului "i p%ate uca pina la 1. centimeti daca "evim un vin ce
"taluce"te "i p%ate "a #aca! a"a numita "tea! apeciata de cun%"cat%i. 3inuile %"ii! in "chim'! "i mai ale"
"%iuile de%"e'ite "evite in c%" te'uie "a #ie tunate ap%ape de paha! #%ate inceti"%! pentu a nu
ame"teca vinul! ceea ce a #i n%civ 'uchetului "i pa#umului "au. Si! in plu"! ace"t #el de a "evi ae
avanta)ul ca nu ameninta al'eata #etei de ma"a. Nu "e idica dea"upa me"ei! in timpul "eviii! decit
cupele de "ampanie! cele de "pum%" amin pe ma"a. Pahaele de 'ee le tinem u"% inclinate cind tunam!
a"t#el nu v% #ace % "puma e*a$eata. C%niacul "i 'autuile de tip tuica "int int%tdeauna "evite pe tavi de
metal "au de lemn. Cu e*ceptia apei cu cae ne "evim dupa v%ie! 'autuile "i vinuile! mai ale"! "int
t%tdeauna "evite de "tapinul ca"ei! de cate ceilalti 'a'ati "au de cate pe"%nalul de "eviciu. D%amnele
te'uie "a "e a'tina de la , "el# "evice , "i! mai ale"! de la tentativele de a a)un$e la % "ticla a"e&ata depate
de ele. =a&da te'uie "a #ie avi&ata daca "-a intimplat ceva nepeva&ut la 'ucataie pentu a putea "a
a"%te&e vinuile la meniul de e&eva. S%tia te'uie "a cun%a"ca %dinea in cae v% #i "evite vinuile
pentu a putea "a a"%te&e la ele pahaele a"e&ate dinainte. Pentu a"e&aea pahael% pe % ma"a "a
pa"tea&a acelea"i e$uli ca "i pentu tacimui 0 in %dinea utili&aii l%! de la deapta la "tin$a! pahaul de
apa in a*temitatea "tin$a "au! daca pe#eam! in deapta da! in %ice ca&! in a#aa indului. Pahaele de
"ampanie! de %'icei utilti&ate la "#i"itul me"ei! p%t #i a"e&ate in "patele cel%lalte "au "e aduc "epaat pe
tava.
(elul in cae "tam la ma"a "i mincam tine de educatie. Di"tanta mae dinte c%p "i #a#uie "ta la
%i$inea tut% $e"elil% cae "e c%mit la ma"a. Daca "caunul e pea depate de ma"a e"te ineent "a ne
patam %icit de atenti am #i. Te'uie "a ne a"e&am in a"a #el incit capul "a #ie aplecat putin dea"upa
ma$inii me"ei. Daca am pe"upune ca un ecan e"te a"e&at inte ma"a "i n%i n-avem deptul "a-l atin$em
decit cu #ata! nu cu umeii "au cu t%t 'u"tul. In ma"ua p%"i'ilului! patea de "u" a c%pului nu te'uie "a "e
mi"te cind ducem ceva la $ua! aplecam numai capul. Atentie la c%ate 5 Cum am mai "pu" te'uie "a "tea
lipite pe cit p%"i'il de c%p. Sa nu e*a$eam "i "a intepenim int-% p%&itie ne#iea"ca. Lin$ua "i cutitul
"unt tinute int%tdeauna in mina deapta. Nu e*i"ta nici % e*ceptie de la acea"ta e$ula. (uculita e"te tinuta
in mina "tin$a cind utili&am cutitul in acela"i timp cu ea. - v%m tece in deapta cind teminam de taiat
cite % 'ucata de #iptua! de pilda. La "#i"itul unui #el de mincae! in #a#uia cae te'uie luata! punem
paalel cutitul "i #uculita! cu dintii in )%". In timp ce mincam tinem tacimul dea"upa #a#uiei! #aa "a-l
idicam pea mult in ae mai ale" #aa "a $e"ticulam cu el. Lin$ua "e tine ca un cei%n! inte de$etul mae
"i cel aatat%! "i % di)am cu a)ut%ul celui mi)l%ciu "i al incheietuii miinii. Cutitul "e tine inte de$etul
mae "i cel mi)l%ciu! ia aatat%ul "e "pi)ina pe "patele mineului. In nici un ca& nu "e pune aatat%ul pe
"patele lamei. Cind #%l%"im #uculita % int%acem cu dintii in )%"! pentu a % putea in#i$e in 'ucata pe cae
% ducem la $ua. Bin&a "e maninca cu #uculita! nu cu cutitul. Daca un invitat maninca a"t#el! , %#eiti-i %
'ai%neta , "punea cu um% Pa"t%el Te%d%eanu. Daca un tacim ne "capa pe )%" din neatentie! ceem altul.
Nu-l "te$em "au nu "u#lam in el "punind 0 , Nu-i nimic ,. Cind 'em! pa"tam tacimul in #a#uie 0 #uculita
la "tin$a! cu dintii in "u"! "i cutitul la deapta! cu lama "u' cu'ua #uculitei. Daca #a#uia e"te $%ala "i
punem tacimuile incuci"ate! e"te "emn ca d%im "a mai #im "eviti din #elul e"pectiv. La ma"a te'uie
evitate %ice &$%m%te 0 ple"caitul! "%'itul! ci%cnitul tacimuil% de ve"ela! %#tatuile! etc. Indepataea
e"tuil% ama"e inte dinti nu "e #ace la ma"a! in pe&enta tutu%. Reta$eti-va la 'aie 5 La inceputul
me"ei punem "evetul pe $enunchi! #aa a-l de"#a"ua in t%talitate. Ne "evim de el cu di"cetie
tamp%nindu-ne $ua. E"te a'"%lut inte&i" "a-l inn%dam in )uul $itului "au "a-l #i*am in dec%lteu "au in
$uleul cama"ii. La "#i"itul me"ei "evetul "e a"ea&a lin$a #a#uie! #aa a-l impatui ca la inceput. Daca
ad%ptam % p%&itie c%ceta la ma"a! nu e"te nev%ie "a intindem "evetul pe $enunchi. E"te un punct de
vedee cae ci"ti$a teen "i vi-l ec%mandam cu caldua. Cind me"enii "unt nume%"i nu "e uea&a , P%#ta
'una 5 ,. Un ec%u multiplicat cu d%ua&eci a cea un vacam ne)u"ti#icat. Pentu a incepe "a mincam "i "a
'em a"teptam ca "tapina ca"ei! e"pectiv "tapinul ca"ei "a dea t%nul. Mincaea e"te "evita de $a&da! de un
pe"%nal cali#icat "au! pu "i "implu! plat%ul cu mincae tece din mina in mina. =a&da "e "eve"te "au e"te
"evita ultima. Sa evitam "a ne umplem pina la e#u& #a#uia. De a"emenea! cind mincam! "a nu ne taiem
'ucati pea mai da nici pea mici! ca "a nu cada din #uculita. Sa nu ne $a'im "a taiem t%ata 'ucata de
cane de la inceput! ca "a "capam de $i)a. Ceam % impe"ie de&a$ea'ila. Ma$inea #a#uiei te'uie "a
amina cuata %icae a #i #elul de mincae "evit. - #a#uie nu te'uie "a ai'a un a"pect uit nici dupa ce
am teminat de mincat. A"ta nu in"eamna in"a ca avem v%ie "a "%'im din "upa! ducind #a#uia la $ua! "i
nici ca putem #%l%"i piinea pentu a "te$e "%"ul. Cind ni "e %#ea un plat%u! te'uie "a luam int%tdeauna
'ucata cea mai ap%piata de n%i. Piinea taiata in #elii "au chi#le e"te adu"a la ma"a in c%"ulete "peciale.
Daca mai d%im piine "i c%"uletul e"te mai depate u$am pe cel din deptul lui "a ne dea "i n%ua ni"te
piine. Pe"%ana e"pectiva ne va %#ei t%t c%"uletul. Nu ni "e va da cu mina nici #elia de piine nici chi#la
d%ita. -'iceiul c%n"ideat ele$ant altadata de a lua piinea cu mina nu mai e"te la m%da. A-ti in#i$e
#uculita int-% chi#la e"te chia caa$hi%". Ne "evim cu cite % #elie "au % chi#la! #aa a le taia cu cutitul.
Rupem cite % 'ucata din ele #%l%"ind am'ele miini. Sa ne #eim de p%"tul %'icei de a #ace c%c%l%a"e
pentu a ne calma nevii. =a&da te'uie "a ai'a $i)a "i de cei cae nu 'eau 'autui alc%%lice! %#eindu-le
"ucui de #ucte "i apa mineala. Dupa ce "-a a"i$uat ca t%ti invitatii au teminat de mincat! $a&da e"te
pima cae "e idica! "emn ca ma"a a luat "#i"it. Chia daca mai avem % in$hititua in #a#uie "au % $ua
de vin in paha! v%m #ace "i n%i acela"i lucu - ne idicam de la ma"a. Daca am teminat de mincat inaintea
cel%lalti nu avem v%ie "a ne "culam de la ma"a. In "al%n! unde "e 'ea ca#eaua te'uie "a a"teptam invitatia
$a&dei pentu a #uma. Micile accidente cae p%t "uveni in timpul me"ei - un paha "pat! % lin$ua "capata!
% pata pe haina vecinului - te'uie"c e&%lvate cu tact! #aa multa tevatua! t%t de cate $a&da. Se cuvine ca
cel cae a "pat un va" de val%ae de e*emplu "a incece "a-l inl%cuia"ca! daca e"te p%"i'il.
11.;. SITUATII SPECIALE LA MASA
Dupa atitea "#atui de cae te'uie "a tinem "eama - de la aan)aea me"ei pina la ce "i cum mincam -
a"t#el incit "a putem #i c%n"ideati 'ine ce"cuti! educati! iata ca a'%dam "u'iectul , "ituatiil% $eneala ,
cae pa a #ace e*ceptie de la e$ula. In ealitate ele "unt t%t ni"te e$uli pe cae te'uie "a le cun%a"tem. Se
maninca cu mina 0 'i"cuitii! #u"ecuile! "tu$uii! cie"ele! cai"ele etc. Daca-i %#ei cuiva un cutit! %
#uculita "au % lin$ua! le %#ei cu mineul. Pe"%nalul de "eviciu va aduce tacimul ceut pe un plat%u "au
pe un "evet. Daca vi "e cee "aea "au pipeul le veti pa"a pe"te ma"a "au pin #ata vecinului! nu pin
"patele lui. 3eti evita "a ceeti "%lnita unui c%me"ean pe dea"upa me"ei! la % di"tanta pea mae. - ceeti
vecinului ia ap%i "e da din mina in mina! a"a cum am mai "pu". De %'icei! cind dam me"e aca"a! nu e*i"ta
pe"%nal de "eviciu. In ace"t ca&! plat%ul cu mincae tece din mina in mina! de la $a&da "pe deapta.
D%amnele "e "eve"c pimele! ap%i d%mnii! ia $a&da ultima - cind plat%ul a evenit la ea. Inte timp!
"tapinul ca"ei t%ana vinul! t%t "pe deapta. Pahaele nu v% #i umplute pina "u". Sticla nu "e da din mina
in mina. Supa "e "eve"te t%t "pe deapta. La #el "e p%cedea&a "i cind "tin$em ma"a. Cind un plat%u
a)un$e la n%i ne "evim cu lin$ua tinuta in deapta "i ne a)utam cu #uculita tinuta in "tin$a. Numai
chelneii "eve"c cu am'ele tacimui tinute int-% "in$ua mina. Nu ne "evim din plat%u cu tacimuile
n%a"te 5 Pahaele nu "e ci%cne"c e#ectiv! "e idica numai pina la nivelul %chil% in timp ce "e %"te"tc
uaile c%n"acate0 , N%%c 5 ,! , La multi ani 5 ,. Se idica numai pahaul cu vin! tuica! etc! nu cele cu apa!
cu "ucui de #ucte "au cu 'autui calde. Tinem t%a"tui "au di"cu"ui numai la me"ele #e"tive. Sa nu
plicti"im a"i"tenta cu di"cu"ui lun$i 5 Cind le pla"am 4 Int%tdeauna la "#i"itul #elului pincipal cind
mu"a#iil% nu le mai e"te #%ame "i "unt di"pu"i "a le a"culte. La "#i"itul t%a"tului! cel cae l-a %"tit idica
pahaul in diectia celui cauia i "-a ade"at! ia mu"a#iii ii umea&a e*emplul. Nici acum nu "e ci%cne"c
pahaele. Se %'i"nuie"te ca cel %ma$iat "a a"punda pin citeva cuvinte. Pentu a nu incetini itmul me"ei!
% va #ace putin mai ti&iu. Daca e"te v%'a de"pe % d%amna! acea"ta a"punde #%ate "cut! imediat! #aa "a
"e idice in m%d %'li$at%iu. Nu "e ame"teca vinul cu apa. Apa "i vinul "unt d%ua 'autui peti%a"e. Ele au
val%aea l% numai 'aute "epaat. La n%i e*i"ta t%tu"i %'iceiul de a 'ea "pit. Da va ec%mandam "-% #aceti
numai in #amilie.
11... CITE3A CAPCANE
Piinea "i "andvi"uile. Se maninca in m%d di#eit. (elia de piine "e upe pe ma"ua ce manincam! in
timp ce "andvi"iuile mai "e taie cu cutitul "i "e maninca cu #uculita. Sandvi"iuile mici "e maninca cu
mina. Pentu a intinde untul "e utili&ea&a un cutit "pecial! nu cel %'i"nuit. Nu "e ia untul diect din untiea
ci "e pune % 'ucatica pe %#a#uie. Ap%i! "e un$e piinea upta in peala'il! tinind-% dea"upa #a#uiei.
Dulceata "i mieea nu "e maninca diect din '%cam. (iecae i"i ia pe #a#uie atit cit d%e"te! "evindu-"e
de lin$uita adu"a la ma"a in ace"t "c%p.
Me&eluile de t%ate #eluile! taiate in peala'il in #elii! "unt cuatate de c%a)a cu #uculita "i cu cutitul
in p%pia n%a"ta #a#uie.
-uale #iete in c%a)a "e maninca dint-un pahael "up%t! cel mai ade"ea #i*at pe % #a#ui%aa. Se
"pa$e vi#ul! "e indepatea&a patea de "u" cu lin$uita! "e pun c%)ile in "up%t! "u' %u! "i ap%i! dupa ce l-
am mincat "pa$em "i c%a)a.
Cat%#ii nu "e taie cu cutitul "i nu "e &d%'e"c cu #uculita in #a#uie. - e*ceptie 0 cat%#ii #ieti in
c%a)a "e inteapa cu #uculita "i "e cuata cu cutitul.
Supele "unt "evite in cea"ca "i "e maninca cu % li$ua de "upa 1m%del mic2. Daca "untem inte
pieteni putem 'ea pima )umatate a ce"tii! cae e"te limpede. Ap%i #%l%"im lin$ua. Ci%'ele "e maninca
cu lin$ua. Nu "e ace"te % "upa pea calda "u#lind in ea. A"teptam "a "e acea"ca. In nici un ca& nu
aplecam #a#uia pentu a lua ultima in$hititua. Nu "e inm%aie nici%data piinea in "upa "i nici in "%". Dupa
ce am mincat! nu "te$em #a#uia cu % 'ucata de piine.
Spaan$helul "e maninca in patu #elui 0
1. Se apuca patea mai $%a"a cu un "evet "i "e maninca din pate %pu"a.
6. Se pinde de la mi)l%c cu #uculita tinuta in mina deapta "i "e maninca mai intii patea "u'tie.
Pentu ca e #%ate #a$ed ne a)utam cu % a d%ua #uculita tinuta in mina "tin$a.
:. Se apuca de patea $%a"a cu mina 1 pe ma"a "e a#la %'li$at%iu un '%l cu apa 2 "i "e "u"tine cu
#uculita tinuta in mina "tin$a.
;. Cu % "in$ua #uculita tinuta in mina deapta! daca "paan$helul e #%ate mic. Am %'"evat ca nu
"e #%l%"e"te nici%adata cutitul. Salata "i andivele - Se maninca $ata taiate "i pepaate. Daca 'ucatelel "unt
#%ate mai "e taie cu cutitul. Nu "e duc la $ua 'ucati mai. Nu e"te % $e"eala "a ceem %tet! lamiie! "ee!
pipe! untdelemn daca ni "e pa #ade. Da "a nu e*a$eam ceind t%ate cele de mai "u".
Salata "i andivele "e maninca cit mai ap%ape de "taea l% natuala. In (anta "lata "e maninca la
"#i"it! "epaat.
Muatuile! $%$%"aii! ca"tavetii muati. Cind "e %#ea in ca"t%ane ca"taveci%ii "i $%$%"aii "e iau
cu #uculita p%pie "i "e taie in #a#uie pe ma"ua ce "e maninca. La #el ce #iptua. =%$%nelele "e p%t lua
cu mina pentu a nu #ace un , du" , c%me"enil% cu "ucul ce p%te ti"ni din 'el"u$. In #a#uie "e taie cu
atentie 1 din acel"i m%tiv 2 cu cutitul tinut in mina deapta "i #uculita in "tin$a. Nu "e mu"ca din muatui.
C%n%pida - "e taie cu #uculita < nu "e #%l%"e"te cutitul.
Chi#telele! "amalele! uladele "e taie cu #uculita.
Pe"tele nu "e maninca la #el ca #iptua. Nu "e taie cu un cutit n%mal. Tacimul de pe"te e"te alcatuit
dint-un cutit de % #%ma "peciala "i % #uculita mai mica. Cutitul "e #%l%"e"te d%a la tan"ae! de&%"ae "i
ca a)ut% la mincat. -data %peatia teminata 1 de"#aceea in d%ua "i indepataea "iei "pinaii 2 cutitul nu
"e mai #%l%"e"te la taiat. (iind #%ate m%ale! #uculita e"te "u#icienta. -a"ele pe cae le avem in $ua "e pun
pe #uculita ap%piata de 'u&e "au! in ca&ui e*teme! le putem "c%ate cu a)ut%ul a d%ua de$ete. Pentu
pe"tele din c%n"eva ne "lu)im de #uculita! tinuta in deapta! a)utindu-ne cu % 'ucata de piine! tinuta in
"tin$a. Mincatul pe"telui cee % ata "peciala. Inainte de a ie"i in lume inte'ati "i ap%i e*e"ati aca"a .
Cu"taceele. Daca nu "tim cum "e maninca "tidii! le putem e#u&a 5 Da e*i"ta ni"te e$uli cae "e
invata. Se de"chide "c%ica daca e"te inchi"a! cu lama unui cutit 1 de pe"te "au %'i"nuit 2. Se "c%t inte"tinele
"i 'anhiile 1 au % cul%ae mai inchi"a 2 cu a)ut%ul #uculitei. Se "c%ate ap%i "tidia din "c%ica de"pin&ind-
% din aticulatie. Se pune in #a#uie "i maninca cu lamiie! "ae! pipe.
Cevetii ca "i acii 0 "e "eve"c de %'icei #aa caapace. Daca ma"a e mai putin #e"tiva cevetii "e
cuata cu mina! e"pectiv "e upe capul! cu cae %ca&ie ie" "i inte"tinele! ap%i "e cuata din caapace. La
ca'i! lan$u"te "i h%mai "e up cu mina aticulatiil "i ap%i cu un cle"te "pecial "e "pa$ %a"ele "i "e "c%ate
canea din c%"ul pieptului! din pici%ae "i c%ada. Canea ace"t% cu"tacee "e maninca cu piine pa)ita "i
unt. E"te nece"a ca pe ma"a "a e*i"te un '%l cu apa pentu clatiea de$etel%.
Icele de Manciuia "i icele ne$e. Se aduc pe un plat%u %ndele mici de piine pa)ita! un"e cu unt "i
dea"upa icele. Daca "e %#ea in ca"t%na"e ne v%m pune in #a#uie cu lin$uita de "eviciu % cantitate
e&%na'ila "i ne v%m #ace "anvi"ui mici. In ca&ul icel% %'i"nuite le putem un$e pe % #elie mai mae de
piine! dupa dupa cae % v%m taia cu cutitul tinut in mina deapta "i #uculita in mina "tin$a. P%cedam la
#el cu t%ate "andvi"uile mai. Taiem 1 ca la #iptua 2 d%ua tei 'ucatele "i le mincam cu #uculita tinuta in
mina deapta. Putem minca icele "i luindu-ne in #a#uie % p%tie din cae! cu a)ut%ul cutitului ne un$em
'ucati mici de piine upta cu mina. La #el "e maninca "i anteuile eci mai putin c%n"i"tente 1 "alata de
vinete! pe"tele cu mai%ne&a etc2.
Canea de pa"ae nu "e maninca cu mina. Cum am mai "pu"! canea "e aduce $ata tan"ata la ma"a.
Spa$hetti 0 din ca"t%nul adu" la ma"a! va "eviti cu % p%tie e&%na'ila! ap%i le manincati a"ucindu-
le cu #uculita! "au dupa m%da italiana va a)utati cu lin$ua. Lin$ua "e tine in mina "tin$a! ia "pa$hetele
"e ulea&a cu #uculita. =a&da te'uie "a alea$a "pa$hete nu pea lun$i pentu a nu ne chinui "a le ducem la
$ua.
-e&ul 0 "e maninca cu #uculita! a)utindu-ne cu cutitul.
Ca#eaua! ceaiul! caca%a cu lapte 0 nu "e la"a nici%data lin$ua in cea"ca din cae 'em. Ea "e pune pe
#a#ui%aa cae amine pe ma"a! alatui de cea"ca. De$etul mic nu "e tine idicat cind duceti cea"ca la
$ua. Cind 'eti ca#ea tucea"ca "au #iltu idicati #a#ui%aa cu mina "tin$a in timp ce ducem cea"ca la
'u&e cu deapta. Bineintele" #aa lin$uita. Nu 'eti nici%data ca#ea! chia daca nu aveti mu"a#ii! #aa a
pune % #a#ui%aa "u' cea"ca.
Pa)itui! t%tui 0 "e iau cu mina daca "unt u"cate! cu lin$uita "au cu #uculita daca "unt cu cema
"au #i"ca.
Pee "i mee 0 le taiem cu cutitul de #ucte in patu pati pe cae le cuatam de c%a)a una cite una!
a)utindu-ne de #uculita. Se taie ap%i in 'ucati pe cae le mincam cu #uculita. E"te admi" ca "#etuile pe
cae le la"am cu c%a)a "a #ie mincate cu mina. E nece"a "a ne clatim de$etele. Daca paa e"te pea
&em%a"a nu % mincam cu mina. Daca nu va pa"a de eticheta! puteti "a mu"cati din ma.
(a$ii "i cap"unile 0 "e maninca cu mina daca au c%dita! daca nu au "e dau lin$uite! mai ale" cind
"unt "evite cu #i"ca.
Stu$uii! vi"inele "i cie"ele 0 "e maninca cu mina! '%' cu '%'. Sim'uii "i c%ditele de cie"e "i de
vi"ine "e pun pe #a#uie. Stu$uii "e maninca cu "im'ui "i pielita.
Pie"icile0 "e tin cu mina "tin$a pentu a le taia in d%ua. Sepaam "im'uele de #uct "i-l cuatam de
c%a)a. Se maninca #uctul cu cutitul "i #uculita.
Punele "i cai"ele 0 le de"chidem cu mina! "c%atem "im'uele "i mincam #iecae )umatate.
P%t%calele! mandainele! clementinele 0 le taiem c%a)a in #%ma de "tea! "c%atem #uctul "i-l "epaam
in #elii pe cae le mincam cu mina. Nu e"te indicat "a ne "evim de tacimul de #ucte decit int-% %ca&ie
de%"e'ita.
Bananele 0 "e cuata cu cutitul "i "e maninca cu mina "au! daca "int pea m%i! cu cutitul "i #uculita.
Pepenii "i anana"ul0 "unt "eviti in #elii "i "e maninca cu #uculita in a#aa de ca&ul e*cepti%nal in
cae anana"ul e"te #%ate du "i )u"ti#ica #%l%"iea cutitului. In =ecia ni "e ec%manda "a cuatam pepenele
de c%a)a "i "a-l "evim int-un ca"t%n mae! taiat in cu'ui mici < "e maninca cu #uculita.
=ape-#uit-ul 0 e"te "evit taiat in d%ua "i "e maninca cu lin$uita. In peala'il! "e "epaa cu cutitul
pulpa de c%a)a pentu a evita ca "ucul "a ti"nea"ca atunci cind il mincam.
DiBi0 "e taie in d%ua! ia mie&ul "e maninca cu lin$uita. In c%nclu&ie 0 la ma"a #uctele "e maninca
numai cu a)ut%ul cutitului! #uculitei "au lin$uitei. Mu"cam cu p%#ta din ele numai cind "untem in livada.
11.>. DI(ERITE TIPURI DE MESE (ESTI3E
1. Receptia e"te % intunie %#iciala! %$ani&ata de %'icei pentu un di"tin" %a"pete! ca de e*emplu %
pete cee data inaintea "au dupa de"chideea unui mu&eu! "au dupa un "pectac%l ati"tic! "au cu %ca&ia
unei anive"ai. De a"emenea p%ate #i %#eita de am'a"ade! cu pile)ul "a'at%iii &ilei nati%nale! de
mini"tee! cu %ca&ia numiii unui n%u mini"tu etc. Invitatiile "unt %'li$at%iu "ci"e! "peci#icindu-"e %a!
cae "e va e"pecta cu "tictete.
De e$ula incepe la %ele 6/.//! "au daca e"te dupa un "pectac%l! de la 66.:/. Tinuta e"te de mae
$ala! #%ate ele$anta. La ace"te petecei! invitatii v% #i pimiti di#eit. Daca mu"a#iul e"te "in$u! un
p%ta "au "tapinul ca"ei! "au unul dinte cei ap%piati lui ii va lua palt%nul! inainte de a-l u$a "a inte in
"al%n. Ace"t $e"t nu il va #ace nici%data "tapina ca"ei. Daca "%"e"te un cuplu! ace"ta "e p%ata ca la
e"tauant. Ba'atul "i nu pe"%nalul ca"ei % a)uta pe d%amna. Cind apa am#iti%nul "i "%tia "a! il "aluta pe
cel "%"it "i-l pe&inta! daca e"te ca&ul! invitatil%. Ap%i umea&a % pei%ada "cuta de c%nve"atie cind
cun%"tintele di"cuta impeuna! necun%"cutii inta in c%ntact cu ceilalti! in timp ce "e 'ea #ie un vemut!
dulce "au "ec! cu "au #aa $in! un apeitiv de maca "au un "he9 "i "e "eve"c "tic8"ui! alune! #i"tic!
ma"line! m%ment cu cae "e incepe ceaea unei am'iante placute.
E pemi" "a #ume&i d%a dupa ce ai ceut v%ie. Iata venind! in"%tit de "%tia "a! invitatul de %n%ae.
Stapina ca"ei il pe&inta! "i am'ianta "-a mai incal&it. Citeva minute mai ti&iu "e anunta ca ma"a e "evita.
Stapina ca"ei da "emnalul de a "e tec la ma"a "i #iecae invitat %#ea 'atul pateneei din acea"ta "eaa.
Am#iti%nul! cu invitata de %n%ae la 'at! tece pimul pa$ul "u#a$eie "i e"te umat! int-% %dine
indi#eenta de invitati! cuplui! in timp ce mu"a#iul de %n%ae! dind 'atul "tapinei ca"ei! incheie c%te$iul.
Daca e*i"ta 'a'ati "in$ui! ei v% inta ultimii. - clipa mai ti&iu mu"a#iii "unt in pici%ae! in "patele
"caunel%. =a&da da "emnalul de a lua l%c "i #iecae cavale i"i a)uta intii patenea "a "e a"e&e. Ma"a p%ate
"a inceapa. Chelneul %#ea plat%ul pin patea deapta! umind ca invitatii "a "e "evea"ca "in$ui. Ei p%t #i
in"a "i "eviti. De'aa"atul "e #ace pin patea "tin$a. -dinea in cae plat%ul e"te pe&entat invitatil% e"te
#%ate imp%tanta "i nu "u#ea nici % de%$ae 0 intii e"te "evita invitata a"e&ata in deapta am#iti%nului!
ap%i celelalte d%amne! ultima "evita #iind am#iti%ana. Ap%i "unt "eviti 'anatii incepind cu invitatul de
%n%ae de la deapta "tapinei ca"ei. Ultimul "evit e"te am#iti%nul. Cind t%ti invitatii au "#i"it de mincat!
numai "tapina ca"ei ae deptul "a dea "emnalul "#i"itului me"ei. (iecae c%nviv "e inclina u"% la deapta
"au la "tin$a! "pe vecina "a "i "e paa"e"te "u#a$eia pe cuplui! in %dinea in cae "-a intat. Daca nu "-a
intat in "ala pe cuplui! d%amnele paa"e"c "ala pimele "i 'a'atii le umea&a in "al%n putin mai ti&iu!
pentu a le da timpul "a-"i c%ecte&e tinuta. In "al%n "au in #um%a cupluile eunite pentu % %a "au d%ua
la ma"a! "e de"#ac "i #iecae e"te li'e atunci "a-"i alea$a pateneii dupa 'unul plac. E"te %ca&ia pe cae %
va utili&a un invitat 'ine ce"cut pentu a #elicita $a&da pentu ma"a caci! cu e*ceptia me"el% intime nu
v%'im de"pe ceea ce mincam atita timp cit "untem la ma"a. Anumite delicii inca ne mai a"teapta 0
lichi%ui! ca#ea! c%niac! ti$ai "i ti$ai de #%i. Ca#eaua e"te "evita de cate "tapina ca"ei! in ca&ul cind nu
ae % #iica "au de cate pe"%nal. (emeile nu te'uie "a %#ee ti$ai ci am#iti%nul "au #iul "au "i in nici un
ca& pe"%nalul de "eviciu.
Cum p%cedea&a un , #umat% 'ine ce"cut , 0
E cind e"te invitat undeva! enunta la ti$aile "ale %'i"nuite 1 Capati - #aa #iltu 2 "i i"i cumpaa un
pachet de ti$ai #ine.
E nu-"i apinde ti$aa decit daca $a&da a dat t%nul! daca nu! cee v%ie. Daca i "e a"punde delicat
1 #iind de #ata c%pii "au %ameni '%lnavi 2 , v%m de"chide $eamul , - "e va a'tine "a #ume&e.
E d%mnii p%t %#ei #%c d%amnel% "culindu-"e in pici%ae! da d%amnele inte ele i"i %#ea chi'itul
"au 'icheta.
E "acumul "e pune numai in "cumiee! daca nu "unt pe ma"a le veti cee $a&dei. Nu #%l%"iti dept
"cumiea %ice %'iect va cade "u' mina "i nu va c%n#ecti%nati "cumiee din hitie "au "evetele.
E daca "unteti #umat% "i v-ati uitata pachetul aca"a $a"iti % alta "%lutie decit cea a , tapatului ,.
Puteti ie"i din ca"a di"cet pentu a va cumpaa di"cet! #aa a anunta t%ata adunaea.
E daca va e"te %#eita % ti$ae "i % acceptati! "unteti %'li$at "a % apindeti pe l%c. Nu % veti pune nici
pe ma"a! nici in p%"eta "i nici ... dupa ueche 5
E cind #aceti % vi&ita chia nep%t%c%laa int-% ca"a in cae "titi ca "e #umea&a! p%litetea va %'li$a "a
inte'ati t%tu"i $a&da daca va da v%ie "a va apindeti % ti$aa. S-a putea "a "e #i la"at de cuind "i "a va
%a$e "a nu-i puneti v%inta la incecae.
E nu "e #umea&a pe "tada
E nu "e inta in ma$a&ine cu ti$aa apin"a
E in unele tai! in =emania de pilda! unde %amenii "unt #%ate $i)ulii #ata de "anatatea l%! nu "e
#umea&a in ca"a. 3eti inte'a unde "e p%ate #uma "i vi "e va indica un anumit l%c. Nu incecati "a-l
de"c%peiti "in$u #umind de e*emplu ... in 'aie 5 Pentu a 'ea ca#eaua ne a"e&am "au aminem in pici%ae.
Daca ale$em cel de-al d%ilea ca& "e tine #a#ui%aa cu mina "tin$a "i cea"ca cu deapta in timp ce
lichi%uile "unt a"e&ate pe % ma"uta! #iecae paha avind un di"c de p%tectie "u' pici%. Ca#eaua te'uie
"a #ie #ie'inte! alc%%luile umea&a e$ula pe cae am enuntat-%! lichi%uile "int la tempeatua cameei.
Acea"ta %a cae umea&a ma"a e"te c%n"acata c%nve"atiei. Daca un ati"t cun%"cut "e $a"e"te pinte
invitati "i "e %#ea "e cinte va #i a"cultat cu placee. Da nu "e cuvine "a-l u$am. E"te un lucu pe cae un
am#iti%n nu te'uie "a "i-l pemita! caci cea mai 'una ma"a nu e"te "u#icienta pentu a plati ecitalul unui
mae ati"t al caui %n%aiu! de %'icei! e"te in#init mai mae 5 Plecaea la %a p%tivita e"te %'li$at%ie in
ca&ul eceptiil%. Invitatul multume"te am#iti%nului $a"ind citeva cuvinte p%tivite in ace"t "c%p. Se da
%'li$at%iu un tele#%n de multumie! nu mai ti&iu de % &i.
6. C%c8tail-pat9 e"te % euniune imp%vi&ata ce p%ate incepe %icind dupa %a 1? "i "e temina la %a
61. Invitatii "%"e"c "i pleaca cind d%e"c caci "e di"cuta! de %'icei! in pici%ae. Se intimpla "a "e dan"e&e.
Se "eve"c #u"ecui "au alte pa)itui "i! 'ineintele"! c%ctailui %icit de vaiate. Se p%t %#ei ceea ce "e
nume"te , a"iette an$lai" , - #a#uie cu "andvi"ui a"%tate. Nu e"te %'li$at%iu "a-i cun%"ti pe ceilalti
mu"a#ii! ci d%a "a-i "aluti pe "tapinii ca"ei cae te-au invitat. Tinuta #eminina ele$anta - %chie de c%ctail!
eventual cu palaie! tinuta ma"culina - de %a".
:. (ive % cl%c8 tea -ul ae l%c - "e intele$e - la %a .. Se va evita caca%a "au ci%c%lata. Se va %#ei
ceai cu pa)itui! t%t "au #u"ecui! ia ca 'autui c%niac "i %m ce "e p%t tuna "i in ceai. E"te mai mult %
euniune pentu d%amne.
;. Dineul e"te % ma"a %'i"nuita 1 de "eaa 2! #aa ceem%nie! cu d%ua! tei #elui umate de ceai "au
ca#ea. Daca avem #elui eci p%t #i "i ele "evite. Imp%tanta me"ei de "eaa depinde de cea a celei de la
pin& "i p%ate "a vaie&e! caci % ma"a de pin& c%pi%a"a % mic"%ea&a pe cea de "eaa "i inve". A"t#el!
%lande&ii! da "i alti eu%peni #ac din cina ma"a pincipala caci "e hane"c cu "andviciui la celelalte d%ua.
Tinuta de %a" "au! mai a! de "eaa da umind e$ula 0 #aa ma% dupa %a "a"e. Dupamia&a! invitatia la %
cea"ca de ca#ea pe"upune mai mult decit ca#eaua cae % m%tivea&a 0 alc%%lui! lichi%ui! dulciui!
ma"line! une%i vinui dulci "au "ampanie. Tinuta de %a" de cul%ae inchi"a.
.. Peteceile pentu c%pii "unt! de %'icei! le$ate de anive"ae. Ele nece"ita % $u"tae c%n"i"tenta "i
t%t! p%du"e de pati"eie! #ucte! #i"ca! puddin$ui! "ucui. Se v% %$ani&a )%cui di"tactive. Daca "unt
c%pii mai mici e"te imp%tant ca una dinte d%amne "a "e %cupe de ei "i "a #ie meeu pe&enta. Ne v%m
pe%cupa dea"emeni "a-i c%nducem pe c%pii aca"a. Tinuta - haine de duminica! da nu in cul%i pea
delicate de%aece "e v% )uca "i "e v% mudai. In itmul vietii n%a"te c%tidiene! invitatiile pe cae le
pimim cel mai de" "unt cele pentu ma"a de pin&. Pin&ul e"te % ma"a calda cu tei "au cinci #elui de
mincae %'i"nuita! #aa nimic de%"e'it. Cum di"punem de putin timp! la pin& e*actitatea e"te %'li$at%ie!
mai mult decit la alte %e. Nu e&itati "a inte'ati! dupa ce ati acceptat invitatia 0 , Deci cum amine! la unu
"i )umatate "au la d%ua 4 ,. Pentu &ilele #e"tive mincauile "evite la ma"a de pin& p%t #i mult mai vaiate
"i mai a'undente. Tinuta e"te de %a"! pentu &ilele %'i"nuite "i ele$anta pentu %ca&ii.
1:. C-MP-RTAMENTUL CI3ILIFAT IN 3IATA DE FI CU FI 5
Dupa acea"ta calat%ie pin la'iintul pe cae "e pae ca-l ceea&a e"pectaea cu "tictete a e$ulil%
unei c%mp%tai civili&ate ! "-a paea ca am a)un" impeuna la capatul dumului. Nu e"te a"a 5 3iata de &i
cu &i va "upune unui e*amen pemanent. 3a puteti numi un %m civili&at daca e$ulile de"pe cae am
v%'it nu au devenit pentu dumneav%a"ta a d%ua natua. Sa "titi cum "i cind "a "alutati ! "a va im'acati
c%ect in %ice impe)uae ! "a puteti "u"tine % c%nve"atie in %ice cec pe cae-l #ecventati ! "a "titi "a va
de"cucati la cea mai "%#i"ticata euniune "au in cel mai ele$ant e"tauant - "unt t%t atitea pete de
incecae. Dupa cum am va&ut ! nici in #amilie "i nici pinte cun%"tinte $e"elile dumneav%a"ta nu v% #i
t%leate. Mai deveme "au mai ti&iu v% #i "ancti%nate #aa mila ! ia cecul dumneav%a"ta de pieteni "e
va e"tin$e. Ce e de #acut 4 Daca pentu inceput t%tul a paea % c%v%ada ! cu timpul ! veti $a"i % placee
in a va deta"a de ace"t "entiment "iciit%. C%nvin$eii ca te'uie "a va "upuneti e$ulil% 'unel% maniee ii
va lua l%cul natualetea $e"tuil% dumneav%a"ta. A"a cum am mai "pu" ! nu e*i"ta d%ua #elui de p%litete.
Daca veti pivi "ta&ile pe cae le "ta'ateti &ilnic ! ma$a&inele ! %amenii cu cae calat%iti in aut%'u& "au
met%u ! veti #i uluiti de c%mp%tamentul acel%a cae tec dept 'ine ce"cuti ! da nu "unt de #apt ! pentu
ca nu "e c%nt%lea&a in pemanenta. D%mnul cae "tie "a "alute eveenti%" "i "a manince ele$ant ! da din
c%ate ! #acindu-"i l%c cu 'utalitate cind c%'%aa din aut%'u&. Un altul cae nu uita nici%data "a-"i "tea$a
pici%aele la intae ! %data a#lat la v%lan va "ta'ate nepa"at% 'altile ! "t%pind t%ti piet%nii intilniti in
cale. D%amna cae pentu nimic in lume nu a pune &aha in ca#ea decit cu cle"ti"%ul ! nu "e "#ie"te "a
pipaie citeva piini pina ale$e una cae i "e pae mai p%a"pata. - alta ! pedanta ! maniaca in pivinte
cuateniei la ea aca"a ! nu e&ita "a aunce pa "tada % c%a)a de 'anana "au "a-"i $%lea"ca 'u&unaele de
'iletele de tamvai adunate cu timpul. Unii i"i #ac un %'icei din a aduna "cumiee "i tacimui din
e"tauante "au h%telui ! c%n"ideindu-le , "uveniui ,. Ne inte'am cum p%t "a "e c%mp%te a"t#el ni"te
%ameni e"pecta'ili ! la cuent cu 'unele maniee. E*plicatia e"te una "in$ua - nu "unt cu adevaat ni"te
%ameni 'ine ce"cuti. Nimic pe lume nu e"te 'ine #acut daca "e #ace din %'li$atie "au de #ica. Aca"a !
teama de idic%l ! de %'"evatiile maliti%a"e ale cel% din )u ne detemina "a ne c%nt%lam $e"tuile "i
a#imatiile. Ade"ea ! dupa cum am va&ut ! an%nimatul ne da in "#i"it , li'etatea , de a #ace %ice vem.
Sin$uul mat% cae ne-a putea "ancti%na e"te p%pia n%a"ta c%n"tiinta. Sa ne amintim de Buatin% 5
C%n"tiinta e"te cea cae ii "pune de #iecae data ca a $e"it "i t%t ea il indeapta pe dumul cel 'un. Daca
ne-am ima$ina ca % camea invi&i'ila de luat vedei ne "upinde cind "untem tentati "a $e"im ! ne-am
c%nt%la cuvintele "i $e"tuile. Am "capa a"t#el de multe intimplai neplacute de cae ne i&'im &i de &i "i
cae ne #ac viata imp%"i'ila.
CUM NE PURTAM PE STRADA
Cind ie"im din ca"a ! e"te %'li$at%iu "a avem un a"pect in$i)it. Sa #im cuati ! pieptanati "i
im'acati decent. Nu e"te pemi"a nici % e*ceptie de la acea"ta e$ula ! chia daca ne ducem d%a pina la
piine. E"te % "tin"a le$atua inte #elul in cae ne pe&entam "i cel in cae um'lam 0 tinuta c%pului te'uie
"a #ie dapta ! mi"caile #ie"ti ! natuale. Sa nu dam din miini #aa %"t ! "a nu ale$am im'incind
tecat%ii ! "a nu ii l%vim cu pachetele "au cu um'ela pe cae % tinem in mina. In $eneal ! "a nu dean)am
pe nimeni cu pe&enta n%a"ta. Daca din intimplae l%vim pe cineva v%m "pune p%litic%" 0 , Pad%n 5 , "au
, 3a %$ "a ma "cu&ati 5 ,. Ra"pun"ul #ie"c e"te 0 , Nu #ace nimic 5 ,. Sa nu pivim #i* ! cui%"i ! %
pe"%ana cae ne te&e"te intee"ul - % #ata #um%a"a ! % #emeie in"acinata "au ! mai $av ! un in#im. Sa ne
a'tinem "a #acem emaci cu $la" tae ! chia daca im'acamintea cuiva e"te mai e*centica. Sa nu ta$em
cu uechea "i cu atit mai mult "a nu intevenim in di"cutia a d%ua pe"%ane chia daca "u'iectul ne
intee"ea&a. Sa nu in$%"am induile acel% $ua - ca"ca cae i"i i%"e"c timpul ! a"i"tind la intimplaile
"ta&ii - cetui ! 'atai ! #ilmai etc. In "chim' ! in ca&ul un% accidente "a nu ne #eim "a dam % mina de
a)ut% ! da "-% #acem numai daca ne picepem. In ca&ul '%lnavil% de inima cae nu te'uie mi"cati din l%c
a)ut%ul n%"tu le p%ate #i #atal 5 Sa nu #im indi"ceti "i "a pivim in ca"ele %amenil%. E"te cea mai mae
d%vada de p%a"ta ce"tee. Pe de alta pate nici l%cataul n-a te'ui "a "e e*puna piviil% n%a"te int-%
tinuta indecenta 1 paadi"iaca 2 ! uitind "a ta$a pedelele. Daca la % #eea"ta e"te % pe"%ana cun%"cuta !
nu te an$a)e&i int-% c%nve"atie cu acea"ta ci % vei "aluta cu un $e"t amical. Cu atit mai mult ! nu-ti vei
"ti$a pietenii "au mem'ii #amiliei din "tada. (%l%"iti tele#%nul 5
=RESELI DE NEPERMIS
Sunt unele $e"tui pe cae un %m civili&at nu le-a #ace in pu'lic pentu nimic in lume. Cu t%ate ca
ele pa de % mae 'analitate ! "e epeta "upin&at% de de". E Sa nu auncam nici%adata hitii "au e"tui de
mincae pe "tada. Sa cautam un c%" de $un%i "au "a le pa"tam pina aca"a. E Sa nu ne idicam ci%apii in
va&ul lumii. Sa cautam pentu a"ta un l%c mai eta". E Sa nu ne pieptamam ! "a nu ne de$em #adul ! "a
nu ne "te$em pant%#ii ! "a nu ne cuatam un$hiile in pu'lic. T%ate ace"te lucui "e #ac inainte de a pleca
de aca"a. Un %m civili&at nu #umea&a pe "tada. Daca un 'a'at cu ti$aa in $ua nu ne "%chea&a ! pentu %
#emeie $e"tul e"te de&a$ea'il. De a"emenea nu e"te pemi" "a mincam pe "tada. Cu t%ate ace"tea ! din
lip"a de timp ! ecu$em de"e%i la "eviciile pe cae ni le %#ea nume%a"ele chi%"cui cu mincae $ata
pepaata. Sa nu p%nim pe "tada cu mincaea in mina %icit de $a'iti am #i. Ace"te e$uli "i intedictii
"unt vala'ile in t%ate "ituatiile in cae "untem in multime 0 ti$ui "i e*p%&itii ! h%lui de cinemat%$a# !
ae%p%t ! $aa ! "tatii de tamvai "au de met%u.
CUM MER=EM PE STRADA
De e$ula ! me$em pe "tada alatui de % #emeie "au de un 'a'at. Daca t%tuaul "e in$u"tea&a la un
m%ment dat ! daca apae un pa"a) "au daca #lu*ul mae de piet%ni ne %'li$a "a ne de"patim de in"%tit%ul
n%"tu p%litetea ne cee "a tinem "eama de citeva e$uli elementae 0 #emeia tece inaintea 'a'atului !
vi"tnicul inaintea tinaului ! "upei%ul inaintea "u'altenului. E*i"ta "i unele e*ceptii cind p%cedam
inve" - la % tave"ae peicul%a"a ! 'a'atul i"i p%te)ea&a in"%tit%aea "i tece in #ata ei intin&indu-i mina
pentu a % "pi)ini. Un 'a'at te'uie "a-i %#ee a)ut%ul unei #emei necun%"cute 4 Daca e"te nev%ie ! da. Pe
% "tada taiata de "antuile un% lucai pu'lice ! in ca&ul unei pl%i t%entiale 'a'atul nu va tece nepa"at%
pe lin$a % d%amna cae "e a#la in impa". - va "u"tine "a nu cada pe pamintul alunec%" "au ii va %#ei
p%tectia um'elei "ale c%nducind-% pina la un l%c adap%"tit. Sa amintim ca %data e&%lvata "ituatia
delicata ! el i"i va lua ama" 'un ia d%amna ii va multumi. Da me$ind pe % "tada nu "untem t%tdeauna
in impa". Sa pe"upunem ca ne plim'am ! pu "i "implu. De e$ula l%cul d%amnei e"te in patea deapta a
'a'atului ! t%t din d%inta de a % p%te)a ! caci '%dua "ta&ii e mai ap%ape de el. Daca vitinele ! de pilda
! "e a#la t%t pe deapta ! ea le va putea pivi ne"tin$heita. Daca in"a ace"tea "unt pe "tin$a ! cei d%i i"i v%
"chim'a l%cuile ! de da$ul d%amnei cae nu e&i"ta nici%data i"pitei de a #i la cuent cu m%da. Daca
"untem in $up ! "a avem $i)a "a nu %cupam t%t t%tuaul ca "i cum ne-a apatine. Nu putem me$e alatui
mai mult de tei pe"%ane. Se intele$e ca nu v%m di"cuta cu t%tii in c% ! ca nu v%m ide in h%h%te. Daca
din $upul de tei pe"%ane #ace pate un c%pil ! el va #i incadat de cei d%i adulti ! daca e"te v%'a de"pe
d%i c%pii ! ace"tia v% "ta in "tin$a "i in deapta adultului. Lucuile te'uie "a "e peteaca a"t#el pentu ca
e"te 'ine "a nu ne la"am c%pii din mina pe "tada. - alta "ituatie 0 cind % #emeie va #i incadata de d%i
'a'ati ! cel mai in vi"ta va "ta in dapta ei. In "chim' ! int-un $up de tei ! d%ua #emei v% incada un
'a'at ! l%cul din deapta ace"tuia #iind %cupat de cea mai in vi"ta. Daca e"te v%'a de"pe tei #emei "au
tei 'a'atii ! pe"%ana mai imp%tanta "au mai in vi"ta va %cupa l%cul din mi)l%c. In ca&ul unei ciculatii
a$l%meate $upul nu p%ate amine c%mpact. Pe"%ana din "tin$a ! indi#eent de "e* ! le va la"a pe celelalte
d%ua "a mea$a inainte. Nu v%m p%ceda a"a daca in"%tim d%ua d%amne. Le v%m ac%da intiietate "i le
v%m uma indeap%ape. Pe munte "au la ucaea unei "cai in$u"te 'a'atul tece pimul ! auncind meeu
% pivie in "pate "pe in"%tit%aea "a.
C-N3ERSATII PE STRADA
Stada nu pea e"te un l%c p%tivit pentu % c%nve"atie. Cu t%ate ace"tea ni "e intimpla tutu% "a ne
intilnim cu % cun%"tinta "i "a "chim'am citeva cuvinte. Daca intee"ele n%a"te % ce ! di"cutia "e p%ate
pelun$i. Sa nu aminem in mi)l%cul dumului ! ci "a ne eta$em lin$a % ca"a "au lin$a % ca'ina tele#%nica
cind "tada e"te #%ate a$l%meata. Sa pe"upunem ca ne-am intilnit cu % pietena cae me$e in diectie
%pu"a. Daca acea"ta "e $a'e"te "i di"cutia e"te nece"aa v%m #ace citiva pa"i impeuna. Cum p%cedam
daca pietena n%a"ta e"te in"%tita de cineva 4 Initiativa te'uie "a-i apatina ace"teia cae umea&a "a #aca
"i pe&entaile. Nu ne v%m intinde la v%'a. Suntem in "tada ! nu aca"a ! "i ! in plu" ! pe&enta n%a"ta
intimplat%ae i-a putea "tin)eni pe cei d%i. La #el "tau lucuile daca ne intilnim cu d%i 'a'ati. ! dinte
cae cel putin unul e"te % cun%"tinta ap%piata. Ne e&umam "a-i "alutam. Daca nu 'ene#iciem decit de un
"alut e"te "emn ca % di"cutie e"te in%p%tuna. Daca "untem $a'iti "i nu vem "a "tam de v%'a cu cineva !
"alutam eventualele cun%"tinte intilnite "i ne c%ntinuam dumul. In nici un ca& nu le v%m evita int%cind
capul. Ni "e pae nece"a "a va "u$eam cum te'uie "a p%cedati in "ituatia in cae "tati de v%'a cu cineva
"i un pieten cae tece pe lin$a dumneav%"ta d%e"te "a va c%munice ceva imp%tant. Bunele maniee ne
%'li$a pe t%ti tei la % anumita c%nduita 0 dumneav%"ta veti #ace pe&entaile ! pietenul dumneav%a"ta va
va "pune d%a citeva cuvinte "i i"i va c%ntinua dumul ! cealalta pe"%ana nu intevine in di"cutie. In nici
un ca& nu va p%#ita de %ca&ie pentu a-i "%licita ceva n%ului venit ! pe"upunind ca ace"ta ae % #unctie
imp%tanta. A"t#el de pe"%ane , inda&nete , "unt #%ate p%"t catal%$ate in "%cietate ! ia daca "unt
t%leate in c%ntinuae ! acea"ta "e dat%ea&a delicatetei cel%lalti. Mi "-a intimplat ca unei pietene cu cae
"tateam de v%'a pe "tada "a i "e %#ee ! ia ea "a e#u&e ! un 'ilet $atuit la un c%ncet la cae a" #i me" cu
mae placee. P%ate paea % p%"tie da c%dul manieel% ele$ante m-a %pit "a-l ce pentu mine ! cu t%ate
ca #acu"em cun%"tinta cu ama'ila pe"%ana cu % clipa inainte.
TRANSP-RTUL IN C-MUN SI P-LITETEA
In mi)l%acele de tan"p%t in c%mun ! l%c unde avem de-a #ace cu pe"%ane t%tal necun%"cute !
c%mp%tamentul n%"tu te'uie "a "e "upuna un% anumite e$uli de p%litete. In "tatie ! in $eneal ! a te'ui
"a "e "tea la ind. Se pactica ace"t lucu in nume%a"e tai "i e"te #%ate e#icient. La ucae ! veti ac%da
pi%itate d%amnel% ! pe"%anel% mai in vi"ta ! #emeil% cu c%pii in 'ate ! in#imil%. Daca e"te
a$l%meatie ! va veti pe$ati din timp "a c%'%iti ! "punindu-le cel% din #ata 0 , Imi pemiteti 4 , "au ,
C%'%iti la pima "tatie 4 , ! pe un t%n civili&at "i #aa a va #ace l%c cu c%atele. In nici un ca& ! nu veti pune
nima pe nimeni. Daca ! din $e"eala ! ati l%vit pe cineva ! te'uie "a-i ceeti "cu&e. La n%i in taa ! in m%d
c%nventi%nal ! "-a a"ta'ilit ca ucaea calat%il% "a "e #aca pin u"a din "pate ! ia c%'%iea pe la mi)l%c
"au pin #ata. E*ceptie de la acea"ta e$ula #ac #emeile in"acinate "au cu c%pii mici in 'ate ! 'atinii "au
in#imii cae p%t uca "i pin #ata. Ace"tia au %'li$atia "a-i a"tepte pe calat%ii cae d%e"c "a c%'%ae.
Retineti ca in alte tai ! ucaea "e #ace numai pe u"a din #ata pentu a pe&enta "%#eului le$itimatia de
calat%ie "au pentu a achita petul 'iletului. Daca t%ate "caunele "unt %cupate ! e"te %'li$at%iu "a cedam
l%cul 'atinil% ! #emeil% in"acinate "au cu c%pii mici ! in#imil% "au '%lnavil%. Din $entilete putem
%#ei l%cul "i alt% pe"%ane ! in $eneal ! d%amnel%. Da ace"t $e"t de ama'ilitate nu te'uie intele" $e"it.
De"e%i vedem mame "au 'unici $i)ulii aminind in pici%ae lin$a , pinti"%ul , de &ece ani cae "e la#aie
in v%ie pe l%cul pe cae l-am %#eit l% "i nu 'aiatului. -ae ace"te d%amne nu-"i dau "eama ca , educa , in
m%d cet un p%"t ce"cut 4 Pe"%ana caeia i "-a cedat l%cul nu te'uie "a "e p%ate ca "i cind ace"t lucu i
"-a cuveni ! ci "a multumea"ca cu natualete pentu $e"tul p%litic%". Daca % d%amna e"te in"%tita de un
'a'at ! ace"ta ii va cumpaa 'iletul "i-i va %#ei l%cul de lin$a $eam. Daca nu e*i"ta decit un "in$u l%c
li'e el va #i %#eit d%amnei ! ia d%mnul va amine lin$a ea in pici%ae. In nici un ca& nu % va paa"i !
epe&indu-"e la un l%c li'e cind "e ive"te %ca&ia. In mi)l%acele de tan"p%t in c%mun ne putam cit mai
atent cu ceilalti calat%i. A"ta nu in"eamna ca avem v%ie "a-i #i*am cu % pivie de&ap%'at%ae "au pea
admiativa ! ci nu-i 'u"cam ! nu-i calcam pe pici%ae ! "i nu-i inc%m%dam cu pachetele n%a"te. Avem
$i)a ca $eanta pe cae % putam pe uma "a nu-i l%vea"ca in cap pe cei cae "tau )%". Daca am $e"it e"te
%'li$at%iu "a ne ceem "cu&e. T%t %'li$at%iu e ca celalalt "a a"punda 0 nu-i nimic ! "e intimpla. In ca&ul
in cae "tam de v%'a cu % pe"%ana cun%"cuta ! v%m uma acelea"i e$uli dupa cae ne c%nducem daca %
intilnim pe "tada. In plu" ! nu v%m di"cuta pe"te capetele %amenil% ! idicind $la"ul pentu a #i au&iti.
Evident ! te'uie "a ne a'tinem de la %ice c%mentaiu neplacut la ade"a cel%lalti calat%i "i "a nu
intevenim in di"cutiile dinte ace"tia. Cind e"te a'"%lut nece"a "i a"i"itam la un #ut ! de pilda ! v%m
inteveni p%mpt "i e#icient in #av%aea pa$u'a"ului. In nici un ca& nu te'uie "a idicam t%nul "i "a
ecu$em la un lim'a) necivili&at. 3%m #%l%"i int%tdeauna p%numele pe"%nal de p%litete , dumneav%"ta
, in l%c de , mata , ! , dumneata , "au , tu , chia daca ne ade"am unui %m mai m%de"t im'acat. Din
pacate ! la n%i % calat%ie cu mi)l%acele de tan"p%t in c%mun e"te un calva t%cmai din cau&a lip"ei de
maniee a calat%il%. In"u"iea e$ulil% de 'una putae pe cae le-am amintit a elimina ve"nicele di"cutii
la cae a"i"tam &ilnic #aa v%ia n%a"ta. A" p%pune #imel% cae i"i #ac eclama in mi)l%%acele de
tan"p%t in c%mun - de e*emplu ! #imei C%ca-C%la - "a a#i"e&e ace"te pa$ini pe pan%ul de eclama. Nu a
#i au del%c 5
CUM SA NE PURTAM CIND SUNTEM LA 3-LAN ...
Nici cind ciculam cu alte mi)l%ace de tan"p%t nu ne putam la intimplae. Int-un ta*i ! de pilda !
un client nu "e a"ea&a lin$a "%#e decit daca d%e"te "a vada %a"ul. Ba'atul cae in"%te"te % d%amna nu "e
va a"e&a lin$a "%#e ! ci in "pate ! lin$a ea. Daca me$em cu % ma"ina paticulaa apae % m%di#icae a
etichetei 0 ne v%m a"e&a lin$a cel cae c%nduce ma"ina. A #i nep%litic%" "a "tam in "pate. Daca in ma"ina
"unt mai multe pe"%ane v%m ceda l%cul din #ata celei mai in vi"ta "au unei d%amne. Daca e"te v%'a
de"pe un cuplu ! "%tul va %cupa l%cul din "pate. P%pietaul ma"inii de"chide p%tieele ! ii a)uta pe
invitatii "ai "a uce ! "e a"ea&a ultimul ! "e a"i$ua ca u"ile "unt 'ine inchi"e ! "i ap%i "e a"ea&a la v%lan. La
"#i"itul calat%iei e"te pimul cae c%'%aa din ma"ina ca "a-i a)ute pe mu"a#iii "ai "a c%'%ae. La
int%acee ! ae %'li$atia de a le c%nduce pe d%amne pina la u"a ca"ei l%. Daca la v%lan "e a#la % #emeie !
de de"chideea ! inchideea p%tieel% "i de 'a$a)e "e %cupa unul dinte 'a'atii din ma"ina. E"te de-a
deptul c%mic ! ca dint-un e*ce" de &el ! d%mnul "a duca p%"eta d%amnei cae a "%#at. Da ! % va a)uta "a
c%'%ae ! %#eindu-i mina. Daca invita pc cineva la % plim'ae cu ma"ina ! e uit "a-i petindem 'ani de
'en&ina. Daca ne %pim la un e"tauant nu v%m avea petentia "a ni "e platea"ca "i c%n"umatia n%a"ta.
Cheltuielile v% #i impatite e$al. A"a e"te c%ect. Alt#el "tau lucuile daca pietenii n%"ti h%taa"c "i n%i
"untem de ac%d "a ne %#ee % ma"a la , Sua Dacil% , - de pilda. Dumul ne pive"te pe n%i ! ma"a pe ei.
Cind e"te p%"i'il ! %cupantii unui vehicul ii "aluta pe piet%nii cun%"cuti ! la % tave"ae "au la un "t%p.
Tinuta de $ala ne %'li$a "a me$em la eceptii ! la teatu ! la %pea cu ma"ina n%a"ta %i cu ta*iul. Daca
"untem cu ma"ina ! "a ne h%taim cine va c%nduce la int%aecee ca "a nu 'ea nici un "t%p de alc%%l. -
ma"ina di"tu"a ! "pitali&aea "au % inm%mintae c%"ta cu "i$uanta mai mult decit un ta*i 5 Daca in alte
"ituatii ! p%litetea e"te % p%'lema de %ptiune ! cind "untem la v%lanul unei ma"ini ea e"te de % nece"itate
vitala. Undeva in Middle Ce"t la teceea pe"te calea #eata ! "e a#la un anunt el%cvent 0 , Tenul ae
nev%ie de 1. "ecunde pentu a tave"a ace"t pa"a) ! #ie ca ma"ina dumneav%a"ta "e $a"e"te "au nu pe el 5
, Un via) peicul%" e"te "emnali&at cu a"t#el 0 , Umat%ul "pital e"te la 6// de 8il%meti ...,. Batina
n%a"ta Eu%pa ! nu apelea&a inca la um% in ace"t d%meniu ! ci ecu$e t%t la "emnele de ciculatie
c%nventi%nale. Sa nu intele$em cumva ca in Ameica nu e*i"ta "emne de intedictie "au p%litie. Peic%lul
pe cae il epe&inta atit "%#eii ! cit "i piet%nii neatenti e"te acela"i. Ne e#eeam d%a la #aptul ca met%dele
educative in d%meniul ciculatiei utiee p%t #i dinte cele mai dive"e. Ap%ape &ilnic la T.3. ni "e pe&inta
accidente ta$ice. T%ate au aceea"i cau&a - nee"pectaea un% n%me de c%nduita civili&ata. Ne-am a"tepta
ca dupa % a"t#el de emi"iune ! 'atinelul cutemuat ca un "emen de-al "au a muit in m%d a'"ud ! tecind
pe %"u ! "a a"tepte %icit in #ata unui "ema#% de#ect pentu a tave"a. Da nu "e intimpla a"a. 3%m vedea
ca &eci de %ameni "ei%"i i"i inceaca , n%%cul , ! ca la uleta u"ea"ca ! nee"pectind intedictiile pe cae
ei le cun%"c de #apt #%ate 'ine. Ap%ape nu e*i"ta %m cae "a nu "tie ca nu ae v%ie "a tave"e&e "tada
%icum "i %iunde ! ca nu e"te 'ine "a-ti la"i c%pilul "a "e )%ace in mi)l%cul dumului "au ca atunci cind
"%#e&i e"ti %'li$at "a te %pe"ti "i "a ac%&i pi%itate piet%nil% chia din m%mentul in cae ace"tia au pu"
pici%ul pe , &e'a ,. Pentu un cetatean venit dint-% taa civili&ata ! de&%dinea ce caactei&ea&a
ciculatia utiea de la n%i e"te de nec%nceput. Am va&ut in Suedia %ameni a"teptind a'dat%i la "t%p ! de"i
tecu"e mie&ul n%ptii "i "ta&ile eau pu"tii... De-a lun$ul timpului ! "-au eali&at mii de anchete pivind
m%tivele ce-i detemina pe %ameni "a incalce e$ulile de ciculatie. Ra"pun"uile "unt meeu acelea"i 0
lip"a de atentie "i $a'a. N%i am adau$a 0 lip"a de p%litete. Suna p%ate ciudat ! da ace"ta e"te adevaul.
Cel cae tave"ea&a Calea 3ict%iei pe unde ae che# e"te un %m p%"t ce"cut. - c%mp%tae civili&ata in
ta#icul utie nu ae inca % taditie indelun$ata cum au le$ile 'unei putai in celelalte d%menii "%ciale.
Nee"pectaea n%mel% de p%litete in "%cietate "e pedep"e"te ! cum am va&ut ! cu e*cludeea n%a"ta
teptata din medii pe cae le-am #ecventat altadata cu placee. Nee"pectaea n%mel% de p%litete pe
"%"ea "e plate"te cu viata 5 Din e*emplele date putem deduce ca in ace"t d%meniu ! mai mult decit in
%icae altul ! i$%ile le$ii c%incid cu i$%ile p%litetii. Mai mult decit atit ! le$ea nu "e p%ate e#ei la
in#initatea de "ituatii ce apa cind "untem la v%lan ! punindu-ne viata in peic%l. Un "%#e e*peimentat va
va "pune ca din vina lui nu p%ate avea l%c nici un accident ! da de #iecae data cind pleaca la dum % #ace
cu teama. Ea ii e"te p%v%cata de , #ante&ia , "i de lip"a de e"p%n"a'ilitate cu cae c%nduc ceilalti.
D%mnul cae la"a % d%amna $a'ita "a teaca pe %"u pentu a pinde tamvaiul nu e"te 'ine ce"cut daca
nu "-a a"i$uat pivind in %$linda et%vi&%ae ! ca nu-i incuca pe "%#eii din "patele "au. In ace"t ca&
e"pectaea e$ulil% de ciculatie tece inaintea le$il% p%litetii. S%lidaitatea cae e*i"ta - "au cae a
te'ui "a e*i"te - inte c%nducat%ii aut% pe "%"ea ! e"te t%t % #%ma de p%litete. Ea "i nu le$ea ii %'li$a pe
ace"tia "a %pea"ca pentu a-i a)uta pe cei ama"i in pana "i t%t ea ii detemina "a #aca un $e"t amical
necun%"cutului cae i-a pemi" % depa"ie. Da a-i aveti&a pe cei ce vin din patea %pu"a ! "emnali&ind un
punct de c%nt%l "au un ada e"te % "%lidaitate p%"t intelea"a. Cei cae pacalindu-i pe p%liti"ti c%nduc
ap%i cu vite&a ma*ima ! p%t deveni victime ale un% $ave accidente. Cu t%ate ca "u'iectul e"te inepui&a'il
! ne %pim aici. Nu inainte de a va ec%manda "a va la"ati catea de vi&ita cu "cu&ele de i$%ae pe
pa'i&ul ma"inii pe cae ati l%vit-% u"% in pacae. 3eti da d%vada ca "unteti un adevaat $entleman 5
IN RESTAURANTE ! IN CA(ENELE ! IN L-CALURI PUBLICE
De cum intam int-un l%cal pu'lic ! t%ate piviile "e indeapta "pe n%i. - "tim cu t%ii din p%pie
e*peienta 5 Si paca mai mult ca %icind "untem anali&ati in m%d citic din cap pina in pici%ae. Ne
"imtim "tin)eniti de"e%i "i avem tac de paca am da un e*amen. Sa incecam "a-l tecem impeuna !
e#lectind a"upa acel% n%me cae "e impun in a"t#el de "ituatii. Pimul lucu pe cae te'uie "a-l "titi e"te
ca e*ita e$uli in in"a"i ale$eea unui e"tauant. Daca e"te v%'a de"pe un l%cal cauia i "-a du" ve"tea ca
"e maninca 'ine "i e meeu ahiplin ! va etineti din timp % ma"a mai ale" cind aveti invitati. Nu e"te %
d%vada de me"chinaie "a va intee"ati de petuile pacticate ! ci % nece"itate. Re&evaea cit "i
in#%matiile "e p%t %'tine #%ate "implu pin tele#%n. A"t#el ! veti putea lua % deci&ie 'una ! caci #iecae
dinte n%i d%e"te "a le %#ee % "eaa placuta pietenil% "au %amenil% de a#acei cu cae lucea&a.
-ptiunea n%"ta a te'ui "a #ie dictata numai de pe#einte 'ine m%tivate. Da din "n%'i"m unii inta
numai in e"tauante de lu*. Pe lin$a #aptul ca ii c%"ta % $amada de 'ani ! "e p%t pune "i in "ituatii
peni'ile de pilda "a amina dat%i. E*i"ta e"tauante de dive"e cate$%ii pentu %ice 'u&una. Chia
m%de"te ! unele dinte ele p%t %#ei mincaui 'une "i % am'ianta placuta. 3a veti in#%ma de la pietenii
cae ie" mai de" "a manince in %a". T%ate ace"te ec%mandai "unt #acute cum am mai "pu" mai ale" cel%
cae au invitati. Tinuta te'uie "a #ie c%e"pun&at%ae unei ie"ii in lume. Une%i ea e"te ceuta in m%d
%'li$at%iu de anumite e"tauante. Tinuta te'uie adaptata la petentiile e"tauantului ! da e 'ine "a tinem
c%nt "i de %ca&ia cu cae am #%"t invitati ! pecum "i de m%dul in cae "e v% im'aca ceilalti c%me"eni.
D%amnele "e p%t "#atui in peala'il. 3% evita a"t#el "a "emene cu d%ua $emene im'acate in pul%vee
identice din pua c%incidenta. De a"emenea ! % tinuta a*centica p%ate #i nep%tivita cu am'ianta l%calului.
- d%amna cu umeii $%i ! pieduta in ni"te uia"e "al%ane de mam%a in"u#icient incal&ite ! iti p%ate
p%v%ca cel mult mila ! nu "i admiatie. Cea mai p%tivita im'acaminte pentu e"tauante amine cea
ele$anta de %a". Nu te duci in tenin$ la , Athenee Palace , chia daca ai 'u&unaele d%ld%a de 'ani. Un
chelne "tilat al unui mae e"tauant pai&ian "punea "pe "#i"itul vietii ! ca un titlu de $l%ie ! ca nu a
pemi" nici%data unei pe"%ane "a inte in l%cal daca ea im'acat in $i" ! de%aece tinuta de "eaa ea
%'li$at%ie 5 Nici "ituatia c%ntaa nu e"te admi"a 0 "a te im'aci ele$ant pentu a inta "a maninci int-un
l%cal #%ate ie#tin. Sa pui in in#ei%itate ni"te %ameni m%de"ti "i cum"ecade ! in"eamna "a #ii t%tal lip"it de
tact. E p%'a'il ca ace"ti %ameni nici nu ne v% %'"eva ! daca ne v%m puta #ie"c ! #aa %"tentatie. Sa nu
#acem n%ta di"c%danta "te$ind "caunele cu 'ati"ta ! tacimuile cu "evetelul ! ceind cu v%ce tae "a ni "e
"chim'e #ata de ma"a etc. Putindu-ne a"t#el ! chia im'acati ultaele$ant v%m d%vedi ca n%i "untem cei
p%"t ce"cuti "i nu pe"%anele in "al%peta "i cu "apca pe cap inte cae ne a#lam intimplat%. (iecauia
dinte n%i i "e intimpla "a inte int-un mediu cu cae nu e"te %'i"nuit. Sa ne c%mp%tam ! cu e"pect #ata
de %'iceiuile l%cului. E"te 'ine "a tecem ne%'"evati "i "a nu ne %cupam de vecini ! a"a cum nici ei nu "e
v% %cupa de n%i. Cind intam int-un e"tauant ! "a nu tintim u"a in na"ul celui din "patele n%"tu ! ci
chia "a % tinem ! ca "a p%ata inta "i el. E n%mal ca ace"ta "a ne multumea"ca. Ba'atul cae in"%te"te %
#emeie ae %'li$atia "a-i de"chida u"a ! la"ind-% "a pa"ea"ca inaintea lui. I"i c%nduce invitata la $ade%'a
unde % a)uta "a i"i "c%ata haina. D%amna p%ate amine cu palaia pe cap da amind%i i"i v% "c%ate
manu"ile. Nu "e inta in e"tauant cu palt%nul ! cu palaia pe cap "au cu um'ela in mina! chia daca vei
d%a "a te a"i$ui ca "unt l%cui li'ee. Cu atit mai mult nu-ti vei pune hainele pe "caunul de alatui. Pimul
cae inta in e"tauant e"te 'a'atul pentu a-"i p%te)a invitata de piviile cui%a"e ale cel% din )u "i
pentu a-i cee "e#ului de "ala "a-i indice % ma"a li'ea. Une%i ! in lip"a ace"teia ! e"ti %'li$at "a te a"e&i la
% ma"a de)a %cupata. In peala'il te'uie "a cei pemi"iunea cel% pe&enti "i "a a"tepti a"pun"ul l%.
Chia daca nu "unt de%"e'it de incintati ! ace"tia nu au v%ie "a "e eta$a %"tentativ la celalalt capat al
me"ei. In %ice "ituatie d%amna e"te u$ata "a-"i alea$a l%cul pe cae-l d%e"te. Ba'atul ta$e "cvaunul pe
cae umea&a "a "e a"e&e invitata "a ! "i %cupa l%cul de vi&avi ! daca e"te li'e. Li"ta de 'ucate e"te
c%n"ultata de #iecae in pate. Dupa ce "-au h%tait ce v% "a manince "i "a 'ea ! d%mnul e"te cel cae da
c%manda. - d%amna evita "a v%'ea"ca cu chelneul ! pe t%t pacu"ul me"ei. Daca avem invitati )ucam
%lul am#iti%nului ! #acindu-le ec%mandaile de i$%ae. 3%m ale$e cele mai 'une vinui "i cele mai ale"e
mincaui. E #ie"c "a achitam "i n%ta de plata. Daca la ma"a iau pate mai multe peechi ! c%manda va #i
#acuta de unul dinte 'a'ati ! dupa ce a a#lat cae "unt pe#eintele tutu%. A"upa platii ! deci&ia "e ia
dinainte. Se p%ate #ace % n%ta c%muna "au "epaata. Eventualele neintele$ei "e $lea&a ultei% inte
'a'ati. Cind incepem "a mincam ! ne a"e&am c%n#%ta'il ! ap%piindu-ne de ma"a ! pentu a nu ne pune
"evetul pe $enunchi. Il #%l%"im d%a pentu a ne "te$e 'u&ele ! la nev%ie ! "i nu-l impatuim #um%" la
"#i"it. Seviciul la ma"a inta in ati'utiile chelneului cae le da int%tdeauna intiietate d%amnel%. Daca in
lip"a ace"tuia 'a'atul t%ana vin in pahae ! nu punem "ticla pe ma"a ci in #apiea. De$u"tam vinuile la
inceput "i ne decidem a"upa celui cae ni "e pae mai p%tivit. Nu uitati 5 - Pe"tele me$e cu vin al' !
#iptua cu vin %"u. Recun%a"tem %amenii 'ine ce"cuti dupa aitatea eclamatiil% "i dupa t%nul ad%ptat
cind le #ac. Nu "unt admi"e di"cutiile in c%ntadict%iu cu chelneii chia daca avem deptate. Nu ne dam
in "pectac%l 5 -ice nemultumie "e ade"ea&a "e#ului de "ala "au pat%nului e"tauantului. (aa nevi !
#aa tipete ! #aa amenintai. Ma"a ia "#i"it numai la d%inta d%amnei cae va in"%te"te. Chemati di"cet
chelneul pentu a achita n%ta de plata. 3ei#icati-% cu % pivie ! caci aveti deptul "a c%ectati $e"elile
#la$ante. Daca "e ive"te % p%'lema ! % e&%lvati "implu ! ceind lamuii chelneului. 3eti apela la pat%n
numai daca e"te a'"%luta nev%ie. Nu di"cutati n%ta de plata cu invitatii dumneav%a"ta ! mani#e"tindu-va
"ati"#actia ca a c%"tat putin "au deceptia ca a c%"tat pea mult. Nu c%mentati ! in nici un ca& ! #aptul ca ati
#%"t incacat cu d%ua "alate pe cae nu le-ati c%mandat "i de cae nici nu v-ati atin". E"te vina
dumneav%"ta ca nu i-ati ata" atentia chelneului la timp ca ... dete"tati "alata. La plecae 'a'atul i"i a)uta
patenea "a "e idice ! ta$indu-i "caunul. Ca "i la intae ! t%t el me$e cu un pa" inainte ! #aa a la"a in"a
impe"ia ca nu "unt impeuna. La $ade%'a pima cae "e im'aca e"te d%amna. =ade%'iea nu intevine
"i nici d%amna nu-l a)uta pe d%mn "a-"i puna palt%nul "au #ulaul. E"te idic%l. Ce #acem cind "untem
"in$ue "i vem "a mincam in %a" 4 - d%amna nu inta int-un l%cal unde "e "eve"c cu pedilectie 'autui
alc%%lice. In "chim' ii e"te pemi" "a inte int-un e"tauant de lu*. Nu "e pune p%'lema cind e"te v%'a
de"pe % ca#enea ! % pati"eie ! un "nac8-'a. -data a"e&ata la ma"a va v%'i numai cu chelneul ! numai
ace"tuia ii va cee "a-i cumpee un chi'it ! "au "a-i impumute % 'icheta. Nu va aunca pivii in"i"tente
"i cui%a"e pin "ala ! nu "e va pieptana "i nu-"i va etu"a machia)ul la ma"a. T%ate ace"te $e"tui p%t #i
#acute inc%n"tient da ele i"ca "a #ie $e"it intepetate ! "i , impudenta , - daca e v%'a de % impudenta -
i"ca "a inte in ni"te incucatui peni'ile. E"te in#init mai u"% "a pevii un c%n#lict decit "a-l e&%lvi %data
declan"at. -icum "unt de"tui p%"t ce"cuti in )uul n%"tu ce nu cun%"c % n%ma elementaa de p%litete -
intedictia de a te ade"a unei #emei "in$ue - ca "a le mai dam "i n%i apa la m%aa pin $e"tui ce pa
p%v%cat%ae. - d%amna "au d%ua d%amne "in$ue int-un e"tauant nu-"i v% c%manda nici un #el de
'autui tai "i a #i de d%it "a evite chia "i vinul. Daca ima$inea unui 'a'at 'eat e"te neplacuta ! cea a
unei #emei ametite e"te in"up%ta'ila.
SITUATII SPECIALE LA RESTAURANT
Se intimpla une%i "a #im , uitati , dupa ce am #acut % c%manda. Int-un l%cal a$l%meat ace"t lucu
e"te e*plica'il. Nu v%m 'ate cu % m%neda "au cu inelul in paha. Sa etinem cind am v%'it cu chelneul
#i$ua ace"tuia ! "a ne "culam de la ma"a "i "a-i eamintim ca a"teptam de mult. - v%m #ace #em da #aa
c%mentaii a$e"ive "i inutile. Cind ne cade ceva de pe ma"a ! % ma"lina ! % chi#la etc "i "unt la indemina "a
nu c%n"ideam % lip"a de di"tinctie $e"tul de a le idica. Tacimul ca&ut "e pune de%pate "i "e cee altul.
Re&i"tati la in"i"tentele chelneului cae va %#ea un #el a "i c%"ti"it%. A inte'a 0 , e p%a"pat 4 ! e 'un 4 ,
e"te a'"%lut inutil ! ce v-ati a"tepta "a va a"punda 4 Aveti incedee in pat%n. Numai el a"punde in #ata
le$ii - daca a"ta va c%n"%lea&a - atunci cind a)un$eti pe patul de "pital 5 - Cind va place in m%d de%"e'it un
#el de mincae tan"miteti #elicitai 'ucataului. Ace"ta ! ade"e%i va veni "a pimea"ca multumiile
dumneav%a"ta pe"%nal. - Daca nu va place nimic ! nici "eviciul nici mincaea ! nu #aceti % "cena
pe"%nalului din e"tauant. Platiti "i plecati ! nu inainte de a va "pune paeea pat%nului peci&ind ca veti
%c%li in viit% ace"t l%cal. Nu mai e"te nev%ie "a ata$em atentia a"upa t%nului cae va #i de%"e'it de
p%litic%". E"te "u#icient. - Ceea ce am platit ! da nu "-a mincat "au nu "-a 'aut nu "e ia aca"a. Nici
petentiile pe cae le avem de la chelne de a ne #ace un pachet pentu animalele de aca"a ! nu #ac %
impe"ie pea 'una. E"te % ec%n%mie inutila ! ia pi"icuta n%a"ta in m%d "i$u nu "tie ca am #%"t la
e"tauant ! deci nu "e va "upaa ca nu i-am adu" "i ei ceva 5 - Un 'a'at atent va a)un$e la e"tauantul in
cae "i-a #i*at intilnie cu % d%amna ! cu )umatate de %a inainte. I"i va ale$e un l%c de unde "a p%ata
%'"eva intaea ! pentu a-i ie"i in intimpinae. D%amna a te'ui "a e"pecte cu e*ctitate %a #i*ata "i "a
nu c%chete&e cu cele'ul , "#et academic ,. - Cind intam int-un h%tel "i vedem % cun%"tinta ! ne v%m
a"e&am la ma"a ace"teia numai daca "untem invitati. S-a putea ca acea"ta "a a"tepte pe cineva "i din
delicatete "a nu % matui"ea"ca din pimul m%ment. -data a"e&ati ! ne va #i mult mai $eu "a ne idicam "i
"a ne cautam alt l%c in m%mentul in cae "imtim ca am devenit in%p%tuni. -amenii vin la e"tauant nu
numai ca "a manince ci "i "a "tea de v%'a. Nu putem "ili pe nimeni ! ca din p%litete "a ne accepte pe&enta
% "eaa intea$a. Acea"ta "ituatie "e p%ate ivi chia inte pieteni #%ate 'uni pe cae nu ne v%m "upaa ca
nu ne-au invitat la ma"a l%. Au avut p%'a'il m%tive "ei%a"e "a % #aca. Seviti "au "eviti-va 4
Rep%ducem un te*t dint-un c%tidian ! in"eat in u'ica , Tele#%nul de la mie&ul n%ptii , 0 , - Ce au mai
#acut tic%l%ii dupa meciul cu ameicanii 4 , - Miecui au vi&itat plat%uile de #ilmae de la , Unive"al
Studi%" , ! dupa cae au "evit ma"a la e"tauantul Mini%n ! pat%nul #iind un %man ! mae amat% de
#%t'al. A #%"t un m%ment de de"tindee pentu )ucat%i ! inc%n)uati de % multime de %mani "ta'iliti in
Ameica. , Din induile de mai "u" intele$em ca tic%l%ii n%"ti ! ca "a mai "cape de "te"" "i m%n%t%nia4
)%cului ! au peluat indat%iile chelneil% in l%calul unui pat%n %man ! cae le-a %#eit ace"t ...
diveti"ment 0 "i au "evit ma"a 1 cui 4 2. P%ate in"a ca aut%ul atic%lului nu a vut "a "puna a"ta. P%ate ca a
vut "a "puna 0 au mincat ! au luat ma"a la e"tauantul Mini%n "i au #%"t "eviti cu multa ama'ilitate ...
Sin$uele #%me c%ecte de #%l%"ie a ace"tui ve' 'ucluca" "unt 0 "eve"te-te 1 te %$ 2 "au "eviti-va 1 va
%$ 2. Eu "eve"c ma"a" ! eu - $a&da "au eu - chelne ia mu"a#iii "unt "eviti ! "e "eve"c "i nu "eve"c 5
Cum va "una 0 "a me$em "a "evim ma"a la Intec%ntinental 4
BACSISUL - - PR-BLEMA DELICATA
Am "ta'ilit de la inceput ca un %m 'ine ce"cut e"te in pimul ind un %m cin"tit ! cauia nu-i place "a
amina nici%data dat%. El e"te %'li$at ! pin "tatutul "au ! "a dea mici "ume de 'ani cel% ce au "alaii
m%de"te "au chia nu "unt platiti del%c ! in "chim'ul un% "evicii maunte. In nici un ca& nu "e v% da
"ume de 'ani pentu a %'tine ni"te avanta)e ! pentu ca dumul cae duce de la mita la c%uptie "i de aici la
dee$laea 'unului me" al "%cietatii ! e"te de"chi". Un %m educat va "ti cui te'uie "i cui nu te'uie "a dea
'ac"i"ui. T%t el va "ti ca nu ae v%ie "a pimea"ca nimic de le cei din pea)ma ! atunci cind ae un "alaiu
%n%a'il pentu munca pe cae % pe"tea&a. (iecae taa i"i ae %'iceiuile "ale p%pii pe cae e 'ine "a le
cun%a"tem cind #acem % calat%ie. In Eu%pa "e aud v%ci t%t mai nume%a"e cae "e idica imp%tiva
'ac"i"ului. Se ec%manda "%lutia "eviciil% inclu"e. La h%telui ! la e"tauante ! in tui"m ! "e peci&ea&a
de cele mai multe %i #aptul ca in n%ta de plata "unt tecute t%ate %'li$atiile clientului. Se intele$e ca e
v%'a de un ac%d inte pat%n "i "alaiatii "ai. Sin$ua n%a"ta %'li$atie ! in t%ate taile in cae "tim ca
e*i"ta ace"t %'icei ! e"te de a inte'a daca "eviciul e"te inclu" "au nu. Da "i in ace"te ca&ui "e ec%manda
"a la"am chelneului de e*emplu ! maunti"ul ama" dupa achitaea c%n"umatiei. T%tu"i pe"%nalul din
d%meniile pe cae le aminteam pe#ea "a pimea"ca ace"ti 'ani cae i "e cuvin diect de la client. Sunt 'ani
cin"titi ! %'tinuti pin e#ectuaea un% munci nu int%tdeauna u"%ae "i nu c%n"tituie % p%mana din patea
n%a"ta. A nu-i da in"eamna "a-l lip"e"ti pe cel cae te "eve"te de "alaiul cae i "e cuvine. La n%i ! in
m%de"tele #a&e de pivati&ae pin cae tecem ! au apaut cei pe cae ii numim paticulai. Pat%nul in"a
ae ni"te "aliati. E"te 'ine "a inte'am daca "eviciile chelneului "unt inclu"e in n%ta de plata ! ie"ind
%n%a'il din incucatua. Un mic l%cal "e p%ate numi , Ca la mama aca"a 5 , da "a nu intele$em ca "untem
, la mama aca"a , 5 E"te imp%tant "a "tim cit te'uie "a dam. Ace"te "ume nu v% #i nici pea mici nici
pea mai. A da 'ac"i"ui e*%'itante nu c%n"tituie % d%vada de $ene%&itate ! cum am cede ! ci de p%a"ta
ce"tee. E"te un $e"t cae da na"tee un% c%mentaii i%nice ! chia din patea cel% cae il pime"c "i ne
#ace "e ecun%"tem pavenitul de la di"tanta. A nu da del%c atunci cind e "tict nece"a ! c%n"%lindu-te ca
cel cae pime"te ae 'ani mai multi ca tine "au ca nu % "a-l mai ve&i nici%data ! te cali#ica dept p%"t
ce"cut ! in pimul ind #ata de tine. De"pe cei din )u nici nu mai e ca&ul "a v%'im. - Cui dam 4 Cit
dam 4 1. Au deptul la 1/G ! 1;G ! 6/G din val%aea n%tei 0 chelneii ! "%#eii de ta*i ! c%a#e&ele ! #i&eii.
Apecieea "umei "e #ace "i in #unctie de cate$%ia e"tauantului. La cele m%de"te va #i de minimum 1/G
ia la cele de lu* de ma*imum 6/G. Celui cae il a)uta pe chelne ii v%m da "epaat un "#et din cit la"am
pimului. 6. Sumele de 'ani la"ate la apecieea clientului "e dau 0 $ade%'ieil% ! pla"at%ael% ! 'aietil%
cae ne #ac dive"e c%mi"i%ane ! "%#eil% de aut%ca ! $hi&il% pecum "i pe"%nalului de "eviciu dint-%
ca"a in cae "untem invitati. :. Chia daca "eviciul e"te inclu" in n%ta de plata e"te ec%manda'il "a la"am
ceva ! in "pecial cel% cae au "evicii mai $ele 0 p%tail% ! in "pecial cel% de n%apte ! hamalil% !
camei"tel% ! li#tieil% ! 'ucatail% ! mecanicil% aut% "au chia ecepti%neil% de h%tel. Nu v%m da in"a
nimic in plu" pat%nului "au diect%ului unui h%tel "au e"tauant. Demnitatea unui %m e"te un lucu
e*tem de peti%" la cae tinem cu t%tii #%ate mult. Sa nu )i$nim pe nimeni pint-un $e"t ne$indit. In taile
c%muni"te 'ac"i"ul e"te inte&i" de le$e. E"te ap%ape inutil "a "punem ca acea"ta le$e nu "e e"pecta ! cica
e*i"ta % le$e ne"ci"a ce cupinde e$ulile "i cate$%iile cel% indeptatiti "a pimea"ca anumite "ume de
'ani din patea clientil%. Acea"ta "ituatie "e dat%ea&a #aptului ca le$ile c%muni"te au in vedee un "in$u
m%d de eti'utie - "alaiul pimit de la "tat. In t%ate taile din lume e"te "tict inte&i" "a %#ei 'ani
#uncti%nail% pu'lici pentu ca ace"te "ume "unt c%n"ideate mita "i ! dupa cum am mai "pu" ! mita
"timulea&a c%uptia. Cel cae da "i cel cae ia inta "u' incidenta le$ii. Da a-ti aata ecun%"tinta #ata de
medicul cae ti-a "alvat viata %#eindu-i un da "au un 'uchet de #l%i e"te un $e"t de p%litete elementaa. Il
vei #ace chia daca medicul ae ca'inetul "au paticula "i petul pe cae l-ai platit pentu tatament a #%"t
"u'"tantial. In =emania ! de pilda ! '%lnavii cae "-au in"anat%"it %'i"nuie"c "a aduca #l%i "au dulciui
"u%il% "au in#imieel% cae i-au in$i)it cu dev%tament. Da daca "alaiatel% e"pective le-a tece
minte "a ia aca"a dauile pimite ! a amine in m%d "i$u #aa "eviciu. De"pe 'ani nici nu p%ate #i v%'a
! pentu ca #iecae cetatean dint-% taa civili&ata e"te a"i$uat pentu ca&uile de '%ala. =e"tul de
$atitudine cae "e #ace e"te d%a "emn de 'una ce"tee. Cum lumea in cae am tait - taim 4 - nu ea - nu
e"te % lume n%mala ! mai amine de di"cutat "ituatia delicata in cae "untem "iliti "a dam "ume de 'ani "au
, atentii , pentu "evicii ce ni "e cuvin de dept. Acea"ta an%malie nu va putea #i nici%data eadicata pin
le$i de%aece e"te v%'a de "anatatea m%ala a unei "%cietati. T%t 'una ce"tee "i pincipiile de viata ale
#iecauia dinte n%i v% #i capa'ila "a ne #aca "a taim int-% lume mai 'una. De ce nu ne-am $indi putin
cind ne , a)utam , c%pilul pemiant - #aa ca el "a % meite - la $avele c%n"ecinte pe cae $e"tul n%"tu le
va avea in viit% in pimul ind a"upa lui "i ap%i a"upa c%le$il% "ai. Acea"ta d%vada de iu'ie p%"t
intelea"a ii va invata de mici ca %ice pe acea"ta lume "e p%ate cumpaa cu 'ani. Ce de&ilu&ie le pe$atim
ace"t% c%pii ! nevin%vati in #%nd ! cind v% intele$e ca nu chia ... t%tul "e p%ate cumpaa cu 'ani. Maea
ma)%itate a educat%il% i"i #ac me"eia din v%catie "i e#u&a cu indi$nae a"t#el de , "timulente ,. Da ...
"e intimpla "i inve". (aptul ca p%#e"%ii "unt p%"t platiti nu e"te % "cu&a pentu un %m de 'una calitate.
Mai dam un "in$u e*emplu ! cu t%ate ca din ne#eicie "e p%t da nenumaate. Un d%mn ce "e petinde 'ine
ce"cut , uita , "a dea % mica "uma de 'ani p%taului de la e"tauant cu t%ate ca ace"ta i-a de"chi" u"a "i i-
a chemat un ta*i. Da ! acela"i d%mn %#ea un 'ac"i" p%taului de la "pital pentu a putea inta la %ice %a
d%e"te "au chia atunci cind "pitalul e in caantina "i acce"ul pe"%anel% din a#aa e"te "tict inte&i". Cu
p%taul cae pime"te - ade"e%i chia "i petinde - "ume de 'ani pentu a c%mite % ile$alitate "e e&%lva
"implu 0 va te'ui "a-"i caute alt l%c de munca. Da ce #acem cu d%mnul ce e"te evident un %m p%"t
ce"cut 4 E"te %ae incua'il 4 3iit%ul "%cietatii in cae taim va decide. Mai amine p%'lema acel%a cae
"-au %'i"nuit ca te'uie "a dai un 'ac"i" ! %icind li "e #ace un "eviciu. Ei i"ca "a )i$nea"ca %ameni cin"titi
cae nici nu c%ncep "a-l pimea"ca. Sa etinem ca a da 'ac"i" cuiva e"te un lucu delicat ! ca in t%ate
"ituatiile cind e v%'a de 'ani. Da "a dai meeu e"te un %'icei p%"t pentu cae dam vine pe altii 1
'alcanici ! #anai%ti ! tuci 2 "i a te'ui cit mai epede eliminat din viata n%a"ta. Cum 4 3%m vedea 5
TEATRUL ! CINEMAT-=RA(UL ! C-NCERTELE ! EHP-FITIILE
Un "pectac%l de teatu e"te int%tdeauna % "a'at%ae ! mai ale" daca e"te v%'a de"pe % $ala ! % pemiea
"au un "pectac%l cu invitati. Daca cinemat%$a#ul a devenit 'anal ! teatul "i-a pa"tat pe"ti$iul de
eveniment pa cae nu il ve&i nici%data de d%ua %i in acela"i #el. Sa pa"tam deci la epe&entatiile "ale
caacteul #e"tiv "i "a ne dam %"teneala "a ne im'acam ele$ant ! chia cind ne ducem la "pectac%l int-% &i
de lucu. Act%ii ne v% #i ecun%"cat%i "i ! %icine cun%a"te lumea l% ! "tie ca atm%"#ea de "a'at%ae ii
in"pia ! ii #ace "a "e "imta mai in la$ul l% "i ii "timulea&a "a dea t%t ce au mai 'un in ei. Un 'a'at "e
duce "eaa la teatu in tinuta inchi"a ! ia la matinee in tinuta de %a". Daca e"te v%'a de"pe % pemiea
"au % $ala ! "e cee tinuta de "eaa mai ale" in pimele indui "au in l%)e. In "alile de c%ncet d%amna p%ate
veni "i in %chie de dupa-amia&a "au in %ice alta tinuta in$i)ita. Ba'atul - haina inchi"a cu pantal%n
a"%tat "au in c%"tum inchi". Ne v%m im'aca in$i)it da #aa "a piedem atita timp incit "a inti&iem.
Dimp%tiva ! in ace"te ca&ui ! e*actitatea e"te int-adeva p%litetea e$il%. Daca t%tu"i am inti&iat ! e"te
nep%litic%" "a-ne c%im dum pinte "pectat%i dupa ce a inceput "pectac%lul. A"teptam "#i"itul actului
"au al unei pati "im#%nice ! dupa u"a ! pentu a nu tul'ua "ala "i numai dupa aceea ne cautam l%cul. La
teatu ! in "alile de c%ncet "au de c%n#einte ! 'a'atul va me$e inainte pentu a % "cuti pe patenea "a de
c%ntactul cu pimele pivii cui%a"e. Daca "e p%ate t%lea ! in m%d e*cepti%nal ! la e"tauant "au la
cinema ! "a-ti iei hainele cu tine ! ace"t lucu e"te a'"%lut inte&i" la teatu "au la c%ncet. Ba'atul i"i la"a
la ve"tia palaia ! manu"ile "i palt%nul ! dupa ce a a)utat-% pe d%amna. Daca e"te admi" ca % #emeie "a-"i
pa"te&e palaia le e"tauant nu la #el "e intimpla la teatu ! de%aece ea a putea dean)a pe vecinii din
"pate. In l%)a p%ti "a-ti pa"te&i palt%nul ! pade"iul cu tine caci ac%l% e*i"ta cuiee. (emeile p%t "a-"i
pa"te&e palaia. Daca patenea i"i c%ectea&a t%aleta in #ata %n$lin&ii din ve"tia ! 'a'atul amine di"cet
putin in uma "au alatui. P%ate p%#ita de ace"t timp pentu a a"#%i p%$amul pe cae "i l-a p%cuat. E"te
neplacut "a-l impumuti pe al vecinului "i mai neplacut e"te "a-l cite"ti pe dea"upa umaului "au. Daca ai
un l%c la $aleie ! "caa pune din n%u vechea p%'lema a pi%itatil%. Ba'atul pecede "au umea&a #emeia
4 Sa "punem de la 'un inceput ca latimea "cail% de teatu pemite ! in $eneal ! "a e&%lvam p%'lema
me$ind alatui. Da daca te'uie "a anali&am p%'lema din punctul de vedee al cut%a&iei ! % veche
e$ula "pune ca 'a'atul pecede #emeia cu )umatate de pa" la ucat "i % umea&a cu % )umatate de pa" la
c%'%ie. In "ala "i pe indul de "caune ! 'a'atul tece in #ata. A te'ui "a "e intelea$a de la "ine ca teci
pin #ata "pectat%il% cae "-au idicat. Sa amii pe "caun in ace"t ca& e"te nep%litic%" ! ia cel ce "e
indeapta "pe l%cul "au tece cu #ata la cei idicati "i nu cu "patele. Ba'atul la"a d%amnei l%cul cel mai
'un ! cel de unde "e vede mai 'ine "cena ! chia daca ace"t l%c e"te la "tin$a "a. E"te de nec%nceput "a
maninci "au "a c%mente&i in timpul "pectac%lului. Re$ula e"te vala'ila "i la cinema. La c%ncet ! nu vei
umai itmul mu&ica dind din cap ! din mina ! "au din pici%ae "i in nici un ca& nu vei #ed%na mel%dia in
timp ce % intepetea&a %che"ta. Multe teate vechi "int c%n"tuite in a"a #el incit din l%)a "e vede la #el de
'ine "ala ca "i "cena. In ace"t ca& e"te % lip"a t%tala de tact "a e*pl%e&i cu 'in%clul dec%lteul d%amnel%
"au #i$uile "pectat%il%. El nu te'uie "a #ie indeptat decit "pe "cena "au "pe %che"ta. Daca d%amna
cae in"%te"te un 'a'at nu vea "a mea$a la 'a "au in #%aieul pentu #umat ! ace"ta va te'ui d%a "a
caute eventual ac%it%ae "i "a "e a'tina de la #umat. Sala de teatu nu e"te #acuta pentu a lua % ma"a
c%mpleta ! ci cel mult a minca ni"te dulciui ! '%m'%ane ! alune ! in$hetata etc "i numai in timpul pau&el%.
La teatu ca "i la cinema "alutam cun%"tintele cu % "impla inclinae a capului "i nu an$a)am cu ele %
c%nve"atie pe dea"upa capului "pectat%il%. Daca tinem "a ne v%'im ! v%m p%#ita de antact. Una
dinte cele mai mai $%"%lanii "a paa"im "ala inainte de "#i"itul "pectac%lului "i "a ne pe$atim de
plecae in timpul ultimei "cene "au #a&e mel%dice ! "u' pete*tul de a ci"ti$a citeva clipe in plu" la ve"tia.
Aca"ta e$ula e vala'ila "i pentu aplau&ele dat%ate ati"til%. - pe"%ana 'ine ce"cuta i"i va #ace %
dat%ie din a a"punde "tadaniil% act%il% pin aplau&e "i nu le va inteupe pentu a "e int%ace aca"a cu
citeva minute mai deveme. Cealalta e*tema ! de a #ace un "%l% de aplau&e dupa incetaea l% ! e"te de
a"emenea de p%"t $u"t. Atunci ! cind te'uie "a aplaudam 4 La teatu ! la "#i"itul #iecaui act "au la
"#i"itul unei 'ucati de vitu%&itate "peciala. Int-% "ala de c%ncet ! la intaea dii)%ului "au a "%li"tului. In
"chim' ! vei #ace % $a#a daca vei aplauda la "#i"itul unei mi"cai "im#%nice. Sim#%nia ae de %'icei patu
pati "i "e aplauda numai la "#i"it. Daca avem de a #ace cu un ciclu de liedui aplaudam la "#i"itul
ultimului dinte ele. Nu "e aplauda nici%data int-% 'i"eica. Numai mail% ati"ti li "e %#ea "au li "e
aunca #l%i. Se p%t timite #l%i "i tineel% actite cae de'utea&a int-un %l mai "ei%" ! in nici un ca& cind
"unt d%a #i$uante. Nu "e mani#e"ta de&ap%'aea #ata de un "pectac%l pin #luieatui ! mai ale" in timpul
de"#a"uaii lui. Int-% e*p%&itie de pictua 0 iti "c%ti palaia la intaea in $aleie ! te a'tii "a i&i in h%h%te !
"a maninci ! "a #ume&i "i mai ale" "a c%mente&i %peele in m%d de&a$ea'il. Ace"te citici "unt "i mai
depla"ate daca p%vin de la un %m incapa'il "a de%"e'ea"ca % ep%ducee p%a"ta de un Rem'ant %i$inal
"i a #i mai indicat "a "e a'tina de la %ice #el de c%mentaii. Ca pe"te t%t in "%cietate un %m p%ate "a amine
ce ae de "pu" pe mai ti&iu din c%n"ideatie pentu ceilalti vi&itat%i da "i pentu pict%ul ade"ea pe&ent.
Un %m 'ine ce"cut p%ate "a a"tepte pina ce a)un$e in "tada pentu a-"i enunta p%pia te%ie de"pe ata !
ceea ce nici nu e"te %'li$at%iu. Un pict% din "ec%lul tecut a a#imat ca un ta'l%u int-% e*p%&itie e"te
%'iectul cae aude cele mai multe ma$aii din lume 5
LA PENSIUNE ! LA I-TEL
Nu e*i"ta e$uli de 'una putae "peciale pentu h%tel. Pe"te t%t 'unele maniee au acelea"i #%me. Se
aplica la #el de 'ine int-un h%tel de lu* ca "i int-% mica pen"iune de #amilie. Teama e"imtita de t%ti
%amenii in #ata mail% h%telui ! cu p%tai $al%nati ! cu lu"te "talucit%ae nu e intemeiata. In "patele
#i$uii impa"i'ile a p%taului de h%tel "e a#la un %m capa'il ca "i tine "a apecie&e p%litetea. Un mae
h%tel pe lin$a unul mic e"te ca %a"ul #ata de "at. Int-% pen"iune "e "aluta intind in "u#a$eie. Daca e
v%'a de un cec mic - te pe&inti "in$u ! daca n-a #acut-% pat%nul. Int-un mae e"tauant nu "aluti decit
pe"%anele de la ma"a ta. Daca e"te % ma"a mae cu multi %ameni vei "aluta d%a vecinii de ma"a "i le vei
#ace un "emn amical cu capul la plecae. Daca ne intilnim a"t#el de mai multe %i ! calea pe&entail% e"te
de"chi"a "i v%m avea $i)a ! 'ineintele" ! "a e"pectam e$ulile ce "e impun. Int-un h%tel v%m la"a hamalul
"a ne duca 'a$a)ele in camea ! v%m tele#%na pentu a cee "a ni "e aduca micul de)un ! "au pentu a u$a
un "alaiat "a ne duca % "ci"%ae la p%"ta. Da "i acea"ta cu % c%nditie 0 "a ac%dam pe"%nalului
c%n"ideatia nece"aa. Sa-l u$am p%litic%" ! "a-i multumim ! "a ii %#eim 'ac"i"ul c%e"pun&at% imediat
ce "eviciul e"te #acut. Int-% "tatiune "au int-un h%tel te vei puta ca "i aca"a "au int-% vi&ita la pieteni !
adica ! 'ine. Nu e"te nev%ie "a-ti "chim'i identitatea. Am intilnit in h%telui %ameni cae la ei aca"a taiau
#%ate m%de"t ia ac%l% eau ve"nic nemultumiti ! #acind in pemanenta %'"evatii pe"%nalului de "viciu.
In "chim' ! t%t in h%telui am va&ut "i %ameni cu % "ituatie mateiala #%ate 'una ! ce acceptau micile
neplacei ineente ! cu un &im'et amu&at "i ! #aa "a #aca mult ca& de ele. Deci ! etinem ca e$ula $eneala
0 "a nu dean)am "i "a nu ne putam dupa pincipiul ! dupa mine p%t%pul. Cati#eaua de la dapeii nu e"te
pu"a in camea ca "a ne "te$em cu ea pant%#ii ! 'ecuile de la vei%&e te'uie "a #%l%"ea"ca "i umat%il%
vi&itat%i ! ia m%cheta va aata mai 'ine daca nu e"te a"a de e"%ul pe cae ni l-am adu" de aca"a pentu a
ne #ace % ca#ea. Mentinem %dine ! nu auncam ti$ai pe )%" ! ne #acem patul cind ne "culam "i aplicam
t%ate celelalte e$uli cae tin de e"pectaea 'unului altuia. Ne v%m #ei inainte de t%ate "a ne dean)am
vecinii in %ice #el. Un 'a'at "e de"c%pea "i "aluta in a"cen"% % d%amna chia daca nu % cun%a"te ! ia
d%amnele "e p%t "aluta inte ele cu un "ui" pe 'u&e ! #aa a #i %'li$ate "a c%nve"e&e.