1.

Introducere
Poezia a fost publicat n revista Convorbiri literare la 1 aprilie 1873. Este una dintre cele mai
reprezentative poezii care tarateaz tema iubirii, dar care n acelai timp pune n eviden locul
pe care l ocup natura n lirica de iubire eminescian.
Specia literar: este egloga, dar are i caracter de meditaie datorit finalului.

Idila = oper liric n care se contureaz un tablou din viaa rural, evideniindu-se atitudinile
oamenilor n plan erotic.
Egloga = idil cu dialog
Meditaia = specie liric filozofic, dezvoltat mai ales n romantism, centrat pe motive reflexive
2.
Comentariul
a. Tema:
tema iubirii combinat cu tema naturii i cu cea a timpului (meditaia din final se
refer la problema trecerii ireversibile a timpului).
b. Semnificaia titlului:
Sursa de inspiraie a poeziei este mitul romantic al florii albastre, caracteristic
romantismului. Acest mit este preluat din opera scriitorului german Novalis (Heinrich von
Ofterdingen) i se refer la dorina de cunoatere, de atingere a unui ideal. La Eminescu
acest ideal este iubirea, floarea albastr fiind aici o metafor pentru femeia iubit.