Imperiul Bizantin date generale

Jumtatea de est a Imperiului Roman s-a transformat ntr-un stat grec

ortodox Bizanul; Constantinopolul capitala Bizanului a fost timp de
secole cel mai frumos ora! al "uropei#
Iniial Bizanul a fost un ora! grec situat pe malul european al Bosforului str$mtoare
ce separ %sia &ic 'astzi (urcia) de "uropa# *neleg$nd importana acestei a!ezri
ncon+urate de ap din trei pri mpratul Constantin a repus ,azele acestui ora! n --.
d#/r# 0umit Constantinopol dup numele mpratului ora!ul a de1enit 2noua Rom2 de
unde era gu1ernat +umtatea de est a Imperiului# 3pre deose,ire de 1est aceast regiune
mai a1ea resurse !i ,ogii considera,ile inclusi1 ora!e importante; toate acestea i-au dat
posi,ilitatea s fac fa cu succes perioadelor grele care au urmat culmin$nd n 456 cu
cderea mpratului roman#
Imperiul Bizantin sau Imperiul Roman de Rsrit este partea de est a Imperiului
Roman care a supra1ieuit dup cderea prii de 1est a imperiului !i care a durat din -78
p$n n 948-# :e parcursul a o mie de ani ,izantinii s-au considerat 2romani2 !i !i-au
denumit imperiul ca 2Imperiul Roman2# Religia lor lim,a lor !i cultura lor era n
principal greac mai degra, dec$t roman dar cu1$ntul era folosit pentru c pentru
,izantini grec nsemna pgn# :er!ii !i ara,ii i numeau pe ,izantini ; romani <# Cu1$ntul
bizantin 1ine de la Bizan numele antic al capitalei ,izantine Constantinopol# %ceste
termen bizantin nu a mai fost utilizat dup secolul =>II c$nd istoricii tre,uiau s fac o
diferan ntre imperiul din "poca &odern !i cel din %ntic?itate#
Imperiul Roman 'unit) a fost di1izat la sf$r!itul secolului III de ctre @iocleian
pentru a instaura tetrar?ia 'quadrumvirate) cu un mprat n Italia !i altul n Arecia
fiecare asistat de un co-mprat# %ceast di1iziune este cunoscut ca !i o di1iziune
administrati1 !i nu politic colegialitatea mprailor reprezent$nd autoritatea unitii
fiecare mprat tre,uind s ia o decizie n conformitate cu cellalt# %ceast di1iziune a
durat p$n n -B4 c$nd Constantin a de1enit mprat unic# "l a fondat o nou capital la
Bizan 'Byzantium astzi Istan,ul)# %ceast capital a primit de la nceput numele Nova
Roma '20oua Roma2) iar n utilizarea cotidian Constantinopol# Constantin a fost !i
primul mprat care a recunoscut cre!tinismul ca !i religie de stat 'fr s fie el nsu!i
cre!tin)# *n -78 imperiul a fost di1izat din nou n es !i 1est de (eodosie I care a cedat
partea oriental fiului su %rcadius#
@up (eodosie imperiul a fost considerat 2roman2 dar de fapt era un stat
multinaional cu o cultur greac# Cim,a greac era lim,a cotidian lim,a culturii !i a
,isericii# Imperiul oriental coninea multe etnii a1$nd centre de strlucire elenistic ca !i
Constantinopol %ntioc? "p?esus (?essaloniDi !i %lexandria#
*n secolul > mpratul (eodosie al III-lea a extins zidurile Constantinopolului iar
imperiul a rezistat la atacurile ,ar,arilor
*mpratul aflat la Constantinopol a continuat s gu1erneze Balcanii Arecia !i estul
&editeranei# @e!i numim aceast regiune Imperiul Roman de Rsrit pentru cei aflai su,
conducerea sa noua stp$nire era cunoscut su, numele de Imperiu 'oric$t de insta,il ar fi
fost acela)# :e de alt parte ei sperau c %pusul nu era pierdut pentru totdeauna# *nsufleit
de aceast idee mpratul Iustinian '8B5-868) a iniiat o puternic mi!care militar recucerind
%frica de 0ord Italia !i sudul 3paniei# @omnia lui Iustinian a fost marcat de o serie de
realizri remarca,ileE amendarea legii romane !i construirea unor cldiri impozante cum ar fi
/agia 3op?ia 'Catedrala 3f$nta 3ofia) sunt doar o parte din aceste realizri# Iustinian a
lsat succesorilor si o comoar goal totu!i ace!tia neput$nd s fac fa apariiei
in1adatorilor pe toate fronturile# Com,arzii au cucerit Italia de nord sla1ii au luat mare
parte din Balcani !i per!ii au cucerit pro1inciile estice# %cestea au fost recucerite de
mpratul /eraclius dar apariia nea!teptat a nou-con1ertiilor ara,i musulmani l-a
surprins pe /eraclius iar pro1inciile sudice au fost in1adate# &esopotamia 3iria !i
"giptul au fost incorporate pentru totdeauna n Imperiul &usulman n secolul >II#
Imparatul >asile Iintemeietorul dinastiei
macedonenesu, conducerea careaia puterea Bizantului a atins punctual culminant
/arta prezint expansiunea Imperiului Bizantin su,
Iustinian '8B5-868) !i >asile al ll-lea '756-9.B8) !i
atacurile la care acesta a fost expus unele amenin$nd
Constantinopolul#
>ulturul imperial sim,ol al unui imperiu c$nd1a
atotputernic prezentat pe acest pandanti1 ,izantin
amintind c Bizanul !i are rdcinile n Imperiul
Roman de Rasarit#
Constantinopolul a de1enit cel mai mare ora! din lume# %ra,ii nu l-au
putut cuceri din cauza puterii fortificaiilor !i marinei ,izantine#
@ar Imperiul nu putea s apere granie at$t de ntinse la nesf$r!it# *n
86F lom,arzii au cucerit nordul Italiei dar n general n partea de apus
a1eau loc numeroase retrageri de trupe# *n partea de est sorii se
do1edeau sc?im,tori n luptele cu :ersia; dar n anii 6-. ara,ii
musulmani au n1lit din %ra,ia !i au cucerit :ersia n1ing$nd Bizanul
3iria "giptul !i %frica de 0ord# @up pierderea (unisiei n 676 Imperiul
Roman de Rsrit se limita la Balcani %sia 3icilia !i o palm de pm$nt n
sudul Italiei#
%ceste state au constituit inima Imperiului n urmtoarele secole#
:ierderile suferite n secolul al >II-lea au a1ut !i a1anta+eE Imperiul era mai
compact iar graniele erau mai u!or de aprat# @in numeroase puncte
de 1edere Imperiul a rmas 2roman2 cu un mprat !i un sistem legislati1 de
inspiraie roman# @ar lim,a folosit !i cultura erau grece!ti iar religia se
dez1olta ntr-un mod aparte# @in acest moti1 istoricii prefer s foloseasc
denumirea de Imperiul Bizantin sau simplu Bizan#
Cu o armat foarte ,ine pregtit !i riguros reorganizat ca un stat din
2prima linie2 aflat permanent su, ameninarea Islamului Bizanul a rezistat
timp de opt secole# Cea mai important c?eie de rezisten a constituit-o
sistemul de aprare al Costantinopolului prin intermediul a trei ziduri care
s-au do1edit de nestrpuns# Constantinopolul era totodat cel mai mare !i
mai super, ora! al cre!tintii leagn al unei culturi n care artele !i n
general rafinamentul i fceau pe cruciai !i pe feudalii din %pus s se simt
ca ni!te ,iei pro1inciali#
*ntre Rsrit !i %pus s-a produs o ruptur !i din punct de 1edere al
religiei# :rintre cuceririle ara,ilor s-au numrat !i %ntio?ia Ierusalim !i
%lexandria# Constantinopolul !i Roma rm$n singurele pretendente la
postul de lider al cre!tintii iar disputele dintre ele se intensific#
Ca Constantinopol mpratul era protectorul Bisericii a1$nd
autoritate direct asupra ei n timp ce la Roma papa sta,ilise c Biserica
latin era independent de stat uneori fiindu-i c?iar ri1al#
Cea mai important criz cea din secolul >III a fost contro1ersa
iconoclastului c$nd icoanele au fost interzise de Ceon al III-lea# %ceast
criz a fost temporar rezol1at de mprteasa Irene n 5F5# *n orice caz
aceast contro1ers a contri,uit la deteriorerea relaiior cu papii !i 3f$ntul
Imperiu Roman din occident# Imperiul !i-a atins apogeul su, mpraii
macedoneni n secolele I= = !i =I# *mpratul Basil II i-a n1ins pe
,ulgari n 9.94 !i s-a aliat cu statul Die1an o nou putere la nord#
*n secolul =I apare o nou putere n occident normanzii care
cuceresc 3icilia !i Italia de 3ud# *n orient turcii 3el+uD au cucerit %sia
&ic inima recrutrilor pentru armat# G alt lo1itur dur pentru
imperiu a a1ut loc n 9.84 c$nd :apa !i :atriar?ul de Constantinopol s-
au excomunicat reciproc# %cest e1eniment a cauzat &area 3c?ism ntre
catolicism !i ortodoxism# @e aici s-au format Biserica Romano-Catolic !i
Biserica Grtodox din zilele noastre#
@e-a lungul secolelor al I=-lea !i al =-lea misionarii ,izantini i-au
con1ertit la ortodoxism pe s$r,i ,ulgari !i ru!i# %ceasta a fost una dintre
importantele 1ictorii pe care ,izantinii le-au o,inut n epoca de aur care a
durat ncep$nd cu domnia lui >asile I 'F65-F56) p$n la domnia lui >asile II
'756-9.B8); armatele imperiale au continuat ofensi1a cucerind o mare parte a
Balcanilor !i a Grientului %propiat#
Ca sf$r!itul secolului al =I-lea n Imperiu au luat na!tere numeroase
certuri !i lupte ntre diferite grupuri aflate n opoziie tocmai c$nd noii
inamici erau aproape nfr$ni# 0ormanzii i-au alungat pe ,izantini din sudul
Italiei n timp ce turcii au pus pe picioare Islamul !i au n1ins armata
imperial la &anziDert '9.59) ntr-o ,tlie ce a +ucat un rol important n
istoria lumii# G mare parte din %sia &ic care era sursa de fore umane a
Bizanului a fost cucerit#
3al1at de la un dezastru iminent Bizanul cere a+utorul %pusului#
%stfel are loc :rima Cruciad '9.76-9.77) n timpul creia este recuperat
Ierusalimul iar Imperiul este eli,erat de o parte din presiunile externe
permi$ndu-se astfel o modest expansiune a Bizanului# *n 9956 apar noi
pro,leme care sl,esc Imperiul# @e data aceasta pro,lemele sunt iscate de
cruciaii cre!tini care +efuiesc Constantinopolul# %re loc a :atra Cruciad
'9B.B-.4) care a transformat Bizanul ntr-un 2Imperiu Catin2 fragmentat#
*n 9.F9 %lexis I a uzurpat tronul# *n timpul su de domnie ncep
cruciadele destinate aprrii imperiul de turcii 3el+uD# Gpoziia dintre
cruciai !i ,izantini dureaz p$n n secolul =II culmin$nd cu cucerirea
Constantinopolului de ctre ace!tia n 9B.4# "i sta,ilesc Imperiul Catin al
Constantinopolului care dureaz p$n la recucerirea cetii n 9B69 de
&i?ai al >III-lea :alaeologus#
*n mod remarca,il n 9B69 unul din principatele grece!ti ce
supra1ieuise a reu!it s-i n1ing pe latini refc$nd un Bizan n miniatur
n 1estul %siei &ici !i n Arecia# *n secolele urmtoare imperiul a fost
atacat n mod constant de Imperiul Gtoman !i "uropa occidental nu a
fost dispus s dea o m$n de a+utor# @ar n 9-4. un dezastruos rz,oi ci1il
a dat posi,ilitate otomanilor s n1ing Imperiul# Gtomanii au cucerit
imperiul ,ucat cu ,ucat p$n la asedierea Constantinopolului n 948-#
3f$r!itul a fost am$nat deoarece forele otomane erau implicate n
alte lupte# *n B7 mai 948- ultimul mprat Constantin al =I-lea a murit
apr$nd zidurile Constantinopolui n timp ce marele ora! era distrus !i
+efuit de ctre turci#
:rin cucerirea Constatinopolului Imperiul Roman a disprut
definiti1 dar refugiaii ,izantini au facilitat transmiterea cuno!tiinelor
antice !i cre!tine ceea ce 1a cauza Rena!terea n secolul =>#
@%(" I&:GR(%0("
--.
*ntemeierea Constantinopolului
456
Cderea Imperiului Roman de %pus
8B5-868
@omnia lui Iustinian
86F-859
Bizanul pierde Italia de 0ord
6-4-676
Grientul %propiat ! &esopotamia sunt pierdute
F65-9.B8
2"poca de aur2 a Bizanului
9.59
Bizantinii sunt zdro,ii n ,tlia de la &anziDer
9.76-77
:rima Cruciad
9.B4
Constantinopolul cade n m$inile cruciailor
9B69
&i?ai al >III-lea :aleologul restaureaz Imperiul Bizantin
948-
Gtomanii cuceresc Constantinopolul# 3f$r!itul Imperiului
Bizantin
Literatura bizantin
Citeratura ,izantina s-a format su, influenta concomitenta a
crestinismului si a antic?itatii grecesti#In scoli,aza educatiei o formau
autorii clasici si scrierile unor :arinti ai Bisericii#Contactul culturii
,izantine cu literaturaistoriografiastiintafilozofia si arta antica greaca s-
a mentinut timp de 9... de ani fapt unic in "uropa "1ului
&ediu#Citeratura ,izantina nu a a1ut genii de talia unui @ante dar a a1ut
totdeauna o pleiada de scriitori de o inteligenta si de o cultura cu totul
remarca,ile#
Ca trasaturi generaleeste o literature in care autorii scriind si
intr-o lim,a care cauta sa pastrezedaca nu totdeauna tiparele elinei
clasicemacar ale celei elenistice koine - si-au format un mod de a gandi
si de a scrie cat mai apropiat de al modelelor clasice#3criitorul 1a cauta
deci sa exprimeintr-un lim,a+ cat mai frumosacordand formei o neta
proeminenta asupra fondului si nu rare ori cazand din aceasta cauza in
artificial#>a manifesta o predilectie constanta pentru elocinta si aluziile
mitologicepentru pedanteria expresiei si dialectica demonstratiei#Ca
urmare1er,ozitatea si a,udenta mi+loacelor stilistice il fac uneori sa
ramana o,scure#Cultul literaturii antice ramane primordial ; cu toate
aceste sursele de inspiratie sunt ,ogate1ariate incluzand si su,iecteteme
sau moti1e literare orientale'sirienepersaneara,eindiene) precum si
aspecte pitoresti din realitatea 1ietii sociale ,izantine a timpului#Bogatia
genurilor culti1ate este nota,ila E opere de
retoricapo1estiri,iografiiamintiriepistolesatirepamfleteromaneetc#
%stfelprinter scriitorii care s-au dedicate genului satiric se numara
1olu,ilulspiritualulpitorescul (?eodoros :rodromos'sec#=I) sau
imparatul (?eodoros II Cascaris'sec =III)#
Caracteristica cea mai e1identa a literaturii ,izantine este
traditionalismul sau'aproape inflexi,il) - ale carui radacini pornesc din
elenism#Citeratura 'in sensul cel mai larg ) si acti1itatea literara a
constituit garantia cea mai de pret a constiintei de sine ,izantine#
@e rolul politic pe care il +uca literatura in societatea ,izantina
era strans legata insasi pozitia scriitorilor in aceasta societate#:rintre ei se
intalneau imparati'Ceon >I Constantin >II :orp?Hrogenetul sau &anuel
II :aleologul)inalti demnitari imperialipatriar?imitropolitidiaconi ai
,isericii 3f# 3ofianumerosi calugarifunctionari modesti sau simpli
dascali# Ceea ce ii leaga ceea ce le era comun este Io constiinta
misionara comuna# "i se simt in primul rand o,ligate sa mentina integral
pentru urmasi impunatoarea mostenire a anticilorsi tocmai prin aceasta
mostenire sa se confirme ca urmasi ai lor#J'/ans-Aeorg BecD)
Gmul de litere ,izantin se adresa si clasicismului Bi,liei# IIn
felul acesta el asocia misiunea sa politica si culturala cu propaganda
pentru acea reela,orare a doctrinei crestine care s-ar putea numi ortodoxie
politica # Ca exemplu tipic poate fi citat &i?ail :sellos E el nu numai ca se
entuziasmeaza pentru doctrian platonica ci si compune 1ersuri de pro-
memoria pentru terminologia +uridical latina stilizeaza texte ?agiografice
se ocupa de demonologie si este in fine autorul unei 1oluminoase istorii a
secolului sau;ca sa nu mai 1or,im de numeroasele 1ersuri dedicate
inaltilor demnitariautoritatilorierar?ilor Bisericiiprofesorilor si
dascalilorJ'/ans-Aeorg BecD) &nstirile constituie cadrul pri1ilegiat
c?iar dac se poate o,iecta c n Gccident ca !i n Bizan lucrrile care
erau citite n faa comunitii de clugri a1eau n primul r$nd un caracter
religios# 0atura operelor istorice ale epocii nu intra ns de loc n
contradicie cu spiritul religios dimpotri1 istoria era considerat o
auxiliar a teologiei ceea ce fcea ca unii istorici s fie recomandai n
mnstiri# "xist !i posi,ilitatea lecturii pu,lice n spaii pri1ate n
cercuri de prieteni mprt!ind acelea!i preocupri !i gusturi literare dar
singura indicaie cert pe care o a1em n acest caz este a cercului de
literai din care face parte %gat?ias# Bineneles nu tre,uie exclus
posi,ilitatea lecturii indi1iduale de ctre amatori de istorie dornici s se
instruiasc !i s se edifice prin citirea unor lucrri care m,in informaia
cu interpretarea moralizatoare n sens cre!tin#
"1ang?elia sec =
%laturi de impresionanta opera istoriografica ceea ce il ocupa in mod
deose,it pe scriitorul ,izantin era retorica#%propape ca nu exista in
Bizant un teolog sau un predicator care sa nu stapaneasca toate regulile si
trucurile retoriciipe care o studiau cu cea mai mare atentie#
cu interpretarea moralizatoare n sens cre!tin#
%laturi de impresionanta opera istoriografica ceea ce il ocupa
in mod deose,it pe scriitorul ,izantin era retorica#%propape ca nu exista
in Bizant un teolog sau un predicator care sa nu stapaneasca toate regulile
si trucurile retoriciipe care o studiau cu cea mai mare atentie#
Caracteristica pentru literatura ,izantina este si culti1area unor
genuri si specii literare minorea unor compozitii de factura fragile
manieristicaminiaturala#In acest camp se inscrie productia epistolara
care intra in cadrul retoriciisau satira#%ici insa,izantinii nu se aratau a fi
prea dotati cu simtul umorului;asa dupa cum nu erau atrasi nici de genul
eroic'Dighenis Akritas este un ?i,rid de epopee si roman)#In sc?im,
spiritul lor acid facea ca adeseori satira sa alunece prea usor in sarcasm si
in1ecti1adaca nu de-a dreptul in in+urie'indeose,i cand se aplica in
politica)#In acest sensmodelul preferat si potentat la maximum era
Cucian din 3amosata#
Bizantinii au culti1at si o literatura prin excelenta de delectare
in care primul exemplu il daduse storia !tiopica '"tiopicele) a lui
/eliodor#3criitorul ,izantin nu era o,ligat insa sa recurga la exemplele
autorilor pagani din moment ce po1estirile ?agiografice contineau toate
elementele pe care fantezia
Genurile si speciile cultivate
In domeniul prozeiliterature ,izantina si-a adus contri,utiile
cele mai 1aloroase in scrieri cu c?aracter istoricin opera ?agiografice si
cate1a romane#
(itlul de onoare ii re1ine literaturii istorice pasiunea
cititorului ,izantinsatisfacuta de un mare numar de autori E de-a lungul
celor 99 secole ale istoriei saledoar secolul al >III-lea paralizat de
masurile iconoclasmuluinu si-a a1ut marele sau istoric#@upa perioadele
cronografiilorseria marilor istorici include numele lui :rocopius:sello si
%na Comnena#
:rocopius din Cezarea'47.cca#888)secretarul lui Belizariepe
care l-a insotit in campaniile din %frica si sudul Italieieste autorula -
opere de o importanta exceptionala pentru ,ogatia
informatiilorconsemnate cu un talent autentic de scriitor#Razboaiele
relateaza cu precizie si spirit o,iecti1 campaniile lui Belizarietotodata
furnizand si pretioase date gografice politiceetnografice pri1in tinuturile
si popoarele pe acre le cunoscuseprecum si e1enimentele contemporane
din Bizant#Despre edi"icii este o prezentare a acti1itatii edilitare a lui
Iustinian#storia secreta un ta,lou al realitatilor contemporane politice
negati1eeste in fond un pamflet in care Belizarie Iustinian si (eodora
sunt prezentati in culori negre#In storia secreta staruie amintirea
spiritului satiric al lui Cucian din 3amosata#
Aeorgios :isides 'sec >II)diacon la 3f#3ofia si delegat al
patriar?ului pe lanag imparatul /eraDlios a scris trei poemedestinate
lecturilor pu,liceE !#peditia contra persilor$n"rangerea
avarilor$/eraclida'neterminata)#% compus in 1ersuri un mic tratat despre
originea creatiei%e#ahemeron$cu accente sincere de emotie in fata
naturii#Ca istoric:isides are a1anta+ul de a fi trait direct e1enimentele
relatatede a fi fost in contact cu imparatul si curtea#
&i?ail :sellos este autorul unei Cronogra"ii cuprinzand
perioada dintre 756-9.5Fdar interesandu-se mai putin de istoria
militarasocialapolitica a acestei perioadecat de 1iata cotidiana din
Bizantsi in special de mora1urile si intrigile de la Curte#
G capodopera a literaturii ,izantinemult raspandita in
epocatradusa in toate lim,ile de cultura si citita cu un mare interes si
astazi este Ale#iada&%utoare%na Comnena'9.F--998-)fiica imparatului
%lexiosface un elogiu neintrerupt parintelui saudar si un amplu ta,lou al
epocii pe ,aza unei 1aste si 1ariate documentatiiprecum si a amintirilor
personale#
:roza literara ,izantina include si opere despre 1ietile
sfintilor#G,ser1area precisa a realitatii finetea studiului psi?ologicnotaia
pitoreasca a 1ietii si mora1urile tutror straturilor societatiialterneaza
adeseori cu a1enturi si po1esti fantastice#3copul urmarit este in primul
rand acela de edificare morala crestina#
Kn alt gen epic culti1at in Bizant este roamnul in
prozaproductie stereotipicaurmand sc?ema cele,relor romane ale lui
/eliodor'storia etiotipica) si Congos'Daphnis si Chloe)EB tineri
indragostiti intampina tot felul de dificultati#Loarte gustatgenul a inceput
dun sec >cu romanul in 1ersuri Ciprian din Antiohia&%utoarea luifosta
imparateasa "udoxia a scris printre multe alte opere si un poem in
?exametrii'atimile lui %ristos&
Cu totul diferit este cele,rul roman (arlaam si oasa"$ - o
transpunere a unei legende indiene in carein 1ersiunea ,izantinain locul
lui Budd?a Aautama apare figura si?astrului >arlaam#
0umeroase genuri si specii poetice au fost culti1ate in Bizant -
poeme didactice1ersificari pe cele mai 1ariate temeepigramepoezii
ocazionaleeconomiasticesatiriceparodiipo1esti si legende poezii
MprodromiceJ; mai tarziudupa 9B.4poeme curteneca1alerestide
deri1atie occidentala#G productie a,undentadar de o 1aloare literara
foarte modesta;cu exceptia a B momente de o a,soluta originalitate si de
o realizare artistica de inalt ni1el#
:rimul din aceste momente este cel al poeziei ritmice# "ste o
poezie religioasa'ale carei origini urca pana la imnurile de propaganda ale
gnosticilor din sec II)popularanascuta in cadrului cultului si ramasa
integrata liturg?iei;un imn declamat si cantat in ,isericacompus ata
textul cat si melodia de un melod&
Reprezentantul ei ilustruconsiderat cel mai mare poet al
BizantuluiRomanos &elodul 'cca#47.-cca888) a compus un numar
imens de de imnuri si rugaciuni# Iata un fragmentE
Ca o mioara care)si vede mielul
tarait la moarte$*aria intristata il urma$
mpreuna cu alte "emei$strigand+
,ncotro mergi$"iule-ncotro te grabesti-.&&&.
/a te insotesc$"iule$ori mai degraba sa te astept-
/pune)mi un cuvant$tu$Cuvantule+nu ma lasa tacerii$
0u$ care mi)ai pazit curatia$
0u$"iule$si Dumnezeul meu 1 .&&&.
0e indrepti "iule catre o moarte nedreapta
/i nimeni nu se alatura durerii tale2 nu te insoteste
'etru$care iti spunea+
,Nu m voi lepada de tine niciodata$niic chiar de)ar "i sa mor3&
.&&&.Din toti$nici unul1 0u$singur intre toti$
mori$singur$"iule$pentru toti cei care i)ai mantuit$
pentru toti cei pe care i)ai iubit$
0u$"iule si Dumnezeul meu1
%l doile momnetcel al amplului poem epic intitulat Dighenis Akritas
opera cea mai originala si mai importanta pe care ne-a lasat-o
Bizantul;totodata o ,ogata colorata 1ie sursa de amanunte asupra 1ietii
statului si a no,ililor feudali#"ste epopeea nationala a Bizantului pentru
ca tema ei este lupta Imperiului cu ara,ii in sec I= si =sustinuta de
trupele de frontiera'akritai); si pentru ca inspiratia poemului isi are sursa
pe de o parte in sentimentul popular pe de alta parte in sentimentul
crestincoordonata fundamentala a spiritului culturii ,izantine# "roul
poemului@ig?enisJeste pro,a,il acel ofiter ,izantin din t?ema
%natolicelor care a cazut in 5FF intr-o lupta impotri1a ara,ilor#%mintirea
luia ofst glorificata intr-un numar mare de cantece populare#% de1enit
unul dintre eroii fa1oriti ai armatelor ,izantineJ'/#Aregorie)#
Muzica si teatrul
:oezia lirica ,izantinapoezia ritmicaeracum am 1azutesentilamnete
religioasa si cantata fara acompaniament instrumental#:oetii
eimelozii$compuneau mai intai melodia apoi textul#&uzica ,izantina
culta era in general strans legata de ,iserica detinea un loc imporatnt in
ser1iciul liturgic#(ocmai aceasta muzica religioasaJcantul ,izantinJ a
constituit - alaturi de artele plastice importanta contri,utiei aduse de
Bizant culturii occidentale#(ransmiterea ei %pusului a fost posi,ila
datorita notatiei muzicale a melodiilor de care s-au ser1it cei dintai
,izantinii'in timp ce muzica laicade curte sau populara nu a fost
niciodata considerata demna de a fi notata)#
:rimele canturi liturg?ice crestine nu a1eau forma muzicala ci
doar recitateE episoadele ,i,lice erau narate ritmatscandat#In sec I>
diaconul-eretic %rie din %lexandria a introdus antifoanele in care textul
era cantat alternati1 de B coruri#G alta nota fundamentalaspecifica
muzicii elenistice ,izantine este caracterul ai monodic#Cantata deci de o
singura 1oce sau de mai multe dar la unisonnu cunoaste armonia nici
cand in camtul liturgic 1or aparea si instrumente care nu 1or face altce1a
decat sa sustina cantul nu sa-l acompanieze armonic#Ca origine de o
mare simplitatedupa sec = insa cantatul ,izantin a adaugat melodiilor din
ce in ce mai multe inflorituri'su, influenta muzicii ara,e )si modulatii
care prelungeau durata sila,elor textului#
&uzica ,izantina artaliteratura populara'si poezia culta
aproape in intregime)gra1itau in +urul religieierau concentrate in ,iserica
sau erau in dependenta de ser1iciul liturgic#
Creatia muzicala ,izantina nu se rezuma la cantecul liturgic;si
muzica laica a cunoscut o mare dez1oltare;dar lipsita fiind de pri1ilegiul
de a fi notatainformatiile relati1e pe care le a1em sunt foarte
sumare#%stfel erau aclamatiile ceremoniale cu care erau primiti imparatii
cand apareau la /ipodromsau generalii cand se intorceau 1ictoriosi dintr-
o campanie#0i s-au patstrat cate1a asemenea aclamatii ritmate care
contineau si elemente muzicale popularesi acre erau cantate de solisti si
de multime#@ar muzica era prezenta nu numai la procesiuni solemne sau
la ceremoniile curtiici si la ser,arile populare#
In Bizant erau 957 de sar,atori intr-un an din care 9.9
comportau reprezentatii teatrale ale caror c?eltuieli erau suportate de
stat#In Constantinopol erau multe teatre unde insa nu se reprezentau piese
din repertoriul clasic;locul lor fusese luat de mim gen de farsa
realista,ufonaadeseori 1ulgaranu lipsita de o,scenitati#Comediantii
+ucau fara masti rolurile feminine erau +ucate de femei'rau
famate)su,iectele erau luate din 1iatza de fiecare zi tema fa1orita era
adulterulactiunea era foarte simplacupletele erau indecentegesturile si
miscarile lasci1e#%deseori se introduceau intermedii coreograficedansuri
,ac?iceta,louri 1i1ante care faceau impresie asupra pu,licului simplu#
Bineinteles ca Biserica a fost de la inceput ostila acestui
teatru care nu se +ena sa ridiculizeze clerul si sa parodieze ceremoniile
religioase#Cu toate acesteasi clerul frec1enta teatrul'incat Iustinian a
tre,uit sa emita o lege care interzicea accesul episcopilor si al preotilor la
spectacolele teatrale)#
Catre sfarsitul secolului I=-lea cu ocazia anumitor sar,atoriin
,isericile ,izantine incep sa se prezinte episoade dramatice cu su,iecte
,i,lice si aceasta traditie a continuat neintrerupt#%cest teatru religios
care in Gccident s-a reprezentat apoi afara din ,iserica cu autori si actori
laici in Bizant nu a cunoscut o asemenea e1olutieramanad pana la urma
sa fie scris de clerici +ucat de diaconi si numai in interiorul ,isericilor#
Arhitehtura si sculptura
:rima pre+udecata care il ispiteste pe contemplatorul
superficial al artei ,izantine este pretinsa ei imo,ilitate si uniformitate#
@impotri1ao cercetare atenta a ar?itecturii a mozaiculia picturii si a
celorlalte genuri de arta 1a e1identia tocmai e1olutia si 1arietatea lor#"
ade1arat ca operele ramase auin marea lor ma+oritateun sens religios;nu
pot fi negate insa anumite particularitati stilisticedeterminate de traditiile
locale ale unor regiuni - fapt care a adus si la formarea unor ade1arate
scoli#Iar in ce pri1este mo,ilitateae1olutia artei ,izantineaceasta poate fi
perceputain mod clarin cele trei mari etape ale istoriei ei Ein Mepoca de
aurJ din timpul domniei lui Iustinianin cea care a urmat perioadei
iconoclaste si inepoca de dupa cruciada din 9B.4pana in 948-#
In secolele I> si > ar?itectura 'si in general celelalte arte)
Ramane in cadrele stilistice ale antic?itaii tarzii#&ai domina inca edificiul
religios cu plan longitudinal tipul de M,azilicaJfastuasacu una treisi
adeseori cu cinci na1efolosind ar?itra1a in locul arcului in plin
centru#"xemplele mai cunoscute sunt ,azilicele 3# &aria &aggiore si
3#:aolo fuori le &uradin Roma#In dimnesiuni si forme modeste se
prezinta edificiile cu plan centralde o,icei patrat - ca mausoleul Allei
:lacida din Ra1ena#"dificiile cu plan circular erau rezer1ate mausoleelor
martirilor'martyria)si ,aptisterelor# Lorma ,azilicala este ilustrata si la
Ra1enna unde o alta capodopera de ar?itectura ,izantina3>italeadopta
planul octogonal#
@in secolul >I dateaza 'refacuta de Iustinian si inaugurata in
8-5)faimoasa capodopera a ar?itecturii ,izantine ramaas pana azi cea
mai mare ,iserica din lume ce are cupola 3f# 3ofia din Constantinopol
SFNTA SOFIA
%ceast ,iseric este a treia construit pe ampasamentul respecti1#
Iustinian a nceput construcia ei n F-B d# /r# pe unul din dealurile
ora!ului Constantinopol# %cest mare ora! aflat la rscrucea drumurilor ce
leag "uropa de %sia era cunoscut mai nainte su, numele de Bizan
dup legendarul su fondator BHzas# *n --. d#/r# mpratul Constantin
cel &are a re,otezat oraul !i a fcut din acesta capitala Imperiului
Roman# Gra!ul a de1enit un mare centru religios comercial !i artistic !i a
a+uns la apogeul dez1oltrii sale n secolul >I su, *mpratul Iustinian#
:entru a construi ,iserica Iustinian a importat materiale speciale de
construcie de pe tot cuprinsul Imperiului# &armur al, !i gal,en au
fost aduse pe 1ase iar sculptori t$mplari zidari !i mozaicari au nceput s
lucreze pentru a crea aceast ,i+uterie a cre!tintii n numai cinci ani#
C$nd ,iserica a fost terminat cupola !i ta1anul su au fost n ntregime
poleite cu aur a crui srlucire se reflecta n fiecare suprafa lustruit#
(onalitile coloanelor de marmur erau att de delicate nc$t l-au fcut pe
un istoric al timpurilor :rocopius s le asemene cu o pa+i!te nflorit#
3plendoarea ,isericii s-a diminuat treptat de-a lungul istoriei#
3tructura era mereu ameninat de foc !i cutremure iar interiorul a fost
+efuit de comorile sale de ctre cruciaii aflai n drum spre Ierusalim care
erau ostili ,isericii ortodoxe# *n 948- otomanii au cucerit
Constantinopolul 3f$nta 3ofia a fost transformat n mosc?ee iar
mozaicurile au fost tencuite# *n final n 97-4 Nemal %taturD pre!edintele
(urciei a transformat ,iserica n muzeu#
Restaurrile !i reparaiile continu# *ntre timp 1izitatorii pot admira
interiorul care este n mare msur la fel cum era c$nd a slu+it drept
,iseric ultima oar# %ceasta s-a nt$mplat n seara zilei de BF mai 948-
c$nd mpratul Constantin al =I-lea a primit sf$nta mprta!anie pentru
ultima oar# Intuia c n c$te1a ore miile de turci condu!i de &e?met al II-
lea 1or escalada zidurile ora!ului pentru a-l cuceri# Cele mai negre temeri
ale mpratului s-au ade1erit# @ar cuceritorul a tratat cu respect 3f$nta
3ofia# 3e spune c nainte de a intra pentru prima oar n ,iseric &e?met
!i-a turnat o m$n de r$n pe cap n semn de umilin# *nuntru a
contemplat mreia ,isericii !i 1z$nd cum un soldat sprgea pardoseala
de marmur l-a lo1it cu sa,ia#
%stzi mreaa ,iseric cu toate c nu mai are funcie religioas
rm$ne o oaz de spiritualitate ntr-o metropol agitat#
"xteriorul acestei mari ,iserici ,izantine costruite n secolul
>Ieste un ansam,lu de semicupole contrafortur !i aripi de cldire
extreioare# %de1rata frunusee a Bisericii 3f$nta 3oia '/ag?ia 3op?ia
3f$nta *nelepciune) cea mai mare ,iseric din fostul Constantinopol
capitala Imperiului Bizantin se afl n interior# %ici strlucirea luminii
zilei se retrage n faa mre$iei spaiului *ntunecat n care se pot distinge
cur,ele line ale pasa+elor ,oltite galeriilor!i ale coloanelor de marmur#
:oate fi admirat miestria me!terului ,izantin n realizarea mozaicurilor
n culori sclipitoare care au fost restaurate precum !i n sculptura
capitelurilor de marmur ale coloanelor naosului n care complicate
moti1e de frunze de acant ncon+oar monograma lui Iustinian !ia a soiei
sale (eodora# @in centrul cupolei 4. de ner1uri co,oar n cur,e ctre
,az n care sunt ncastrate 4. de ferestre# @e!i ,iserica !i-a pierdut cea
mai mare parte a decoraiunilor originale de aur !i de argint a
mozaicurilor !i frescelor frumuseea ,isericii este dat de grandoarea
spaiului de +ocurile de lumini !i um,re#
(?is croOn Oas Oorn ,H 3tep?en I t?e first
Ding of /ungarH in t?e 99t? centurH# (?e ?elmet-stHle croOn is made of gold and set Oit? pearls and ot?er gems# It is
especiallH nota,le for its detailed enamel OorD called cloissonnP in O?ic? t?in partitions of gold create separate areas
t?at are filled Oit? poOdered enamel and t?en fired#
3aint &arDQs Cat?edral in >enice ItalH Oas
,egun in 9.6-# (?e rounded arc?es and domes are c?aracteristic of religious arc?itecture in t?e BHzantine stHle from t?e
"astern Roman "mpire#
9
9

(?e ancient Oalls of t?e citH of BHzantium are located on a strategic strait t?at linDs t?e &editerranean and BlacD 3eas#
Renamed Constantinople '--. %@) and later Rstan,ul '948-) BHzantium Oas t?e capitol of t?e BHzantine and Gttoman
"mpires and reigned supreme as t?e most magnificent citH in Sestern Ci1ilization for nearlH 9... Hears
In acelasi secol al >I-lea se realizeaza la
Constantinopol'precum si in alte parti ale imperiului) si alte tipuri de
ar?itectura sacra E,iserica ale carei arce se prelungesc in forma de
,oltaanuntand planul de creuce greaca'3f# Irena);constructia a1and forma
unui octogon inscris intr-un patrat;planul de cruce greaca si cu 8
cupolecate una pe fiecare ,rat al crucii si una centrala'3fntii %postoli din
Constantinopol modelul ,isericii 3#&arco din >enetiaconstruita intre
9.6--9.78)#
In sec I= dupa perioada iconoclasta in ar?itectura ,izantina
de1ine tot mai frec1enta su, influenta armeana si georgiana ,iserica
pe plan de cruce greaca;greutatea cupolei nu se mai spri+ina pe stalpii
amsi1i ci se descarca in pertii laterali ser1indu-se de 4 ,olti in leagan#
Concomitentapare si ornamentatia exterioara a ,isericilor#Incepand din
sec =decoratia este mai ,ogata prin adoptarea de mici arcade
oar,eprin randuri in zig-zag de caramiiz asezate pe muc?eprin straturi in
forma de rom,uriprin alternarea in constructie a zidului cu a pietreisau
prin insertiune in tencuiala a unor placi policromede ceramica
smaltuita#@in sec#=>exterioarul este decorat si cu sculptuir si fresce#
:erioada a treia din istoria ar?itecturii ,izantine incepe cu
dinastia Comnenilor#@in sec =II dateaza ,iserica M:antoDratoruluiJ - cea
mai frumoasa sin cele 8 ,iserici constantinopolitane din acest secol care
s-au pastrat;constructie cu o cupola si intreaga silueta mai ele1ate si cu
a,side poligonale decorate cu doua randuri de nise#

Bizantinii au facut si edificii ci1ile importante# %r?itectura
ci1ila si militara a +ucat un rol foarte important in definirea stilului
,izantin# Renumit era palatul imperial cladit din materiale de constructii
foarte scumpe# :alatul a1ea sali ,ogat ornamentate dintre care sala de
receptie si camera unde se nasteau mostenitorii dinastieii decorata in
culoare porfirie purpurie 'de aici Inascutii in purpuraJ si Ifamilia
:orfirogenitilorJ) erau cele mai frumoase#3omptuosul palat imperial
decorat cu fildes aurargint si pietre pretioase era legat prin anumite
galerii de salile de ospat de catedrala 3fanta 3ofia si de un amfiteatru
unde se ofereau popoarelor ser,ari cu spactacole sporti1e de circ
intocmai ca la Roma#
In sec I> >I existau la Constantinopol multe statui ale unor
imparati si imparatese;cele,ra este statuia ec1estra a lui Iustinian plasata
pe coloana din piata %ugusteon#Kltima dintre statuile imperiale care ne-a
par1enit este MColosul din BarlettaJstauia de ,ronzinalta de 48.
mpro,a,il a aimparatului >alentinianus I 'sec I>)#In curand sculptura in
ronde bosse 1a disparea aproape complet din Bizant condamnata fiind
si de Consiliul din 0iceea'5F5)pentru moti1ul ca era prea mult legata de
antic?itatea MpaganaJcare glorificase frumusetea fizica a corpului uman
in loc sa gloriifce frumusetea spirituala a omului#%ceasta sculptura
detine un loc secundar in arta ,izantina#
G atentie merita doar ,asorelieful#In cele mai 1ec?ie exemple
,izantine sunt e1eidente influentele antice in su,iecte si in modul de
redare plastica#Ca Ra1ennatraditia sarcofagelor cu ,asoreliefuri dureaza
pana la sfarsitul secolului al >I-lea#@ar incepand din din sec#>Isu,
influenta Grientuluirelieful plastic se atenueazase aplatizeaza tot mai
multeliminand impresia de profunzimetinzand sa transpuna in plan
sculptura in spatiunegli+and desenul si senzatia de 1olumpreferand
contururile fixe si geometriceurmarind un +oc de lumini si um,re#
In suprafetele decorate in ,asorelief'sau in mozaic) cu moti1e
1egetaleacestea 1or capata in Bizant sensurile unui sim,olism crestin'la
fel ca moti1ele animale) cum este cazul moti1ului frunzei 1itei de
1ie;sau cela al ar,orelui 1ietiimoti1 transformat acum in forma de
cruce#In sculptura capitelurilor o productie foarte a,undenta in Bizant
elementele decorati1eadec1ate modelelor din realitateale stilului corintic
se simplifica tot mai multde1in tot mai secimerg spre forme
sc?ematice#%laturi de moti1ele sim,olice din moti1ele 1egetale
sculptatelucrate cu daltaartistul foloseste acum si o alta
te?nicapro1enita din Grientaceea a ,urg?iului#%ceasta te?nica prin
acre se o,tineau moti1e decorati1e inspirate din ,roderiile si tesaturile
orientale 1a fi folosita de csulptorul ,izantin si in decorarea am1oanelor
sau a coloanelor ce sustin un ta,ernacol ori un altar;sau a ,alustradelor de
marmura care inc?id spatiul corului intr-o ,iserica#Realizand o dantelarie
in piatra sau marmura de mare finetete?nica ,urg?iului anunta stilul
decorati1 al ara,escurilor islamice#
In acelasi secol al >I-lea se realizeaza la
Constantinopol'precum si in alte parti ale imperiului) si alte tipuri de
ar?itectura sacra E,iserica ale carei arce se prelungesc in forma de
,oltaanuntand planul de creuce greaca'3f# Irena);constructia a1and forma
unui octogon inscris intr-un patrat;planul de cruce greaca si cu 8
cupolecate una pe fiecare ,rat al crucii si una centrala'3fntii %postoli din
Constantinopol modelul ,isericii 3#&arco din >enetiaconstruita intre
9.6--9.78)#
In sec I= dupa perioada iconoclasta in ar?itectura ,izantina
de1ine tot mai frec1enta su, influenta armeana si georgiana ,iserica
pe plan de cruce greaca;greutatea cupolei nu se mai spri+ina pe stalpii
amsi1i ci se descarca in pertii laterali ser1indu-se de 4 ,olti in leagan#
Concomitentapare si ornamentatia exterioara a ,isericilor#Incepand din
sec =decoratia este mai ,ogata prin adoptarea de mici arcade
oar,eprin randuri in zig-zag de caramiiz asezate pe muc?eprin straturi in
forma de rom,uriprin alternarea in constructie a zidului cu a pietreisau
prin insertiune in tencuiala a unor placi policromede ceramica
smaltuita#@in sec#=>exterioarul este decorat si cu sculptuir si fresce#
:erioada a treia din istoria ar?itecturii ,izantine incepe cu
dinastia Comnenilor#@in sec =II dateaza ,iserica M:antoDratoruluiJ - cea
mai frumoasa sin cele 8 ,iserici constantinopolitane din acest secol care
s-au pastrat;constructie cu o cupola si intreaga silueta mai ele1ate si cu
a,side poligonale decorate cu doua randuri de nise#

Bizantinii au facut si edificii ci1ile importante# %r?itectura
ci1ila si militara a +ucat un rol foarte important in definirea stilului
,izantin# Renumit era palatul imperial cladit din materiale de constructii
foarte scumpe# :alatul a1ea sali ,ogat ornamentate dintre care sala de
receptie si camera unde se nasteau mostenitorii dinastieii decorata in
culoare porfirie purpurie 'de aici Inascutii in purpuraJ si Ifamilia
:orfirogenitilorJ) erau cele mai frumoase#3omptuosul palat imperial
decorat cu fildes aurargint si pietre pretioase era legat prin anumite
galerii de salile de ospat de catedrala 3fanta 3ofia si de un amfiteatru
unde se ofereau popoarelor ser,ari cu spactacole sporti1e de circ
intocmai ca la Roma#
In sec I> >I existau la Constantinopol multe statui ale unor
imparati si imparatese;cele,ra este statuia ec1estra a lui Iustinian plasata
pe coloana din piata %ugusteon#Kltima dintre statuile imperiale care ne-a
par1enit este MColosul din BarlettaJstauia de ,ronzinalta de 48.
mpro,a,il a aimparatului >alentinianus I 'sec I>)#In curand sculptura in
ronde bosse 1a disparea aproape complet din Bizant condamnata fiind
si de Consiliul din 0iceea'5F5)pentru moti1ul ca era prea mult legata de
antic?itatea MpaganaJcare glorificase frumusetea fizica a corpului uman
in loc sa gloriifce frumusetea spirituala a omului#%ceasta sculptura
detine un loc secundar in arta ,izantina#
G atentie merita doar ,asorelieful#In cele mai 1ec?ie exemple
,izantine sunt e1eidente influentele antice in su,iecte si in modul de
redare plastica#Ca Ra1ennatraditia sarcofagelor cu ,asoreliefuri dureaza
pana la sfarsitul secolului al >I-lea#@ar incepand din din sec#>Isu,
influenta Grientuluirelieful plastic se atenueazase aplatizeaza tot mai
multeliminand impresia de profunzimetinzand sa transpuna in plan
sculptura in spatiunegli+and desenul si senzatia de 1olumpreferand
contururile fixe si geometriceurmarind un +oc de lumini si um,re#
In suprafetele decorate in ,asorelief'sau in mozaic) cu moti1e
1egetaleacestea 1or capata in Bizant sensurile unui sim,olism crestin'la
fel ca moti1ele animale) cum este cazul moti1ului frunzei 1itei de
1ie;sau cela al ar,orelui 1ietiimoti1 transformat acum in forma de
cruce#In sculptura capitelurilor o productie foarte a,undenta in Bizant
elementele decorati1eadec1ate modelelor din realitateale stilului corintic
se simplifica tot mai multde1in tot mai secimerg spre forme
sc?ematice#%laturi de moti1ele sim,olice din moti1ele 1egetale
sculptatelucrate cu daltaartistul foloseste acum si o alta
te?nicapro1enita din Grientaceea a ,urg?iului#%ceasta te?nica prin
acre se o,tineau moti1e decorati1e inspirate din ,roderiile si tesaturile
orientale 1a fi folosita de csulptorul ,izantin si in decorarea am1oanelor
sau a coloanelor ce sustin un ta,ernacol ori un altar;sau a ,alustradelor de
marmura care inc?id spatiul corului intr-o ,iserica#Realizand o dantelarie
in piatra sau marmura de mare finetete?nica ,urg?iului anunta stilul
decorati1 al ara,escurilor islamice#
Pictura M!zaicul si ic!ana
In toate epocile istorieie artei ,izantine fresca a fost folosita
alaturi de mozaic in decoratia ,isericilor si mandoua aceste te?nici au
adoptat aceleasi teme iconografice#Realismul tratarii episoadelor din 1iata
lui Iisusecoul iluzionismului picturii pompeienenaturaletea
detaliilorlirismul expresiei figurilorsiguranta si dezin1oltura
tuseiconfera acestui ciclu pictural caracterul de moment de referinta
pentru arta ,izantina#
(emele iconografice ,izantine si modalitatea de reprezentare a
lor au suferit o influenta orientala e1identa#
@umnezeu-(atal nu este niciodata reprezentat#'il 1a reprezenta
pt prima oara &ic?elangelo in Capela 3ixtina)#/ristos este figurat in
ipostaze di1erse'legate de etpele istoriei crestinismului)#%stfelin primele
secole figura lui ete ,landamilosti1aplina de umanitate;in epoca ereziilor
si dupa 1ictoria ,isericii /ristos este infatisat ca un luptator;iar la
urmadupa ce conciliul din 0iceea a sta,ilit dogma umanitatii (atalui ai a
Liului intr-o unica si atotputernica Liinta di1ina figura lui este cea a
unui triumfator si autoritar su1eran al lumii''antokrator)#
% treia ipostaza a trinitatii3f @u?oefrea posi,ilitati figurati1e
limitateEde fascicul luminos co,orand idn cerde lim,i de foc sau de
porum,el#
In ceea ce pri1este Lecioaradupa ce Conciliul din
Calcedon o reafirma ca &aica @omnuluiea este reprezentata grafic cu tot
mai multa fer1oare si in diferite ipostazeEpe tron ca
imparateasacalauzitoarea drumetilortinandu-si triumfatoare Liul pe
genunc?isau in poza de mama alaptandu-si copilul#

%laturi de ar?itectura si de icoanacontri,utia cea mai de seama
a Bizantului la arta uni1ersala este mozaicul#
&ozaicul este genul de arta in perfecta concordantacu
estetica neoplatonicianace fundamenta creatia artistului ,izantin prin
mi+locirea caruia stralucirea luminii si a culorilor apropia spiritul de
perfectiunea in1izi,ila#Iar in cadrul fastuosului ritual liturgic conceput
dupa modelul ceremonialul curtii imperiale splendoarea mozaicului
1e?icula contemplatia mistica spre ,eatitudine si extaz#%1andu-si
originile din mozaicul roman din epoca tarziemozaicul ,izantin se 1a
indeparta foarte curand de spiritul realist al acestuia folosindu-se de
imagini solemne plasate pe un fond de aur pentru a sugera supranaturalul
credintei#
"stetica acestui gen de arta este conditionata de natura
materialului intre,uintat si de te?nica impusa de acesta#&ozaicul
fa1orizeaza prin insasi natura sa o linie de contur inc?isa si rezol1a
corpurile in pura suprafata# in timp ce stralucirea sa luminoasa glorifca
continutul 1izionar si imaterialspiritual al imaginii#@oua sunt a,ilitatile
te?nice ale mozaicistilor ,izantinipe care acestia exalta 1i1acitatea si
1italitatea luminoasa a imaginilorE folosirea cur,aturii in 1aluri a peretelui
plansi o usoara inclinare spre sursele de lumina si spre in +osspre punctul
in care este plasat pri1itorul#
In ceea ce pri1este redarea figurii umanecaracterul sim,olic
cel mai intens al sau se exprima prin frontalitate careimpreuna cu
pri1irea fixa a oc?ilor neo,isnuit de mariconstituie un semn e1ident de
grandoaresolemnitate si sacralitate#Ca toate acestea se adauga si o
con1entie ideroga,ilaE locul in care temele reprezentate de mozaicuri erau
plasate in interiorul ,isericii era dictat de norme precisedogmatice si
liturg?ice#Bustul lui /ristosca imparat al lumii,inecu1antandu-si supusii
''antokrator)este figurat pe ,olta cupolei sau a naosului;Lecioara in
a,side;cei patru e1ang?elisti in cele 4 pinacluri de la ,aza cupolei;pe
peertii na1ei sunt reprezentati :arintii Bisericiisi sfintii;pe peretele
interior de la intrare Judecata de apoi;iar in pronaos scene din 1iata
Lecioarei#
:rimele capodopere ale acestei arte nu apar in capitala
Bizantului unde in timpul lui Iustinian mozaicurile din cele mai mari
,iserici erau moti1e pur decorati1e;figurile umane 1or aparea aici doar
spre sfarsitul sec >I# Centrul cel mai important al te?nicii mozaicului era
in Italia la Roma si in special la Ra1enna#
Artele "ec!rative
&anuscrisele a1eau scoarte ferecate in aur si argint aurit cu ,ogate
ornamente in relief# @e cele mai multe ori des aplicau piatre scumpe
placi de i1oriu sau de sidef#
Bizantinii au tesut si co1oare cu moti1e geometrice ori cu elemente
stilizate din fauna si flora de o mare 1arietate si o mare ,ogatie de culori#
In arta ,izantina de asemenea au fost lucrate ,roderii cu scene
religioase dupa picturi executate de mesteri iscusiti#
Lildesul s-a folosit pentru o,iecte mici de podoa,a si de cult#
G mare intre,iuntare a a1ut aurul si argintul ca si emailul#
Ceramica ,izantina e1oluata din ornamentica %siei 1estice a influentat
puternic dez1oltarea ceramicii noastre#
In#luen$e bizantine %n spa$iul r!m&nesc
Tara noastr fost tot timpul su, influen ,izantina fie ca aceasta
1enea de-a dreptul din Bizan fie ca ne era adus de alte popoare c!tigate
culturii ,izantine# Renumele de care se ,ucura cultura ,izantin nu putea
dec$t sa ai,a rasunet c?iar la nord de ?otarele sale politice#
3c?im,urile ce se faceau ntre locuitorii tarii noastre !i negustorii
1enii din Rsrit erau menite sa rsp$ndeasc o,iceiurile cultura !i
credinele ,izantinilor# Influena ,izantin a ptruns la noi mai ales prin
Biseric# Cre!tinismul era rsp$ndit la rom$ni nc din primele 1eacuri
c$nd mpraia romanilor nu era nc mprit n dou# *n ara noastr de
timpuriu s-au nlat ,iserici cre!tine cldite de me!teri 1enii din
Rsrit# "xistena lor do1ede!te c religia cre!tin ptrunsese ad$nc n
poporul care locuia prin prile noastre# Utim de altfel ca au fost !i c$i1a
martiri ,!tina!i din @o,rogea care n 1remea prigonirilor mpotri1a
cre!tinilor au murit apr$nd legea lui C?ristos#
" de presupus c influena ,izantin se ntre!te !i mai mult n
&untenia cci mitropoliii greci 1in n ar cu suitele lor cu oamenii lor
de ncredere care toi sunt ,izantini prin na!tere sau prin cultur#
&oldo1a ns nu se gr,e!te s recunoasc autoritatea :atriar?iei
din Constantinopol# @ar treptat influena ,izantin c$stig teren !i n
&oldo1a# Icoanele ,izantine aduse n aceast ar sunt menite sa +oace
un rol n rsp$ndirea gustului fin al iconografiei !i al picturii ,izantine#
*n ceea ce pri1e!te arta noi am fost ele1ii !i admiratorii
,izantinilor de la care am mprumutat ar?itectura sculptura pictura
,roderiile esturile etc#
Lire!te ca 1om gsi n aceste arte !i a,ateri datorate fie gustului nostru fie
unor influene strine# @ar n general arta noastr p$na n secolul =I= e
o ramura a artei ,izantine#
*n ar?itectura religioas deose,im dou stiluriE stilul ,isericilor din
&untenia !i stilul ,isericilor din &oldo1a#
Biserica din &untenia urmeaz stilul ,izantin din cea din urm
perioad a existentei Bizanului# "a se aseamn cu ,isericile de la
&untele %t?os din 3alonic sau din 3er,ia# @eose,im la o ,iserica
munteneasc patru prtiE altarul naosul sau partea unde st poporul
nartexul 'pronaosul) !i prid1orul# (urla ,isericii muntene!ti se nt$lne!te
la &untele %t?os la 3alonic n 3er,ia# "a este de origine ,izantin#
*n secolele =III-=I> s$r,ii a1eau un stat puternic la sudul @unrii#
"i erau n atingere continu cu ,izantinii de la care au mprumutat multe
ntre care !i ar?itectura religioas# 3$r,ii ns erau aproape !i de Italia de
la care au luat unele lucruri# Ca ei se nt$lne!te un stil de ,iseric la care
se o,ser1 !i unele influene italiene#
3tilul acesta a trecut !i la noi# *n orice caz ,isericile muntene au
toate elementele stilului ,izantin# 3unt trei tipuri de ,isericE cele cu dou
cupole una pe naos !i alta pe nartex; cu trei cupole dou pe nartex !i una
pe naos; cu patru cupole una pe naos una pe nartex !i alte dou pe
fiecare col al exonartexului 'prile laterale)# Ca exemplu de acest din
urma tip poate ser1i Curtea de %rge! zidit de 0eagoe Basara,# G
,iserica ce se apropie dup stil mai mult de cel ,izantin sau s$r,o-
,izantin este 3f$ntul 0icolae de la Curtea de %rge! care dateaz din
1eacul =I>#
3tilul ,isericilor moldo1ene!ti se deose,e!te de cel muntean# %ici
gsim !i ,iserici care dup plan sunt ,izantine dar a1em !i altele n care
influena apusean este 1dita# Ceea ce este interesant la unele dintre
,isericile moldo1ene!ti este cupola la care se pot descoperi nr$uriri
armene!ti ca de pild la (rei Ierar?i construit de >asile Cupu# Biserica
moldo1eneasc este n general nalt !i lung# Ui la ea deose,im trei priE
altarul naosul !i nartexul#
C$t pri1e!te pictura ,isericeasc ea e n ntregime ,izantin#
Vugra1ii ,isericilor noastre 1eneau n cea mai mare parte din Rsrit#
"le1ii pe care i a1eau n ar urmau acela!i stil# :ictura ,izantin a durat
p$n n sec# =I= !i putem afirma c dureaz nc !i astzi prin tradiie#
@in cele artate se 1ede c 1reme de secole ntreaga noastr 1ia
cultural spiritual !i politic a fost influenat de cultura ,izantin# %
fost un timp c$nd idealul lumii ,izantine era !i idealul nostru# Cunga !i
ad$nca influen ,izantin face parte din ns!i istoria neamului#