1

REGLEMENTARE
Astazi din dorinta de a imbina studiile universitare cu dobandirea experientei pe piata muncii,
tot mai multe persoane aleg joburile part-time. Persoana care alege un astfel de job trebuie sa
incheie cu angajatorul un contract individual de munca cu timp partial. Acest tip de contract este
reglementat de Codul Muncii in Capitolul VIII din Titlul intitulat Contractul individual de
munca . Denumit in mod uzual part-time, reglementarea comunitara a acestui tip de contract
este data de Directiva nr.97/81 privind Acordul cadru asupra muncii prestate cu fractiune de
norma , incheiat intre Uniunea Angajatorilor si Industriasilor din Europa, Confederatia
Europeana a Sindicatelor, Centrul European al Intreprinderilor cu Participatie Publica.

NOTIUNE
Potrivit dreptului comunitar este ncadrat cu timp redus (parial)
1
acel salariat a crui durat
normal de lucru, calculat sptmnal sau n medie pe un an, este inferioara duratei muncii
prestate de salariatul ncadrat n timp integral. Contractul de munca pe timp redus a fost
reglementat prin directiva 97/81 CE a Consiliului din 15 decembrie 1997, care a pus in aplicare
acordul-cadru incheiat la 6 iunie 1997 intre organizatiile interprofesionale cu vocatie generala la
nivel comunitar (UNICE, CEEP si CES
2
) Acesta din urm este acel lucrtor din aceeai
ntreprindere avnd acelai tip de contract sau de relaie de munc i care desfoar o activitate
identic sau similar, avndu-se n vedere i calificarea profesional, experiena sau vechimea n
munc. n cazul n care nu exist un astfel de salariat n acea ntreprindere, comparaia se face cu
referire la convenia colectiv aplicabil sau, n absena acesteia, conform legislaiei sau
practicilor naionale.
Conform prevederilor art. 101 din Codul muncii, angajatorul poate ncadra salariai cu
program de lucru corespunztor unei fraciuni de norm prin contracte individuale de munc pe
durat nedeterminat sau pe durat determinat. Contractul individual de munc cu timp parial
se ncheie numai n form scris. Forma scris a contractului nu este prevazut ns ca o condiie
de validitate, ci doar de prob a actului ncheiat ntre pri. Lipsa formei scrise duce la concluzia
ncheierii contractului de munca cu norm ntreag. Aceast prezumie nu este absolut,
angajatorul putnd dovedi, n absena contractului ncheiat n forma scris, c acel contract

1
S-a considerat ca timpul de munca redus da posibilitatea fiecarui individ de a-si gira timpul potrivit preferintelor
individuale ,arbitrand intre timpul de munca, salariu si timpul liber (Raportul Marimbert Situatii si Perspective ale
muncii pe timp redus ministere du Travail, La Documentationa Francaise, 1992, p.19 , citat de Marion Del Sol in
Droit social nr. 7/8, 2001, p 729)
2
UNICE- Uniunea Confederatiilor din industrie si a angajatorilor din Europa, CEEP- Centrul European al
intreprinderilor cu participare publica, CES- Confederatia europeana a sindicatelor.
2

individual de munca a fost ncheiat cu timp parial, i de asemenea i repartizarea programului de
munc pe sptmn sau pe lun.
Codul muncii n vigoare definete norma de munc n art. 126 ca fiind un instrument de
msurare a muncii ce exprim cantitatea de munc necesar pentru efectuarea operaiilor sau
lucrrilor de ctre un salariat cu o calificare corespunztoare, care lucreaz cu intensitate
normal, n condiiile unor procese tehnologice i de munc determinate. Norma de munc
cuprinde timpul productiv, timpul pentru ntreruperile impuse de desfurarea procesului
tehnologic, timpul pentru pauze legale n cadrul programului de munc.
n rile europene este cunoscut o form special de munc pe timp parial denumit job
sharing . Ea presupune c un post cu timp normal de munc este mprit ntre 2 sau mai muli
lucrtori care i stabilesc prin nelegerea lor locul de munca, fr intervenia patronului. Ei se
oblig s se nlocuiasc reciproc n caz de nevoie, important fiind ca activitatea s se desfoare
n permanen.

DURATA PROGRAMULUI DE MUNCA

Inspirndu-se din reglementrile comunitare i din cele ale altor state, Codul muncii de la
noi, a prevzut iniial o limit minim a duratei programului de lucru n cazul contractelor
individuale de munca cu timp parial. Astfel, programul de lucru trebuia s fie corespunztor
unei fraciuni de norm de cel puin 2 ore pe zi, iar durata saptmnal de lucru a unui salariat
angajat cu contract de munca pe timp parial era inferioar celei a unui salariat cu norm ntreag
comparabil, fr a putea fi mai mic de 10 ore. Fraciunea de 2 ore/zi se calcula ns cumulat la
nivelul sptmnii de lucru i nu ca prezen zilnic obligatorie la serviciu. Ca urmare a
modificrilor aduse Codului muncii prin OUG nr. 55/2006 a fost nlturat limitarea de
minimum 2 ore/zilnic sau 10 ore pe sptmn care greva contractul individual de munca cu
timp parial. Prin urmare, n prezent acesta poate fi ncheiat pentru orice durat zilnic care este
inferioar duratei normale. Nu exist nici o norm juridic in legislaia muncii care s impun c
funciile de conducere s fie ocupate numai cu norm ntreag sau c ncheierea contractului
individual de munc cu timp parial este posibil numai pentru funciile de execuie. Singura
condiie prioritar este ca durata de munca s fie inferioar fa de situaia unui salariat
comparabil cu norm ntreag. Durata muncii si Repartizarea programului de lucru sunt
elemente obligatorii in contractul individual de munca ,tocmai de aceea art 105 alin. (2) din
Codul muncii republicat, stipuleaza : In situatia in care intr-un contract individual de munca cu
3

timp partial nu sunt precizate elementele prevazute la alin. (1)
3
, contractul se considera a fi
incheiat pentru norma intreaga.

CONTINUTUL CONTRACTULUI
Acest contract trebuie s ndeplineasc condiiile generale aplicabile oricrui contract i anume,
s conin:
- identitatea prilor;
- locul de munc;
- sediul angajatorului;
- funcia/ocupaia ce va fi ocupat i atribuiile postului;
- data de la care contractul ncepe a-i produce efectele;
- durata concediului de odihn la care salariatul are dreptul;
- salariul de baz;
- riscurile specifice postului;
- condiiile de acordare a preavizului de ctre prile contractante i durata acestuia;
- drepturile i obligaiile att ale angajatorului ct i ale salariatului;
- modalitile n care poate interveni modificarea contractului;
Contractul individual de munc cu timp parial mai trebuie s cuprind i urmtoarele elemente:
- durata muncii i repartizarea programului de lucru;
- condiiile n care se poate modifica programul de lucru;
- interdicia de a efectua ore suplimentare, cu excepia cazurilor de for major sau pentru alte
lucrri urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori nlturrii consecinelor
acestora.
n situaia n care ntr-un contractul individual de munc cu timp parial nu sunt precizate
elementele de mai sus, contractul se consider a fi ncheiat pentru norm ntreag.

EGALITATEA INTRE DREPTURI

Aplicarea principiului nediscriminarii intre lucratorii pe timd redus si cei pe timp normal
de munca implica anumiti factori. In privinta conditiilor de munca , lucratorii pe timp redus nu
sunt tratati intr-o maniera diferita fata de lucratorii pe timp integral , doar in cazurile care acest
tratament ar fi justificat in anumite conditii. Se aplica principiul prorota temporis in special in
domeniul salarizarii. De altfel modalitatile de aplicare a clauzei nedescriminarii sunt definite de

3
Codul muncii din 1 septembrie 2012, Legea nr. 76/2012, art. 105, alin. (1) contractul individual de munca cu
timp partial cuprinde urmatoarele : a)durata muncii si repartizarea programului de lucru; b) conditiile in care se
poate modifica programul de lucru; c) interdictia de a efectua ore suplimentare.
4

statele membre si / sau partenerii sociali, tinand cont de legislatia europeana si de legislatiile ,
conventiile colective si practicile nationale. Statele membre, dupa consultarea partenerilor sociali
pot conditiona accesul la unele locuri de munca specifice de o anumita vechime. Aceste criterii
de acces a lucratorilor pe timp redus la locurile de munca care cer indeplinirea unor condtitii
deosebite trebuie reexaminate periodic, tinand cont de principiul nediscriminarii.

OBLIGATII CE REVIN ANGAJATORILOR

Angajatorii trebuie sa ia in considerare cererile de transfer ale lucratorilor pe timp normal de
lucru la locuri de munca pe timp redus devenite disponibile in intreprindere, cererile de transfer
ale lucratorilor pe timp redus de munca la locuri de munca pe timp integral sau sa aiba in vedere
cresterea timpului de munca daca exista aceasta posibilitate. Furnizarea la timpul oportun a
informatiilor asupra posturilor pe timp partial si pe timp integral de munca din intreprindere,
astfel incat sa faciliteze transferul salariatilor pe aceste posturi este o alta obligatie a
angajatorului. Trebuie sa ia in considerare masuri care sa vizeze facilitarea accesului la munca pe
timp redus la toate nivelurile intreprinderii, inclusiv la posturile care cer munca calificata si la
cele de conducere , si in cazurile in care este posibil, masuri vizand accesul lucratorilor pe timp
redus la formarea profesionala pentru a favoriza dezvoltarea si mobilitatea lor profesioanala.
Furnizarea catre organele reprezentative ale lucratorilor de informatii referitoare la posturile pe
timp redus de munca. Posibilitatile de a lucra pe timp redus sunt stabilite in clauza 5 a acordului
cadru, in care se afla atat obligatii de rezultat cat si obligatii de mijloace
4
.


CONCLUZII

Salariatul cu fraciune de norm este, potrivit art. 103 din Codul muncii republicat, salariatul al
crui numr de ore normale de lucru, calculate sptmnal sau ca medie lunar, este inferior
numrului de ore normale de lucru al unui salariat cu norm ntreag comparabil, n aceast
situaie contractul individual de munc fiind cu timp parial. n limbajul normativ se utilizeaz,
pe lng expresiile fraciune de norm i timp parial de munc i aceea de timp redus de
munc, nelegndu-se n acest ultim caz c legiuitorul a avut n vedere asigurarea proteciei
anumitor categorii de salariai, n principal n ceea ce privete sntatea i

4
Bernard Teyssie, op.cit, p. 181-182
5

securitatea n munc. Diferenierea lor fa de salariatul cu fraciune de norm, const n aceea
c sunt asimilai salariailor cu norm ntreag. (De exemplu, tinerii n vrst de pn la 18 ani,
n cazul crora durata timpului de munc este de 6 ore pe zi i de 30 de ore pe sptmn).
Angajatorul poate ncadra salariai cu fraciune de norm prin contracte individuale de
munc pe durat nedeterminat sau pe durat determinat, denumite contracte cu timp parial.
Salariatul cu fraciune de norm poate ncheia att un contract pe durat nedeterminat ct i
un contract individual de munc cu timp parial pe durat determinat; un contract individual de
munc temporar cu timp parial; un contract individual de munc cu timp parial la domiciliu;
un contract individual de munc temporar cu timp parial la domiciliu. Bineneles, este necesar
s se respecte i condiiile specifice fiecrui tip de contract.
Interdicia de a se efectua munc/ore suplimentare, cu excepia cazurilor de for major are
ca scop prevenirea abuzurilor i fraudelor n ceea ce privete ncheierea contractelor cu timp
parial atunci cnd postul sau condiiile de munc impuneau ncheierea de contracte cu norm
ntreag.
n ceea ce privete limita fraciunii de norm i raportarea acesteia n timp, Directiva nr.
97/81/CE a Consiliului Uniunii Europene privind Acordul-cadru asupra muncii cu timp parial,
ncheiat ntre Uniunea Confederaiilor din Industrie i a Asiguratorilor din Europa, Confederaia
European a Sindicatelor i Centrul European al ntreprinderilor cu Participare Public, definete
lucrtorul cu timp parial ca fiind un salariat al crui durat normal de munc, calculat
sptmnal sau n medie pe o perioad de angajare ce poate ajunge pn la un an, este inferioar
celei a unui lucrtor cu norm ntreag comparabil (clauza 3 pct. 1).
Fa de aceste prevederi, remarcm c legislaia romneasc nu limiteaz raportarea fraciunii
de norm la o perioad de angajare ce poate ajunge pn la un an, astfel numrul de ore de
munc sau, dup caz, sfera de atribuii vor fi calculate sptmnal sau ca medie lunar, nu
zilnic. De aici rezult consecina: salariatul cu fraciunea de norm poate avea un program de
lucru variabil, inclusiv, teoretic, o zi pe sptmn sau chiar pe lun.







6

BIBLIOGRAFIE
1) CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003)
REPUBLICAT -Publicat n Monitorul Oficial cu numrul 345 din data de 18 mai 2011
2) CODUL MUNCII din 1 septembrie 2012 ( Legea nr. 76/2012 )- REPUBLICAT in
Monitorul Oficial cu numarul 365 din 30 mai 2012
3) Consideraii privind salariatul cu fraciune de norm, Lector univ. dr. Ana tefnescu
i Profesor univ. dr. Rducan Oprea, Facultatea de tiine Juridice, Sociale i Politice
din Galai Publicat n REVISTA ROMN DE DREPTUL MUNCII cu numrul 8
din data de 31 decembrie 2011
4) Drept social comunitar, Ovidiu Tinca, ed: LUMINA LEX BUCURESTI 2002.
5) Relatii de munca in dreptul intern si comunitar, Prof. universitar dr. Romulus Gidro.