Magnolia Soulangeana denumire stiintifica

Magnolia denumire populara

Descriere: arbore mic, foios decorativ prin flori care pot avea culoare alba, roz, mov,
purpuriu., pana la 7,5 m, cu crestere multitulpinala. Diametrul tulpinii 60 - 70 cm, coroana
piramidala sau ovate, cu diametrul de 6 m Frunzele mici au reversul pubescent. Este
decorativ prin florile in forma de clopot, cu petale foarte mari (10-15 cm lungime si 10 cm
latime), purpurii in exterior si aproape crem in interior, miros placut. Inflorire tardiva, aprilie-
mai.
Caracteristici si cerinte: termofile, necesita climat bland, locuri adapostite. se dezvolta bine
in lumina dar si semiumbra. Necesita soluri afanate, revene, bogate, fara calcar activ.
Utilizare peisagistica: ca exemplare solitare sau in grup.








Acer Platanoides denumire stiintifica
Denumire popular: acer, paltin de cmp, arar, korai juhar.
Forma: arbore de talie 20-25 m nalt, crete rapid.
Frunze: opuse, toamna devin de culoare galben-rosact.
Fructe: aripate.
Sol: este rezistent la secet.
Recomandabil: prefer solul uscat si soare intens.
Descriere: arbore de talia I-II, ce decoreaza prin coroana ovoidal-rotunjita, densa si trunchiul
drept. Frunzele sunt mari, palmat-lobate verde intens si devin toamna galbene. Florile galben
verzui apar o data cu frunzele si decoreaza prin abundenta.
Caracteristici si cerinte: raspunde bine la taieri si este rezistent la poluarea urbana. Prefera
locuri insorite dar suporta si semiumbra, nu are preferinte fata de sol.
Utilizare peisagistica: arbore de aliniament.

Catalpa speciosa (Catalpa vestica).
Denumire popular catalpa
Descriere: arbore de talia a III-a, copacii pot ajunge la 35 m
inaltime si un diametru de 1,3 m. decoreaza prin forma
coroanei globuloase, frunzele cordiforme, mari (10-20cm),
lung petiolate, florile de 4-5 cm, albe cu pete purpurii si 2
dungi galbene sunt grupate in panicule terminale de 15-20 cm
si apar in iunie- iulie. Formeaza fructe cilindrice subtiri (20-35
cm lungime) la inceput verzi apoi devin maronii si raman pe
ramuri decorand si iarna.
Caracteristici si cerinte: crestere rapida, infrunzire mai
tardiva si caderea frunzelor este mai rapida. Prefera un climat
mai cald, specie de lumina si semiumbra, este destul de
rezistenta la fum si praf.
Utilizare peisagistica: ca arbore stradal sau de alei, in grupuri.

Denumire stiintifica: Platanus Acerifolia
Denumire populara: Platan

Denumire stiintifica: Platanus Acerifolia
Denumire populara: Platan

Descriere: arbore de talia I, decorativ, cu trunchi puternic, coroana larga. Se remarca prin
scoarta decorativa, marmorata, cenusie-albicioasa care se exfolieaza in placi mari neregulate.
Capitulele fructifere sferice, g rupate cate 2-3 pe un peduncul, decoreaza dupa caderea
frunzelor. Frunzele sunt mari, 12-25cm, palmat-lobate, apar odata cu florile, primavara tarziu
in lunile aprilie-mai. Fructele (poliachena) de 2-3cm cu un peduncul de 15cm, se coc toamna
si ramn peste iarna pe arbore, fiind deosebit de decorative. 20-30 ani pana la maturitate; 30
m inaltimea max.; 10-15 m diametrul max.
Caracteristici si cerinte: longevitate mare si crestere foarte viguroasa. Suporta bine
tunderea. Specie heliofila, rezistenta la ger. Tolerant la seceta, suporta bine fumul si praful.
Utilizare peisagistica: arbore de alei si strazi, solitari, formele tunse in aliniamente. Se
foloseste si in perdele de protectie.

Platanul poate fi numit cu siguran Regele
Bulevardelor. La Buckingam Palace ori la
Versailles, platanul este unul dintre cele mai
utilizate elemente vegetale pentru realizarea
aliniamentelor stradale. Poate fi ntlnit negreit
i n parcuri, ca arbore cel mai adesea izolat,
coroana sa larg, sprijinit pe ramuri groase,
albicioase, cu scoara exfoliat n plci reuind
s cuprind un numr mare de bnci sau un
spaiu generos de joac pentru copii. Dac
spaiul nu ne este din belug la ndemn,
putem totui planta un astfel de arbore n
grdin, avnd n vedere faptul c se preteaz foarte bine la tuns astfel fiind posibil
modelarea coroanei sub form de sfer, de cub, de umbrel sau se poate palisa n forme
aplatizate, la dispoziia imaginaiei grdinarului.
Castan comestibil (Castanea sativa)

Denumire tiinific
Castanea sativa
Denumiri populare (regionale)
Adistin, aghistin, aghistin, castan bun, castaniu, gastnie, gastane, ghistin.
Tipologie
Este un arbore foios, foarte longeviv (poate tri sute de ani), putnd s ajung la dimensiuni
impresionante, pn la 30-35 metri nlime i 8-10 metri diametrul trunchiului.
Provenien
Castanul comestibil este originar din sudul Europei i Asia Mic.
Particulariti
Este un arbore ornamental extrem de apreciat i utilizat, chiar i n formele sale cu fructe
necomestibile. Castanul comestibil nflorete n iunie-iulie
Denumirea stiintifica: Buxus sempervirens L.
Denumiri populare: Merisor, cimisir, bangiu,
bnule, bucel, cimieriu, celtaic, coacze,
drogonite, iedere, lemnul domnului, merior
turcesc, poapagan, puspan, pospang, simisir,
sospain, verdea.

Categorie: Arbusti ornamentali
Descriere: Arbust sau arbore (6-8 m), originar
din Europa centrala si sudica, Algeria, Asia
Mica, foarte raspandit in parcuri si gradini unde
formeaza tufe dese cu frunzis persistent sau
garduri vii de o frumusete deosebita. Infloreste in
lunile aprilie-mai.
Buxus sempervirens atinge dimensiuni remarcabile pe soluri bogate cu umiditate ridicata,
calcaroase. Rezista bine la ger, seceta, fum, praf si suporta foarte bine umbra si tunderea. Este
o specie foarte longeviva, dar are crestere inceata mai ales in conditii de seceta.


Este un arbore decorativ, cu inaltimea de 3 - 5 m, cu ramuri erecte foarte ramificate , port
etalat des, cu frunzele rosii visinii, cazatoare.
Se poate conduce sub forma de tufa joasa si tunsa regulat anul sau ca pom cu trunchi inalt.
Se planteaza primavara sau toamna, in zone insorite sau semi umbrite.
Nu este pretentios la tipul solului. Se inmulteste prin altoire pe mirobolan.
Este foarte rezistent la seceta, ger si poluarea din marile orase.
Prunus cerasifera "Nigra"
Denumire populara - Corcodus negru
Descriere: Creste drept pana la 5m inaltime, arbore de talia a III-a, indigen. Decorativ prin
frunzisul rosu inchis, culoare ce se mentine si toamna. Florile sunt roz, mici, cate 2,
abundente si apar in martie-aprilie. Produce fructe rotunde (2-3 cm), galbene sau rosii.
Frunzele purpuriu-intunecat devin gardat purpuriu-bronz, iar noile ramuri sunt aproape
negre.
Aspect : arbore ca un arbust sau arbore mic,
cu coroana rotunda spre sferica, mai deschisa
la maturitate, ramurile atarnand pitoresc..
Dimensiuni : 5-7 m inaltime si 3-6 m largime.
Cresterea anuala este de cca 25 cm.

Caracteristici si cerinte: crestere rapida in
primii ani. Lastareste si drajoneaza. Rezista
bine la ger si poate creste pana in zonele
colinare. Rezistent la seceta, are nevoie de sol
reavan, pozitie bine insorita.
Utilizare peisagistica: izolat sau in grupuri. Poate intra in componenta masivelor, amplasate
catre margine.

Pinus nigra
Denumire populara : pin negru
Acest arbore are o nlime de pn la 50 m i un diametru de 1 - 1,5 m. Lemnul su este de o
culoare cenuie-maro. Frunzele sale sunt aciforme, au o lungime de 15 cm i sunt grupate
cte dou. Conurile sunt ovale, cu o lungime de pn la 10 cm.
Descriere: In conditii optime planta atinge 3-8 m inaltime.
Caracteristici si cerinte: necesita locuri insorite dar suporta si semiumbra, rezistent in iernile
grele, la seceta si poaluarea urbana.
Utilizare peisagistica: Ca planta izolata sau grupuri.



Thuja occidentalis Tuia
Denumire stiintifica: Thuja occidentalis L.
Denumire populara: Tuia
20 ani pana la maturitate; 1-1,5 m inaltimea max.; 1 m diametrul max.

Categorie: Arbori rasinosi
Descriere: Arbore exotic originar din estul Americii de Nord, ce poate atinge 20 m inaltime.
Dezvolta o tulpina dreapta, cu scoarta bruna rosiatica. Coroana piramidala are mai multe
ramificatii cu inaltimi apropiate. Lujerii sunt comprimati avand culoarea verde intunecat pe
fata si verde palid pe dos.
Rezista foarte bine la ger, fum si praf. Suporta umbra.
Se planteaza izolat, parcuri si garduri vii libere.


Rosa Carolina - Ca plante ornamentale, se folosesc n parcuri i grdini (ca exemplare izolate
sau grupate), avnd o deosebit valoare decorativ. Ca flori tiate se pot folosi n aranjamente
florale i n arta buchetier, fiind foarte apreciate pentru colorit i parfum. Se ntrebuineaz i
pentru extragerea uleiur ilor eterice din petale.
Tulpina, poate fi crtoare sau trtoare, de nlime variabil n funcie de soi (0.5 - 4 m).
Florile cu 5 petale apar individual sau n grupuri mici.



Petunia Violacea
Acestea au forma unei palnii, simple sau duble, cu marginea dreapta, ondulata sau
franjurata. Petuniile cuprind plante ce fie formeaza tufe compacte, fie sunt curgatoare,
cu flori simple sau batute, de diferite marimi. Poate fi cultivata si pe balcoane (in
jardiniere sau in ghivece). Infloreste abundent vara si toamna
Petuniile grandiflora au spatii mai mari intre frunzele dispuse pe tulpini, internoduri la
distan mai mare i au tendina s se rspndeasc pe sol, deasemeni au cea mai mare floare,
aproape 13 cm.
Petuniile multiflora sunt mai compacte i mai mici, produc mai multe flori, de un diametru
intre 5 i 7 cm, dar face n cantitate ceea ce le lipsete n mrime.Petuniile multiflora cresc
mai uor i sunt mai rezistente la duntori.