Sunteți pe pagina 1din 27

SUBIECTE IDR

1. Dacia provincie a Imperiului roman


Inc de la mijlocul sec I d.Hr teritoriul dintre Dunare si Marea Neagra a fost inclus in
provincia roman Moesia. In vara anului 106, in prezenta imparatului Traian si pe baza unei legi
provinciale a fost organizata Provincia Imepriala Dacia. Aceasta cuprindea spatiul intracarpatic
pana catre cursul superior al Somesului Mare, Banatul si Oltenia pana la Jiu.
La moartea lui Traian in 117, a izbucnit in Dacia o puternica rascoala a dacilor indreptata
impotriva ocupatiei romane. Din ratiuni strategice, noul imparat Hadrian va proceda in anii 118-
119 si 120-123 la o noua reorganizare a Daciei, initial in Dacia Superior si Dacia Inferior, iar
ulterior se va crea si Dacia Porolissensis. Ultima reorganizare a Daciei avand loc in 168 in timpul
imparatului Marcus Aurelius.
In interiorul provinciei au luat nastere comunitati urbane clasificate dup importanta lor ca
municipii si colonii. Cel mai mare oras a fost Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa considerata
la inceputul sec III o adevarata metropolis.
Conducerea oraselor revenea sfatului si magistratilor municipali iar la nivelul comunitatilor
rurale isi exercitau autoritatea prefectii si primarii

2. Elemente de drept la daci nainte de cucerirea roman
Puterea suprem n stat o avea conducatorul statului, numit rege, care vine la tron nu prin
mostenirea acestuia ci ca urmare a eligibilitatii (cel mai vrednic, cel mai viteaz). Alaturi de rege
se afla marele preot, care in afara de atributii religioase are si atributii judecatoresti.
Ct priveste familia, se face distinctie intre perioada inainte de Burebista si perioada din
timpul domniei acestuia. Astfel, in prima perioada exist date ca tracii si geii uzau de poligamie,
insa dupa venirea lui Burebista, care a restatornicit puterile poporului su prin disciplin,
cumptare i activitate, dacii au ajuns sa considere casatoria ca o legatura permanenta intre
barbat si femeie.
Forma proprietii la daci era indiviziunea, iar in ceea ce privete comerul, fiind producatori,
dacii faceau comert cu popoarele vecine, folosind pentru tranzacii instrumente juridice.

3. Instituii juridice n Dacia provincie roman
Dreptul societii romane n sec II d.Hr este dreptul clasic, dreptul roman din epoca clasic,
epoc ce corespunde cu fiinarea Daciei ca provincie roman.
Argumentul material, scris, pentru influena mare a dreptului roman in Dacia, sunt ,,tbliele
cerate. Acestea sunt documente din primii 60 de ani ai stapanirii romane, gasite la Rosia
Abrudului. Intalnim in continutul acestora o serie de institutii de drept roman:
1. CETENIA locuitorii statului au fost mprii in cetateni(descendentii celor 3 ramuri
ale poprului roman Ramnes, Tities, Luceres), peregrini (poparele cucerite) si latini
(originari din afara Romei).
- Cetatenii aveau drepturi depline: jus sufragii (dreptul de a alege), jus honorum
(dreptul de a fi ales magistrat), jus militiae (dreptul de a fi soldat), munus judicis
(capacitatea de a fi judecator), jus cunubii (dreptul de a incheia o casatorie valabila),
jus commercii (dreptul de a incheia acte juridice), testamenti fictio (dreptul de a
transmite averea prin testament).
- Peregrinii nu aveau drepturi publice, dar se bucurau de jus gentium si de dreptul lor
national
- Latinii aveau numai drepturi private bucurndu-se de jus Latii;
- O alta categorie de cetateni erau libertii (cei eliberati din sclavie), care se bucurau de
jus commercium
2. PROPRIETATEA in timpul Legii celor 12 table, proprietatea comuna isi pierde
autoritatea, forma de proprietate fiind cea individuala. Denumirea era de Dominium ex
jure Quiritium, proprietatea quiritara ce impunea 3 conditii:
- Titularul nu putea fi decat cetatean roman si capabil de a exercita jus commercii;
- Obiectul sa fie susceptibil de proprietate quiritara;
- Proprietatea quiritara putea fi dobandita numai prin modurile recunoscute expres de
jus civile, adica pentru inceput si multa vreme mancipatio, iar mai tarziu prin in iure
cessio si usucapio;
3. SUCCESIUNEA transmisiunea proprietato mortis causa nu se putea face intre peregrini
prin testament. Nici succesiunea ab intestat (dupa lege) nu li se aplica decat conform legii
lor;
4. FAMILIA la inceput tatal avea drepturi desvrite privind averea, drepturi de viata si
de moarte privind sotia si copiii, insa in timpul cuceririi romane in Dacia, aceste drepturi
se restrng. Dispare dreptul de viata si de moarte asupra copiilor si asupra sotiei (exceptie
adulterul), iar fiul dobandeste dreptul de a administra propria avere (peculium). Vechea
forma de rudenie, agnatiunea, este inlocuita cu rudenia de sange, cognatiunea. Apare
casatoria sine manu, femeia ramanand in acest caz ruda cu familia sa si proprietara a
averii sale.
5. CONTRACTELE puteau fi verbale, contractul verbal fiind o institutie de dreptul
gintilor, si scrise. Intre cetatenii romani contractele se incheiau dupa legea romana, iar
intre peregrini dupa jus gentium.

4. Inceputurile organizarii politico-institutionale la romni
Izvoarele arheologice au completat informatiile din cronicile vechi referitoare la existenta
celor 3 voievodate n Banat, Crisana si Transilvania. Primul era condus de Glad si avea capitala
la Morisena, al doilea era condus de Menumorut cu centrul la Biharea, iar al treilea era condus de
Gelu, cu capitala la Dbca.
Toate cele trei voievodate au luptat cu triburile maghiare conduse de Arpad si Tuhutum, insa
doar statul lui Menumorut a fost anexat de maghiari.
Realitatile politice de la sud de Carpati, surprinse in Diploma Cavalerilor Ioanii din 1247, se
origineaza firesc intr-o evolutie politica anterioara. Cercetarile arheologice surprind pentru
mijlocul sec VIII, in teritoriul dintre Carpati si Dunare, o societate autohtona aflata in plin
progres economic si organizata politic in voievodate: a lui Litovoi, in zona Targu-Jiului si
Hategului, a lui Seneslau in zona Arges-Muscel si ale lui Ioan si Farcas in vestul Munteniei,
alturi de ara Severinului.

5. Geneza dreptului consuetudinar
Existena comunitilor vicinale pe teritoriul tarii noastre a impus existenta unor norme de
organizare, administratie, regimul persoanelor, al bunurilor, obligatii, pedepse, relatii
intercomunitare.
Exista argumente lingvistico-juridice de continuitate roman, termeni din domeniul dreptului
public ca drept-dreptate, jude-judecare-judecator, domn-domnie, precum si termeni din domeniul
dreptului privat: barbat, femeie, fin, fiica, frate, sora, nepot, cumnat...
Daca aplicarea dreptului roman in domeniul dreptului privat a fost conditionata de regimul
juridic al persoanelor, desigur ca odata cu retragerea stapanirii romane, cei ce au ramas,
cunoscand prea putin despre acesta nu au putut fi in mare masura influentati. Nu acelasi lucru
este insa valabil si in domeniul dreptului public. Astfel, o serie de prevederi ce corespundeau
intregii populatii, cum ar fi realizarea justitiei, s-au putut pastra si dupa retragerea romana, prin
acceptarea lor ca necesare de catre obste.




6. Elemente normative vicinale
Primul aspect care trebuie tratat in acest subiect este existenta comunitatilor vicinale. Aceste
comunitati erau conduse de catre o capetenie initial eligibila si ulterior ereditara care era ajutata
de un consiliu restrans, format din batranii satului . In ceea ce priveste:
PERSOANELE. Familia se prezenta ca o familie lstar cu un sistem patrilineal si patrilocal
si cu aspecte de endogamie vicinala si exogamie patronimica. In privinta casatoriei trebuie sa
retinem obligativitatea varstei mai mari a mirelui si pastrarea ordinii varstei la casatorie.
BUNURILE. Se face distinctie intre bunurile miscatoare si nemiscatoare.In afara de oameni
puteau fi stapani ai bunurilor si duhurile bune sau rele, de aceea locurile care nu apartineau
nimanui aveau un regim special (de exemplu:podurile peste ape sau hotarele).
PROPRIETATEA. Este cunoscuta atat proprietatea devalmasa cat si proprietatea
personala.Devalmasia romaneasca nu este sinonima nici cu coproprietatea romaneasca(care
implica proprietatea individuala), nici cu proprietatea colectiva (in care membrii comunitatii au
doar un drept vremelnic de folosinta).
- Obiectul proprietatii devalmase era fondul funciar, partile fiind desemnate anual prin
tragere la sorti pentru agricultura,iar padurea,izlazul si apele erau folosite in comun.
- Obiectul proprietatii personale era format din gospodaria si terenul afectat ei.
OBLIGATIILE. Contractele verbale erau precumpanitoare, iar cuvantul dat lega partile ca si
datul mainii, ambele procedee avand sensuri magice. Este folosit juramantul. De exmplu,
vanzarea-cumpararea impunea anumite forme de publicitate, iar in cazurile bunurilor imobiliare
opera preemiunea.
SUCCESIUNEA.Este o institutie cu un deosebit continut social. Aceasta devine tot mai
transmisibila, conform criteriilor determinate de obiceiul pamantului, proprietatea va trece
urmasilor celui decedat. Forma initiala a transmisiunii a fost numita AB INTESTAT. Obiectul
acestor transmisiuni erau bunurile proprietate personala.
INFRACTIUNI SI SANCTIUNI. Predominau infractiunile contra persoanelor si nu cele
contra bunurilor. Astfel, furtul era considerat un lucru lipsit de sens,se considera furt doar cand
se lua un bun cu un alt scop decat consumul imediat.

7. Vechiul drept romnesc Jus Valachicum
Odata cu afirmarea statelor romneti, populatia acestor teritorii avea o vechime de peste o
mie de ani. Dupa retragerea roman, dreptul nu s-a conservat n form scris, rmnnd ns
peste veacuri o serie de obiceiuri, cutume, ,,jus valachicum ab antiquo, care mpreun formeaz
asa numitul drept obisnuielnic, drept cutumiar sau drept consuetudinar.
Primele documente scrise ce atesta existenta unei legi vechi romneti sunt n Moldova, cele
din 30 sept. 1445 si 8 febr. 1470.
,,Jus Valachicum sau ,,Jus Valchorum, a fost sistemul de reglementare obisnuielnic de
obte n descompunere, pe care un stat feudal, strin, l-a receptat, recunoscndu-i aplicarea n
rndurile unei populaii romneti.
Existena acestui drept valah n rile vecine unde locuiau romni este argumentul de
persisten, supravieuire a unui strvechi drept consuetudinar romn.

8. Izvoare scrise ale dreptului feudal
Alaturi de cutuma, numit pravo, zekon, obicei n Tara Romneasc si Moldova, ritus, lex,
jus in Transilvania, intalnim ca importante izvoare ale dreptului normele scrise, numite pravile in
Tara Romaneasca si Moldova si legi, constitutio, decrete in Transilvania.
S-a sustinut de catre unii cercetatori ca prima pravila ar fi cea intocmita pe vremea lui
Alexandru cel Bun, insa existenta sa ramane la nivelul ipotezelor. Marile pravile romneti se
tiparesc in secolul XVII: Pravila cea mica sau Pravila de la Govora, tiparita la Govora de catre
Matei Basarab.
In Tarile romne, pe langa dreptul cutumiar si dreptul scris, promulgat, dupa regulile
timpului s-au aplicat in anumite situatii si regulile bizantine: Basilicalele, Hexabiblosul..
In Transilvania, dreptul scris a fost cuprins in primul rand in decretele regale. Cele mai multe
decrete fiind reunite in Corpus Juris Hungarici. Dintre statute, pentru Transilvania ne intereseaz
Statuto jurium muncipalium Saxonum. Dreptul scris transilvan a fost cuprins intr-o serie de
coduri si colectii, cea mai veche fiind Tripartitul lui Stefan Werboczi, aparut la Viena in 1517.
In ceea ce priveste perioada dominatiei habsburgice in Transilvania, legile si codificarile au fost
conservate si puse in vigoare prin Diploma Leopoldian din 1691, ce cuprindea norme
constitutionale si administrative privind integrarea si organizarea Transilvaniei ca parte a
Imperiului Habsburgic.

9. Institutii juridice in perioada formrii statelor medievale i pn la nceputul
sec XVIII
Institutiile juridice erau: proprietatea, persoanele, familia, obligatiile si contractele,
mostenirea, infraciunile si pedepsele, procedura de judecata.
PROPRIETATEA. Diferenierea proprietatii imobiliare dup titular a dus la crearea
urmtoarelor categorii:
a) Proprietatea domneasc n Tara Romneasc si Moldova si proprietatea regal in
Transilvania a cuprins initial terenurile neintrate in proprietatea individual, pamanturile
pustii, mostenirile vacante
b) Proprietatea feudalilor laici o constituie bunuri mobile si immobile, care se dobandeau
atat pe cale originara cat si derivata
c) Proprietatea bisericeasca sau clerica - apartinea bisericii si provenea fie din danii
domnesti, regale, fie din donatii particulare;
d) Proprietatea taraneasc era mobiliara si imobiliara; in Tara Romaneasca si Moldova nu
numai taranii liberi aveau un drept de proprietate ci si cei dependenti. In Translvania,
proprietatea individuala este recunoscuta atat la taranii romni ct si la unguri sau sai;
e) Proprietatea funciar urban aceasta categorie a cunoscut forme diferite dup cum avea
ca titular pe domn, pe feudali sau chiar pe trgovei.
PERSOANELE. Notiunea de persoana are o semnificatie dubla:
a) Persoanele fizice erau identificate prin nume si domiciliu. Cat priveste capacitatea
juridica, se face distinctie intre capacitatea de folosinta si capacitatea de exercitiu, astfel:
- Capacitatea de folosin avea orice fiint omeneasc incepnd cu momentul nasterii
(conceptiei) si pana la deces sau dovedirea mortii prezumate. A fost inegala in functie
de situatia juridica a persoanei
- Capacitatea de exercitiu era marcata in primul rnd de doua elemente:varsta si
sexul, care erau incapacitati temporare sau definitive de exercitiu in legatura cu
diferite drepturi.
b) Persoanele juridice sau morale erau bisericile, manastirile, episcopiile, fiscul
FAMILIA. La baza familiei statea casatoria ,,unirea barbatului cu femeia, realizand o
comunitate pentru intreaga viata, prin impartasirea dreptului divin si uman. Forma de
rudenie era cognatic, gradele de rudenie stabilindu-se in linie dreapta si in linie colaterala.
OBLIGAIILE I CONTRACTELE. Principalul contract real era donatia, donatorul putand
fi domnul tarii, diferiti particular, manastirile sau alte locasuri de cult. Din cadrul contractelor
consensuale, contractul de vanzare cumparare ocupa un loc important, desi in cadrul unei
proprietati funciare conditionate, constituia in Tara Romaneasca si Moldova o exceptie.
MOTENIREA. Caracteristic dreptului feudal este substituia fideicomisar, libertatea prin
care dispuntorul impune donatarului sau legatarului su s pastreze pn la moarte, fara a le
greva de drepturi reale, bunurile primite in scopul de a le transmite la acea data altui
beneficiar.
INFRACTIUNI SI PEDEPSE. Infractiunile pot fi grupate in: abateri de la normele religioase,
infractiuni indreptate impotriva domnului si statului, infractiuni impotriva vietii, infractiuni
impotriva integritatii corporale, infractiuni contra proprietatii, infractiuni contra bunelor
moravuri, cea mai grava fiind infractiunea impotriva domnului si statului.
Pedepsele in sistemul penal medieval sunt: pedepse corporale, pedepse privative de libertate,
pedepse pecuniare, pedepse accesorii sau complementare.
PROCEDURA DE JUDECATA. Competena in judecarea cauzelor conform organizarii
judecatoresti feudale revenea, in Moldova si Tara Romaneasca, urmatoarelor organe:
domnul, divanul, anumiti dregatori centrali sau locali, clericii, judecata de catre biserica, etc,
iar in Transilvania existau doua mari categorii: instantele de judecata specific transilvanene
laice sau eclesiastice si instante generale sau speciale de diferite grade, ale statului feudal sau
ale unor unitati ori organizatii de pe intreg cuprinsul statului din care Transilvania facea
parte.
10. Izvoarele dreptului de la inceputul sec XVIII pana la inceputul sec XIX.
Influena dreptului bizantin.
Secolului fanariotismului i-a corespuns influenta neobizantina in domeniul dreptului.
Aproape toate legiuirile acestei perioade se ntemeiaza pe legislatia Bizantului egloge,
basilicale, canoane.
Dintre cele mai importante lucrri din aceast vreme, dou ar fi de semnalat cu prioritate:
Pravilniceasca condic a lui Alexandru Ipsilanti Mic manual de legi despre buna rnduial i
datoria fiecaruia din instantele si slujbele Prinipatului Valahiei privitoare la Crmuire, aprute n
grecete i Adunarea cuprinztoare n scurt din carile mprtetilor pravile a lui Andronache
Donici, avnd la baz att dreptul greco-roman, ct i obiceiul pmntului.
Ctre sfritul perioadei fanariote, alte doua legaturi inchid matricea neobizantismului in
Romania:
1. Legiuirea lui Ion Gheorghe Caragea lucrare care cunoaste si influenta proaspatului cod
civil francez de la 1804
2. Codul lui Scarlat Calimachi ntrit si promulgat de domnul tarii, la redactarea caruia s-a
avut in vedere ,,cele.......noua coduri europene
In Transilvania, se mentine si se aplica Tripartitul, Approbatele si Compilatele.

11. nceputurile modernizrii dreptului
Modernizarea dreptului incepe practic n Principate cu ,,Constituia lui Constantin
Mavrocordat, care i afirma legtura cu valorile europene, prin nsi denumirea de
,,Constitution si prin publicarea sa n limba de cultur a Europei limba francez.
Ca si coordonate ale modernizrii dreptului n rile romne am aminti: problema codificrii
dreptului, ilustrat prin Codul Calimachi; nceputurile suprimrii pluralismului feudal de sisteme
de drept paralele; ncetenirea codurilor specializate pe ramura modern de drept; procesul de
formare a unei limbi a dreptului i a unei terminologii juridice bogate fr impreciziune i
compatibile cu structura latin a limbii comune; importana dat n nvmntul juridic nalt
cursurile nalte de legi i profesori romni se constituie ca o alt coordonat a modernizrii
dreptului.


12. Geneza si introducerea Regulamentelor organice
Sistemul domniilor pamantene a fost suspendat incepand din 1828, cand in urma razboiului
ruso-romano-turc, Tara Romaneasca a fost ocupata de trupele tariste. Potrivit Conventiei de la
Akerman si Tratatului de la Adrianopol, n arile romne urmau sa se adopte Regulamentele
organice cu scopul modernizrii ntregii viei sociale si de stat.
Regulamentele organice au fost elaborate in timpul si din initiativa administratiei ruse. nca
din anul 1828 s-au format doua comisii, una pentru Tara Romaneasca si cealalalta pentru
Moldova, care au fost formate din 4 boieri, 2 numiti de Rusia si 2 alesi, si un secretar, care sub
conducerea viceguvernatorului rus au trecut la elaborarea regulamentelor organice.
Aceste regulamente au fost aprobate in 1830 de catre adunarile obstesti extraordinare si apoi
au fost intarite de catre Poarta
Ele instituiau ideea si practica statului modern, fiind aproape identice pentru cele doua tari.
De asemenea, ele au continut si prevederi progresiste, care au favorizat modernizarea unor
sectoare ale societatii romanesti.

13. Programe ale Revoluiei romne de la 1848-1849
a) Programe ale revoluionarilor moldoveni
Revoluia romneasc a debutat in Moldova, la Iasi, in data de 27 martie 8 aprilie 1848.
Adunarea constituita ca o reprezentan a tuturor claselor sociale i gruprilor politice a
nsarcinat o comisie sa redacteze un program de revendicari, intitulat Petiia proclamaiune a
boierilor i notabililor moldoveni. Programul preconiza in cele 35 de puncte o restructurare
moderat a sociatii moldovene.
n condiiile teroarei declanate de domn, a amenintarii ariste, revoluia nu s-a putut dezvolta
plenar. Totusi, revoluionarii moldoveni au continuat s lupte n exil, participd la evenimentele
revoluionare din Transilvania i ara Romneasc.
b) Revoluia n Tara Romneasc
Comitetul revoluionar muntean constituit n jurul societatii secrete ,,Fria si-a intensificat
actiunile in lunile aprilie mai 1848. S-a fixat izbucnirea simultan a revoluiei in mai multe
centre, definitivndu-se programul revoluiei n 22 de puncte. Datorita masurilor represive luate
de autoritati, revolutia a izbucnit doar la Izlaz, unde au fost citite Proclamaia si programul
revoluionar.
La 11 iunie 1848, domnitorul Gheorghe Bibescu a fost nevoit s accepte, sub presiunea
manifestatiilor populare, programul revoluionar si formarea unui guvern provizoriu n
componena caruia au intrat: Nicolae Balcescu, Ion Heliade Radulescu, Ion C. Bratianu,
C.A.Rosetti.
c) Revoluia in Transilvania
Izbucnirea la mijlocul lunii martie 1848 a revoluiei n Ungaria a activizat si elita romneasc
din Transilvania, genernd noi sperane. Intenia nobilimii maghiare de a uni Transilvania cu
Ungaria a provocat din partea romnilor primele actiuni de protest.
Programul revoluionar a fost redactat in 16 puncte cu prilejul Marii Adunari Nationale de la
Blaj, intitulat Petiia naional. Se solicita in primul rand independenta nationala a natiunii
romne si egalitatea in drepturi cu celelalte naiuni din Transilvania.
Intr-un final, dup o a treia adunare organizata la Blaj, s-a proclamat ruptura cu guvernul
revoluionar maghiar, elita romneasc ndreptndu-se spre o nou alian cu Austria liberal si
constituional. Astfel, noua constituie din 4 martie 1849 statua restaurarea autonomiei
Transilvaniei, dreptul romnilor de a ocupa funcii publice, de a participa la viata politic, etc.

14. Continuarea procesului de modernizare a dreptului
Caracteristicile perioadei 1821-1831 sunt realizrile n domeniul unei codificri moderne:
Proiectul de constituie a ,,crvunarilor moldoveni ca i ,,Criminaliceasca condic din 1826.
n perioada 1831-1848 este vdit orientarea ctre dreptul francez, att n Tara Romaneasca,
ct i n Moldova. Baroul avocailor folosete pozitiv modelul francez pentru a se ndrepta spre
profesionalismul de tip universitar, adoptnd nclinaia natural spre oratoria de baz a vremii.
Perioada 1848-1849 se nscrie n linia procesului de modernizare a dreptului, un rol
important reinndu-se nvmntului juridic romnesc. n preajma unirii de la 1859, procesul de
modernizare a dreptului i aducea contribuia sa n desfurarea tuturor marilor probleme
naionale ale vremii.






15. Germenii constituionalitii n trile romne
Actele Revolutiei de la 1848 pot fi considerate germenii viitoarelor constitutii. n ,,Proiectul
de constituie din Moldova, in art 1 se proclama Moldova stat constitutional, art 2 prevedea
autonomia intern deplin, art 3 prevedea c exerciiul suveranitatii nationale este ncredinat,
prin alegere, Adunarii obstesti si domnului. Actul cuprindea si un capitol referitor la drepturi si
libertati.
In adunarea de la Blaj de pe Campia Libertatii se cerea adoptarea unei noi constitutii pentru
Transilvania si ca aceasta sa nu fie unita cu Ungaria.
Actul de la Islaz, poate fi caracterizat ca o adevarat constituie deoarece cele 22 de puncte
(ex: domn responsabil ales pe 5 ani, imputinarea listei civile, dreptul judetului de a-si alege
dregatorii, drepturi si libertati cetatenesti) sunt reglementari caracteristice constitutiei moderne.
Adunarile ad-hoc, create conform Tratatului de la Paris, au indeplinit o activitate de organe
reprezentative. Natura juridica a actelor ce le-au adoptat au un caracter fundamental, potrivit
organului de la care eman.
Dieta de la Sibiu a fost o Dieta ce a functionat in Transilvania intre 1863 si 1864 si faptul ca
natiunea romn a detinut majoritatea mandatelor de depuati a adus un beneficiu Transilvaniei.

16. Izvoare ale dreptului n perioada 1822-1859
In aceast perioada se semnaleaza un declin al obiceiului si chiar daca nu se interzice
aplicarea lui, se contureaza tot mai mult primatul legii scrise.
Principalele izvoare, din Tara Romneasc i Moldova, n enumerare ar fi:
- programul Revoluiei de la 1821 n Tara Romneasc, ndeosebi ,,Cererile norodului
romnesc,
- Proiectul aa numitei ,,Constituii din 1822 a crvunarilor moldoveni;
- Regulamentele organice ale Trii Romneti si ale Moldovei;
- Proclamaia de la Islaz n Tara Rommeasc;
- Proiectul de Constituie pentru Moldova alctuit de M. Koglniceanu;
- Actele adunrilor ad-hoc din Tara Romneasc si Moldova;
n Transilvania nu sunt de semnalat noi izvoare de drept, dar trebuie menionat editarea unor
lucrari juridice in limba romn: ,,Sfetnicul mpratului tlmcete poporului legile cele nou i
,,Comentariu la prea nalt patent din 21 iunie 1854 pentru Ardeal.




17. Instituii juridice n perioada 1822-1859
Instituiile juridice din aceast perioad sunt: Proprietatea, Persoanele, Familia, Obligatiile
contractuale, Succesiunea, Normele de drept comercial, Infraciuni i pedepse, Procedura de
judecat.
PROPRIETATEA. Regulamentele organice au promovat ideea ,,drepturilor sfinte ale
proprietii, recunoscnd proprietarilor moiei dreptul de proprietate deplin asupra unei treimi
din moie. n ceea ce privete bogaiile solului, regulamentele organice prevedeau ca acestea (cu
excepia srii) constituiau proprietatea titularului dreptului de proprietate al suprafetei.
PERSOANELE. Regulamentele organice au nlocuit termenul de ,,stpn de moie cu acela
de ,,proprietar, boierilor recunoscndu-li-se dreptul de proprietate deplin asupra pmntului.
FAMILIA. OBLIGATIILE CONTRCTUALE. SUCCESIUNEA. Sunt reglementate de
aceleasi legiuiri din perioada anterioar (perioada formrii statelor medievale si pana la inceputul
sec. XVIII), neprezentnd particulariti.
NORMELE DE DREPT COMERCIAL. Regulamentele organice se ocupa de comert,
proclamnd libertataea comerului n interiorul celor dou principate si intre ele, precum si cu
trile strine, exportul de vite, de produse si de orice bunuri comerciale fiind liber, in afara de
restrictiile prevazute pentru asigurarea subzistenei locuitorilor.
INFRACIUNI I PEDEPSE. n Regulamentul organic al Trii Romneti s-a prevazut
alctuirea unei condici criminale. Astfel, in 1841 s-a publicat ,,Condica criminaliceasc partea I
si ,,Codul penal, ambele fiind publicat n 1851 cu titlul ,,Condica criminaliceasc cu procedura
ei. Cu privire la infraciuni, alturi de cele cunoscute este reglementat si mita, vagabondajul,
rpirea de minori... Ct privete pedepsele, Condica din 1851 prevedea dispozitii de execuie n
favoarea nobililor.
PROCEDURA DE JUDECAT. n dispozitiile Regulamentului organic exist un capitol
dedicat ,,,Pentru judectori. Astfel, dintre inovatiile progresiste prevzute de Regulamentele
organice, amintim: abrogarea dreptului domnului de a judeca, admiterea principiului autoritii
lucrului judecat, desfiinarea cauzei ca mijloc de aflare a adevarului n materie penal. De
asemenea, se organizeaz profesia de avocat, iar in Tara Romaneasca se creeaz institutia
ministerului public, reglementnd activitatea procurorilor.






18. Activitatea reformatoare a lui Alexandru Ioan Cuza. Modernizarea statului
romn
Domnia lui Al. Ioan Cuza s-a desfurat n jurul indeplinirii a doua obiective fundamentale:
- Anii 1859-1862 au fost consacrati realizrii unirii depline administrative si
legislative;
- Anii 1863-1865 au constituit perioada nfptuirii unor reforme radicale, necesare
modernizrii societii romneti.
Printre masurile luate n primii ani de domnie, amintim: unificarea armatei, unificarea
cursului monetar, a serviciilor de vama si telegraf, proclamarea Bucuretiului capital a rii,
introducerea impozitului funciar, a actelor de stare civil, etc.
Cuza a reusit sa faca fata tuturor presiunilor politice si sociale interne, ncredinnd
conducerea tarii unui guvern de orientare liberal, condus de M. Koglniceanu, cu care a realizat
reformele fundamentale reclamate de societatea romneasc.
De asemenea, Cuza a nzestrat ara cu instituii noi, corespunztoare spiritului epocii. A
fost promulgata o noua lege electorala, au fost decretate legi pentru nfiinarea nvmntului
universitar si reorganizarea nvmntul ui primar, ce devenea obligatoriu i gratuit.
In ceea ce priveste politica extern, Cuza a abordat o pozitie curajoas, anticipnd prin
aciunile sale momentul cuceririi independenei.

19. Statutul din 1864
n sensul dorinei romnilor de a avea un act fundamental, o constituie scris, se inscrie
Statutul dezvolttor. Elaborarea unei constituii proprii era o necesitate, insa trebuia gasita
modalitatea, deoarece puterile garante nu doreau modificarea Conveniei de la Paris. Cel care a
sugerat soluia a fost marchizul de Moustrie, ambasadorul lui Napoleon al III-lea la
Constantinopol, n cele din urm, statutul fiind votat de ctre popor cu o majoritate covritoare.
n privina coninutului, Statutul a urmat n special Constituia lui Napoleon al III-lea, care
asigura nsemnate puteri monarhului. Consacrnd consolidarea statului naional romn, Statutul
din 1864 a stabilit principiile i normele fundamentale ale organizrii de stat burgheze,
constituind temeiul noilor reforme.
Prin natura lui juridic, ct i prin coninutul su, Statutul din 1864 poate fi considerat un ,,act
avnd valoare i form juridic de constituie, fiind prima constituie a statului naional Romnia.




20. nceputul procesului de unificare legislativ
Un deziderat major al domnului Cuza, a fost realizarea unificrii legislative a Principatelor.
n Tara Romaneasc i Moldova la 1859 erau in vigoare pentru aceleasi materii, legi diferite.
Astfel ca, pentru desvrirea Unirii, era nevoie in primul rnd de unificarea legislativa.
In vederea unificrii legislative existau mai multe variante: extinderea legislatiei uneia din
ri asupra celeilalte; preluarea legislaiei moderne din alte ri, in special Frana; adoptarea
propriei legislaii. Astfel, nc din 1859, s-a format o comisie care s traduc legile franceze cu
ndatorirea de a scoate si de a lasa la o parte ceea ce ar fi in ,,flagrant incompatibilitate cu religia
i cu obiceiurile rii.
Consiulul de Ministri a numit o comisie din oameni cu cunostinte, care sa se ocupe cat mai in
graba de unificarea legilor si sa pregateasca proiectele pana la intrunirea Adunarii legiuitoare.
Aceast comisie avea s se ocupe cu unificarea legilor, in ordinea prioritatilor lor. S-a procedat
att la realizarea unificarii prin realizarea unor coduri romneti de inspiratie strin (in materie
civila, penal, provedurala), cat si la unificarea prin extindere (in materie comerciala).

21. Codul civil
Prioritatea stringent in matricea codificarii o avea elaborarea Codului Civil. Dupa lovitura
de stat de la 11/23 iulie 1864, domnul a invitat Consiliul de stat s elaboreze un proiect de Cod
civil, cu recomandarea de a avea model proiectul Codului civil italian al lui Pisanelli.
Redactarea proiectului Codului civil romn a fost fcut n mai putin de 6 saptamani, in 1864
fiind sanctionat de Cuza, iar la 1 decembrie 1865 intrnd n vigoare. n momentul publicarii s-a
numit ,,Codul civil Alexandru Ioan, dar dupa abdicarea lui Cuza, a fost republicat sub titlul de
,,Codul civil romn.
Potrivit structurii sale, Codul civil era alcatuit dintr-un preambul sau titlu preliminar si trei
carti: I ,,Despre persoane, II ,, Despre bunuri i osebitele modificiuni ale proprietii, III
,,Despre diferitele moduri prin care se dobndete proprietatea i dispoziii generale sau finale.
Ca si modelul francez, potrivit Codului civil romn, individul este considerat ca baz a
dreptului, urmrindu-se protejarea lui prin asigurarea persoanei sale i prin protecia proprietii
private, precum i prin asigurarea egalitii juridice a cetenilor n faa legii.


22. Codul penal i Codul de procedur penal
Codul penal
n domeniul dreptului penal, principalul izvor de drept l-a constituit Codul penal din 1865
(ramanand in vigoare pana in 1937). Principalele sale izvoare sunt Codul penal francez de la
1810 si Codul penal prusian de la 1851. Codul penal romn avea 400 articole si era divizat in
3 carti:
- cartea I cuprinde dispozitii privitoare la pedepse
- cartea II cuprinde norme cu privire la ordine si delicte
- cartea III - materia contraventiilor
Codul a adoptat o clasificare a infractiunilor precum: crime, delicte si pedepse. Ulterior s-au
adugat unele legi speciale. Dintre acestea, menionm:
- Legea din 1906 prin care s-a interzis lucrtorilor din mine s participe la greve;
- Legea sindicatelor, asociaiilor profesionale ale funcionarilor statului, judeelor,
comunelor i stabilimentelor publice, dat n anul 1909, prin care ncetarea lucrului
din cauza grevei a fost calificat infraciune i pedepsit cu privarea de libertate pn
la doi ani;
- Legile cu privire la securitatea intern i extern a statului, date n perioada primului
rzboi mondial, prin care erau incriminate fapte precum spionajul, trdarea de patrie
i nerespectarea obligaiilor cu privire la pstrarea secretului de stat. Prin intermediul
acelorai legi au fost luate msuri privindorganizarea instanelor militare pe timp de
rzboi.
Codul de procedur penal
A fost pus n aplicate la 30 aprilie 1865. Acest cod avand ca denumire oficiala aceea de
Cod de procedur criminal, a avut ca model Codul de instructiune criminal francez, din 1808.
Codul de procedur penal avea 603 articole, primele 12 cuprinznd dispozitii
preliminare, iar celelalte fiind integrate in doua carti: cartea I reglementnd descoperierea,
urmarirea si instructia infractiunilor (,,Despre poliia judiciar i ofierii de poliie care o
exercit) i cartea II care reglementeaza judecarea proceselor (,,Despre judecat).
De asemenea, s-a introdus o procedur special prin legea cunoscut sub denumirea de
Legea micului parchet. Potrivit dispoziiilor acestei legi, persoanele prinse n momentul comiterii
unor infraciuni de drept comun puteau fi arestate pe loc i aduse n faa procurorului.


23. Codul de procedura civila
Codul de procedur civil a intrat in vigoare odata cu Codul civil romn, la 1 decembrie
1865. Proiectul codului a fost ntocmit de Vasile Boerescu, ajutat de Al. Creianu.
n elaborarea lui s-a pornit de la concepia potrivit creia normele de procedur civil sunt
acelea care dau viata intregului drept privat. A avut ca model Codul de procedur civil a
Cantonului Genevei din 1819 care era o perfectionare a Codului de procedur franceza din
1806.
Codul de procedur civil era impartit in 7 carti:
I. Procedura inaintea judecatorilor de pli (ocoale)
II. Tribunale de judet
III. Curtile de apel
IV. Arbitrii
V. Execuia silit
VI. Proceduri diverse
VII. Dispozitii comune tuturor crilor i dispoziii tranzitorii

24. Instaurarea monarhiei constituionale
Inca de la inceputul sec al XIX-lea, programele politice ale partidei nationale au inscris ca
obiectiv prioritar alegerea unui domn strain. Acesta ar fi putut pune capat nesfarsitelor lupte
interne si ar fi putut asigura un sprijin diplomatic mai stabil. Rezolutiile adunarilor ad-hoc au
formulat printre alte cereri si pe cea a printuui strain, problema eludata insa de Conventia de la
Paris din 1858.
Dupa detronarea lui Cuza, Camera si Senatul au proclamat introducerea monarhiei
constitutionale in tara si alegerea ca domnitor a lui Filip de Flandra, fratele regelui Belgiei, care
ulterior a refuzat. Cu sprijinul diplomatiei secrete a lui Napoleon al III-a si cu acordul
cancelarului Bismark a fost adus in tara ca principe Carol de Hohenzollern Sigmaringen.
Sub locotenena domneasc s-a elaborat de ctre Consiliul de stat un nou proiect de
constituie, inaintat Camerei (Adunarii Deputatilor) la 1 mai 1866. Dup 13 zile de dezbateri,
proiectul este votat, iar la 30 iunie 1866, domnul Carol depune jurmntul pe noua Constitutie a
tarii. A doua zi, 1 iulie 1866, Constitutia a fost publicata in M.O. inlocuind Statutul dezvolttor...
elaborat de Cuza in 1864.
25. Principiile i coninutul Constituiei din 1866
Constituia din 1866 a fost prima Constituie ramneasc elaborat de reprezentanii legitimi
ai naiunii romne pe baza principiului obinut in 1864 de ctre Al. Ioan Cuza, acela al
recunoasterii de catre puterile garante a suveranitii interioare a tarii.
Constituia a consacrat nzuinele democratice ale naiunii romne, statund principii extrem
de importante pentru funcionalitatea statului:
- Principiul suveranitii naionale;
- Principiul separaiei puterilor n stat;
- Principiul guvernrii reprezentative;
- Principiul responsabilitii ministeriale;
- Principiul monarhiei ereditare;
- Principiul supremaiei Constituiei fa de alte legi;
n acelasi timp, erau nscrise si garantate toate drepturile i libertile civile proclamate de
Declaraia drepturilor omului i ale ceteanului.
Constituia consacra, pentru prima dat in istoria vietii noastre statale, caracterul indivizibil al
statului romn, care va purta de la aceast dat nainte, numele oficial de Romnia.
Constituia se ntemeia pe principiul separatiei puterilor in stat, in sensul ca puterea legislativa
era exercitata colectiv de catre parlament si de catre domn.
Puterea executiva era asigurata de domn si de guvern, domnul beneficiind de doua privilegii
monarhice: inviolabilitatea si irevocabilitatea. Domnul era irevocabil, in sensul ca puterile lui
erau pe viata si erau ereditare. Domnul era inviolabil in sensul ca nu era raspunzator pentru
actele sale.
Puterea judecatoreasca era independent de puterea executiva si legislativa. In afara de curtile
si tribunalele ordinare, de infiinteaza si curti cu jurati, care judecau crimele, delictele politice si
de presa.

26. Revizuiri ale Constituiei din 1866
Constituia din 1866 a avut cea mai mare durabilitate din cadrul sistemului constitutional
romnesc. Ea a proclamat principiul rigiditatii constitutionale, in sensul ca acest act fundamental
nu putea fi modificat n acors cu formalitatile stabilite. Totusi, ca urmare a evolutiei istorice,
unele articole au suferit modificari:
Prima modificare s-a facut in octombrie 1879, in urma razboiului romno-ruso-turc, in urma
caruia Romaniei i-a fost recunoscuta independenta. Art. 44 al Tratatului de pace de la Berlin
conditiona recunoasterea independentei Romaniei de revizuirea art. 7 din Constitutia din 1866,
care atribuia cetatenia romn numai crestinilor. Astfel, diferentele religioase nu mai constituiau
impedimente la naturalizarea strainilor, care se putea face individual, prin lege.
A doua revizuire constitutionala a avut loc in anul 1884, datorita evolutiei politice, respectiv
transformarea Romaniei in regat. Astfel, erau afectate regimul electoral, prerogativele regelui ca
sef al statului, cele privind intinderea si delimitarea hotarelor tarii, regimul presei si cel al
terenurilor rurale.
A treia revizuire a Constituiei din 1866 a avut loc in iulie 1917, in conditiile in care
Parlamentul, regele si guvernul se aflau in refugiu la Iasi, in urma ocupaiei pariale a rii de
ctre Puterile Centrale. Au fost modificate articole referitoare la votul universal si
mproprietrirea taranilor.

27. Ramuri i instituii de drept privat n perioada 1866-1923
DREPTUL CIVIL.
- Persoanele erau reglementate in Cartea I, dispozitii ce au fost abrogate in timp, facand
obiectul unor legi speciale
- Au fost reglementate actele de stare civila: domiciliul, casatoria, paternitatea, tutela,
minoritatea, majoritatea, emanciparea, interdicia, comisiile judiciare. Intocmirea
actelor de stare civila este data in seama ofiterului de stare civila, casatoria devenind
un act pur civil nemaifiind obligatorie binecuvantarea religioasa;
- Dispozitiile privind bunurile si proprietatea sunt in vigoare si astazi, astfel ca ne vom
referi doar la unele legi speciale, care se refera la diferite forme de proprietati, Codul
civil neindentificndu-le:
Proprietatea industriala este reglementata prin Legea din 1887 cu privire la
incurajarea industriei
Reglementarea marcilor de fabrica si de comert (1879)
Brevetele de intentie (1906)
Prin Legea minelor din 1895 s-a admis separarea proprietatii solului de cea a
subsolului, statul devenind proprietarul bogatiilor miniere;
DREPTUL MUNCII. Nu a existat ca ramur de drept in sistemul dreptului romnesc,
preferndu-se o legislatie in locul unui cod. Astfel, existau o multitudine de legi ce reglementau
materia muncii si a ocrotirii sociale, dincolo de reglementarile din codul civil.
Numeroase masuri legislative au fost adoptate n legatura cu regimul contractului de
munca, pentru impunerea unor masuri privind durata zilei de munca, repausul duminical,
conflictele colective de munca, jurisdictia muncii..

28. Ramuri si institutii de drept public din perioada 1866-1923
DREPTUL CONSTITUTIONAL.Constituia adoptata la 1 iulie 1866 s-a aplicat pana in 1923;
prin continutul si forma sa poate fi considerata prima constitutie democratica, moderna a
Romaniei
DREPTUL ADMINISTRATIV. Sistemul de organe administrative a fost initial organizat pe
baze centralizate, dupa care, in urma evolutiei, sa-si faca loc descentralizarea administrativa.
Pe plan central, activitatea executiva era incredintata domnitorului, exercitata prin guvern si
ministrii. Romania era impartita in judete si comune, in fruntea judetelor aflandu-se prefectul ca
organ executiv si consiliul judetean ca organ deliberativ, iar comunele erau conduse de primar ca
organ executiv si de consiliul loca ca organ deliberativ.
DREPTUL FINANCIAR. Sistemul fiscal capata o organizare noua, devenind o parte constitutiva
a organismului mai larg al finantelor publice. Bugetul statului era actul prin care se prevedeau si
aprobau veniturile si cheltuielile anuale ale statului si serviciilor publice. Anul financiar incepea
la 1 aprilie si se sfrsea la 31 martie anul viitor.
DREPTUL INTERNATIONAL. Un moment esential a fost recunoasterea si proclamarea
independentei de stat. S-au infiintat agentii diplomatice, se sporesc relatiile consulare, se incheie
intelegeri politice secrete.
DREPTUL PENAL. Conform Codului penal de la 1865, s-a adoptat diviziunea tripartida a
infractiunii in crime, delicte si contraventii; s-a acordat atentie intentiei ca element constitutiv
al infractiunii. In legatura cu pedeapsa, se consacra principiul legalitatii pedepsei si al
umanismului acesteia.
DREPTUL PROCESUAL CIVIL. A avut ca izvor principal Codul de procedura civila din 1865
si cuprinde ca principale instituii: competenta absoluta si relativa; actiunea in justitie, facandu-se
distinctie intre dreptul la actiune si dreptul la cerere; in privinta probelor, nu erau admise probe
decat in probleme de fapt. Caile de atatc opozitia, apelul, recursul au fost guvernate de
urmatoarele reguli: nu se putea face uz decat o data de aceeasi cale de atac, nu se admitea
cumularea a doua cai de atac, nu se putea recurge la o cale extraordinara de atac daca nu era
folosita cea ordinara.
DREPTUL PROCESUAL PENAL. Isi are sediul material in Codul de procedura penala de la
1865. Orice infractiune dadea nastere fie la o actiune publica, exercitata de catre functionarii
publici, fie la o actiune privata, exercitata de cel ce a suferit o dauna. Ca subiecti ai procesului
penal sunt stabiliti: judecatorul; cel cazut sub o actiune penala numit in functie de faza procesului
inculpat, prevenit, acuzat, condamnat; ministerul public parchetul; partea civila; partea
civilmente responsabila

29. Elaborarea Constituiei din 1923
Prin sistemul tratatelor de pace de la Paris din 1919-1920 s-a impus adoptarea unei noi
constituii. Practic, toate partidele si fortele politice s-au pronuntat pentru o noua constitutie,
elaborand proiecte proprii si supunandu-le atentiei opiniei publice.
Se remarca patru anteproiecte ce s-au bucurat de o larga mediatizare:
- Anteproiectul PNL, beneficiind de implicarea lui Vintila Bratianu, D.R.Ioaniescu,
Ion I.C. Bratianu (acest anteproiect cu modificari ulterioare stand la baza constitutiei
din 1923);
- Anteproiectul Partidului rnesc, redactat de Constantin Stere;
- Anteproiectul redactat de profesorul de la Universitatea din Cluj, Romul Boil,
reprezentnd punctul de vedere neoficial al partidului al PNR din Transilvania;
- Anteproiectul elaborat de profesorul de la Universitatea din Cernui, Constantin
Berariu;
Venirea la putere la mijlocul lunii ianuarie 1922 a partidului PNL, a asigurat tarii posibilitatea
adoptarii legii fundamentale. Dupa incheierea dezbaterilor asupra proiectului Constituiei, la 26-
27 martie 1923, Camera si Senatul au votat Constituia, fiind promulgata de regele Ferdinand la
28 martie 1923 si publicata in M.O. din 29 martie 1923.
Constituia din 1923 a formulat mai precis principiul suveranitatii nationale, prin declararea
statului romn ca stat naional, unitar i indivizibil, al crui teritoriu este inalienabil si prin
interdictia colonizarii teritoriului national cu populatii straine.
30. Continutul si principiile Constitutiei din 1923
Constituia din 1923 a mentinut principiile esentiale inscrise si in Constituia din 1866,
referitoare la puterile statului. Astfel, era reafirmat principiul democratic al separarii puterilor in
stat (legislativa, executiva, judecatoreasca).
Parlamentul, bicameral, reprezentand natiunea, era institutia primordiala in sistemul politic
interbelic. Adunarea Deputatilor si Senatul exercitau puterea legislativa, avand si drept de control
asupra puterii executive.
Puterea executiva revenea regelui, care o exercita prin intermediul guvernului alcatuit din
ministri (acestia formau Consiliul de Ministri).
Desi atribuiile regelui ramaneau neschimbate comparativ cu 1866, ele erau practic diminuate
prin sporirea rolului Parlamentului, format acum prin vot universal.
Puterea judecatoreasca se exercita prin organele ei, pronunnd hotrri si sentinte in virtutea
legilor existente. Inalta Curte de Casatie si Justitie sobandea atributii mai largi. Astfel, puterea
judecatoreasca putea limita atributiile puterii legislative, avand dreptul sa controleze
constitutionalitatea legilor si sa cenzureze legalitatea actelor elaborate de guvern.
Constituia din 1923 a mentinut drepturile si libertatile democratice stabilite la 1866. A
introdus insa posibilitatea statului de a expropria pentru cauze de utilitate publica, iar bogatiile
subsolului trec in proprietatea statului.

31. Procesul de unificare legislativa dupa 1 decembrie 1918
Ca urmare a realizarii statului national unitar romn, o problema deosebit de important a
fost aceea a unificarii legislative dintre vechea Romnie si provinciile supuse pana atunci unor
legislatii straine.
In privinta metodei de unificare legislativa au fost exprimate si sustinute doua idei contrare:
- Unificarea imediata prin extinderea legislatiei vechiului regat, presupunnd implicit
redactarea imediata a unor noi coduri, solutie preconizata in special de magistrati;
- Mentinerea pluralismului regional pana la codificarea unificatoare pe baze noi, care
sa tina seama de tot ce era superior si valabil in dreptul noilor provincii, precum si de
cuceririle dreptului comparat, solutie preconizata indeosebi de teoreticienii dreptului
si de avocati
In cele din urma, dandu-se prioritate dispozitiilor constitutionale, ideea revizuirii s-a
aplicat in materie penala, iar in celelalte domenii s-a procedat la metoda extinderii, nefiind insa
inlaturata nici metoda elaborarii unor noi acte normative unice, prin care s-au inlaturat
reglementari paralele anterioare.

32. Ramuri si institutii de drept privat in perioada 1923-1938
DREPTUL CIVIL. Codul civil din 1865 a ramas in vigoare si, desi s-a pus problema adoptarii
unui nou cod, acesta nu a fost adoptat. Fata de dispozitiile Codului civil din 1865, in aceasta
perioada intervin noi reglementari. Astfel, in materia proprietatii, care inainte era considerata ca
avand caracter absolut, Constituia din 1923 i legislaia special consacr concepia proprietatii
ca functie sociala, permindu-se astfel exproprierile pentru cauz de utilitate public.
O lege important a fost Legea persoanelor juridice din 6 februarie 1924, privind asociaiile i
fundaiile fara scop lucrativ. De asemenea, noi reglementari au aparut si in domeniul relatiilor de
munca. Dreptul la greva a fost si mai mult restrans prin Legea contractelor colective de munca
din 1929.
DREPTUL COMERCIAL BANCAR. Se caracterizeaza prin aparitia de reglementari privind
unificarea legislatiei inscrierii firmelor comerciale, a marcilor de fabrica si de comert, a
Camerelor de comert si industrie si a titlurilor la purtator. Cea mai importanta lege a fost Legea
pentru ratificarea conventiilor incheiate intre Ministerul Finantelor si Banca Nationala a
Romniei.

33. Ramuri i instituii de drept public in perioada 1923-1938
DREPTUL CONSTITUIONAL. Edificator n aceast materie a fost adoptarea n 1923 a unei
noi constituii impus de realitatea furirii statului naional unitar, de schimbarea raportului de
fore dintre clase, de lupta pentru consacrarea unui sistem mai avansat de drepturi i liberti
ceteneti.
DREPTUL ADMINISTRATIV. n stat au funcionat 4 sisteme de organizare administrativ:
- n vechea Romnie sistemul de avea la baz Legea de organizare local (1864)
- n Transilvania sistemul de organizare a fost cel ungar
- n Bucovina sistemul de organizare austriac
- n Basarabia sistemul de organizare rusesc
DREPTUL FINANCIAR. Aparatul fiscal a fost organizat dupa principiul separrii celor dou
atibuii de baz: constatarea impunerilor i mnuirea lor. n fiecare jude exista cte o
administraie de constatare a impozitelor (sub conducerea administratorilor de constatare) care
avea dou secii ( una pentru constatarea impozitelor directe i alta pentru constatarea
impozitelor indirecte).
DREPTUL INTERNAIONAL. In intreaga perioada interbelica, Romnia a militat intr-un
deplin acord cu tratatele de pace si cu normele imperative ale dreptului international. Pe plan
mondial, n spiritul Pactului Societii Naiunilor (1919), delegatul Romniei Nicolae Titulescu a
fost preedinte a dou sesiuni succesive ale Adunrii (caz unic), iar Romnia a fost aleas ca
membru nepermanent n Consiliul Societii Naiunilor.
DREPTUL PENAL. Ca trasatura s-a conturat amplificarea incriminarilor si inasprirea
pedepselor. Cea mai bogata legislatie completatoate si modificatoare a Codului penal din 1864 a
vizat domeniul denumit ,,al sigurantei statului si al ,,linistii publice.
DREPTUL PROCESUAL CIVIL. Codul de procedura civila din 1865, cu unele modificari din
1925, a ramas in vigoare. Cea mai importanta lege a perioadei a fost Legea privitoare la
modificarea unor dispozitii de procedura civila si comerciala pentru accelerarea judecatilor
inaintea tribunalelor si a curtilor de apel, precum si pentru unificarea competentei judecatorilor,
din 1925.
DREPTUL PROCESUAL PENAL. Si in acest domeniu a ramas in vigoare vechiul Cod de
procedura penala din 1865, prevederile sale fiind extinde pe intreg teritoriul tarii. In 1937 a fost
adoptat un nou Cod de procedura penala, care a intrat in vigoare in 1937.

34. Instaurarea regimului autoritar al lui Carol al II-lea
Potrivit ,,uzantelor constitutionale, in toamna anului 1937, Carol trebuia sa aduca la
guvernare Partidul Naional rnesc. n vederea alegerilor ce urmau a se desfasura, s-au
incheiat o serie de aliante electorale, intre care cea mai celebra a fost pactul de neagresiune
electorala, intre PN si PNL
Rezultatul alegerilor a amplificat criza politica din tara ca urmare a faptului ca nici un partid
nu a obtinut cel putin 40 % din voturi, iar guvernul Ttrescu a cazut. Potrivit practicilor
constituionale, Carol ar fi trebuit sa incredinteze formarea guvernului sefului partidului din
opozitie, cu cel mai mare procent de voturi (Iuliu Maniu, PN). Totusi, regele a incredintat
formarea guvernului Partidului Naional Crestin (PNC), condus de Octavian Goga si A. C. Cuza,
vrand sa demonstreze ca doar vointa lui este cea care conteaza si nu rezultatul alegerilor.
Regele Carol al II-lea a intervenit, destituind guvernul Goga-Cuza si instaurand la 10
februarie 1938 regimul monarhiei autoritare, monarhia devenind principala for n stat. n
aceeasi luna s-a adoptat o noua constituie, iar prin Decretul-Lege din 30 martie 1938 a fost
interzisa activitatea partidelor politice.

35. Constituia de la 1938
La 20 februarie 1938, Carol al II-lea a supus poporului romn o noua Constituie. Inscriind
dintre vechile principii pe acelea ale suveranitatii nationale, ale apararii proprietatii particulare, a
monarhiei ereditare si intr-o masura a regimului reprezentativ, totui, Constituia lui Carol al II-
lea, lasa pe dinafara cele mai multe dintre instituiile democraiei introduse de Carol I si
Ferdinand. Astfel, nu se mai vorbea despre drepturile si libertatile cetatenilor, ci despre
obligatiile lor.
De asemenea, regele pune capat separarii puterilor, atribuindu-si att puterea executiva, ct i
pe cea legislativa, lipsind Adunarea Deputatilor si Senatul se orice atribut semnificativ.
Alte trsturi ale acestei constituii sunt: decretarea primatului datoriilor, centralismul
democratic si autoritar in administratia de stat.
n consecinta, prin trasaturile sale esentiale, Constituia din 1938 seamana mai mult cu
Regulamentele Organice decat cu actele fundamentale din 1848, 1866, 1923.

36. Insttuii i ramuri de drept public din perioada reformatoare a lui Carol II
I. Drept Constitutional.In aceasta prima ramura de drept public vom avea in vedere ca institutii
principale:regele,parlamentul si guvernul.
Regele era capul statului,unic organ de conducere din stat,el exercitand puterea legislativa
prin Reprezentanta Nationala si putea executiva prin guvernul sau,iar hotararile judecatoresti
executandu-se in numele sau.
Parlamentul este de asemenea o institutie deosebit de importanta care si-a mentinut
structura bicamerala:Adunarea Deputatilor si Senat.
II.Dreptul Administrativ.In cadrul guvernul au fost fost create o serie de ministere si
institutii centrale ,altele au fost reorganizate. Astfel a fost infiintat :
Consiliul de Coroana
Ministerul Inzestrarii Armatei
Consiliul Superior Economic(a fost reorganizat)
Ministerul Industriei si Comertului(care a fost transferat in Ministerul Economiei
Nationale)
Prefectura Politiei Capitalei (a fost reoganizata)
Directiunea Generala a Politiei si Sigurantei Statului

Conform legii administrative din 1939 unitatile teritoriale erau:comuna si tinutul conduse de un
primar numit de consiliul comunal.

III.Drept Penal. Codul penal pus in aplicare in 1937 si Codul Justitiei Militare au fost supuse
unor modificari substantiale. Prin decretul si legea care au fost emise in 1938 se largea sfera
incriminarii ,constituind infractiune:
- Infintarea de organizatii politice
- Manisfestarile de strada
- Propovaduirea prin viu grai sau in cris a schimbarii legii de guvernamant a statului
Apogeul legislativ-penal al perioadei il constituie Decretul de lege pentru apararea ordinii
publice ,unice si totalitare a statului roman din 1940.

IV. Dreptul Procesual. Si in aceasta ramura exista aspecte caracteristice .Este pus in aplicare
pricipiul retroactivitatii legii,iar procedura cu larg camp de actiune este procedura flagrantelor
delicte conform caruia judecata era urgenta, rapida si comprimata.

V.Dreptul de Procedura Penala. Din 1937 este modificat si completat in sensul disparitiei din
randul instantelor judecatoresti a crimelor de delapidare de bani publici ,cand valoarea delapidata
depaseste 50000lei
In concluzie desi Constitutia din 1938 pastra formal principiul caruia toate puterile statului
emana de la natiunea romana, prin ansamblul dispozitiilor ei se asigura conducearea autoriatara a
regelui si suprematia executivului.

37. Instituii si ramuri de drept privat din perioada reformatoare a lui Carol II
Dreptul civil
Caracteristica fundamentala in materia proprietatii si dreptului de proprietate este
apararea, consolidarea si dezvoltarea proprietatii individuale. Exproprierea este admisa numai
pentru cauza de utilitate publica si dupa o dreapta si prealabila despagubire.
Referitor la persoane, Constituia din 1938 a prevazut o serie de libertai, dar actele
normative elaborate n-au creat cmpul favorabil exerciiului lor. Desi Constituia proclama c toti
cetatenii romni sunt egali n fata legii, dispozitii legale speciale au contrazis acest enunt.
In aceeasi linie, privitor la materia familiei, se situeaza si decretul pentru oprirea
casatoriei intre romni de sange si evrei. Tot privitor la casatorie, caracteristic acestei perioade
este introducerea intre conditiile de fond a casatoriei, a necesitatii aprobarii sefului administrativ.
In domeniul legislatiei muncii, era caracteristica aceeasi neconcordanta intre constitutie si
legislatia ordinara. Relevant este Decretul-Lege pentru stabilirea regimului muncii in conditii
exceptionale, care a permis ministrului muncii sa aprobe prelungirea zilei si a saptamanii de
lucru, suspendarea repausului duminical si munca de noapte a femeilor, prevaznd totodata i
interzicerea grevei.

38. Regimul politic n Romnia ntre septembrie 1940 ianuarie 1941
Vara anului 1940 a fost una dintre cele mai nefaste perioade din Istoria romnilor. Ocuparea
de ctre Uniunea Sovietic a Basarabiei i a Bucovinei de Nord, cedarea prin Dictatul de la Viena
a nord-vestului Transilvaniei i a Cadrilaterului, au nsemnat practic sfritul Romniei Mari.
Carol al II-lea, la 4 septembrie 1940, ii incredinteaza lui Ion Antonescu mandatul de formare
a unui nou guvern. A doua zi, 5 septembrie 1940) prin decret regal, era abrogata Constituia din
1938, iar corpurile legiuitoare suspendate.
Printr-un alt decret regal, presedintelui Consiliului de Minitri (Ion Antonescu) i se atribuie
puteri depline pentru conducerea statului romn. In dimineata zilei de 6 sept. 1940, Ion
Antonescu ii trimite regelui Carol o scrisoare prin care ii solicita imperativ abdicarea. Dupa
abdicarea regelui, Ion Antonescu, ramas singur la puetrea tarii, emite un decret de lege prin care
se numea Seful Statului Romn si care reglementa succesiunea la tron a lui Mihai I. Dupa doua
zile, alt decret regal sporeste puterile lui Antonescu, reducndu-le treptat pe cele ale monarhului.
In ceea ce priveste sistemul puterii de stat, in urma celor 3 decrete regale, din 5,6,8 sept 1940,
se crea o noua instituie politica, cea de conducator al statului. Refuzul partidelor PNL i PN de
a-l sprijini la guvernare, i-a limitat lui Antonescu optiunile spre formarea guvernului, fiind nevoit
sa-i asocieze la guvernare pe legionari. Astfel, la 14 septembrie 1940, Romnia a fost declarata
stat naional-legionar.
Asadar, regimul politic din Romnia in perioada 14 septembrie 1940 23 ianuarie 1941 a
fost de dictatura legionaro-antonescian, caracterizat prin anularea drepturilor i libertilor
democratice, suprimarea lupttorilor pentru democratie, promovarea terorismului in viata
politica, etc..
Spernd intr-un ajutor al Germaniei, legionarii au declanat ntre 21-23 ianuarie 1941, o
rebeliune pentru preluarea total a puterii in stat. Cu ajutorul armatei, Ion Antonescu a reuit s
nving rebeliunea legionar.

39. Regimul politic din Rimnia in perioada ianuarie 1941 august 1944
Dup reprimarea rebeliunii legionare, la 27 ianuarie s-a constituit un nou guvern, iar la 14
februarie 1941, prin decret regal, statul naional legionar era abrogat. In aceasta perioada,
Romnia s-a aflat sub regimul dictaturii militare a lui Ion Antonescu.
Dei a dispus aproape nelimitat de puterea legislativ, executiv i judecatoreasca, Ion
Antonescu nu a abuzat discreionar de puterile ce-i reveneau. n condiiile absenei statului de
drept, a creat un regim de guvernare bazat pe supremaia legii. Antonescu a mentinut intr-un
regim de dictatura, manifestari ce pastrau anumite conduite democratice ce i-a influentat in sens
pozitiv popularitatea.
n aceeasi directie s-au inscris si cele doua plebiscite organizate in martie si noiembrie 1941,
fixate in momente ce i-au fost favorabile generalului, si anume: dup reprimarea rebeliunii
legionare si rectigarea terenurilor teritoriilor ocupate de sovietici in vara anului 1940.

40. Instituii i ramuri de drept din perioada septembrie 1940 august 1944
DREPTUL CONSTITUIONAL. Prin decret regal, in 5 septembrie 1940 a fost suspendat
Constituia din 1938, a fost dizolvar parlamentul, legiferarea urmnd a se realiza pe cale de
decrete-legi. Astfel, printr-un asemenea act, la 5 septembrie 1940 s-a creat instituia
,,Conductorul statului i dei a fost meninut monarhia, rolul ei n stat a fost ters, ca urmare a
diminurii atribuiilor regelui.
DREPTUL ADMINISTRATIV. n plan central, funcia de Presedinte al Consiliului de Minitri
revenea conductorului statului. Pe plan local, considerndu-se nesatisfacatoare organizarea
local-administrativa din timpul regimului carlist, s-a revenit la organizarea n judee si comune,
fr nsa a se renunta la principiile birocratismului i totalitarismului.
DREPTUL CIVIL. Caracteristic materiei proprietii acestei perioade a fost sprijinirea prin orice
mijloace a marii proprieti. Privind natura persoanelor, caracteristicile au fost conturate de lipsa
constituiei, care intr-o masura mai mare sau mai mic, ar fi prevazut drepturi i libertati
cetaeneti. n privinta familiei, s-au aplicat cu consecven decretele din august 1940 privind
impedimentul cstoriei dintre romni de snge i evrei, adugandu-se de altfel i alte restrictii
conform carora functionarii publici nu se puteau casatori cu persoane de origine etnica straina.
n domeniul relaiilor de munc, prin Decretul-lege pentru regimul muncii pe timp de rzboi, a
fost suspendat dreptul la concediul de odihna, durata zilei de munc a ajuns la 12 ore, iar vrsta
minim pentru admiterea la munc era de 16 ani la baieti si 18 ani la femei, putnd lucra si
noaptea.
DREPTUL COMERCIAL BANCAR. In 1940 se reducea numarul administratorilor si censorilor
din societatile anonime, stipulandu-se ca aceeasi persoana nu putea fi administrator in mai mult
de doua societati. Directorii nu mai puteau fi numiti dintre administratori, iar functionarii publici
nu puteau ocupa astfel de locuri.
DREPTUL PENAL. ncepnd cu toamna anului 1940 au fost incriminate sub denumirea de
,,infractiuni contra ordinei publice ntrunirile adunrile, manifestatiile de orice fel si de oriunde,
instigarea si participarea cu intenie la rebeliunie, posedarea de arme fara autorizatie, indemnarea
la manifestatii.
DREPTUL PROCESUAL CIVIL. Procesul civil si-a urmat cursul consacrat anterior, fiind de
semnalat doar Legea din 1943 privind simplificarea mprelilor juridice, care pune capat
sicanelor ntampinate cu ocazia ieirii din indiviziune.
DREPTUL PROCESUAL PENAL. Are loc o cretere deosebita a rolului instantelor militare, n
condiiile permanentizarii starii de asediu si intrrii Romniei n razboi, fiind create nc din
1941 instane militare speciale. O caracteristica a procesului penal a fost instituirea unor termene
procesuale scurte si reglementarea uneu proceduri rapide si comprimate.




















.