Sunteți pe pagina 1din 119

2

Rezumat

Lucrarea prezint solutiile de nclzirea si prepararea apei calde menajere pentru o cas
pasiv situat n municipiul Bistrita.
Solutia adoptat este utilizarea energiilor neconventionale, pentru nclzire Iolosindu-se o
pomp de cldur aer-ap de 14 kW, pomp care lucreaz n conditii bune perioade ndelungate
la temperaturi de -25C si pentru perioade scurte la temperature de -35C, iar pentru preparerea
apei calde menajere se vor Iolosi 2 panouri solare cu 30 tuburi vidate, acestea avnd aport de
cldur pentru nclzire. Sistemele lucreaz mpreun cu ajutorul unui boiler bivalent tanc n tanc
cu dou serpentine.
Datorit Iaptului ca solutia adoptat nu lucreaz cu temperaturi Ioarte ridicate, s-a optat la
Iolosirea unui sistem de nclzire cu pardoseal radiant pentru parter si radiatoare de joas
temperatur care lucreaz la temperature de 50/40C pentru supraIete n care nclzirea cu
pardosal radiant nu era indicat (datorit mobilierului).















3

Cuprins

PROIECT TEHNIC

Partea I-a PIESE SCRISE


I. MEMORIU TEHNICO-1USTIFICATIV
1. Ipotezele de proiectare-amplasament. Caracteristici Iizico-climatice ale zonei
2. Caracteristici tehnico-Iunctionale ale obiectivului. Structura constructiv
3. Solutii de racordare la utilittile din zon
4. Date tehnice instalatii proiectate
5. Importanta utilizrii surselor de energie regenerabile
6. Utilizarea energiei solare prin intermediul captatoarelor solare

MEMORII TEHNICE PE SPECIALITTI
1. Memoriu tehnic instalatii termice interioare
2. Memoriu tehnic instalatii sanitare

II. BREVIAR DE CALCUL
1. Parametrii exteriori de calcul
2. Determinarea necesarului de cldur pentru nclzire
2.1. Calculul rezistentei termice (R
0
) a elementelor de constructii
2.2. Determinarea necesarului de cldur de calcul pentru nclzirea imobilului
3. Alegerea corpurilor de nclzire
4. Alegerea si dimensionarea sistemelor de nclzire prin parodoseal
5. Calculul hidraulic al conductelor la instalatia de nclzire cu ap cald
6. Alegerea pompelor de circulatie
7. Dimensionarea vasului de expansiune nchis
8. Calculul necesarului de cldur pentru prepararea apei calde menajere
8.1. Consideratii generale
8.2. Determinarea debitului de calcul pentru ap cald menajer
8.3. Calculul necesarului de cldur pentru prepararea apei calde menajere
8.4. Calculul de dimensionare al rezervorului de acumulare pentru prepararea apei
calde menajere
9. Alegerea pompei de cldur si a boilerului
9.1. Pomp de cldura Mitsubishi Electric ZUBADAN A/W 14 kW, 220 V
9.2. Sistem solar presurizat avnd captatori solari cu tuburi vidate
9.2.1. Date climatice pentru dimensionarea supraIetei de captare
9.2.2. Determinarea supraIetei de captare si a numrului de colectori
9.2.3. Captatoarele solare
9.2.4. Dimensionarea sistemului solar
10. Schema Iunctional constructiv a instalatiei de nclzire

4



III. ELEMENTE DE TEHNOLOGIE (CAIETE DE SARCINI)
I. Caiet de sarcini instalatii termice interioare
II. Caiet de sarcini instalatie solar

IV. DOCUMENTATIA ECONOMIC
1. Elaborare antemsurtoare
2. Elaborare deviz analitic pe categorii de lucrri


V. LISTA ACTELOR NORMATIVE NECESARE ELABORRII
PROIECTULUI


VI. ANEXE


Partea a II-a PIESE DESENATE


1. Planuri de arhitectur Plan parter
2. Planuri de arhitectur Plan mansard
3. Planuri de arhitectur Fatade
4. Planuri de arhitectur Sectiune transversal
5. Instalatii termice interioare Plan parter
6. Instalatii termice interioare Plan mansard
7. Instalatii termice interioare Schem izometric
8. Instalatii termice interioare Schema coloanelor
9. Circuitul ap cald de consum Plan parter
10. Circuitul ap cald de consum Plan mansard
11. Circuitul ap cald de consum Schema coloanelor
12. Schema de Iunctionare a instalatiei

BIBLIOGRAFIE











3

I. MEMORIU TEHNIC

1. Ipoteze de proiectare-amplasament. Caracteristici fizico-climatice ale zonei

a) Amplasament.
Terenul cu supraIata de 920 mp este amplasat n Municipiul Bistrita, strada Drumul Cettii Nr. 5
si are urmtoarele vecintti:
NV teren intravilan;
SV societate comercial BIASI COM SRL;
NE locuint uniIamiliar;
SE drum acces.

b) Clima i fenomenele naturale specifice :onei:
-zona de nsorire n care se ncadreaz imobilul: zona II, cu un nivel mediu anual de
insolatie ntre 1250-1350 k Wh/mp an;
- zona climatic n care se ncadreaz imobilul: zona IV, cu o temperatur exterioar de
calculate de t
c
- 21 ;
- zona eolian; zona IV, cu o vitez conventional a vntului de 4 m/s.

2. Caracteristici tehnico-func(ionale ale obiectivului. Structura constructiv

Locuin(a are urmtoarele caracteristici principale:
- tipul constru(iei constructie nou;
- regim de nl(ime: Parter Mansard Pod;
- destina(ia cldirii: locuint uniIamilial;
- clas de importan(: III
- categoria de importan( a cldirii: C n conIormitate cu HGR 766 / 10.12.1977,
Anexa 3;
- gradul de rezisten( la foc al cldirii: II conIorm table 2.1.9 din Normativului P 118
/ 1999.
Dimensiunile constructiei:
L
1
11, 2 m: L
2
12,3 m;
I
1
11,8: I
2
11,1 m;
H 7,5 m.
Regimul tehnic al terenului de amplasament, caracteristici geometrice, conIormarea
investitiei la indicatorii de urbanism aprobati:
Aria terenului A
t
920 m
2
;
Aria construit A
c
135 m
2
;
Aria desIsurat construit A
dc
267 m
2
;
Aria nclzit A

193 m
2


- Geologia:
Analiza geotehnic a terenului mpreun cu caracteristicile constructive ale obiectivului
vor impune adncimile de Iundare conIorm normativelor n vigoare. Din studiile de teren
executate pentru constructiile nvecinate, se presupune c nu vor exista probleme speciale din
punct de vedere al naturii terenului de Iundare:

6

conditii de Iundare teren satisIctor de Iundare;
panta terenului redus.

- Seismicitatea:
- zona seismic conI. Normativului P 100/92 este ,C;

Constructia este structurat astfel:

A. Parter:

-Buctrie (spltor) S
u
23,76 m
2

-Baie (cad, bideu, vas WC, lavoar) S
u
8,25 m
2

-Camer tehnic S
u
12,21 m
2

-Hol S
u
10,08 m
2

-Garaj S
u
25,37 m
2

-Living Room S
u
39,78 m
2

-Vestibul S
u
2,84 m
2

TOTAL SupraIat util Parter: S
u
122,23 m
2

B. Mansard:

-Dormitor matrimonial S
u
23,76 m
2

-Baie (dus, bideu, vas WC, lavoar) S
u
8,25 m
2

-Dormitor S
u
12,21 m
2

-Hol S
u
14,88 m
2

-Dormitor copii S
u
15,3 m
2

-Dormitor oaspeti S
u
19,68 m
2

TOTAL SupraIat util Mansard: S
u
94,08 m
2

Se adaug:
Teras S
u
25,37 m
2

TOTAL GENERAL- SupraIat util: S
u
216,31 m
2

Elemente de constructie. Structur:

1. Perete exterior
- tencuial decorativ exterioar si interioar, tencuiala de ciment si var, izolatie polistiren
expandat, crmid cu goluri verticale

2. Perete interior:
- tencuial interioar, tencuial de ciment si var, crmid cu goluri verticale

3. Placa inferioar a parterului:

7

- gresie sau parchet Iunctie de ncpere, panouri Fermacell, plac cu noduri, izolatie polistiren
extrudat, sap de egalizare, plac beton armat, umplutur de pietris, umplutur de pmnt
4. Planeu peste parter i mansard
- parchet sau gresie Iunctie de ncpere, panouri Fermacell, placa cu noduri, izolatie polistiren
extrudat, sap de egalizare, plac de beton armat, tencuial ciment si var.

5. Ferestrele- Ierestr termopan cu proIil PVC 6 camere cu pereti exteriori de 3 mm.

6. Uile- us termopan cu proIil PVC 6 camere cu pereti exteriori de 3 mm.


3. Solu(ii de racordare la utilit(ile din zon.

Alimentarea cu ap rece
Alimentarea cu ap rece se va Iace de la reteaua edilitar de distributie cu ap a orasului.
Bransamentul se va Iace prin intermediul unui cmin cu apometru.
Distributia interioar va Ii clasic urmnd traseul coloanei menajere pe Iiecare grup
sanitar, cu ramiIicatii la obiectele sanitare din dotare.

Canalizarea exterioar
Pentru apele uzate menajere, provenite de la punctele de consum se va realiza o retea
exterioar de canalizare din tuburi PVC cu diametrul 110, cu deversare n Iosa septic-
vindajabil.


Alimentarea cu energie electric
Alimentarea cu energie electric a imobilului se Iace de la reteaua electric de 220 V- 50
Hz a localittii pn la tabloul de msur si protectie.
Din BMP print-o coloan monoIazic se alimenteaz tabloul electric amplasat la parter.
Tabloul electric este pe schelet din material plastic tip Legrand.

Iluminatul electric
Este asigurat de corpuri de iluminat Iluorescente si aplice montate la plaIonul camerelor si
pe pereti. Circuitele de iluminat sunt realizate cu conductor din cupru Fx protejati n tuburi Ipy
sau IPEy, n Iunctie de locul lor de montaj. Comanda iluminatului se Iace prin intermediul
ntreruptoarelor si comutatoarelor.

Instala(ii pentru circuite de prize
Obiectivul este prevzut cu circuite monoIazice de prize. Prizele de tip cu contact de nul
de protectie montate ngropat. Circuitele de prize vor avea protectie diIerentiat. Conductorii
Iolositi sunt din cupru tip Fz protejati n tuburi Ipy sau IPEy, montati ngropat.


Instala(ii de protec(ie. Instala(ii de legare la pmnt
Toate constructiile metalice, echipamentele, conductele si carcasele utilajelor electrice
care vor Ii puse sub tensiune datorit unui deIect de izolatie vor Ii legate la pmnt. Priza de

8

pmnt se va executa cu electrozi din teav zincat cu d 2 si 3 m lungime Iiecare. Valoarea
rezistentei de dispersie a prizei de pmnt va Ii sub 4 ohm. Dac la veriIicare se constat c
valoarea este depsit, se va completa prize de pmnt cu electrozi si platband pn la obtinerea
valorii prescrise.

Alimentarea cu ap cald
Apa cald menajer este produs cu ajutorul unui sistem solar local compus din 2 panouri
cu tuburi vidate si acumulator de 300 l. Sistemul este de tip presurizat.
Reteaua interioar de ap este similar celei de ap rece cu mici modiIicri (vasele closet).
Pe distributia interioar se vor monta armturi de nchidere pentru a putea separa Iiecare
consumator n caz de avarie.

Canalizarea interioar
Coloana de canalizare interioar se va monta aparent sau mascat, n Iunctie de arhitectura
interioar, urmnd simetria pe vertical a grupurilor sanitare. Apele uzate vor Ii dirijate la reteaua
edilitar de canalizare.
Pentru colectarea apelor accidental menajere, Iiecare grup sanitar va Ii prevzut cu un
siIon de pardoseal 50, racordat la coloana aIerent.
Toate coloanele se vor racorda la o retea de canalizare la parterul cldirii si traseul
continund cu panta de 3 spre cminul de colectare exterior.

4. Date tehnice de proiectare

Instala(ii de nclzire
Dimensionarea instalatiei de nclzire s-a realizat n conIormitate cu STAS 1907,
considerndu-se temperatur exterioar de calcul pentru zona IV de -21 . Caracteristicile
geometrice ale cldirii au Iost Iurnizate de ctre arhitect, iar caracteristicile higrotermice ale
elemenetelor constructive sunt prezente n 'Breviarul de calcul.
AstIel s-a adoptat o variant de nclzire Iolosind pardoseli radiante, radiatoare de joas
temperatur si o surs termic neconvetional (pomp de cldur).
Sistemul adoptat este compus dintr-o pomp de cldura aer-ap si o instalatie solar de
producere a apei calde menajere avnd aport la nclzire.
Din analiza celor dou sisteme prezentate mai sus concluzionm necesitatea adoptrii
unui sistem perIormant, economic, dar si cu o amortizare de scurt durat a investitiei. ReIeritor
la sursa de preparare a agentului termic s-a optat pentru o solutie Iiabil, automatizat si cu un
consum redus de energie electric. AstIel s-a ales o pomp de cldura Mitsubishi Electric
ZUBADAN A/W 14 KW, schema de principiu nsotit de calculele aIerente Iiind prezentate n
,Breviarul de calcul.
Pentru producerea apei calde menajere s-a ales un sistem solar Westech-Solar Germania,
compus din dou panouri solare cu tuburi vidate si un acumulator de 300 l. Prin alegerea acestei
solutii sistemul oIer aport de cldur de 20 pentru nclzire, realizndu-se o economisire de
energie electric.
Pardoseala radiant a Iost dimensionat Iunctie de supraIata pardoselii si Iluxul termic al
ncperii conIorm NP-031/1999 si nclzire n pardoseal Wirsbo Manual de baz.
Radiatoarele de joas temperatur au Iost dispuse n ncperile unde eIicienta nczirii prin
pardoseal era sczut, datorit mobilierului care mpiedica transmisia cldurii si alese din
catalogul productorului PURMO.

9

Pentru distributia interioar s-a Iolosit teav de tip Wirsbo pentru pardoseala radiant si
teava de cupru pentru radiatoarele de joas temperatur.

Instala(ii sanitare

Nr.
Crt.
Utilaje, echipamente si obiecte sanitare UM Cantitate
Aparate sanitare
1 Spltoare buc 1
2 Lavoare buc 2
3 Cad baie buc 1
4 Cad dus buc 1
Armturi distributie ap
0
robinet amestector cu monocomand cartu ceramic, cromat,
calitatea I, pentru lavoar
buc 2
1
robinet amestector cu monocomand cartu ceramic, cromat,
calitatea I, pentru spltor
buc 1
2
robinet amestector monoactionare, termostat, cu cartu ceramic
i termostate pentru cada de baie i cada de du
buc

2

3
robinet amestector cu monocomand cartu ceramic, cromat,
calitatea I, pentru bideu
buc 2
Armturi de scurgere
0 SiIoane pardoseal buc 2
1
SiIon din prolipropilen alb pentru montarea pe perete, cu scurgere
vertical pt. lavoar
buc 2
2
SiIon din prolipropilen alb pentru montarea pe perete cu scurgere
vertical pentru chiuvet
buc 3
3 Garnitur scurgere cad dus buc 1
4 Garnitur scurgere cad baie buc 1
5
SiIon din prolipropilen alb pentru montarea pe perete cu scurgere
vertical pentru bideu
buc 2

5. Importan(a utilizrii surselor de energie regenerabile

Utilizarea resurselor regenerabile de energie va reduce dependenta de resursele de
combustibil Iosili (petrol, gazele naturale si crbune) si va ajuta la reducerea costurilor energiei la
consumatori, n conditiile n care, n prezent, consumul de energie pe unitatea de produs n
Romnia este ridicat n comparatie cu trile din Uniunea European.
n contextul actual, caracterizat de cre terea alarmant a polurii cauzate de producerea
energiei din arderea combustibililor Iosili, devine din ce n ce mai important reducerea
dependen ei de ace ti combustibili.
Sursele de energie regenerabil sunt abundente, larg rspndite, nepoluante si disponibile
local. Ele provin direct sau indirect de la soare si cuprind lumina, cldura si vntul. Pot Ii Iolosite
pentru producerea direct a cldurii Ir nici un proces de conversie sau pot Ii convertite n
electricitate.


10

Avantajele utilizrii energiei regeneratiave:

Este gratuit;
Este inepuizabil si nepoluant (anual se evit degajarea unei cantitti de CO2 n natur,
echivalent cu emisia de gaze a unui autovehicul care a parcurs mai mult de 10,000 km);
Nu este inIluentat de oscilatiile/cresterile de pret ale altor combustibili;
Reducerea consumului de energie perioada de var cu 90 - 100, iar pe ntreg anul cu
60;
Timp de amortizare a investitiei n maxim 4 5 ani, tinnd cont de evolutia pretului
gazului metan pn n prezent;
Se investette o singur dat ntr-un sistem cu Iunctionare ndelungat;
Fiecare m
2
de colector solar economiseste aproximativ 750 m
3
de gaz/an;
Siguranta sportit n exploatare.


Sisteme de nclzire cu energie regenerabil
Avnd n vedere necesarul de energie termic extrem de redus, datorat pierderilor
perimetrale minime si Iaptului c se recupereaz cldura aerului evacuat, n sistemul de ventilare,
pentru casele pasive energetic, la Iel ca ca si n cazul celor cu consum energetic redus dealtIel,
este posibil utilizarea eIicient a surselor regenerabile de energie, cum sunt biomasa solid (de
ex. peleti) sau pompele de cldur. Ambele solutii pot Ii utilizate n combinatie cu energia solar.
n Iigura alturat este prezentat un sistem de utilizare combinat a energiei biomasei
solide si a energiei
solare.













11

n Iigura urmtoare este prezentat un sistem de nclzire tipic pentru casele pasive, care
include ventilare cu recuperarea cldurii, o pomp de cldur si panouri solare.


Toate sistemele de nclzire si preparare a apei calde menajere cu ajutorul surselor
regenerabile de energie, sunt caracterizate prin valori mai reduse ale temperaturii agentului termic
si prin diIerente de temperatur mult mai mici dect n cazul sistemelor clasice. n continuare
sunt prezentate dou exemple tipice, care permit ntelegerea usoar a diIerentelor de regim termic
dintre sistemele clasice si cele Iunctionnd cu energii regenerabile:
n locul sistemelor clasice de nclzire cu radiatoare, n care regimul termic al agentului
de nclzire este de cca. 70.80C pe tur si cca 50.60C pe retur, la utilizarea energiilor
regenerabile, se preIer adesea nclzirea prin pardoseal sau radiatoare de joas temperatur,
caracterizat de regimuri termice cu cca. 35.45C pe tur si 30.40C pe retur;
La instalatia de preparea a apei calde menajere, diIerenta este putin sesizabil, aceasta
utiliznd aproximativ aceleati temperaturi.















Utilizarea energiei solare prin
6. Captatoare solare cu tuburi vidate

Principiul de Iunctionare al acestor tipuri de capta

Schimbtorul de cldur
introduse un numr de 18 sau 24 teci sudate printre care circula antigelul (agentul termic) sub
presiune. Tot ansamblul este izolat si nchis ntr
aluminiu. Tuburile se introduc n decuprile cilin
tevii de cupru ptrunznd n teaca colectorului astIel nc
bun. Rigidizarea tubului pe pozit
pe latura inIerioar a cadrului

12
Utilizarea energiei solare prin intermediul captatoarelor solare
cu tuburi vidate
ionare al acestor tipuri de captatori, este prezentat n Iigura urmtoare:

torul de cldur (colectorul) este constituit dintr-o teav de cupru n care sunt
r de 18 sau 24 teci sudate printre care circula antigelul (agentul termic) sub
une. Tot ansamblul este izolat si nchis ntr-o carcas exterioar din tabl de
Tuburile se introduc n decuprile cilindrice practicate n carcas, bulbul superior al
tevii de cupru ptrunznd n teaca colectorului astIel nct sa se asigure un contact termic c
un. Rigidizarea tubului pe pozitia de Iunctionare se Iace prin Iixarea acestuia cu brid


Cele dou capete ale tevii colect
ntr-un circuit hidraulic nchis prin care, cu o pomp
de circulatie, cldura este transIerat
(ex: boiler, schimbtor de cldur
rezervor de acumulare).
Varianta de utilizare recomandat
boiler bivalent, pomp de circulatie si panou
electronic de comand (regulator electronic dedicat).
Montajul panoului solar se Iace pe un cadru
metalic dreptunghiular, sistemul de Iixare la locul de
montaj cznd n sarcina instalatorului
(proiectantului). Se pot monta direct pe acoperisuri
nclinate sau, cu un suport adecvat, pe supraIete
orizontale sau pe Iatada cldirilor.
Acest tip de panou solar se utili
solare complexe pentru ap cald tot timpul anului si
pentru aport la nclzirea locuintelor toamna, iarna si
primavara.
intermediul captatoarelor solare
ri, este prezentat n Iigura urmtoare:

cupru n care sunt
r de 18 sau 24 teci sudate printre care circula antigelul (agentul termic) sub
o carcas exterioar din tabl de
drice practicate n carcas, bulbul superior al
se asigure un contact termic ct mai
ionare se Iace prin Iixarea acestuia cu bride metalice,
evii colectorului sunt cuplate
un circuit hidraulic nchis prin care, cu o pomp
de circulatie, cldura este transIerat n preparator
sau un simplu
arianta de utilizare recomandat este cea cu
ler bivalent, pomp de circulatie si panou
(regulator electronic dedicat).
Montajul panoului solar se Iace pe un cadru
de Iixare la locul de
n sarcina instalatorului
Se pot monta direct pe acoperisuri
u un suport adecvat, pe supraIete

tip de panou solar se utilizeaz la sistemele
solare complexe pentru ap cald tot timpul anului si
elor toamna, iarna si

13

n Iigura urmtoare, este prezentat o constructie de colector solar cu tuburi vidate, n care
circulatia agentului termic este realizat printr-un schimbtor de cldur coaxial din cupru, n
contact cu o supraIata metalic absorbant.

Colector cu tuburi vidate si schimbtor de cldur coaxial

Aceast constructie, combin avantajele tuburilor vidate, care asigur pierderi minime de
cldur n mediul ambiant (chiar la diIerente mari de temperatur ntre acesta si apa din tuburi),
cu avantajele circulatiei agentului termic prin elemente metalice.

Sistem Ilexibil de racordare a tuburilor vidate la conductele de ap cald si rece

n Iigurile de mai jos sunt prezentate schema, respectiv constructia unui colector cu
tuburi vidate, care n plus, permite nlocuirea individual a unor tuburi, n cazul spargerii
accidentale a acestora.

14


Schema unui colector cu tuburi vidate, interschimbabile

Colector cu tuburi vidate, interschimbabile

Avantajul acestor tipuri de colectoare cu tuburi vidate, este acela c n cazul spargerii
accidentale a unui tub, agentul termic din instalatie nu se pierde, Ienomen care ar genera mari
neplceri, datorit volumului relativ mare de agent termic care ar putea produce pagube, mai ales
dac ar intra n contact cu elementele constructive ale imobilului pe care l deserveste.

Captatorii solari cu tuburi vidate cu transIorm razele soarelui n cldur. Lichidul prin
intermediul creia se transIer cldura este antigel.


Necesitatea implementarii sistemului solar de preparare a apei calde si
aportului la incalzire:

Pentru a rspunde necesittiilor de asigurare a apei calde menajere cu costuri reduse si
reducerea emisiilor de noxe s-a considerat c este oportun nlocuirea sistemului actual de
ncalzire cu un sistem ce utilizeaz energie solar.

13

Aplicarea deciziei de completare cu un sistem de preparare ACM bazat pe energie solar
este oportun si va contribui la:
Reducerea consumului de resurse naturale, respectiv reducerea consumurilor de
energie electrica etc.;
Reducerea emisiilor de noxe;
Imbunatatirea calitatii aerului si a solului;
Implementarea politicilor de mediu armonizate cu politicile europene;

Utilizarea sistemului de
nclzire pe baz de energie solar
se adapteaz zonei n care este
amplasat localitatea Suceava.
ConIorm hrtii de insolatie
ntocmit pentru tara noastr de
Institutul de Cercetri si
Modernizri Energetice, orasul
Bistrita se ncadreaz n intervalul
1050 950 kWh /m
2
*an.

n urma inIormatiilor
introduse n programele de calcul
pentru un consum zilnic de ap de
300 litri, detaliat n breviarul de
calcul sunt necesare a Ii Iolosite 2 panouri solare cu tuburi vidate pentru a avea o eIicient
optim, avnd ti avantajul acoperirii necesarului energetic pe ntreg anul calendaristic.
Principiul de Iunctionare const n captarea energieri solare cu ajutorul panourilor si
acumularea ei prin intermediul rezervorului de 300 litri. ntreg sistemul este guvernat de o unitate
de comand si control dotat cu 4 senzori de temperatur ce controleaz circulatia agentului
termic. AstIel cnd temperatura agentului termic a ajuns la valoarea stabilit este oprit
Iunctionarea
pompelor. O
reglare optim a
parametrilor duce
la o automatizare
eIicient, si la un
randament ridicat.











16

Importan(a acumulrii energiei termice
n cazul utilizrii surselor regenerabile de energie pentru nclzire sau prepararea apei
calde menajere, o atentie deosebit este acordat acumulrii energiei termice.
Avnd n vedere preturile ridicate ale echipamentelor de conversie a energiilor
regenerabile n energie termic, se evit producerea cldurii si mai ales a apei calde n regim
'instant, deoarece acest regim solicit sarcini termice ridicate, iar costurile echipamentelor
necesare ar Ii de asemenea ridicate.
O alternativ eIicient este reprezentat de utilizarea unor boilere n care apa cald s Iie
preparat n regim cvasi-permanent. La sIrsitul perioadelor de vrI de consum, adic dimineata
si seara, se va reduce temperatura apei din boilere, iar n restul timpului, cnd consumul este
Ioarte redus, echipamentele de nclzire utiliznd energii regenerabile, vor ridica din nou
temperatura apei. Pentru ca sistemul de acumulare a apei calde s Iac Iat n perioadele de vrI
de consum, volumul boilerelor trebuie dimensionat corect, n Iunctie de consumurile estimate. Un
sistem de preparare a apei calde menajere ntr-un boiler, este prezentat n Iigura urmtoare.

Este posibil utilizarea sistemelor de acumulare a energiei termice si pentru utilizarea
acesteia n sistemul de nclzire. AstIel de solutii permit acumularea energiei termice solare ziua,
pentru ca aceasta s Iie utilzat la nclzire, noaptea. Exist astIel de sisteme extrem de
perIormante, cu acumulare sezonier a cldurii, ca cel din Iigura urmtoare.


17

Cldura provenit din energia solar, este acumulat vara n rezervorul de stocare avnd
capacitatea de 87m
3
, pentru a Ii utilizat iarna.
Cldirea este o constructie pasiv energetic, reprezint sediul unei companii din
Germania si a Iost realizat n anul 1998, pe o supraIat de 2180m
2
. Sarcina termic necesar
pentru nclzirea cldirii pe timp de iarn, n plus Iat de sistemul de nclzire cu energie solar
stocat sezonier, este de numai 12kW. (Pentru comparatie, sarcina termic a unei centrale termice
murale de apartament este de 24kW).































18

MEMORII TEHNICE PE
SPECIALITTI

1. Memoriu tehnic instalatii termice interioare


DATE PRIVIND INSTALATIILE TERMICE

Proiectul s.a ntocmit n conIormitate cu prevederile SR 1907/1,2 si STAS 6472/3.
Calculul pierderilor de cldur s-a eIectuat conIorm SR 1907/1-1997, n urmtoarele
conditii:
a) temperatura exterioar - Te -21;
b) zona climatic - a IV-a;
c) temperatura interioar - conform STAS SR 1907/2- 1997;
d) viteza vntului - 4 m/s;
e) zona eolian - a IV-a.

n conIormitate cu prescriptiile tehnice n vigoare se consider temperatura exterioar de
calcul - 21 precum si temperatura interioar:
22 - grupuri sanitare;
20 - living room, dormitoare;
+18 - hol, casa scrii, buctarie;
16 - vestibul

Rezistenta la transIer termic s-a determinat n Iuctie de caracteristicile termotehnice ale
elementelor de constructie.
Instalatia de nclzire pentru spatiile proiectate s-a realizat cu plansele din partea scris a
documentatiei, dimensionarea realizndu-se pentru agentul termic ap cald tur/retur 50/40,
iar pentru nclzirea prin pardoseal 45- 30.
Cldirea care Iace obiectul prezentului proiect este echipat cu o pomp de cldur aer-
ap de 14kW si cu panouri solare cu tuburi vidate. La dimensionarea instalatiei de nclzire s-au
Iolosit teav Wirsbo-pex pentru pardoseala nclzitoare de la parter, respective teav de cupru
pentru racordurile de la distribuitoare la boiler si pentru instalatia termic de la mansard Iapt
datorat mobilierul care reduce eIicienta pardoselii nclzitoare.

Coloanele se vor se vor executa perIect vertical si paralele ntre ele, Iixndu-se pe perete
prin brtri. La trecerea prin plansee sau pereti conductele aparente se monteaz n tuburi de
protectie. Spatiul dintre tuburile de protectie si conducte va Ii umplut cu materiale izolante
termic, necombustibile (vat mineral tip P sau I, sau produse din azbest). Toate materialele
Iolosite, Iitinguri, teav, corpuri de nclzire vor avea agrement tehnic n conIormitate cu normele
romnesti si europene.

La captul Iiecrei coloane de nczire, pe tur, se vor monta purjoare automate. Totodat
aerisirea instalatiei de nclzire se poate Iace si prin aerisitoarele manual montate pe Iiecare
radiator n parte, iar pentru instalatia de nclzire prin pardoseal, aerisitoarele se aIl pe Iiecare
distribuitor colector.

19

Pentru realizarea asigurrii instalatiei, a pompei de cldur si a panourilor solare
mpotriva cresterii presiunii si temperaturii peste limitele admise se va realiza cu ajutorul unui
vas de expansiune nchis avnd V 24 litri. Msurile de sigurant au scop de a asigura
permanent, concomitent si sigur urmtoarele Iunctiuni:
-preluarea variatiilor volumului de ap din instalatie determinate de variatiile normale de
temperatur;
-evacuarea excedentului de ap sau a vaporilor produsi accidental, ca urmare a deteriorrii
echipamentelor care asigur limitarea temperaturii agentului termic sau ca urmare a unei erori sau
neglijente n exploatare;
-asigurarea unei mici rezerve de ap care s compenseze pierderile de ap inevitabile ale
instalatiei;
-mentinerea nivelului apei, n instalatie, la o cot care s asigure umplerea elementelor
acesteia att n regim static ct si dinamic;
-asigurarea unei presiuni de regim astIel nct s nu depseasc presiunea admis n
instalatia inIerioar, de 2 bar
S-au prevzut aparate de msur si control (manometre si termometre) pe:
-conducta de ducere de la pomp;
-ramurile de distributie a agentului termic la consumatori;
-pompa de cldur;
-centrala termic;
-boiler.
Pe conductele de nclzire tur de la pompa de cldur la boiler se vor monta robineti de
trecere si clapete unisons, iar pe cele de retur se vor monta robineti de trecere, clapete unisens si
Iiltre de impuritti.

Instalatiile de nclzire se vor supune urmtoarelor probe:
-proba la rece;
-proba la cald;
Pentru executarea probei la rece, se va asigura deschiderea complet a tuturor armturilor
de nchidere si reglaj, nchiderea conductelor de legtur la vasul de expansiune deschis, reglarea
armturilor de siguranta de la cazane si de la vasul de expansiune nchis n concordanta cu
presiunea de prob, veriIicarea punctelor de racordare a instalatiei la conducta de ap potabil si
la pompa de presiune.
Presiunea de proba se determin n Iunctie de presiunea maxim de regim si de modul de
executie al instalatiei, astIel:
- 1.5 presiunea maxima de regim, dar nu mai mic de 5 bar, la instalatiile montate aparent
si la cele mascate sub Iinisaje uzuale;
- dublul presiunii de regim, dar nu mai mic de 5 bar, la instalatiile ce au prti care se
mascheaz sub Iinisaje deosebite;
- presiunea prevazut n caietul de sarcini pentru prti din instalatii care se nglobeaz n
elemente de constructie (serpentine sau conducte n pereti, plaIoane sau pardoseli, realizate
numai cu tevi trase);
- la presiunile prescrise de instructiunile tehnice ISCIR, pentru prtile de instalatii care
sunt supuse prevederilor acestor prescriptii.

20

VeriIicarea comportrii instalatiei la proba la rece poate Ii inceput imediat dup punerea
ei sub presiune, prin controlul rezistentei si etanseittii tuturor mbinrilor.
La imbinrile sudate controlul se Iace prin ciocnire, iar la restul mbinrilor prin
examinarea cu ochiul liber.
Msurarea presiunii de prob se ncepe dupa cel putin 3 ore de la punerea instalatiei sub
presiune si se Iace cu manometru nregistrator sau cu manometru indicator cu clasa de precizie
1,6, prin citiri la intervale de 10 minute, timp de 3 ore.
Rezultatele probei la rece se consider corespunzatoare dac, pe toat durata probei,
manometrul nu a indicat variatii de presiune si dac n instalatie nu se constat Iisuri, crpturi
sau scurgeri de ap la mbinri si presgarnituri.
n cazul constatrii unor scderi de presiune sau a deIectiunilor enumerate mai sus, se
procedeaz la remedierea acestora si se repet proba; rezultatele se nscriu n procesul verbal al
instalatiei.
Dup executarea probei, golirea instalatiei de ap este obligatorie.
Proba la cald are drept scop veriIicarea etanseittii, a modului de comportare a
elementelor instalatiei la dilatare si contractare, a circulatiei agentului termic. Proba la cald se
execut la toate instalatiile de nclzire indiIerent de agentul termic utilizat, pe ntreaga instalatie
sau pe prti de instalatie care pot Iunctiona separat.
Proba la cald se eIectueaz naintea Iinisrii (vopsirii, izolrii), mascrii sau nchiderii
elementelor instalatiilor n canale nevizitabile sau n santuri, n pereti sau plansee, cu exceptia
elementelor nglobate n elementele de constructie (serpentine sau conducte n pereti, plaIoane
sau pardoseli), dar numai dup nchiderea complet a cladirii si dup eIectuarea probei la rece.
Pentru eIectuarea probei la cald, instalatiile interioare se alimenteaz, de preIerint, cu
agent termic de la sursa deIinitiv; n cazul n care aceasta nu a Iost pus n Iunctiune,
alimentarea se poate Iace de la o surs provizorie.
Sursa de cldur va asigura debitul, presiunea si temperatura agentului termic potrivit
prevederilor proiectului instalatiei. Calitatea apei va corespunde prevederilor proiectului sau
prescriptiilor tehnice speciIice unor elemente din instalatie cu cerinte speciale privind apa de
alimentare (de ex.: ap dedurizat, ap tratat cu inhibitori, n cazul instalatiilor cu radiatoare din
otel etc.).
Odata cu proba la cald se eIectueaz si reglajul instalatiei. Robinetele cu dublu reglaj de la
corpurile de nclzire se pozitioneaz la treptele de reglaj primar (prereglare) prevzute n proiect,
reglajul secundar Iiind deschis la maximum.
Se controleaz debitul agentului termic pe conducta de racordare a instalatiei la reteaua
exterioar, cu ajutorul dispozitivelor prevzute n acest scop n proiect (contoare de cldur,
debitmetre, diaIragme etc.), eIectundu-se reglajul corespunztor.
Proba la cald comporta dou Iaze:
In Iaza I-a, dupa ce apa a atins n instalatie nivelul corect, se ridic temperatura ei la 50C
si se mentine aceast temperatur n limitele unei variatii de 5C. Dac instalatia este cu
circulatie prin pompe, acestea se vor pune in Iunctiune.
Dupa 2 ore de Iunctionare se Iace un control atent la toate corpurile de inclzire,
constatnd cu mna sau cu un termometru de contact gradul de nclzire (temperatura) la partea
superioar si la partea inIerioar a corpului de nclzire. Nu se admit diIerente mai mari de 5C
ntre corpurile de inclzire.

21

Acelasi control se eIectueaz si la conducte (n special la coloane). Lipsa de uniIormitate
a nclzirii se corecteaz prin robinetele de reglaj.
La instalatiile cu pompe de circulatie se controleaz, cu ajutorul a dou manometre
montate, unul pe racordul de intrare, cellalt pe racordul de iesire al pompei, dac aceasta
dezvolt presiunea necesara.
La instalatiile cu vase de expansiune nchise se veriIica, de asemenea, dac presiunile
date de pompe nu depsesc presiunile admisibile pentru Iunctionare.
In Iaza a II-a, se ridic temperatura agentului termic la valoarea nominal (n limitele a
+5C) si se veriIic dac nu apar pierderi de ap la mbinri, corpuri de nclzire si armturi.
Se controleaz dac dilatarile se produc n sensul prevzut n proiect, dac ele sunt
preluate n bune conditii, astIel inct s nu apar neetanseitti, iar punctele Iixe sa nu suIere
deplasri.
Se veriIica dac se Iace o bun dezaerisire a instalatiei.
n timpul Iunctionrii se urmareste cum lucreaz pompele, motoarele electrice, cuplajele
dintre ele si cum se comport armturile.
La rcirea instalatiei se examineaz din nou toata instalatia spre a se controla
etanseitatea.
Dup terminarea acestei examinri si dup rcirea instalatiei la temperatura ambianta, se
procedeaz la o nou nclzire, urmat de un control identic cu cel descris mai sus.
Dac nici la a doua nclzire instalatia nu prezint neetanseitti sau nclziri neuniIorme si
Iunctioneaz n conditii normale, proba se consider corespunzatoare.
Dupa eIectuarea probelor, instalatia se goleste dac - pn la intrarea in Iunctionare -
exist pericolul de inghet.



2. Memoriu tehnic instalatii sanitare interioare

Descrierea lucrrii

Grupurile sanitare si buctriile au Iost dotate cu aparate si armturi sanitare conIorme cu
prevederile SR 1907 si normativului I9.
Pentru prezentul proiect s-a adoptat o instalatie interioar de alimentare cu ap rece cu
distributie mixt la parter cu conducte montate, ngropat n pereti. Conducta de distributie ap
rece asigur alimentarea coloanei de ap rece prevzute, aceasta avnd posibilitatea de a Ii izolat
prin intermediul robinetilor de trecere avnd Dn 3/4, amplasati la baza acestora.
Aceast solutie s-a adoptat tinnd seama de destinatia si caracteristicile constructiei.
Alimentarea cu ap rece, precum si instalatia interioar de canalizare menajer se realizeaz n
Iunctie de planurile de instalatii anexate. Amplasarea si gruparea punctelor de consum al apei s-a
realizat astIel nct s Iie asigurate accesul si Iolosirea lor usoar.
Instalatiile interioare de alimentare cu ap rece si ap cald au Iost dimensionate, conIorm
STAS 1478/90, pe baza debitelor de calcul stabilite n Iunctie de numrul si Ielul armturilor
existente n camerele de baie si buctrie.
Traseele instalatiei interioare de ap si canalizare au Iost alese astIel nct s se asigure
lungimi minime de conducte si posibilitti de autocompensare. Totodat s-a avut n vedere
coordonarea tuturor instalatiilor astIel nct s se asigure accesul nestingherit al persoanelor n
caz de exploatare si de avarii si demontarea lor usoar n vederea reparatiilor

22

Conductele instalatiei sanitare interioare se vor executa din teav de polipropilen
rezistent la presiunea de regim de 6 bar si la temperaturi uzuale ale apei reci (10 ...15) si ale
apei calde de consum (45.6u ).

Varianta acceptat
La prepararea apei calde menajere se va Iolosi un boiler bivalent cu dou serpentine,
alimentate cu agent termic de la pompa de cldur si panouri solare (n special pentru perioada de
var).
Pentru a reduce consumul de combustibil si energie electric s-a implementat un sistem
solar pentru a prepara apa cald menajer, compus din dou panouri solare si un acumulator de
300 litri. Captatorii solari sunt cu tuburi vidate, avnd o supraIat total de captare de 10 m
2
.
Acumulatorul are si Iunctia de schimbtor de cldur, avnd n componenta sa dou
serpentine ce strbate ntreg volumul de ap si au rolul de producere a apei calde menajere.
Captatoarele solare vor Ii montate pe structura acoperisului, avnd orientarea spre sud si o
nclinare de 48 pentru a avea si aport la nclzire pe perioada sezonului rece.
n caz de avarie alimentarea cu ap rece, ap cald ctre Iiecare grup sanitar, precum si
ctre Iiecare spltor amplasat n buctrii se poate ntrerupe de la robinetii de trecere Dn1/2,
Dn3/4 si cu piulit olandez prevzuti pe conductele de legtur.
Din punct de vedre al canalizrii menajere aceasta va Ii executat din teava de
polipropilen pentru canalizare. Conductele de canalizare din PP se vor mbina numai prin
muIare, prin piese Iasonate la care etansarea este asigurat de o garnitur de cauciuc.
Coloanele de canalizare menajer se vor executa din polipropilen PP110 si vor prelua
apele uzate menajere rezultate din consumul casnic. Se va da prioritate amplasrii coloanelor de
canalizare, deoarece legturile dintre obiectele sanitare si coloane se vor realiza cu piese de
dimensiuni mari, limitate cu tipuri constructive.
Se vor prevedea tuburi cu pies de curtire la schimbrile de directie, ramiIicatii greu
accesibile pentru curtire, precum si traseele liniare lungi, la distantele urmtoare:
Diametrul nominal
(Dn) |mm|
Distanta ntre piesele de curatire, ape
conventional curate
Distanta ntre piesele de
curtire, ape uzate menajere
50-70 15 6
100 20 12
Pe coloanele de scurgere se vor prevedea tuburi cu pies de curtire la baza coloanei si
deasupra ultimei ramiIicatii, dacs nu se prevede altIel prin proiect. nltimea de montaj a pieselor
de curtire pe coloane va Ii de 0,4/0,8 m la pardoseal.

De asemenea n camerele de baie se va monta cte un siIon de pardoseal care s permit
scurgerea eventualelor pierderi de ap. Pentru mentinerea grzii hidraulice s-a recomandat
racordarea la aceasta a conductelor de scurgere a unui obiect sanitar cu utilizare Irecvent.
Trecerile prin pereti se va Iace cu ajutorul unor tuburi de protectie, cu un diametru de 1,5
Dn. Fixarea pe pereti a conductelor se realizeaz prin intermediul brtrilor cu muchii rotunjite
care se vor strnge usor peste garniturile de protectie ce se va realiza din psl, cauciuc, carton,
etc. cu o grosime de 2 mm si vor depsi ltimea brtrilor cu 10 mm.
La montarea obiectelor sanitare precum si a accesoriilor acestora se va avea n vedere
STAS 1504 care normalizeaz distantele de montaj ale acestora.


23


1.Obiectele sanitare

Pentru utilizarea apei n conditii practice si igienice se vor Iolosi urmtoarele obiecte
sanitare:
pentru camerele de baie
-lavoar din portelan sanitar 600 mm, cu baterie amestectoare de ap rece si cald;
-cad de baie cu baterie amestectoare si dus Ilexibil sau/si cdit de dus cu
baterie amestectoare de ap cald si rece;
-closet cu rezervor montat pe vas;
-siIon de pardoseal SP 50;
-bideu din portelan sanitar, cu baterie amestectoare de ap rece si cald.
pentru buctrie:
-spltor de vase simplu din inox, cu baterie amestectoare de ap rece si cald.

2. Probe yi verificri

La instalatia de ap rece si cald se vor veriIica:
-distantele ntre conducte si ntre elementele de constructie;
-modul de Iixare al conductelor;
-modul de etansare al golurilor de trecere.
Proba de presiune la instalatia de ap rece si cald se execut la presiune de 6 bar, timp de
30 de minute. Dup eIectuarea probei de presiune se vor veriIica punctele de consum la debit.
La instalatia de canalizare se vor veriIica:
-modul de Iixare;
-etansarea punctelor de mbinare;
-Iunctionarea coloanelor prin punerea n Iunctiune a obiectelor sanitare pn la
realizarea debitului de calcul al instalatiei.

3. Norme P.S.I.
Se vor respecta normele de protectie a muncii si a msurilor de prevenire si stingere a
incendiilor.

II. BREVIAR DE CALCUL

1. Parametrii exteriori de calcul

-temperatura exterioar de calcul:- zona climatic IV t -21;
-zona eolian IV: viteza vntului de calcul 4 m/s;
-zona de nsorire II: nivelul mediu anual de insolatie cuprins ntre 1050-950 k Wh/mp an
-temperatura medie anual: 8,3
-media anual pe timp de iarn: -4.7
-media anual pe timp de var: 18.9.

24



Temperatura Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec
MAXIMA 1.69 4.06 10.28 16.65 22.09 25.24 27.47 26.31 21.19 16.67 7.84 2.30
MINIMA -6.12 -5.17 -0.89 4.45 9.11 12.30 13.69 13.81 9.35 3.86 -1.28 -3.44

Numrul orelor yi zilelor de nsorire

Statistica datelor meteo privind numrul de zile si numrul de ore cu nsorire direct:
ANUL Nr. de zile Nr. de ore
2004 299 2039
2005 273 1997
2006 309 2051
2007 302 2011
2008 289 1995
MEDIA -300 -2000

Datele de mai sus arat c din punct de vedere climatic, Romnia este potrivit pentru
exploatarea energiei solare pentru producerea de cldur.

nsorirea medie pentru municipiul Bistrita

Oras Latitudine Longitudine I F M A M I I A S O N D Media
Bistrita 47`08 N 24`29E 1.18 1.94 2.78 3.65 4.41 4.78 5.09 4.46 3.19 2.15 1.27 0.97 2.99


Nivelul de insola(ie

Valoarea medie a insolatiei lunilor martie-octombrie este de 4,09 kWh/mp/zi, media
anual rezultnd de 3,19 k Wh/mp/zi.
Romnia se aIl n zona a doua european din punct de vedere al nsoririi. Pentru o
dimensionare economic a instalatiilor solare ce prepar ap cald si Iurnizeaz o parte din
energia termic si instalatiei de nclzire, este indicat s se Ioloseasc o valoare egal sau
inIerioar mediei anuale.
Principalele zone de nsorire ale trii noastre:

23


Zona I 1100 1250 kWh/mp an
Zona II 1250 1350 kWh/mp an
Zona III 1350 1450 kWh/mp an
Zona IV 1450 1600 kWh/mp an


Harta solar a Romniei












26

1. Determinarea necesarului de cldur

1.1. Principiul de calcul

Necesarul de cldur pentru o locuint se determin n Iuntie de pierderile de cldur prin
pereti si sarcina termic necesar pentru prepararea apei calde menajere. Ecuatia general a
bilantului termic se Ioloseste n calcularea Iluxului de cldur:


tot

pc

ucm
|w]

- unde:
pc
- Ilux cldur pierdut prin transmisie;

ucm
-Ilux de cldur necesar nclzirii apei calde menajere.


2. Determinarea necesarului de cldur pentru nclzire
!"#" %&'()')' *+,-./+01+- /+*2-(+ 3R

4 & +'+2+0/+'5* 6+ (50./*)(1--



R

R
|
+_
6
|
2
|h
|
+R
e


unde:
R
|
, R
e
- rezistente speciIice la schimbul superIicial de pe partea inIerioar, respectiv
exterioar a peretului (conIorm STAS 6472/3);
R- rezistenta speciIic la permeabilitatea termic a materialelor din care este constituit
peretele
R_
6
|
2
|h
|

unde:
6
|
grosimea stratului i (m);
2
|
coeIicient de conductie (W/mK);
h
|
coeIicient de corectie ce depinde de calitatea materialului
m1,225-0,5 D
D_R ] S];
R
j
rezistenta speciIic la permeabilitate termic a materialelor din care este constituiut
peretele;
S
j
coeIicient de asimilare termic.





27

7+*+/+ +8/+*-5* 3794

glet o0.005 0.7 s
m
9.47
tencuial o0.02 0.87 s
m
9.47
zidrie de crmid CGV o0.24 0.64 s
m
6.57
tencuial o0.02 0.87 s
m
9.47
adeziv polistiren o0.005 0.85 s
m
9.47
izolatie : polistiren expandat o0.15 0.044 s
m
0.29
plas Iibra de sticladezivtencuial decorativ
o0.005 0.75 s
m
9.15
R
u

1
u
i

6
b-x

1
u
c

0.125
0.005
1-0.7

0.02
1-0.87

0.24
1-0.64

0.02
1-0.87

0.005
1-0.85

0.15
1.1-0.044

0.005
1-0.75
0.042
0.125 0.007 0.023 0.375 0.023 0.006 3.099 0.007 0.042
3.707
m
2
-K
w

m1,225-0,05*D
B = R
j
S
j
=
o
1

1
S
1
+
o
2

2
S
2
+
o
3

3
S
3
+
o
4

4
S
4
+
o
5

5
S
5
+
o
6

6
S
6
+
o
7

7
S
7
=
u.uuS
u.7
- 9.47 +
u.u2
u.87
- 9.47 +
u.24
u.64
- 6.S7 +
u.u2
u.87
- 9.47 +
u.uuS
u.8S
- 9.47 +
u.1S
u.u44
- u.29 +
u.uuS
u.7S
- 9.1S = S.u9

m1.225-0.05*3.091.02











28

7+*+/+ -0/+*-5* 37:4
glet o0.005 m 0.7 s
m
9.47
tencuial o0.02 m 0.87 s
m
9.47
zidrie de crmid CGV o0.24 0.64 s
m
6.57
tencuial o0.02 m 0.87 s
m
9.47
glet o0.005 m 0.7 s
m
9.47
R
os

1
u
i

6
b-x

1
u
c
0.125
0.005
1-0.7

0.02
1-0.87

0.24
1-0.64

0.02
1-0.87

0.005
1-0.7
0.042 0.125 0.007 0.023 0.375 0.023 0.007
0.042 0.602
m
2
-K
w

B = R
j
S
j
=
o
1

1
S
1
+
o
2

2
S
2
+
o
3

3
S
3
+
o
4

4
S
4
+
o
5

5
S
5
=
u.uuS
u.7
- 9.47 +
u.u2
u.87
- 9.47 +
u.24
u.64
- 6.S7
+
u.u2
u.87
- 9.47 +
u.uuS
u.8S
- 9.47 = S.u2
m1.225-0.05*3.021.07
7+*+/+ -0/+*-5* .);1-*+ 37:<4
glet o0.005 m 0.7 s
m
9.47
tencuial o0.02 m 0.87 s
m
9.47
zidrie de crmid CGV o0.12 0.64 s
m
6.57
tencuial o0.02 m 0.87 s
m
9.47
glet o0.005 m 0.7 s
m
9.47
R
os

1
u
i

6
b-x

1
u
c
0.125
0.005
1-0.7

0.02
1-0.87

0.12
1-0.64

0.02
1-0.87

0.005
1-0.7
0.042 0.125 0.007 0.023 0.118 0.023 0.007
0.042 0.415
m
2
-K
w

B = R
j
S
j
=
o
1

1
S
1
+
o
2

2
S
2
+
o
3

3
S
3
+
o
4

4
S
4
+
o
5

5
S
5
=
u.uuS
u.7
- 9.47 +
u.u2
u.87
- 9.47 +
u.12
u.64
- 6.S7 +
u.u2
u.87
- 9.47 +
u.uuS
u.8S
- 9.47 = 1.79
m1.225-0.05*1.791.14


29


7'&0=+) >0/*+ +/&?+ 3@*+.-+4
gresie o0.01 m 2.03 s
m
17.99
adeziv gresie o0.005 m 0.85 s
m
9.47
Iolie PVC contra vaporilor o0.002 m 0.33 s
m
7.46
sap o0.05 m 1.35 s
m
10.08 polistiren extrudat o0.05 m 0.044 s
m
0.29
sap egalizare o0.05 m 1.35 s
m
10.08 beton armat o0.12 m 2.03 s
m
16.25
tencuial o0.02 m 0.87 s
m
9.47 glet o0.005 m 0.7 s
m
9.47
R
o

1
u
|
+
6
h-2
+
1
u
e
0.125 +
.1
1-2.3
+
.5
1-.85
+
.2
1-.33
+
.5
1-1.35
+
.5
1-.44
+
.5
1-1.35
+
.12
1-2.3
+
.2
1-.87
+
.5
1-.7
+ 0.042
0.125 + 0.005 + 0.006 + 0.006 + 0.037 + 1.136 + 0.037 + 0.059 + 0.023 + 0.007 + 0.042 1.483
m
2
-K
W

B = _R
j
S
j
=
o
1

1
S
1
+
o
2

2
S
2
+
o
3

3
S
3
+
o
4

4
S
4
+
o
S

S
S
5
+
o
6

6
S
6
+
o

S
7
+
o
8
8
S
8
+
o
9

9
S
9
=
0.01
2.03
- 17.99 +
0.005
0.85
-
9.47 +
0.002
0.33
- 7.46 +
0.05
1.35
- 1u.u8 +
0.05
0.044
- u.29 +
0.05
1.35
- 1u.u8 +
0.12
2.03
- 16.2S +
0.02
0.87
- 9.47 +
0.005
0.7
- 9.47 =
2.S1
m1.225-0.05*2.511.1


7'&0=+) >0/*+ +/&?+ 3A&*(B+/4
parchet stejaradeziv parchet o0.018 0.14 s
m
7.71
Iolie PVC contra vaporilor o0.002 m 0.33 s
m
7.46
sap o0.05 m 1.35 s
m
10.08
polistiren extrudat o0.05 m 0.044 s
m
0.29
sap egalizare o0.05 m 1.35 s
m
10.08 beton armat o0.12 m 2.03 s
m
16.25
tencuial o0.02 m 0.87 s
m
9.47 glet o0.005 m 0.7 s
m
9.47
R
os

1
u
|
+
6
h-2
+
1
u
e
0.125 +
.18
1-.14
+
.2
1-.33
+
.5
1-1.35
+
.5
1-.44
+
.5
1-1.35
+
.12
1-2.3
+
.2
1-.87
+
.5
1-.7
0.042 0.125 + 0.129 +
0.006 + 0.037 + 1.136 + 0.037 + 0.059 + 0.023 + 0.007 + 0.042 1.601
m
2
-K
W

B = R
j
S
j
=
o
1

1
S
1
+
o
2

2
S
2
+
o
3

3
S
3
+
o
4

4
S
4
+
o
5

5
S
5
+
o
6

6
S
6
+
o
7

7
S
7
+
o
8
8
S
8
u.u18
u.14
- 7.71 + +
u.uu2
u.SS
- 7.46
+
u.uS
1.SS
- 1u.u8 +
u.uS
u.u44
- u.29 +
u.uS
1.SS
- 1u.u8 +
u.12
2.uS
- 16.2S +
u.u2
u.87
- 9.47 +
u.uuS
u.7
- 9.47
= S.SS
m1.225-0.05*3.351.06


30

7'&0=+) A+./+ .5' 3A&*(B+/4
parchet stejar adeziv parchet o0.018 m 0.14
Iolie PVC contra vaporilor o0.002 m 0.33
sap o0.05 m 1.35
polistiren extrudat o0.05 m 0.044
sap egalizare o0.05 m 1.35 beton armat o0.12 m 2.03
strat pietris o0.05 m 2.03 umplutur pmnt o3 m 2
o4 m 4
R
os

1
u
i

6
b-x

1
u
c

0.125
0.018
1-0.14

0.002
1-0.33

0.05
1-1.35

0.05
1-0.044

0.05
1-1.35

0.12
1-2.03

0.05
1-2

3
1-2

4
1-4
+ 0.042
0.125 0.129 0.006 0.037 1.136 0.037 0.059 0.025 1.5 1 0.042 4.097
m
2
-K
w

m 1

7'&0=+) A+./+ .5' 3@*+.-+4
gresie o0.01 m 2.03
adeziv gresie o0.005 m 0.85
Iolie PVC contra vaporilor o0.002 m
0.33
sap o0.05 m 1.35
polistiren extrudat o0.05 m 0.044
sap egalizare o0.05 m 1.35
beton armat o0.12 m 2.03 strat pietris o0.05 m 2
umplutur pmnt o3 m 2
o4 m 4
R
os

1
u
i

6
b-x

1
u
c

0.125
0.01
1-2.03
+
0.005
1-0.85

0.002
1-0.33

0.05
1-1.35

0.05
1-0.044

0.05
1-1.35

0.12
1-2.03

0.05
1-2

3
1-2

4
1-4
0.042
0.125 0.005 0.006 0.006 0.037 1.136 0.037 0.059 0.025 1.5 1 0.042 3.978
m
2
-K
w

m 1

31

7'&(C .A*+ A56
pardoseal lemn o0.02 m 0.13
s
m
7.71
polistiren extrudat o0.05 m 0.044
s
m
0.29
vat mineral o0.1 m 0.042 s
m
0.31
rigips o0.012 m 0.25 s
m
9.47
R
os

1
u
i

6
b-x

1
u
c
0.125
0.02
1-0.13

0.05
1-0.044

0.1
1-0.042

0.012
1-0.25
0.042
0.125 0.231 1.136 2.381 0.048 3.964
m
2
-K
w

B = _R
j
S
j
=
8
1
\
1
S
1
+
8
2
\
2
S
2
+
8
3
\
3
S
3
+
8
4
\
4
S
4
=
0.02
0.13
- 7.71 +
0.05
0.044
- u.29 +
0.1
0.042
- u.S1 +
0.012
0.25
- 9.47 =
2.71
m1.225-0.05*2.711.09

D(5A+*-= 2&0.&*6C
tigl o0.05 m 1.30 s
m
10.05
dogeal o0.02 m 0.13 s
m
7.71
polistiren extrudat o0.05 m 0.044
s
m
0.29
vat mineral o0.1 m 0.042 s
m
0.31
rigips o0.012 m 0.25 s
m
9.47
R
os

1
u
i

6
b-x

1
u
c
0.125
0.05
1-1.30

0.02
1-0.13

0.05
1-0.04

0.1
1-0.042

0.012
1-0.25
0.042 0.125 0.038
0.231 1.136 2.381 0.048 4.02
m
2
-K
w

B = R
j
S
j
=
o
1
i
1
S
1
+
o
2
i
2
S
2
+
o
3
i
3
S
3
+
o
4
i
4
S
4
+
o
5
i
5
S
5
=
u.uS
1.S
- 1u.uS +
u.u2
u.1S
- 7.71 +
u.uS
u.u44
- u.29 +
u.1
u.u42
- u.S1 +
u.u12
u.2S
- 9.47 = 2.71
m1.225-0.05*2.711.07



32


E+*+./*+ /+*25A&0

o 42 mm
k 1.4 W/m
2
*K
R 0.714 m
2
*K/W
m 1.2









F=& -0/+*-5&*C

o 40 mm
k 1.5 W/m
2
*K
R 0.667 m
2
*K/W
m 1






33

F=C +8/+*-5&*C
R
o
0,976 m
K 1,022 W/mK
o0.04 m
o
toc
0.06 m
m 1.2




F=C +8/+*-5&*C /+*&.C

o 42 mm
k 1.1 W/m
2
*K
R 0.909 m
2
*K/W
m 1.2


F=C 6+ @&*&?
-Panourile au ambele Iete din otel
galvanizat;
-Izolatia dintre Iete este din spum
poliuretanici PU;
o 42mm;
k 0,85W/m
2
*K
R 1.176 m
2
*K/W
m 1.2


34

2.2 Determinarea necesarului de cldur de calcul pentru nclzirea cldirii

O ncpere si va mentine temperatura interioar de conIort dac va exista egalitate ntre
aportul de cldur si pierderile de cldur pe toat durata considerat.

Modul de calcul al necesarului de cldur al unei ncperi din constructii civile este
stabilit prin SATA 1907 97.

Necesarul de cdur de calcul, Q, exprimat n W, al unei ncperi se calculeaz cu relatia:

Q

[1 +

100

|w]

n care:

- Ilux termic cedat prin transmisie, considerat n regim stationar, corespunztor diIerentei de
temperatur ntre interiorul si exteriorul elementelor de constructie care delimiteaz ncperea;

- sarcina termic pentru nclzirea de la temperatura exterioar conventional de calcul a


aerului inIiltrate prin necesittile usilor si Ierestrelor si a aerului ptruns la deschiderea acestora;

A
0
- adaosul pentru orientare (Iace diIerentierea necesarului de cldur de calcul al ncperilor
diIerit expuse radiatiei solare);

A

- adaosul pentru compensarea eIectului supraIetelor reci (corecteaz bilantul termic al corpului
omenesc n ncperile n care elementele de constructie cu rezistenta speciIic redus Iavorizeaz
intensiIicarea cedrii de cldur a corpului prin radiatie).

Senzatia de cald sau rece poate Ii pentru om diIerit n dou ncperi, chiar dac
temperatura aerului interior acestora este aceeasi. Cauza este temperatura diIerit a supraIetelor
delimitatoare, mai precis existenta unor supraIete delimitatoare reci.

Este n general cazul supraIetelor vitrate mari, de existenta crora s-a tinut seama la
calculul necesarului de cldur, acest lucru neIiind suIicient ns. SupraIetele interioare reci
determin un Ilux termic radiant om-supraIat, care Iunctie de pozitia relativ a acestora poate
aIecta echilibrul termic al corpului uman si conduce la senzatia de rece.
Deoarece n cazul supraIetelor vitrate, cresterea temperaturii pe Iata interioar este greu
de obtinut se opereaz o majorare n procente asupra pierderilor de cldur prin transmisie, prin
introducerea coeIicientului de compensare a eIectului supraIetelor reci, A

. Ca urmare are loc


cresterea temperaturii aerului interior si cu aceasta reducerea Iluxului termic convective om-aer
n compensarea Iluxului termic radiant suplimentar om-supraIate reci. Valoarea numeric a
coeIicientului A

se alege Iuctie de coeIicientul mediu de rezistent termic a elementelor de


constructie si a numrului de supraIete delimitatoare exterioare.



Adaosul pentru orientare

aIecteaz numai Iluxul termic cedat prin elemente de


constructie ale ncperilor cu pereti exterior supraterani si are valorile din tabelul urmtor:


33

Orientare N NE E SE S SV V NV
A
0
5 5 0 -5 -5 -5 0 5

Adaosul pentru compensarea eIectului supraIetelor reci,

, aIecteaz numai Iluxul termic


prin elementele de construtie ale ncperilor a cror *+,-./+1C /+*2-(C 2+6-+, R
m
, nu depseste
10 m
2
K/W.

R
m

|m
2
w]
n care:
A

aria supraIetei totale a ncperii (suma tuturor supraIetelor delimitatoare).



Necesarul de cldur de calcul al unei ncperi se majoreaz sau se micsoreaz cu Iluxul
termic absorbit sau cedat de diverse procese cu caracter permanent dac acesta depseste 5 din
necesarul de cldur de calcul Q.

7-+*6+*+& 6+ (C'6)*C A*-0 /*&.2-.-+ se calculeaz astIel:

m A

i
c

|w]

unde:

- coeIicient de corectie al necesarului de cldur de calcul;


m- coeIicient de masivitate termic a elementului de constructie;
A- aria supraIetei Iiecrui element de constructie |m
2
];

- temperatura interioar conventional de calcul conIorm STAS 1907/2 - 97|];

c
- temperatura spatiilor exterioare ncperii considerate |];
R

- rezistenta termic speciIic corectat a elementului de constructie STAS 6472/3


|m
2
].
Sarcina termic pentru nclzirea de la temperature exterioar la temperature interioar a
aerului inIiltrate prin neetaseittile usilor si Ierestrelor si a aerului ptruns la deschiderea acestora,

, se determin ca valoare maxim ntre sarcinile termice


1
,
2
.

u0

I p c
p
(

-
c
) +
u
] [1 +

100
|w]

2
|

E _i I :
43
(

-
c
)] +
u
| [1 +

100
|w].

Rezultatele necesarului de cldur sunt prezentate n urmtoarele tabele:

3
6




3
7





3
8





3
9





40

3. Alegerea corpurilor de nclzire


Alegerea corpurilor de nclzire s-a Icut tinnd seama de:
-parametrii maximi de temperatur si presiune ai agentului termic la care rezist corpul
ales;
-mrimea spatiilor de montare existente n ncpere si posibilitatea acestuia de a satisIace
eventualele conditii special impuse de speciIicul ncperii sau a activittii care se
desIsoar n ea;
-avantajele Iiecrei categorii de corpuri de nclzire;

Corpurile de nclzire propuse pentru a Ii utilizate sunt alese din catalogul PURMO 2011,
din sectiunea radiatoarelor de joas temperatur. Alegerea corpurilor s-a Icut astIel nct
necesarul termic al ncperilor s Iie acoperit de puterea termic a radiatoarelor.
Radiatoarele Iunctioneaz n regimul de temperatur de 50 pe tur si 40 retur. S-au
ales temperaturi joase ale agentului termic pentru alimentarea corpurilor de nclzire din
perspectiva reducerii cheltuielilor de inclzire. Calculul economic reIeritor la noul sistem de
nclzire este prezentat n capitolul 'Consideratii economice.






41



Exemplu de calcul

Pentru a alege corpurile de nclzire care s satisIac necesarul termic al unei ncperi
(Exemplu dormitor matrimonial) s-a procedat astIel:
-din tabelul coeIicientilor de corectie, pusi la dispozitie de ctre productor, s-a ales
Iunctie de temperaturea de tur 50, temperatura de retur 40, si temperatura aerului din
ncpere t

20, un coeIicient de corectie de 2.5.


Pentru a alege tipul de radiator dorit am inmultit 1043 (necesarul termic) cu 2.5
(coeIicientul de corectie) si a rezultat puterea termic a radiatorului de 2607.5 W.
Avnd n vedere temperatura joas de alimentare cu agentul termic a radiatorului, Iluxul
termic cedat n ncpere va Ii de 1131 W, dup o corectare cu un coeIicient de 0,4.
















42



43


4. Alegerea sistemului de ncalzire prin pardoseal

nclzirea n pardoseal este metoda de nclzire ce Iace ca distributia temperaturii n
ncpere s se apropie de ideal (vezi Iig. 1). ntreaga supraIat a podelei devine astIel un radiator
cu temperatur sczut ce nclzeste supraIata ntr-o ncpere, asigur o distributie egal de
temperatur pe orizontal si nconjoar trupul cu cldur. Pierderile de cldur, unul dintre
Iactorii principali ai disconIortului Iizic, este redus la minimum. Pe de alt parte, pierderi de
cldur datorate unei podele reci nu exist. n plus, miscarea aerului, Ir ca circulatia aerului s
Iie necesar, este de asemenea la un nivel redus, ceea ce ajuta la mpiedicarea pierderilor de
cldur.


Fig. 1.
Calculul instalatiei de nclzire prin pardoseal necesit respectarea unor pasi si se Iace n
Ielul urmtor:
Cerinta de proiectare :
- Necesar termic: 7069
- SupraIata locuintei: 82 m
2

- Structura podelei: beton
- Metoda de Iixare a tevii: serpentine asezate pe benzi de Iixare din plastic cu
clem de prindere sau cu cleme
Numr ncpere Tip ncpere SupraIata |m
2
|
Material acoperire
podele
LP1 Buctrie 23.76 Placi gresie
LP2 Baie 8.25 Placi gresie
LP3 Hol 10.08 Placi gresie
LP4 Living room 39.78 Parchet




44

Pasul 1 - Se completeaza planul
Din planul locuintei sunt scoase detaliile inutile. Schema de baz a instalatiei de nclzire
prin pardoseal este determinat de pozitionarea distribuitorului care trebuie asezat ct mai spre
mijlocul locuintei. Tevile de alimentare trec de-a lungul peretilor exteriori ai locuintei, iar
serpentinele sunt pozitionate paralel cu latura cu latura cea mai lung a ncperii cu scopul de a
reduce numrul de curbri.
ncperea S4 necesit mai mult de o serpentin pentru a limita valoarea cderii de
presiune a instalatiei.
Pasul 2 - Se calculeaz maxima temperaturii medii a apei, max t
mediu

Valoarea q a locuintei va Ii dup cum urmeaz:
q
P

pcdcc

7048
8187
86.3 W/ m
2

1 . Buctrie - Se gseste temperatura necesar la nivelul podelei
- Se citeste scderea de temperatur a valorii q de 86 W/m
2
pentru supraIata
neted (gresie) din diagrama 1, o
podcu
11 W/m
2
*K
uIouc q
u
pcdcc

86
11
7.9 C

Diagrama 1.
Schimb termic prin supraIata podelei












43

- Se adaug temperatura stabilit n ncpere
t 18C
- Se ajunge la temperatura de 25,9 C
- Se citeste cderea de temperatur prin gresie, din diagrama 2
- gresie are
1


1
d
Z

1
.1
2.3
+
.S
.8S
92.5 m*K/W
- La o valoarea q de 93 W/m
2
, cderea de temperatur este de 1,1C

Diagrama 2. Scderea temperaturii prin materialul care acoper podeaua
- Se citeste cderea de temperatur pe supraIata podelei, care este din beton (curba A) din
partea dreapt a diagramei 3
- Pentru q 86 W/m
2
, cderea de temperatur este de 4,8 C

46


Diagrama 3. Scderea temperaturii prin diIerite structure de podea
Se calculeaz temperatura medie pentru buctrie
t
medie
25,9 1,1 4,8 31,8 C
2 . Baie - Se gseste temperatura necesar la nivelul podelei
- Se citeste scderea de temperatur a valorii q de 86 W/m
2
pentru supraIata neted
(gresie) din diagrama 1, o
podcu
11 W/m
2
*K
uIouc q
u
pcdcc

86
11
7.9 C
- Se adaug temperatura stabilit n ncpere
t 22C
- Se ajunge la temperatura de 29,9 C

47

- Se citeste cderea de temperatur prin gresie, din diagrama 2
- gresie are
1


1
d
Z

1
.1
2.3
+
.S
.8S
92.5 m*K/W
- La o valoarea q de 93 W/m
2
, cderea de temperatur este de 1,1C
- Se citeste cderea de temperatur pe supraIata podelei, care este din beton (curba A) din
partea dreapt a diagramei 3
- Pentru q 86 W/m
2
, cderea de temperatur este de 4,8 C
Se calculeaz temperatura medie pentru baie
t
medie
29,9 1,1 4,8 35,8C
3 . Living Room - Se gseste temperatura necesar la nivelul podelei
- Se citeste scderea de temperatur a valorii q de 86 W/m
2
pentru supraIata neted
(gresie) din diagrama 1, o
podcu
11 W/m
2
*K
uIouc q
u
pcdcc

86
11
7.9C
- Se adaug temperatura stabilit n ncpere
t 20C
- Se ajunge la temperatura de 27,9 C
- Se citeste cderea de temperatur prin parchet, din diagrama 2
- parchetul are
1


x
d

0.14
0.018
10 m*K/W
- La o valoarea q de 10 W/m
2
, cderea de temperatur este de 8,5C
- Se citeste cderea de temperatur pe supraIata podelei, care este din beton (curba A) din
partea dreapt a diagramei 3
- Pentru q 86 W/m
2
, cderea de temperatur este de 4,8 C
Se calculeaz temperatura medie pentru buctrie
t
medie
27,9 8,5 4,8 41.2C
Pasul 3 - Stabilirea temperaturii apei de alimentare
O valoare de 2.5C trebuie adugat temperaturii medii maxime a apei pentru a obtine valoarea
apei de alimentarea pentru pompa de recirculare.
t
medie
2.5C 41,2 2,5 43.7 C
Pasul 4 Se calculeaz debitul total al apei
Q
P-0.86
A-3600

7069-0.86
5-3600
0.338 l/s

48

Debitul total de ap este de 0.337 l/s

Pasul 5 Se calculeaz lungimea serpentinei pentru Iiecare ncpere
Numr
serpentin
Tip ncpere
SupraIat
m
2

Lungime
serpentin,
m
Obs./lungime de la
distribuitor
S01 Buctrie 23,76 59,5 10
S02 Baie 8,25 25,2 2.5
S03 Living Room 1 17,64 48,5 10
S04 Living Room 2 15,82 48,2 10.2

Pasul 6 Se calculeaz cderea de presiune pentru cea mai lung serpentin
Cea mai lung serpentin este S01 si are 69,5 m. Debitul prin aceast serpentin este
Debit
buc

P
bu
-0.86
A-3600

1925-0.86
5-3600
0.092 l/s
Cderea de presiune/m pentru teava Wirsbo-pePEX 20x2.0mm se citeste din diagrama 4.
Aceasta este de 0.12 kPa/m. Cderea de presiune n serpentin va Ii de 0.12 x 48.5 5.9 kPa.

Diagrama 4. GraIicul cderii de presiune pentru teava Wirsbo-pePEX si Wirsbo-evalPEX

49


Pasul 7 - Se calculeaz cderea de presiune n distribuitor
Cel mai ridicat debit n distribuitor este de 0,092 l/s. Citind in diagrama 5, graIicul valvei cu
valvele complet deschise, cderea de presiune va Ii de 6.6 kPa.

Diagrama 5. GraIicul valvei distribuitorului
Pasul 8 - Se calculeaz cderea de presiune pentru tevile de alimentare
Lungimea tevilor de alimentare de la boiler la distribuitor este de 7.5 m, (tur retur 7.5x2 15
m). Cderea de presiune/m este de 0.2 kPa/m. Deci, cderea de presiune n tevile de alimentare va Ii de 15
x 0.2 3 kPa.
Pasul 9 - Se calculeaz cderea de presiune total a sistemului de nclzire n pardoseal
Se Iolosesc rezultatele obtinute mai sus:
Cderea de presiune pe serpentin: 5.9 kPa

30

Cderea de presiune n distribuitor: 6.6 kPa
Cderea de presiune n tevile de alimentare: 3kPa
TOTAL: 15.5 kPa.
Se alege pompa pentru aceast instalatie tinndu-se cont de :
Debit: 0.34 l/s
Presiune nominal : 15.5 kPa
Temperatura necesar a apei : 43.7 C

Pasul 10 Echilibrarea cderii de presiune a serpentinelor
Distribuitor : M1
Serpetin
Nr./
Nume
Lungimea
serpentine
m
Necesar
termic
W
Debit
serpentin
l/s
Cdere presiune kPa
Serpentin
(L)
Distribuitor
(M)(5
rotiri)
Total
(D)LM
DiI.
A-S-
L
Rotiri
S01 69.5 1215 0.058 8.3 3 11.3 5.8 2.9
S02 35.2 1944 0.093 4.2 7.1 11.3 9.9 3.4
S03 58.5 1925 0.092 7 7.1 14.1 7.1 3.3
S04 58.4 1800 0.086 7 6.6 13.6 7.1 3.2

Debitul total 0.378 l/s max D 14.1
Tevi alimentare, 3 kPa(S) Smax D 17.1
Cdere presiune : 14.1 kPa
Debit : 0.338 l/s














31





G" %&'()')' B-6*&)'-( &' (506)(/+'5* '& -0./&'&1-& 6+ >0(C',-*+ () &AC (&'6C


Calculul hidraulic al retelelor de nclzire are scopul de a stabili diametrele conductelor de
alimentare cu agent termic ale corpurilor de nclzire.

Pierderile de sarcin n conducte se compun din pierderile de sarcin liniar Ap
1
, care se
produc n zonele cu neuniIormitti (coturi, ramiIicatii, robinete, etc.).
Pierderile de sarcin total pentru un tronson de conducte sunt:

Ap = Ap
d
+Ap
I

Ap = R l +Z =
xI
d

2
2
p +_

2
2
p
Ap = R l +Z =

2
2
p [
xI
d
+_

Pierderile de sarcin total n cazul unei retele Iormate din mai multe tronsoane este:
Ap

= (R l +Z)
n
1

Pentru calculul hidraulic al conductelor sunt necesare urmtoarele operatii preliminarii:
-ntocmirea schemei coloanelor instalatiei de nclzire, n care se deseneaz la scara 1:50
planseele dintre niveluri, coloane, corpurile de nclzire cu legturile la coloane;
-ntocmirea planului proIilului retelei de distributie a conductelor care alimenteaz
coloanele;
-nscrierea pe Iiecare tronson de conduct din plan si schm : debitul Q de cldur,
lungimea ,l a conductei, diametrul ,d al coloanei.

Calculul de dimensionare a conductelor de ncepe cu circuitul coloanei cel mai
deIavorabil plasat din punct de vedere al pierderior de sarcin (coloana cea mai deprtat de
punctul de alimentare) si cea mai ncrcat din punct de vedere termic.

Diametrele preliminarii ale Iiecrui tronson se stabilesc n Iuctie de debitele de cldur
transportate si vitezele optime (alese cresctor de la coloan la punctul de alimentare). Vitezele
optime se aleg att pe considerente economice, ct si tehnice, adic a asigurrii unui echibibru
hidraulic n reteaua de conducte.

Pe baza vitezelor alese si a debitelor de cldur transportate pe Iiecare tronson se
determin diametrele preliminare.

Calculul se continu cu determinarea pierderilor de sarcin totale pentru circuitul de la
baza coloanei la punctul de alimentare (circuitul pentru care s-au stabilit diametrele preliminare),
_(R l +Z).


32

Acest pierdere de sarcin devine presiune disponibil E
h
n raport cu celelalte circuite
ale instalatiei:
(R l +Z) = E
h
|P
u
]

Calculul hidraulic al conductelor se sistematizeaz ntr-un tabel centralizator, unde Iiecare
circuit este tratat distinct, pentru a se putea urmri mai usor etapele calculului de dimensionare.
Tronson
Q
calc
Q
tr
d
ech
v R l R*l

Z R*lZ
(R*l
Z)
|W| |W| |m| |m/s|
|mmH2O
/m|
|m|
|mm
H
2
O|
|mm
H
2
O|
|mm
H
2
0|
|mmH
2
0|
M1-
DCM
689 706 15x1 0.0268 3.3 27.1 89.43 12.4 4.453 93.883
532.19
M2-
DCM
232 256 15x1 0.0122 1.5 5 7.5 7.2 0.536 8.036
M3-
DCM
663 706 15x1 0.0268 3.3 12.4 40.92 12.4 4.453 45.373
M4-
DCM
589 615 15x1 0.0227 2.8 24.6 68.88 12.4 3.195 72.075
M5-
DCM
1043 1131 15x1 0.0406 5 23.8 119 9.8 8.077 127.077
M6-
DCM
308 337 15x1 0.0162 2 12 24 11.1 1.457 25.457
DCM-
DG
3524 3751 22x1 0.0634 3.3 12 39.6 6.67 13.405 53.005
DCP-
DG
7069 7069 28x1.5 0.071 4.5 3 13.5 4.6 11.594 25.094
P1-C1 730 750 15x1 0.0122 1.5 7 10.5 5.9 0.439 10.939
C1-DG 4254 4501 22x1 0.0707 6 5 30 6 14.995 44.995
DG-B 11323 11570 35x1.5 0.0715 3.3 5.4 17.82 3.3 8.435 26.255

5. Alegerea pompelor de circula(ie


Pompele de circulatie la instalatiile cu ap cald recircul Iluidul purttor de cldur ntr-
un circuit nchis (boiler consumator - boiler).

Pentru alegerea corect a pompei este necesar stabilirea prin calcul a caracteristicilor
tehnice ale acesteia:
0
p
-debitul nominal al pompei |m
3
b]
E
p
-nltimea de pompare |mA]

0
p
se stabileste n Iunctie de sarcina termic

pe care agentul purttor de cldur o


cedeaz la consumator cu ecart prestabilit (A
t
= 1u)

0
p
=

p
m
A
t
|m
3
b]

n care:
c- cldura speciIic a apei |colkg]

33

p
m
-densitatea medie a Iluidului purttor de cldur n Iunctie de temperatura medie t
m


p
m

p
d
r
2
|kgm
3
] - p
m
= 97774 |kgm
3
]

A
t
= 1u ecartul de temperatur prestabilit
E
p
nltimea de pompare teoretic necesar pe un circuit nchis rezult din ecuatia lui
Bernoulli, aplicat pe un Iir de curent de Iuid real:

E
p

1
p
g _(R l +Z) |mA]

_(R l +Z) - suma de sarcin liniare si locale corespunztoare debitelor de calcul pe
circuitul considerat |mA].

Pompa de circulare incl:ire

0
P
=

NC
p
m
A
t
|m
3
b]
E
P
= (R l +Z)
N
|mA]

0
P
=
11323
97774
4186
36
10
= u996 |m
3
b]

E
P
533 mmH
2
O 0,533 |mE
2
0 ]

Se adopt o pomp de circulatie GrundIos UP BASIC 25-4, cu un debit nominal de 1.4 m
2
b si
presiune maxim de 100 mCa.


La alegerea pompei de circulatie corespunztoare nclzirii prin pardoseal la parter s-a
tinut cont de:
H 15,6 KPa 1,56 m
oI
E
2
0
G 0,38 l/s 1,36 m
3
b

La mansard s-a ales o pomp cu urmtoarele caracteristici:

H 38,2 KPa 3,82 m E
2
0
G 0,11 l/s 0,396 m
3
b

Solutia sistemului de pompare a Iost alegerea unei pompe de circulatie, GrundIos UP
BASIC 25-5, cu un debit nominal de 2 m
2
h si presiune maxim de 100 mCa pentru parter, iar
pentru mansard o pomp GrundIos serie 100 UPS 32-80-180 un debit nominal de 5 m
2
h si
presiune maxim de 100 mCa.




34

7. Dimensionarea vasului de expansiune nchis


Vasul de expansiune nchis are rolul de a prelua total sau partial excedentul de ap
rezultat din dilatare.

Volumul vasului de expansiune se calculeaz cu Iormula:

I
0=
11
P
mcx
P
mcx
-P
min
|1]

n care:
I
0
volumul util al vasului de exapansiune nchis |1]
P
mux
- presiunea maxim din vasul de expansiune nchis n timpul Iunctionrii
instalatiei stabilit astIel nct s nu se depseasc presiunea admis n instalatia interioar,
respective presiunea admis n corpurile de nclzire.
P
mn
- presiunea minim din vasul de expansiune nchis n timpul Iunctionrii
instalatiei, stabilit astIel nct presiunea n orice punct al instalatiei s Iie mai mare dect
presiunea aerului saturat.

I
0
0,04 I
INL|IL

I
INL|IL
I
I0L
+I
LPLNINL
+I
0N0L NLzIL
+I
P0P

I
I0L
I
I0L 0|LL

I
I0L
43.98 litri

Tipul
radiatorului/serpentinei
Q
nec
capacitatea lungimea tevii de racord capacitate racord
CV 22 600x900 750 5.58 7 1.24
CV 33 600x1200 1131 10.8 23.8 4.21
SAC 11 09 887x1134 337 7.5 12 2.12
CV 22 300x600 256 2.04 5 0.88
CV 22 500x1200 706 6.24 12.4 2.19
CV 22 600x900 615 5.58 24.6 4.35
CV 22 500x1200 706 6.24 27.1 4.79
S01 1215 11.72 10 1.97
S02 1944 4.96 2.5 0.49
S03 1925 9.55 10 1.97
S04 1800 9.50 10.2 2.01

I
LPLNINL
62.18 litri
I
zN
= 5 litri

I
0N0L NLzIL

n(0015)
2
4
111.9 +
n(0022)
2
4
17.1 +
n(0028)
2
4
S +
n(0035)
2
4

S.4 = uuSSS2 m
3
= SS.S2 litri

I
0L 0N0L
33.32(u197X21S) = 7S.68 litri

33


I
INL|IL
75.6862.185 142.86 litri

I
0
0,04142.86 5.82 litri

I
0
1,15.82
3
3-0.8
19.02 litri

Se alege un vas de expansiune nchis marca ELBI cu capacitate de 24 litri, presiune
nominal de 8 bar si o temperatur maxim de 99C.


Vasul de expansiune:
-constructie robust din otel de cea mai bun calitate;
-tratate cu rsini epoxidice pentru o durat mare exploatare;
-membrana este din cauciuc special, avnd caracteristici ce garanteaz cele mai bune
perIormante si o mare durat de viat.


Caracteristici vas expansiune inchis cu membrana :
! Capacitate vas expansiune : 24 litri;
! Presiune maxima exercitiu: 8 bar;
! Diametru exterior vas expansiune : 320 mm;
! Inaltime vas expansiune : 355 mm;
! Diametru racord vas de expansiune : 3/4";
! Greutate reala |kg|: 3.80;
! Greutate volumetrica |kg|: 7.


8. Calculul necesarului de cldur pentru prepararea apei calde menajere

8.1. Considera(ii generale

Prepararea apei calde menajere cu ajutorul unei centrale termice se relizez n regim de
acumulare. Nu se utilizeaz niciodat regimul 'instant de preparare a apei calde, deoarece acesta
din urm, presupune sarcini termice mari, deci echipamente scumpe. AstIel cu ajutorul surselor

36

regenerabile de energie, apa cald menajer este preparat n boilere, al cror volum de
acumulare trebuie determinat n Iunctie de consumul zilnic de ap pe care trebuie s l asigure. n
cazul utilizrii energiei solare temperatura apei calde menajere preparate, va Ii de cc. 45.


8.2. Determinarea debitului de calcul pentru apa cald menajer

Instalatia de preparare a apei calde de consum va deservi cldirea. Dat Iiind Iaptul c
nclzirea cldirii se realizeaz cu agent termic preparat local, n cadrul unui cazan aIlat n cldire
se adopt o schem pentru instalatia de preparare a apei calde de consum de tip cu
semiinstantaneu cu prepararea agentului termic primar n cazan si prepararea apei calde de
consum n preparatoare cu acumulare.

Debitul instantaneu de ap cald.
Se determin n conIormitate cu STAS 1478.
q

= b o c VE +uuu4 E
cu:
b 1
a 0,15, pentru 24 ore distributie
c 1, pentru cldiri de locuit
E E
1
_
b
n
=n
c
b

-
b
, numrul de baterii amestectoare de tip I
-echivalentul de debit al bateriei de tip 1
E
1
1S 2L 1CB 1D 2B 4.2




8.3 Calculul necesarului de cldur pentru preparea apei calde
menajere.

Sarcina termic Q
acm
necesar pentru prepararea apei calde menajere se determin cu
relatia:

um
=
m
w(t
rc
t
r
)
3600
|kW|
unde:
- m este cantitatea de ap cald preparat:

37


m nC
zn
|kg| reprezint densitatea apei;
unde:
- n - reprezint numrul de persoane;
- C
zn
- consumul zilnic normat pe persoan, luat n considerare;
- - este densitatea apei;|
kg
m
3
]
- c

- este cldura speciIic a apei; |


k]
kgK
]
- t
ra
- este temperatura apei din rezervorul de acumulare; |C|
- t
r
- este temperatura apei reci; |C|
- r -reprezint timpul n care este ncalzit apa; |h|

Pentru determinarea sarcinii termice Q
acm
necesar pentru prepararea apei calde menajere
Iacem urmtoarele consideratii: n4 persoane; C
zn
50 l5010
-3
m
3
; temperatura apei calde din
rezervorul de acumulare t
ra
50 C ;temperetura apei reci t
r
10C si durata perioadei de preparare
a apei calde I = 8h.

um
=
45010
3
10
3
4.186(50-10)
83600
= 1.16S |kW|

8.4. Calculul de dimensionare a rezervorului de acumulare pentru
preparea apei calde menajere.

Calculul de dimensionare a rezervorului de acumulare pentru preparea apei calde
menajere are ca scop determinarea volumului acestora, cel putin egal cu volumul zilnic necesar
de ap cald.
Volumul rezervorului de acumulare se determin cu relatia:

I
u
= I
u mn
=

zn
(t
um
-t
u
)
(t
um
-t
u
)


unde:
- I 1.5...2 n cazul utilizrii energiei solare sau a pompei de cldur:
- n - reprezint numrul de persoane;
- C
zn-
consumul zilnic normat pe persoan, luat n considerare;
- t
acm
- este temperatura apei din rezervorul de acumulare;
- t
r
- este temperatura apei reci;

I
u
= 1.S
4 Su (Su -1u)
(Su -1u)
= Suu l
Prepararea apei calde menajere se Iace att cu ajutorul panourilor solare ct si cu un aport
substantial al pompei de cldur. AstIel pe perioara sezonului cald ap cald menajera este
produs cu ajutorul energiei solare, iar pe perioada sezonului rece, sistemul solar produce energie
n limita zilelor nsorite. Aportul sistemului solar n sezonul rece const n prencalzirea apei,
astIel reducnd consumul de combustibil speciIic pentru acest proces.
Dup cum este exempliIicat si n schema de mai jos, turul si returul pompei de cldur
este conectat la serpentina 2,cu ajutorul creia nclzeste volumul de ap existent n acumulator.

38

Ap cald menajera este produs cu ajutorul serpentinei 1 ce strbate ntreg volumul de ap,
serpentin de joac rolul de schimbtor de cldur.


9. Alegerea pompei de cldur yi a boilerului

Alegerea centralei termice s-a Icut tinnd seama de necesarul de energie termic
calculate anterior, posibilitatea de amplasare n central termic, destinatia cldirii pentru care se
alege, gradul de asigurare al ncperii, posibilitatea de ntretinere si exploatare, variatia sarcinii
termice.
Pentru acoperirea necesaruiui de cldur si necesarului de ap cald menajer s-a ales o
pomp de cldur Mitsubishi Electric Zubadan. Este o pomp de cldur aer-ap.

totuI

n
+
ucm


totuI
11570 1163 12730 |w]

Se alege o pomp de cldur aer-ap Mitsubishi Electric Zubadan cu o putere nominal de
14 KW si un accumulator marca ROTEX DAIKIN SCS/538/16 0 cu un nivel de 500 litri.








39

9.1. Pomp de cldur Mitsubishi Electric ZUBADAN A/W 14 KW, 220 V

Sistemul aer-ap este un sistem relativ simplu de montat si nu necesit lucrri speciale de
amenajare ( spturi, Ioraje, etc.)
Utilizare general a sistemului este pentru nclzire/rcire/preparare ACM a spatiilor
locative si comerciale.
Ca terminale se pot utiliza toate tipurile de radiatoare, convectoare de pardoseal,
ventiloconvectoare sau unitti de tratare aer.

Punctele forte ale sistemului:
Temperatura minim de exploatare ndelungat - garantat de productor (minus - 25
C)
Functioneaz Ir pierderi de capacitate la - 15 C (Randament 100)
Testat n Iunctionare la temperatura minim (-35 C)
Regim nclzire ap cald pn la 65gr.C
Fr REZISTENTE ELECTRICE
doar prin puterea compresorului patentat
Functionare n regim RCIRE pn la 46 C
Durata de viata mare (n medie 15 ani)
Nivel zgomot Ioarte mic (unitate exterioar 50 dB)
Usor de montat si ntretinut





Principiul de func(ionare al pompei de cldur aer
n cazul pompelor de cldur aer/ap,
pmnt, Iurtunul sau schimbtorul de cldur
perete exterior al cldirii si Iunctioneaz mpreun cu pompa de cldur, plasat n asamblu sau
n interiorul cldirii. O unitat
dac va Ii necesar, s dezghete modulul pentru aer pentru c s poate opera eIicient chiar si n
conditii de temperaturi sczute.
Energia din aerul de aIar este transIerat
pompa de cldur, care prin compresie atinge o temperatur suIicient de ridicat pentru a asigura
nclzirea si apa cald.




60

Principiul de func(ionare al pompei de cldur aer-ap
n cazul pompelor de cldur aer/ap, un modul pentru aer nlocuieste putul Iorat n
schimbtorul de cldur. Modulul pentru aer este plasat
perete exterior al cldirii si Iunctioneaz mpreun cu pompa de cldur, plasat n asamblu sau
dirii. O unitate de dezghetare este instalat lng pompa de cldu
dac va Ii necesar, s dezghete modulul pentru aer pentru c s poate opera eIicient chiar si n
zute.
Energia din aerul de aIar este transIerat din modulul pentru aer agentului IrigoriIic n
n compresie atinge o temperatur suIicient de ridicat pentru a asigura

aer nlocuieste putul Iorat n
Modulul pentru aer este plasat n apropierea unui
perete exterior al cldirii si Iunctioneaz mpreun cu pompa de cldur, plasat n asamblu sau
e de dezghetare este instalat lng pompa de cldur, pentru c
dac va Ii necesar, s dezghete modulul pentru aer pentru c s poate opera eIicient chiar si n
ru aer agentului IrigoriIic n
n compresie atinge o temperatur suIicient de ridicat pentru a asigura


61

9.2. Sistem solar presurizat avnd captatori cu tuburi vidate

9.2.1. Date climatice pentru dimensionarea suprafe(ei de captare

Pentru dimensionarea captatoarelor solare si a pompelor de cldur se utilizeaz datele
climatice stabilite conIorm metodei SR-EN 15254.
Pentru c n Romnia nu exist o baz de date climatic stabilit s-a utilizat baza de date
satelitar NASA.
Datele determinate sunt prezentate n tabelul de mai jos:
Bistrita
Latitudine 47`08N/ Longitudine 24`29E.

U.M. Date climatice localitti
Latiudine N 47`08N
Longitudine E 24`29E.
Altitudine m 358
Temperatura medie a perioadei de nclzire (pentru proiectare) -12,19
Temperature medie a perioadei de rcire (pentru proiectare) 25,50
Amplitudinea temperaturii la supraIata solului 23,79
Numr zile nghet sol zi 141
Luna
T
e
m
p
e
r
a
t
u
r
a

a
p
e
i

U
m
i
d
i
t
a
t
e

r
e
l
a
t
i
v


F
l
u
x

m
e
d
i
u

z
i
l
n
i
c

P
r
e
s
i
u
n
e

a
t
m
o
s
I
e
r
i
c


V
i
t
e
z

n
t

T
e
m
p
e
r
a
t
u
r
e

s
u
p
r
a
I
a
t


s
o
l

N
u
m

r

g
r
a
d
e

z
i
l
e

n
c

l
z
i
r
e

N
u
m

r

g
r
a
d
e

z
i
l
e

n
s
o
r
i
r
e

C kWh/m
2
/d kPa m/s C C - d C - d
Ianuarie -7.2 89.1 1.22 98.3 5.0 -10.9 773 0
Februarie -4.9 86.3 1.99 98.2 5.0 -7.3 642 0
Martie 2.5 80.9 2.78 98.0 5.4 2.1 480 3
Aprilie 9.0 75.8 3.77 97.7 4.7 9.2 278 22
Mai 14.3 71.9 4.85 97.8 4.0 14.5 129 128
Iunie 17.8 70.4 5.28 97.6 3.9 18.1 42 223
Iulie 20.3 63.4 5.50 97.9 3.6 20.6 18 302
August 20.4 57.8 4.87 97.9 3.6 20.8 18 306
Septembrie 14.9 64.7 3.47 98.0 3.9 15.0 111 146
Octombrie 7.7 74.4 2.21 98.4 5.0 7.1 313 32
Noiembrie 0.4 82.9 1.30 98.2 4.9 -1.1 519 0
Decembrie -4.3 86.0 1.00 98.2 5.1 -7.1 685 0
Anual 7.6 75.3 3.19 98.0 4.5 6.7 4008 1162



Temperatura Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec
MAXIMA 1.69 4.06 10.28 16.65 22.09 25.24 27.47 26.31 21.19 16.67 7.84 2.30
MINIMA -6.12 -5.17 -0.89 4.45 9.11 12.30 13.69 13.81 9.35 3.86 -1.28 -3.44



nsorirea medie pentru municipiul Bistrita
Oras Lat Long I
Bistrita
47`08
N
24`29
E
1.18


Localitatea Altitudinea I
Bistrita 382 -2.5

9.2.2. Determinarea suprafetei de captare i a numrului de colectori
Panouri solare cu tuburi vidate
Principiul de Iunctionare a panourilor solare cu tuburi
vidate este c lichidul care transport cldur circul ntr
vidat. Sistemul vidat contribuie la izolare, iar Iorma acestor
tuburi, Iorma rotunda, permite ca razele soarelui s patr
panoul solar cu tuburi vidate din mai multe directii. Acestui
Ienomen se datoreaz si randamentul mai mare Iat de panourile
solare plane. Fiecare tub din panoul solar este Iormat din doua
tuburi, cel din exterior este Iabricat dintr
siliciu si bor, iar tubul din interior este tratat cu un material absorbant de caldur si lumin.
Comparativ cu panourile solare plane, panourile solare cu tuburi vidate trebuie curtate mai des
din cauza Irunzelor sau a zpezii care poate intra printre tuburi. Avantajul lor este c n caz de
deterioare a tuburilor se poate nlocui doar tubul deteriorat, neIiind necesar nlocurirea ntregului
panou solar. Un alt avantaj este randamentul mai ridicat Iat de panourile s
Panourile solare cu tuburi vidate Iunctioneaz ntre 0
sisteme cu circuit nchis sub presiune, mpreun cu un vas de expansiune, de obicei pentru a
produce ap cald menajer dar si pentru obtinere
piscinelor. Privind materialele Iolosite
la coroziune. Sistemul de tevi Iolosite la panouri solare este Iabricat din cupru de nalt calitate,
tuburile din sticl, iar supraIata colectoare din aluminiu sau
elementele de prindere si de suport a
La sistemele de panouri
s tinem cont si de depunerile de calcar, respectiv posibilitatea de nghet.
prevenim aceste Ienomene, n panourile solare Iolosim un antigel special. ns
urmrim si nclzirea sistemului, deoarece antigelul dupa o
Pentru a controla aceste temperaturi si Ienomene exist
automatizare a sistemelor de panouri solare.
Prin panourile solare legate n serie sau paralel, putem Iorma cmpuri de captare de
62
medie pentru municipiul Bistrita
F M A M I I A S O
1.94 2.78 3.65 4.41 4.78 5.09 4.46 3.19 2.15
Lunile
II III IV V VI VII VIII IX
Temperaturi medii lunare
0.5 3.8 9.7 15.1 17.6 18.5 18 14.5
Determinarea suprafetei de captare i a numrului de colectori
Panouri solare cu tuburi vidate
Principiul de Iunctionare a panourilor solare cu tuburi
vidate este c lichidul care transport cldur circul ntr-un tub
vidat. Sistemul vidat contribuie la izolare, iar Iorma acestor
tuburi, Iorma rotunda, permite ca razele soarelui s patrund n
panoul solar cu tuburi vidate din mai multe directii. Acestui
Ienomen se datoreaz si randamentul mai mare Iat de panourile
solare plane. Fiecare tub din panoul solar este Iormat din doua
tuburi, cel din exterior este Iabricat dintr-o sticl transparent special de duritate mare, din
siliciu si bor, iar tubul din interior este tratat cu un material absorbant de caldur si lumin.
Comparativ cu panourile solare plane, panourile solare cu tuburi vidate trebuie curtate mai des
u a zpezii care poate intra printre tuburi. Avantajul lor este c n caz de
deterioare a tuburilor se poate nlocui doar tubul deteriorat, neIiind necesar nlocurirea ntregului
panou solar. Un alt avantaj este randamentul mai ridicat Iat de panourile solare plane.
Panourile solare cu tuburi vidate Iunctioneaz ntre 0-8 bar presiune si sunt Iolosite
cu circuit nchis sub presiune, mpreun cu un vas de expansiune, de obicei pentru a
produce ap cald menajer dar si pentru obtinerea unui aport la nclzire sau pentru nclzirea
piscinelor. Privind materialele Iolosite la panourile solare acestea trebuie sa Iie rezistente
coroziune. Sistemul de tevi Iolosite la panouri solare este Iabricat din cupru de nalt calitate,
n sticl, iar supraIata colectoare din aluminiu sau alte materiale inoxidabile, iar
elementele de prindere si de suport a panourilor solare din otel inoxidabil.
La sistemele de panouri solare tip Drain back, dac sistemul este umplut cu ap,
s tinem cont si de depunerile de calcar, respectiv posibilitatea de nghet. Deoarece trebuie s
n panourile solare Iolosim un antigel special. ns
urmrim si nclzirea sistemului, deoarece antigelul dupa o anumit temperatur devine acidulat.
Pentru a controla aceste temperaturi si Ienomene exist regulatoarele, adic partea de
emelor de panouri solare.
panourile solare legate n serie sau paralel, putem Iorma cmpuri de captare de
O N D Media
2.15 1.27 0.97 2.99
X XI XII
7.6 4.2 -0.8
Determinarea suprafetei de captare i a numrului de colectori
parent special de duritate mare, din
siliciu si bor, iar tubul din interior este tratat cu un material absorbant de caldur si lumin.
Comparativ cu panourile solare plane, panourile solare cu tuburi vidate trebuie curtate mai des
u a zpezii care poate intra printre tuburi. Avantajul lor este c n caz de
deterioare a tuburilor se poate nlocui doar tubul deteriorat, neIiind necesar nlocurirea ntregului
olare plane.
8 bar presiune si sunt Iolosite n
cu circuit nchis sub presiune, mpreun cu un vas de expansiune, de obicei pentru a
a unui aport la nclzire sau pentru nclzirea
la panourile solare acestea trebuie sa Iie rezistente
coroziune. Sistemul de tevi Iolosite la panouri solare este Iabricat din cupru de nalt calitate,
alte materiale inoxidabile, iar
dac sistemul este umplut cu ap, trebuie
Deoarece trebuie s
n panourile solare Iolosim un antigel special. ns trebuie s
anumit temperatur devine acidulat.
, adic partea de
panourile solare legate n serie sau paralel, putem Iorma cmpuri de captare de

63

diIerite capacitti. n panourile solare volumul lichidului este Ioarte mic 4 nm, ntr-un panou solar
de 30 de tuburi doar 1 litru care cu ajutorul pompei ajunge n locul de depozitare, adic n boiler.
Dac temperatura este mai mare n panoul solar dect n boiler atunci pompa porneste si mpinge
apa cald n boiler iar cea rece n panou.
Construc(ia tuburilor vidate din panourile solare
Tuburile vidate din panourile solare sunt Iormate din dou tuburi de sticl. n cazul
panourilor solare Westech-solar 58-1800 diametrul tubului este de 58 mm, iar lungimea acesteia
de 1800 mm. Datorita materialului din care este Iabricat, respectiv mrimii si Iormei tuburile
vidate rezist la ploile cu gheat de pana la 25mm. Tubul din exterior este transparent, iar tubul
din interior are o supraIat special care absoarbe lumin si cldur. Aerul dintre cele dou tuburi
este extras, astIel se Iormeaz un vid. Din aceasta cauz, tuburile Iiind izolate printr-un spatiu
vidat, panourile solare cu tuburi vidate pot Ii Iolosite si la temperaturi mai sczute. Dac acest
spatiu vidat se deterioreaz, deci dispare, atunci partea de jos a tuburilor de culoare argintie
tratate cu bariu, devine alb. Tuburile vidate din
panourile solare sunt usor de nlocuit, avnd n vedere ca
n cazul unei deIectiuni sau deteriorri se nlocuieste doar
un singur tub, Ir demontarea ntregului panou solar.
Sistemul de sustinere a panourilor solare:
sistemul de baz este potrivit pentru acoperis nclinat, dar
avem sisteme si pentru montarea panourilor solare pe
acoperis orizontal.
Panourile noastre solare cu tuburi vidate sunt cele
mai eIiciente si mai rentabile pentru nclzirea apei calde menajere si cldur. Au eIicient chiar
si pe perioada zilelor n care soarele apare mai putin pe cer.


Datorit sistemului simplu de prindere pot Ii montate Ir probleme de oameni Ir
experient. Cu maxim doua persoane se poate Iace un montaj simplu si proIesional. Se pot monta
pe acoperisuri nclinate ct si plane.
Panourile cu tuburi vidate Westech-Solar sunt panouri solare Heat Pipe de calitate
superioar si cu grad enorm de eIicient inclusiv la radieri sczute ale razelor soarelui. AstIel de
instalatii solare pot Ii apreciate mai ales n perioadele de primvar timpurie si de toamn tarzie,
pe lng pregtirea apei calde putnd contribui si la sustinerea nclzirii ncperilor. Pe lng

64

design-ul estetic, seriile SP-58, uimesc mai ales prin cheltuielile sczute de montaj si ntretinere.

De remarcat, de asemenea este Iaptul pe lng montajul simplu al panourilor, supraIetele
absorbante Iiind protejate au durata de viat pana la 25-30 de ani. Dovada calittii exceptionale o
conIer cei 10 de ani de garantie pentru vidul tevilor. Datorit diverselor modele existente, 10,
18, 20, 22 si 30 de tuburi vidate se pot realiza supraIete brute de colectori intre 1,5m pn la
5m
Date tehnice panouri solare Westech solar 1800-58
DENUMIRE SP58/1800A-10 SP58/1800A-20 SP58/1800A-30
Numrul de tuburi vidate 10 20 30
Ltime |mm| 960 1760 2560
Lungime |mm| 2000 2000 2000
Grosime |mm| 157 157 157
SupraIata total |m2| 1,85 3,50 5,10
SupraIata de absortie
net(m2)
0,85 1,60 2,5
Greutate |Kg| 34,3 68,00 103,00
Presiunea de lucru |bar| 6 6 6
Dimensiunea Tuburilor |mm| 58/1,8/1,6/1812 58/1,8/1,6/1812 58/1,8/1,6/1812
Material pentru tuburi Sticl borosilicat Sticl borosilicat Sticl borosilicat
Presiunea de lucru |bar| 6 6 6
Material pentru colectori
AiCu/Sticl/vat
mineral
AiCu/Sticl/vat
mineral
AiCu/Sticl/vat
mineral
Material-Absorbtie Ail-N/AI pe sticl Ail-N/AI pe sticl Ail-N/AI pe sticl
Tipul de tuburi Heat Pipe Heat Pipe Heat Pipe


Instalatiile solare Westech Iunctioneaz pe toat durata anului, indiIerent de ct de sczute
sunt temperaturile in timpul iernii. Tuburile vidate, prin tehnologia lor de izolare oIer ap cald
menajer si aport la nclzire chiar si la -30 grade Celsius. Agentul termic de nclzire colecteaz

63

energia termic produs de elementii heat-pipe si o transIera prin tevi bine izolate ctre
schimbtorul de cldur din boiler. Recomandat este boilerul bivalent, acesta avnd posibilitatea
de conectare a instalatiei solare la centrala clasic existent.




Intensitatea soarelui n Watt : - Soare si cer senin ..........1000 Watt/m
- Soare dar putin norat .. 600 Watt/m
- Soarele prin nori ........... 300 Watt/m
- Soarele acoperit de nori 100 Watt/m.

PerIormante panouri: - WESTECH SOLAR SP-58 ......... 569kW/h/m/an,
- WESTECH SOLAR WT-B58 ...... 730kW/h/m/an.



Pentru prepararea apei calde manajere si aportului la nclzire s-a ales un sistemcompus
din 4 panouri si un boiler tanc in tanc cu dou serpentine avnd tancul de 300 litri marca
Sunsystem KS2. Sistemul astIel ales acoper necesarul de ap cald menajera pe perioada
sezonului cald, iar n limita zilelor nsorite si n sezonul rece.





Boiler tanc in tan
Sunsystem KS2 1500/300

Descriere:
-Boilerele bivalente Sunsystem
serpentine din otel (cea inIerioar
instalatia solar iar cea superioar
pompa de cldur).
-Echipare: anod de magneziu, izolatie din spum
poliuretanic, racord de recirculare ap cald menajer,
Ilans de vizitare si cur
racordarea la automatizarea centralei (teaca superioar de
imersie), termometru, teac de imersie in par
pentru senzorul solar, manta de culoare
(n Iunctie de modelul pompei de cldur
-Optional se poate echipa cu o rezistenta electrica.


Caracteristici
Volume de 1500/300 litri
Constructie tanc in tanc
Tanc ACM emailat
Protectie mpotriva coroziunii cu anod de magneziu
Tanc ACM nalt pentru stratiIicare si eIicient mai bun
Izolatie 100 mm de poliuretan cu Iolie de PVC,culoarea RAL 9006
Toate racordurile sunt cu Iilet interior
Dou serpentine, ce permit combin
Posibilitate de a monta o rezistent electric



Principiul Tank n Tank yi func(

Un boiler tank n tank
ap cald menajer imersat total ntr
contine agentul termic. Peretele tancului intern este el nsusi un
schimbtor de cldur ntre circuitu
pompa de cldur) si apa menajer care trebuie nclzit.
este conectat la circuitul primar
n tancul de a.c.m. porneste pompa dintre boiler si pompa de
cldur cnd temperatura apei calde menaj
temperatura setat (n mod normal temperatura se seteaz la
45C) Cldura generat de pompa de cldur este transIerat
apei din tancul interior prin schimbtorul de cldur (
tancului) pn se atinge temperatura dorit
66
Boiler tanc in tanc cu doua serpentine
Sunsystem KS2 1500/300
Sunsystem sunt echipate cu dou
serpentine din otel (cea inIerioar este pentru racordarea la
instalatia solar iar cea superioar pentru racordarea la
hipare: anod de magneziu, izolatie din spum
ic, racord de recirculare ap cald menajer,
Ilans de vizitare si curtare, senzor NTC pentru
area centralei (teaca superioar de
imersie), termometru, teac de imersie in partea inIerioar
pentru senzorul solar, manta de culoare alb sau galben/gri
pompei de cldur Iolosite).
Optional se poate echipa cu o rezistenta electrica.
mpotriva coroziunii cu anod de magneziu
Tanc ACM nalt pentru stratiIicare si eIicient mai bun
ie 100 mm de poliuretan cu Iolie de PVC,culoarea RAL 9006
Toate racordurile sunt cu Iilet interior
ce permit combinarea a mai multor tipuri de nclzire
ibilitate de a monta o rezistent electric
Principiul Tank n Tank yi func(ionare
n tank este compus dintr-un rezervor de
ap cald menajer imersat total ntr-un rezervor extern ce
retele tancului intern este el nsusi un
ntre circuitul primar (cel conectat la
pompa de cldur) si apa menajer care trebuie nclzit.Boilerul
este conectat la circuitul primar,iar termostatul boilerului imersat
porneste pompa dintre boiler si pompa de
nd temperatura apei calde menajere scade sub
od normal temperatura se seteaz la
pompa de cldur este transIerat
terior prin schimbtorul de cldur (peretele
) pn se atinge temperatura dorit.

67


Legend.
1. Aerisitor
2. Rezervor exterior din otel ce contine agentul primar
3. Iesire ap cald menajer
4. Teac termostat (otel inox)
5. Izolatie din polistiren expandat
6. Capac din polipropilen
7. Izolatie din spum poliuretanic moale
8. Rezervor interior din otel inoxidabil de 1,5mm
9. Racord recirculare ap cald menajer
10. Retur circuit primar
11. Intrare ap rece de alimentare

O(elul inoxidabil
Tancul / boilerul de a.c.m este conIectionat din otel inoxidabil ceea ce i
oIer acestuia o rezistent exceptional la coroziune Ir a necesita anod de
protectie din magneziu. Aceste boilere din otel inoxidabil se recomand n cazul
apelor extrem de corozive/calcaroase si rezist la ape corozive cu un continut de
cloruri de pana la 2000 mg cloruri/litru. Inoxul, deoarece este si un material Iolosit
n spitale, industria Iarmaceutic si alimentar, conIer ncrederea preparrii apei calde n conditii
maxime de igien.
Debit mare yi stabil de ap cald menajer
SupraIata mare de schimb de cldur, adesea dubl Iat de cea a unei serpentine (n cazul
boilerelor clasice cu serpentin), permite Iolosirea ntregii puteri generat de pompa de cldur
pentru a nclzi apa cald menajer Ioarte repede. AstIel apar mai putine ntreruperi ale
Iunctionrii cazanului pe perioada nclzirii boilerului, cu avantaje n durata medie de viat
mrit a cazanului, economie de combustibil si emisii reduse de noxe. Totodat se reduce
perioada de timp n care instalatia de nclzire nu Iunctioneaz. Spre exemplu, un boiler tank in
tank din otel inoxidabil de 160 l, va avea pentru 40KW putere termica absorbit, la 40C, un
debit n prima ora de 1350 l/min si un debit continuu de 1132 l/min. Comparativ cu un boiler
clasic de aceleasi dimensiuni, dar cu serpentin, debitul boilerului tank in tank din otel inoxidabil
este aproape de 2 ori mai mare.

Stocare minim. Pierderi de cldur reduse
Multumit caracteristicilor deosebite de transIer de cldur ale sistemului tank in tank,
volumul de ap stocat a putut Ii redus, rezultnd un boiler mult mai compact, si implicit, cu
pierderi de cldur mult mai mici, prin peretii exteriori.
Autodetartrant - eficien(a yi durat de via(a ridicat
Fiecare consum de ap cald menajer creaz o scurt reducere a presiunii din tank (n
momentul deschiderii robinetului), urmat de o usoara crestere a presiunii (n momentul
nchiderii robinetului). ntruct tancul interior este liber in miscare, neIiind Iixat dect la partea
superioar, el se contracta si de destinde (Ioarte putin) sub inIluenta acestor schimbri de presiune
si mpiedic Iormarea/depunerea calcarului pe supraIata sa. Datorit acestei detartrri, eIicienta


transIerului de cldur ramane constant si debitul de ap cald rm
de utilizare a instalatiei.

Anti-legionella
Bacteriile numite legionella sunt m
tractului respirator. ntruct aceste bacterii proliIereaz ntr
20C si 45C este recomandat ca ntotdeauna s se stocheze apa cald menajer la peste 60C. n
plus, sistemul tank n tank pre
serpentin ntruct chiar si baza
temperatura boilerului, de regul ntre 60C s
ap cald Ir legionella si sigur
Fr ntre(inere
Datorit rezervorului din ot
magneziu, care este consumabil si nici operat
la consumare, iar proprietatea de auto
de boiler.
9.2.3. Captatoarele
Principiul de Iunctionare al acestor tipuri de capta
Apa este stocat ntr-un rezervor cilindric orizontal, construit din metal si izolat
care se monteaz tuburile vidate. Acestea sunt realizate cu pereti dubli, din sticl.
sticl ai tuburilor se realizeaz vid (ca n termosuri), pentru a
ambiant. Peretii exteriori ai tuburilor de sticl din interior, sunt acoperite cu
absobant, pentru a capta ct mai eIicient radiatia solar. Apa din
stratiIica, n Iunctie de densitate. Straturile cele mai calde vor Ii
cilindrului, iar cele mai reci, vor Ii dispuse n partea inIerioar a
tuburile vidate, se va nclzi datorit radiatiei solare si prin
de densitate, se va ntoarce n rezervor, unde se va
acumulndu-se n vederea utilizrii ulterioare.
Avantajul unor asemenea sisteme este reprezentat de absorbtia direct a radiati
Ir intermediul unui schimbtor de cldur.
68
transIerului de cldur ramane constant si debitul de ap cald rmne ridicat pe toata
Bacteriile numite legionella sunt micro-organisme ce cauzeaza aIect
tor. ntruct aceste bacterii proliIereaz ntr-o ap cu temperaturi cuprinse ntre
20C si 45C este recomandat ca ntotdeauna s se stocheze apa cald menajer la peste 60C. n
n tank previne Iormarea acelor zone cu ap caldut de la baza boilerelor cu
i baza tancului interior este supraIat de schimb termic si rm
emperatura boilerului, de regul ntre 60C si 80C. AstIel, Iiecare boiler tank in tank asi
ap cald Ir legionella si sigur pentru consumator.
Datorit rezervorului din otel inoxidabil boilerul nu necesit anod de protect
magneziu, care este consumabil si nici operatiuni ulterioare de service pentru
la consumare, iar proprietatea de autodetartrare elimin nevoia de curatare regulat
Captatoarele solare
ionare al acestor tipuri de captatori, este prezentat n Iigura urmtoare:
un rezervor cilindric orizontal, construit din metal si izolat
care se monteaz tuburile vidate. Acestea sunt realizate cu pereti dubli, din sticl.
sticl ai tuburilor se realizeaz vid (ca n termosuri), pentru a reduce pierderile
ambiant. Peretii exteriori ai tuburilor de sticl din interior, sunt acoperite cu un strat din material
absobant, pentru a capta ct mai eIicient radiatia solar. Apa din rezervorul cilindric se va
e de densitate. Straturile cele mai calde vor Ii dispuse n partea superioar a
cilindrului, iar cele mai reci, vor Ii dispuse n partea inIerioar a acestuia. Apa rece, va curge prin
tuburile vidate, se va nclzi datorit radiatiei solare si prin eIect de termosiIon, datorit diIerentei
de densitate, se va ntoarce n rezervor, unde se va ridica n partea superioar a acestuia,
se n vederea utilizrii ulterioare.
nea sisteme este reprezentat de absorbtia direct a radiati
Ir intermediul unui schimbtor de cldur.
ne ridicat pe toata perioada
auzeaza aIectiuni grave ale
o ap cu temperaturi cuprinse ntre
20C si 45C este recomandat ca ntotdeauna s se stocheze apa cald menajer la peste 60C. n
a baza boilerelor cu
tancului interior este supraIat de schimb termic si rmne la
care boiler tank in tank asigur o
inoxidabil boilerul nu necesit anod de protectie din
i ulterioare de service pentru nlocuirea acestuia
detartrare elimin nevoia de curatare regulat a acestui tip
ri, este prezentat n Iigura urmtoare:

un rezervor cilindric orizontal, construit din metal si izolat termic, n
care se monteaz tuburile vidate. Acestea sunt realizate cu pereti dubli, din sticl. ntre peretii din
reduce pierderile termice n mediul
un strat din material
rezervorul cilindric se va
dispuse n partea superioar a
acestuia. Apa rece, va curge prin
e termosiIon, datorit diIerentei
ridica n partea superioar a acestuia,
nea sisteme este reprezentat de absorbtia direct a radiatiei solare,

69

Dezavantajele sunt datorate Iaptului c apa circul prin tuburile din sticl, care este un
material relativ Iragil, chiar dac este vorba despre sticl solar cu proprietti mecanice bune.
AstIel, circulatia apei nu poate Ii realizat sub presiune, datorit solicitrilor mecanice la
care ar Ii supus sticla. Un alt dezavantaj, este acela c umplerea cu ap a sistemului, trebuie
realizat ncet si treptat, pentru a nu se produce solicitri termice bruste n tuburi.
n Iigura urmtoare, este prezentat o constructie de colector solar cu tuburi vidate, n care
circulatia agentului termic este realizat printr-un schimbtor de cldur coaxial din cupru, n
contact cu o supraIata metalic absorbant.

Colector cu tuburi vidate si schimbtor de cldur coaxial

Aceast constructie, combin avantajele tuburilor vidate, care asigur pierderi minime de
cldur n mediul ambiant (chiar la diIerente mari de temperatur ntre acesta si apa din tuburi),
cu avantajele circulatiei agentului termic prin elemente metalice.

Sistem Ilexibil de racordare a tuburilor vidate la conductele de ap cald si rece

70


9.2.5. Dimensionarea sistemului solar

ConIorm programului de dimensionare, supraIata de captare se determina Iunctie de
numrul de persoane.

A
C
A
G
x P
A
G
supraIata de captare necesar pentru o persoan
P numrul de persoane
Vom considera A
G
1.1 mp, deci A
C
4.4 mp

Panourile solare Westech solar 1800-58 cu 30 tuburi vidate au supraIata de 5.12 m
2
Pentru a avea o eIicient termic ridicat pe toat perioada anului s-a ales Solutia
adoptrii unei supraIete de captare de 10 mp, deci instalarea a 2 panouri solare. AstIel putem
asigura pe lng prepararea apei calde n sezonul rece, si un aport la nclzire de minim 20 .

Dimensionarea conductelor sistemului solar

n instalatiile solare pn n 10 m
2
supraIata de captare, cum este si n cazul nostru, se
recomand Iunctionarea n regim cu debit mare. Pentru aceast Iunctionare se consider un debit
mediu cuprins ntre 60 si 80 l/h, iar pentru supraIata de captare ntre 1 si 1,33 l/m
2
. Productorul
recomanda conducte RotexVa -Stab de tur si retur cu un diametru de 18 mm, conIectionate din
poliIenisulIon. Pierderile de presiune pe conducta sunt ntre 1 si 1,25 mbar/m. Sistemul are n
componenta sa dou pompe de circulatie legate n serie, dimensionate de productor pentru a
acoperi pierderile de presiune si a asigura debitul si viteza de curgere pentru un numr de 1 pn
la 5 panouri legate la un acumulator. AstIel sistemul de pompare ntra n Iunctione la comanda
RPS-ului, initial Iunctionnd amndou pompe, ulterior dup un timp stabilit rmne n Iunctiune
doar o singur pompa.

10. Schema func(ional - constructiv a instala(iei de nclzire
n cadrul obiectivului s-a adoptat o nclzire mixt Iormat din nclzire prin pardoseala si
nclzire cu ajutorul corpurilor statice care n cazaul de Iat sunt radiatoare de joas temperatura.
Aceast instalatie este special conceput pentru a deservi cldirile cu un consum redus de energie,
si a permite o valoriIicare optim att a pompei ct si a cazanului pe baz de biocombustibil.

Sistemul de distributie interioar a agentului termic este ramiIicat, astIel obtinnd o
izolare hidraulic a corpurilor de nclzire sau a serpentinelor nclzitoare, astIel nct s se poat
controla ct mai bine si eIicient distributia cldurii n cldire. Aceast ramiIicare este posibil cu
ajutorul distribuitoarelor si colectoarelor din gama PURMO. Ceea ce Iace diIerit sistemul de
incalzire Westech Iat de celalate sisteme este automatizarea local pe Iiecare consumator n
parte. AstIel, circuitele care pleac din distribuitor au montate pe ele un robinet termostatatat
actionat electric cu ajutorul unui termostat de camer pozitionat n incinta nclzit.

71


Circuitul pompei de cldur pentru nclzire si preparea apei calde menajere


n partea de sus a distribuitorului este pozitionat blocul de comand si control, cu ajutorul
cruia putem controla, regla si monitoriza circulatia agentului termic prin sistemul de nclzire.
Furnizorul de date pentru sistemul de automatizare este reprezentat prin termostatul de camer

72

montat la partea superioar a blocului de comand (vezi Iigura 1). Cu ajutorul termostatului
setm temperatura dorit n ncpere, iar acesta controleaz Iluxul de agent termic pentru a ne
oIeri conIortul termic dorit. Importanta adoptrii unei astIel de solutii o constituie economia de
combustibil survenit n urma automatizrii sistemului.






































73

III. ELEMENTE DE TEHNOLOGIE (CAIETE DE SARCINI)

1. Caiet de sarcini instala(ii termice interioare
1.1. LUCRRI PREGTITOARE

Organizarea executrii lucrrilor:
Proiectul de organizare a santierului de instalatii trebuie s cuprind aceste aspecte n
stns corelare cu problemele de constructii propiru-zise, montaje si lucrri special aIerente.
Aceasta se poate Iace si prin graIic calendaristic de esalonare a diverselor operatiuni.
Rostul acestui proiect de organizare este ca pornind de la anumite metode de executie
precizate, s stabileasc o solutie judicioas de asigurare a nevoilor executiei cu minim de
cheltuieli la capitolul Iondurilor aIerente organizrii.

Pregtirea locului de munc:
n cadrul organizrii de santier, ntreprinderea de executie trebuie s asigure muncitorilor
instalatori conditii nomale desIsurrii activittilor, ceea ce presupune asigurarea unui asa numit
'punct de lucru.
Punctul de lucru poate servi n egal msur drept magazine de scule si utilaje, unele
material si vestiar echipei creia i este destinat.

1.2. EXTRAS $I LISTA DE MATERIALE

Materialele de ba: pentru executarea instalatiilor de nclzire central:
-corpuri de nclzire radiatoare otel
-tevi (conducte)
-Iitinguri (de mbinare)
-coturi
-teuri
-reductii, dopuri, nipluri
-racord olandez
-armturi
-robinet dublu reglaj tur si retur pentru corpurile de nclzire
-dispozitive automate de aerisire pe coloane
-ventile de aerisire pe corp de nclzire
-robinete de trecere si de golire pentru conducte cu muIe si Iilet.

Material auxiliare.
-pentru sustinere
-brtri
-ciment, material special de etansare
-suruburi mecanice, piulite, saibe
-pentru izolatii
-vat mineral
-lacuri si vopsele
-pentru prelucrare
-oxigen
-acetilen

74

-abrazive pe support.

Scule si dispozitive:
Necesarul de scule si dispozitive pentru o Iormatie de muncitori instalatori pentru
instalatii de nclzire central de diverse categorii de caliIicare, se va asigura n Iunctie de
tehnologia adoptat si materialele puse n oper

1.3. GRAFICUL EXECUTRII LUCRRILOR
GraIicul executrii lucrrilor de nclzire central va reIlecta ordinea cronologic a
operatiunilor, esalonate n timp potrivit cu interesele generale ale dezvolttii santierului:
-montarea conductelor de distributie
-montarea coloanelor vertical
-montarea corpurilor de nclzire
-montarea legturilor la corpurile de nclzire
-proba hidraulic a instalatiei (proba de nclzire)
-proba de Iunctionare si reglajul instalatiei

Toate aceste operatii vor Ii prezentate detaliat n cele ce urmeaz pe capitol de material:
corpuri de nclzire, conducte, armturi precum si executarea probelor.

1.4. TRASAREA LUCRRILOR DE INSTALATII

Aceast activitate pregtitoare a lucrrilor de tehnologie propriu-zis este de regul
ndeplinit n cadrul Iiecrei lucrri de ctre o echip Iormat din doi muncitori (trasator si ajutor)
dotat cu urmtoarele:
-Iir de plumb
-cumpn cu ap
-rigl lemn
-metru metallic
-rulet metalic de 10 m
-compas
-echere metalice
-carnet de schite si nsemnri de cote
-creioane negre, colorate, crete colorate, vopsele
-planurile si schemele instalatiei de nclzire central.
Operatiile de trasare si msurare se eIecutez urmrind succesiunea logic a executiei
ulterioare.
Pentru conductele de distributie se msoar si se traseaz pe pereti, planseu si pe stlpi, n
raport cu grinzile, nltimea maxim si minim a xei conductoarelor de distibutie.
Distantele orizontale ntre punctele de ramiIicatie ale coloanelor se msoar n lungul
distributiei si se noteaz pe schitele de distributie. Fixarea pozitiei corpului de nclzire va tine
seama de normele si standardele n vigoare cu privire la distantele normale Iat de elementele de
constructie si modul de Iixare n raport cu sistemul constructive al cldirii.
Dup trasarea pozitiei radiatoarului, se noteaz caracteristicile corpului de nclzire ce
urmeaz a se monta n acel amplsament, direct pe elementul de constructie.



73


1.5. VERIFICAREA MATERIALELOR $I PREFABRICATELOR
ADUSE PE $ANTIER

Starea materialelor aduse pe santier este veriIicat conIorm cerintelor Iiselor tehnologice
expuse n capitlole urmtoare, reIeritoare la corpurile de nclzire, conducte si armturi.

1.6. EXECUTAREA INSTALATIILOR INTERIOARE DE
NCLZIRE CENTRAL

Generalitti :

n cele ce urmeaz se prezint tehnologia de executie speciIic lucrrilor de instalatii de
nclzire central n cldire: montarea corpurilor de radiatoare, montarea conductelor,
armturilor, ncepnd cu operatiunile de receptionare a materialelor si depozitarea lor dup
speciIic. Msurile de tehnica securittii si protectia muncii de la acre trebuie tinut seama n
timpul aplicrii tehnologiilor respective, precum si msurile necesare prevenirii incendiilor la
punctele de lucru.


Montarea corpurilor de nclzire

Natura corpurilor de nclzire utilizate n instalatiile de nclzire este determinat de
proportia n care cldura este cedat prin convectie si radiatie. Corpurile de nclzire sunt de tipul
panourilor din tabl de otel
Pentru montarea corpurilor de nclzire se vor eIectua urmtoarele operatiuni:
-trasarea pozitiei corpului de nclzire;
-realizarea suportilor de sustinere;
-Iixarea suportilor de sustinere;
-montarea corpurilor de nclzire pe suporti;
-racordarea la reteaua termic.
Trasarea pozitiei corpurilor de nclzire se va Iace respectnd pozitia din proiect.
Consolele si sustintorii de ncastrare n zidurile netencuite a consolelor si sustintoarelor va Ii de
minim 12 cm. Corpurile de nclzire montate lng pereti se pot Iixa si pe suporti metalici,
sprijiniti de pardoseal.
Dup montare, corpurile de nclzire se racordeaz la agentul termic conIorm indicatiilor
din proiect.

1.7. LUCRRI EXECUTATE DUP MONTARE

Dup montare si racordare la retea, corpurile de nclzire mpreun cu ntreaga instalatie
se supun la probe de veriIicare indicate de norme.
Dup nlturarea cauzelor de proast Iunctionare si remedierea tuturor deIectinilor, se
trece la protectia anticoroziv. n acest scop corpurile de nclzire se demonteaz din instalatie si
se vopsesc cu un strat de grund, un strat de vopsea si unul de lac rezistent la temperatur.
Dup uscare se monteaz pe pozitie si lucrrile se consider terminate.


76

Prelucrarea conductelor

Const n operatii premergtoare montajului: tierea la dimensiuni, Iiletarea sau
prelucrarea pentru sudare sau mbinare prin presare a capetelor, ndoirea. Prelucrarea se poate
executa manual sau cu ajutorul masinilor unelte n atelierul santierului sau atelierele centrale de
preIabricate care deservesc mai multe santiere. nainte de prelucrare se stabileste lungimea Iinal
a tronsonului prelucrat. Pentru Iilete se utilizeaz Iiletul cilindric, propriu instalatiilor cu
temperatura agentului termic pn la 110 si presiunea pn la 6 bar. Pentru Iiletarea
mecanizat se utilizeaz masini de Iiletat.
ndoirea la rece este Iolosit exclusiv pentru diametre mici. ndoirea la cald se execut
Ir cute, Iiind necesar n prealabil umplerea tevilor cu nisip, tasarea materialului de umplutur
si nclzirea tevii. La diametre mari de teav se poate executa curbe sau coturi din segmenti.
Acestia se execut din bucti de teav dreapt si apoi sudate astIel ca s Iormeze un cot.


Montarea conductelor

Se are n vedere proiectul de instalatii cu toate detaliile, stadiul de Iinisare a constructiei,
agentul termic cu care Iunctioneaz instalatia. Traseele conductelor se vor realize conIorm
prevederilor proiectelor. n cazul n care prevederile din proiecte sunt insuIiciente sau sunt
necesare modiIicri de transee la amplasarea conductelor, se vor respecta urmtoarele indicatii:
-transeele se vor alege astIel nct s se asigure accesul n zon n timpul exploatrii,
lungimi minime de retea si posibilitti de compensare natural;
-conductele se vor monta aparent, cu exceptia celor care au Iost prevzute prin proiect s
se monteze mascat sau n canale n pardoseal;
-se va evita trecerea conductelor prin ncperi n care temperatura poate scdea sub 0 .
Amplasarea conductelor se va Iace pe elemente de constructii Iinisate. Pe elemente
neIinisate se poate Iace tresarea si Iixarea consolelor si a dispozitivelor de sustinere.
La trecrea prin pereti si plansee, conductele se vor monta n mansoane de protectie care s
permit miscarea liber a conductelor la dilatarea acestora. Mansoane de protectie metalice se
Iolosesc la traversarea elementelor de constructie din material combustibile, spatiul dintre
manson si conducte se umple cu material izolant incombustibil (azbest).

mbinarea conductelor

mbinarea se poate realiza partial sau total la pozitie. Pentru traseele scurte si cu diIicultti
se Iac mbinri la pozitie iar traseele simple si lungi se pot pregti portiuni de sol, care apoi se
ridic la pozitie. mbinarea conductelor se poate Iace prin nIiletare, prin presare la rece sau prin
sudur. mbinarea prin Iitinguri cu Iilet este obligatorie:
-pentru conductele cu diametrul 3/8 1 din instalatiile interioare, Iunctionnd cu ap
cald pentru circulatia prin gravitatie;
-pentru conducte pn la 3/4 inclusive la instalatiile interioare Iunctionnd cu ap cald
cu circultie prin pompe.
La sudura electric o important deosebit o are alegerea electrodului de sudat. mbinarea
cap la cap a conductelor cere o umplere obligatorie prin sudur a marginilor tevilor sudate pe
toat grosimea peretului. n acest scop, marginile tevilor ce se sudeaz trebuie s Iie pregtite n

77

mod corespunztor, n Iunctie de grosimea materialului. Din punct de vedere al pozitiei n care se
execut sudura, cordonul de sudur poate Ii:
-cordon inIerior;
-cordon vertical;
-cordon orizontal;
-cordon de deasupra capului.
Cnd conductele se pot rsuci n jurul axei, sudura se poate eIectua n conditiile cele mai
avantajoase.

Controlul mbinrilor

Operatiunea de mbinare a conductelor trebuie controlat din punct de vedere calitativ,
att n timpul executiei ct si dup terminarea operatiunilor.

Controlul mbinrilor se face prin urmtoarele opera(iuni:

-examinarea apectului exterior;
-veriIicarea coaxialittii conductelor;
-ncercarea la presiune la rece
mbinrile sudate pot prezenta o serie de deIecte, care se pot constata Icndu-se un
control minutios prin una din urmtoarele metode:
-examinarea aspectului exterior;
-ncercarea la presiune la rece.

Montarea armturilor

Tinnd seama de rolul Iunctional si de caracteristicile lor constructive, n instalatia de
nclzire centrala a cldirii se monteaz:
-armturi de nchidere deschidere: robineti cu sIer, cu sectiune de trecere total, cu
prghie de manevr;
-armturi de golire: robineti de golire cu sIer, dop si portIurtun;
-armturi de reglaj: robineti coltari dublu reglaj cu montaj pe tur si pe retur.

Executarea probelor la instala(ii de nclzire central:

Scopul probrii const n veriIicarea dac lucrrile de executie sunt de bun calitate si
dac instalatiile Iuctioneaz normal.
Potrivit normativelor si standardelor, instalatiile interioare de nclzire sunt astIel
proiectate nct s se poat obtine n interiorul ncperilor pe care le deservesc temperatura dorit
atunci cnd n exterior este o stare meteorologic anumit, stabilit conventional.
Probele instalatiilor de nclzire includ si eIectuarea unor operatii de interventie asupra
lucrrilor realizate n scopul echilibrrii presiunii hidraulice. n acest sens ele includ si operatii de
reglaj. nainte de probele hidraulice se execut proba 'de cas.

Verificarea montajului dup proiect cuprinde:

-veriIicarea amplasamentului corpurilor de nclzire;

78

-veriIicarea diametrului tevilor instalate, pantele adoptate, dispozitivele de Iixare;
-veriIicarea pozitiei dispozitivelor de aerisire si de golire a apei;
-se controleaz dac s-a asigurat accesul liber la toate punctele de veriIicare a sigurantei
nchiderii si a reglajului instalatiei;
-se controleaz dac corpurile de nclzire sunt montate n totalitate, dac mbinrile sunt
executate corect, dac robinetii de reglaj sunt montati corect.

Proba de etanyeitate (proba la rece):

Se eIectueaz hidraulic si se execut asupra ansamblului instalatiei, avnd ca scop
stabilirea absentei sau prezentei neetanseittilor la mbinri si de a identiIica locurile neetasate.
Proba hidraulic se utilizeaz numai dac temperatura mediului ambient este mai mare de
5.
Se parcurg traseele instalatiei si se controleaz ca toate armturile s Iie n pozitie deschis,
inclusiv cele de la corpurile de nclzire.
A doua operatie preliminar este umplerea cu ap a instalatiei. Controlul neetanseittii
instalatiei n timp umplerii este mprtit ntre mai multe echipe de montaj, n compunerea crora
intr un instalator caliIicat si cu ajutor, avnd cu ei cleste-mops, chei Iixe, surubelnite, cnep
Iuior si past de miniu de plumb.
Ridicarea presiunii n instalatie se Iace pn la presiunea de prob care va Ii 1,5 x
presiunea maxim de regim pentru instalatiile montate apparent. Durata probei va Ii de 15
minute, timp n care pierderea de presiune nu trebuie s depseasc 2 N/ m
2
.

Splarea instala(iei:

Splarea se Iace cu ap potabil. Introducerea apei n instalatie sa Iace prin una din
conductele principale, iar eventual se Iace prin cealalt conduct principal printr-un stut anume
prevzut. Splarea const din umplerea si mentinerea instalatiei sub un jet continuu, cu viteza
maxim posibil.

Proba de cald:

Are drept scop veriIicarea neetanseittii, a modului de comportare la dilatare si
contractare a instalatiei si a circulatiei agentului termic.
Proba de cald const n aducerea instalatiei la Iunctionarea cu temperatura cea mai nalt
care poate s apar n timpul exploatrii, urmat de o rcire dup care se controleaz
neetanseitatea mbinrilor.

Proba de circula(ie:

n cadrul acesteia se Iac urmtoarele operatiuni: umplerea instalatie si concomitent,
evacuarea aerului din instalatie, stabilirea circulatiei si veriIicarea Iunctionrii tuturor armturilor,
reglajelor instalatiei.
Dac temperatura exterioar este sub 0 trebuie luate o serie de msuri care se reIer la
sursa de cldur (cazan si pompe de circulatie)
Umplerea instalatiei se Iace pe niveluri: pe msur ce apa ptrunde n instalatie si se ridic
nivelul, aerul este expulzat prin dispozitivele de aerisire ale instalatiei.

79

Compararea nivelurilor de temperatur se Iace prin palpare sau prin testare cu dosul
palmei.
Reglajul care se Iace n cadrul probei de circulatie este n Iond o operatie de echilibrare a
presiunilor hidradinamice pe toate pe toate circuitele instalatiei si se ncepe la minim dou ore de
Iunctionare. Aceasta se poate realiza pe grupe pe coloane si local, la corpurile de nclzire.
Echilibrarea local a presiunuii hidraulice la corpurile de nclzire se poate realiza prin
robinete cu dublu reglaj montate pe tur si pe retur.

Proba de dilatare:

Se eIectueaz n scopul veriIicrii neetanseittii instalatiei, n conditiile variatiilor de
temperatur a agentului termic din timpul exploatrii, precum si al comportrii din punct de
vedere al rezistetei mecanice a elementelor component ale instalatiei sub eIectul eIorturilor
cauzate de dilatare.

Proba de punere n func(iune (proba de eficacitate):

Se eIectueaz prin msurtori n ncperile indicate de beneIiciarul de investitie (cel putin
5 din total).
Se eIectueaz cu ntreaga instalatie n Iunctiune n conditii normale de exploatare, la
temperaturi sczute ale aerului exterior, ct mai aproape de situatia normal. Aceast prob nu se
Iace dect n plin iarn.
Durata probelor de eIicacitate este de 24 h, iar msurtorile se vor Iace la interval de cel
mult o or; abaterile premise sunt de -1 si 2 .


1.8. PRESCRIPTII PENTRU EXECUTAREA INSTALATIILOR DE
NCLZIRE CENTRAL DIN PUNCT DE VEDERE AL PREVENIRII
INCENDIILOR

Aparatele cu care se execut lucrri de sudur vor Ii n permanent n perIect stare de
Iunctionare. Nu se admite executarea sudurii n ncperi n care se depoziteaz materiale
combustibile.
Distanta dintre generatoare si locul de sudur trebuie s Iie de minimum 10 m, iar ntre
generatoare si recipient de minim 5 m.

!!! Se interzice cu desvryire:

-agtarea aparatului de sudur aprins de butelia de gaze, generator sau material
combustibile;
-demontarea, curtarea si asamblarea generatoarelor mobile de acetilen n atelier;
-dezghetarea generatorului de acetilen cu ajutorul Ilcrii deschise;
-descrcarea generatorului de acetilen, precum si curtarea Iurtunurilor n ncpere;
-la trecerea conductelor prin pereti combustibili conductele vor Ii izolate pe portiunea de
trecere cu un strat de izolatie igniIug.


80

2. NORME DE TEHNICA SECURITTII $I PROTECTIE A MUNCII

La executia lucrrilor si n exploatarea instalatiilor de nclzire se vor respecta msurile de
tehnica securittii si protectie a muncii cuprinse n actele normative n vigoare ce trateaz
msurile de protectie a muncii pentru constructori.
-Normele de Protectie a Muncii n constructii si n ncperi n care se desIsoar procese
de munc;
-Norme de Igien a Muncii;
-Cldiri auxiliare si organizri de santier;
-Tehnica Securittii Muncii privind ncrcarea si descrcarea, transportul, manipularea si
depozitarea materialelor;
-Tehnica Securittii Muncii privind cercetarea, proiectare, executarea si exploatarea
instalatiilor, utilajelor si masinilor;
-Tehnica Securittii Muncii privind instalatiile mecanice sub presiune;
-Tehnica Securittii Muncii privind prevenirea, combaterea incendiilor si autoaprinderilor
-Repartizarea personalului pe locuri de munc si instructaj de protectie a muncii. De
asemenea, se vor respecta normele departamentale de protectie a muncii n transportul auto;
-Normele de Protectie a Muncii la constructii civile si industriale;
-Executarea instalatiilor sanitare si de nclzire;
-Msuri generale;
-Lucrri de montaj conducere si utilaje;
-ncercarea conductelor;
-Tehnica Securittii Muncii privind executarea spturilor la supraIata solului.
Lista normelor de tehnica securittii si protectiei a muncii nu este limitativ. La executie
si n exploatare executantul si personalul de exploatare are obligatia s respecte toate msurile de
tehnica securittii si protectia muncii pentru a evita orice accident sau mbolnvire si s
Ioloseasc echipamentul de protectie a muncii.


II. Caiet de sarcini instala(ie solar

1. PREVEDERI GENERALE


1.1. Prezentele instructiuni tehnice se aplic la executarea, exploatarea si ntretinerea
instalatiilor solare de preparare a apei calde de consum pentru scopuri igienice, menajere si
tehnologice, avnd circuitul captatoarelor solare ap cald.

Lista principalelor prescriptii tehnice n constructii si instalatii care nu au aplicatii n
instalatii soalare de preparare a apei calde de consum, sunt date n ANEXA I.

1.2. n vederea asigurrii unor conditii tehnice corespunztoare de executie si de
exploatare a instalatiilor solare care Iac obiectul prezentelor instructiuni, executantul va veriIica
dac n proiect au Iost solutionate urmtoarele probleme:
-msurile pentru echilibrarea hidraulic a circuitelor instalatiei solare;
-posibilittile de dezaerisire si de golire a captatoarelor solare si a instalatiei n ansamblu;
-msurile pentru protectia instalatiei mpotriva descrcrilor electrice;

81

-msurile pentru asigurarea conditiilor de acces si de lucru la captatoarele solare n
exploatare (scar de acces, etc);
-msuri de sigurant si conditii speciIice de exploatare a instalatiei respective.

1.3. nainte de nceperea lucrrilor, executantul va lua msuri pentru veriIicarea
caracteristicilor si calittilor echipamentelor si materialelor Iolosite, astIel c acestea s
corespund prevederilor din proiect precum si conditiilor din standardele sau normele tehnice ale
produselor respective.

1.4. Instalatiile solare vor Ii dotate cu aparate de msur necesare pentru eIectuarea
msurtorilor asupra parametrilor de Iunctionare a instalatiei.


2. PREVEDERI PRIVIND EXECUTIA LUCRRILOR

Montarea captatoarelor solare

2.1. nainte de nceperea lucrrilor de montare a captatoarelor solare, executantul va
veriIica dac prevederile proiectului corespund cu situatia amplasamentelor si este asigurat
ndeplinirea urmtoarelor conditii principale:
-orientarea ctre sud a Irontului de captare (cu toleranta precizat n proiect);
-evitarea umbrii captatoarelor de ctre constructii nvecinate sau arbori;
-precizarea unghiului de nclinare a captatoarelor Iat de planul orizontal (ca regul
general pentru apa cald 48);
-prevederea si precizarea n planuri a tuturor detaliilor privind sistemul de sustinere si de
racordare a captatoarelor; modul de rezemare;
-posibilitatea de splare a captatoarelor cu Iurtun cu robinet;

2.2. La manipularea si transportul captatoarelor solare la locul de montaj, se vor lua
msuri pentru evitarea degradrii captatoarelor si a elementelor de constructii pe care se
monteaz.

2.3. Depozitarea captatoarelor solare la beneIiciar sau executant, se va Iace conIorm cu
prevederile Iurnizorului (din NTI sau cartea tehnic a produsului). Se interzice depozitarea
captatoarelor pe terase pentru evitarea supranclzirii constructiei si evitarea degradrii
hidroizolatiei.

2.4. La transportul, manipularea si montarea captatoarelor solare, executantul ca respecta
normele de protectia muncii, precum si normele de protectia muncii n constructii.

2.5. La montarea captatoarelor se vor respecta cu strictete prevederile proiectului si
prescriptiile productorului privind modul de asezare a acestora.

2.6. La montarea captatoarelor solare se va veriIica cu nivela orizontalitatea laturilor
pentru asigurarea posibilittilor de golire si de dezaerisire.


82

Montarea re(elei de conducte de legtur la captatoarele solare yi la
sta(ia de preparare a apei calde de consum


2.7. Reteaua de conducte a instalatiei se va executa conIorm proiectului, din urmtoarele
tevi:
- conductele circuitului primar al captatoarelor solare din tevi din otel negre, cnd se
utilizeaz schimbtoare de cldur
-conductele circuitului secundar, al apei calde de consum din tevi de otel zincate.

2.8. mbinarea tevilor din otel negre se va Iace cu Iitinguri sau prin sudur, iar mbinarea
tevilor din otel zincate se va Iace cu Iitinguri zincate.

2.9. La montarea conductelor se va acorda o atentie deosebit la:
-sustinerea si Iixarea tevilor, astIel ca s se asigure perIecta lor liniaritate, respective s se
evite Iormarea unor saci;
-asigurarea posibilittilor de dilatare liber a conductelor, pentru evitarea n special a
solicitrii racordurilor la captatoarele solare;
-asigurarea pantelor, pentru dezaerisirea si golorea conductelor.

2.10. Conductele se vor monta cu pantele prevzute n proiect, care vor avea urmtoarele
valori minime admise:
-conductele circuitului primar al captatoarelor solare min. 0,5;
-conductele circuitului secundar al apei calde de consum min 0,3.

2.11. Racordarea captatoarelor solare la conductele de circulatie se va Iace conIorm
proiectului.

Racordarrile Iixe se execut cu piese olandeze. Legturile ntre captator si conducetele
de distributie se vor Iace astIel ca s permit dilatarea conductelor Ir solicitarea suturilor
captatoarului.

2.12. La montarea conductelor se vor respecta si prescriptiile n vigoare privind montarea
tevilor din otel negre si zincate cuprinse n normativele I. 13 si I. 9.

2.13. Vasele de dezaerisire se monteaz la Iiecare cmp de captatoare, n punctul ce mai
nalt al conductei respective de distributie. Se recomand ca vasele de dezaerisire s aibe robinete
de dezaerisire amplasate n locuri usor accesibile.

Se pot Iolosi vasele de dezaerisire cu robinete automate de dezaerisire pe msura
producerii lor.

2.14. n punctele cele mai joase ale conductelor se vor prevedea robinete de golire sau
stuturi cu dopuri (cciuli), astIel nct s asigure golirea complet a tuturor portiunilor de
conducere din circuitul primar si secundar al instalatiei.


83

2.15. Conductele instalatiei executate din teav din otel neagr se protejeaz la exterior
contra coroziunii prin grunduire cu vopsea din miniu de plumb. Conductele circuitului primar si
secundar se izoleaz termic conIorm prevederilor proiectului. La executarea izolatiei termice si a
protectiei acesteia se va tine seama de prevederile Instructiunilor tehnice C 142 si de detaliile de
executie din cataloagele respective de detalii tip.

La realizarea izolatiilor termice se va acorda o grij deosebit la executia stratului de
protectie al izolatiei, astIel ca aceasta s nu pemit ptrunderea apei la izolatie.

Montarea echipamentului sta(iei de preparare a apei calde

2.16. Echipamentul statiilor de preparare a apei calde de consum cu energie solar se
compune n principiu din urmtoarele piese:
-schimbtoare de cldur;
-pompe de circulatie;
-vase de expansiune (deschise sau nchise);

nainte de montare se va veriIica corespondenta caracteristicilor echipamentelor si a
amplasamentelor cu cele din proiect.

2.17. Montarea acestor echipamente se va Iace conIorm proiectului tinnd seama si de
prevederile prescriptiilor tehnice respective. La montarea echipamentelor se va tine seama si de
detaliile respective cuprinse n cataloagele de detalii tipizate.

2.18. La montare se vor respecta distantele prevzute ntre diIeritele echipamente si ntre
acestea si elementele de constructie alturate (pereti, tavane, scri, etc.)

Montarea armturilor, a aparatelor de msur, de reglaj yi de
automatizare

2.19. Montarea armturilor, a aparatelor de msur, de reglaj si de automatizare se va Iace
conIorm cu prevederile proiectului, att ca amplasament ct si ca mod de racordare cu elementele
instalatiei.

La montare se va tine seama de prescriptiile tehnice n vigoare privind elementele
respective de detalii tipizate de montaj precum si de indicatiile productorului.

2.20. nainte de montare se va Iace veriIicarea corespondentei armturilor cu speciIicatiile
proiectului. La aparatele de msur (termometre, manometre, contoare de ap si de cldur,
debitmetre) se va veriIica existenta certiIicatului de calitate si clasa de precizie.
De asemenea, nainte de montare se va veriIica n atelier buna Iunctionare si etaseitatea
armturilor de nchidere, golire, reglaj.

2.21. Elementele instalatiei de automatizare a pornirii pompei de monteaz conIorm
prevederilor din proiect.


84

La montarea regulatorului pentru comand automat de pornire si de oprire a pompelor de
circulatie se va tine seama de indicatiile cuprinse n 'cartea tehnic a produsului.

Verificarea calit(ii lucrrilor

2.22. Pe tot parcursul executiei lucrrilor de instalatii si de constructii aIerente,
executantului si reprezentantilor beneIiciarului si ai proiectantului vor acorda o atentie deosebit
urmririi si veriIicrii calittii lucrrilor care conditioneaz Iunctionarea instalatiei la parametrii
proiectati. Se vor avea n vedere n special urmtoarele conditii speciIice instalatiilor solare:
-calitatea captatoarelor solare; acestea trebuie s corespund tuturor conditiilor precizate
n norma tehnic sau n cartea tehnic a pordusului;
-montarea, Iixarea si racordarea corect a captatoarelor solare si a celorlalte echipamente;
-asigurarea pantelor si a liniarittii la conductele circuitelor solare pentru asigurarea
posibilittilor de dezaerisire si de golire a captatoarelor si a conductelor respective;
-executarea corect a protectiei contra coroziunii si a instalatiei termice a conductelor si
echipamentelor;
-etanseitatea ntregii instalatii si n special a racordurilor captatoarelor solare la conductele
de ducere si ntoarcere.

Efectuarea probelor yi punerea n func(iune a instala(iilor

2.23. Pe parcursul executiei lucrrilor si la terminarea lor se vor eIectua la instalatiile
solare de preparare a apei calde de consum urmtoarele probe:
a) Proba de presiune hidraulic pentru veriIicarea etanseittii elementelor instalatiei:
b) Proba de circulatie, pentru veriIicarea circulatiei prin toate elementele instalatiei si a
echilibrrii hidraulice a circuitelor captatoarelor solare.

Proba de presiune hidraulic

2.24. Proba de presiune hidraulic se va eIectua asupra instalatiei n ansamblu sau asupra
unor tronsoane sau prti din instalatie, pe msura terminrii lucrrilor respective.

Proba se Iace att asupra circuitului primar ct si circuitului secundar al instalatiei.

2.25. Proba de eIectuare la rece nainte se izolarea conductelor si a elementelor instalatiei,
respective de acoperire a conductelor montatea n canale.

2.26. nainte de eIectuarea probei, instalatia supus veriIicrii va Ii splat cu ap.

Introducerea apei se Iace prin conducta principal respectiv de durat, n sensul normal
de curgere a apei, iar la golire prin conducta principal de ntoarcere si va dura pn cnd la
punctul de evacuare a apei nu mai apar impuritti. Operatiunea se repet apoi cu schimbarea
sensului de circulatie a apei.

2.27. Proba de eIectuare prin umplerea instalatiei cu ap, ridicarea presiunii la o presiune
de ncercare P

si veriIicarea etanseittii elementelor instalatiei la aceast presiune.




83

La instalatiile solare cu vas de expansiune nchis:
P

= 1S x P



- n care P

este presiunea de regim a retelei de alimentare cu ap rece, dar numai mic de


6 bar.

n cazul instalatiilor cu schimbtoare de cldur, n situatia unei neetanseitti, ntreaga
instalatie solar lucreaz sub presiune retelei de ap rece.

2.28. La umplerea instalatiei se va acorda mult atentie pentru o complet eliminare a
aerului din elementele instalatiei supuse probei.

2.29. Msurarea presiunii se Iace cu manometrul indicator cu clasa de precizie 1,6 montat
n punctul cel mai jos al instalatiei. Citirile se Iac la intevale de 15 minute de 2-4 ore, Iunctie de
mrimea instalatiei. Proba se va eIectua n perioadele din zi Ir radiatie solar.

Rezultatele probei se consider corespunztoare dac pe toat durata probei manometrul nu
indic cderi de presiune si elementele instalatiei nu prezint neetanseitti.

n timpul probei la presiune hidraulic se va acorda o atentie deosebit veriIicrii
etanseittii tuturor elementelor instalatiei si n special a racordurilor la captatoare.

n cazul cnd se constat cderi de presiune n timpul probei si neetanseitti ale
elementelor instalatiei, proba se va opri, se va proceda la remedierea deIectiunilor, dup care
proba se repet.


Proba de circula(ie yi punere n func(iune a instala(iei

2.30. Dup eIectuarea probei la presiune hidraulic, procedeaz la punerea n Iuctiune a
instalatiei solare si la eIectuarea probei de circulatie.

2.31. La instalatiile solare cu schimbtoare de cldur, la care statia de preparare a apei
calde de consum se gseste n centrale termice sau n puncte termice avnd ap tratat, umplerea
se va Iace cu aceast ap tratat. Pentru umplerea instalatiei se va Iolosi pompa de adaos pentru
instalatia de nclzire (n cazul existentei acestei pompe) sau se va Iace umplerea sub presiunea
retelei de ap rece.

2.32. Umplerea se va Iace din statia de prelucrare a apei calde simultan prin circuitul de
conducte de ducere si de nsotire si de ntoarcere spre captatoare solare. Viteza de umplere va Ii
mai redus, pentru a se asigura o complet evacuarea a aerului din elementele instalatiei
(echipamente, conducte, captatoare). nainte de a ncepe umplerea instalatiei se vor nchide toate
robinetele de golire si se vor deschide robinetele din circuitul captatoarelor si toate robinetele de
dezaerisire (de la vasele de dezaerisire ale instalatiei).

Operatiile de umplere vor Ii n general cele uzuale pentru instalatiile de nclzire central
cu ap cald.

86


2.33. Umplerea circuitului apei calde de consum, se va Iace cu ap din reteaua de ap
rece.
Instructiuni tehnice pentru eIectuarea ncercrilor hidraulice si pneumatic la recipient I.25.

2.34. n vederea receptiei se va urmri dac executarea lucrrilor s-a Icut n conIormitate
cu documentatia tehnico-economic si cu prescriptiile tehnice n vigoare cu privire la executia
instalatiilor respective si anume:
-veriIicarea caracteristicilor echipamentelor montate cu cele prevzute n proiect;
-existenta proceselor verbale privind eIectuarea probelor de presiune hidraulic si de
circulatie;
-Iunctionarea pompelor de circulatie, a instalatiei de automatizare de pornire si oprire a
pompelor;
-veriIicarea prin sondaj a strii captatoarelor, a pieselor de Iixare a acestora, a
racordurilor, etc.;
-veriIicarea pantelor conductelor, a modului de Iixare si de sustinere a lor;
-Iunctionarea vasului de expansiune si a echipamentului auxiliar la vasele nchise;
-veriIicarea existentei si a caracteristicilor aparatelor de msur si control prevzute n
proiect.

2.35. n vederea receptiei se vor veriIica de asemenea urmtoarele:
-respectarea cu strictete a traseelor conductelor;
-Iixarea posibilittilor de dilatare a conductelor;
-calitatea izolatiei si vopsitoriei conductelor si echipamentelor;
-realizarea protectiei termoizolatiei; astIel nct s se evite pericolul de ptrundere a apei
la termoizolatie;
-aspectul estetic al montrii elementelor instalatiei.


3. PREVEDERI PRIVIND EXPLOATAREA INSTALATIILOR

3.1. Exploatarea instalatiilor solare de preparare a apei calde de consum const n
urmtoarele lucrri principale:

a) Asigurarea Iunctionrii instalatiei la parametrii proiectati;
b) Evidenta parametrilor de Iunctionare a instalatiei;
c) EIectuarea probei de eIicacitate a instalatiei.

Asigurarea func(ionrii instala(iei la parametrii proiecta(i

3.2. Asigurarea Iunctionrii instalatiei la parametrii proiectati se va Iace pe baza
instructiunilor de exploatare a instalatiei cuprinse n proiect si se eIectueaz prin urmtoarele
lucrri principale:
-eIectuarea manevrelor necesare n statia de preparare a apei calde cu energie solar
pentru pornirea si oprirea manual sau automat a pompelor de circulatie;
-veriIicarea periodic a parametrilor de Iunctionare a instalatiei si luarea msurilor
necesare cnd se constat anomalii privind valorile acestor parametrii Iat de valorile din proiect;

87

-eIectuarea manevrelor necesare la instalatia solar si la sursa auxiliar pentru livrarea
apei calde la punctele de consum;
-urmrirea Iunctionrii pompelor de circulatie, a schimbtoarelor de cldur si nivelului n
vasele de expansiune;
-urmrirea Iunctionrii corespunztoare a regulatorului pentru pornirea si oprirea
automat a pompelor de circulatie.

3.3. Pentru asigurarea Iunctionrii normale a instalatiilor solare se va asigura ntretinerea
acestora prin splarea tuburilor ori de cte ori se constat murdrirea lor, nlocuirea tuburilor
sparte, eliminarea pierderilor de ap din elementele instalatiei, etc.

Proba de eficacitate

3.4. Proba de eIicacitate se eIectueaz de ctre personalul beneIiciarului, dup preluarea
instalatiei de la executant n timpul anului de garantie si nainte de receptia deIinitiv a instalatiei.

3.5. Proba de eIicacitate a instalatiei solare const n veriIicarea realizrii parametrilor
proiectati dup punerea acestuia n Iunctiune.

3.6. Pe baza nregistrrilor Icute, se constat c nu se realizeaz parametrii proiectati, se
Iace veriIicarea instalatiei pentru a se stabili cauzele si se iau msurile necesare de remediere.

3.7. VeriIicarea instalatiei solare n vederea asigurrii parametrilor proiectati se va Iace
astIel:
-veriIicarea Iunctionrii tuturor captatoarelor;
-veriIicarea strii captatoarelor;
-etanseitatea elementelor de captare, a legturilor si a instalatiei n ansamblu;
-veriIicarea echilibrrii hidraulice a cmpurilor de captatelor prin respectarea probei de
circulatie (conIorm art. 2.43 2.48);
-veriIicarea debitului pompelor de circulatie;
-veriIicarea strii termoizolatiei conductelor si aparatelor;
-veriIicarea mrimii si schemei de racordare a schimbtoarelor de cldur si
acumulatoarelor de ap cald;
-veriIicarea regimului de Iunctionare a instalatiei solare si a sursei auxiliare.

Scoaterea din func(iune a instala(iei

3.8. n vederea golirii instalatiei se vor deschide toate robintele de golire si dezaerisire ale
conductelor de distributie si ale echipamentelor, urmrindu-se golirea complet a acestora.

Dup ce se constat c nu mai curge ap la nici unul din robinetele de golire, se va
proceda (la instalatiile la care exist compresoare de aer sau posibilitatea racordrii la o instalatie
de aer comprimat), la evacuarea Iortat cu aer comprimat a ultimelor cantitti de ap aIlate n
captatoarele solare si n conducte.


88

3.9. Dup eIectuarea operatiilor de golire, se va veriIica panta si liniaritatea conductelor,
lundu-se acolo unde se constat c s-au creat saci de ap, msuri pentru golirea tronsoanelor
respective.


III. Documenta(ie economic

1. Elaborare antemsurtoare

Instala(ii de nclzire
LxecuLanL 0001 ApascarlLel 8uben

lnvesLlLle 0001 lnsLalaLll penLru consLrucLll

CblecL 0001 lnsLalaLll
AnLemsurLoare lnsLalaLll de lncalzlre

!"#$%$& Cod resursa ()* +,-%$%,%&
+".&/%$$
0&-12$.& .&31.3,
453&.6,%$$
7$3%& ,-&8,




1 RPSE25A 99 8uCA1A 9:;;;;; 0.00 8,301,611 <=>;9=?99


0.00
MCn1. 8LA8A1C8uLul uL AA CALuA MLnA!L8A (8ClLL8 0.00
),lunC1lCnlnu Cu ACLn1 1L8MlC AA CALuA, <1000L
(8ClLL8uL LS1L Cu 2 SL8Ln1lnL)



2 RPIC11E 99 M 9;<:;;;;; 0.00 11,070 9=9@A=A?;


0.00
MCn1.1Lvll,Cu8u (Sl-Cu MCALL),lnS1AL,lnCALZ.CLn18 0.00
,Lll8L, LLC.A.lnCALZl8L,LCC.Clv/SCC-CuL1, 13*1MM




3 RPIC11G 99 M 9B:;;;;; 0.00 16,997 B;>=@?;


0.00
MCn1.1Lvll,Cu8u (Sl-Cu MCALL),lnS1AL,lnCALZ.CLn18 0.00
,Lll8L, LLC.A.lnCALZl8L,LCC.Clv/SCC-CuL1, 22*1MM
(Levlle se llvreaza ln bare de 3m)



4 RPIC14C 99 M @:;;;;; 0.00 30,733 BC?=C<;


0.00
MCn1.1Lvll,Cu8u(Sl-Cu uu8A),lnS1AL,lnCALZ.CLn18,L 0.00
ll8L,ln CCLAnL,LCC.Clv/SCC-CuL1,28*1MM
(Levlle se llvreaza ln bare de 3m)



3 RPIC14F 99 M B?:;;;;; 0.00 47,300 9=BB@=<;;


0.00
MCn1.1Lvll,Cu8u(Sl-Cu uu8A),lnS1AL,lnCALZ.CLn18,L 0.00
ll8L,ln CCLAnL,LCC.Clv/SCC-CuL1,33*1.3 MM
(Levlle se llvreaza ln bare de 3m)



6 RPID28A 99 8uCA1A C:;;;;; 0.00 9,780 ?<=D?;


0.00
MCn1A8L 8C8lnL1 SlL8lC,Cu llLL1 Lx1L8lC8-ln1L8lC8 0.00
,LA CCnuuC1L Cu8u,lnS1AL. lnCALZ. CLn18, u=13 MM



89



7 RPID02B 99 8uCA1A C:;;;;; 0.00 8,060 A?=DB;


0.00
MCn1A8LA 8C8lnL1uLul Cu vLn1lL uu8Lu 8LCLA!, u-6, 0.00
CCL1A8 u8L1, ulAML18uL 1/2 "




8 RPID28A 99 8uCA1A B@:;;;;; 0.00 9,130 B?A=>A;


0.00
MCn1A8L 8C8lnL1 SlL8lC,Cu llLL1 Lx1L8lC8-ln1L8lC8 0.00
,LA CCnuuC1L Cu8u,lnS1AL. lnCALZ. CLn18, u=13 MM




9 RPID28B 99 8uCA1A <:;;;;; 0.00 33,940 BC9=AB;


0.00
MCn1A8L 8C8lnL1 SlL8lC,Cu llLL1 Lx1L8lC8-ln1L8lC8 0.00
,LA CCnuuC1L Cu8u,lnS1AL. lnCALZ. CLn18,,u=22 MM




10 RPID28B 99 8uCA1A B:;;;;; 0.00 43,400 @;=<;;


0.00
MCn1A8L 8C8lnL1 SlL8lC,Cu llLL1 Lx1L8lC8-ln1L8lC8 0.00
,LA CCnuuC1L Cu8u,lnS1AL. lnCALZ. CLn18,,u=22 MM




11 RPIA57C 99 8uCA1A D:;;;;; 0.00 3,470 9>=<<;


0.00
MCn1A8LA CMLLC8-. uL Cl8CuLA1lL A ALl CALuL Cu 0.00
LA1A Cu MC1C8 LL. 0.73-11 kW,CCnuuC1A uL 1"-3"
(pompa cu deblL 1.4mc/h)



12 RPIA57C 99 8uCA1A 9:;;;;; 0.00 3,940 >=@D;


0.00
MCn1A8LA CMLLC8-. uL Cl8CuLA1lL A ALl CALuL Cu 0.00
LA1A Cu MC1C8 LL. 0.73-11 kW,CCnuuC1A uL 1"-3"
(pompa cu deblLul de 2mc/h)



13 RPIA57C 99 8uCA1A 9:;;;;; 0.00 13,290 9A=B@;


0.00
MCn1A8LA CMLLC8-. uL Cl8CuLA1lL A ALl CALuL Cu 0.00
LA1A Cu MC1C8 LL. 0.73-11 kW,CCnuuC1A uL 1"-3"
(pompa cu deblLul de 3mc/h)



14 RPIC40B 99 8uCA1A ?<:;;;;; 0.00 3,332 BD9=AB9


0.00
MCnA18LA CC1uLul Cu 8ACC8u CLAnuLZ, Avlnu ulAML18u 0.00
L uL 1/2 "




13 RPIC40D 99 8uCA1A 9B:;;;;; 0.00 4,341 AB=;<?


0.00
MCnA18LA CC1uLul Cu 8ACC8u CLAnuLZ, Avlnu ulAML18u 0.00
L uL 1 "




16 RPIC40C 99 8uCA1A 9D:;;;;; 0.00 4,063 A?=@;?


0.00
MCnA18LA CC1uLul Cu 8ACC8u CLAnuLZ, Avlnu ulAML18u 0.00
L uL 3/4 "





90

17 RPIC40E 99 8uCA1A 9;:;;;;; 0.00 23,383 B>A=<>>


0.00
MCnA18LA CC1uLul Cu 8ACC8u CLAnuLZ, Avlnu ulAML18u 0.00
L uL 1 1/4 "




18 RPIA16A 99 8uCA1A >:;;;;; 0.00 38,430 99A=B@;


0.00
MCn1. A8MA1u8lLC8 llnL LA CAZAnL uL lnCALZl8L,8ClL 0.00
L8L,L1C -1L8MCML18L Cu SCALA u8LA1A Sl AA8A1CA8L




19 RPIA11A 99 8uCA1A 9:;;;;; 0.00 123,340 9B>=>D;


0.00
MCn1.vAS uL LxAnSlunL, lnCPlS, L CZl1lL LxlS1Ln 0.00
1A SAu nCuA, CAACl1A1LA uL < 400 L




20 RPIA17A 99 8uCA1A C:;;;;; 0.00 99,000 ?@>=;;;


0.00
MCn1. ACCLSC8llLC8 LA CAZAnL SAu CLn18ALL MCnC8LCC 0.00
, uL lnCALZl8L CLn18ALA - 1L8MCS1A1 AM8lAn1A




21 RPIB02A 99 M ;:AD;;; 0.00 338,000 B@;=AB;


0.00
Mn1A8LA 8AulA1CA8LLC8 uln C1LL SAu ALuMlnlu, lunC1 0.00
lCnlnu Cu AA CALuA




22 RPIB02A 99 M ;:CB;;; 0.00 64,800 D?=?A?


0.00
Mn1A8LA 8AulA1CA8LLC8 uln C1LL SAu ALuMlnlu, lunC1 0.00
lCnlnu Cu AA CALuA




23 RPIB02A 99 M ;:?;;;; 0.00 384,000 B>;=D;;


0.00
Mn1A8LA 8AulA1CA8LLC8 uln C1LL SAu ALuMlnlu, lunC1 0.00
lCnlnu Cu AA CALuA




24 RPIB02A 99 M ;:?;;;; 0.00 384,000 B>;=D;;


0.00
Mn1A8LA 8AulA1CA8LLC8 uln C1LL SAu ALuMlnlu, lunC1 0.00
lCnlnu Cu AA CALuA




23 RPIB02A 99 M ;:9<;;; 0.00 163,000 B@=>D;


0.00
Mn1A8LA 8AulA1CA8LLC8 uln C1LL SAu ALuMlnlu, lunC1 0.00
lCnlnu Cu AA CALuA



26 RPIB02A 99 M 9:;;A;; 0.00 689,000 ?@B=DDA


0.00
Mn1A8LA 8AulA1CA8LLC8 uln C1LL SAu ALuMlnlu, lunC1 0.00
lCnlnu Cu AA CALuA







91

27 RPID07A 99 8uCA1A C:;;;;; 0.00 1,870 9>=;@;


0.00
MCn1A8LA 8C8lnL1lLC8, uL AL8lSl8L Cu vLn1lL, Cu CP 0.00
LlL MC8lLA u = 1/4 - 3/8 "




28 RPID01A 99 8uCA1A 9A:;;;;; 0.00 400 ?=;;;


0.00
MCn1A8LA MulLLC8 uL 8LCLA8L, Ln18u lnS1ALA1ll uL 0.00
lnCALZl8L CLn18ALA,ulAML18uL 3/8 - 3/4 "




29 RPID01D 99 8uCA1A B:;;;;; 0.00 277,360 AAA=9B;


0.00
MCn1A8LA 1Lu8lLC8 uL 8LCLA8L, Ln18u lnS1ALA1ll uL 0.00
lnCALZl8L CLn18ALA,ulAML18uL 3/8 - 3/4 "




30 RPID12B 99 8uCA1A >:;;;;; 0.00 277,360 <>B=?<;


0.00
MCn1A8LA 8C8lnL1uLul Cu 3 CAl, Cu 8LSCA8nl1u8A, C 0.00
u lLAnSL,uln lCn1A, Avlnu ulAML18uL 23 - 30 MM




31 RPID28D 99 8uCA1A B:;;;;; 0.00 16,900 >>=<;;


0.00
MCn1.SuAA uL SLnS,Cu llLL1 ln1L8lC8-ln1L8lC8,LA 0.00
CCnuuC1L Cu8u,lnS1AL. lnCALZ. CLn18, u=22 MM




32 RPIC21A 99 M D:;;;;; 0.00 1,204,000 D=<9?=;;;


0.00
MCn1A8LA ulS18l8ul1C8uLul-CCLLC1C8 ,L SuC81 CA1A 0.00
CCnlLC1lCnA1, u = < 100 MM




33 RPIC27C 99 kC D:;;;;; 0.00 4,037 9?=B>;


0.00
CCnl.-MCn1A8LA SuC81lLC8-ulSCZl1lvLLC8 uL SuS1ln 0.00
L8L A CCLLC1CA8LLC8,ulS18l8,8ClLL8L L1C.66-300 kC




34 RPIA01A 99 8uCA1A 9:;;;;; 0.00 31,300,000 >9=>;;=;;;


0.00
MCn1A8L CMLl CALuu8A 0.00





33 RPIC14B 99 M >;;:;;;;; 0.00 9,000 B=C;;=;;;


0.00
MCn1.1Lvll,Cu8u(Sl-Cu uu8A),lnS1AL,lnCALZ.CLn18,L 0.00
ll8L,ln CCLAnL,LCC.Clv/SCC-CuL1,22*1MM
(se va folosl Leava Wlrsbo de 180 sl 120m)



36 W2B16C 99 8uCA1A A:;;;;; 0.00 12,269 ?9=>DA


0.00
LLC.SuS1ln ln CCL1 Cu A8MA1.SuS1.ln CCL1+A8MA1.SuS 0.00
1ln.LA 8L1LLL Cu CCnuuC1 1C8SAu, MCn1A1A L Zlu







92

37 RPSA42B 99 8uCA1A D:;;;;; 0.00 2,323 @=>;9


0.00
CCnl.MCn1.ClMLn1. 1Lvll uL 8C1LC1lL,CL.1.lnS1AL. 0.00
, nLAC8A,LA 18LCL8LA CCnuuC1.8ln Zluu8l, u=1 1/4"




38 RPIE02B 99 M 9@A:;;;;; 0.00 630 9B?=CA;


0.00
8C8A uL L1AnSLl1A1L LA 8LSlunL A lnS1AL.uL lnCAL 0.00
Zl8L CLn18ALA,S=101-200 M




39 RPIE06A 99 M C:;;;;; 0.00 1,040 C=B<;


0.00
SALA8LA CCnuuC1LLC8 Sl lnS1ALA1llLC8 ln1L8lCA8L u 0.00
L lnCALZl8L CLn18ALA , Cu AA C1A8lLA




40 W1MD02A 99 8uCA1A 9:;;;;; 0.00 32 AB


0.00
8LLLu MCn1A1 ln Cl8Cul1L uL Au1CMA1lZA8L SLMnALlZA 0.00
8L, lLll8L, Cu8Ln1, 1LnS, 1lM SAu ln1L8MLulA8




41 W2G01B 99 M A;:;;;;; 0.00 1,020 A9=;;;


0.00
CCnuuC1C8 Ln18u Au1CMA1lZA8L 0.00






E"%,F 2,%&.$,F& AA=AA@=CA?






Instala(ii sanitare
LxecuLanL 0001 ApascarlLel 8uben

lnvesLlLle 0001 lnsLalaLll penLru consLrucLll

CblecL 0001 lnsLalaLll
AnLemsurLoare lnsLalaLll sanlLare

!"#$%$& Cod resursa ()* +,-%$%,%&

!.&% 2,%&.$,F& G,F: 2,%&.$,F&
+".&/%$$

0&-12$.& .&31.3,

453&.6,%$$

7$3%& ,-&8,




1 SA08F 99 M >:;;;;; 0.00 3,300 @=@;;


0.00

1LAvA uln CLlCLC8u8A uL vlnlL(vC) nLLAS1lllA1A, 0.00

1l C8Lu(C),Lll8L,LA CCnS18.lnuuS18lALL, 30 MM

(Levlle se llvreaza cu lunglml de 4m)


93




2 SA12H 99 M ?:;;;;; 0.00 3,748 >D=D<A


0.00

1LAvA uln vC,1l C8Lu(C),Lll8L,ln CAnALL uL ulS1 0.00

An1A,LA lnuuS18.Sl CLAu.uL LCCul1-SCC.CuL, 110 MM

(Levlle se llvreaza cu lunglml de 4m)



3 SA08E 99 M ?:;;;;; 0.00 2,300 9>=<;;


0.00

1LAvA uln CLlCLC8u8A uL vlnlL(vC) nLLAS1lllA1A, 0.00

1l C8Lu(C),Lll8L,LA CCnS18.lnuuS18lALL, 40 MM

(Levlle se llvreaza cu lunglml de 4m)



4 SA14A 99 M 9?:;;;;; 0.00 2,100 >>=?;;


0.00

1LAvA uln MA1L8lAL LAS1lC(L,,-8,SlMlLA8),Suu 0.00

u8A 8ln CLlluZlunL,CCnS18uC1ll lnu, u=13MM

(Levlle se llvreaza ln colacl)



3 SA14B 99 M B;:;;;;; 0.00 2,800 A?=;;;


0.00

1LAvA uln MA1L8lAL LAS1lC(L,,-8,SlMlLA8),Suu 0.00

u8A 8ln CLlluZlunL,CCnS18uC1ll lnu, u=20MM

(se llvreaza ln colacl)



6 SA14C 99 M B;:;;;;; 0.00 3,400 9;<=;;;


0.00

1LAvA uln MA1L8lAL LAS1lC(L,,-8,SlMlLA8),Suu 0.00

u8A 8ln CLlluZlunL,CCnS18uC1ll lnu, u=23MM





7 SB06B 99 8uCA1A B:;;;;; 0.00 3,200 9;=D;;


0.00

lLSL uL LLCA1u8A(CC1,8LuuC1lL,L1C.) uln 1LvA uL 0.00

vC 1l uSC8 (u),MCn1A1L 8ln Lll8L, u= 30MM





8 SB06A 99 8uCA1A BD:;;;;; 0.00 6,400 9A>=?;;


0.00

lLSL uL LLCA1u8A(CC1,8LuuC1lL,L1C.) uln 1LvA uL 0.00

vC 1l uSC8 (u),MCn1A1L 8ln Lll8L, u= 40MM





9 SB06D 99 8uCA1A B:;;;;; 0.00 7,800 9A=?;;


0.00

lLSL uL LLCA1u8A(CC1,8LuuC1lL,L1C.) uln 1LvA uL 0.00

vC 1l uSC8 (u),MCn1A1L 8ln Lll8L, u= 110MM





10 SB25A 99 8uCA1A B:;;;;; 0.00 13,620 BC=BD;


0.00

SllCn uL A8uCSLALA uln C8LSlL CL8AMlCA An1lACluA, 0.00

u= 30...100 MM









94

11 SB27A 99 8uCA1A 9:;;;;; 0.00 18,883 9<=<<A


0.00

CACluLA uL vLn1lLA1lL,uln 1A8LA,MCn1A1A L CCLCAnL 0.00

uL AL8lSl8L, u=30...130MM





12 SC04A 99 8uCA1A B:;;;;; 0.00 71,610 9D>=BB;


0.00

LAvCA8 uln SLMlC81LLAn, C81LLAn SAnl1A8 L1C.-(ln 0.00

CL. 1.PAnulCAA1l)CCnSCLL L ZluA8lL





13 SC07A 99 8uCA1A B:;;;;; 0.00 106,840 B9>=?<;


0.00

vAS CLCSL1 CCMLL1 LCPlA1,C81LLAn L1C., 8LZL8vC8 0.00

MCn1.LA lnAL1lML,SLMllnAL1lML, SllCn 1l S





14 SC10A 99 8uCA1A B:;;;;; 0.00 214,020 DB<=;D;


0.00

8luLu uln SLMlC81LLAn, C81LLAn SAnl1A8, L1C. Cu 0.00

SAu lA8A uuS,LCPlA1-8C8lnL1l 1.8luLu





13 SD02A 99 8uCA1A A:;;;;; 0.00 133,780 CC<=@;;


0.00

8A1L8lL AMLS1LCA1CA8L 1.8AlL,Cu uuS lLLxl8lL SAu 0.00

llx, lnullL8Ln1 lnCPluL8L,L L8L1l ZluA8lL / 8CA





16 SD07A 99 8uCA1A 9?:;;;;; 0.00 9,130 9D?=D;;


0.00

8C8lnL1 uL 18LCL8L Cu vLn1lL Sl MulL, Cu SAu lA8A 0.00

uLSCA8CA8L,1.1Lvl uln C1LL, u=3/8-1/2"





17 SD07C 99 8uCA1A B:;;;;; 0.00 33,940 ?C=<<;


0.00

8C8lnL1 uL 18LCL8L Cu vLn1lL Sl MulL, Cu SAu lA8A 0.00

uLSCA8CA8L,1.1Lvl uln C1LL, u= 1"





18 SE18B 99 8uCA1A 9:;;;;; 0.00 180,000 9<;=;;;


0.00

SALA1C8 1.vLSLLA, lnCxL, ASLZA1 L A8uCSLALA, 1 0.00

CCMA81lMLn1+LA1lC8MA 1000x 700x 800 MM, C=70 kC





19 SE58A 99 8uCA1A B:;;;;; 0.00 7,460 9D=@B;


0.00

CCn1CA8L uL AA 8LCL Sl CALuA, Avlnu ulAML18uL uL 0.00

: 13 - 23 MM





20 SC01B 99 8uCA1A 9:;;;;; 0.00 391,120 A@9=9B;


0.00

CAuA uL 8AlL (lCn1A LMAlLA1A,CLlML1AC8lL,ll88L S1 0.00


93

lCLA, L1C.)lnCL. Plu8CMAS!,lClCA8L lCn1A





21 SC02A 99 8uCA1A 9:;;;;; 0.00 179,000 9C@=;;;


0.00

CAuA Ln18u uuS uln lCn1A LMAlLA1A, 1A8LA LMAlLA1A 0.00

, CLlML18AC1l L1C.





22 RPID01D 99 8uCA1A ?:;;;;; 0.00 320 >=9B;


0.00

MCn1A8LA 1Lu8lLC8 uL 8LCLA8L, Ln18u lnS1ALA1ll uL 0.00

ALlM Cu ACM, ulAML18uL 3/8 - 3/4 "





23 RPID01D 99 8uCA1A B:;;;;; 0.00 830 9=C;;


0.00

MCn1A8LA 1Lu8lLC8 uL 8LCLA8L, Ln18u lnS1ALA1ll uL 0.00

lnCALZl8L CLn18ALA,ulAML18uL 3/8 - 3/4 "





24 RPID01A 99 8uCA1A B;:;;;;; 0.00 430 <=?;;


0.00

MCn1A8L CC1u8l, Ln18u lnS1ALA1ll uL ALlMLn1A8L AC 0.00

M,ulAML18uL 3/8 - 3/4 "





23 RPIA01A 99 8uCA1A B:;;;;; 0.00 3,778,180 99=AA?=>?;


0.00

MCn1A8L SlS1LM SCLA8 Cu un AnCu SCLA8 Cu 1u8u8l v 0.00

luA1L






E"%,F 2,%&.$,F& 9D=C@D=DA;




















96


2. Elaborare deviz analitic pe categorii de lucrri

Instala(ii de nclzire
LxecuLanL 0001 ApascarlLel 8uben

lnvesLlLle 0001 lnsLalaLll penLru consLrucLll

CblecL 0001 lnsLalaLll
uevlz 0001 lnsLalaLll de lncalzlre

!"#$% '(')$*$+ !"#$% '(')$*$+ !"#$% '(')$*$+ !"#$% '(')$*$+
!"#$%$& Cod resursa ()* +,-%$%,%& HI:2,% !.&% 2,%&.$,F& G,F: 2,%&.$,F&
+".&/%$$

HI:2,- !.&% 2,-"I&., G,F: 2,-"I&.,
0&-12$.& .&31.3,

HI:1%$ !.&% 1%$F,J G,F: 1%$F,J
453&.6,%$$

!.&% %.,-3I".% G,F: %.,-3I".%
7$3%& ,-&8,

K.:".&)(* E4EL7 L
M.&1%,%&)(* M.&1%,%& %"%,F,

1 RPSE25A 99 8uCA1A 9:;;;;; 0.00 8,301,611 <=>;9=?99


0.00 101,300 9;9=A;;
MCn1. 8LA8A1C8uLul uL AA CALuA MLnA!L8A (8ClLL8 0.00 0 ;
),lunC1lCnlnu Cu ACLn1 1L8MlC AA CALuA, <1000L

0 ;
(8ClLL8uL LS1L Cu 2 SL8Ln1lnL)

4 <=D;>=999
0 ;
2 RPIC11E 99 M 9;<:;;;;; 0.00 11,070 9=9@A=A?;


0.00 44,482 D=<;D=;;B
MCn1.1Lvll,Cu8u (Sl-Cu MCALL),lnS1AL,lnCALZ.CLn18 0.00 0 ;
,Lll8L, LLC.A.lnCALZl8L,LCC.Clv/SCC-CuL1, 13*1MM

0 ;


2 A=@@@=A?B
0 ;
3 RPIC11G 99 M 9B:;;;;; 0.00 16,997 B;>=@?;


0.00 38,970 C;C=?>C
MCn1.1Lvll,Cu8u (Sl-Cu MCALL),lnS1AL,lnCALZ.CLn18 0.00 0 ;
,Lll8L, LLC.A.lnCALZl8L,LCC.Clv/SCC-CuL1, 22*1MM

0 ;
(Levlle se llvreaza ln bare de 3m)

2 @99=A@C
0 ;
4 RPIC14C 99 M @:;;;;; 0.00 30,733 BC?=C<;


0.00 36,836 >>9=C;A
MCn1.1Lvll,Cu8u(Sl-Cu uu8A),lnS1AL,lnCALZ.CLn18,L 0.00 0 ;
ll8L,ln CCLAnL,LCC.Clv/SCC-CuL1,28*1MM

0 ;
(Levlle se llvreaza ln bare de 3m)

1 ?;<=D<A
0 ;
3 RPIC14F 99 M B?:;;;;; 0.00 47,300 9=BB@=<;;


0.00 41,177 9=;C;=?;?
MCn1.1Lvll,Cu8u(Sl-Cu uu8A),lnS1AL,lnCALZ.CLn18,L 0.00 0 ;
ll8L,ln CCLAnL,LCC.Clv/SCC-CuL1,33*1.3 MM

0 ;
(Levlle se llvreaza ln bare de 3m)

2 B=>;;=D;?
0 ;
6 RPID28A 99 8uCA1A C:;;;;; 0.00 9,780 ?<=D?;


0.00 18,333 9B@=<<?
MCn1A8L 8C8lnL1 SlL8lC,Cu llLL1 Lx1L8lC8-ln1L8lC8 0.00 0 ;
,LA CCnuuC1L Cu8u,lnS1AL. lnCALZ. CLn18, u=13 MM

0 ;


1 9@<=>D?
0 ;
7 RPID02B 99 8uCA1A C:;;;;; 0.00 8,060 A?=DB;


0.00 7,894 AA=BA?

97

MCn1A8LA 8C8lnL1uLul Cu vLn1lL uu8Lu 8LCLA!, u-6, 0.00 0 ;
CCL1A8 u8L1, ulAML18uL 1/2 "

0 ;


0 999=?C?
0 ;
8 RPID28A 99 8uCA1A B@:;;;;; 0.00 9,130 B?A=>A;


0.00 18,333 A><=;@@
MCn1A8L 8C8lnL1 SlL8lC,Cu llLL1 Lx1L8lC8-ln1L8lC8 0.00 0 ;
,LA CCnuuC1L Cu8u,lnS1AL. lnCALZ. CLn18, u=13 MM

0 ;


1 <;>=DD@
0 ;
9 RPID28B 99 8uCA1A <:;;;;; 0.00 33,940 BC9=AB;


0.00 23,926 B;C=D99
MCn1A8L 8C8lnL1 SlL8lC,Cu llLL1 Lx1L8lC8-ln1L8lC8 0.00 0 ;
,LA CCnuuC1L Cu8u,lnS1AL. lnCALZ. CLn18,,u=22 MM

0 ;


1 DC<=@>9
0 ;
10 RPID28B 99 8uCA1A B:;;;;; 0.00 43,400 @;=<;;


0.00 23,926 A9=<A>
MCn1A8L 8C8lnL1 SlL8lC,Cu llLL1 Lx1L8lC8-ln1L8lC8 0.00 0 ;
,LA CCnuuC1L Cu8u,lnS1AL. lnCALZ. CLn18,,u=22 MM

0 ;


1 9DB=?A>
0 ;
11 RPIA57C 99 8uCA1A D:;;;;; 0.00 3,470 9>=<<;


0.00 1,393 A=ACB
MCn1A8LA CMLLC8-. uL Cl8CuLA1lL A ALl CALuL Cu 0.00 13,337 ?B=9D<
LA1A Cu MC1C8 LL. 0.73-11 kW,CCnuuC1A uL 1"-3"

0 ;
(pompa cu deblL 1.4mc/h)

6 <9=?;;
0 ;
12 RPIA57C 99 8uCA1A 9:;;;;; 0.00 3,940 >=@D;


0.00 1,393 9=>@>
MCn1A8LA CMLLC8-. uL Cl8CuLA1lL A ALl CALuL Cu 0.00 13,337 9A=A>C
LA1A Cu MC1C8 LL. 0.73-11 kW,CCnuuC1A uL 1"-3"

0 ;
(pompa cu deblLul de 2mc/h)

6 B;=<C;
0 ;
13 RPIA57C 99 8uCA1A 9:;;;;; 0.00 13,290 9A=B@;


0.00 1,393 9=>@>
MCn1A8LA CMLLC8-. uL Cl8CuLA1lL A ALl CALuL Cu 0.00 13,337 9A=A>C
LA1A Cu MC1C8 LL. 0.73-11 kW,CCnuuC1A uL 1"-3"

0 ;
(pompa cu deblLul de 3mc/h)

6 >B=BB;
0 ;
14 RPIC40B 99 8uCA1A ?<:;;;;; 0.00 3,332 BD9=AB9


0.00 3,947 B?<=><@
MCnA18LA CC1uLul Cu 8ACC8u CLAnuLZ, Avlnu ulAML18u 0.00 0 ;
L uL 1/2 "

0 ;


0 A;@=@9;
0 ;
13 RPIC40D 99 8uCA1A 9B:;;;;; 0.00 4,341 AB=;<?


0.00 7,197 <?=>?C
MCnA18LA CC1uLul Cu 8ACC8u CLAnuLZ, Avlnu ulAML18u 0.00 0 ;
L uL 1 "

0 ;


0 9><=DA>
0 ;
16 RPIC40C 99 8uCA1A 9D:;;;;; 0.00 4,063 A?=@;?


0.00 4,643 ?A=;;<
MCnA18LA CC1uLul Cu 8ACC8u CLAnuLZ, Avlnu ulAML18u 0.00 0 ;
L uL 3/4 "

0 ;


0 9B9=@9>

98

0 ;
17 RPIC40E 99 8uCA1A 9;:;;;;; 0.00 23,383 B>A=<>>


0.00 9,287 @B=<?<
MCnA18LA CC1uLul Cu 8ACC8u CLAnuLZ, Avlnu ulAML18u 0.00 0 ;
L uL 1 1/4 "

0 ;


0 >B<=C;9
0 ;
18 RPIA16A 99 8uCA1A >:;;;;; 0.00 38,430 99A=B@;


0.00 4,876 9D=?BC
MCn1. A8MA1u8lLC8 llnL LA CAZAnL uL lnCALZl8L,8ClL 0.00 0 ;
L8L,L1C -1L8MCML18L Cu SCALA u8LA1A Sl AA8A1CA8L

0 ;


0 9B@=@9C
0 ;
19 RPIA11A 99 8uCA1A 9:;;;;; 0.00 123,340 9B>=>D;


0.00 23,074 BA=;CD
MCn1.vAS uL LxAnSlunL, lnCPlS, L CZl1lL LxlS1Ln 0.00 306 >;?
1A SAu nCuA, CAACl1A1LA uL < 400 L

0 ;


11 9D<=CB;
0 ;
20 RPIA17A 99 8uCA1A C:;;;;; 0.00 99,000 ?@>=;;;


0.00 33,721 >@;=;D?
MCn1. ACCLSC8llLC8 LA CAZAnL SAu CLn18ALL MCnC8LCC 0.00 0 ;
, uL lnCALZl8L CLn18ALA - 1L8MCS1A1 AM8lAn1A

0 ;


2 9=;<>=;D?
0 ;
21 RPIB02A 99 M ;:AD;;; 0.00 338,000 B@;=AB;


0.00 19,734 9;=?AC
Mn1A8LA 8AulA1CA8LLC8 uln C1LL SAu ALuMlnlu, lunC1 0.00 0 ;
lCnlnu Cu AA CALuA

0 ;


1 >;9=9CC
0 ;
22 RPIB02A 99 M ;:CB;;; 0.00 64,800 D?=?A?


0.00 19,734 9D=B;@
Mn1A8LA 8AulA1CA8LLC8 uln C1LL SAu ALuMlnlu, lunC1 0.00 0 ;
lCnlnu Cu AA CALuA

0 ;


1 ?;=<?A
0 ;
23 RPIB02A 99 M ;:?;;;; 0.00 384,000 B>;=D;;


0.00 19,734 99=<D9
Mn1A8LA 8AulA1CA8LLC8 uln C1LL SAu ALuMlnlu, lunC1 0.00 0 ;
lCnlnu Cu AA CALuA

0 ;


1 BDB=BD9
0 ;
24 RPIB02A 99 M ;:?;;;; 0.00 384,000 B>;=D;;


0.00 19,734 99=<D9
Mn1A8LA 8AulA1CA8LLC8 uln C1LL SAu ALuMlnlu, lunC1 0.00 0 ;
lCnlnu Cu AA CALuA

0 ;


1 BDB=BD9
0 ;
23 RPIB02A 99 M ;:9<;;; 0.00 163,000 B@=>D;


0.00 19,734 >=AAB
Mn1A8LA 8AulA1CA8LLC8 uln C1LL SAu ALuMlnlu, lunC1 0.00 0 ;
lCnlnu Cu AA CALuA

0 ;


1 >B=<@B
0 ;
26 RPIB02A 99 M 9:;;A;; 0.00 689,000 ?@B=DDA


0.00 19,734 9@=<>>

99

Mn1A8LA 8AulA1CA8LLC8 uln C1LL SAu ALuMlnlu, lunC1 0.00 0 ;
lCnlnu Cu AA CALuA

0 ;


1 C9B=BC<
0 ;
27 RPID07A 99 8uCA1A C:;;;;; 0.00 1,870 9>=;@;


0.00 6,036 DB=BAA
MCn1A8LA 8C8lnL1lLC8, uL AL8lSl8L Cu vLn1lL, Cu CP 0.00 0 ;
LlL MC8lLA u = 1/4 - 3/8 "

0 ;


0 AA=>DA
0 ;
28 RPID01A 99 8uCA1A 9A:;;;;; 0.00 400 ?=;;;


0.00 67 9=;9;
MCn1A8LA MulLLC8 uL 8LCLA8L, Ln18u lnS1ALA1ll uL 0.00 0 ;
lnCALZl8L CLn18ALA,ulAML18uL 3/8 - 3/4 "

0 ;


0 C=;9;
0 ;
29 RPID01D 99 8uCA1A B:;;;;; 0.00 277,360 AAA=9B;


0.00 12,073 BD=9D?
MCn1A8LA 1Lu8lLC8 uL 8LCLA8L, Ln18u lnS1ALA1ll uL 0.00 0 ;
lnCALZl8L CLn18ALA,ulAML18uL 3/8 - 3/4 "

0 ;


1 AC@=B??
0 ;
30 RPID12B 99 8uCA1A >:;;;;; 0.00 277,360 <>B=?<;


0.00 20,199 ?;=A@?
MCn1A8LA 8C8lnL1uLul Cu 3 CAl, Cu 8LSCA8nl1u8A, C 0.00 0 ;
u lLAnSL,uln lCn1A, Avlnu ulAML18uL 23 - 30 MM

0 ;


1 <@>=BC?
0 ;
31 RPID28D 99 8uCA1A B:;;;;; 0.00 16,900 >>=<;;


0.00 16,268 >B=A>A
MCn1.SuAA uL SLnS,Cu llLL1 ln1L8lC8-ln1L8lC8,LA 0.00 0 ;
CCnuuC1L Cu8u,lnS1AL. lnCALZ. CLn18, u=22 MM

0 ;


1 ??=>>A
0 ;
32 RPIC21A 99 M D:;;;;; 0.00 1,204,000 D=<9?=;;;


0.00 100,297 D;9=9@;
MCn1A8LA ulS18l8ul1C8uLul-CCLLC1C8 ,L SuC81 CA1A 0.00 3,039 9B=B>D
CCnlLC1lCnA1, u = < 100 MM

0 ;


4 A=BB@=DBD
0 ;
33 RPIC27C 99 kC D:;;;;; 0.00 4,037 9?=B>;


0.00 4,134 9?=?9D
CCnl.-MCn1A8LA SuC81lLC8-ulSCZl1lvLLC8 uL SuS1ln 0.00 7,932 >9=<;<
L8L A CCLLC1CA8LLC8,ulS18l8,8ClLL8L L1C.66-300 kC

0 ;


0 ?D=?AB
0 ;
34 RPIA01A 99 8uCA1A 9:;;;;; 0.00 31,300,000 >9=>;;=;;;


0.00 1,220,033 9=BB;=;A>
MCn1A8L CMLl CALuu8A 0.00 122 9BB


0 ;


33 >B=AB;=9C?
0 ;
33 RPIC14B 99 M >;;:;;;;; 0.00 9,000 B=C;;=;;;


0.00 3,339 9=;?C=AA?
MCn1.1Lvll,Cu8u(Sl-Cu uu8A),lnS1AL,lnCALZ.CLn18,L 0.00 0 ;
ll8L,ln CCLAnL,LCC.Clv/SCC-CuL1,22*1MM

0 ;
(se va folosl Leava Wlrsbo de 180 sl 120m)

1 >=C?C=AA?

100

0 ;
36 W2B16C 99 8uCA1A A:;;;;; 0.00 12,269 ?9=>DA


0.00 23,004 99A=;B;
LLC.SuS1ln ln CCL1 Cu A8MA1.SuS1.ln CCL1+A8MA1.SuS 0.00 0 ;
1ln.LA 8L1LLL Cu CCnuuC1 1C8SAu, MCn1A1A L Zlu

0 ;


1 9C?=>?A
0 ;
37 RPSA42B 99 8uCA1A D:;;;;; 0.00 2,323 @=>;9


0.00 13,030 AB=B;;
CCnl.MCn1.ClMLn1. 1Lvll uL 8C1LC1lL,CL.1.lnS1AL. 0.00 0 ;
, nLAC8A,LA 18LCL8LA CCnuuC1.8ln Zluu8l, u=1 1/4"

0 ;


0 ?9=A;9
0 ;
38 RPIE02B 99 M 9@A:;;;;; 0.00 630 9B?=CA;


0.00 9,033 9=C?A=?A>
8C8A uL L1AnSLl1A1L LA 8LSlunL A lnS1AL.uL lnCAL 0.00 3,633 C9B=C;?
Zl8L CLn18ALA,S=101-200 M

0 ;


0 B=?;A=9;<
0 9;
39 RPIE06A 99 M C:;;;;; 0.00 1,040 C=B<;


0.00 8,126 A?=<<B
SALA8LA CCnuuC1LLC8 Sl lnS1ALA1llLC8 ln1L8lCA8L u 0.00 6,092 DB=?D9
L lnCALZl8L CLn18ALA , Cu AA C1A8lLA

0 ;


0 9;?=<;B
0 9
40 W1MD02A 99 8uCA1A 9:;;;;; 0.00 32 AB


0.00 3,964 A=@?D
8LLLu MCn1A1 ln Cl8Cul1L uL Au1CMA1lZA8L SLMnALlZA 0.00 0 ;
8L, lLll8L, Cu8Ln1, 1LnS, 1lM SAu ln1L8MLulA8

0 ;


0 ?=;9?
0 ;
41 W2G01B 99 M A;:;;;;; 0.00 1,020 A9=;;;


0.00 1,278 ?>=@;;
CCnuuC1C8 Ln18u Au1CMA1lZA8L 0.00 0 ;


0 ;


0 99D=@;;
0 ;
Greutate totala 9;:DDBD@A E"%,F 2,%&.$,F& AA=AA@=CA?
Total ore @@? E"%,F 2,-"I&., 9>=@D?=9@C

E"%,F 1%$F,J <@>=;>@

E"%,F %.,-3I".% ;

E"%,F L C;=>@<=@@B









101

Instala(ii sanitare

LxecuLanL 0001 ApascarlLel 8uben

lnvesLlLle 0001 lnsLalaLll penLru consLrucLll

CblecL 0001 lnsLalaLll
uevlz 0002 lnsLalaLll sanlLare

!"#$% '(')$*$+ !"#$% '(')$*$+ !"#$% '(')$*$+ !"#$% '(')$*$+
!"#$%$& Cod resursa ()* +,-%$%,%& HI:2,% !.&% 2,%&.$,F& G,F: 2,%&.$,F&
+".&/%$$

HI:2,- !.&% 2,-"I&., G,F: 2,-"I&.,
0&-12$.& .&31.3,

HI:1%$ !.&% 1%$F,J G,F: 1%$F,J
453&.6,%$$

!.&% %.,-3I".% G,F: %.,-3I".%
7$3%& ,-&8,

K.:".&)(* E4EL7 L
M.&1%,%&)(* M.&1%,%& %"%,F,

1 SA08F 99 M >:;;;;; 0.00 3,300 @=@;;


0.00 26,100 C<=>;;
1LAvA uln CLlCLC8u8A uL vlnlL(vC) nLLAS1lllA1A, 0.00 0 ;
1l C8Lu(C),Lll8L,LA CCnS18.lnuuS18lALL, 30 MM

0 ;
(Levlle se llvreaza cu lunglml de 4m)

1 <<=B;;
0 ;
2 SA12H 99 M ?:;;;;; 0.00 3,748 >D=D<A


0.00 16,240 @C=DD;
1LAvA uln vC,1l C8Lu(C),Lll8L,ln CAnALL uL ulS1 0.00 0 ;
An1A,LA lnuuS18.Sl CLAu.uL LCCul1-SCC.CuL, 110 MM

0 ;
(Levlle se llvreaza cu lunglml de 4m)

1 9>9=@BA
0 ;
3 SA08E 99 M ?:;;;;; 0.00 2,300 9>=<;;


0.00 23,200 9>@=B;;
1LAvA uln CLlCLC8u8A uL vlnlL(vC) nLLAS1lllA1A, 0.00 0 ;
1l C8Lu(C),Lll8L,LA CCnS18.lnuuS18lALL, 40 MM

0 ;
(Levlle se llvreaza cu lunglml de 4m)

1 9A>=;;;
0 ;
4 SA14A 99 M 9?:;;;;; 0.00 2,100 >>=?;;


0.00 8,700 9>@=B;;
1LAvA uln MA1L8lAL LAS1lC(L,,-8,SlMlLA8),Suu 0.00 0 ;
u8A 8ln CLlluZlunL,CCnS18uC1ll lnu, u=13MM

0 ;
(Levlle se llvreaza ln colacl)

0 9CB=<;;
0 ;
3 SA14B 99 M B;:;;;;; 0.00 2,800 A?=;;;


0.00 8,990 9C@=<;;
1LAvA uln MA1L8lAL LAS1lC(L,,-8,SlMlLA8),Suu 0.00 0 ;
u8A 8ln CLlluZlunL,CCnS18uC1ll lnu, u=20MM

0 ;
(se llvreaza ln colacl)

0 B>A=<;;
0 ;
6 SA14C 99 M B;:;;;;; 0.00 3,400 9;<=;;;


0.00 9,370 9@9=D;;
1LAvA uln MA1L8lAL LAS1lC(L,,-8,SlMlLA8),Suu 0.00 0 ;
u8A 8ln CLlluZlunL,CCnS18uC1ll lnu, u=23MM

0 ;


0 B@@=D;;
0 ;
7 SB06B 99 8uCA1A B:;;;;; 0.00 3,200 9;=D;;


0.00 11,600 B>=B;;
lLSL uL LLCA1u8A(CC1,8LuuC1lL,L1C.) uln 1LvA uL 0.00 0 ;
vC 1l uSC8 (u),MCn1A1L 8ln Lll8L, u= 30MM

0 ;

102



0 >>=?;;
0 ;
8 SB06A 99 8uCA1A BD:;;;;; 0.00 6,400 9A>=?;;


0.00 10,730 BAC=AB;
lLSL uL LLCA1u8A(CC1,8LuuC1lL,L1C.) uln 1LvA uL 0.00 0 ;
vC 1l uSC8 (u),MCn1A1L 8ln Lll8L, u= 40MM

0 ;


0 D99=9B;
0 ;
9 SB06D 99 8uCA1A B:;;;;; 0.00 7,800 9A=?;;


0.00 13,930 >9=@;;
lLSL uL LLCA1u8A(CC1,8LuuC1lL,L1C.) uln 1LvA uL 0.00 0 ;
vC 1l uSC8 (u),MCn1A1L 8ln Lll8L, u= 110MM

0 ;


1 DC=A;;
0 ;
10 SB25A 99 8uCA1A B:;;;;; 0.00 13,620 BC=BD;


0.00 24,940 D@=<<;
SllCn uL A8uCSLALA uln C8LSlL CL8AMlCA An1lACluA, 0.00 0 ;
u= 30...100 MM

0 ;


1 CC=9B;
0 ;
11 SB27A 99 8uCA1A 9:;;;;; 0.00 18,883 9<=<<A


0.00 16,240 9?=BD;
CACluLA uL vLn1lLA1lL,uln 1A8LA,MCn1A1A L CCLCAnL 0.00 0 ;
uL AL8lSl8L, u=30...130MM

0 ;


1 >A=9BA
0 ;
12 SC04A 99 8uCA1A B:;;;;; 0.00 71,610 9D>=BB;


0.00 33,630 9;C=>;;
LAvCA8 uln SLMlC81LLAn, C81LLAn SAnl1A8 L1C.-(ln 0.00 0 ;
CL. 1.PAnulCAA1l)CCnSCLL L ZluA8lL

0 ;


2 BA;=AB;
0 ;
13 SC07A 99 8uCA1A B:;;;;; 0.00 106,840 B9>=?<;


0.00 136,300 BCB=?;;
vAS CLCSL1 CCMLL1 LCPlA1,C81LLAn L1C., 8LZL8vC8 0.00 0 ;
MCn1.LA lnAL1lML,SLMllnAL1lML, SllCn 1l S

0 ;


3 D<?=B<;
0 ;
14 SC10A 99 8uCA1A B:;;;;; 0.00 214,020 DB<=;D;


0.00 139,200 BC<=D;;
8luLu uln SLMlC81LLAn, C81LLAn SAnl1A8, L1C. Cu 0.00 0 ;
SAu lA8A uuS,LCPlA1-8C8lnL1l 1.8luLu

0 ;


3 C;?=DD;
0 ;
13 SD02A 99 8uCA1A A:;;;;; 0.00 133,780 CC<=@;;


0.00 33,330 9??=CA;
8A1L8lL AMLS1LCA1CA8L 1.8AlL,Cu uuS lLLxl8lL SAu 0.00 0 ;
llx, lnullL8Ln1 lnCPluL8L,L L8L1l ZluA8lL / 8CA

0 ;


1 @DA=?A;
0 ;
16 SD07A 99 8uCA1A 9?:;;;;; 0.00 9,130 9D?=D;;


0.00 3,220 <>=AB;
8C8lnL1 uL 18LCL8L Cu vLn1lL Sl MulL, Cu SAu lA8A 0.00 0 ;
uLSCA8CA8L,1.1Lvl uln C1LL, u=3/8-1/2"

0 ;


0 BB@=@B;
0 ;
0.00

103

17 SD07C 99 B:;;;;; 33,940 ?C=<<;


0.00 8,410 9?=<B;
8C8lnL1 uL 18LCL8L Cu vLn1lL Sl MulL, Cu SAu lA8A 0.00 0 ;
uLSCA8CA8L,1.1Lvl uln C1LL, u= 1"

0 ;


0 <D=C;;
0 ;
18 SE18B 99 8uCA1A 9:;;;;; 0.00 180,000 9<;=;;;


0.00 92,029 @B=;B@
SALA1C8 1.vLSLLA, lnCxL, ASLZA1 L A8uCSLALA, 1 0.00 133 9>A
CCMA81lMLn1+LA1lC8MA 1000x 700x 800 MM, C=70 kC

0 ;


4 BCB=9?D
0 ;
19 SE58A 99 8uCA1A B:;;;;; 0.00 7,460 9D=@B;


0.00 7,230 9D=A;;
CCn1CA8L uL AA 8LCL Sl CALuA, Avlnu ulAML18uL uL 0.00 0 ;
: 13 - 23 MM

0 ;


0 B@=DB;
0 ;
20 SC01B 99 8uCA1A 9:;;;;; 0.00 391,120 A@9=9B;


0.00 104,400 9;D=D;;
CAuA uL 8AlL (lCn1A LMAlLA1A,CLlML1AC8lL,ll88L S1 0.00 0 ;
lCLA, L1C.)lnCL. Plu8CMAS!,lClCA8L lCn1A

0 ;


4 ?@A=AB;
0 ;
21 SC02A 99 8uCA1A 9:;;;;; 0.00 179,000 9C@=;;;


0.00 33,630 A>=?A;
CAuA Ln18u uuS uln lCn1A LMAlLA1A, 1A8LA LMAlLA1A 0.00 0 ;
, CLlML18AC1l L1C.

0 ;


2 B>B=?A;
0 ;
22 RPID01D 99 8uCA1A ?:;;;;; 0.00 320 >=9B;


0.00 12,073 CB=D>C
MCn1A8LA 1Lu8lLC8 uL 8LCLA8L, Ln18u lnS1ALA1ll uL 0.00 0 ;
ALlM Cu ACM, ulAML18uL 3/8 - 3/4 "

0 ;


1 CA=AAC
0 ;
23 RPID01D 99 8uCA1A B:;;;;; 0.00 830 9=C;;


0.00 12,073 BD=9D?
MCn1A8LA 1Lu8lLC8 uL 8LCLA8L, Ln18u lnS1ALA1ll uL 0.00 0 ;
lnCALZl8L CLn18ALA,ulAML18uL 3/8 - 3/4 "

0 ;


1 BA=<D?
0 ;
24 RPID01A 99 8uCA1A B;:;;;;; 0.00 430 <=?;;


0.00 6,733 9>D=?A@
MCn1A8L CC1u8l, Ln18u lnS1ALA1ll uL ALlMLn1A8L AC 0.00 0 ;
M,ulAML18uL 3/8 - 3/4 "

0 ;


0 9D>=BA@
0 ;
23 RPIA01A 99 8uCA1A B:;;;;; 0.00 3,778,180 99=AA?=>?;


0.00 1,220,033 B=DD;=9;C
MCn1A8L SlS1LM SCLA8 Cu un AnCu SCLA8 Cu 1u8u8l v 0.00 122 BDA
luA1L

0 ;


33 9>=@@?=C99
0 ;
Greutate totala ;:;ACBA9 E"%,F 2,%&.$,F& 9D=C@D=DA;
Total ore B;> E"%,F 2,-"I&., A=;?A=>@C

E"%,F 1%$F,J >C@

104


E"%,F %.,-3I".% ;

E"%,F L 9@=<?;=BB?



3. Elaborare recapitulatie

Recapitula(ie instala(ii de nclzire
98+()/&0/H 0001 -Apascaritei Ruben
:0I+./-/-+H 0001 -instalatii pentru constructii
J;-+(/H 0001 -instalatii
K+I-,H 0001 -instalatii de incalzire
L+(&A-/)'&/-+
Gr= 0.000 to Coef. Material Manopera Utilaj Total

A B C D
A)TotaI I-CheItuieIi directe 55,559,756 13,946,197 893,039 70,398,992
a.Cota aproviz. A* 0.00% 0 0
b.Tr.auto 1.0000 0 0
c.Tr.gara-sant.
Gr* 0 0

0
d.Retrib.maistri
B* 4.50%

627,579

627,579
e.Impozit (B+d)* 0.00% 0 0
f.C.A.S. (B+d+e)* 0.00% 0
B)TotaI 2-CheItuieIi directe 55,559,756 14,573,776 893,039 71,026,571
g.CheIt.indir. (T2-
f)* 0.00% 0
h.Aj.somaj(B+d+e)* 5.00% 728,689
i.Fd.risc (B+d+e)* 3.00% 437,213
j.CASS (B+d+e)* 7.00%

1,020,164
k.Fd.invat.(B+d+e)* 2.00%

291,476
C)TotaI 3-CheItuieIi directe+indirecte 73,504,113
I.Profit 0.00%

0
m.O.S. 0.00%

0
TotaI generaI fara T.V.A. 73,504,113
T.V.A. 24.00%

17,640,987
T O T A L D E V I Z A N A L I T I C 91,145,100









103

Recapitula(ie instala(ie sanitar
L+(&A-/)'&/-+
Gr= 0.000 to Coef. Material Manopera Utilaj Total

A B C D
A)TotaI I-CheItuieIi directe 14,794,450 5,065,397 379 19,860,226
a.Cota aproviz. A* 0.00% 0 0
b.Tr.auto 1.0000 0 0
c.Tr.gara-sant.
Gr* 0 0

0
d.Retrib.maistri
B* 4.50%

227,943

227,943
e.Impozit (B+d)* 0.00% 0 0
f.C.A.S. (B+d+e)* 0.00% 0
B)TotaI 2-CheItuieIi directe 14,794,450 5,293,340 379 20,088,169
g.CheIt.indir. (T2-
f)* 0.00% 0
h.Aj.somaj(B+d+e)* 5.00% 264,667
i.Fd.risc (B+d+e)* 3.00% 158,800
j.CASS (B+d+e)* 7.00%

370,534
k.Fd.invat.(B+d+e)* 2.00%

105,867
C)TotaI 3-CheItuieIi directe+indirecte 20,988,037
I.Profit 0.00%

0
m.O.S. 0.00%

0
TotaI generaI fara T.V.A. 20,988,037
T.V.A. 19.00%

3,987,727
T O T A L D E V I Z A N A L I T I C 24,975,764



















106



V. LISTA ACTELOR NORMATIVE NECESARE ELABORRII
PROIECTULUI

STANDARDE $I NORMATIVE cu aplicatie la executarea si exploatarea instalatiilor
termice.

1. I 13 02 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de nclzire central
2. I 13/1 02 Normativ pentru exploatarea instalatiilor de nclzire central
3. GP 019 99 Ghid privind alegerea echipamentelor aIerente instalatiilor de nclzire
4. STAS 179/1 97 Instalatii de nclzire central. Dimensionarea corpurilor de nclzire
Prescriptii generale
5. SR 1907/1 97 Instalatii de nclzire central. Calculul necesarului de cldur. Prescriptii
de calcul
6. SR 1907/2 97 Instalatii de nclzire central. Calculul necesarului de cldur.
Temperaturi interioare conventionale de calcul
7. STAS 11247/3 80 Instalatii de nclzire central. Caracteristici termice si hidraulice ale
corpurilor de nclzire. Determinarea pierderii de sarcin
8. C107/1 6 Normativ privind calculul coeIicientilor globali de izolare termic
9. STAS 185/1 89 Instalatii sanitare, de nclzire, de ventilare si gaze naturale. Conducte
pentru Iluide. Semne si culori conventionale
10. STAS 185/2 89 Instalatii sanitare, de nclzire, de ventilare si gaze naturale. Fitinguri si
piese auxiliare pentru conducte. Semne conventionale
11. STAS 185/3 89 Instalatii sanitare, de nclzire, de ventilare si gaze naturale. Armturi.
Semne conventionale
12. STAS 185/4 89 Instalatii sanitare, de nclzire, de ventilare si gaze naturale. Obiecte de
uz gospodresc, corpuri de nclzire, guri de aer. Semne conventionale
13. STAS 185/6 89 Instalatii sanitare, de nclzire, de ventilare si gaze naturale. Aparate de
msur si control. Semne si culori conventionale
14. STAS 2099 89 Elemente pentru conducte. Diametre nominale
15. STAS 2250 73 Elemente pentru conducte. Presiuni nominale, presiuni de ncercare si
presiuni de lucru maxime
16. STAS 9448 89 Racorduri elastice pentru reducerea vibratiilor n instalatii
17. Legea 137/1995 Legea protectiei mediului privind prevenirea riscurilor ecologice
18. STAS 9154 Armturi pentru instalatii sanitare si de nclzire central. Conditii tehnice
generale de calitate
19. STAS 10400/1 Armturi industrial de otel. Robinete de reglaj cu ventil. Conditii tehnice
generale de calitate
20. P 118 99 Normativ de sigurant la Ioc a constructiilor
21. Legea 10/1995 Legea calittii n constructii
22. C 300 94 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executrii lucrrilor
de constructii si instalatii aIerente acestora
23. C 56 2001 Normativ pentru veriIicarea calittii lucrrilor de constructii si a instalatiilpr
aIerente
24. STAS 11357 msuri de sigurant contra incendiilor. ClasiIicarea materialelor si
elementelor de constructie din punct de vedere al combustibilittii

107

25. STAS 6647 Msuri de sigurant contra incendiilor. Elemente rezistente la Ioc pentru
protectia golurilor din pereti si plansee
26. ME 005 2000 Manual pentru ntocmirea instructiunilor de exploatare privind instalatiile
eIrente constructiilor
27. NGPM 97 Norme generale de protectia muncii
28. 12756/2 PerIormante panouri solare termice

29. STAS 6472 Proiectarea termotehnic a elementelor de constructii
30. STAS 6648/1-82 Calculul aporturilor de cldur din exterior
31. STAS 6648/2-82 Parametrii climatici exteriori
32. STAS 12025/2 Acustica n constructii. EIectele vibratiilor asupra cldirilor sau prtilor de
cldire, limite admisibile
33. Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea
Iocului P-118-99
34. STAS 11357 Msuri de sigurant contra incendiilor. ClasiIicarea materialelor si
elementelor de constructie din punct de vedere al combustibilittii
35. Norme generale de protectia muncii MMPM 1996
36. Legea nr.10/1995 Legea privind calitatea n constructii
37. Ord.9/N/15.03.93 MLPAT Regulament privind protectia si igiena muncii n constructii
38. Normativ pentru veriIicarea calittii si receptia lucrrilor de constructii si instalatii
aIerente C56-85
39. HG 273/1994 Regulamentul de receptie al lucrrilor n constructii si instalatii aIerente
acestora. Anexa : Cartea tehnic a constructiei
40. HG 925/1995 Regulamentul de veriIicare si expertizare tehnic de calitate a proiectelor,
a executiei lucrrilor, si a constructiilor.
41. HG 392/1994 regulamentul privind agrementul tehnic pentru produse, procedee si
echipamente noi n constructii.
Agremente tehnice pentru material de instalatii Iolosite, nestandardizate n Romnia.





















108



VI. ANEXE

6.1 Pomp de cldur Mitsubishi Electric ZUBADAN A/W 14 KW

Date tehnice:

Model pompa de caldur A/W 14 - HRP 100 HA, 220V
Tip sistem Sisteme cu grup schimbator separat.
Putere nclzire (kW) 4.5 - 14
Putere rcire (kW) 4.9 - 11.4
Compozi(ie Grup exterior. Grup Interior - schimbtor.
Automatizare. InterIata comunicare LCD.
Pomp circulatie grup interior.
Tip compresor/tehnologie Compresor ZUBADAN (tehnologie unic si
patentat)
Acoperire spa(iu cu grad de izola(ie normal
(mp)
maxim 150
Func(ionare n regim inclzire Da
Func(ionare n regim rcire Da
Func(ionare n regim ap cald menajer Da
Boiler (Acumulator ACM) Optional
Alimentare (V/Hz) 220/50
Nivel de zgomot grup exterior (dB) 52
Dimensiuni grup exterior L/A/I (mm) 943/330/1350
Dimensiuni grup interior L/A/I (mm) 400/300/240
Greutate grup exterior (kg) 134

109

Greutate grup interior (kg) 23
Accesorii op(ionale Boiler 2 serpentine, Boiler tank in tank, Van
cu servomotor ACM, Flosich, Van
amestec.Protectie unitate exterioar pentru
vnt. Rezistent electric tvit condens.
Temperatura maxim ap cald nclzire
(gr.C)
60
Temperatura maxim regim ACM (gr.C) 65
Temperatura minim regim rcire (gr.C) 5
Eficien( nclzire COP 4.26
Eficien( rcire EER 4.1
Putere consumat nom. (kW) 3.1
Curent absorbit pornire (A) 28
Lungimea max. traseu grup exterior/grup
interior (ml)
75
Dimensiuni (evi traseu frigorific (mm) 10/16
Dimensiuni (evi racord ap (") 1 1/4
Temperatura exterioar minim
func(ionare ndelungat (gr.C)
- 25
Temperatura exterioar minim
func(ionare perioade scurte (gr.C)
- 35
Temperatura exterioar maxim
func(ionare (gr.C)
46
Pomp circula(ie grup intern GrundIos UPS 25/6
Tip automatizare Mitsubishi Electric Zubadan - PAC21
Alte informa(ii Fr REZISTENTE ELECTRICE doar prin
puterea compresorului unic si patentat
Tara de produc(ie Fabricat in aponia
Garan(ie standard (luni) 24 luni
Garan(ie extins (luni) 60 luni
Durata medie de exploatare (ani) 15


110


Elemente auxiliare ale pompei de cldur
























111

6.2 Distribuitor/colector cu 10 circuite
Vizualizare general rapid
Distribuitoarele-colectoare PURMO din inox, cu debitmetre si robineti termostatabili pe
Iiecare circuit sunt livrate complet cu robineti, ventile de aerisire si supape de golire. Pe robinetii
termostatati se poate monta cu usurinta servomotoare electrotermice, pentru a controla mai usor debitul pe
Iiecare circuit. Pe linia de productie este veriIicata etanseitatea Iiecarui exemplar pana la presiunea de 8
bari. Cu ajutorul unor console speciale sunt Iixate de cutiile de distributie. Sunt prevazute cu racorduri cu
Iilet exterior 3/4, epntru racordarea euroconus.




112


6.3 Vana termostatica cu 3 ci

- Baterie de amestec termostatica, reglabila,cu cartus interschimbabil, pentru instalatii
centralizate.
- Corp din alama. Cromat.
- Presiune maxima de Iunctionare: 14 bar.
- Temperatura maxima la intrare: 85-C.
Cerere de brevet nr. MI2001A001645.








113


6.4 Boiler tanc in tanc cu doua serpentine Sunsystem KS2 1500/300
MODEL UM
KS2
1500/300
Volum l 1500
Volum puIIer l 1200
Volum boiler l 300
Diametru/cu izolatie mm 1000/1200
Inaltime mm 2220
Inaltime de montajt mm 2375
Serpentina

SupraIata m
2
3.4
Volum 1 21.0
Presiune de lucru/temp de
lucru serpentina
bar/C 16/110
Presiune de lucru/temp de
lucru puIIer
bar/C 3/95
Presiune de lucru/temp de
lucru boiler ACM
bar/C 10/95
Putere recomandata cazan kW 27-50
Racord senzor 1/2 A 875
Racord rezistenta electrica 1

B 1130
Racord senzor 1/2 C 1700
Racord D 2220
Racord 1 E 1808
Racord 1 F 1635
Racord senzor 1/2 G 1525
Racord 1 H 1305
Racord 1 1 1225
Racord 1 1130
Racord K 975(34)
Racord retur serpentina 1 L 895
Racord 1 M 765
Racord senzor 1/2 N 520
Racord tur serpentina 1 0 375
Racord 1 P 235
Racord recirculare Q on top Ilange
Iesire ACM 1 R on top Ilange
Racord S on top Ilange
Intrare apa rece 1 T on top Ilange
Racord anod de Mg1 1/4" U on top Ilange
Greutate kg 428





114




6.4 Electropomp de circula(ie Grundfos UP BASIC 25-4


Productor
GrundIos
Debit nominal
1.4 mc/h
nltime de pompare nominal
2.61 m
Material pomp
Font
Material rotor
Compozit, PES
Presiune maxim de operare
10 bar
Dimensiune racord
G1 1/2
Lungimea ntre racorduri
180 mm
Gama de temperatur a lichidului
2-110 C
Putere max
30 W
Grad de protectie
X4D IP
Clasa de izolare
F
Greutate
3.1 kg


113

Descriere produs
Pompele GrundIos UPbasic sunt de tip rotor umed, adica pompa si motorul Iormeaz o
unitate complet Ir etansare la arbore cu doar dou garnituri speciale de etansare. Rulmentii
sunt lubriIiati de ctre lichidul pomp.
Pompa se caracterizeaz prin:
Arbore ceramic si rulmenti radiali;
Lagr axial de carbon;
Rotor din otel inox si lagr de Iorma aplatizat;
rotor din material rezistent la coroziune;
carcasa pomp din Iont;













116



6.6 Electropomp de circula(ie Grundfos UP BASIC 25-5








Productor GrundIos
Debit nominal 2 mc/h
nltime de pompare nominal 2.9 m
Material pomp Font
Material rotor Compozit, PES
Presiune maxim de operare 10 bar
Dimensiune racord G1 1/2
Lungimea ntre racorduri 180 mm
Gama de temperatur a lichidului 2..110 C
Putere max 80 W
Grad de protectie X4D IP
Clasa de izolare F
Greutate 2.8 kg

117



Dimensiuni (mm)








118



!"# EIectropompa de circuIatie Grundfos serie 100 UPS 32-80-180

Productor
GrundIos
Debit nominal
5 mc/h
nltime de pompare nominal
4.81 m
Material pomp
Fonta
Material rotor
Compozit, PES
Presiune maxim de operare
10 bar
Dimensiune racord
G2
Lungimea ntre racorduri
180 mm
Gama de temperatur a lichidului
-25..110 C
Putere max
145 W
Grad de protectie
X4D IP
Clasa de izolare
F
Greutate
4.8 kg





119




120

BIBLIOGRAFIE


1. M. Ilina, C. Bandrabur, M. Popescu s.a. 'Instalatii de nclzire ndrumtor de
proiecte, Editura Tehnic, Bucuresti, 1992
2. Th. Mateiescu 'Calculul instalatiilor sanitare, ap, canal, gaze, Editura Gh. Asanachi,
Iasi, 1996
3. Victoria Cotorabai 'Sisteme de valoriIicare a energiilor regenerabile si reutilizabile cu
aplicatii n domeniul cldirilor. Partea I, II n curs de editare, Editura Cermi, 2010
4. teIan Vintil 'Instalatii sanitare si de gaze ndrumar de proiectare
5. V. Pavel, Florin Tudose Sandu- Ville 'Bazele lucrrilor de executie, montare si
probare a instalatiilor n constructii, Editura PIM, iasi, 2007
6. AIIR Manualul Instalatorului Editura Arteco, Bucuresti, 2002
7. Constantin Doru Lzrescu 'Instalatii de nclzire si surse de cldur
8. Ilina M. 'Energii neconventionale utilizate n instalatiile de constructii, Editura
Tehnic, bucuresti, 1987
9. Solo: Metode de calcul perIormante termice instalatii solare producer ap cald de
consum CSTB, 1992
10. Peuser F.A.: Instalatii solare termice, concept si punere n oper, 2005
11. Suter . M.Sisteme solare combinate Berna, 2000
12. CSTB: Metode de evaporare a perIormantelor planseelor termice solare directe
13. MC00 I, II, II/2006: Metodologie valoare perIormante termice
14. SREN: 13790: Necesarul de cldur pentru nclzire si rcire
15. SREN: 16251 Criterii de conIort interior
16. SREN: 7730 ConIortul termic
17. ***STAS 1907/1, 2 1997 'Calculul necesarului de cldur
18. ***STAS 1793/2 1979 'Dimensionarea radiatoarelor
19. ***ndrumar de proiectare Uponor
20. ***.sentis.ro
21. ***.illo.ro
22. hLLp://www.cenLrale.ro/de-clrculaLle-lncalzlre/