CAPITOLUL 3

TIPARUL N SPAIUL ROMNESC

3.1. Mrturii aIe scrisuIui n antichitate i evuI mediu pe teritoriuI de
astzi aI Romniei
Numeroasele descoperiri arheologice eIectuate pe teritoriul de astzi al Romniei au dat la
iveal urme materiale ale unor civilizaii care s-au aIirmat cu multe milenii n urm si care au
dovedit si reprezentri la nivel abstract; n pesteri din judeul Mehedini au Iost gsite reprezentri
zoomorIe si antropomorIe aparinnd unor populaii de vntori care au trit acum 20.000 - 25.000
de ani. Neoliticul, a crui cultur de vrI a Iost Ariusd - Cucuteni conine n inventarul su, pe lng
superbe vase pictate, numeroase statuete Ieminine, legate de cultul Iertilitii, mici altare, ceea ce
dovedeste o puternic maniIestare a spiritului uman. I se altur expresivele statuete ale
,Gnditorului si soiei sale, descoperite la Hamangia, n Dobrogea.
Geto - dacii, desigur c au cunoscut scrisul; cea mai cunoscut este inscripia cu litere latine
"Decebalus per Scorillo" aIlat pe un vas de provizii, adpostit acum n Muzeul de Istorie al
Transilvaniei de la Cluj - Napoca. Pe lng celelalte materiale Iolosite, izvoarele antice (Dio
Cassius) menioneaz, n ceea ce-i priveste pe daci si scrierea.. pe ciuperc; Iireste c era vorba
de iasc, o specie de ciuperc de copac.
Din perioada stpnirii romane, n Transilvania,
Oltenia si Dobrogea au Iost descoperite numeroase inscripii
spate n piatr si marmur.
Si dup prsirea oIicial a Daciei de ctre administraia
roman, viaa a continuat s se desIsoare pe aceste meleaguri,
lund nastere, n decursul a mai multor secole poporul romn,
vorbitor al limbii romne, limb romanic.
n condiiile convieuirii romno - slave si a inIluenei
bulgare la nord de Dunre, poporul romn, deja crestinat, a
adoptat slavona ca limb de cult (secolul X d. Chr.). n primele
secole de dezvoltare a culturii romnesti, limba slavon a jucat
acelasi rol n cultura romn Ieudal pe care l-a avut limba latin n rile occidentale ale Europei.
Ptrunderea limbii slavone n biserica romneasc si n cancelariile voievodale, ca limb oIicial, a
Peretele criptei cu numele
martirilor de la Niculiel, fud.
Tulcea
mpmntenit n rile Romne alIabetul chirilic (modelat n secolul al IX-lea d. Chr.), meninut
chiar si dup Iolosirea limbii romne ca limb cult.
Cercetrile ntreprinse de slavisti au dus la concluzia c n secolele XI - XIV au Iost
copiate manuscrise slave la noi n ar; un Apostol din secolul al XIII lea, un Octoih din
secolele XIII - XIV ajuns din Moldova la Caransebes, un Iragment de Evangheliar din secolele
XIII - XIV, Iac dovada acestui Iapt.
Alturi de textele cu caracter religios au nceput s Iie scrise si cronici. Prima cronic a
Moldovei a Iost redactat la curtea lui SteIan cel Mare, sub directa supraveghere a domnitorului.
Originalul cronicii s-a pierdut, dar coninutul ei este cunoscut din versiunile n limba polon si
german, precum si din cronicile interne n limba slav n care a Iost intercalat: Letopiseul anonim
al Moldovei, Letopiseul de la Putna si Letopiseul lui Azarie. n ara Romneasc si Transilvania,
scrisului cronicresc nu i s-a acordat importana din ara vecin; totusi merit atenie Povestea
despre Dracula Voievod, compus de un anonim (probabil sas) pe la 1486; la nceputul secolului
al XVI-lea au Iost redactate cronici n limba slavon si n ara Romneasc, ale cror originale s-au
pierdut.
Din secolul al XIV-lea si mai ales din secolul al XV-lea n rile Romne s-au copiat si au
circulat o serie de sbornice care constituie adevrate biblioteci n miniatur, ele cuprinznd sIaturi si
istorisiri morale, povesti miraculoase din viaa pustnicilor, legende hagiograIice etc. Cele mai
puternice centre de copiere a manuscriselor au Iuncionat pe lng mnstiri: n Moldova -
Mnstirea Neam, unde s-a Iormat o puternic scoal de
caligraIi si miniaturisti, nc de pe vremea lui Alexandru cel
Bun (1400 - 1431), la Mnstirea Bistria din Oltenia, apoi n
Transilvania, la Mnstirea Eeleacului si n Scheii
Brasovului. Existau copisti si n aIara mnstirilor, recrutai
dintre preoi, dieci, grmtici care scriau pentru nevoile
bisericilor; copistii din mediul rural copiau cu precdere
texte din pravile si cri populare. Cele mai multe
manuscrise s-au copiat n vremurile de nIlorire cultural,
cum a Iost aceea a lui SteIan cel Mare (1457 - 1504), din
care se cunosc 40 de manuscrise. Soarta acestor scrieri a Iost
potrivnic; multe dintre ele mbogesc patrimoniul unor
biblioteci din Londra, Paris, Viena, Praga, Lvov, Istanbul sau
a mnstirilor de la Muntele Athos.
Cel mai vechi manuscris romno - slav, cu dat cert este Evangheliarul, scris probabil la
Mnstirea Prislop (ara Haegului), de ctre clugrul Nicodim, ntre 1405 si 1406.
Miniatur de Gavriil Uric din
,Tetraevanghelul` de la Neam, 1429
Din punct de vedere
artistic, se remarc manuscrisele
modovenesti din vremea lui
Alexandru cel Bun si SteIan cel
Mare; n ultimii ani ai domniei lui
Alexandru cel Bun si sub urmasii
acestuia (1424 - 1450), si
desIsoar activitatea Gavril Uric;
meritul lui const n Iormarea
unei scoli de caligraIi si
miniaturisti. Gavril nsusi a scris
si ilustrat numeroase manuscrise,
printre care si cunoscutul
Evangheliar slavo - grecesc, din
1429, pstrat la Biblioteca
Bodleian din OxIord, descoperit
n a doua jumtate a secolului al
XIX-lea, n momentul n care
tnrul stat romn a pornit o
campanie de depistare a urmelor
culturii romne n biblioteci si arhive din Apusul Europei. Caracteristica acestor manuscrise este
bogia de motive Ilorale sau geometrice si Iondurile bogat colorate. Ceea ce le-a mpiedicat
dezvoltarea si apropierea de realitate, mai ales n ceea ce priveste personajele a Iost obligaia pstrrii
normei ortodoxe. Orice inovaie era taxat ca o abatere. Cel mai cunoscut manuscris cu scene votive
este Evangheliarul de la Humor (pstrat la Mnstirea Putna), lucrat n 1473 de ieromonahul
Nicodim. Scris pe pergament (ca si celelalte), manuscrisul este bogat mpodobit cu Irontispicii pe
jumti de pagin, cu iniiale ornate si ilustrat cu Iigurile evanghelistilor. Pe Iila 191, ntr-o
compoziie construit pe dou registre, este nIisat SteIan cel Mare, stnd n genunchi, cu capul
ridicat si cu braele ntinse, innd n mn Evanghelia, pe care o prezint copilului Iisus si Maicii
Domnului, desenai n partea superioar a tabloului. n secolul al XVI-lea arta miniaturii se
mbogeste cu noi elemente, Ir s ating perIeciunea celei moldovenesti.
Scrise la nceput pe pergament, iar din secolul al XVI-lea mai mult pe hrtie si avnd
intercalate Ioi de pergament, mpodobite cu miniaturi, vechile manuscrise romnesti sunt legate n
scoare de lemn, nvelite n piele ornamentat cu Iierul rece. Manuscrisele bogat mpodobite sunt
adesea Ierecate n argint aurit, ncrustat cu pietre preioase. Alteori legtura propriu - zis era
realizat din stoI scump sau mtase, peste care erau aplicate plci metalice, unite la cotor prin
Miniatur din Jarlaam i Ioasaf
Miniatur din Jarlaam i Ioasaf
mpletituri de inele si mpodobite cu scene biblice. La nceput Ierecturile erau comandate n
strintate (inclusiv n Transilvania) ulterior, Iiind executate de ctre argintarii autohtoni.
Ornamentica , iniial religioas ncepe odat cu secolul al XVI-lea s conin si elemente proIane
(izvorte din comand politic); astIel Evangheliarul, druit Mnstirii SI. Dionisie de la Athos n
1555, are pe coperta din Ia chipul lui Mircea Ciobanu, al Doamnei Chiajna si al celor doi copii ai
lor: Stana si Petru.
Manuscrisele romnesti n limba slavon sunt considerate adevrate opere de art.
Asa cum este si Iiresc, alturi de scrierile cu caracter religios au nceput s apar si
numeroase documente laice, de cancelarie; dac n Transilvania era Iolosit limba latin, n
Moldova si ara Romneasc se Iolosea limba slavon. Scrisul n limba romn a aprut relativ
trziu; cea mai veche stire despre existena scrisului n limba romn se gseste n manualul de
ortograIie chirilic scris pe la 1420 de crturarul srb Constantin Kostechi, cnd este menionat
regula ortograIic pentru scrierea literei , J - n limba romn. n a doua jumtate a secolului al
XV-lea semnalele despre Iolosirea scrierii n limba romn ncept s se nmuleasc; astIel n 1475,
un german ar Ii vzut n Turcia o scrisoare trimis de un romn Iratelui su, n valah; textul
tratatului ncheiat ntre SteIan cel Mare si Cazimir, regele Poloniei n 1485 ar Ii Iost scris sub Iorm
de ciorn, n limba romn, dup cum dovedeste nsemnarea pstrat pe exemplarul n versiune
latin; ciorna romneasc nu s-a pstrat. ntr-o scrisoare de prin anii 1482 - 1483, boierul Dragomir
Udriste se adresa brasovenilor cu Iormula "bunilor i cestitem", vdind astIel obisnuina de a purta
coresponden n limba romn. Tot cam pe atunci, n socotelile orasului Sibiu se meniona o sum
de bani pltit de jude unui preot romn care a alctuit niste scrisori n limba romn.
Cel mai vechi text n limba romn, care s-a pstrat este scrisoarea lui Neacsul din
Cmpulung, trimis lui Johannes Benkner, judele Brasovului, descoperit si publicat n urm cu
aproape un secol. Datat 1521, aceast scrisoare nu a aprut din neant. Negustorul Neacsul era o
Iigur cunoscut n rndurile brasovenilor, Iigurnd de mai multe ori n registrul vamal al orasului,
ca aducnd mrIuri orientale de bun calitate: covoare si mirodenii; negustorul romn era n relaii
apropiate cu judele Brasovului, pe care l si vizita.
Dup episodul Neacsul, n Moldova, ara Romneasc si Transilvania, documentele n
limba romn devin Irecvente, ceea ce nseamn c aceast limb a Iost Iolosit n mod cert si
anterior. Dar pn acum nu a Iost gsit proba concret. Abia n timpul domniilor lui Petru Schiopul
(1574 -1577) n Moldova si a lui Mihai Viteazul (1593 - 1601) n ara Romneasc, limba romn
scris ptrunde si n cancelariile domnesti.
Eolosirea limbii romne n actele private, a creat premise Iavorabile dezvoltrii culturii
naionale, scrierii si traducerii primelor cri n limba poporului. Crile populare au Iost Iolosite
pentru lectur, instruire si delectare spiritual; din punct de vedere al coninutului erau laice si
religioase.
Scrisoarea lui Neacul din Cimpulung , primul document scris in limba romn, care s-a pstrat
La instituirea acestui climat cultural a contribuit si dezvoltarea nvmntului; Iiii de
negustori si boiernasi din Moldova au avut posibilitatea eIecturii de studii la universitile
europene. S-a putut astIel Iorma o crturrime, avid de cultur, care a nceput s preIere cartea
laic. Prima carte popular tradus n limba romn este Floarea darurilor (spre sIrsitul secolului
al XV-lea). Eloarea darurilor sau Eiore di virtu, cum se intituleaz n italian este un mic tratat de
moral Ieudal, compus de un anonim n secolul al XIV-lea si tiprit ntr-o prim ediie n 1474; a
Iost copiat n mai multe variante.
Cele mai vechi cri religioase n limba romn sunt asa- zisele texte rotacizante (n~
intervocalic nlocuit cu r~ n cuvintele de origine latin): Codicele Voroneean, Psaltirea
Voroneean, ambele gsite la Mnstirea Vorone; Psaltirea Scheian, Iost cndva n posesiunea
lui Gheorghe Asaki, de la care a trecut n biblioteca lui Sturdza - Scheianu (de la care i vine si
numele); Psaltirea Hurmuzaki. Primele texte bisericesti n limba romn nu conin din pcate
nsemnri care s ngduie localizarea si datarea traducerii. Particularitile lingvistice, rotacismul si
unele cuvinte cu circulaie restrns, plaseaz localizarea traducerii textelor n nordul Transilvaniei
si n Maramures. Datarea lor nu se poate Iace cu precizie. Singur, Psaltirea Scheian, conine o
criptogram, n care este menionat un an, probabil al copierii sau al traducerii; pn n prezent s-au
propus 5 lecturi (1482, 1514, 1515, 1575, 1585), dar nici una convingtoare. Limba mai arhaic
dect a tipriturilor coresiene indic Iaptul c traducerea s-a Icut cel trziu n prima jumtate a
scolului al XVI -lea. Pe baza Iiligranului hrtiei, traducerea Psaltirii Hurmuzaki se poate integra
ntre limitele 1504 si 1530. Este de menionat Iaptul c aceste prime traduceri n limba romn au
aprut n acele inuturi ale Transilvaniei (Haeg si Maramures) unde s-a aIirmat nc de timpuriu o
puternic nobilime romn. Aceste scrieri s-au ampliIicat n urma reIormelor religioase, mai nti
husitismul si apoi luteranismul, cu rsunet n spaiul romnesc.
Mrturii contemporane consemneaz c n anul 1532 existau n Moldova traducerile
Evangheliarului si Apostolului, pe care "un nvat din Moldova", adept al luteranismului inteniona
s le tipreasc ntr-o colecie de texte religioase n limbile romn, polon si german. Curentul de
traduceri romnesti n Moldova este conIirmat si de Iragmentul de lexic slavo - romn pstrat
ntr-un manuscris din prima jumtate a secolului al XVI-lea.
n Transilvania, cel mai puternic centru de traduceri n limba romn (din care s-au pstrat
mrturii) s-a dezvoltat pe lng Biserica SI. Nicolae din Scheii Brasovului. Manuscrisul unui
Apostol a Iost copiat ntre 1 septembrie 1559 si august 1560; avem astIel de-a Iace cu o traducere
anterioar tipriturilor coresiene. Interesant de remarcat, este, c desi romnii au Iost atrasi spre
ReIorm n multiple rnduri si moduri, ei au mbrisat doar limba naional, pstrndu-si nealterat
credina ortodox.
Evangheliar, manuscris pe pergament, sec. al XJI-lea
3.2. ManuscrisuI i cartea - manuscris din spaiuI romnesc n secoIeIe
XVI - XVIII (coninut, decorare, circuIaie)
Lupta pentru biruina crii n limba romn se va purta, din deceniul al 5-lea al secolului al
XVI-lea si pe trmul tiparului. Ea va dura si pe ntregul parcurs al secolului al XVII-lea, cartea
tiprit impunndu-se mai greu datorit monopolului si cenzurii bisericii asupra tiparului, dar si a
costurilor ridicate, a diIicultii turnrii literelor etc. Cartea manuscris n limba romn va deine
ntietatea mult timp de aici nainte.
Scrierile populare, crile de legi si cele religioase erau traduse, copiate, avnd o larg
circulaie n ntreg spaiul romnesc; astIel primele traduceri au contribuit la Iormarea limbii scrise
si la ntrirea unitii culturale a poporului romn.
O treapt superioar n evoluia limbii noastre scrise se atinge prin redactarea n romn a
cronicii oIiciale a lui Mihai Viteazul cunoscut prin intermediul traducerii latine a lui Balthasar
Walther, imprimat la Grlitz n 1599. Textul cronicii oIiciale a Iost intercalat si n memoriul n
limba latin pe care Mihai Viteazul l-a naintat n 1600 ducelui Cosimo al Toscanei.
Cronica scris din ndemnul Iamiliei Buzestilor a Iost intercalat n Letopiseul
Cantacuzinesc. Cele dou cronici ale domniei lui Mihai Viteazul, scrise n limba naional, deschid
epoca marilor cronicari din veacul al XVII-lea. Cu toate acestea, n veacul amintit cartea manuscris
n limba slavon nc se menine. Printre copistii manuscriselor religioase se ntlnesc Iiguri
modeste dar si clerici dintre care se ridic mai trziu Iiguri proeminente, ca mitropolitul Athanasie
Crimca al Moldovei. Talentat caligraI si miniaturist, Crimca a Iormat la ctitoria sa, Mnstirea
Dragomirna o scoal de copiere si diIuzare a crii religioase romno-slave. Principala caracteristic
a manuscriselor create de scoala Crimca sunt numeroasele miniaturi. Motivelor autohtone li se
adaug inIluene ale manuscriselor armene si ale iconograIiei ruse. Si ca o noutate, ilustratorii ncep
s se inspire din realitatea imediat. Paralel cu copierea manuscriselor n limba slav, ncep s se
copieze manuscrise si n limba greac, dup modele aduse din centre de cultur elen; prin Iiliera
greceasc ncep s ptrund elemente de ornamentaie inspirate din miniatura armean si persan. n
vremea lui Costantin Brncoveanu, manuscrisele grecesti se nmulesc, Iiind Iastuos mpodobite. Cu
toate acestea, o sporire din punct de vedere numeric o cunosc si manuscrisele laice redactate n
limba romn. Alexandria (Iaptele lui Alexandru Macedon) si Esopia cunosc o circulaie intens,
Iiind copios copiate. n numeroase cazuri, n estura acestor cri populare au ptruns elemente
autohtone, ceea ce le conIer acestora un Iarmec aparte.
Operele marilor cronicari romni: Neculce, Ureche, Costin, au circulat pn trziu tot n
copii manuscrise, la Iel si cele muntene si transilvnene, cum a Iost Cronica popii Vasile scris n
Scheii Brasovului si reluat mai trziu de Radu Tempea II.
Scrierea manuscriselor laice si religioase devine o operaiune rentabil; n majoritatea cazurilor
manuscrisele laice sunt modeste ca nIisare. Privilegiul manuscriselor laice era c se bucurau de o
circulaie mai intens dect nssi cartea tiprit. Traduse n ara Romneasc sau n Moldova, ele erau
copiate si rspndite si n Transilvania, sau transpuse n Transilvania n limba noastr erau copiate si n
celelalte dou ri, contribuind astIel la diIuzarea elementelor de cultur dintr-o parte n alta a Carpailor.
Si n secolul al XVIII-lea se pstreaz apetitul pentru lectur; crile populare erau la Iel de
cutate, dar ceea ce ncnta publicul larg era istoria: cronicile veacului trecut si evenimentele
contemporane, Ioarte numeroase de altIel si pline de dramatism, cum au Iost moartea prin sabie a
lui Constantin Brncoveanu, mpreun cu ntreaga stirpe brbteasc a Iamiliei sale, uciderea de
ctre turci a domnitorului Grigore Ghica, cel care s-a opus cedrii Bucovinei etc. Istoria tinde s se
extind peste graniele naionale, iubite Iiind acele cronografe, care povesteau episoade din viaa
popoarelor lumii, ncepnd de la Iacerea lumii.
Singura asemnare cu veacul anterior era c aceste cri circulau tot n manuscris.
Treptat, coninutul acestor cri se diversiIic, astIel c ncep s apar traduceri din literatura
Irancez. Dup nsemnrile marginale si semnturi s-a putut stabili cui i erau destinate aceste tomuri;
din studierea acestora a reiesit c persoanele interesate de lectur erau slujbasi, boiernasi, meseriasi si
negustori. Cnd lectura devenea o pasiune, cititorul nsusi si copia cartea preIerat, ca acel:
"Constantin - Ieciorul rposatului popii Nici din Mogosoaia", care scria la 1753 ,Divanul lui
Dimitrie Cantemir. Meseria de copist rmne la Iel de rentabil. Pentru a-si gsi de lucru, unii copisti
peregrineaz din provincie n provincie. Preotul Vasile din Moldova, copist si zugrav, colind prin ara
natal si Transilvania; n 1718 el scria un miscelaneu liturgic n satul Grbou de lng Dej. Plata
copistilor este modest n comparaie cu munca depus (pentru 4 - 5 luni de lucru copistul primea
echivalentul a 5 - 6 m de postav grosier produs la ar). Ca o curiozitate , desi preul unei cri -
manuscris era de 10 - 15 ori mai mare dect al celei tiprite, totusi mai cerut era prima categorie.
Manuscrisele secolului al XVIII-lea sunt modeste ca nIisare, pentru c ncep s Iie utile;
nu mai erau create de dragul de a Ii create. Un ilustrator priceput al propriului manuscris era Radu
Duma din Scheii Brasovului; Mineiul pe septembrie era mpodobit cu imagini pe toat pagina. Radu
Duma nsusi Icea parte dintr-o vestit Iamilie de crturari.
Eliberate de povara cenzurii, spre deosebire de cele tiprite, crile ncep s Iie mpodobite cu
scene inspirate din realitate, Iireste pentru a corespunde gustului publicului: astIel Petrache LogoItul
"zugrveste" cu 132 de scene Erotocritul, copiat n 1787 de Ioni logoItul, n care sunt redate chipuri
de boieri, taraIuri de lutari; altele caut s copieze gravura: vederile desenate de Nstase Negrul pentru
a ilustra Alexandria sunt asemntoare stampelor occidentale care nIiseaz diIerite orase.
Cartea - manuscris a mai circulat, ce-i drept mult mai rar si n secolul al XIX-lea.
3.3. nceputuriIe tiparuIui n spaiuI romnesc, secoIuI aI XVI-Iea
Cartea romneasc n vesmnt slavon a Iost ntotdeauna un obiect de lux, o mic avere,
preul ei putnd ajunge echivalentul unei mosii. Pe de alt parte locurile privilegiate unde erau
pstrate mnstiri, resedine voievodale si boieresti au cunoscut repetate dezastre: incendii, invazii
strine etc. Manuscrisele, rare si scumpe erau pstrate cu mult grij si adesea reIcute, completate
cu Iilele care le lipseau, munc mai puin costisitoare dect cumprarea sau conIecionarea unui
ntreg manuscris. De multe ori domnitorii acordau privilegii mnstirilor cu condiia scrierii de
cri. Radu cel Mare (1495 -1508), voievodul rii Romnesti, din dorina de a ntri prestigiul
bisericii l aduce n ar pe Iostul patriarh NiIon si, lucru nemaintlnit iniiaz organizarea la
Trgoviste a primei tipograIii de pe teritoriul rii noastre. n acest scop l Ioloseste pe tipograIul
ieromonah Macarie, sosit n ara Romneasc, probabil pe la nceputul secolului al XVI-lea.
Macarie nvase mestesugul tiparului la Veneia n vestitul atelier a lui Aldus Manutio; ntre anii
1493-1496 a lucrat la Cetinie ca tipograI al voievodului Muntenegrului. Acolo, Macarie a tiprit 6
cri slavone, din care se cunosc numai 4. Textul crilor lui Macarie era imprimat n negru si rosu
si mpodobit cu numeroase iniiale ornate, a cror Iolosire dovedea pricepere si bun gust; ele erau
inspirate din Renasterea italian. n urma ocuprii rii sale (Muntenegru) de ctre turci, Macarie
este nevoit s se exileze, stabilindu-se mai nti la Veneia si apoi la curtea voievodal din
Trgoviste. Din iniiativa lui Radu cel Mare, Macarie ncepe lucrul pentru tiprirea de cri slavone,
devenind astfel primul tipograf al rilor Romne (chiar naintea Transilvaniei).
Tiparul contribuie la rspndirea crii, introducerea lui n spaiul romnesc reprezentnd un
pas nainte n dezvoltarea culturii n ara noastr.
Macarie a tiprit n ara Romneasc 3 lucrri religioase n slavon: un Liturghier n 1508; un
Octoih n 1510 si un Evangheliar n 1512. Probabil c literele au Iost executate de mesteri din Brasov
sau Sibiu, cu care domnitorul era n cele mai bune relaii comerciale. Probabil c tot prin mijlocirea
negustorilor din Transilvania s-au procurat si cantitile de hrtie necesare; dup Iiligran s-a stabilit c
aceasta provenea din 5 Iabrici din Italia si una din Saxonia. Legturile au Iost probabil conIecionate n
ar. Primele tiprituri romnesti sunt de Iormat mijlociu, cu cte 15-22 de rnduri pe pagin. Ele nu
au Ioaie de titlu, ci ncep direct cu textul asemenea manuscriselor si incunabulelor (vezi capitolele
dedicate acestor dou categorii). Tipriturile macariene nu au paginaie, nici Ioile numerotate, ci
numai caietele nsemnate cu litere chirilice cu valoare de ciIre. Lucrrile lui Macarie se disting prin
gustul cu care sunt imprimate; ceea ce d Iarmec acestor lucrri este tiparul n dou culori si
Irontispiciile bogat mpodobite; iniialele "copiaz" vechile manuscrise.
ImperIeciunile erau dictate de precaritatea utilajelor si nu din vina tipograIului, a crui
pricepere nu putea Ii contestat. n mijlocul mpletiturilor care alctuiau Irontispiciile se aIla stema
rii Romnesti, acvila cruciat. Prin miestria execuiei, tipriturile lui Macarie realizate n ara
Romneasc stau cu cinste alturi de cele mai artistice tiprituri europene din epoca de
perIecionare si rspndire a inveniei lui Gutenberg si se ridic deasupra tipriturilor vremii n
limba slavon.
Liturghierul lui Macarie, prima tipritur reali:at in spaiul romnesc,
Trgovite , 1508
Dintre cele 3 lucrri, Evangheliarul din 1512 imprimat sub oblduirea lui Neagoe Basarab
rmne capodopera tipriturilor noastre din secolul al XVI-lea. Datorit eleganei lor tipograIice, lucrrile
lui Macarie au servit ca modele pentru tipriturile ulterioare de la noi din ar si din Peninsula Balcanic.
Tipriturile lui Macarie, rare si valoroase, se pstreaz si astzi ca obiecte de mare pre n
mnstiri din spaiul ortodox si biblioteci europene. Evangheliarul din 1512 este ultima lucrare
cunoscut a lui Macarie; dup aceast dat tipograIul dispare iar atelierul si nceteaz activitatea. n
continuare, domnitorii rii Romnesti vor depune eIorturi susinute pentru ca activitatea
tipograIic s Iie continuat.
Prin anul 1544 a Iost chemat de voievodul Ptrascu cel Bun, Dimitrie Liubavici, care lucrase
la tipograIia din Graciania; se pare c Liubavici l-a avut drept colaborator pe clugrul Moisi, care a
imprimat n 1545: "din porunca domnului Io Petru Marele Voievod" un Molitvenic slavon, avnd n
anex Pravila sIinilor apostoli. Imprimarea acestei cri s-a Icut n "cetatea de scaun Trgoviste" cu
"matricele lui Dimitrie Liubavici". n anii urmtori Moisi nu mai este amintit; n schimb Liubavici
continu tiprirea unui Apostol, ajutat Iiind de Oprea si Petre, ucenici ridicai dintre localnici. Lucrul
la noua carte a nceput la 18 august 1546 si s-a terminat 7 luni mai trziu (cam atta inea la noi
imprimarea unei cri). Materialul tipograIic al lui Liubavici este nou si deosebit de cel ntrebuinat de
Macarie. Litera este mai mic si mai strns dect a primei tiparnie romnesti. Erontispiciile erau
asemntoare celor de pe pietrele de mormnt; n mijloc aprea, nconjurat de spice, stema rii
Romnesti. Din Apostol, Liubavici a tiprit o ediie si pentru Moldova: acvila era nlocuit cu bourul,
iar numele domnitorului muntean era nlocuit cu al celui moldovean.
Tipriturile lui Liubavici, n dou culori se remarc prin zaul ngrijit, bine cules, cu rnduri
egale, ceea ce dovedeste o bun stpnire a mestesugului. Odat cu Liubavici ncepe epoca
artizanatului n domeniul tiparului. Spre deosebire de Macarie, Liubavici si-a Iormat si ucenici, care
au devenit la rndul lor tipograIi. Se pare c tipriturile lui Liubavici au cunoscut tiraje suIiciente
pentru o bun circulaie n ar si strintate. Singurul exemplar cunoscut din Apostol a Iost
descoperit n urm cu cteva decenii n satul Sibiel.
n prima jumtate a secolului al XVI-lea, mai precis prin anul 1528 a nceput s Iuncioneze
o tipograIie la Sibiu; primele tiprituri, o Gramatic latin si Tratatul despre cium din 1530, nu s-
au pstrat. n tipograIia sibian a Iuncionat si o secie n limba romn, coordonat de Eilip
Moldoveanul; el ndeplinea si Iuncia de translator al Magistratului acestui oras si era n acelasi
timp si un Ioarte iscusit tipograI. El a tiprit n 1546 un Tetraevangheliar slavon, din a crui postIa
aIlm c "Eu Eilip m-am trudit a svrsi aceast carte." Nici Macarie si nici Eilip Moldoveanul nu
indic locul tipririi, ceea ce a permis avansarea a tot Ielul de ipoteze. Oricum tipograIia Sibiului
era nzestrat cu material tipograIic chirilic; matriele caracterelor chirilice s-au pstrat aici si n anii
urmtori, ele Iiind amintite ntr-un inventar al tipograIiei din anul 1621.
Din tipograIiile romnesti menionate nu se cunoaste nici o carte n ultimele 4 decenii ale
secolului al XVI-lea. Probabil c ele si-au ncetat activitatea.
3.4. BraovuI - important centru aI tipografiei europene; activitatea Iui
Honterus i a diaconuIui Coresi
Orasul Brasov atinge o adevrat culme cultural n secolul al XVI-lea; ea se datoreaz att
dezvoltrii economice si a schimburilor comerciale avantajoase cu Moldova si ara Romneasc
dar si existenei unui climat cultural Iavorabil, de Iactur umanist, al crui reprezentant de seam a
Iost Johannes Honterus (1498 - 1549). Iat ce descriere plastic ddea orasului natal, Johannes
Honterus , ntr-o scrisoare adresat umanistului german Sebastian Mnster n anul 1547/48:
CORONA-BRASOVUL, vad comercial important pentru mrIurile turcesti, este asezat ntre muni
ncnttori si este bine aprat de ziduri, sanuri, bastioane. Are trei suburbii asezate n vi: una este
locuit de romni, cealalt de maghiari si a treia de rani sasi. De-a lungul strzilor au Iost
ndrumate priase. O ap cristalin curge din multe si minunate izvoare din mprejurimi. Orasul
stpneste sesuri ntinse, mrginite de lanuri muntoase; el este bogat n gru si in. La drept vorbind,
reprezint un grnar pentru popoarele din vecintate. Orasul este desprit de muni nali de ara
Romneasc. Brasovul acestor timpuri iese n eviden - Ia de alte orase - prin cultivarea stiinelor.
Johannes Honterus s-a nscut la Brasov n anul 1498, ca Iiu al unui mester pielar: Jorg Austen
Lederer; dup studii eIectuate la Viena si Cracovia, unde si va tipri primele dou lucrri importante, o
gramatic latin si o prim ediie a Elementelor cosmograIiei, se va stabili la Basel, unul din cele mai
importante centre tipograIice europene unde se desvrseste ca tipograI si xilogravor. Honterus a
colaborat cu toate cele 6 tipograIii ale orasului si a tiprit dou din creaiile sale cele mai importante:
dou hri ale bolii ceresti, dup un model al marelui artist german Albrecht Drer si prima reprezentare
cartograIic a Transilvaniei (vezi capitolul: Harta - produs al tiparului). Revenit n anul 1533 la Brasov,
Honterus se va dedica ndeosebi nvmntului si educaiei tineretului; n acest scop reorganizeaz
vechea scoal orseneasc, transIormnd-o n gimnaziu umanist si nIiineaz prima tipograIie din
Brasov si a treia din ar, ale crei produse s-au pstrat ncepnd cu 1539. Iat care au Iost tipograIiile
din secolul al XVI-lea aprute n spaiul romnesc si anii de nIiinare si de Iuncionare:
T 1508-1558 Trgoviste
T 1529-1598 Sibiu
T 1539-1594 BRASOV
T 1550-1600 Cluj
T 1565-1585 Oradea
T 1567-1579 Alba Iulia
T 1569 Abrud
T 1573 Bucuresti
T 1580 Sebes
T 1582 Orstie
De sub teascurile tipograIiei honteriene au iesit numeroase lucrri care au privilegiul de a Ii
Iost pentru prima dat tiprite n ara noastr. Pe lng manualele scolare att de necesare au mai
aprut lucrri din domeniul dreptului, muzicii, geograIiei etc. Tot aici au Iost elaborate scrierile
principale ale ReIormei bisericesti din Transilvania. Cea mai vestit lucrare rmne Rudimenta
Cosmographica, primul atlas de buzunar care a cunoscut numeroase reeditri n mari centre
europene. TipograIia brasovean a Iuncionat pn n anul 1594, nsumnd 119 titluri.
3.5. PrimeIe tiprituri n Iimba romn
Din deceniul al 5-lea al secolului al XVI-lea, cartea, de data aceasta n limba romn se
rspndeste pe calea tiparului. Primele cri sunt religioase si apariia lor este rezultatul miscrii
orsenimii romne pentru o limb proprie, conjugat cu miscarea reIormelor religioase pentru carte
bisericeasc n limbile popoarelor.
Prima carte tiprit n limba romn este Catehismul luteran, din care nu s-a mai pstrat
nici un exemplar, dar a crui apariie este n aIar de orice ndoial. Un exemplar incomplet, Ir de
nceput si sIrsit a Iost vzut de Timotei Cipariu n biblioteca Mnstirii din Blaj n anul 1838; 10 ani
mai trziu descoperirea sa a Iost publicat n "Organul Luminrii".
n registrul de socoteli al orasului Sibiu se arat c magistrului Philipus Pictor (Eilip
Moldoveanul, care era si pictor si gravor) i s-a dat o retribuie de 2 Ilorini pentru tiprirea
Catehismului romnesc.
ntr-o scrisoare se meniona
c acest catehism a Iost
tiprit cu caractere
"srbesti" (chirilice).
Apariia Catehismului la
Sibiu nu a Iost o
ntmplare.
Sasii de aici implicai n
miscarea lui Luther au ncercat
s-i atrag si pe romni. Eilip
Moldoveanul trebuie s Iie si
tipritorul Evangheliarului
bilingv, n slavon si romn,
pstrat ntr-un exemplar
incomplet n Biblioteca "Saltkov
- Scedrin" din St. Petersburg.
Interesant este c acest evangheliar a
Iost tiprit pe hrtie brasovean (din
nou si-a spus cuvntul Iiligranul; mai
trebuie adugat n acest context c tot
prin intermediul acestui "semn de
ap" a Iost redatat o lucrare despre
care se credea c aparine diaconului
Coresi), Iabricat prin anii 1547 -
1548.
Mu:eul Primei Scoli Romneti din Scheii Braovului,
imagini repre:entnd trecutul tiparului romnesc
ntr-o atmosIer de intens activitate tipograIico - editorial, de vie via economic si
cultural, de legturi extraordinar de strnse ale brasovenilor, deopotriv sasi si romni cu Moldova
si ara Romneasc ncepe activitatea diaconului Coresi la Brasov.
Activitatea diaconului Coresi este complex si multilateral. Desi nu este amintit n epilogurile
crilor imprimate de Liubavici la Trgoviste, este sigur c diaconul Coresi si-a Icut ucenicia n
atelierul acestuia. Pentru intia oar Coresi este amintit ca ajutor al lui Oprea LogoItul n epilogul
Octoihului slavon, aprut n cetatea Brasovului n anul 1557, din porunca (la comanda) lui Johannes
Benkner, judele Brasovului. Or, se stie c Oprea era unul dintre tipograIii lui Liubavici. Dup tiprirea
Octoihului slavon, Coresi a revenit la Trgoviste, unde , din porunca lui Ptrascu cel Bun ncepe
tiprirea Triod - Penticostarului slavon la 8 iulie 1557, pe care l-a terminat la 30 iulie 1558, sub
Mircea Ciobanul. Deci, tipograIia din Trgoviste Iunciona si n aceast perioad.
n a doua jumtate a anului 1558 sau la nceputul lui 1559, diaconul Coresi a trecut din nou
munii, stabilindu-se deIinitiv la Brasov. De data aceasta Coresi n-a mai venit la porunca
domnitorului rii Romnesti ci chemat de judele (sas) al Brasovului. Si pn n prezent exist
controverse cu privire la locul unde si-a tiprit Coresi crile: n Scheii Brasovului sau n Cetatea
Brasovului (n acest sens exist argumente pro si contra); oricum n epilogurile tipriturilor
coresiene se menioneaz clar Iaptul c ele au Iost tiprite n "Cetatea Brasovului". ExempliIicm cu
epilogul ,Evangheliarului romnesc, cea dinti tipritur n limba romn pstrat pn n zilele
noastre 'Cu vrere tatlui si cu ajutoriul Iiului si cu sIrsitul d-lui sI-ntu, n zilele mriei lu Iansi
Crai, eu jupnul Hansu Begneru de n Brasovu amu avutu jelanie pentru sI-ntele cri crestinesti
tetroevgl, si amu scrisu aceste sIente cri de nvtur, s Iie popilor rumnesti s neleag, s
nvee Rumnii cine-su crestini. Cumu griaste si sI-ntulu Pavelu ap-slu ctr Corinteni 14 capete:
n sInta beserec mai bine e a gri cinci cuvinte cu nelesu dectu 10 mie de cuvinte nenelese n
limb strin. Dup aceea v rugamu toi sIeni prini oare vldici, oare episcopi , oare popi, n
crora mn va veni aceste cri crestinesti, cumu mainte s ceteasc, necetindu s nu judece, nec s
sduiasc. Si cu zisa jupnului Hanesu Begneru scris-am eu diaconu Coresi ot Trgoviste si Tudor
diacu. Si s-au nceputu n luna lu Mai 3 zile si s-au sIritu n luna lui Ghenuariu 30 zile. n anul 7
mie 69 n cetate n Brasovu. Pe de alt parte se pstreaz actele procesului intentat de Laureniu
Eronius lui Coresi n 1570 "din pricina unei prese tipograIice si a unei datorii". SIatul orasului,
conducndu-se dup principiul de a nu se lua mesterului uneltele meseriei sale, hotrste ca
diaconul Coresi "s-si pstreze presa si s plteasc lui Laureniu datoriile cu alte bunuri". Probabil
c, cel puin o parte din bunurile cu care Coresi si-a pltit datoriile pentru ntreinerea atelierului
tipograIic erau exemplare din crile imprimate de el.
,Octoihul slavonesc`, 1575
n prima Iaz a activitii sale, dup stabilirea la Brasov, Coresi tipreste cri att n limba
romn, ct si n slavon, deci n tradiia bisericii ortodoxe romne; ntre 1559 si 1565 activitatea lui
Coresi este intens, dnd la iveal n Iiecare an cte o carte n limba romn si slavon. Dup 1565,
odat cu moartea lui Johannes Benkner activitatea de tipograI a lui Coresi lncezeste (trebuie
remarcat c judele brasovean nu era numai un luteran, ci si un abil om de aIaceri; n acelasi timp
editor si patron al morii de hrtie, el a investit capital n aceste cri, reusind s-l recupereze prin
vnzarea de cri n rile Romne).
Coresi lucreaz n aceast perioad sporadic, practic tiprind crile care se cereau. De aici
caracterul oarecum ambiguu al activitii sale. El tipreste att cri n limba romn din care rzbat
accente ale ReIormei, n ceea ce priveste necesitatea Iolosirii limbii poporului ('Si deac-am cetit,
bine am ispitit si socotit si am aIlat c toate tlcuiesc, adevereaz si ntresc cu scriptura sInt si
mie tare plcut, si am scris cu tipariul voao Irailor, Rumnilor, s v Iie pre nvtur, si v rog ca
Iraii miei, s cetii si bine s socotii, cum c e mrgritariul si comoar ascuns), ct si n
slavon. La un moment dat Coresi se pare c intr n conIlict cu autoritatea bisericeasc din ara
Romneasc; totusi n anul 1569 se produce o mpcare. De acum nainte Coresi va aciona ca
tipograI - editor, tiprind si alte cri religioase. Paralel cu editarea crilor romnesti Coresi a tiprit
si texte bilingve, n romn si slavon, prin care dorea s dovedeasc lectorilor si c scrierile n
limba matern nu se ndeprteaz de la dogma ortodox.
Concomitent cu activitatea editorial - tipograIic proprie, diaconul Coresi a tiprit si cri la
comanda voievodului rii Romnesti (Octoih , 1574- 1575, Triod, 1578) sau a mitropolitului
Ardealului. Crile tiprite pentru acesta sunt n slavon.
,Evanghelia cu nvtur, 1581, ncununeaz activitatea diaconului Coresi, att ca
realizare spiritual ct si tipograIic. ,Evanghelia cu nvtur s-a editat pe socoteala judelui
Brasovului, Lucas Hirscher. Cartea reprezint o traducere nou. Textul slav a Iost mprumutat de la
mitropolitul SeraIin al Trgovistei si a Iost dat lui "Coresi diaconul, ce era mester nvat ntr-acest
lucru, de o scoase din cartea srbeasc pre limba rumneasc, mpreun cu preuii de la Biserica
Scheilor de lng cetatea Brasovului, anume popa Iane si popa Mihai". Noua tipritur a diaconului
Coresi este o carte ortodox si ea conine atacuri contra "eresurilor" (ereziilor). Predoslovia
Evangheliei cu nvtur scoate n eviden aportul diaconului Coresi la traducerea unora si
ndreptarea altora din textele n limba romn tiprite de el, precum si colaborarea sa cu preoii de la
Biserica SI. Nicolae din Scheii Brasovului n opera de rspndire a crii tiprite n limba romn.
Diaconul Coresi va Ii primit un sprijin similar si pentru corectarea si revizuirea altor texte tiprite,
cci nu este de conceput ca o munc att de urias s Ii Iost ndeplinit de un singur om. Ultima
carte tiprit de diaconul Coresi este un Evangheliar slavon din 1583. Dup aceast dat nu mai este
amintit.
,Evanghelie cu invtur`, 1581
Diaconul Coresi a desIsurat o bogat activitate tipograIic n slujba limbii si a culturii
romne. Crturar de seam, mester nvat ntr-ale tiparului, diaconul Coresi a instruit un numr
apreciabil de tipograIi, din care unii, ca diacul Lorin, Clin, Iiul su Serban vor lucra si singuri si
vor duce arta tiparului si n alte centre transilvnene. n aproape 30 de ani de activitate, diaconul
Coresi si ucenicii lui au tiprit 36 de cri, din care: 9 n limba romn, 3 bilingve, n romn si
slavon si 13 slavone.
O activitate independent a depus-o diacul Lorin. El a lucrat mai nti la Brasov un Octoih
slavon (1567), probabil c n numele lui Coresi. n 1577 Lorin se stabileste la Alba Iulia unde a
njghebat o tiparni patronat de episcopul ortodox CristoIor si de voievodul Transilvaniei;
materialele (matrie, Irontispicii) proveneau de la Coresi si de la Sibiu. Diacul Lorin a obinut de la
voievodul Transilvaniei monopolul pe 30 de ani pentru editarea Evangheliarului slavon (1579); este
primul privilegiu de acest Iel acordat n rile noastre.
Un alt centru tipograIic a Iuncionat la Sebesul Ssesc, unde Coresi a imprimat n 1580 un
Sbornic slavon; doi ani mai trziu, Serban, Iiul lui Coresi tipreste mpreun cu diaconul Marian,
Palia - zis de la Orstie, cea mai veche traducere n limba romn a primelor cri din Vechiul
Testament.
n anul 1570, din iniiativa reIormailor calvini a aprut probabil la Cluj, n tipograIia lui
Gaspar Heltai, o Carte de cntece (psalmi) n limba romn, tiprite cu litere latine n ortograIia
maghiar.
Caracteristici ale tipriturilor din perioada coresian:
S Iormat masiv, mai mare dect al tipriturilor lui Macarie si Liubavici;
S lipsa Ioilor de titlu si a numerotrii paginilor sau a Ioilor;
S tipriturile n limba romn sunt imprimate cu litere mai mari si mai citee, asemntoare
caracterelor Iolosite de Macarie, n timp ce, tipriturile slavone au litera mrunt;
S textul este tiprit n culorile: rosu si negru;
S ncep s Iie introduse elemente decorative inspirate din Renastere.
Nr.
Crt.
Titlul Limba Locul Filigran
nceputul
tipririi
Sfryitul tipririi Tipograful(ii) Sprijinitorii
1. OCTOIH slavon Brasov Brasov 12 iunie 1556 14 ianuarie 1557 OpreaCoresi Johann Benkner
2. TRIOD-
PENTICOSTAR
slavon Trgoviste Brasov 8 iulie 1557 1 iulie 1558 Coresi10 ucenici Ptrascu Voievod
Mircea Voievod
3. TETRAEVANGHEL romn Brasov Brasov 3 mai 1560 30 ianuarie 1561 CoresiTudor Johann Benkner
4. PRAVILA romn Brasov 1561 1561 Coresi
5. NTREBARE
CRESTINEASC
romn Brasov 1561 1561 (Coresi)
6. TETRAEVANGHEL slavon Brasov Brasov 24 martie 1562 13 octombrie 1562 Coresi Tudor Johann Benkner
7. APOSTOL romn Brasov 15 mai 1566 15 decembrie 1566 (Coresi)
8. TLCUL
EVANGHELIILOR
romn Cluj 1 Iebruarie 1567 5 august 1567 Coresi Eorro Miklos
9. LITURGHIER slavon Brasov 15 noiembrie 1567 30 aprilie 1568 (Coresi)
10. PSALTIRE slavon Brasov 1 iunie 1568 30 noiembrie 1568 (Coresi)
11. SBORNIC I slavon Brasov 10 ianuarie 1569 10 iunie 1569 (Coresi)
12 SBORNIC II slavon Brasov 12 iulie 1569 6 decembrie 1569 Coresi 5 ucenici
13. PSALTIRE romn Brasov Brasov 6 Iebruarie 1570 27 mai 1570 Coresi
14. LITURGHIER romn Brasov 1 iulie 1570 31 iulie 1570 (Coresi)
15. PSALTIRE SI
CEASLOV
slavon Brasov 1572 1573
16. OCTOIH slavon Brasov 12 mai 1574 20 octombrie 1574 Coresi 8 ucenici Alexandru Voievod
Nr.
Crt.
Titlul Limba Locul Filigran
nceputul
tipririi
Sfryitul tipririi Tipograful(ii) Sprijinitorii
17. OCTOIH II slavon Brasov 26 ianuarie 1575 23 august 1575 Coresi 8 ucenici Alexandru Voievod
18. PSALTIRE slavon Brasov 1576 1576 (Coresi)
19. PSALTIRE slavon-
romn
(Brasov) (1576) 1577 (Coresi)
20. PSALTIRE slavon-
romn
Brasov 1575 1577 Coresi
21. PSALTIRE slavon Brasov 1575 1577 Coresi Alexandru si
Mihnea Voievod
22. TRIOD slavon Brasov 24 august 1577 26 martie 1578 Coresi 5 ucenici Alexandru si
Mihnea Voievod
23. TETRAEVANGHEL slavon Brasov 1577 1579 Coresi Mnil
24 SBORNIC slavon Sebes Sibiu 20 mai 1580
14 mai 1580
11 noiembrie 1580
7 noiembrie 1580
Coresi Ghenadie,
mitropolitul
Ardealului
25. EVANGHELIE CU
NVTUR
romn Brasov Brasov 14 decembrie 1580 28 iunie 1581 Coresi Lucas Hirscher
26. TETRAEVANGHEL slavon Brasov 1583 1583 (Coresi) Mnil
Petru Cercel
Voievod
Tabloul tipriturilor coresiene intocmit de Gernot Nussbcher
Tipriturile romnesti ale lui Coresi au cunoscut o larg diIuzare; ntr-o scrisoare din 14
august 1582 ctre judele Bistriei, cruia i se trimit 3 exemplare din Evanghelia cu nvtur, cu
recomandarea de a-l ajuta s-si vnd cartea, Lucas Hirscher spune c lucrarea a Iost bine primit si
s-a vndut n ara Romneasc, Moldova si n mai multe orase din Transilvania, ca Sibiu si
Egras. Crile coresiene s-au tiprit cam n 100 de exemplare. DiIuzarea lor se Icea prin
negustori sau prin intermediul adunrilor preoesti.
Pe baza nsemnrilor manuscrise s-a putut reconstitui drumul acestor cri; rezult c au
circulat n toate provinciile romnesti si uneori, n aIara granielor. Prin strduina de a Ii Iost Icute
si prin circulaia lor intens, tipriturile coresiene au contribuit la avntul limbii noastre literare
comune pentru ntreg spaiul romnesc. Pentru a ilustra Irumuseea si actualitatea limbii romne
Iolosit de Coresi n scrierile sale exempliIicm cu rugciunea Tatl nostru, extras din Evenghelia
cu nvtur:
'Tatlu nostru ce esti n ceri,
SIineasc-se numele tu, s vie
mpriia ta, Iie voia ta, cumu n
Ceri, asa si pre pamntu. Pita noastr
Sioas, d-ne neao astzi, si iart
Noao gresalele noastre, cumu ertmu
Si noi gresiilor nostri, si nu ne duce n
Npaste, ce ne izbveaste pre noi de
Hitleanulu, c a ta e mpriia
Si putearea si slava n vecie, aminu.
3.6. TiparuI romnesc n secoIuI aI XVII-Iea
Privire general
n secolul al XVII-lea, cartea romneasc se dezvolt n condiiile conIruntrii pe un plan
amplu a culturii Ieudale cu cea orseneasc, ale crei nceputuri dateaz din veacurile precedente.
Trstura dominant a activitii spirituale din acest rstimp o constituie aciunea de impunere a
limbii vorbite de popor ca limb cult.
Pe plan istoric alterneaz perioadele "negre" (Irmntri interne, invazii din exterior) cu cele
"strlucitoare" determinate de domnii ndelungate care au asigurat un climat cultural corespunztor.
Transilvania devenise cu un secol n urm principat autonom, sub suzeranitate turceasc; n
condiiile n care Ungaria dispruse de pe hart, mprit ntre turci si austrieci, vrIurile
intelectualitii si-au gsit reIugiu la curtea princiar de la Alba Iulia. Polul cultural se transIera n
Transilvania, ceea ce a nsemnat un cstig pentru aceast provincie.
Tot acum ncepe s se impun cultura greceasc si s apar scoli superioare: Vasile Lupu si
Matei Basarab au nIiinat scoli domnesti de nvmnt superior la Iasi (1640) si la Trgoviste
(1640), cu predare n slav, dar si n latin si greac. Gabriel Bethlen a nIiinat un colegiu academic
la Alba Iulia (1622) iar Constantin Brncoveanu a deschis la Bucuresti (1694) Academia
domneasc, una dintre cele mai nalte scoli din Sud - Estul Europei, n care, predarea disciplinelor
se Icea n greac, la nivelul celor mai moderne universiti ale timpului. n noile lcasuri de
nvmnt au nceput s ptrund concepte umaniste, idei materialiste, nct ideologia teologic s-a
vzut nIruntat chiar cu instituiile menite s-o sprijine.
La nviorarea culturii n secolul amintit au contribuit si contactele pe care crturarii le-au
avut cu cultura universal. Ei au cunoscut noi idei si le-au asimilat pe unele din ele prin intermediul
culturii polone si a celei italiene; crturarii moldoveni si munteni au cunoscut limba latin, care i-a
ajutat s-si dea mai bine seama de originea comun a poporului nostru. Cultura elen a Iost
cunoscut prin mijlocirea clugrilor, nvailor si prelailor care ne-au vizitat ara ori s-au stabilit
la noi si mai adnc prin nvmntul n limba greac din rile noastre. Prin tinerii transilvneni
care studiau n Anglia si rile de Jos au Iost cunoscute curente culturale pozitive, ca
presbiterianismul, care cerea accesul la nvmnt si cultur pentru pturile populare.
Contactul cu cultura universal este atestat si de crile existente n bibliotecile noastre.
Eondurile unor biblioteci mnstiresti si bisericesti, precum cele de la: Dragomirna, Bistria, Dealul,
Scheii Brasovului se caracterizeaz prin varietate si prin cuprinderea a numeroase lucrri laice n
limbi diverse. n secolul al XVII-lea existau numeroase biblioteci personale, ale boierilor si
prelailor; mrturii contemporane spun de pild c Udriste Nsturel "tria nconjurat de cri pe care
le aducea din strinti" (aceasta si ca o dovad a importului de carte). Desigur c au existat si
altele dar lipsesc datele; mai cunoscut este biblioteca lui Constantin Brncoveanu, pstrat la
Horezu. Ea coninea lucrri n greac, latin, slavon, romn, de la scrieri religioase pn la opere
ale clasicilor greci si ale istoricilor bizantini. Biblioteca stolnicului Constantin Cantacuzino era
alctuit n spirit umanist din scrieri n limbile latin, greac, italian, Irancez, turc, din diverse
domenii de cunostine, preponderente Iiind ns scrierile istorice.
Cartea tiprit in secolul al XJII-lea
Din cauza unor condiii neprielnice, activitatea tipograIic s-a ntrerupt n ultimul deceniu al
secolului al XVI-lea, pn n deceniul 4 al celui urmtor.
Activitatea tipograIic a renceput sub domniile lui Matei Basarab si a lui Vasile Lupu; cartea
tiprit n aceast perioad continu tradiia culturii Ieudale din secolele anterioare; ea constituie o arm
ideologic pentru ntrirea autoritii domnului si a bisericii si totodat, un mijloc de lupt mpotriva
propagandei catolice si reIormate, un mijloc de ntrire a ortodoxismului. Tiparul a rmas n toat
aceast perioad un monopol al bisericii, el Iiind subvenionat de aceasta sau de domn.
Matei Basarab Iace eIorturi nsemnate pentru atragerea unor tipograIi strini la curtea sa;
tradiia spune c, dup cteva ncercri nereusite, la curtea din Trgoviste s-a prezentat cuviosul
ieromonah, Meletie Macedoneanul, venit din rile rusesti care, a grit voievodului despre "lucrul
tipograIicesc" de la Kiev, iar domnitorul a Iost receptiv si l-a trimis n Rusia Mic s procure o
tiparni . Dup sosirea unei tiparnie, echipat cu 5 Ieluri de litere, aceasta este plasat la
Cmpulung. Prima carte tiprit n acest centru este un Molitvenic slavon, n anul 1635. Probabil c
a mai Iuncionat o imprimerie la Govora, sub conducerea aceluiasi ieromonah; aceast tipograIie a
Iost mutat n 1644 la Mnstirea Dealu, iar mai trziu la Trgoviste.
Pentru a asigura materia prim, Matei Basarab nIiineaz si o moar de hrtie, situat
probabil lng Ocnele Mari .
EIorturi similare ntreprinde si Vasile Lupu n Moldova, bucurndu-se de sprijinul mitropolitului
Varlaam. Prin intermediul lui Petru Movil, Iecior de domn ajuns mitropolitul Kievului, Haliciului si a
toat Rusia a Iost trimis o tipograIie, care a Iost instalat la Iasi, la biserica Trei Ierarhi. Ea a Iost
nzestrat si cu liter greceasc adus de la tipograIia din Lvov, aIlat tot sub pstorirea lui Petru
Movil. De sub teascurile tipograIiei iesene a iesit mai nti n 1642 Decretul patriarhului Partenie, iar n
1643 celebra Cazanie a lui Varlaam, care merit ntreaga atenie: a Iost tiprit n mai multe tiraje, avnd
dou Ioi de titlu deosebite. Varlaam a Iost ndemnat s-si scrie cartea: "pre limba noastr romneasc"
de "nevoia de a pogor si sInta scriptur tot mai pre nelesul oamenilor. pentru ca s neleag
hiecine, s se nvee". Asemenea declaraii nu mai apruser din vremea lui Coresi, trebuind s treac 7
decenii. Prin simplitatea expunerii si limba popular n care a Iost scris, lucrarea mitropolitului
Varlaam s-a impus si ca o
carte de lectur.
,Carte romneasc de invtur", 1643, scen repre:entnd tierea
capului Sfntului Ioan Bote:torul
,Ca:ania lui Jarlaam", pagina de titlu
Popularitatea de care s-a bucurat aceast carte romneasc este dovedit de intensa ei circulaie;
numai n Transilvania au Iost depistate tiprite sau n manuscris, peste 400 de exemplare ale acestei cri
att de populare. Prin limba sa vie, apropiat de vorbirea popular, lucrarea lui Varlaam reprezint un
pas nainte n evoluia limbii noastre literare.
Mitropolitului Varlaam al Moldovei i datorm si prima si singura lucrare original de
polemic din vechea noastr literatur: ,Cartea ce se cheam Rspunsul mpotriva Catehismului
calvinesc, Iasi, 1643 (Catehismul calvinesc apruse n Transilvania, n satul Prisac de lng Alba
Iulia n 1640).
n ara Romneasc a aprut n 1640 Pravila de la Govora, iar n 1646 Pravila lui Vasile
Lupu n Moldova; erau primele ncercri de codiIicare a societii Ieudale romnesti. Pravila lui
Vasile Lupu este unul dintre cele dinti coduri de legi (drept penal, civil si agrar) din Europa ntr-o
limb naional. Ea a Iost Iolosit si n secolele urmtoare ca norm juridic, alturi de "obiceiul
pmntului" si de alte legiuiri.
Tipografia romneasc de la Blgrad
Una dintre cele mai nsemnate tipograIii transilvnene este cea de la Blgrad (Alba Iulia).
Cauzele apariiei unei asemenea ntreprinderi se regsesc n politica principilor Gabriel Bethlen si
Gheorghe Rakoczy de liberalizare a culturii romnesti din Transilvania, desIsurat n numele
ideologiei protestante calvine, mbrisat de curtea princiar din Alba Iulia. La toate acestea
trebuiesc adugate bunele relaii existente ntre principii transilvneni si domnitorii Moldovei si
rii Romnesti, materializate adeseori n aciuni comune antiotomane, economice si culturale. Pe
parcursul secolului al XVII-lea se remarc prezena la Alba Iulia a numerosi crturari si mesteri
tipograIi, mai puini din Moldova si mai muli din ara Romneasc, astIel c limba si religia
comun vor susine semniIicativ dezvoltarea tiparului n limba romn.
Revirimentul tipograIic albaiulian are loc (dup o perioad Iertil desIsurat sub directa
inIluen a tiparului coresian din a doua jumtatea a veacului al XVI-lea) n deceniul 3 al secolului al
XVII-lea; patronul celei de a II-a etape a tiparului chirilic de la Alba Iulia este Gheorghe Rakoczy I,
principele Transilvaniei. Problema principal a acestei epoci era dorina de a-i emancipa pe romni
cu condiia ca acestia s se lepede de credina strbun si rezistena acerb a valahilor de a se
menine n cadrele ortodoxismului. La 22 martie 1639 principele Gheorghe Rakoczy I pune bazele
imprimeriei chirilice, al crui prim - mester a Iost Popa Dobre, venit pe cale oIicial din ara
Romneasc. Nu se cunoaste cu exactitate dac Dobre a adus cu sine si instrumentarul unei
tipograIii donate de Matei Basarab.
Prima carte tiprit a Iost Evanghelia cu nvtur, o reluare a coresianului cu acelasi
nume astzi o tipritur rarisim pstrat n doar trei exemplare. Anul 1640 sau 1641 rmne n
istoria tipograIiei romnesti de la Alba Iulia valabil pentru imprimarea enigmaticei tiprituri,
Catehismul calvinesc. Asemenea catehismului romnesc de la Sibiu (1544) nici din Catehismul
calvinesc din 1640 nu s-a pstrat nici un exemplar. Singura mrturie se datoreaz Rspunsului
semnat de mitropolitul Varlaam. Cu aceste dou tiprituri se ncheie prima etap din activitatea
imprimeriei romnesti de la Alba Iulia, odat cu ea disprnd si numele popii Dobre.
A doua Iaz (1648 - 1656) debuteaz la 20 ianuarie 1648 cu apariia Noului Testament,
tiprit cu cheltuiala "Mriei Sale Gheorghe Racoi, craiul Ardealului; traducerea n limba romn s-
a Icut dup izvoare grecesti si slavonesti. Deosebit de semniIicativ sub raport istoric era
Predoslovia ctre cetitori, semnat de mitropolitul Simion SteIan, care constientizeaz originea si
limba comun a tuturor romnilor. Noul Testament este considerat un monument de limb si
literatur romn. Ca si celelalte tiprituri romnesti Noul Testament a circulat n toate provinciile
romnesti; nu se cunoaste tirajul exact, dar pe baza unor cercetri recente au Iost identiIicate 120 de
exemplare menionate ori cunoscute n diIerite colecii de carte autohton.
Si ca o noutate, trebuie menionat c Noul Testament de la Blgrad este prima lucrare
romneasc, creia i se cunoaste preul; iniial a Iost cumprat cu 9 Ilorini, pentru ca n secolul al
XVIII-lea s ajung la suma de 15 Ilorini.
Continuitatea n gndire si n preocupri intelectuale ale colaboratorilor mitropolitului
Simion SteIan se va materializa n editarea n 1651 la Alba Iulia a Psaltirii. Editarea Noului
Testament si a Psaltirii n limba romn a Icut parte din programul politic si religios al cercurilor
princiare din capitala de atunci a Transilvaniei, avnd ca punct Iinal tiprirea integral a Bibliei.
Dac programul de calvinizare nu a dat rezultatul scontat, n schimb, cultura romn s-a mbogit
cu dou lucrri care ocup un loc de cinste n istoria literaturii romne medievale.
Psaltirea de la 1651 nu s-a pstrat ntr-un numr asa de mare de exemplare ca Noul
Testament sau alte tiprituri albaiuliene mai trzii. Marele canonic Timotei Cipariu poseda un
exemplar n biblioteca sa. Erudit, poliglot, biblioIil, Timotei Cipariu oIer o mrturie extrem de
valoroas asupra unei alte tiprituri, aprut n 1653, care coninea o culegere de diplome date de
diIerii principi ai Transilvaniei n Iavoarea clerului romnesc. Diplomele sunt emise ncepnd cu
sIrsitul secolului al XVI-lea, iniial Iiind date n limbile latin si maghiar. Sub ngrijirea lui
Simion SteIan trebuiau s Iie traduse si tiprite n limba romn, sub titlul: Diplome date de
Principii Transilvaniei preoilor, tiprite din porunca lui Gheorghe Rakoc:v in Blgrad. Singurul
exemplar de Diplome n limba romn se aIla n posesia lui Timotei Cipariu si a disprut, conIorm
propriei declaraii n timpul Revoluiei de la 1848 - 1849. Importana diplomelor rezid n ilustrarea
statutului privilegiat de care s-a bucurat pn la un moment dat clerul romn din Transilvania.
n anul 1656, tipograIia romneasc de la Alba Iulia va nceta s Iuncioneze pentru aproape
trei decenii, activitatea ei revigorndu-se la ndemnul principelui Mihail ApaIi, n jurul anului 1683
(paralel cu imprimeria romneasc de la Alba Iulia Iunciona si tipograIia princiar ale crei
producii erau n limbile latin si maghiar). Aceast perioad a Iost de scurt durat, nsusi orasul
cunoscnd o decdere accentuat de nvlirile turco - ttare; dezinteresul maniIestat de principe si
cedarea orasului trupelor austriece n 1687 vor conduce la cderea Transilvaniei sub dominaie
austriac; ncercrile de calvinizare ale principilor vor Ii nlocuite cu politica Vienei de a-i trece pe
romni la Unirea cu Biserica Romei.
Dou apariii aparinnd acestei epoci extrem de Irmntate din istoria Transilvaniei
completeaz activitatea tipograIiei romnesti din Alba Iulia. ntre 1 ianuarie si 20 martie 1699 era
tiprit: Bucoavna ce are in sine deprinderea copiilor la carte, de ctre Mihai Istvanovici, primul
mester din tipograIia blgrdean care s-a semnat pe Ioaia de titlu a crilor sale. El venea din ara
Romneasc, unde Iusese ucenicul lui Antim Ivireanu, bucurndu-se de protecia lui Constantin
Brncoveanu; activitatea de mecenat a marelui domnitor muntean s-a rsIrnt si asupra tipograIiei
din Alba Iulia, care, mpreun cu mitropolia primeau anual o danie n valoare de 6000 de aspri si
alte obiecte.
Bucoavna din Alba Iulia, unul dintre primele abecedare n limba romn de pe teritoriul rii
noastre este o carte rarisim, din care nu se cunosc astzi dect dou exemplare pstrate la Sibiu si Cluj.
O a doua lucrare de reIerin si ultima apariie a tipograIiei de la Alba Iulia, vedea lumina
tiparului n anul 1702; este vorba de Pinea pruncilor, un catehism catolic cuprinztor, cartea de
cpti a "bunului crestin", destinat copiilor romni. Pinea pruncilor devine astIel prima carte
destinat ritului unit, urmat Iiind de cele ce vor continua s ias de sub teascurile tipograIiei
bljene, aproape peste o jumtate de veac. Ea a Iost distribuit gratuit, Icnd parte din categoria
crilor rare. EdiIiciile metropolitane vor Ii drmate n anul 1718 n vederea construciei noii ceti
habsburgice, iar unele materiale de construcii si bunuri vor Ii transIerate n cartierul Maieri, unde
va Ii ridicat o nou biseric. Prin aceast intervenie brutal va disprea si materialul tipograIic,
odinioar - Iaim a acestui oras.
Euncionnd ca singura tipograIie romneasc din Transilvania secolului al XVII-lea -
oIicina blgrdean a oIerit cititorilor de multe categorii carte de bun calitate, judicios aleas, carte
de cult, de nvtur dar si de lecturi personale. n poIida inteniilor de prozelitism religios, crile
tiprite aici au circulat n Moldova si ara Romneasc, Iolosite Iiind ca surse de inspiraie pentru
editarea altor lucrri. Cartea tiprit la TipograIia romneasc de la Alba Iulia a contribuit la
uniIicarea limbii si la Iormarea limbii literare romnesti, la strngerea legturilor culturale dintre
provinciile romnesti, iar prin mesterii ei la dezvoltarea tiparului autohton.
Produsele tiparului blgrdean au beneIiciat de o ndelungat munc de cercetare ntreprins
n vederea stabilirii tipului de hrtie si a Iiligranelor Iolosite. AstIel s-a putut stabili c au Iost
Iolosite dou tipuri de hrtie: autohton, provenit din moara de la Lancrm, nIiinat de principii
Transilvaniei si de import din Ioarte multe surse. AstIel, pentru Noul Testament (1648) a Iost
Iolosit n exclusivitate hrtie provenit de la moara princiar din Lancrm, marcat cu un Iiligran
reprezentnd monograma principelui Gh. Rakoczy I. Dup ncetarea activitii morii din Lancrm a
Iost Iolosit hrtie importat n principal din Italia, dar si din Polonia. Pe msur ce Austria si
impunea dominaia asupra Transilvaniei se constat o schimbare vizibil n tipul de hrtie Iolosit:
spre exemplu ultimele cri tiprite au n componena lor hrtie provenit din Austria, Germania si
provinciile italiene, ocupate de Habsburgi. Ca un element de surpriz apare si hrtia Iranuzeasc,
venit , se pare, prin Iilier munteneasc.
Personaliti ale tiparului - din a doua fumtate a secolului al XJII-lea
Pentru a doua jumtate a secolului al XVII-lea si nceputul celui urmtor, n lumea literelor
si a tiparului se impun cteva personaliti de prim - rang:
Mitropolitul Dosoftei (1624 - ?) a Iost una dintre cele mai luminate Iiguri ale bisericii
ortodoxe din vremea sa: "Acest DosoIteiu mitropolit - scria cu admiraie cronicarul Ioan Neculce -
nu era prostu de Ielul lui, si era neam de mazil: pre nvat; multe limbi stia, elineste, latineste,
slavoneste si alt adnc carte si-nvtur. n ara noastr pe-aceast vreme nu este om ca
acela". Pentru activitatea cultural pe care dorea s-o desIsoare, DosoItei avea nevoie de o
tipograIie n ar (anterior el publicase n Polonia). Cu ajutorul a doi mesteri si cu litera rmas din
vremea lui Vasile Lupu, DosoItei reuseste s tipreasc la Iasi o Liturghie n limba romn (1679).
Dar materialul tipograIic era insuIicient si de proast calitate, asa c si produciile erau slabe, dup
cum nsusi mitropolitul recunostea "si noi avem tipar, numai ct Ioarte dezordonat". n acest scop
DosoItei se adreseaz patriarhului Moscovei, rugndu-l s-i trimit: " tipograIie ntreag cu toate
uneltele de lips si cu instrumentele cte sunt necesare. un surub, cu teascul cu care se apas
hrtia pe slove si slove cu care ai tiprit Biblia, mrunte si de mijloc, care sunt pentru Psaltire,
Slujbelnice si pentru Evanghelie". DosoItei primeste de la patriarhul Ioachim "tipare de Mosc", cu
liter mrunt, rotund si Irumoas, cu care mesterul tiparelor ieromonahul MitroIan de la
mnstirea Besericani, ajutat de "tiparnicii Ursul si Nicolai" imprim n 1681 un Molitvnic
romnesc, la sIrsitul cruia DosoItei mulumeste cpitanului "Ionascu Bilevici ce-au pus nevoin
de-au adus tipare de Mosc cu priin", preciznd proveniena tipograIiei. DosoItei intercaleaz
textelor religioase si pasaje cu cartacter retoric: n Psaltirea din 1673 el public si cteva versuri ale
cronicarului Miron Costin despre obrsia romnilor iar n Parimiile de preste an, 1683, tipreste un
poem original n versuri despre istoria Moldovei de la Dragos si pn la vremea sa. Desi, dup cum
singur recunostea - DosoItei, pe numele su de mirean Dumitru Bril - nu avea ca limb matern
limba romn - el a Icut mult pentru cultivarea acestui grai pentru tiprirea de cri romnesti pe
nelesul tuturor si prin introducerea acestuia n slujba bisericii ca pe un act solemn, prevzndu-l cu
adevrate proclamaii ctre clerul moldovenesc; el a creat biserica naional. DosoItei a Iost totodat
si primul poet romn prin publicarea n 1673 a Psaltirii n versuri.
MitroIan, ucenicul lui DosoItei i va continua opera tipograIic; el se va ridica la ranguri nalte
ajungnd mai nti episcop de Husi si apoi, la chemarea lui Constantin Brncoveanu, episcop de Buzu.
Antim Ivireanu (? - 1716) originar din Iviria (Gruzia), a czut de mic rob la turci. Datorit
priceperii sale, reuseste s-si cstige libertatea si se stabileste la Constantinopol , de unde este
chemat n ara Romneasc de Constantin Brncoveanu. Aici deprinde sau si desvrseste arta
tiparului si se clugreste primind numele de Antim (ca mirean se numea Andrei); el a ajuns pn la
demnitatea suprem de mitropolit. Antim Ivireanu a nvat repede limba rii adoptive, ducnd-o n
scris ctre naltele culmi ale perIeciunii. n 1693 el tipreste o Irumoas Evanghelie greco-romn,
pe dou coloane: una cu text grecesc, iar cealalt cu text romnesc, dovedind astIel c limba
romn este n stare s cuprind n graiul su textele evanghelice. n anul urmtor tipreste o
Psaltire, prima carte imprimat numai de el, n limba noii sale patrii, n care public si versuri
originale nchinate stemei brncovenesti, din care reiese ct de cursiv era limba scris de Antim.
Unul din meritele lui Antim const n contracararea inIluenei grecesti maniIestat cu precdere n
rndurile pturii de sus, prin tiprirea de cri n limba naional. Antim va milita pentru nIiinarea
de noi tipograIii, cum au Iost cele de la: Rmnicu Vlcea - 1705; Snagov - 1696; Mnstirea Antim
din Bucuresti - 1716; Buzu - 1691 si consolidarea celor vechi (Trgoviste).
TipograI abil, Antim Ivireanu a "spat cu ngrijire litere arabice si Icnd o nou halcograIie
arabic" a nzestrat tipograIia romneasc cu litere necesare imprimrii de cri n limba arab.
Aceast aciune era menit s-i ajute pe credinciosii ortodocsi arabi din cadrul Imperiului Otoman.
Aceste tiprituri arabe au stat la baza procesului de redesteptare naional si cultural a popoarelor
arabe. Dup imprimarea a dou cri la Snagov si Bucuresti, tipograIia arab creat n ara
Romneasc a Iost druit arabilor ortodocsi; ea a juns mai nti la Alep n Siria si dup multe
peripeii n localitatea Al Saeg (Surr), unde reorganizat si mbogit a Iost Iolosit pentru
imprimarea crilor bisericesti si scolare pn n vremea noastr.
Antim Ivireanu s-a strduit s Iormeze ali mesteri n aceast nobil brans; unii au rmas s
lucreze n ara Romneasc, n timp ce alii au luat calea Transilvaniei, ntrind cartea romneasc
de la Sibiu si Blgrad.
n primul deceniu al secolului al XVIII-lea, Mihail SteIan a Iost trimis n Georgia ca s
nIiineze acolo o tipograIie cu caractere gruzine; era nc un act de solidaritate ortodox; n anul
1709 din teascurile ei iesea prima carte, o Evanghelie. n aceast tipograIie au aprut ntr-un
interval de un deceniu 20 de cri, printre care si scrieri literare, ca Viteazul n piele de tigru, a
cunoscutului scriitor gruzin Sota Rustavelli. TipograIia a Iost distrus de turcii invadatori. Tot n
aceast perioad, cri romnesti ncep s Iie tiprite n aIara granielor (Kiev, Roma, Viena etc).
Forma grafic a crii
Se apropie de aspectul obisnuit al crii de astzi; prima schimbare ce trebuie semnalat este
introducerea Ioii de titlu si numerotarea mai nti a Ioilor si ulterior a paginilor, Prima carte
romneasc numerotat este Evanghelia nvtoare, Govora, 1642.
Eoaia de titlu este de obicei ornamentat cu scene religioase sau Iiguri de sIini; apar si
elemente botanice stilizate. Paginile de titlu ale tipriturilor moldovenesti sunt mai simple, mai
sobre; cele din ara Romneasc sunt mai ncrcate si decorate cu elemente ce vdesc cunoasterea
crii occidentale. Tipriturile romnesti din Transilvania au pagini de titlu simple, alctuite din
ornamente tipograIice. Cele mai Irumos mpodobite cu elemente inspirate din arhitectur, din
"barocul romnesc" sunt cele tiprite n vremea lui Constantin Brncoveanu. n acest context se
remarc Biblia de la Bucuresti, 1688, n care apare si stema lui Serban Cantacuzino.
O parte dintre Irontispiciile care ornamenteaz tipriturile romnesti din prima jumtate a
secolului al XVII-lea sunt lucrate dup modele rusesti, n timp ce altele sunt mpodobite cu motive
autohtone. Oricum aceast perioad aduce cu sine o mai elegant punere n pagin a textului,
ilustraiei si ornamentelor. n ara Romneasc apare chiar o scoal de gravori, ale cror creaii
ncep s-si piard din rigiditatea bizantin, Iiind mai curnd inspirat din arta Renasterii.
n secolul al XVII-lea cartea tiprit, ca si cea manuscris este legat n ateliere speciale. n
mnstiri , ndeosebi se execut asa - zisa legtur mnstireasc: scoare de lemn, mbrcate n
piele vopsit ntr-o culoare nchis, cu ornamente presate la rece. Legtura era prevzut cu
ncuietori. Uneori, peste aceast legtur se aplicau plci de metal la coluri si pe centru. Crile de
lux erau Ierecate cu argint aurit, executate n ateliere locale sau n Transilvania. Mesteri vestii din
Sibiu (Sebastian Hann) si din Brasov (Georg May II si Peter Hiemesch) au lucrat asemenea opere
de art la comanda lui Constantin Brncoveanu; operele lor trebuie cutate astzi n mnstirile din
ara Romneasc.
3.7. Cartea n secoIuI aI XVIII-Iea
Privire general
Secolul al XVIII-lea este neIast pentru rile Romne; datorit instaurrii regimului Ianariot
n Moldova si ara Romneasc autonomia intern se restrnge, iar comerul romnesc trece sub
monopol turcesc; n Transilvania este instaurat regimul habsburgic; pe plan militar, cele trei
principate devin teatru de rzboi n disputa dintre cele trei mari imperii: Habsburgic, arist si
Otoman. Cu toate acestea, cultura cunoaste un drum lent dar ascendent, sprijinit Iiind de domnii
Ianarioi, unii dintre ei mari amatori de cultur, biblioIili mptimii etc. Din a doua jumtate a
secolului al XVIII-lea n Transilvania dar si n celelalte ri romne ncep s-si impun prezena
ideile iluminismului, unul dintre cele mai nsemnate curente europene, bazate pe raiune si pe
necesitatea educrii poporului simplu. Spiritul naional ncepe s se impun cu putere. Tiparul
romnesc cunoaste o perioad de avnt si de statornicie. Continundu-si tradiia din ultimele decenii
ale veacului precedent, se dezvolt cteva centre tipograIice cu o activitate continu, n care arta
tiparului este transmis din generaie n generaie.
Producia tipograIic cunoaste o crestere nsemnat, de aproximativ 42; cartea romneasc
ajunge la un procent de 84,4, n timp ce cartea strin ncepe s cedeze teren (17,6). Desi pentru
secolul al XVIII-lea predominant era cultura greceasc, apar puine cri n aceast limb. Cartea
religioas ocup nc un loc nsemnat. Din cele 384 de cri imprimate n anii 1717 - 1780, 324,
adic 84,4 erau religioase si numai 60, adic 15,6 aveau caracter proIan. Crile laice erau n
general manuale scolare si cteva scrieri cu caracter juridic. Procentul ridicat al crii religioase se
explic si prin meninerea monopolului bisericii asupra tiparului. TipograIiile Iuncionau pe lng
mitropolii, episcopii si mnstiri, iar pentru a mbrca vesmntul tiparului o carte trebuia s aib
"blagoslovenia" episcopului sau mitropolitului. Din Iericire au existat si clerici animai de idei
iluministe: astIel a devenit posibil tiprirea pentru prima dat n limba romn a Mineielor n 12
volume (Rmnic, 1776 - 1780), oper de sintez a slujbei religioase prin care se completeaz
scrierile absolut necesare ridicrii oIicierii Iiecrei srbtori n limba poporului pe aceeasi treapt cu
oIicierea n greac sau slavon. n 1805, Mineiele au Iost retiprite la Buda, cu cheltuiala lui Ioan
Piuariu - Molnar, n dou ediii: una pentru Transilvania si alta pentru ara Romneasc. Dac, spre
exemplu coninutul unei cri era religios, nu acelasi lucru se ntmpla cu predoslovia, transIormat
spre deosebire de secolele anterioare, ntr-o lecie de istorie. Extinderea nvmntului elementar
n limba romn impunea alctuirea si editarea de manuale scolare. n aceste mprejurri a aprut la
Rmnicu Vlcea n 1726: ntia nvtur pentru tineri n limbile slavon si romn; n 1749,
aceast crticic s-a imprimat numai n limba romn. n Transilvania, sub directa inIluen a Curii
de la Viena au aprut manuale n limba romn pentru scolile din Imperiul Habsburgic. n 1771 a
aprut: Bucvar pentru ncepere de nvtur, iar n 1777 un bucvar si o aritmetic. n manualele
tiprite la Viena, dup modele austriece, se introduc buci cu coninut proIan despre mestesuguri,
despre "inerea csii", dndu-se scolarilor o instruire n spiritul reIormelor ntreprinse de IosiI al II-
lea. Curtea de la Viena a iniiat si imprimarea unui manual bilingv de educaie ceteneasc, unic
pentru toate popoarele din Imperiu, intitulat: Ducere de mn ctre cinste yi dreptate, a crui
prim ediie n limba romn a aprut n 1777.
n secolul al XVIII-lea gustul pentru lectur este ndreptat mai ales spre scrierile cu caracter
laic; astIel n 1731 apare la Brasov primul calendar imprimat de Petcu $oanul; n 1768 la Cluj
Cntice cmpeneyti cu glasuri romneyti versuri populare, cu litere latine n ortograIie maghiar
iar n 1769 Trmbia romneasc, primul maniIest politic romnesc imprimat. Puintatea crii
laice se datoreaz puternicului monopol bisericesc asupra tiparului; de asemenea au existat oprelisti
impuse ptrunderii n ara Romneasc a crii tiprite la Blaj, considerat a Ii plin de eresuri; cu
toate acestea, nsemnrile marginale demonstreaz o circulaie intens a crii n toate provinciile
romnesti, eIectuate n bun parte prin intermediul negustorilor.
Principalele centre tipograIice din secolul al XVIII-lea au Iuncionat la: Bucuresti, Rmnicu
Vlcea, Buzu, Iasi, Rdui, Blaj, Brasov.
Ornamentaia i legtura crilor
Din punctul de vedere al ornamentaiei nu se constat o evoluie evident n comparaie cu
veacul al XVII-lea, iar xilogravura rmne preponderent.
Legtura pentru crile obisnuite era simpl; unele cri bisericesti se vindeau si "dezlegate",
iar crile laice se vindeau brosate sau legate n coperte din carton nvelite n hrtie colorat simpl
sau nIlorat. Cartea astIel legat era mai accesibil cumprtorilor din clasa burghez, aIlat n
ascensiune.
Cartea de lux era legat n scoare de lemn, mbrcate n piele colorat si ornamentat prin
presare la rece. Ornamentele care compuneau chenarele erau alctuite din motive botanice,
imprimate prin presare la rece cu ruleta. n mijlocul chenarului, pe scoara din Ia era imprimat,
ntr-un medalion ovoidal sau romboidal, Iigura unui sInt sau o scen religioas asemntoare cu
cele din icoane. Coperta din spate putea avea aceleasi ornamente, dar de obicei era mpodobit mai
simplu, cu Iiguri geometrice obinute prin ntretierea unor linii simple, duble, mai rar triple. Spre
sIrsitul secolului apar legturi cu aceleasi ornamente, dar presate cu "Iierul cald" si aurite.
Legtura crii bibliofile
Crile vestitei biblioteci a Mavrocordailor, cunoscui ca mari biblioIili, avnd ocazia s
achiziioneze prin reprezentanii lor rariti din ntreaga Europ, erau legate ntr-o legtur biblioIil,
care dovedea un gust artistic cu totul deosebit. Legturile erau executate din piele Iin, din "splendid
marochin", rosu, galben sau de alt culoare, ori din pergament alb, vechi. Pe coperta din Ia era
aplicat n unele cazuri cu Iier cald, stema domnului, aceeasi cu stema rii: un scut timbrat cu coroana
domneasc, pe care erau reprezentate armele rii, nconjurat cu motive vegetale si cu iniialalele
voievodului, totul Iin lucrat si nscris ntr-o Iigur romboidal. Catalogul acestei splendide biblioteci,
adpostit la Mnstirea Vcresti, n ncperi speciale, menioneaz si Ielul legturii: "legtur
romneasc n piele rosie"; "legtur galben romneasc"; "legtur turceasc rosie cu pecei" etc.
Meniunile oIerite de acest catalog, ntocmit n prima jumtate a secolului al XVIII-lea, reprezint o
important surs de documentare pentru cercettorii specializai n legtur de carte.
3.8. Cartea ntre anii 1780 i 1830
Privire general
n aceast perioad, relativ scurt, au loc evenimente care vor inIluena decisiv mersul
societii romnesti: Rscoalele (revoluiile) lui Horea si cea condus de Tudor Vladimirescu, lupta
de emancipare a romnilor transilvneni al crei punct culminant l constiuie celebrul maniIest
,Supplex Libellus Jalachorum (1791), curentul ideologic supranumit ,Scoala Ardelean sunt tot
attea repere ale aIirmrii constiinei naionale, maniIestat n Iorme dintre cele mai diIerite. AstIel,
activitatea editorial desIsurat n ar si strintate si Iace prezena din plin.
Surprinztoarea miscare ideologic de la sIrsitul secolului al XVIII-lea si nceputul
secolului al XIX-lea transIorm cartea romneasc ntr-un instrument de educare si de lupt social
si naional. Cartea laic ncepe s-o egaleze pe cea religioas. n primele decenii ale acestei
perioade centrul editorial se deplaseaz spre Transilvania, Ungaria si Austria Iiind pus sub semnul
Scolii Ardelene. Acum ncep s apar lucrrile Iundamentale cu caracter Iilologic si istoric:
Elementa linguae daco - romanae sive valachicae (Viena, 1780) de Samuil Micu yi Gheorghe
$incai; Elementa linguae daco-romanae (Buda, 1806) de Gheorghe $incai; Istoria, lucrurile yi
ntmplrile romnilor pe scurt (Buda, 1806) de Samuil Micu; Hronica romnilor yi a mai
multor neamuri (Buda, 1808) de Gheorghe $incai; Istoria pentru nceputul romnilor n
Dachia (Buda, 1812) de Petru Maior. Desi se ajunge la unele exagerri (originea pur latin a
poporului si a limbii romne) totusi aceste opere dovedesc pentru prima dat continuitatea
nentrerupt a romnilor pe teritoriul vechii Dacii.
Tot reprezentanilor Scolii Ardelene li se datoreaz primele tiprituri cu caracter economic,
menite s contribuie la ridicarea cultural si material a burgheziei romnesti, dar si cerute de
necesitatea mririi produciei agricole. Prima tipritur din Transilvania, cu caracter economic este
Economia stupilor (Viena, 1785), scris de eruditul medic oculist Ioan Piuariu - Molnar; mult mai
cuprinztoare este Povuirea ctre economia de cmp (Buda, 1806) scris de Gheorghe Sincai si
Iolosit mult vreme n scolile romnesti din Transilvania ca manual pentru predarea noiunilor de
economie rural, ceea ce determin retiprirea ei n 1847.
n producia tipograIic din anii 1780 - 1830, un loc nsemnat l ocup manualele scolare.
Un merit deosebit revine crturarilor Gheorghe Sincai, Dimitrie Eustatievici si Radu Tempea.
Ultimii doi au colaborat si publicat cea dinti gramatic romneasc, tiprit la Sibiu n anul 1797.
Calendarele si almanahurile aprute la Sibiu si la Buda suplinesc pentru o lung perioad de
timp lipsa presei romnesti; ele au circulat intens si n spaiul extra - carpatic, Iiind o tribun de
trezire a constiinei naionale. SemniIicativ din acest punct de vedere este schia: Cum am nvat
romneste, aparinnd lui Costache Negruzzi: ". pe cnd uitasem c suntem romni si c avem si
noi o limb". pe cnd n ara Romneasc si n Moldova "toat lumea se aruncase n dasii si
perispomeni, ca babele n cei si motani, cci la scoala public se nva numai greceste, cnd, n
sIrsit, literatura romn era la darea suIletului, civa boieri ruginii n romnism, neputndu-se
deprinde cu Irumoasele ziceri: parigorisesc, catadicsesc, s.c.l., toate n esc, create de diecii visteriei,
pentru c atunci ntre ei se plodea geniul, sedeu tristi si jeleau pierderea limbii, uitndu-se cu dor
spre Buda sau Brasov de unde le veneau pe tot anul calendare cu povesti la sIrsit". Eiind att de
solicitate, este normal c tirajul acestor publicaii populare tinde s creasc; vnzarea lor ncepe s
se Iac pe baz de prenumerani (abonai) a cror list era publicat de obicei la sIrsit. Acest tip de
abonament permite reconstituirea categoriilor sociale si a locurilor de provenien a acestora; la o
prim privire se poate constata cu usurin c ei locuiau n toate provinciile locuite de romni, iar
printre cititori ntlnim: proIesori, Iuncionari, negustori, mestesugari, militari.
Comercializarea crii ncepe s se instituionalizeze, astIel c acum ncep s apar primele
librrii: la Sibiu si Timisoara n ultimul sIert al veacului al XVIII-lea, iar la Bucuresti si Iasi n
primele decenii ale celui urmtor, deci dup reinstituirea domniilor pmntene. Pe lng scrierile
romnesti, n librriile din rile noastre se vindeau si cri strine; si un Iapt interesant: considernd
c limbile strine nu sunt cunoscute norodului, pn prin 1830, ocrmuirea Ieudal nu a pus
restricii aducerii si vnzrii de cri n limbi strine. De aceea, n librriile noastre, n aceast
perioad se gseau adesea cri interzise n alte ri. Un oIier rus, reIerindu-se la sosirea sa n
Bucuresti n iunie 1829, mrturiseste c: "adevrat plcere ne-a pricinuit descoperirea unei librrii
n care am gsit o bun parte din crile interzise n Rusia".
3.9. nceputuriIe activitii tipografice i editoriaIe de tip capitaIist
Primul atelier tipograIico - editorial manuIacturier este organizat la Iasi de Mihail Strilbiki,
descendent al unei vestite Iamilii poloneze de gravori; nceputurile acestuia se plaseaz n a doua
jumtate a secolului al XVIII-lea, prima carte editat Iiind o ,Psaltire, datat 1782. Dup ce
nchiriaz pentru o vreme tipograIia Mitropoliei Moldovei, Strilbiki si ntemeiaz n 1785 propria
imprimerie, axat pe cri populare si manuale practice pentru nvarea limbii romne. Dup 1800,
Mihail Strilbiki druieste o parte a utilajului su Mnstirii Neam, care si ncepe activitatea n
1807. n scurt timp, tipograIia Mnstirii Neamului se impune prin mesterii si si lucrrile elegant
imprimate, devenind o scoal si o surs de tipograIi si gravori.
n ara Romneasc, Iraii Nicolae si Ioan Lazaru, cunoscui negustori greci de cri,
originari din Ianina deschid un atelier tipograIic propriu si editeaz ntre 1783 si 1789 cteva cri
n limba greac, "pentru Iolosul acelor nvai, scoalelor si bisericilor ortodoxe". Aceste
ntreprinderi au desIsurat o activitate eIemer din cauza dublului monopol - bisericesc si domnesc,
ceea ce determin o ntrziere neIericit a dezvoltrii tiparului n Moldova si ara Romneasc.
Pentru tiprirea unor lucrri originale autorii se vedeau obligai s recurg la serviciile tipograIiilor
laice de la Brasov, Sibiu, Viena si mai ales Buda, unde Iunciona o puternic secie n limba
romn, coordonat de reprezentanii Scolii Ardelene. Si datorit editorului Zaharia Carcalechi
( 1787 - 1856), brasovean de origine, la Buda sunt tiprite traducerile lui Alexandru Beldiman din
Moldova (Moartea lui Avel de S. Gessner, 1818, Istoria lui Numa Pompilie de Elorian, 1820 si
nsemnare a cltoriei mele de Dinicu Golescu.
ntre timp, o puternic activitate editorial si tipograIic se desIsura n Transilvania; la
Sibiu, n tipograIiile lui Martin Hochmeister si Peter Barth au aprut lucrri n limba romn cu
caractere latine, ca: manuale scolare, cri bisericesti si mai ales cri populare n ediii succesive.
La Brasov, n tipograIia lui Georg von Schobeln, continuatoare a celei honteriene, si ncep
activitatea Iraii Boghici. Din 1805 si pn n 1816, inclusiv, Iraii Boghici au editat aproximativ 28
de cri populare, bucoavne si scrieri religioase; se remarc tirajul mare, variind ntre 1000 si 3000
de exemplare, ceea ce a nsemnat o rspndire mai extins a culturii romne n toate straturile
populaiei.
Ornamentarea i ilustrarea crii
Desi Iorma graIic a crii nu cunoaste schimbri eseniale, se remarc strdania tipograIilor de
a realiza cri plcute vederii, unele chiar elegante. n ceea ce priveste ilustraia, se constat o ncercare
de laicizare a acesteia; nmulirea crii laice conduce la preluarea unor motive de Iactur occidental.
Din punctul de vedere al aspectului graIic se remarc lucrrile realizate de Mihail Strilbiki si cele de
Din punctul de vedere al aspectului graIic se remarc lucrrile realizate de Mihail Strilbiki si cele de la
Mnstirea Neam. Una din cele mai artistice tiprituri de la Neam este Noul Testament (1818),
ngrijit imprimat n dou culori, bogat ornamentat cu chenare si Irontispicii alctuite din Irunze si Ilori
si ilustrat cu numeroase gravuri, dintre care rein atenia Iigurile evanghelistilor, tratai necanonic, cu
atitudini care sugereaz miscare. Autorul acestor gravuri este "ierei Simion".
Gravura n aram este ntrebuinat accidental n ilustrarea crii romnesti din anii 1780 -
1830. O ntlnim n cteva cri imprimate la Sibiu si Buda, lucrate de mesteri strini, dup modele
occidentale. De la Brasov avem dou lucrri, un Molitvenic (1811) si Usa pocinei (1812),
mpodobit cu gravuri spate n cupru de RaIael, monahul de la Mnstirea Neam.
Odat cu anul 1830 se termin, teoretic, perioada crii vechi. In perioada urmtoare se
inregistrea: o adevrat explo:ie a tiparului romnesc.
Gravur din ,Ua pocinei, 1812
3.10. EvoIuia crii ntre 1830 i 1918
Privire general
Secolul al XIX-lea, caracterizat ca aparinnd naiunilor, aduce cu sine schimbri
Iundamentale pe plan economic, social, politic si cultural. Principatele dunrene se altur si ele
miscrii generale europene de emancipare si unitate naional. Miscarea revoluionar de la 1821,
condus de Tudor Vladimirescu reprezint primul pas, prin care sunt restabilite dup mai mult de un
secol domniile pmntene. Revoluia de la 1848 - 1849 pune pentru prima dat n mod deschis
necesitatea emanciprii rnimii pe plan social, iar pe cel naional unitatea si independena
naional. Primul pas spre unitatea naional este ntreprins la 24 ianuarie 1859, cnd este realizat
"Unirea cea mic", prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza. Prin reIormele realizate n toate
domeniile se pun bazele statului naional romn modern. nlturarea domnitorului Alexandru Ioan
Cuza, prin lovitura de palat din Iebruarie 1866 si aducerea prinului Carol de Hohenzollern pe tronul
Romniei are ca urmare nceputul unei noi etape din istoria naional, caracterizat prin
consolidarea si aIirmarea tnrului stat n politica european. n anii 1877 - 1878 pe cmpul de
lupt este cucerit Independena de Stat a Romniei, iar din 1883 este proclamat regatul.
n Transilvania, provincie austriac, iar din 1867 austro-ungar are loc o puternic miscare
de rezisten a populaiei romnesti mpotriva tendinelor de maghiarizare, mpletit cu aceea de
solidaritate naional a romnilor de dincolo si de dincoace de Carpai, ncununat de Marea Unire
de la 1 Decembrie 1918. Romnia Mare, stat naional unitar a nsemnat n acelasi timp, revenirea la
patria - mam si a altor provincii nstrinate de vicisitudinile secolelor trecute; este vorba de
Basarabia si Bucovina.
Toate aceste schimbri majore n-ar Ii Iost posibile Ir contribuia elitei romnesti, alctuit
din marile personaliti ale vieii noastre politice si culturale.
n acest context cartea tiprit se impune ca principala arm de susinere a luptei naionale si
sociale. Paleta tipriturilor se extinde, cuprinznd si presa; traducerile ncep s Iie serios concurate
de lucrrile originale, Iiecare autor strduindu-se s dea tot ce era mai bun n domeniul n care si
desIsura activitatea. n aceast perioad se pun bazele literaturii romne moderne. Un loc nsemnat
n activitatea tipograIic, dup cartea literar l ocup cea din domeniul istoriei naionale. Lucrrile
semnate de: Mihail Koglniceanu, Nicolae Blcescu, Gh. Bari pun bazele cercetrii istorice
romnesti.
Miscarea de punere pe noi temelii a nvmntului romnesc, ntreprins de Gheorghe
Lazr si Gheorghe Asaki si dezvoltat ulterior prin apariia de licee si universiti duc la necesitatea
apariiei unei vaste literaturi didactice.
Premisele unitii politice sunt ndeplinite de cultur, elocvent maniIestat prin circulaia
crii pe ntreg spaiul romnesc. n ceea ce priveste desIacerea acesteia, se renun treptat la
prenumerani, aprnd primele edituri si librrii stabile, care si cstig o Iaim bine - meritat.
AstIel n perioada care a urmat Revoluiei pasoptiste ncep s apar primele edituri moderne
de pe teritoriul romnesc. Acum se impune prin activitatea sa editorial negustorul George Ioanid ,
primul editor modern, n adevratul sens al cuvntului. n anul 1852 el a lansat "Biblioteca
litteraria", una din primele colecii populare europene n care au aprut att traduceri din autorii la
mod, ca: Chateaubriand, Al. Dumas, George Sand, Eugene Sue, Walter Scott dar si scrieri
originale cu caracter istoric, asemenea teme constituind lectura preIerat a vremii. Conducerea
literar a coleciei lansate, ca si a editurii era asigurat de publicistul G. Baronzi, el nsusi un
prodigios traductor. Ioanid a introdus pentru prima dat la noi plata traductorilor dup numrul de
coli ale operei traduse; tot dup ntindere erau pltite drepturile de autor pentru scrierile originale.
O activitate editorial meritorie a desIsurat proIesorul I.M. Rureanu, care n 1867 concepe
"Biblioteca de lectur pentru tinerimea de ambe sexe", prima colecie destinat tineretului, n
care au aprut 21 de brosuri cu istorioare si povesti educative, grupate n 3 serii, dup vrstele
elevilor crora li se adresau.
Din deceniul al 6-lea al secolului al XIX-lea, o susinut activitate editorial a desIsurat Ion
V. Socec, ucenic al lui Ioanid ntre 1848 si 1856. Cu ajutorul Iinanciar al unor mecenai, Socec a
deschis n anul 1856 librria ce-i poart numele. Dat Iiind cerina de manuale scolare Socec
debuteaz cu aceast categorie; n 1873 ncepe editarea unei colecii pentru copii: "Mica bibliotec
ilustrat pentru copii", n care au aprut povesti traduse din alte limbi, n brosuri mpodobite cu
Irumoase gravuri colorate. Socec, unul dintre cei mai importani editori romni se va dedica
ncepnd cu 1875 publicrii operelor complete ale scriitorilor nostri. Spre deosebire de alte edituri,
soliditatea editurii Socec se datoreaz si instalrii unor ateliere tipograIice, litograIice si de
legtorie, proprii, nzestrate cu masini moderne. n anul 1888, cu sprijinul Iinanciar al bncilor
"Marmorosch - Blank" si "Creditul industrial", Editura Socec nIiineaz o Iabric de hrtie la
Cmpulung, care n 1913 producea aproximativ 6300 tone anual. La aceast editur a aprut prima
ediie a poeziilor lui Eminescu n 1883, sub ngrijirea lui Titu Maiorescu.
ndeplinind si rolul de oIicios editorial al Academiei Romne, tot aici s-au imprimat o bun
parte din lucrrile acestui Ior stiiniIic, printre care: BibliograIia romneasc veche, Colecia de
documente Hurmuzaki, instrumente de lucru pentru cercettori, valabile si astzi.
Cel care sesizeaz pentru prima dat necesitatea diversiIicrii produciei de carte a Iost librarul
Carol Mller. El a iniiat si realizat editarea coleciei "Biblioteca pentru toi". Gndul editorului,
materializat n paginile noii colecii era ca "nti s dau n mna tinerimii si tuturor cititorilor cri bune,
bine alese, Irumoase, interesante si bine traduse, culese din toate produciile spiritului omenesc si al
doilea s le dau pe un pre ct voi putea mai ieItin". Eiecare volum costa numai 30 de bani, ceea ce a
asigurat nc de la nceput o larg rspndire a coleciei. n decurs de numai 4 ani, 1895 - 1898, n
"Biblioteca pentru toi" au aprut 50 de numere. Primul numr, editat n 1895 cuprindea Povesti de
Andersen. Programul "Bibliotecii pentru toi" era cuprinztor: de la scrierile literare ale autorilor romni
vechi si noi, ale scriitorilor nsemnai ai literaturii universale, pn la lucrri de istorie, educaie si
pedagogie, de stiin popularizat etc. Apreciat de publicul cititor, colecia era editat ntr-un tiraj de 7 -
10.000 de exemplare pentru Iiecare volum, tiraj ridicat pentru acea vreme, pe care nu-l atingeau dect
crile populare. Dup moartea timpurie a colaboratorului su, Mller cedeaz n anul 1899 colecia lui
Leon Alcalay, librar, a crui lips de cultur era dublat de un spirit ntreprinztor, care a publicat pn
n 1920, 1.104 numere, dintre care unele reeditate de cteva ori.
Dup exemplul "Bibliotecii pentru toi" au mai aprut si alte colecii populare, ca
"Biblioteca Minerva", publicat de editura si tipograIia cu acelasi nume si "Cminul. Bibliotec
literar, ytiinific", iniiat de librarul - editor H. Steinberg; n 1910 Steinberg devine societate
anonim editorial, sub denumirea de "Cultura romneasc".
La dezvoltarea si rspndirea crii romnesti a contribuit si Casa ycoalelor, care a editat pentru
sate "Biblioteca Steaua", iar din 1908, din iniiativa lui Mihail Sadoveanu si cu sprijinul lui Spiru Haret,
"Biblioteca popular". Pn la Primul Rzboi Mondial n cadrul "Bibliotecii populare" au Iost editate
124 de titluri, Iiecare n aproximativ 10.000 de exemplare. Majoritatea acestor lucrri (n proporie de
80) au Iost diIuzate gratuit bibliotecilor populare, nIiinate si nzestrate de Casa scoalelor.
Una dintre cele mai prestigioase instituii cu proIil multiplu: editur si institut graIic a Iost
"Minerva", nIiinat n 1898, de ctre G. Eilip, Moroianu, Popovici si Tlsescu. O meniune
aparte merit tipograIul Gheorghe Eilip (1865 - 1952); deprinde tainele meseriei n Brasovul natal;
ncurajat de protopopul Bartolomeu Baiulescu, pleac n strintate, perIecionndu-se n ateliere
din Austria, Germania si Erana. Revenit n ar se stabileste la Bucuresti, unde se remarc prin
expunerea unui Probar de litere, cu ocazia expoziiei din 1906, care i aduce aprecieri unanime.
Stilul neo - romnesc, Iolosit n ilustrarea crilor, inspirat din arta vechilor manuscrise l impune ca
pe unul dintre cei mai importani tipograIi din ara noastr. Este pentru prima dat cnd acest stil
este recunoscut pe plan european. n egal msur, autor, editor si tipograI, Gheorghe Eilip
contribuie la lansarea de cri, calendare, almanahuri si reviste; deosebite din punct de vedere
graIic sunt seriile dedicate celor mici: Lumea copiilor si Harap Alb au Icut senzaie n epoc. Gh.
Eilip a colaborat cu marile personaliti ale epocii: Ioan Slavici, A.C.Popovici si Nicolae Iorga.
3.11. DezvoItarea tiparuIui n secoIuI aI XIX-Iea
Aceast perioad poate Ii considerat ca aprinnd crturarilor - tipograIi. Dintre acestia, cea
mai susinut munc pe trmul tiparului au desIsurat-o: Ion Heliade - Rdulescu, C.A. Rosseti,
Gh. Asachi, Mihail Koglniceanu si Gheorghe Bari.
Ion Heliade - Rdulescu si ncepe activitatea tipograIico - editorial n anul 1830, cnd, la
11 octombrie, el si unchiul su, slugerul Niculai Rdulescu, cumpr de la urmasii doctorului
Caracas, tipograIia nIiinat de acesta n anul 1817. mpreun cu tipograIia, trece asupra noilor
proprietari si privilegiul ca pn la 1837 s nu se deschid alt tipograIie laic n ara Romneasc.
La 18 martie 1832, Heliade rmne singurul proprietar al tipograIiei pe care o nzestreaz n
acelasi an cu un teasc adus de la Sibiu. Mai trziu, Heliade cumpr slove si masini noi de la Viena.
n 1840, tipograIia lui Ion Heliade - Rdulescu avea 6 masini sau teascuri de tiprit, un teasc
tipograIic cu toate cele trebuincioase si 14 pietre, 10 case de litere si "slove capitale Iranozesti si
grecesti". Heliade avea si turntorie de litere, precum si un gravor de matrie. Cu tipograIia astIel
utilat el asigur apariia regulat a "Curierului romnesc" si editarea n anii 1831 - 1848, a circa
195 de cri, traduceri si scrieri originale romnesti, care mbogesc tezaurul culturii noastre. Aici
apar n timpul Revoluiei pasoptiste o serie de publicaii ale guvernului provizoriu, precum
Proclamaia de la Islaz. Dup nIrngerea revoluiei, tipograIia este nchis, iar proprietarul acesteia
- nevoit s plece n exil. Dup rentoarcerea n ar, Heliade redeschide tipograIia n 1859, cnd
editeaz "Biblioteca portativ". TipograIia Iuncioneaz pn n 1865, timp n care, Heliade mai
public aproximativ 30 de lucrri. Desi cererea de carte era n continu crestere, alte tipograIii nu
vor aprea dect dup 1837, cnd expira privilegiul acordat lui Heliade. Printre noile tipograIii se
numr si aceea a Colegiului Naional "SI. Sava", pentru care s-au comandat n 1837 materiale la
Eirma "Didot" din Erana. TipograIia de la "SI. Sava", prima ntreprindere laic de stat si ncepe
activitatea n anul 1839.
ncepnd cu anul 1837, n ara Romneasc ncep s apar si alte tipograIii, nIiinate sau
iniiate de personaliti interesate s contribuie la luminarea poporului. Prima tipograIie, deschis n
acest an, din iniiativa "Societii pentru literatura romn" este a librarului Erederic Walbaum.
Utilajul a Iost adus din Germania, de la celebra Iirm Brockhaus. Ea a Iost cumprat de C.A.
Rosseti si Eric Winterhalder. Aici au aprut o serie de lucrri ale Comitetului revoluionar, iar n
timpul revoluiei s-a editat ziarul "Pruncul romn". Dup nIrngerea revoluiei, tipograIia a ajuns
din nou la Walbaum, iar n 1852 n posesia lui Eerdinand Ohm. Dup revenirea din exil, C.A.
Rosseti a nIiinat n 1858 o alt tipograIie, unde s-a imprimat si ziarul "Romnul".
ntre anii 1844 - 1854, Anton Pann a Iost proprietarul unei tipograIii. Aici si-a imprimat
cunoscutele sale cri populare, precum si acele minunate buci: "de la lume adunate si iarsi la
lume date".
n aIar de tipograIiile menionate, pn la 1848, la Bucuresti au mai Iuncionat nc 12.
Desi multe dintre ele au desIsurat o activitate restrns, de numai civa ani, luate n ansamblu
dovedesc ampla miscare tipograIico - editorial desIsurat n capitala rii Romnesti. Dintre
tipograIiile acestei perioade mai trebuie amintit cea aparinnd brasoveanului Zaharia Carcalechi
si care a Iuncionat ntre 1838 - 1857.
Paralel cu activitatea tipograIiilor bucurestene se nregistreaz si alte institute similare,
aprute n provincie: n 1838 ncepe s Iuncioneze la Craiova o tipograIie iniiat de pictorul si
caligraIul Constantin Lecca; un an mai trziu se deschide o nou tipograIie privat la Brila.
n Moldova, monopolul bisericii asupra acestei branse rmne mult vreme atotputernic.
Prima ncercare de a-l sparge aparine crturarului Gh. Asachi. Spirit nnoitor, Asachi a cerut si a
obinut la 23 septembrie 1830 slobozenia de a nIiina o tipograIie, creia i s-a acordat privilegiul de
monopol pe 15 ani. Bine utilat, nzestrat si cu un atelier litograIic, tipograIia lui Asachi, numit
"Institutul Albina Romneasc", ncepe s lucreze n anul 1832. n tipograIia sa apar o serie de
manuale didactice, traduceri din limbi strine si scrieri originale care mbogesc si contribuie la
dezvoltarea culturii si stiinei romnesti. Atelierul lui Asachi a tiprit numeroase, pentru acea
vreme, tablouri cu subiecte istorice, inspirate din trecutul rii noastre, Iolosite mai ales ca material
didactic. Dac tipograIia ntemeiat de Asachi a Iost pentru nceput un Iactor de progres, monopolul
pstrat cu strsnicie a devenit treptat o Irn n nIiinarea altor institute similare. mpotriva acestei
oprelisti se ridic Mihail Koglniceanu, care iniial nchiriaz tipograIia Mitropoliei din Iasi. n
1839, Mihail Koglniceanu si deschide propria tipograIie si editur, numit "La cantora Daciei
literare", care Iuncioneaz pn n 1846, cnd este cumprat de Gh. Asachi. AstIel Moldova
rmne doar cu dou tipograIii: cea a lui Asachi si cea a Mitropoliei. Dup ncetarea monopolului
impus de Asachi, n Moldova s-au deschis si alte tipograIii, ca: "Buciumul romn", nIiinat n
1850, "Junimea romn" (1867 - 1871), aparinnd societii cu acelasi nume etc.
n utilarea tipograIiilor din ara Romneasc si Moldova, n prima jumtate a secolului al
XIX-lea se Iace un pas nainte. n locul preselor din lemn sunt introduse presele metalice.
TipograIiile sunt nzestrate cu mijloace pentru turnarea literelor, cu ornamente tipograIice si viniete,
aduse, n cea mai mare parte de la Viena si uneori din Germania.
Dup o relativ restrngere a activitii tipograIice n anii de reaciune care au urmat
Revoluiei de la 1848 - 1849, tiparul cunoaste o nou perioad de nIlorire, ndeosebi n perioada
Unirii si sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza.
n 1863 existau n Romnia 27 de stabilimente graIice, din care 17 lucrau tot timpul anului.
Cea mai important a Iost "TipograIia statului" din Bucuresti, care a luat nastere n 1859 prin
comasarea mai multor tipograIii. Aici se tipreau materiale oIiciale, manuale scolare si mai rar
lucrri literare sau stiiniIice.
Cea mai important tipograIie particular aparinea lui Carol Gbl.
Dup cucerirea Independenei de Stat, tiparul autohton intr ntr-o nou etap, n condiiile
n care Romnia se angajeaz Ierm pe calea capitalist: n asemenea condiii tiparul are tendina de
a se industrializa, de a deveni rentabil, Iiind ncurajat si de ctre stat; totodat se mbunteste
drumul crii de la tiprire si pn la desIacere. Pn la Primul Rzboi Mondial producia de carte
n general si de publicaii n special are tendina s se dubleze si chiar s se tripleze. n anul 1912,
de pild s-au publicat aproximativ 3500 de titluri, Ia de 1700 aprute n anii 1870 - 1880 sau Ia
de 2.200 tiprituri din perioada cuprins ntre 1802 - 1830. Sporirea produciei editoriale se
caracterizeaz totodat, prin diversiIicarea coninutului crii tiprite, prin nmulirea ramurilor si
disciplinelor cuprinse. Primul loc l ocup scrierile literare, att prin varietatea de titluri, ct si prin
tirajele crescnde, secondate, n ordinea produciei, de manualele scolare si universitare, de cartea
stiiniIic si de cea social. Acum apar operele clasicilor literaturii noastre: Eminescu, Caragiale,
Creang, Slavici, Sadoveanu, Goga, St. O. IosiI, n ediii de opere complete n marile edituri deja
enunate: Socec, Minerva, Alcalay, toate din Bucuresti si la Saraga din Iasi; desigur c au mai
existat si altele dar de mai mic importan.
Si cartea stiiniIic nregistreaz un spor n ultimii ani ai perioadei, editndu-se n medie 36
de titluri pe an, Ia de numai 9 - n decadele anterioare. ntietatea o dein crile de stiine istorice
si Iilologice, care pun n lumin noi aspecte si Iixeaz stiiniIic o serie de laturi ale istoriei limbii si
poporului romn. Alturi de savani, ca Bogdan Petriceicu Hasdeu, n aceste domenii se impun o
serie de oameni de stiin, ca: Dimitrie Onciul, Al. Philipide, Ioan Bogdan, A.D. Xenopol, Ovid
Densusianu, Nicolae Iorga, care si va dovedi puterea creaiei sale dup Primul Rzboi Mondial.
Evoluia cercetrilor istorice si Iilologice este Iavorizat de Iaptul c Academia Romn, cel mai
nalt Ior stiiniIic din ar, se preocup cu precdere de domeniile istoriei si Iilologiei, n acestea
gsindu-si ntruparea si nzuinele unitii depline a culturii noastre.
Dar cartea stiiniIic romneasc din aceast perioad cunoaste realizri de seam si n alte
domenii. Numeroase cercetri stiiniIice sunt nchinate agriculturii si ramurilor nrudite: L. Mrazec,
S.V. SteInescu, I. Simionescu. Prin operele lor, publicate adesea n limbi strine, o serie de savani
romni au adus contribuii nsemnte la dezvoltarea stiinei mondiale: Victor Babes (bacteriologie),
Ion Athanasiu (Iiziologie), D. Brndz (biologie), Traian Lalescu si Gh. ieica (matematic). n
comparaie cu celelalte genuri, trebuie remarcat tirajul restrns al crii stiiniIice, publicat
adeseori prin eIort Iinanciar personal sau cu Ionduri obinute cu greutate din partea unor Iundaii
sau asociaii culturale.
Desfacerea crii, circulaia publicaiilor romneti in Transilvania
Si librria, ca ntreprindere de desIacere a crii cunoaste o nIlorire rapid n aceast
perioad. AstIel, n 1896 existau pe cuprinsul Regatului Romn aproximativ 126 de centre de
desIacere, din care 42 numai n Bucuresti. n Transilvania, n aceeasi perioad - numrul librriilor
romnesti era de numai 33. n aceast provincie, activitatea acestora era limitat de cenzur, mai
ales cnd era vorba de carte venit de peste Carpai, considerat n general subversiv. Au existat
chiar cazuri cnd unor librari romni li s-a conIiscat marIa si au Iost arestai pe motivul vnzrii
unor materiale (carte sau hart), considerate a Ii crim mpotriva statului austro - ungar. Cu toate
aceste oprelisti, publicaiile din Romnia au ptruns puternic n Transilvania, Iolosindu-se cele mai
ingenioase mijloace pentru a ocoli cenzura; de la Iolosirea ziarelor pe post de hrtie de ambalaj si
pn la schimbarea copertelor: de exemplu o carte scris de Nicolae Iorga, considerat drept un mare
agitator naionalist intra pe la vama din Predeal sub denumirea pasnic de: Cultura sIeclei de
zahr.. Ceva mai devreme, imediat dup jumtatea secolului al XIX-lea crile erau purtate de-o
parte si de alta a Carpailor de ctre negustori; deosebit de sugestiv apare o mrturie n acest sens,
aparinnd marelui crturar Gh. Bari:".negustorii de ln, bostin etc., iau si vreo cteva cri cu
ei si le vnd pe bani ori ln". Bari numeste aceast categorie de "negutorasi desgari clare -
librarii nostri ambulani". Ceva mai trziu un anonim scria n revista "Transilvania" c: "librrie
curat romneasc nu avem deloc n Ardeal, dar cri romnesti se gseau n librriile sasilor,
precum si n dughenele brasovenilor de-a valma cu alte mrIuri".
Dar cel mai vestit si mai original rspnditor al crii romnesti n Transilvania rmne
Badea Cran; asa cum se relata ntr-un raport al poliiei brasovene el putea aduce cri "n cantitate
de trei care bine ncrcate"; o percheziie eIectuat de autoriti ntr-unul din depozitele clandestine
Iolosite de Badea Cran, releva Iaptul c s-au gsit: 4558 de cri n 76.621 exemplare. Lui Badea
Cran i s-a si intentat un proces care a avut loc la Brasov, Iinalizat dup mai bine de doi ani, cu
ordinul arderii crilor aduse din Romnia. AstIel n primele zile ale anului 1907, la Eabrica de
crmizi din localitate erau mistuite de Ilcri zeci de mii de publicaii, ntre care volume semnate
de Sincai, Blcescu, Bari, Densusianu, Cosbuc, Eminescu, Iorga, personaliti de prin rang ale
stiinei si culturii romne. Caracterul total insolit al acestui mare patriot romn apare si din titulatura
pe care o Ioloseste ,Astra, n momentul cnd i trimite o scrisoare de mulumire pentru cartea
intitulat Columna traian, pe care acesta o donase n 1897; Comitetul Asociaiunii Transilvane se
adreseaz astIel: D. Sale Domnului George Cran, cioban in Crioara.
Tiparul romnesc din Transilvania i Banat
AIlat sub dominaie strin, n Transilvania se dezvolt o puternic miscare naional, nc
din secolul al XVIII-lea, ampliIicat n veacul urmtor. Un cuvnt greu de spus l are cartea, ca unul
din Iactorii de baz n ridicarea cultural a romnilor. Crii i se adaug presa n limba romn, ale
crei nceputuri se plaseaz la Brasov, odat cu "Eoaia duminecii" (1837) si "Gazeta de
Transilvania", cu suplimentul su literar "Eoaie pentru minte, inim si literatur" (1838). Aceast
activitate prodigioas beneIiciaz de pana lui Gheorghe Bari si a lui Iacob si Andrei Muresianu, al
cror continuator este Aurel Muresianu.
Desi primele tipograIii romnesti apar n Transilvania relativ trziu (excepie Icnd
TipograIia de la Blaj), totusi n secolul al XIX-lea apare un numr mare de cri romnesti, cele mai
importante centre Iiind Brasovul si Sibiul.
TipograIia sibian a lui Barth trece n 1833 n stpnirea lui Georg Closius, iar cea din Brasov
devine, ncepnd cu 1834 proprietatea lui Johann Gtt. La Sibiu si Brasov , continu s apar pn la
nmulirea tipograIiilor muntene si moldovene si scrieri ale unor autori de dincolo de muni.
Pentru a avea n tipar un sprijin direct n lupta social si naional pe care o desIsura,
intelectualitatea romn din Transilvania depune eIorturi pentru nIiinarea de tipograIii care s-i
stea n mod nemijlocit la ndemn. AstIel, un grup de crturari n Irunte cu Gheorghe Bari depune
eIorturi intense pentru nIiinarea unei tipograIii romnesti la Brasov. TipograIia, cu sume subscrise
de romni, a Iuncionat din 1851 pn n 1882, sub Iirma mesterilor tipograIi sasi, Wilhelm Rmer
si Joseph Kamner. Aici s-au imprimat n primii 10 ani calendarele lui Bari, revista "Transilvania",
precum si numeroase lucrri stiiniIice si de popularizare.
Din iniiativa lui Andrei Saguna ia Iiin la Sibiu n 1850, TipograIia arhidiecezan, unde s-
au imprimat "TelegraIul romn", cri religioase si numeroasele circulare care si-au pus amprenta
asupra dezvoltrii vieii religioase si scolare a romnilor ortodocsi din Transilvania.
n 1853 ntlnim o tipograIie diecezan la Gherla, mutat ulterior la Arad. Dup aceea, la
Gherla se deschid alte tipograIii, din care amintim tipograIia - editur "Aurora" - A. Tudoran
(1874), care a imprimat numeroase scrieri literare si populare ce au contribuit la rspndirea
gustului pentru lectur.
O adevrat "revoluie" tipograIic va avea loc la Brasov n deceniul 9 al secolului al XIX-
lea, n momentul n care se deschid 3 tipograIii romnesti, aparinnd lui: Teohar Alexi,
multilateralul publicist, Aurel Muresianu, reputatul gazetar si Ioan Ciurcu. Cea mai proliIic va Ii
editura - tipograIie Ciurcu, axat pe carte de popularizare, adresat tuturor vrstelor; ea editeaz,
tipreste si vinde colecii, ca: Biblioteca poporului, Biblioteca copiilor, Biblioteca istoric poporal,
care datorit accesibilitii preului sczut ajung pn la cea mai srac gospodrie rneasc. Aici
se tipresc si lucrri de reIerin pentru istoria orasului, ca de pild: Istoria scoalelor romnesti a lui
Andrei Brseanu si Documente privitoare la istoria Scheilor Brasovului (Sterie Stinghe) si Istoria
SIintei Besearici a Scheilor, dup manuscrisul cronicarului Radu Tempea II. TipograIia - editur -
librrie Ciurcu a Iost cea mai important ntreprindere de acest gen pn la Marea Unire.
Pe lng centrele deja consacrate, Transilvania si Banatul ncep s se umple de tipograIii
romnesti, Iiecare ncercnd s scoat la lumin lucrri ct mai Iolositoare marelui public.
La Lugoj, pe lng cea "Diecezan", aprea n 1912 tipograIia "Minerva" a lui Gh. ranu;
aceeasi situaie o nregistrm si la Arad, unde numai n anul 1907 se nIiineaz 3 tipograIii:
"Tribuna" lui Gh. Nichin, "Tribuna poporului" si "Concordia" lui Gh. Munteanu.
Caransebesul se distinge prin editarea primei serii de popularizare din Banat, n genul celei
"Pentru toi", intitulat "Biblioteca noastr", publicat de Enea Hodos la 1897.
Dar si unele din micile orase transilvnene ncep s aib propriile lor imprimerii romnesti:
la Bistria lucrau cu spor dou tipograIii, ale lui G. Matheiu (1904) si A. Baciu; aici si tipreau
crile si nsudenii, care nu aveau dect librria aparinnd lui G. Onisor. Alte tipograIii Iuncionau
la: Egras, Oravia, Simleu, Somcuta, Petrosani si Beius.
La Orstie, aIlm editura "Librriei naionale Sebastian Bortemiza", care n legtur cu
"TipograIia Nou Ion Moa", se distinge prin apariia unor cri, deosebit de atrgtoare; aici era
editat poetul si dramaturgul din Vechiul Regat, Victor EItimiu. Tot n aceast modern si Irumoas
tipograIie apreau si vestitele gazete populare "Libertatea" si "Eoaia interesant", ale marelui
naionalist, Ion Moa.
n aIar de tipograIia de la Buda, care si ncetase de mai mult vreme activitatea, ncep s
apar altele noi chiar n centrele tradiionale ale maghiarismului: la nceputul secolului XX, la
Budapesta existau dou institute romnesti de art graIic, dintre care unul poate Ii considerat drept
cea mai important editur literar a romnilor ardeleni. Este vorba de "LuceaIrul" lui Octavian
Tsluanu, care ntr-un rstimp de numai doi ani (1905 si 1906), druieste publicului poeziile lui
Goga, Mara lui Slavici, traducerea Iliadei lui Murnu, editnd Iireste si revista al crui nume glorios
l purta si tipograIia. Tot la Budapesta Iunciona si tipograIia (si librria) "Poporul romn" a lui
Dumitru Biruiu.
Dar si Clujul, puternicul centru maghiarizator a cunoscut o tipograIie romneasc "Carmen"
nIiinat n 1904 de P. Bariiu.
Si vestita societate a romnilor transilvneni Asociaiunea Transilvan pentru Literatura
Romn si Cultura Poporului Romn" (,Astra), nIiinat la Sibiu n anul 1861 a ndeplinit si un
important rol editorial, prin apariia revistei "Transilvania" n anul 1868, publicaia cea mai
longeviv din ara noastr; treptat activitatea ,Astrei n domeniul editorial se ampliIic, astIel, c
n 1900 debuteaz seria lucrrilor de popularizare, intitulat: "Biblioteca poporal a Asociaiunii",
iar civa ani mai trziu apare sub aceeasi egid "Enciclopedia romn", coordonat de Cornel
Diaconovici, singura lucrare romneasc de acest gen, aprut pn la Marea Unire. Pe lng
vnzare, publicaiile iniiate de Astra erau Iolosite pentru nzestrarea bibliotecilor itinerante, care
practic acopereau ntregul sat romnesc din aceast provincie.
Independent de Astra, Sibiul a avut si o editur exclusiv literar, continund editura
budapestan "LuceaIrul", al crei nume l si purta; tot la Sibiu a Iost iniiat n 1884 seria
"Biblioteca poporal a Tribunei", editat sub patronajul prestigiosului cotidian cu acelasi nume.
Forma grafic, ornamentarea i ilustrarea crii romneti in secolul al XIX-lea i inceputul
secolului XX
Cartea romneasc din aceast perioad este sobr, dar plcut la nIisare. La nceput litera
Iolosit este cea chirilic, ns simpliIicat, cu trsturi care o apropie de caracterele romane; unele
litere chirilice, ca de pild: "a" si "c" nu se deosebesc cu nimic de cele latine. Titlurile de pe copert
sunt imprimate adesea numai cu caractere latine. Literele latine nlocuiesc treptat pe cele chirilice,
chiar si n interiorul tipriturii. Caracterele chirilice sunt deIinitiv nlocuite cu cele latine n timpul
domniei lui Alexandru Ioan Cuza.
n interior, cartea este mai puin mpodobit; treptat, ilustraia imitat sau copiat dup cea
original este nlocuit cu cea romneasc. Cele mai multe abordeaz subiecte cu caracter istoric:
Iiguri de voievozi, scene si monumente istorice. Nu sunt neglijate nici alte subiecte, predilecte Iiind
scenele alegorice, simboliznd cele dou mari dorine ale romnilor: unitatea si independena
naional; un exemplu elocvent este scena reprezentnd Redesteptarea Romniei ctre Unire, ctre o
nou via , aparinnd pictorului Tattarescu, reprodus n volumul de poezii initulat Eaptele eroilor
de Alexandru Peliman.
La realizarea ilustraiei ncep s-si aduc contribuia si artisti consacrai, ca: Th Aman, Sava
Henia, C. Jiquidi, N. Vermont; desenele lor sunt Iolosite pentru mpodobirea unor ediii de lux;
aceste scrieri au cunoscut o rspndire restrns, datorit costurilor mult mai mari.
Calitatea ilustraiei se datoreaz n principal mbuntirii condiiilor tehnice; dac la nceput
era realizat n ateliere din strintate, ulterior atelierele graIice specializate ncep s Iie preocupate
de achiziionarea unei aparaturi perIormante.
Un stil nou n ornamentarea si ilustrarea crii, inspirat din tradiia tiparului romnesc si
mbogit cu elemente de art popular si de inspiraie realist, l inaugureaz la nceputul secolului
XX editura "Minerva". Crile aprute n aceast editur se disting prin coperile ilustrate n culori,
mpodobite cu scene si Iiguri deduse din coninutul crii sau cu motive decorative populare. n
interior, lucrrile realizate de "Minerva" erau mpodobite cu Irontispicii alctuite din Iiguri
geometrice, inspirate din arta lui Liubavici si cu iniiale care marcheaz nceputul Iiecrui capitol.
Desvrsirea artistic a produciilor acestei edituri romnesti ncepe s Iie apreciat si peste hotare,
prin acordarea a numeroase medalii de aur n cadrul unor trguri si expoziii internaionale.
O atenie deosebit ncepe s Iie acordat si copertei, ca element de reclam sau acoperind
exemplarele de lux; pentru biblioIili, editurile public ediii legate n pnz, mpodobite cu
ornamente executate prin presare la cald; ntr-o asemenea prezentare deosebit au aprut poeziile lui
Eminescu la Socec. Si ediiile biblioIile ale editurii "Minerva" se disting imediat printr-o copert
unitar si percutant; coperta din Ia era executat n general din pnz, mpodobit cu un chenar
marginal, alctuit din motive asemntoare scoarelor populare; n dreapta jos se gsea medalionul
ntruchipnd chipul Minervei, iar sus n stnga o iniial ornamentat care ncepea textul titlului
coleciei. Ornamentele erau imprimate n mai multe culori, ceea ce conIerea legturii o asemnare si
mai mare cu custurile sau cu covoarele populare.
Cteva consideraii privind industriali:area tiparului
Si n ara noastr, din a doua jumtate a secolului al XIX-lea tiparul are tendina de a se
transIorma n industrie; n anul 1887 apare o lege special menit s apere si s ncurajeze interesele
ntreprinztorilor din aceast brans; de avantajele acestei legi beneIiciaz toate cele 115
ntreprinderi care activau pe teritoriul Vechiului Regat. Pe aceast baz numrul stabilimentelor
tipograIice si graIice ajunge n 1901 la ciIra de 172, Iiind rspndite n 31 de localiti; n 1912 se
nregistreaz 241 tipograIii, n 52 de localiti.
Marile societi ncep s achiziioneze masini moderne. Institutul "Carol Gbl" este nzestrat
cu masini de stereotipie si galvanoplastie, cu o masin rotativ sistem Augsburg, care imprima si
ndoia 10.000 de pagini pe or. Dotarea tehnic si calitatea produselor l impuneau n topul
stabilimentelor graIice din Europa.
Pe lng Iolosirea de masini moderne, eIiciente n ceea ce priveste randamentul si calitatea,
Iirmele tipograIice ncep s-si completeze proIilul cu ateliere litograIice, capabile s imprime n
policromie si cu ateliere de legtorie, n care se executau legturi biblioIile.
n anul 1901 existau deja 26 de ntreprinderi care aparineau marii industrii si n care lucrau
64 din muncitorii ocupai n aceast ramur ; per total, n aceast perioad industria graIic din
Vechea Romnie ocupa locul al 8-lea n ansamblul industriei naionale si 2,33 din totalul valorii
produselor industriale.
3.12. n Ioc de epiIog
Dup o stagnare cauzat de intrarea Romniei n rzboi alturi de Antant, industria
tipograIic si tot ceea ce inea de ea (edituri, librrii) cunoaste cea mai mare nIlorire n condiiile
nIptuirii Romniei Mari; se poate aIirma c n perioada interbelic, producia tipograIic
romneasc este comparabil din toate punctele de vedere cu cea european. Paleta publicaiilor
este extrem de vast iar domeniile: literatur, stiin etc. Ioarte bine acoperite, pentru c a Iost o
vreme propice maniIestrii libere a gndirii si a spiritului. Si echipamentul tehnic era la nivel
european. TipograIia se maniIest ca o adevrat art. Lucrtorii din acest domeniu erau bine
organizai proIesional la nivel naional iar una din publicaiile de specialitate care apreau n epoc,
purtnd titlul de "Almanahul graIicei romne" demonstreaz perIormanele la care ajunsese aceast
industrie.
Dup cel de-al doilea rzboi mondial si instaurarea comunismului la noi n ar s-au produs
modiIicri substaniale si n aceast brans; cartea antebelic a Iost prohibit n cea mai mare parte,
Iiind considerat proIund duntoare noii societi; lucrri de valoare excepional au Iost topite,
arse, distruse prin orice mijloc, iar autorii lor au luat drumul lagrelor si nchisorilor comuniste.
Traduceri strine spiritului romnesc au invadat piaa si ceea ce a Iost mult mai grav, generaii
ntregi au Iost silite s acumuleze neadevruri care au pus n pericol nssi Iiina naional.
Editurile, tipograIiile si librriile au Iost naionalizate, iar trecerea spre un sistem unic a nsemnat o
punere a acestora sub o strict supraveghere ideologic.
Desi parial lucrurile s-au mbuntit dup 1965, perioada a Iost Ioarte scut, Iiind urmat
de altIel de constrngeri, legate de cultul personalitii (dup "celebrele" teze din 1971). Si cu toate
acestea se citea mult; adesea "crile bune" se vindeau "pe sub mn", n cazul Iericit n care nu
erau retrase de pe pia pentru c se strecura vreo greseal ideologic, sau erau copiate si circulau
sub Iorm de manuscris. Editorii au Icut eIorturi supraomenesti n a scoate pe pia lucrri
autohtone si traduceri de o ct mai bun calitate.
Evenimentele din 1989 au adus la rndul lor alte schimbri, de aceast date pozitive n planul
gndirii. Procesul a Iost invers: "maculatura" a disprut de pe pia, iar Iostele edituri, tipograIii si
librrii de stat s-au privatizat sau au aprut altele noi; crile de toate Ielurile au invadat piaa; din
pcate preurile au rmas prohibitive pentru largi categorii ale societii romnesti.
Din tipograIii a disprut acel miros speciIic de plumb; astzi, locul vechilor masini (cele mai
norocoase ajungnd piese de muzeu) a Iost luat de utilaje ultramoderne, electronice; atmosIera este
mai degrab aceea dintr-o Iarmacie: curat si silenioas.
Si la noi n ar s-au impus Internetul si calculatorul, Iacilitnd inIormaia globalizat. n
ntrega lume se pune obsesiv aceeasi ntrebare: cine va nvinge: hrtia sau ecranul calculatorului?
La toate acestea mai trebuie adugat c de curnd au aprut si primele librrii electronice.
Rspunsul este greu de dat n aceast Iaz; Ir a Ii acuzai de lasitate, poate c este bine s ne
bucurm de toate aceste Iaciliti, iar rspunsul deIinitiv s-l dea generaia urmtoare.
1. Prin ce se remarc manuscrisele moldovenesti din vremea domnitorilor Alexandru cel Bun si
SteIan cel Mare?
2. Care este cel mai vechi document n limba romn, pstrat pn n zilele noastre?
3. Explicai cauzele dominaiei manuscrisului asupra crii tiprite!
4. Unde si cnd a aprut prima tipograIie din spaiul romnesc?
5. Caracterizai pe scurt activitatea tipograIic a lui Johannes Honterus.
6. Artai importana pentru limba si cultura romn a crilor tiprite de Coresi!
7. Unde si cnd a Iost tiprit primul calendar n limba romn?
8. Care sunt principalele schimbri n plan tipograIic pe care le aduce secolul al XIX-lea?
9. n ce perioad ncep s apar primele edituri moderne de pe teritoriul de astzi al Romniei?
10. Care sunt condiiile speciIice ale dezvoltrii tiparului romnesc din Transilvania si Banat? Ce
inIluen a avut circulaia crii romnesti pe ambele versante ale Carpailor n planul constiinei
naionale a romnilor ?