Analiza Pietei Plan de Afaceri

Programul Operaional Regional 2007-2013
Axa prioritar 5 Dezvoltarea ura!il "i promovarea turi#mului

Domeniul e intervenie 5$2 Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea
resurselor naturale i creterea calitii serviciilor turistice
Ghidul Solicitantului
Anexa 3
Planul proiectului
4. Analiza pieei
Descriei piaa pe care activai sau pe care intenionai s intrai:
categorii de turism practicate n zon [forme de turism practicabile];
n judeul Teleorman potenialul turistic nu este unul impresionant, n principal fiind practicat
turismul de tranzit i agrement, zone cu un pitoresc special fiind cele de pe malul Dunrii, n
apropierea lacurilor, precum i n aproprierea pdurilor.
Se poate practica n condiii deosebite pescuitul i vntoarea. Turismul reprezint o activitate
profitabil, cu un impact benefic major n economia comunitilor locale. !oziia geografic a
oraului "imnicea i ofer un potenial turistic important # nevalorificat ns # prin oportunitile
oferite de fondul piscicol i cinegetic, de peisajul pitoresc, flora i fauna deosebit de bogate. $u
e%ist preocupare pentru realizarea unor programe variate n vederea atragerii turitilor strini,
operatorii. de turism fiind n special importatori de servicii n domeniu. Serviciile locale nu sunt
suficient dezvoltate i diversificate conform tendinelor mondiale n domeniu &turism cultural,
ecoturism, agroturism, turismul vinului, pescuit, vntoare, plimbri pe Dunre etc.'.
$u e%ist preocupare pentru promovarea i valorificarea tradiiilor populare specifice locului. Se
remarc preponderena agenilor economici mari n defavoarea unitilor mijlocii i mici de
producie i mai ales de prestri servicii. (ezult o fle%ibilitate redus n adaptarea la regimul
economiei de pia, implicit n asigurarea unor servicii destinate populaiei.
infrastructura de cazare:
structuri de primire turistice eistente! funciuni de cazare;
!ensiuni aflate in apropiere de "imnicea )
!ensiunea *ortensia
!ensiunea +aramel
!ensiunea cabana "imnicea
!ensiunea +raiului
structuri de primire turistice cu funciuni de alimentaie;
,raul "imnicea dispune de)
-. *otel "imnicea ."imtub S/0, cu o capacitate de 12 camere, restaurant cu o capacitate de
-33 locuri i +lub de noapte cu o capacitate de 23 locuri.
4. (estaurant Teras 5ast65ood.
7. *otel 8nteragro, 1 stele cu o ar9itectura deosebita, 9otelul dispune de 13 de locuri de
cazare, restaurant, sala de conferinte si alte dotari specifice comple%elor turistice de lu% din
reteaua turistica
1
Anexa 3
Planul proiectului
structuri de agrement "i posibiliti de petrecere a timpului liber;
"imnicea dispune de cteva zone atractive, situate la distane relativ mici de centrul oraului
i la care accesul se poate face fr dificulti, respectiv)
!arcul oraului:
;aza de agrement i recreere <Dis=o 6 *ope>>, situat pe malul Dunrii i avnd n
dotare o plaj cu toate utilitile, precum i o discotec n aer liber cu o capacitate de
-.433 locuri:
;aza de agrement i plaja de la +9eson:
*otel "imnicea <"imtub S/0 cu o capacitate de 12 camere, un restaurant cu -33 de
locuri i +lub de noapte cu 23 de locuri:
(estaurant Teras 5ast#5ood:
Tabra de copii .Dunrica0> cu o capacitate de 433 locuri de cazare, teren de fotbal i
tenis de cmp, baz de caiac6canoe i o cantin de 4?3 locuri:
Stadionul oraului cu dotrile aferente:
Sal de sport n construcie.
Dei sunt numeroase posibiliti de recreere datorate poziionrii oraului la malul Dunrii i
bazelor sportive e%istente, practicarea sportului este limitat de diverse condiionri cum ar fi)
- insuficiena fondurilor alocate pentru ntreinerea sau modernizarea dotrilor e%istente i
a personalului nsrcinat cu curenia, supraveg9erea i pstrarea lor.
structuri de primire turistice cu funciuni de tratament.
@unicipiul "imnicea nu dispune de structuri de primire turistice cu functiuni de tratament.
alte faciliti turistice oferite n zon! evenimente culturale periodice! etc.
,raul "imnicea nu beneficiaz de multe evenimente artistice organizate ocazional sau
permanent, insa o tradiie a oraului este srbtoarea vinului i a viei de vie ."rezan0 ce se
organizeaz n fiecare an la - februarii la care particip i oaspei din ;ulgaria. , alt
srbtoare popular a oraului este ,,;rumrelul0 care se desfoarn smbta i duminica
de la mijlocul lunii octombrie. ,rganizatorul evenimentului este !rimria oraului "imnicea,
care invit oficialiti, artiti populari i preoi de pe ambele maluri ale Dunrii, pstrndu6se
astfel relaiile de comunicare ntre cele dou ri) (omnia i ;ulgaria.
Strvec9i obicei popular, A"arezanulA, denumit i ABurbanA sau A/rizanA este practicat din
moi6strmoi, de romnii i bulgarii riverani ai malurilor Dunrii, tradiia pstrndu6se i n
prezent. Cvenimentul constituie prima ieire la cmp a oamenilor n noul an, srbtorind via i
vinul. ntreaga comunitate local este participant, "arezanul desfurndu6se n mod
tradiional pe durat ntregii zile, pn trziu n noapte. n zori, brbai de toate vrstele se
adun n cete, purtnd coronie din joard de vi de vie pe cap i se ndreapt ctre vii, cu
traistele pline de mncare i tugile pline cu vin.
2
Anexa 3
Planul proiectului
, alta unitate de cultur ce funcioneaz n "imnicea este +asa de +ultur i ;iblioteca
oraului. ;iblioteca <@iron (adu !arasc9ivescu>> a fost nfiinat n anul -D?4, iar dup
decembrie -D2D a primit numele poetului @iron (adu
!arasc9ivescu. Din anul -D2? funcioneaz locale. ;iblioteca totalizeaz peste ?E.333 de
volume, dispuse n -- sli, dintre care una de lectur. n urma nfririi oraului "imnicea cu
oraul !ieve Cmanuele din 8talia, biblioteca a primit un fond de 41F de volume n limba italian,
donate de !rimria oraului italian.
!atrimoniu)
/ezminte religioase) bisericile Sfinii mprai +onstantin i Clena, Sfinii /postoli
!etru i !avel i Sfinii @i9ail i Bavril:
@onumente) Statuia Soldatului $ecunoscut, +imitirul Croilor:
Sit ar9eologic &zon protejat' <Dealul +etii0) cetate geto # dacic &cca. -.433 m vest
de centrul oraului' considerat ca fiind cea mai vec9e din @untenia i avnd o
suprafa de D,7 9a.
A#A$%&A '()* + A,*%-%*./% ,0$*01A$2 A$2 )1A30$0% &%4#%,2A
50#,*2 *A1% 50#,*2 '$A62
8nstituie cu personalitate juridic # +asa de
+ultur "imnicea 8nstituie cu cldire proprie
racordat la toate serviciile
oraului
este cuprins ntr6o form asociativ non6profit
Desfoar activiti culturale
!oate desfura activiti economice pentru a
susine financiar activitatea cultural6artistic
Desfoar activitate de calificare i
recalificare a forei de munc
Dotri mecanice ale scenei, cu posibiliti de
desfurare a oricrui gen de spectacol.
Dotri socio6culturale nvec9ite i insuficiente
Gips telefon6fa%
Debranare de la reeaua termic
8nteres sczut fa de activitile culturale
/patie fa de posibilitatea de calificare i
recalificare
$evalorificarea potenialului folcloric al zonei.
)5)1*0#%*./% A42#%#/.1%
Sc9imburi culturale trans6frontaliere
!osibiliti de calificare i recalificare a forei
de munc disponibilizat n funcie de cerine
i interese
"ona liber
"on defavorizat
(ecesiunea economic
Dispariia unui mare numr de locuri de
munc6omaj
!erspectiva economic nu prea mbucurtoare
Degradarea n timp a cldirii
circulatia turistica eprim cererea real sub diferite aspecte "i trebuie analizat prin
prisma a trei indicatori principali: sosiri turi"ti! nnoptri n structurile de cazare "i
durata medie a se7urului; Deoarece sezonalitatea este o caracteristic de baz a
activitii turistice trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte:
3
Anexa 3
Planul proiectului
concentrarea ecesiv a cererii turistice ntr+o anumit perioad are/nu
are un impact negativ asupra mediului "i asupra turi"tilor;
Dunarea este o rezervatie naturala care prezinta o importanta europeana prin unicitatea ei. 8n
intreaga activitate a mediului inconjurator '., %#*21A81) *01%'4 '.1.$ urmareste nu
numai folosirea rationala a tuturor resurselor, ci si corelarea activitatii de sistematizare a
teritoriului si @unicipiului "imnicea cu masuri de protejare a factorilor naturali, adoptarea de
te9nologii cat mai putin poluante si ec9iparea instalatiilor te9nologice cu dispozitive si instalatii
care sa previna efectele daunatoare asupra mediului inconjurator, recuperarea si valorificarea
optima a substantelor reziduale utilizabile.
Turismul este un factor perturbator al mediului natural. !rezenta oamenilor modifica mediul
natural intrucat gazduirea unor oamenii presupune construirea unor cladiri, sisteme de
deversare a deseurilor. /stfel de multe ori se intampla ca turistii sa duca la poluarea mediului
inconjurator si in timp la distrugerea acestuia. +u cat mai multi turisti viziteaza o anumita zona
cu atat este mai mare impactul asupra mediului. !ortul turistic "imnicea nu va avea un impact
negativ asupra mediuliu si nici a turistiilor, deoarece '., %#*21A81) *01%'4 '.1.$ va
asigura)
utilizarea raional i ec9ilibrat a terenurilor urbanistice a localitatii "imnicea
asigurarea condiiilor pentru satisfacerea unor nevoi speciale ale copiilor si a
persoanelor adulte.
asigurarea esteticii compoziionale n realizarea cadrului construit i pastrarea cadrului
natural.
protejarea populaiei i a cadrului natural.
daca eistena unor fluuri turistice reduse va conduce la un turism
nedezvoltat "i nerentabil ca activitate economica.
!rin implemantarea acestui proiect '., %#*21A81) *01%'4 '.1.$ isi propune dezvoltarea i
mbuntirea infrastructurii regionale, atragerea a cat mai multor turisti atat din tara cat si
straini asigurand astfel un flu% continuu de turisti care va conduce la un turism dezvoltat si
rentabil din punct de vedere economic. !ortul turistic "imnicea va oferi o gam complet de
servicii turistice de agrement atat in sezonul rece cat si in sezonul cald.
8nvestiia propus prin acest proiect presupune -4 obiecte, dup cum urmeaz)
LUCRARI HIDROTEHNICE
!e Dunre, la =m ?14H733, vor fi realizate amenajri turistice care presupun ca accesul
turitilor s fie fcut pe calea apei. n acest scop trebuie s fie asigurat posibilitatea de
acostare a navelor de pasageri. De asemenea, se vor organiza pe malul Dunrii activiti
turistice i sportive.
$avele turistice care sosesc la "imnicea trebuie s aib posibilitatea de acostare la orice
nivel al apei. Se prevede astfel un ponton ancorat la mal i o pasarel &pod' ntre acesta i mal
%
Anexa 3
Planul proiectului
pe care se asigur circulaia auto i pietonal. !asarela are lungimea de cca. -E,3 m i limea
de 7,? m.
Iariaia nivelului apei Dunrii va conduce la diferite poziii ale pontonului, att pe vertical,
ct i pe orizontal. !e ponton vor avea acces i mijloacele auto pentru transport pasageri i
aprovizionare. Drumul de pe mal are panta de - ) 2. Ga partea superioar pe o lime de cca.
43,3 m fa de a%ul c.f., panta este mai redus &ma%. 1 J' astfel ca s fie asigurat i circulaia
auto n lung.
LAC AGREMENT
!rin aceast investiie se urmrete reabilitarea din punct de vedere ecologic a zonei si
reintegrarea in peisaj a zonei industriale port "imnicea.
+rearea ambianei naturale a omului se bazeaz att pe readucerea naturii n 9abitatul uman,
ct i pe dezvoltarea i amenajarea cadrului natural e%terior. 5unciile peisajelor construite sunt
multiple i se manifest att n sfera ecologic, ct i n cele social, cultural, istoric i
economic.
!roiectul realizat isi aduce un aport important la mentinerea si imbunatatirea sanatatii oamenilor
si a protectiei mediului, avand in vedere ca este vorba despre lacuri ecologice.
Dotarile achizitionate pentru acest obiectiv sunt:
#r.
,rt.
Denumire ec9ipament #r. 6ucati
-
barci de agrement cu pedale -3
4
barci cu vele -3
7
barci caiac cu pedale -3
1
barci gonflabile -3
*)*A$ 13
/menajarile acvatice au un rol important n ameliorarea microclimatului structurilor urbane.
+onfortul termic este un proces adaptativ comple% care cuprinde un cumul de adaptri fizice,
fiziologice i psi9ologice, astfel a aprut o discrepan ntre ce percep oamenii i evalurile
cantitative care le6au fcut cercettorii cu ajutorul indecilor bioclimatologici. /stfel, odat cu
parametrii psi9ologici menionai, .naturaleea0 &sporit de spaiile verzi i oc9iurile de ap'
spaiilor influeneaz n sens pozitiv percepia asupra climatului urban.
/c9izitia barcilor de agrement cu pedale barci cu !ele barci caiac cu pedale barci
gon"labile au o funcie recreativ si psi9orela%anta a portului turistic.
5unctia recreativa
5
Anexa 3
Planul proiectului
/ctivitile cotidiene din localiti genereaz diferite niveluri de poluare sonor: un fond de
zgomote continue, ntretiate de zgomote stridente datorate transportului, lucrului n
ntreprinderile industriale, construcii, drumuri etc. /salteaz permanent sensibilitatea
oamenilor, accentund diferitele stri de stres. "gomotele cele mai frecvente n mediul urban au
o intensitate cuprins intre 13 i 23 decibeli.
5unciile sociale ale amenajrilor acvatice 6 crearea unor ambiane psi9orela%ante.
/menajrile acvatice sunt benefice pentru sntatea oamenilor nu numai prin crearea unui
microclimat mai favorabil i a unui mediu mai calm, cu aer mai curat i mai bine o%igenat, ci prin
influena stenic asupra strii neurops9ice. !rivita in orice moment, din orice ung9i, apa are un
efect benefic, calmant, trezeste senzaia de pace. /pa, prin subtile mijloace # armonia culorilor
i formelor, parfumuri suave, fonetul valurilor, graia fragil sau trinicia falnic, viaa pulsnd
n fiecare unda # acioneaz asupra sensibilitii oamenilor, influenndu6le pozitiv tonusul
psi9ic.
n apropierea apei, n funcie de starea psi9ic i de caracterul scenei observate, fiina uman
este predispus spre calm, reverie, vivacitate, tonifiere, receptivitate, bun
dispoziie./menajrile libere sunt mai rela%ante) armonia reliefului, prezena apelor n forme
apropiate peisajului natural, gruprile variate ale vegetaiei, farmecul privelitilor # sunt
elemente de atracie si de influenare pozitiv a disponibilitii psi9ice. (ecrearea n natur este
tot mai mult adoptat, reprezentnd n acelai timp o evadare din obinuit i o modalitate de a
profita direct de aciunile binefctoare ale factorilor naturali.
Echipamentele achizitionate pentru acest obiectiv sunt:
#antana arte$iana%
5antana arteziana plutitoare, care ne incanta privirile are un rol foarte important in ecologia
lacului de pescuit )
- Knul dintre cele mai importante efecte pe care le are asupra lacurilor este acela de
imbogatire a continutului de o%igen in apele de fund &stratul de apa adanca', totodata
impiedicand aparitia 9idrogenului sulfurat prin efectul de reasezare a straturior de apa in
lac.
- /sigura ec9ilibrarea umiditatii si calitatii aerului in perioada caniculara
- /sigura o%igenarea apei pana la o adancime de 4m
- /sigura miscarea straturilor de apa, favorizand claritatea apei
&la'a pontoane pa!imente %
/vand in vedere destinatia zonei ca lac de agrement, unde se va inregistra o mare circulatie de
barci si pietoni, marginea acestuia se va arma cu structura rigida de boltari din beton armat,
peste care se va monta decor borduri din beton aditivat colorate pastel.
De asemenea se vor monta pontoane pentru barci, din lemn pe structura din beton armat si de
asemenea se vor monta rampe pentru acces barci in lac agrement. !entru delimitarea zonei de
inot din lac se vor monta pontoane de lemn pe structura de beton conform proiect.
/ccesul in zona de inot din lac se va face printr6o zona pavimentata submers cu pavele
din beton aditivat pe pat de nisip, de culoare gri, ceea ce va asigura protectia publicului
&
Anexa 3
Planul proiectului
impotriva alunecarii sau accidentarii. De asemenea se vor monta pontoane din lemn pe
structura din beton armat pentru plaja.
Tot in zona de inot se va amenaja plaja de nisip in suprafata de -3.DD3mp pe suport de
geote%til polipropilenic de 433grLmp, cu o grosime de minim 136?3cm a stratului de nisip.
8n jurul piscinelor, pe suprafata de 1.113 mp se va construi o platforma pavimentata cu
pavele din beton aditivat colorate pastel pe pat de nisip de ? cm grosime, vibrocompactat.
Suportul pe care va fi platforma pavimentata va fi compactat. !e aceasta platforma se va
organiza zona de plaja cu sezlonguri si umbrele.
- +apacitatea zonei de plaja pavimentata va fi de peste 433 de locuri pe sezlonguri:
- +apacitatea pontonului de plaja va fi de peste 733 de persoane
- +apacitatea plajei de nisip va fi de peste -333 de persoane
Se vor implementa in sistemul lacului de agrement cai si rampe de acces pentru
persoane cu dizabilitati )
- 7 rampe acces in zona de inot, urcare6coborare peste ponton plaja
- - cale de acces pe o latime de -.?m bordurata perimetral din pavimente si borduri din
beton aditivat
- 4 rampe acces la debarcaderele pentru barci
LAC &E(CUIT
/cest lac a fost special conceput pentru a facilita accesul usor tuturor persoanelor in cele
mai ascunse locuri din perimetru, in acelasi timp asigurand intimitatea si linistea necesara
impatimitilor de pescuit.
#r.
,rt.
-
barci cu pedale -3
4
barci gonflabile -3
*)*A$ 43
Echipamentele achizitionate pentru acest obiectiv sunt:
#antana arte$iana plutitoare cu lumini %
5antana arteziana plutitoare, care ne incanta privirile are un rol foarte important in ecologia
lacului de pescuit )
- Knul dintre cele mai importante efecte pe care le are asupra lacurilor este acela de
imbogatire a continutului de o%igen in apele de fund &stratul de apa adanca', totodata
7
Anexa 3
Planul proiectului
impiedicand aparitia 9idrogenului sulfurat prin efectul de reasezare a straturior de apa in
lac.
- /sigura ec9ilibrarea umiditatii si calitatii aerului in perioada caniculara
- /sigura o%igenarea apei pana la o adancime de 4m
- /sigura miscarea straturilor de apa, favorizand claritatea apei
5reaplinuri
n cazul lacului de pescuit, se vor monta mai multe preaplinuri care vor avea o capacitate totala
de ? 333 mcLora &fiind gandit pentru o ploaie torentiala' si se vor deversa catre reteaua de
canalizare.
&ontoane plutitoare %
/vand in vedere destinatia zonei ca lac de pescuit, unde totusi se va inregistra o oarecare
circulatie de barci si pietoni, marginea acestuia se va arma cu structura rigida de boltari din
beton armat, pe toata lungimea lacului peste care se vor monta decor borduri din beton aditivat
colorate pastel. De asemenea se vor monta pontoane pentru barci din lemn pe structura din
beton armat si de asemenea se vor monta rampe pentru acces barci in lac de pescuit.
Specificam ca se vor implementa in sistemul lacului de pescuit cai si rampe de acces pentru
persoane cu dizabilitati, pentru a facilita accesul acestora la toate posibilitatile de agrement.
&I(CINE E)TERIOARE%
Cste alcatuita din doua bazine si amenajarea aferenta bazinelor&pardoseala lemn' )
M!iscina adultiHdotari aferente :
M!iscina copiiHdotari aferente :
#r.
,rt.
: Stanca decorativa
:
; /nsamblu topogan acvatic
:
< /nsamblu castel copii
:
4 +iuperci de apa
4
= ;roscute
>
> /nsamblu vapor pentru copii
:
? ;alene
>
'tanca decorativa are rolul de a oramenta intr6un mod armonios si ajuta la imaginea generala
a piscinei e%terioare.
Ansamblul topoganului acvatic are rolul recreativ al piscinei e%terioare pentru piscina adulti.
'
Anexa 3
Planul proiectului
Ansamblul castel copii! ,iuperci de apa! 6roscute! Ansamblu vapor copii ! 6alene sunt
dotari destinate pentru piscina copiilor si au rol recreativ de a petrece timpul intr6o piscina
e%terioara.
CENTRUL MULTI#UNCTIONAL
+entrul multifunctional va fi amplasata in zona strandului din cadrul lacului de
agrement, de6a lungul drumului de acces la sud, orientata catre plaja la nord si va avea
o compartimentare in functie de urmatoarele activitati de agrement propuse) piscina
interioara acoperita, sala de fitness, sauna, boNling si biliard.
Terenuri de *port% + teren minifotbal si teren de tenis @
/ceste terenuri de sport vin in intampinarea viitorilor clienti ai portului tuistic si au ca obiectiv
principal petrecerea intr6un mod cat mai armonios a timpului liber.
Dotarile achizitionate pentru teren minifotbal sunt:
#r.
,rt.
:
Set porti cu plasa ;
;
Bradena ;
<
Set stalpi cu fileu de tenis ;
'et porti plasa destinat terenurilor de minifotbal pentru meciurile de fotbal.
8radena este destinata terenurilor de minifotbal si dau posibilitatea spectatorilor de a
vizualiza meciurile de fotbal de pe margine terenului.
'etul stalpi cu fileu de tenis este destinat terenurilor de tenis si au rolul de respecta
dimensiunea oficiala stabilita de catre 5ederatia 8nternationala de Tenis de +amp
5A*%#)A1
Destinatia constructiei 6 patinoar de agrement in aer liber. /cest obiectiv este o alta zona de
recreere si agrement.
Dotarile achizitionate pentru terenurile de tenis sunt:
#r.
,rt.
Denumire ec9ipament 4pA6uc
:
@antinela perimetrala -17,33
;
!orti 4,33
(
Anexa 3
Planul proiectului
<
!aviment zona protectie 6 lemn -D?,33
4
@asina refacut g9eata -,33
=
5reza zapada -,33
>
@asina ascutit patine -,33
4antinela perimetrala B se va pune in jurul patinoarului si va fi fi%at solid n stratul de
g9ea, astfel nct sa protejeze persoanele care se afla pe patinoar.
5orti # cadre de acces in patinoar
4asina refacut g9eata Bare rolul de a reface si de a mentine g9eata de pe patinoar.
Creza zapada B are rolul de a taia surplus de g9eata si de a indeparta surprulsul de zapada
4asina ascutit patine + are rolul de ascuti patinele pentru o buna alunecare pe patinoar
CA10$
5arul este o constructie specifica porturilor, sub forma de turn, prevazut cu un proiector al carui
fascicol luminos poate fi observat de la o distanta de 467 =m pe timp de noapte.
DRUMURI (I LUCRARI DE ARTA
Se vor e%ecuta pavimente si alei pietonale in incinta conform proiect ar9itectural. /leile
sunt luminate pentru folosinta nocturna.
.
&UTURI
Deoarece lacurile sunt artificiale, pentru o buna calitate a apei, este indicata nlocuirea a cel
pu in -3J din volumul apei lunar in cele doua lacuri. /duc iunea apei se va face din 1 pu uri
forate la mica adncime &cate 4 pt. fiecare lac'. !ompele vor lucra func ie de necesita i, fiind
ec9ipate cu senzor de nivel pt. apa din lacuri.
8n cazul lacului de agrement, apa din foraje va fi deversata in zona de not, contribuind astfel la
imbunatatirea calitatii apei.
IM&RE,MUIREA
Cste prevazuta o imprejmuire a investitiei cu gard de plasa sudata, ce este impartit in 1
tronsoane cu 7 bariere intre ele, avand o lungine totala de -23F m.
RETELE E)TERIOARE
$ecesarul de utilitati &canalizarea apelor uzate, consumul de energie electrica,
consumul de gaze naturale' se va asigura prin racordarea la retelele e%istente in zona.
10
Anexa 3
Planul proiectului
aria geografic de acoperire a serviciului;
8rupurile tinta
Brupul tinta al portului turistic "imnicea sunt persoane de orce varsta, statut social sau
material. Gi se vor oferi servicii la preturi accesibile tuturor clientiilor. /stfel vor fi
asteptati)
locuitorii judetului Teleorman
Gocuitorii judetelor invecinate
turistii romani si straini aflati pe croaziere pe Dunare
Gocuitorii tarii
Gocuitorii tatii invecinate &;ulgaria'
persoanele aflate in zona cu alte interese decat cele turistice
'ezonalitatea
S6a creat sezonalitatea fiecarui serviciu de agrement in functie climatul rece sau cald)
Sezonalitatea functionarii lacului de agrement va fi cu precadere din lunile @ai pana in
Septembrie.
Sezonalitatea functionarii lacului de pescuit va fi pe parcursul intregului an.
Sezonalitatea functionarii piscinei e%terioare va fi cu precadere din lunile /prilie pana in
luna Septembrie.
Sezonalitatea functionarii centru multifunctional va fi face pe perioada intregului an.
'ezonalitatea functionarii terenului de sport va fi cu precadere in luniile aprilie+
septembrie
'ezonalitatea functionarii patinoarului va fi in luniile reci incepand din luna
decembrie pana in luna martie
'uportabilitatea
@etodologia de stabilire a gradului de suportabilitate are la baza urmatorii pasi)
calcul costului unitar actualizat pe perioada de analiza financiara
compararea costului unitar actualizat rezultat in fiecare optiune considerate, cu
venitul mediu pe turist, in vederea stabilirii capacitatii acestora de a plati serviciile
de agrement.
$umarul total de clienti pe cateogrii de servicii si numarul potentialilor beneficiari ai
proiectului, se poate spune tinand cont de e%perienta si politica de mar=eting a
produselor turistice oferite adoptata de solicitant ca turistii indiferent de origine vor apela
la mai multe servicii contra cost.
11
Anexa 3
Planul proiectului
Cste perfect plauzibila ipoteza prin care turistul odata ajuns la infrastructura moderna de
agrement reprezentata de portul turistic "imnicea, va apela la cel putin 1 servicii contra
cost datorita gradului de originalitate nemaintalnit in sudul (omaniei precum si pe
intregul curs al Dunarii din tara noastra pana in Delta, respectiv @area $eagra.
Ierificarea acestei ipoteze se poate face inmultind flu%ul previzionat de clienti, pentr ca
rezultatul obtinut sa depaseasca totalul numarului de clienti pe categorii de servicii din
analiza veniturilor & C%. D?.-33 % 1 O 723.133 P 741.?E3' /stfel, se poate spune ca
rezultatul prognozei este usor subevaluat datorita diferntei apro%imative intre cele doua
sume, care reprezinta o marja de siguranta rezervata proiectului de investitii propus.
+onform structurii investitiei, serviciile puse la dispozitie contra cost catre clienti sunt )
-' !escuit sportiv &primavara, vara, toamna, iarna'
4' Gac de agrement &barci cu vele, barci de agrement cu pedale, barci de agrement
tip caic cu pedale, barci gonflabile'
7' !iscine e%terioare &pentru adulti si pentru copii'
1' Terenuri de sport &fotbal si tenis pe suport artificial'
?' +entru multifunctional &piscina interioara, sala de fitness, boNling, biliard, sauna'
F' !atinoar
Calcul costului unitar actualizat pe perioada de analiza financiara
Nr. Crt Categorie servicii U.M. Capacitate Tarif RON
1. Lac pescuit
1.1 Pescuit sportiv primavara
Pers/zi
100 20
1.2 Pescuit sportiv vara 150 20
1.3 Pescuit sportiv toamna 100 20
1.4 Pescuit sportiv iarna 50 30
2. Lac agrement
2.1. Barci cu vele
nr.buc 10
20
pers/barca 2
2.2 Barci de agrement cu pedale
nr.buc 10
15
pers/barca 2
12
Anexa 3
Planul proiectului
2.3 Barca de agrement - caiac cu pedale
nr.buc 10
40
pers/barca 2
2.4 Barca gonflabila
nr.buc 10
30
pers/barca 2
3. Piscine exterioare

3.1 Piscina dulti
!r. "a# de
persoane
500
10
3.2 Piscina $opii 20
4. Terenuri e sport

4.1 %otbal pe suport artificial
!r. "a# de
persoane
40 30
4.2 &enis pe suport artificial 40 20
!. Centru mu"tifunctiona"

5.1 Piscina interioara
!r. "a# de
persoane
50 15
5.2 'ala de fitness 40 20
5.3 Bo(ling )0 20
5.4 Biliard 30 13
5.5 'auna 20 *
#. Patinoar

).1 Patinoar
!r. "a#. de
Persoane
300 25
8n categoriile zolenor de agreement cum sunt piscina e%terioara si patnoar se vor
adauga si alte venituri precum )
-2#%*01% 5%',%#A + AD0$*% D1)#@
8nc9iriere umbrele plaja -3
8nc9iriere sezlonguri E
lectii inot -3
13
Anexa 3
Planul proiectului
-enituri Terenuri de
*port
&ret *er!iciu
+RON/per*/$i.
Ta%a intrare 4?
8nc9iriere patine -3
Prognoza numarului potentialilor beneficiari ai proiectului
Analiza '()*+ a orasului &imnicea
50#,*2 *A1% 50#,*2 '$A62
@ediul natural favorabil odi9nei i recreerii.
;ogia peisagistic, a florei i faunei #
posibiliti de e%ploatare n domeniul
turismului.
(eea 9idrografic bogat, potenial piscicol i
cinegetic ridicat, ce permite vntoarea i
pescuitul sportiv.
!ort la Dunre, distan mic fa de capital
i de podul Biurgiu # (usse.
Gipsa zonelor protejate, a rezervaiilor naturale
i a zonelor de protecie a florei i faunei
specifice.
"on srac n resurse minerale e%ploatabile.
Gipsa alimentrii cu gaze naturale a localitii.
$u e%ist reea de canalizare n zona
periferic a oraului.
;az de date bine pus la punct sub
ndrumarea specialitilor.
!osibilitatea efecturii determinrilor
Gipsa fondurilor de investiii publice sau
private.
$ecunoaterea activitii laboratorului de ctre
1%
Anexa 3
Planul proiectului
spectrometrice.
/naliza permanent a dozei radioactive n
mediu.
/ezarea geografic 6 cel mai sudic punct al
rii, la grania cu ;ulgaria, pe Dunre.
populaie &lipsa publicitii'.
)5)1*0#%*./% A42#%#/.1%
$oi locuri de munc prin modificarea
programului.
(ealizarea unor proiecte viabile ce pot duce la
formarea unui laborator nou i performant.
$ivel mare de dezvoltare a cunotinelor
membrilor reelei.
;aza de date generale i complete puse la
dispoziia colectivitii.
Supraveg9erea permanent a tuturor agenilor
radioactivi i nu numai, prezeni n mod natural
sau artificial n atmosfer.
/tragerea de investitori strini ntr6o zon cu
un control strict al nivelului radioactivitii
&agricultur, industrie, pescuit, port fluvial, bac,
zon liber, dezvoltare turism etc.'.
!osibilitatea unui accident nuclear la centrala
de la Qoslodui &rcirea cu ap din Dunre'.
!lafonarea lucrtorilor din domeniu datorit
lipsei de informaii i cunotine noi.
$eimplicarea investitorilor ntr6o zon
necontrolat i ntr6un mediu posibil poluat.
8mposibilitatea realizrii unor msurtori i
determinri e%acte i reale datorit aparaturii
neperformante.
!osibilitatea apariiei unui accident.
CA,*)1% 5)&%*%-% D%#*21#%@ CA,*)1% #28A*%-%
+apital i mediul natural &diversitate,
varietate'.
/tractivitatea zonei urbane i periurbane.
Ktilizarea intensiv a mijloacelor de transport
ecologice &biciclete'.Spaii verzi suficiente.
Ktilizarea ineficient a resurselor naturale
&apa', uzur a infrastructurilor specifice.
8ne%istena unei Bropi de gunoi Ccologice.
8nsuficiena unor resurse # fonduri de mediu
locale.
)5)1*0#%*./% 521%,)$2 A 1%',01%
/tragerea investitorilor care au resurse
financiare n implementarea te9nologiilor
curate.
8niierea unui program de plantri de perdele
vegetale naturale de6a lungul D$ ?- i n zona
digurilor de protecie.
(iscuri aferente infrastructurilor urbane &ap,
canal'.
!oziionarea geografic &lng ;ulgaria'
defavorabil din punct de vedere al mediului #
poluare &aer'.
15
Anexa 3
Planul proiectului
Dunarea la &imnicea
clieni eisteni "i poteniali;
8n anul 433D (omnia a fost vizitat de apro%imativ --3.333 de turiti venii cu vapoarele de
croazier pe Dunre, majoritatea nemi, americani i francezi, si care au trecut prin porturile
turistice maritime.
!ortul turistitic "imnicea are in vedere atat romani cat si straini , fara sa e%iste restrictii de
varsta, se%, etnie, religie sau alte apartenente de natura discriminatorie.
!rintre turistii care beneficiaza direct de rezultatele proiectului se numara )
locuitorii judetului Teleorman, atrasi de baza de agrement
turistii judetelor invecinate
8n categoria turistilor care beneficiaza indirect de implementarea proiectului in cauza se
incadreaza )
locuitorii aflati la granita bulgara
Circulatia turi*tica e*te anali$ata prin pri*ma turi*tiilor *o*iti innoptari in ca*ute *i
durata medie a *e'urului/
Analiza variatiei potentialilor beneficiari in urma implementarii proiectului
1&
Anexa 3
Planul proiectului
5rognoza numarului potentialilor beneficiari ai proiectului
#umarul de sosiri ce se preconizeaza a fi inregistrat in urma implementarii proiectului
este de aproimativ E=.:FF potentiali beneficiari.
!rincipalii participanti la serviciile oferite in cadrul portului turistic de la "imnicea vor fi turistii
veniti croaziere pe Dunare, turistii din regiune si vecinatati precum si locuitorii judetului
"imnicea.
!otentialul public6tinta al firmei '., %#*21A81) *01%'4 '.1.$ se va adresa tuturor
categoriilor de varste. /tat copiii cat si tinerii cuprinsi intre varstele -?611 de ani reprezentand
?2J din potentialii clienti vor fi atrasi de serviciile puse la dispoziteie cum ar fi)
lacul de agrement
piscine e%terioare
terenuri de sport &fotbal, tenis'
patinoar
piscina interioara
boNling 6 biliard
sala de fitness
17
,etgorii clienti potentiali
-alori
aproimative
5rocent
acoperire
proiect
Clu previzionat
clienti
Sosiri turisti &pe cai rutiere si
feroviare'
43,333 43J 1,333
Sosiri turisti &pe cale fluviala' --3,333 E3J EE,333
!opulatie Svistov 73,333 47J F,D33
!opulatie "imnicea -2,333 13J E,433
*)*A$ E=!:FF
Anexa 3
Planul proiectului
sauna
lac de pescuit
si persoanele cu varstele cuprinse intre 1?6F1 si peste F? de ani reprezantatand 14J din turistii
portului turistic vor fi atrasi de)
lacul de pescuit
lacul de agrement
terenuri de sport
piscine e%terioare
piscina interioara
sala de fitness
sauna
8n sezonul rece cand conditiile meteorologice nu permit desfasurarea in aer liber a activitatilor
mentionate anterior, in acest scop au fost propuse ca obiective investitionale centru
multifunctional si patinoarul.
Totodata turistii care vor dori atat sa serveasca masa cat sa beneficieze si de alte faciliti
turistice e%istente n zon, &evenimente culturale periodice, activitati cultural, sau religioase@ vor
putea opta pentru unul din restaurantele orasului "imnicea pentru o bucatarie romaneasca cu
specific muntenesc . /tat pentru servicrea mesei cat si pentru cazare turistii pot alege unul din
cele doua 9oteluri si o pensiune din oras.
!rincipalele categorii de potentiali clienti ai !ortului Turistic "imnicea se impart in functie de
urmatoarele criterii )
A#A$%&A 5%2*2% 52#*10 LAC AGREMENT
5iata tinta
+onceptia amenajarii !ortului Turistic pe Dunare, in judetul Teleorman, orasul "imnicea, tine
cont de toate particularitatile zonei, de tipurile de ambarcatiuni, de necesitatile privind modul de
e%ploatare, functiunile de agrement, suprafata totala a portului, de conditiile naturale in
amplasament, de elementele privind protectia mediului in activitatea de e%ploatare a portului.
!rin natura masurilor propuse si anume e%ecutarea unor lucrari majore de infrastructura, se
urmareste crearea unei noi structuri cu valoare turistica ridicata, ine%istenta in prezent pe piata
din (omania.
5entru lacul de agrement piata tinta va fi pentru aceeia care vor dori sa isi petreaca timpul
intr6un mod cat mai odi9nitor, rela%ant. 8n medie un procent ridicat pentru cei care vor dori sa
faca plimbari cu barca pe lacul de agrement sunt persoanele cu varste cuprinse intre 1?6F1 ani
si persoanele de vasta 76a cu varste cuprinse intre F?6E3. Kn procent mai scazut se
inregistreaza la adolescenti si tineri. !rincipalele categorii de potentiali clienti ai !ortului Turistic
"imnicea se impart in functie de urmatoarele criterii )
A) In functie de varsta
1'
Anexa 3
Planul proiectului
#r.
,rt.
8rupa de
varsta
5onder
e in
total
DG@
-. -? # 41 ani -3
4. 4? # 11 ani 43
7. 1? # F1 ani 73
1. !este F? ani 13
*)*A$ :FF
B) In functie de nationalitate :
#r.
,rt. #ationalitate
turisti
5ondere
in total
DG@
1 romani 72
2 straini 2
*)*A$ :FF
5rincipalele caracteristici
8n Rudetul Teleorman este printre putinele orase la nivel national care nu dispune de un lac de
agrement. $evoia unui lac de agrment vine din dorinta turistiilor si a localnicilor de a face
miscare in aer liber si de a se rela%a intr6un mediu acvatic. +lientii care isi aleg acest mod de
recreere sunt persone carora le place linistea, sunt iubitori de natura, fiind un procent de 13J
cei cu studii medii si F3J studii superioare.
Brupul tinta pentru clientii lacului de agrement sunt )
locuitorii judetului Teleorman , atrasi de baza de agrement
incadreaza)
Gocuitorii judetului Teleorman
Gocuitorii aflati la granita cu ;ulgara
1(
Anexa 3
Planul proiectului
'ezonalitatea functionarii lacului de agrement va fi cu precadere din lunile @ai pana in
Septembrie.
4arimea pietei tinta
Se estimeaza un numar de 4?.433 de clienti anual care vor inc9iria barca cu vele, 4F.133 clienti
care vor inc9iria barci de agrement cu pedale, 4F.133 clienti care vor inc9iria barca de
agreement #caiac cu pedale, 4F.133 turisti care vor inc9iria barca gonflabila.
#umarul de potential clienti sunt prezentati detailat in tabelul urmator:
Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Nov. Dec. Nr. / An
2. Lac agrement 104.400
0 0 0 0 2.100 2.400 2.700 3.000 2.400 0 0 0
0 0 0 0 4.200 4.800 5.400 6.000 4.800 0 0 0 25.200
0 0 0 0 2.400 2.700 3.000 3.000 2.100 0 0 0
0 0 0 0 4.800 5.400 6.000 6.000 4.200 0 0 0 26.400
0 0 0 0 2.400 2.700 3.000 3.000 2.100 0 0 0
0 0 0 0 4.800 5.400 6.000 6.000 4.200 0 0 0 26.400
0 0 0 0 2.400 2.700 3.000 3.000 2.100 0 0 0
0 0 0 0 4.800 5.400 6.000 6.000 4.200 0 0 0 26.400
nr.buc 10
Ore Inchiriere / Luna
pers/ barca 2
Persoane / Luna
2.3
Barca de agremen ! caiac
cu pedale
nr.buc 10
pers/ barca 2
Persoane / Luna
2.2
Barci de agremen cu
pedale
nr.buc 10
pers/ barca 2
Persoane / Luna
2.1. Barci cu "ele
nr.buc 10
pers/ barca 2
Persoane / Luna
Nr.
rt
ategorie !ervicii ".M. apacitate
#erioa$a
%otal clienti
pe categorii
'ursele de informatii utilizate
:. !rincipalele surse de date care au fost accesate pentru a obtine informatii despre piata tinta
au fost In*titutul National de (tati*tica si alte cercetari de mar=eting ale societatii.
'trategia de pret adoptata pentru acest tip servicii de agrement este strategia pretului de
penetrare care consta in consta in stabilirea pretului la un nivel acesibi, pentru accesul la lacul
de agrement a portului turistic , cu scopul de a atrage un numar cat mai mare de clienti inca din
faza de lansare a produsului.
Daca acesti clienti vor fi multumiti de calitatea serviciilor, e%ista sanse ca ei sa revina si sa
repete cumpararea. Strategia aceasta este aplicabila deoarece costurile aferente produsului
sunt reduse, barierele la intrarea in ramura sunt slabe, produsul este putin diferentiat. Cvident,
pretul nu poate fi redus oricat, si aceasta din doua motive. !rimul motiv, despre care s6a amintit
mai inainte, este acela ca pretul nu poate cobori sub nivelul costurilor.
Daca nivel pretului va fi prea scazut, potentialii clienti nu vor mai avea incredere in calitatea
produsului. /cest lucru este adevarat cu deosebire in domeniul turismului, unde clientul percepe
20
Anexa 3
Planul proiectului
pretul ca pe un indicator al nivelului de calitate al serviciilor. De asemenea, multi turisti vor evita
serviciile prea ieftine, considerand ca acestea nu corespund statutului lor social si material.
Tinand seama de aceste lucruri, putem afirma ca e%ista in general un prag dincolo de care nu
este recomandabila scaderea preturilor &deoarece odata cu aceasta ar scadea si cererea'.
5returile practicate pentru inc9irierea barciilor pe lacul de agrement sunt:
;arci cu vasle6 pret inc9iriere 6 43 ronLbarcaLora.
;arci cu pedale6 pret inc9iriere6 -? ronLbarcaLora.
;arci de agreement #caiac cu pedale 6 pret inc9iriere 613 ronLbarcaLora
;arci gonflabile 6pret inc9iriere6 73 ronLbarcaLora
,anale media si 5ublicitatea
!entru asigurarea unui impact cat mai favorabil la introducerea investitiei in circuitul turistic
naval si a lacului de agrement se va lucra la crearea unei imagini puternice, cu un accentuat
caracter distinctiv fata de ceilalti prestatori concurenti din zona orasului "imnicea.
5ublicitatea apare ca o comunicare de masa, unilaterala si impersonala al carei scop este de a
actiona asupra modului de gandire a atitudinii clientului si a modificarii prioritatilor acestuia in
alegerea produsului. Ca se practica in toate fazele ciclului de viata a afacerii si utilizeaza o
multitudine de canale de prezentare cum ar fi mijloacele oferite de mass6media &radio,
televiziune, ziare, reviste', afise, etc.!rin aceste mijloace, publicitatea urmareste sa faca
cunoscute calitatile distinctive si originale ale produsului care sa il determine pe client sa il
ac9izitioneze.
+analele media prin care societetea isi va face cunsocute serviciile de agrement &lacul de
agrement' sunt revistele de turism local, national si international, prin televiziunea locala cat si
cea nationala, (adioul local si national, crearea site6ului Neb precum si a afiselor si pliantelor
publicitare ce vor include ofertele investitionale &lacul de agrement'. Societetea va c9eltui in
total pentru toate caile de publicitate alese pentru promovarea lacului de agrement 4.-33 Curo.
,9eltuielile cu marHetingul pentru lacul de agrement sunt:
$pecificatii
%NUL & '(PLO%T%R'
TOT%L %N
1 Categorie
Luna
1
Luna
2
Luna
3
Luna
4
Luna
!
Luna
#
Luna
)
Luna
*
Luna
+
Luna
1,
Luna
11
Luna
12
U.M. euro euro euro euro euro euro euro euro euro euro euro euro
Reviste specialitate,
ziare, publicatii
diverse
33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,333 33,333 33,333 400
Televiziune 83,33 83,33 83,33 83,33 83,33 83,33 83,33 83,33 83,33 83,333 83,333 83,333 1.000
Radio 16,67 16,67 16,67 16,67 16,67 16,67 16,67 16,67 16,67 16,667 16,667 16,667 200
Creare i ntre!inere
site "eb
8,333 8,333 8,333 8,333 8,333 8,333 8,333 8,333 8,333 8,3333 8,3333 8,3333 100
#$ise, pliante 33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,333 33,333 33,333 400
TOT%L -'uro. 1)! 1)! 1)! 1)! 1)! 1)! 1)! 1)! 1)! 1)! 1)! 1)! 2.1,,
21
Anexa 3
Planul proiectului
T%T#& 'R%() 71* 71* 71* 71* 71* 71* 71* 71* 71* 71* 71* 71* 8.*81
Analiza competitiei
ntotdeauna concurena va fi cea mai importanta parte a unui produs. 8n orasul "imnicea nu e%ista
competitor in ceea ce priveste lacul de agrement. /cesta nu se poate compara nici cu costuri de
lansare mari, nici lipsa de personal calificat, in zona nee%istand un competitor de temut.
I! A#A$%&A 5%2*2% 52#*10 LAC &E(CUIT
5entru lacul de pescuit piata tinta va fi atat pentru impatimitii de pescuit cat si pentru
incepatori! unde li se va oferi posibilitatea sa pescuiasca doua specii de peste: crap si
sanger.8n medie un procent ridicat pentru cei care vor dori sa pescuiasca sunt persoanele cu
varste cuprinse intre 73613 ani si persoanele de vasta 76a cu varste cuprinse intre F?6E3. Kn
procent mai mic se inregistreaza in randul adolescentiilor si a tinerilor. !rincipalele categorii de
potentiali clienti ai !ortului Turistic "imnicea se impart in functie de urmatoarele criterii )
A) In functie de varsta :
#r.
,rt.
8rupa de
varsta
5ondere
in total
DG@
-.
-? # 41
ani -3
4.
4? # 11
ani 43
7.
1? # F1
ani 73
1.
!este F?
ani 13
*)*A$ :FF
#r.
,rt. #ationalitate
turisti
5ondere
in total
DG@
1 romani "#
2 straini $#
*)*A$ :FF
22
Anexa 3
Planul proiectului
8n Rudetul Teleorman nu e%ista lacuri special amenajate pentru pescuit. $evoia unui lac de
pescuit vine din dorinta turistiilor si a localnicilor de a pescui intr6un lac amenajat. +lientii care isi
aleg acest mod de recreere sunt persone carora le place linistea, si totodata concentarea, fiind
in procent de 1?J cei cu studii medii si studii superioare ??J .
Brupul tinta pentru clientii lacului de pescuit sunt )
locuitorii judetului Teleorman , atrasi de pescuit
locuitorii judetelor invecinate
incadreaza)
'ezonalitatea functionarii lacului de pescuit va fi pe parcursul intregului an.
Se estimeaza un numar de D.333 de clienti in anotimpul primaveraLan, -7.?33 clienti in
anotimpun varaLan, D.333 clienti in anotimpul toamnaLan, 1.?33 clienti in anotimpul iarnaLan
1. Lacpe!cuit &'.000
1.1 Pescui spori" prima"ara 100 0 0 3.000 3.000 3.000 0 0 0 0 0 0 0 #.000
1.2 Pescui spori" "ara 150 0 0 0 0 0 4.500 4.500 4.500 0 0 0 0 13.500
1.3 Pescui spori" oamna 100 0 0 0 0 0 0 0 0 3.000 3.000 3.000 0 #.000
1.4 Pescui spori" iarna 50 1.500 1.500 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1.500 4.500
Persoane / Luna
Pers/ $i
Nr.
rt
#erioa$a
%otal clienti
pe categorii
;. !rincipalele surse de date care au fost accesate pentru a obtine informatii despre piata tinta
penetrare care consta in consta in stabilirea pretului la un nivel acesibi, pentru accesul la lacul
de pescuit a portului turistic , cu scopul de a atrage un numar cat mai mare de clienti inca din
faza de lansare a produsului.
23
Anexa 3
Planul proiectului
5returile practicate pentru accesul la lacul de pescuit sunt:
6primavara este de 43 ronLpersoanaLzi.
6vara este de 43 ronLpersoanaLzi.
6toamna este de 43 ronLpersoanaLzi.
6iarna este de 73 ronLpersoanaLzi.
naval si a lacului de pescuit se va lucra la crearea unei imagini puternice, cu un accentuat
caracter distinctiv fata de ceilalti prestatori concurenti din zona orasului "imnicea.
ac9izitioneze.
+analele media prin care societetea isi va face cunsocute serviciile de agrement &lacul de
pescuit' sunt revistele de turism local, national si international, prin televiziunea locala cat si cea
nationala, (adioul local si national, crearea site6ului Neb precum si a afiselor si pliantelor
publicitare ce vor include ofertele investitionale &lacul de pescuit'. Societetea va c9eltui in total
pentru toate caile de publicitate alese pentru promovarea lacului de pescuit 4.-33 Curo.
,9eltuielile cu marHetingul pentru lacul de pescuit sunt:
$pecificatii
%NUL & '(PLO%T%R'
TOT%L %N
1 Categorie
Luna
1
Luna
2
Luna
3
Luna
4
Luna
!
Luna
#
Luna
)
Luna
*
Luna
+
Luna
1,
Luna
11
Luna
12
ziare, publicatii
diverse
33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,333 33,333 33,333 400
Televiziune 83,33 83,33 83,33 83,33 83,33 83,33 83,33 83,33 83,33 83,333 83,333 83,333 1.000
2%
Anexa 3
Planul proiectului
Radio 16,67 16,67 16,67 16,67 16,67 16,67 16,67 16,67 16,67 16,667 16,667 16,667 200
Creare i ntre!inere
site "eb
8,333 8,333 8,333 8,333 8,333 8,333 8,333 8,333 8,333 8,3333 8,3333 8,3333 100
#$ise, pliante 33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,333 33,333 33,333 400
TOT%L -'uro. 1)! 1)! 1)! 1)! 1)! 1)! 1)! 1)! 1)! 1)! 1)! 1)! 2.1,,
T%T#& 'R%() 71* 71* 71* 71* 71* 71* 71* 71* 71* 71* 71* 71* 8.*81
Analiza competitiei
ntotdeauna concurena va fi cea mai importanta parte a unui produs. 8n orasul "imnicea e%ista
cativa lacuri de pescuit dar niciunul dintre ele nu este amenajat, nefiind competitori de temut.
II! A#A$%&A 5%2*2% 52#*10 &I(CINE E)TERIOARE
5entru piscina eterioara piata tinta se va adresa tuturor categoriilor de varsta si
categoriilor socio+demografice. 8n medie un procent ridicat pentru cei care vor dori sa mearga
la piscina e%terioara sunt adolescentii cu varste cuprinse intre -?641, tinerii cu varste cuprinse
intre 4?611, o pondere mai scazuta intregistrandu6se in randul persoanelor cu varste cuprinse
intre 1?6F1 si a celor de varsta 76a.!rincipalele categorii de potentiali clienti ai !ortului Turistic
"imnicea se impart in functie de urmatoarele criterii )
#r. ,rt.
8rupa de
varsta
5ondere
in total
DG@
-. -? # 41 ani 7E
4. 4? # 11 ani 73
7. 1? # F1 ani 4?
1.
!este F?
ani 2
*)*A$ :FF
B) In functie de nationalitate
#r.
,rt. #ationalitate
turisti
5ondere
in total
DG@
1 romani "#
2 straini $#
*)*A$ :FF
25
Anexa 3
Planul proiectului
8n ,rasul "imnicea si Rudetul Teleorman e%ista piscine e%terioare dar niciuna nu este
modernizata confor standardelor reglementate in vigoare si niciuna nu ofera posibilitatea de lua
lectii de inot. $evoia unei piscine e%terioare vine din dorinta turistiilor si a localnicilor de a
beneficia de o piscina e%terioara construita la standerde noi si totodata sa poata lua lectii de
inot. +lientii care isi aleg acest mod de recreere sunt persone carora le place miscarea in mediu
acvatic,cu o rezistenta fizica, fiind in procent de ?3J cei cu studii medii si studii superioare
?3J .
Brupul tinta pentru clientii piscine e%terioare sunt )
locuitorii judetului Teleorman ,
turistii judetelor invecinate
incadreaza)
'e estimeaza un numar de <4.>=F de clienti pentru piscine adulti si <E.>FF pentru piscine
copii.
0% 0% 0% 10% 45% 80% 85% #0% 20% 0% 0% 0%
3.1 Piscina &duli 0 0 0 1.050 4.725 8.400 8.#25 #.450 2.100 0 0 0 34.650
3.2 Piscina 'opii 0 0 0 1.200 5.400 #.600 10.200 10.800 2.400 0 0 0 3#.600
(rad general de ocupare pre"i$iona
(4.2)0
)r. *a+ de
persoane
500
&. #i!cine e*terioare
Nr.
rt
#erioa$a
%otal clienti
pe categorii
'ezonalitatea functionarii piscinei eterioare va fi cu precadere din lunile Aprilie pana in
luna 'eptembrie.
<. !rincipalele surse de date care au fost accesate pentru a obtine informatii despre piata tinta
penetrare care consta in consta in stabilirea pretului la un nivel acesibi, pentru accesul la
piscina e%terioara a portului turistic , cu scopul de a atrage un numar cat mai mare de clienti
inca din faza de lansare a produsului.
2&
Anexa 3
Planul proiectului
5returile practicate pentru accesul la piscine eterioara sunt:
!iscine e%terioara adulti este de -? ronLpersoanaLzi.
!iscine e%terioara copii este de ? ronLpersoanaLzi.
naval si a piscine de agreement se va lucra la crearea unei imagini puternice, cu un accentuat
caracter distinctiv fata de ceilalti prestatori concurenti din zona orasului "imnicea si a judetului
Teleorman.
ac9izitioneze.
+analele media prin care societetea isi va face cunsocute serviciile de agrement &piscina
e%terioara' sunt revistele de turism local, national si international, prin televiziunea locala cat si
publicitare ce vor include ofertele investitionale &piscina e%terioara'. Societetea va c9eltui in total
pentru toate caile de publicitate alese pentru promovarea piscinei e%terioare 4.-33 Curo.
,9eltuielile cu marHetingul pentru piscina eterioara sunt:
$pecificatii
%NUL & '(PLO%T%R'
TOT%L %N
1 Categorie
Luna
1
Luna
2
Luna
3
Luna
4
Luna
!
Luna
#
Luna
)
Luna
*
Luna
+
Luna
1,
Luna
11
Luna
12
ziare, publicatii
diverse
33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,333 33,333 33,333 400
Televiziune 83,33 83,33 83,33 83,33 83,33 83,33 83,33 83,33 83,33 83,333 83,333 83,333 1.000
Radio 16,67 16,67 16,67 16,67 16,67 16,67 16,67 16,67 16,67 16,667 16,667 16,667 200
27
Anexa 3
Planul proiectului
Creare i ntre!inere
site "eb
8,333 8,333 8,333 8,333 8,333 8,333 8,333 8,333 8,333 8,3333 8,3333 8,3333 100
#$ise, pliante 33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,333 33,333 33,333 400
TOT%L -'uro. 1)! 1)! 1)! 1)! 1)! 1)! 1)! 1)! 1)! 1)! 1)! 1)! 2.1,,
T%T#& 'R%() 71* 71* 71* 71* 71* 71* 71* 71* 71* 71* 71* 71* 8.*81
Analiza competitiei
ntotdeauna concurena va fi cea mai importanta parte a unui produs.Ga nivel de orasul nu sunt
piscine insa la nivel judetean e%ista cativa stranduri, dar niciuna nu este construita dupa
normele europene in vigoare, si niciuna din ele nu ofera posibilitatea luarii de lectii de inot.
/cestea nu reprezinta un competitor de temut.
III! A#A$%&A 5%2*2% 52#*10 CENTRU MULTI#UNCTIONAL
5entru centru multifunctional piata tinta se va adresa tuturor categoriilor de varsta si
categoriilor socio+demografice. 8n medie un procent ridicat pentru cei care vor dori sa
beneficieze de serviciile de agremet puse la dispozite de centru multifunctional unde se vor
gasi multe posibilitati de recreere Dpiscine interioara! sala de fitness! 6oIling! 6iliard! si
'una@ sunt adolescentii cu varste cuprinse intre :=+;4 de ani! urmati de tinerii cu varste
cuprinse intre ;4+44 de ani si cei cu varste cuprinse intre 4=+>4 de ani. 0n procent mai
scazut se inregistreaza in randul persoanelor de vartsa a <+a. !rincipalele categorii de
potentiali clienti ai !ortului Turistic "imnicea se impart in functie de urmatoarele criterii)
#r.
,rt.
8rupa de
varsta
5ondere
in total
DG@
-. -? # 41 ani 13
4. 4? # 11 ani 7?
7. 1? # F1 ani 43
1. !este F? ani ?
*)*A$ :FF
#r. ,rt.
#ationalitate
turisti
5ondere
in total
DG@
1 romani %%
2 straini $%
2'
Anexa 3
Planul proiectului
*)*A$ :FF
8n ,rasul "imnicea si Rudetul Teleorman nu e%ista un centru multifunctional care sa
centralizeze atatea structuri de agrement. $evoia unei piscine e%terioare vine din dorinta
clientiilor de a beneficia de un centru multifunctional adaptat la normele europene si care sa
satisfaca cerintele fiecarei personane in parte. +lientii care isi aleg acest mod de recreere sunt
persone carora le place miscarea in mediu acvatic, persoanele preocupate de aspectul fizic,
persoanelor care la place adrenalina,fiind in procent de 73J cei cu studii medii si studii
superioare E3J .
Brupul tinta pentru clientii centrului multifunctional sunt )
incadreaza)
Se estimeaza un numar de -1.D?? de turisti pentru piscine interioaraLan,--.DF1 de turisti pentu
sala de fitnessLan, -E.D1F de turisti pentru ;oNlingLan, 2DE7 de turisti pentru ;iliard Lan si ?.D24
pentru SunaLan.
5.1 Piscina inerioara 50 1.350 1.275 1.230 1.200 1.200 1.125 1.170 1.200 1.215 1.245 1.350 1.3#5 14.955
5.2 ,ala de finess 40 1.080 1.020 #84 #60 #60 #00 #36 #60 #72 ##6 1.080 1.116 11.964
5.3 Bo-ling 60 1.620 1.530 1.476 1.440 1.440 1.350 1.404 1.440 1.458 1.4#4 1.620 1.674 17.946
5.4 Biliard 30 810 765 738 720 720 675 702 720 72# 747 810 837 8.973
5.5 ,auna 20 540 510 4#2 480 480 450 468 480 486 4#8 540 558 5.982
)r. *a+ de
persoane
Nr.
rt
#erioa$a
%otal clienti
pe categorii
2(
Anexa 3
Planul proiectului
'ezonalitatea functionarii centrului multifunctional va fi pe perioada intregului an.
4. !rincipalele surse de date care au fost accesate pentru a obtine informatii despre piata tinta
centrului multifunctional al portului turistic , cu scopul de a atrage un numar cat mai mare de
clienti inca din faza de lansare a produsului.
5returile practicate pentru accesul la centrul multifunctional sunt:
!iscine e%terioara adulti este de -? ronLpersoanaLzi.
!iscine e%terioara copii este de ? ronLpersoanaLzi.
naval si a centrului multifunctional se va lucra la crearea unei imagini puternice, cu un accentuat
Teleorman.
ac9izitioneze.
+analele media prin care societetea isi va face cunsocute serviciile de agrement &centrul
multifunctional' sunt revistele de turism local, national si international, prin televiziunea locala
cat si cea nationala, (adioul local si national, crearea site6ului Neb precum si a afiselor si
pliantelor publicitare ce vor include ofertele investitionale. Societetea va c9eltui in total pentru
toate caile de publicitate alese pentru promovarea centru multifunctional 4.-33 Curo.
30
Anexa 3
Planul proiectului
,9eltuielile cu marHetingul pentru centru multifunctional sunt:
$pecificatii
%NUL & '(PLO%T%R'
TOT%L %N
1 Categorie
Luna
1
Luna
2
Luna
3
Luna
4
Luna
!
Luna
#
Luna
)
Luna
*
Luna
+
Luna
1,
Luna
11
Luna
12
ziare, publicatii
diverse
33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,333 33,333 33,333 400
Televiziune 83,33 83,33 83,33 83,33 83,33 83,33 83,33 83,33 83,33 83,333 83,333 83,333 1.000
Radio 16,67 16,67 16,67 16,67 16,67 16,67 16,67 16,67 16,67 16,667 16,667 16,667 200
Creare i ntre!inere
site "eb
8,333 8,333 8,333 8,333 8,333 8,333 8,333 8,333 8,333 8,3333 8,3333 8,3333 100
#$ise, pliante 33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,333 33,333 33,333 400
TOT%L -'uro. 1)! 1)! 1)! 1)! 1)! 1)! 1)! 1)! 1)! 1)! 1)! 1)! 2.1,,
T%T#& 'R%() 71* 71* 71* 71* 71* 71* 71* 71* 71* 71* 71* 71* 8.*81
Analiza competitiei
ntotdeauna concurena va fi cea mai importanta parte a unui produs. 8n orasul "imnicea si nici
la nivel de judet nu e%ista nici un centru multifunctional care sa centralizeze atatea forme de
recreere, C%ista o sala de fitness, o sauna si billiard dar acestea sunt structuri mici de primire.
/cestea nu sunt considerate un competitor de temut.
I&! A#A$%&A 5%2*2% 52#*10 TERENURI DE (&ORT
5entru terenul de sport piata tinta se va adresa tuturor iubitorilor de sport si de miscare
in aer liber. 8n medie un procent ridicat pentru cei care vor dori sa se inscrie pentru unul din
terenurile de sport sunt tinerii cu vartse cuprinse intre 4?611 de ani, urmati de adolescenti si si
persoanele cu varta cuprinsa intre 1?6F1 de ani., pondere mai mica o vor avea cei de varsta a
76a. !rincipalele categorii de potentiali clienti ai !ortului Turistic "imnicea se impart in functie de
urmatoarele criterii)
B) In functie de varsta:
#r.
,rt.
8rupa de
varsta
5ondere
in total
DG@
-.
-? # 41
ani 7?
4.
4? # 11
ani 13
7. 1? # F1
ani
43
31
Anexa 3
Planul proiectului
1.
!este F?
ani ?
*)*A$ :FF
B) In functie de nationalitate:
#r.
,rt. #ationalitate
turisti
5ondere
in total
DG@
1 romani $2
2 straini %
*)*A$ :FF
8n ,rasul "imnicea si Rudetul Teleorman nu e%ista nici o amenajare sportive nici pentru
terenurile de minifotbal si nici pentru terenurile de tenis. $evoia unor terenuri de sport vine din
dorinta turistilor si a localnicilor de a face miscare in aer liber. +lientii care isi aleg acest mod de
recreere sunt persone carora le place in special miscarea in aer liber si jocurile sportive, fiind in
procent de 13J cei cu studii medii si studii superioare E3J .
Brupul tinta pentru clientii terenurilor de sport sunt )
incadreaza)
Se estimeaza un numar de 7.333 de clienti pentru terenul de minifotbalLan si 7.333 de clienti
pentru terenul de tenisLan.
32
Anexa 3
Planul proiectului
4.1 .obal pe supor arificial 40 0 0 0 60 300 540 780 1.020 300 0 0 0 3.000
4.2 /enispe supor arificial 40 0 0 0 60 300 540 780 1.020 300 0 0 0 3.000
)r. *a+ de
persoane
Nr.
rt
#erioa$a
%otal clienti
pe categorii
'ezonalitatea functionarii terenului de sport va fi cu precadere in luniile aprilie+
septembrie..
=. !rincipalele surse de date care au fost accesate pentru a obtine informatii despre piata tinta
terenurile de sport al portului turistic , cu scopul de a atrage un numar cat mai mare de clienti
inca din faza de lansare a produsului.
5returile practicate pentru accesul la terenurile de sport sunt:
6pentru fotbal suport artificial este de 73 ronLpersoanaLluna. &medie lunara a tarifului Lpersoana'
6pentru tenis pe suport artificial este de 43 ronLpersoanaLluna. &medie lunara a tarifului
Lpersoana'
naval si a terenurilor de sport se va lucra la crearea unei imagini puternice, cu un accentuat
Teleorman.
33
Anexa 3
Planul proiectului
ac9izitioneze.+analele media prin care societetea isi va face cunsocute serviciile de agrement
&terenul de sport' sunt revistele de turism local, national si international, prin televiziunea locala
cat si cea nationala, (adioul local si national, crearea site6ului Neb precum si a afiselor si
pliantelor publicitare ce vor include ofertele investitionale Societetea va c9eltui in total pentru
toate caile de publicitate alese pentru promovarea terenului de sport 4.-33 Curo.
,9eltuielile cu marHetingul pentru terenul de sport sunt:
$pecificatii
%NUL & '(PLO%T%R'
TOT%L %N
1 Categorie
Luna
1
Luna
2
Luna
3
Luna
4
Luna
!
Luna
#
Luna
)
Luna
*
Luna
+
Luna
1,
Luna
11
Luna
12
ziare, publicatii
diverse
33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,333 33,333 33,333 400
Televiziune 83,33 83,33 83,33 83,33 83,33 83,33 83,33 83,33 83,33 83,333 83,333 83,333 1.000
Radio 16,67 16,67 16,67 16,67 16,67 16,67 16,67 16,67 16,67 16,667 16,667 16,667 200
Creare i ntre!inere
site "eb
8,333 8,333 8,333 8,333 8,333 8,333 8,333 8,333 8,333 8,3333 8,3333 8,3333 100
#$ise, pliante 33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,333 33,333 33,333 400
TOT%L -'uro. 1)! 1)! 1)! 1)! 1)! 1)! 1)! 1)! 1)! 1)! 1)! 1)! 2.1,,
T%T#& 'R%() 71* 71* 71* 71* 71* 71* 71* 71* 71* 71* 71* 71* 8.*81
Analiza competitiei
ntotdeauna concurena va fi cea mai importanta parte a unui produs. 8n orasul "imnicea nu
e%ista nici un teren de sport amenajat, nici pentru terenurile de minifotbal si nici pentru
terenurile de tenis. Deci in zona nu e%ista nici un competitor de temut.
&! A#A$%&A 5%2*2% 52#*10 &ATINOAR
5entru patinuar piata tinta se va adresa tuturor iubitorilor de sporturi de iarna si de
miscare in aer liber. 8n medie un procent ridicat pentru cei care iubesc sporturile de iarna sunt
adolescentii cu varsta cuprinsa intre -?641 de ani, tinerii cu varstele cuprinse intre 4?611 de ani,
urmati de persoanele cu varsta cuprinsa intre 1?6F1 de ani. Kn procent mai mic se inregistreaza
in randul persoanelor de vartsa 76a. !rincipalele categorii de potentiali clienti ai !ortului Turistic
"imnicea se impart in functie de urmatoarele criterii)
A) In functie de varsta:
3%
Anexa 3
Planul proiectului
#r.
,rt.
8rupa
de
varsta
5ondere
in total
DG@
-.
-? # 41
ani 7F
4.
4? # 11
ani 13
7.
1? # F1
ani 43
1.
!este
F? ani 1
*)*A$ :FF
#r.
,rt. #ationalitate
turisti
5ondere
in total
DG@
1 romani %2
2 straini $
*)*A$ :FF
8n ,rasul "imnicea si Rudetul Teleorman nu e%ista nici un patinoar. $evoia unui patinuar vine
din dorinta turistiilor si a localnicilor de a face sport si miscare in aer liber in timpului anotimpului
rece. +lientii care isi aleg acest mod de recreere sunt persone carora le place in special
miscarea in aer liber si jocurile sportive de iarna, fiind in procent de F3J cei cu studii medii si
studii superioare 13J .
Brupul tinta pentru clientii patinoarului sunt )
locuitorii judetelor invecinate
incadreaza)
35
Anexa 3
Planul proiectului
Se estimeaza un numar de 11.-33 de clientiLan pentru patinoar
6.1 Painoar
)r. *a+. de
Persoane
300 8.550 7.650 4.500 0 0 0 0 0 0 7.200 7.650 8.550 44.100
Nr.
rt
#erioa$a
%otal clienti
pe categorii
'ezonalitatea functionarii patinoarului va fi in luniile reci incepand din luna decembrie
pana in luna martie.
>. !rincipalele surse de date care au fost accesate pentru a obtine informatii despre piata tinta
penetrare care consta in consta in stabilirea pretului la un nivel acesibil, pentru accesul la
patinuarul portului turistic , cu scopul de a atrage un numar cat mai mare de clienti inca din faza
de lansare a produsului.
5returile practicate pentru accesul la patinuar este:
6intrarea la patinoar este de este de 73 ronLpersoanaLzi.
6inc9iriere patine de este de 43 ronLpersoanaLzi.
naval si a patinuarului se va lucra la crearea unei imagini puternice, cu un accentuat caracter
distinctiv fata de ceilalti prestatori concurenti din zona orasului "imnicea si a judetului
Teleorman.
3&
Anexa 3
Planul proiectului
ac9izitioneze.+analele media prin care societetea isi va face cunsocute serviciile de agrement
&patinuarul ' sunt revistele de turism local, national si international, prin televiziunea locala cat si
publicitare ce vor include ofertele investitionale. Societetea va c9eltui in total pentru toate caile
de publicitate alese pentru promovarea patinuarului 4.-33 Curo. ,9eltuielile cu marHetingul
pentru patinuar sunt:
$pecificatii
%NUL & '(PLO%T%R'
TOT%L %N
1 Categorie
Luna
1
Luna
2
Luna
3
Luna
4
Luna
!
Luna
#
Luna
)
Luna
*
Luna
+
Luna
1,
Luna
11
Luna
12
ziare, publicatii
diverse
33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,333 33,333 33,333 400
Televiziune 83,33 83,33 83,33 83,33 83,33 83,33 83,33 83,33 83,33 83,333 83,333 83,333 1.000
Radio 16,67 16,67 16,67 16,67 16,67 16,67 16,67 16,67 16,67 16,667 16,667 16,667 200
Creare i ntre!inere
site "eb
8,333 8,333 8,333 8,333 8,333 8,333 8,333 8,333 8,333 8,3333 8,3333 8,3333 100
#$ise, pliante 33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,33 33,333 33,333 33,333 400
TOT%L -'uro. 1)! 1)! 1)! 1)! 1)! 1)! 1)! 1)! 1)! 1)! 1)! 1)! 2.1,,
T%T#& 'R%() 71* 71* 71* 71* 71* 71* 71* 71* 71* 71* 71* 71* 8.*81
Analiza competitiei
ntotdeauna concurena va fi cea mai importanta parte a unui produs. $ici la nivel de
oras si nici la nivel de judet nu e%ista nici un patinoar, nefiind astel nici un competitor pe
piata regionala.
analiza stadiului actual al pieei B nevoi "i tendine;
- stadiul actual al pietei;
8ntr6o analiza succinta a pietei navigatiei danubiene, se pot detasa doua puncte tari pe care le
prezinta sistemul dinamic si desc9is al /rterei $avigabile a Dunarii)
6cone%iunea dintre traseul Dunarii si dezvoltarea durabila a activitatii portuare.
/naliza pietei reprezinta o actiune interdependenta cu cele privind cooperarea economica si
concurenta. Sub impactul dezvoltarii diferitelor domenii de activitate si, n special, al progreselor
stiintei, apare necesitatea unor noi strategii pentru activitatea de transport de marfuri si
37
Anexa 3
Planul proiectului
persoane &rute optimizate, actiuni promotionale n domeniul turismului, investitii pentru
realizarea infrastructurii n ntreaga zona a Dunarii etc.
,portunitatile oferite de transportul pe Dunare, cu un grad de poluare redus, comparativ cu alte
modalitati de transport, desc9id posibilitatea ca tarifele pe acest traseu sa fie unitare, n
conte%tul diversitatii. /cest avantaj se refera att la armonizarea ofertei tarifare, ct si la
reducerea, n anumite proportii, a costurilor serviciilor.
Deoarece activitatea de pia a ntreprinderii '., %#*21A81) *01%'4 '.1.$ acoper o
anumit zon, cercetrile vor fi e%tinse asupra distribuiei n spaiu a activitii de pia. !ieele
au o densitate diferit n ceea ce privete volumul activitii. Bradul de concentrare spaial' a
activit'ii de pia' se poate msura i face posibil comparaia ntre piee si cunoaterea
modificrilor intervenite de la o perioada de timp la alta in cadrul aceleiai piee. Gocalizarea
pieei urmeaz, n general, localizrii cererii, iar acesta reflect distribuirea n teritoriu a
consumului. +ererea ce se manifest n afara localitilor de referin, care migreaz ctre alte
localiti din tara, precum si localitati Svistov din tara vecina, ;ulgaria, are o pondere mai mare
n cazul serviciilor propuse spre studiu.
@igrarea cererii este strns legata de fenomenul mobilitii populaiei, ea poate fi un efect al
acestui fenomen sau o cauz. +ercetarea fenomenului de migrare a cererii i a obiectivelor sale
a scos n eviden fora de atracie comercial a omului, for care depinde de) mrimea
centrului urban, funciile acestuia &centru administrativ, industrial, cultural, tiinificetc.',
accesibilitate, grad de dotare comercial, structura socio6profesional a populaiei din zonele de
influen comercial a oraului "imnicea. +ercetarea fenomenului gravitaional se bazeaz pe
metode deterministe i metode probabilistice.
+onceptia amenajarii !ortului Turistic pe Dunare, in judetul Teleorman, orasul "imnicea, tine
cont de toate particularitatile zonei, de tipurile de ambarcatiuni, de necesitatile privind modul de
e%ploatare, functiunile de agrement, suprafata totala a portului, de conditiile naturale in
amplasament, de elementele privind protectia mediului in activitatea de e%ploatare a portului.
!rin natura masurilor propuse si anume e%ecutarea unor lucrari majore de infrastructura, se
urmareste crearea unei noi structuri cu valoare turistica ridicata, ine%istenta in prezent pe piata
din (omania.
B nevoi "i tendine;
Dezvoltarea turismului de croazier reprezint unul din segmentele cu cea mai rapid crestere
din turism care in ultimii ani a cunoscut o crestere sustinut de ?J pe an.!rin avantajele pe
care le ofera croazierele 6 ca mod de petrecere a vacantei 6 rela%are totala, distractie, confort si
siguranta, piata transporturilor navale si implicit cererea, este in continua e%pansiune.Tendintele
pe plan mondial, in secolul SS8 va desc9ide o noua era in turismul de nautic, in care se imbina
traditia cu te9nologia, design6ul si viteza.
Cste bine cunoscut faptul c Dunrea are un potenial turistic i economic imens care,
din pcate, in (omania este e%ploatat doar intr6o foarte mica msura. /menajarea portului
turistic va ncuraja turismul in zona Dunrii i, implicit, va genera interesul crescut al turitilor
strini.
+roazierele turistice pe Dunre sunt la mare cutare de turitii strini, n prezent navele de
croazier circula ntre Bermania i (omnia avnd escale in Iiena, ;ratislava, ;udapesta,
3'
Anexa 3
Planul proiectului
;elgrad si, opional, in ;ucureti. De obicei, destinaia final a croazierei este Delta Dunrii, de
unde turitii au ocazia s plece n e%cursii i pe litoralul romanesc.
$umai in anul 43-4 (omnia a fost vizitat de apro%imativ --3 mii de turiti venii cu vapoarele
de croazier pe Dunre, majoritatea nemi, americani i francezi, semnificativ mai muli dect
strinii care au petrecut o vacan pe Gitoral.
!rin implemantarea acestui proiect solicitantul isi propune dezvoltarea i mbuntirea
infrastructurii regionale, atragerea a cat mai multor turisti atat din tara cat si straini asigurand
astfel un flu% continuu de turisti care va conduce la un turism dezvoltat si rentabil din punct de
vedere economic.
Turistii sositi in portul turistic "imnicea vor avea posibilitatea fie sa ramana in incinta portului
pentru a se bucura de o gam variata de servicii turistice de agrement &atat in sezonul rece cat
si in sezonul cald' fie vor putea vizita obiectivele turistice cultural6istorice6religioase ale orasului
"imnicea, fie vor putea imbina cele doua variante de recreere.
(osibilitatiile de recreere prin serviciile de a)rement puse la dispozitie de portului turistic
sunt:
5ort turistic
$ac de agrement amena7at cu :
zon pentru brci si pontoane,
zon de not,
spaiu de joac pentru copii,
plaj complet ec9ipat.
$ac de pescuit amena7at cu:
zon pentru brci i pontoane,
5iscine eterioare pentru adulti si copii
,entru multifunctional ce va contine urmatoarele functiuni :
piscina interioara
boNling 6 biliard
sala de fitnes
sauna
spatiu ec9ipamente sporturi nautice si pescuit
*erenuri de sport Dfotbal! tenis@
3(
Anexa 3
Planul proiectului
5atinoar
8n sezonul rece cand conditiile meteorologice nu permit desfasurarea in aer liber a activitatilor
mentionate anterior, in acest scop au fost propuse ca obiective investitionale centru
multifunctional si patinoarul.
+entrul multifunctional va permite desfasurarea urmatoarelor activitati in cadrul acestuia in
deplin confort si siguranta pe toata durata anului)
piscina interioara
boNling 6 biliard
sala de fitnes
sauna
spatiu ec9ipamente sporturi nautice si pescuit
/stfel, portul turistic va dispune de activitatii care se pot desfasura pe intreg parcursul anului,
permitand o buna fluctuatie a turistiilor neafectand activitatea economica a afecerii.
(osibilitatea de recreere prin vizitarea obiectivelor turistice ale orasului *imnicea si
invecinatatiile apropiate
8n orasul "imnicea sunt posibilitati ca doar in cateva ore sa vezi numeroase lucruri de un real
interes. Se poate incepe incursiunea cu o oprire la cea mai vec9e cetate geto6dacica
cunoscuta pana acum din @untenia, la comple%ul cultural ce se intinde din epoca bronzului
pana in epoca medievala. 8n punctul A+etateA se afla o fortificatie, aparata de un val de pamant
si de santuri adanci, datand din secolele 8I688 i.*r. !lasata in acelasi comple% cultural, in punctul
A+ampul @ortilorA, se afla o necropola getica, avand cea mai vec9e datare tot din secolele 8I688
i.*r. 8n aceeasi arie se afla si morminte medievale, in stransa legatura cu cetatea din sistemul
fortificat al Dunarii.
Turistii pot alege sa viziteze si cateva obiecive de ordin cultural6istoric 6religios cum sunt)
@onumentului Croului $ecunoscut, @onumentul (econstruciei si /sezamintele religioase
&+atedrala Sfintii 8nmarati '.
Turistii care se vor afla prezenti in luniile 5ebruarie si 8unie si ,ctombrie al fiecarui an in portul
turistic, vor putea participa la traditiile si sarbatorile ora ului precum ) festivalul vinului i a vi ei
de vie ."rezan0 la care particip i oaspe i din ;ulgaria sau 5estivalul localitatii "imnicea care
are loc la - 8unie, sau festivalul popular a ora ului <;rumrelul0 care se desf oar in Sambata
si Duminica de la mijlocul lunii ,ctombrie .
!entru servirea mesei turistii pot opta pentru unul din restauranturile orasului "imnicea pentru o
bucatarie romaneasca cu specific muntenesc.
Aria )eo)rafic' de acoperire a serviciului+
"ona de acoperire a serviciului 6 este ntreaga regiune Sud6@untenia, situat n partea de sud
a (omniei, avnd o suprafa de 71.1?7 =m4 &-1.1? J din suprafaa (omniei',
corespunztoare judeelor /rge, +lrai, Dmbovia, Biurgiu, 8alomia, !ra9ova i Teleorman.
%0
Anexa 3
Planul proiectului
n partea de sud, regiunea se nvecineaz cu ;ulgaria. !opulaia total a celor apte judee
componente era, n 4332, de 7.714.314 locuitori, reprezentnd -?,1J din populaia (omniei.
"imnicea este orasul conectat cu 2 ri dunrene din estul i centrul Curopei, avnd ieire la
@area $eagr, ceea ce va face ca fiecare vapor turistic care va trece sa aiba o acostare in
portul turistic al orasului .
8mplementarea acestui proiect, va fi un rezultat al initiativei care vizeaza masuri de imbunatatire
a infrastructurii pentru turismul naval, activitati sportive si de agrement, si va determina
cresterea atractivitatii si accesibilitatii pentru ambarcatiuni de agrement pe Dunare si cresterea
investitiilor.
previzionarea cre"terii pieei;
+onsiderat n ultimul timp printre domeniile prioritare ale economiei nationale, turismul nautic in
"imnicea, va deveni n perioada de referinta, principala sa ramura economica. Ialoarea
deosebita a potentialului turistic al "imnicei si stadiul actual de valorificare, insuficient e%ploatat,
permite conturarea unor directii de dezvoltare viitoare.
Societatea '., %#*21A81) *01%'4 '.1.$ preconizeaza, ca odata cu implementarea acestui
proiect de investitii si a unei campanii de promovare adecvata a portului turistic si a zonei in
care este situat, gradul de atractivitate turistica va creste cu 72,4? J si va ajuta la dezvoltarea
durabila a intregii regiuni.
,ategorii clienti potentiali 5rocent acoperire proiect cota pietei
feroviare'
43J
<J.;=G Sosiri turisti &pe cale fluviala'
E3J
!opulatie Svistov
47J
!opulatie "imnicea
13J
definirea potenialelor segmente ale pieei serviciului solicitantului;
Sarcina mar=eterilor este de a identifica, pentru fiecare segment6tinta, produsele si serviciile
care satisfac dorintele si nevoile clientilor din acel segment. 8n practica e%ista adesea un conflict
intre viziunea mar=eterilor si cea a managerilor operationali in ceea ce priveste conceperea
produsului turistic. Din punctul de vedere al managementului operational, este mult mai simplu
si mai eficient sa oferi tuturor clientilor un produs serviciu standardizat decat sa adaptezi oferta
pentru fiecare grup de clienti in parte. +u toate acestea, in conditiile in care pe piata turistica
multe firme isi disputa aceleasi portiuni de piata si isi adreseaza produsele mai multor categorii
de turisti potentiali, crearea unor produse diferentiate, adaptate fiecarei categorii de clienti,
devine foarte importanta.
(olul si importanta segmentarii difera de la un sector la altul al industriei turistice. /stfel, in
sectoarele .cazare0 si .transport0 segmentarea este un pas esential in procesul de creare a
produsului turistic: segmentarea si formularea produsului sunt doua fete ale aceleiasi monede.
!entru ca segmentarea sa fie eficienta, este necesar ca fiecare segment sa fie utilizabil sau
operationa!
Kn segment de piata trebuie sa fie)
%1
Anexa 3
Planul proiectului
discret, in sensul ca membrii sai sunt usor identificabili sub aspectul scopului in care
calatoresc, al motivatiilor, ariei de provenienta, venitului etc.:
masurabil, ceea ce inseamna ca dimensiunea segmentului fie este cunoscuta din
studiile de piata anterioare, fie poate fi masurata cu c9eltuieli rezonabile. Knii mar=eteri
spun ca daca un segment nu este masurabil, el practic nu e%ista:
substantial, astfel incat sa poata asigura profitabilitatea firmei. Kneori, un segment de
piata redus, neluat in considerare de firmele mari, se poate dovedi foarte profitabil
pentru o firma mica:
viabil, in sensul ca veniturile asigurate de acest segment trebuie sa fie mai mare decat
c9eltuielile de mar=eting necesare pentru cucerirea consumatorilor din segment:
compatibil cu imaginea sau cu pozitia pe piata vizate sau detinute de firma.
!olitica firmei este aceea de a permanentiza legturile cu potentialii clienti astfel nct acestea
sa devin legturi permanente cu <clieni fideli0. /cesta este cuvntul c9eie al reuitei ntregii
afaceri, mulumirea unui client astfel nct el sa revin si sa viziteze aceeai port turistic, si cu
un nou client.
+ategoriile de turism pe care se va a%a !ortul Turistic "imnicea,sunt)
Turi*mul de loi*ir
Dezvoltarea turismului att ca modalitate de petrecere ntr6un mod placut si instructiv a timpului
liber, ct si ca activitati prestatoare de servicii solicitate n diverse etape ale unei calatorii
turistice, reprezinta una dintre caracteristicile civilizatiei actuale, cu largi perspective de evolutie,
fiind concomitent consecinta si cauza unor mutatii economice, sociale, culturale si de mediu.+u
privire la turismul de loisir serviciile !ortului Turistic "imnicea se adreseaza la o gama
diversificata de clienti de toate nationalitatile, venind in intampinarea acestora cu)
8nfrastructura turistic de agrement propus ce se va compune din )
$ac de agrement amenajat cu )
zon pentru brci si pontoane,
zon de not,
spaiu de joac pentru copii,
plaj complet ec9ipat.
5iscine eterioare pentru adulti si copii
$ac de pescuit amenajat cu)
zon pentru brci i pontoane,
*erenuri de sport &fotbal, tenis'
5atinoar
,entru multifunctional ce va contine urmatoarele functiuni )
piscina interioara
boNling # biliard
sala de fitnes
%2
Anexa 3
Planul proiectului
sauna
Turi*mul de croa$iera
Turismul de croaziera in zilele noastre este o activitate la fel de importanta precum cea
desfasurata in alte sectoare6c9ei din economia mondiala &industrie, agricultura, comert'.Trebuie
subliniata importanta efectului catalizator pe care il va avea amenajarea portului turistic asupra
dezvoltarii turismului de croaziera si anume asupra dezvoltarii sectoarelor de activitati cone%e,
incluzand nu numai agentii economici care vor desfasura activitati in incinta sau in imediata
apropriere a portului, ci si agentii economici din municipiul "imnicea, care vor inregistra beneficii
datorita cresterii considerabile a numarului de turisti romani si straini.
Turi*mul cultural
Turismul cultural, alaturi de cel rural, este in prezent considerat ca principalul tip de turism pe
care il poate oferi (omania la scara europeana. Turismul cultural este recunoscut ca un motor
pentru dezvoltarea si promovarea identitatilor culturale locale, oferind comunitatilor invecinate
sansa conservarii patrimoniului cultural ca resursa pentru dezvoltarea socio6economica locala.
Dupa implemantarea proiectului turistii pasionati de cultura si dornici sa se informeze asupra
locurilor si culturii (omaniei pot vizita in "imnicea )
@onumentului Croului $ecunoscut a fost ridicat sprea a aduce aminte nu numai de
dezastrul din -DEE, dar i de vrednicia celor care nu s6au lasat biruii in primul si al
doilea razboi mondial. Knitile de cultur ce funcioneaz Tn "imnicea sunt)
+asa de +ultur i ;iblioteca oraului. U ;iblioteca <@iron (adu !arasc9ivescu>> a
fostTnfiinat Tn anul -D?4, iar dup decembrie -D2D a primit numele poetului @iron (adu
!arasc9ivescu.
Din anul -D2? funcioneaz Tntr6o cldire de patrimoniu, prin grija !rimriei, locale
biblioteca orasului "imnicea totalizeaz peste ?E.333 de volume, dispuse Tn -- sli,
dintre care una delectur.
Vn urma Tnfririi oraului "imnicea cu oraul !ieve Cmanuele din 8talia, biblioteca aprimit un
fond de 41F de volume Tn limbaitalian, donate de !rimria oraului italian.
<Dealul +etii0)cetate geto 6 dacic &cca. -.433 m vest decentrul oraului' considerat
ca fiind cea maivec9e din @untenia i avWnd o suprafa de D,7 9a.
Turi*m religio*
Turismul religios este o forma, de turism care e%ista, de secole si care mai pastreaza n caunele
trasaturi, in privinta pelerinajului propriu6zis, dar care a evoluat enorm. 8n munici. Turistii romani
si straini vor putea vizita)
;isericile Sfinii Vmprai +onstantin i Clena, Sfinii /postoli !etru i !avel i Sfinii
@i9ail i Bavril, Sit ar9eologic &zon protejat' .
!rin implementarea proiectului, regiunea sud vest va dipune de functionarea a unui !ort Turistic
modern # obiectiv turistic de o importanta majora pentru turismul romanesc, prin ale carui
amplasament si infrastructura s6a urmarit valorificarea resurselor locale, sprijinind dezvoltarea
turismului nautic.
%3
Anexa 3
Planul proiectului
analiza principalilor participani pe piaa serviciului; punctele tari "i punctele slabe
ale competitorilor Ddireci "i indireci@; elemente care influeneaz comportamentul
cumprtorilor:
+roazierele turistice pe Dunare au inceput sa prinda viteza in 433E cand (omania a luat fata
Serbiei si ;ulgariei la acest capitol. !otrivit datelor oficiale ale ;al=an Travellers, in -4 luni,
peste -13.333 de pasageri calatoresc la bordul a peste 133 de nave de croaziera pe Dunare.
/celeasi statistici arata ca, in acest moment, in (omania sunt in circuitul turistic porturi unde
navele de croaziera opresc, intr6un an, de peste o mie de ori.
Statisticile arata ca majoritatea pasagerilor care calatoresc la bordul navelor de croaziera pe
Dunare sunt straini, intrucat un astfel de produs este foarte slab promovat in (omania. 8n plus,
romanii care doresc sa cumpere un astfel de pac9et turistic nu prea au de unde, desi tarifele
practicate sunt destul de accesibile.
8n acest moment, navele de croaziera circula intre Bermania si (omania avand escale in Iiena,
;ratislava, ;udapesta, ;elgrad si, optional, in ;ucuresti.
De obicei, destinatia finala a croazierei este Delta Dunarii, de unde turistii au ocazia sa plece in
e%cursii si pe litoralul romanesc.
.5unctele tari "i punctele slabe ale competitorilor Ddireci "i indireci@;
8n momentul actual la nivelul judetului Teleorman se afla doar 4 porturi navale industriale
&"imnicea i Turnu6@gurele', astfel investitia portului turistic propus in cadrul acestui proiect
nu are concurenti directi atat la nivelul judetului Teleorman cat si la nivel de regiune.
Sigurele porturi turistice din tara se regasesc in @angalia si +onstanta, acestea 4 fiind porturi
turistice maritime.
5ortul turistic 4angalia
!uncte tari !uncte slabe
+ Desc9idere la @area $eagra,
amplasament in apropierea plajelor,
implicit grad ridicat de turisti in
perioada estivala si de vara
+ 8nfrastructura de turism slab dezvoltata
+ $ume cunoscut pe piata turistica 6
navala din (omania
+ /ctivitati sportive si de agrement in
numar scazut
+ condiiile ideale pentru staionarea i
ntreinerea ambarcaiunilor pe timp de
iarn
+ Gipsa ambarcatiunilor de agrement, la
standarde te9nice si de calitate
europene
5ortul turistic ,onstanta
5ortul ,onstana este situat pe coasta vestic a @rii $egre acoperind o suprafa total de
7.D4F 9a.
/cesta este mprit n trei subdiviziuni)
%%
Anexa 3
Planul proiectului
(ortul maritim, care are o capacitate de operare anual de -33 milioane de tone i este
deservit de ctre -13 dane funcionale permind accesul navelor cu o capacitate de
pn la 443.333 tdN.
(ortul fluvial permite accesul oricrui tip de nav fluvial avnd o capacitate de operare
anual de -3 milioane de tone. !rin acest port trec zilnic apro%imativ 433 de nave
fluviale.
(ortul turistic este un punct de reper important pentru navele de pasageri care
navig9eaz de6a lungul @rii $egre.
5uncte tari 5uncte slabe
(omnia prezint un potenial de
cretere economic ridicat
8nvestiiile i ntreinerea reduse ale
infrastructurii portuare maritime
!ortul +onstana este cel mai mare
port de la @area $eagr
$avigarea pe Dunre este condiionat de
adncime i lrgime, crend o barier natural
n calea micrii.
!ortul +onstana are statut de port liber
Terminalele nu sunt grupate pe zone
specializate &Terminalul de containere este
mprit n 7 zone deprtate # 4 n !ortul Iec9i
i una n !ortul $ou, .a.m.d.'
C%ist implementate sisteme de
securitate, de lupt contra
terorismului, respectiv sistemul 8S!S
$u e%ist un proces de comunicare n timp
real ntre operatorii portuari i autoritile
navale
C%istena terminalelor de containere,
(,6(, i 5errX6boat, ce permit
dezvoltarea unor linii de transport
regulate
8nfrastructura de transport, dei conectat la
infrastructura naional, prezint o serie de
deficiene
Dunrea i cile navigabile interioare
furnizeaz potenialul pentru costul
sczut al mrfurilor, dezvoltarea
traficului intermodal de containere i
petrecere a timpului liber
C%istena unui terminal de barje
)portuniti
Ameninri
(omnia este localizat la periferia
Curopei, cu un bun potenial pentru noi
legturi de transport
/linierea lent la cerinele aderrii, conducnd
la pierderea
oportunitilor de absorbie a fondurilor Kniunii
Curopene
/cces direct la +oridoarele !an
6Curopene
8nsuficiente fonduri naionale pentru
asigurarea co6finanrii
%5
Anexa 3
Planul proiectului
Dac infrastructura de transport din (omnia
nu este semnificativ mbuntit din punct de
vedere al nivelului serviciilor i costurilor,
e%ist riscul ca tranzitul s fie direcionat pe
alte rute concurente din fosta 8ugoslavie,
;ulgaria i Kngaria &dezvoltarea terminalelor
de containere din porturile riverane @rii
$egre'
Dup aderarea la KC au aprut noi
oportuniti pentru folosirea fondurilor
adiionale pentru dezvoltarea
infrastructurii de transport &@arco !olo,
Ten6T'
!otenialul de dezvoltare al
transportului de mrfuri i de agrement
pe Dunre
!otenial pentru dezvoltarea
transportului multimodal i combinat
pentru tranzit, trafic internaional i
intern.
8n aceasta prima etapa de dezvoltare, prin intermediul acestui proiect, este asigurata
infrastructura de baza pentru !ortul Turistic "imnicea, rezultatul final fiind un port amenajat
dupa o conceptie care imbina particularitatile zonei, cu toate avantajele specifice, in liniile
prescriptiilor generale privind o amenajare portuara, prescriptii respectate de toate marile porturi
turistice din lume.
De6a lungul Dunarii infrastructura dispune de puine faciliti i amenajri destinate turismului
nautic, fapt ce conduce i la o cerere limitat n domeniu. /ctivitatea de turism nautic, aflat
nc n faz de nceput, dispune de un mare potenial i este de ateptat, n viitorul apropiat, o
dezvoltare important a acestui sector.
/stfel, pentru a venii in intampinarea clientilor precum si in influentarea comportamentul
acestora asupra viziunii serviciilor de turism nautic '., %#*21A81) *01%'4 '.1.$ si6a
propus o intreaga strategie de abordare
!rimul factor important care determina rentabilitatea unei firme este reprezentat de catre
sectorul in care isi desfasoara activitatea. !e orce piata, fie ca este vorba de piata nationala
sau internationala, fie ca este vorba de un produs sau serviciu, concurenta rezulta din actiunea
a cinci forte) pericolul reprezentat de potentialii noi clienti, amenintarea produselor de
substitutie, puterea de negociere a clientiilor si respectiv a furnizorilor si rivalitatea dintre firmele
deja e%istente pe piata.
+oncurenta in detaliu pentru fiecare tip de serviciu)
LAC AGREMENT
8n orasul "imnicea nu e%ista lacuri de agrement.
LAC &E(CUIT
%&
Anexa 3
Planul proiectului
8n orasul "imnicea e%ista cateva lacuri de pescuit dar niciunul dintre ele nu este amenajat, nefiind
competitori de temut.
&I(CINE E)TERIOARE
8n Rudetul Teleorman, orasul /le%andria, e%ista cateva stranduri, e%) +omple%ul de ,di9n i
(ecreere Ytrand Iedea, insa acesta are o capacitate mica de primire a turistiilor si nu ofera
posibilitatea luarii de lectii de inot. /cestea nu reprezinta un competitor important.
CENTRU MULTI#UNCTIONAL
!e plan local nu e%ista nici un centru multifunctional care sa centralizeze atatea forme de
recreere. C%ista o sala de fitness, o sauna si billiard dar acestea sunt structuri mici de primire si
nu reprezinta concurenta importanta.
TERENURI DE (&ORT
8n apropierea viitorului centru turistic e%ista cateva terenuri de sport dar care prezinta un grad
de uzura inaintat si nu prezinta risc de concurenta.
&ATINOAR
$ici in orasul "imnicea si nici in Rudetul Teleorman nu e%ista un patinoar, nefiind astel nici un
competitor pe piata judeteana.
Guand in detaliu fiecare tip de serviciu de agrement se constata ca nu e%ista o concurenta
directa , nefiind in zona nici o societate care sa ofere produse si servicii similare. Sigurele
porturi turistice din tara se regasesc in @angalia si +onstanta, acestea 4 fiind porturi turistice
maritime. C%ista amenajari fluviale de tip port pe toata intinderea cursului Dunarii pe teritoriul
(omaniei in localitatile ,rsova, Drobeta Turnu6Severin, Biurgiu sau Tulcea dar care nu ofera
servicii turistice ample de agrement ca cel propus a se infiinta prin acest proiec
Analiza '()* a concurentei
50#,*2 *A1% 50#,*2 '$A62
C%istenta infrastructurii de baza pentru
cercetare, dezvoltare,inovare .
!ozitia geografica a pietei
+resterea productivitatii, astfel incat
societatea sa6si sporeasca eficienta si
sa fie mai bine pregatiti pentru a concura
atat pe piata interna cat si pe cea
internationala.
Strategii bine fundamentate
Tratarea consumatorilor nu doar ca
beneficiari, ci si ca promotori ai politicii
concurentei
+ercetarea si informarea permanenta
(aport calitate6pret foarte bun inceea ce
priveste bunurileLserviciile
Gipsa de cunostinte,capital,e%perienta
$ivelul redus al investitiilor in
modernizare, rete9nologizare
/ccesarea insuficienta de catre companii
a finantarilor disponibile &credite,
granturi'
+ompetitivitatea redusa a intreprinderilor
din regiune pe piata
)5)1*0#%*A*% 1%',01%
%7
Anexa 3
Planul proiectului
+resterea rapida a pietei
!osibilitati de e%tindere
!osibilitati a unor acorduri
avantajoase fara a fi constransi de
concurenta
8ntrarea unor competitori pe piata
!resiunea crescanda a pietei
Iulnerabilitatea la fluctuatiile mediului de
afaceri
(ecesiune a pietei
'*1A*28%A D2 D%C212#*%212 CA*A D2 ,)#,012#*A
naval este necesara crearea unuei imagini puternice, cu un accentuat caracter distinctiv fata de
ceilalti prestatori concurenti din zona orasului "imnicea.
!rin urmare, se vor asigura premisele unui succes al investitiei pe termen lung printr6o serie de
actiuni ce constau din )
/nalizarea comparativa a serviciilor oferite cu cele ale concurenei n mod continuu:
/daptarea caracteristicilor serviciilor la nevoile si dorinele clientilor6tinta:
/%area strategiei de diferentiere pe trei a%e principale ) avanajele si beneficiile serviciilor
oferite, calitatea, e%ploatarea punctelor slabe ale concurentei:
Domeniile de aplicare a strategiilor cu obiectiv in diferenierea fata de concurenta sunt)
8n domeniul planificrii serviciilor:
8n domeniul managementului:
8n domeniul mar=etingului:
8n domeniul promovrii activitilor:
8n domeniul resurselor umane:
8n domeniul distribuiei
+onceptul de comportament al cumparatorului semnifica comportamentul cumparatorului care il
maifesta in cererea de cumparare a produselor tusitice.
Studierea comportamentului consumatorului a devenit o preocupare a specialitilor n
mar=eting, o preocupare de altfel si pentru '., %#*21A81) *01%'4 '.1.$ ntruct se pot afla
cum i aleg cumprtorii bunurile i serviciile necesare satisfacerii multiplelor nevoi, care sunt
stimulii, factorii care le influeneaz alegerea serviciilor turistice.
2lementele ce influeneaz comportamentul consumatorilor produselor turistice puse la
dispozitie de '., %#*21A81) *01%'4 '.1.$ sunt)
%'
Anexa 3
Planul proiectului
Decizia de cumprare este un act contient ce urmrete satisfacerea n condiii de raionalitate
a unei nevoi. Ca e%prim un anumit curs al aciunii, bazat pe o alegere preliminar a bunului
sau serviciului respectiv. /ceast alegere rezult din interaciunea sistemului factorilor analizai
mai sus, factori pe care n general operatorul de mar=eting nu6i poate influena, dar l ajut s6i
identifice pe cumprtorii interesai de produsul lui.
+onsumatorul va adopta multiple decizii, pentru fiecare produs n parte, deoarece condiiile sunt
diferite. Decizia variaz n funcie de) tipurile decizionale de cumprare, de veniturile
consumatorului i evident de preul i utilitatea produsului.
Decizia unui consumator de a cumpra sau nu serviciu turistic este rezultatul unui proces
amplu, reprezentat de ansamblul actelor premergtoare i posterioare momentului ac9iziiei lui,
un proces de gndire cu numeroase ramificaii i feed6bac=6uri, pe care specialitii au ncercat
s le analizeze prin fragmentarea n etape.
/stfel persoanele care vor cumpara serviciile turistice ale portului turistic "imnicea vor fi
consumatorii din modelul @ars9allian, a caror decizii de cumparare si ac9izitionare este efectul
unor calcule rationale si constient economice.
analiza principalelor modaliti de distribuie a serviciilor pe pia.
Kn aspect deloc de neglijat & ce trebuie avut in vedere in cel mai scurt timp' pentru dezvoltarea
cotei de piata a firmei, este cel de promovare a serviciilor turistice.
%(
Anexa 3
Planul proiectului
Distributia se ocupa cu miscarea serviciilor prin diverse canale de la producator la utilizator.
/ceasta miscare este insotita de realizarea unei game largi de functii esentiale ale
mar=etingului, inclusiv tinuta, aprovizionarea, promptitudinea programul intocmit, etc.
/legerea unui canal de livrare al serviciilor, depinde de numarul de clienti si localizarea lor, de
tipul de produs, de functiile pe care canalele respective trebuie sa le indeplineasca, de la costul
productiei, la eficienta globala a productiei.
Serviciile vor fi livrate catre distribuitori pe baza contractelor si a comenzilor facute de
acestia.
!rin distributie producatorul este in permanenta in dialog cu clientul, cu pretentiile si cu dorintele
lui. !rincipalele modalitati de distributie care vor fi puse in aplicare de catre '., %#*21A81)
*01%'4 '.1.$ sunt)
mar=etingul prin internet si alte mijloace electronice:
participarea la manifestari e%pozitionale de turism in tara si in strainatate:
organizarea de vizite educationale si de informare, in tara, pentru reprezentanti mass#
media, turoperatori, reprezentanti ai societatilor comerciale cu activitati in turism din tara
si strainatate, reprezentanti ai asociatiilor sau organizatiilor non guvernamentale cu
activitate in turism, ai administratiei publice centrale si locale, alti lideri de opinie,
specialisti in turism din tara si din strainatate etc.
activitati de promovare si publicitate prin intermediul companiilor aeriene care opereaza
zboruri catre destinatii din (omania si prin intermediul principalelor aeroporturi din
(omania si din strainatate pe care opereaza curse internationale catre (omania:
activitati de promovare prin intermediul insertiilor publicitare in cataloagele turistice
realizate de catre touroperatori, societati comerciale cu activitate de turism, asociatii
profesionale, patronale si organizatii non6guvernamentale cu activitate in domeniul
turismului, autoritati ale administratiei publice locale si centrale, alte entitati cu activitate
cu impact in domeniul turismului, care promoveaza pe pietele tinta de interes destinatia
turistica (omania, produse turistice si pac9ete de servicii turistice cu locul de
desfasurare in (omania:
ac9izitionarea de materiale de promovare de tipul) g9iduri despre (omania, 9arti,
albume, cataloage, carti cu specific de turism etc.:
activitati de promovare prin intermediul posturilor de televiziune care realizeaza emisiuni
de turism sau alte emisiuni cu impact in cresterea circulatiei turistice in (omania,
cresterea notorietatii destinatiilor turistice romanesti sau constientizarea importantei
turismului romanesc:
De asemenea '., %#*21A81) *01%'4 '.1.$ va sponsoriza diverse evenimente i
personaliti. 8n afara de acestea departamentul de publicitate al societatii va monitoriza
in permanenta reacia publicului i va adapta serviciile firmei la cerinele clienilor pentru
a6si respecta promisiunile.
Strategia de distributie nu este statica: ea are un caracter dinamic determinat de conditiile
permanente in sc9imbare ale pietei. 8n concluzie distributia serviciului turistic '., %#*21A81)
50
Anexa 3
Planul proiectului
*01%'4 '.1.$ va presupune creerea si mentinerea unor relatii comple%e, stabile, de durata si
bazate pe incredere, cu firme sau oameni de afaceri independenti, care reprezinta puntea de
legatura cu grupuri importante de client.
=. 'trategia de marHeting
'tabilirea obiectivelor generale de marHeting + obiectivele trebuie s fie corelate
cu rezultatele analizei situaiei pietei! trebuie s fie fezabile "i compatibile ntre ele.
,ategorii de obiective:
)biective economice cum ar fi cresterea cifrei de afaceri! maimizarea profitului!
cresterea cotei de piata! determinarea unor noi tinte pentru clientele;
,biectivele economice urmarite de catre '., %#*21A81) *01%'4 '.1.$. prin prezentul
proiect sunt ) ma%imizarea profitului, cresterea cotei de piata si gasirea de noi tine pentru
clientele.
+ maimizarea profitului
@a%imizarea profitului mediu pentru un produs turistic disponibil pe baza anticipatiilor clientilor
privind pretul si stabilirea valorii, celei mai ridicate a acestuia, pe care clientii sunt dispusi sa o
plateasca. Ga cerintele economiei de piata, societafile '., %#*21A81) *01%'4 '.1.$ isi va
propune noi obiective &dezvoltarea pietei turistice', diversificarea activitajilor, ma%imizarea
profitului, imbunatatirea comportamentului firmei in afaceri si cresterea sigurantei
intreprinzatorului, asigurarea pozitiei de lider pe piata turistice' si isi va insusi noi metode, noi
forme de organizare si conducere, in masura sa le asigure nu numai continuitatea activitatii dar
si revigorarea acesteia in conditiile amplificarii comple%itatii si dinamismului mediului economic.
+onform definitiei costul de productie este e%presia in bani a consumului de factori de productie
necesar producerii si vanzarii de bunuri materiale si servicii, concretizat in c9eltuieli pentru
materii prime, materiale, combustibil, energie, salarii, masini unelte, utilaje, instalatii, c9irii,
intretinere, conducere, administratie etc., pe care le suporta agentii economici.
8n cazul costurilor estimate ca se vor consuma pentru a putea oferii serviciile din cadrul
prezentei investitii costurile se compun din)
+9eltuieli cu puietul 6 material de populare, destinat popularii cu peste a lacului de
pescuit
c9eltuieli cu personalul
c9eltuieli de mar=eting
c9eltuieli cu energia electrica
c9eltuielile cu materialele consumabile
c9eltuielile cu combustibilul pentru barcile cu motor si sistemul de incalzire
c9eltuielile cu amortizarea
c9eltuielile cu asigurarea investitiei
51
Anexa 3
Planul proiectului
8n primul an aceste c9eltuieli ating valoarea de =.JFF.>FJ lei. !entru ca o investitie sa fie
profitabila ea trebuie sa isi acopere costurile si sa genereze profit.
Ieniturile estimate sunt)
Ta%a de acces lacuri agrement # EF?.333 (,$:
8nc9irierea barcilor de pescuit 6 -.-ED.333 (,$:
8nc9irierea barcilor de agrement # -.7E1.333 (,$:
Ta%a acces piscina # E-E.E?3 (,$:
Ienituri piscina adulti # DFF.F33 (,$:
Ienituri piscina copii # -4.333 (,$:
Ienituri terenuri de sport # -?3.333 (,$:
Ta%a docare port # -.44F.?37 (,$:
Ienituri patinoar # -.?17.?33 (,$:
Ienituri din centru multifunctional # -.FE1.FF3 (,$:
Ialoarea veniturilor din ta%a de acces lacuri de agreement a fost calculate astfel)
a fost impartit anul calendaristic pe anotimpuri, in fiecare anotimp s6a estimat un numar
de persoane ce vor fi interesate de acest tip de sport, aceasta estimare este descrisa in
tabelul de mai jos
'ezon
#r.
persoane
!escuit sportiv primavara -33
!escuit sportiv vara -?3
!escuit sportiv toamna -33
!escuit sportiv iarna ?3
s6a considerat ca medie un numar de 73 de zile lunar
s6a estimat un numar de potentiali clienti in functie de sezon, astfel)
5ers A &i 4ar. Apr. 4ai *otalAsezon
52
Anexa 3
Planul proiectului
!escuit sportiv primavara -33 7.333 7.333 7.333 D.333
!escuit sportiv vara
5ers A &i %un. %ul. Aug. *otalAsezon
-?3 1.?33 1.?33 1.?33 -7.?33
!escuit sportiv toamna
5ers A &i 'ep. )ct. #ov. *otalAsezon
-33 7.333 7.333 7.333 D.333
!escuit sportiv iarna
5ers A &i Dec. %an. Ceb. *otalAsezon
?3 -?33 -.?33 -.?33 1.?33
/ceste valori au fost obtinute cu formula)
numar de zile in luna K nr de potentiali clienti zilnicKnr de luni in sezon
2emplu
in perioada de primavara se estimeaza ca vor fi un numar de D.333 de persoane
ce vor folosii lacurile, aceasta valoare s6a obtinut astfel)
<F de zile K :FF persoane zilnic K < luni de primavara L <FK:FFK< L E.FFF
s6a stabilit o valoare a ta%ei de acces, in aceasta valoare a fost gandita ca sa acopere
costurile de intretinere si c9eltuielile au%iliare pentru e%ploatarea lacurilor si sa se obtina
si profit. /stfel au rezultat valorile din tabelul de mai jos)
*aa de acces $ei A 5ers
!escuit sportiv primavara 43
!escuit sportiv vara 43
!escuit sportiv toamna 43
!escuit sportiv iarna 73
Ieniturile generate de potentialii pescari s6au calculat astfel)
nr. de pescari in sezon K valoare taa de intrare pentru fiecare persoana! aferenta
sezonului
2emplu perioada de primavara
E.FFF de potentiali clienti in sezonK ;F leiApersoana L :JF.FFF lei pe sezon
S6a estimat un numar de <>.FFF persoane ce va tranzita zona anual bazandu6se atat pe cei
apro%imativ 4?3.333 mii de pescari inregistrati in cele 11 de agentii de vanatoare si pescuit de
la nivel national, la care se adauga un numar necunoscut oficial de pescari amatori, cat si pe
facilitatile oferite de noua structura de agrement.
53
Anexa 3
Planul proiectului
Se considera ca o parte din cei veniti la pescuit vor dorii sa inc9irieze barci. 8n realizarea
veniturilor din inc9irierea barcilor de pescuit s6a tinut cont de numarul barcilor disponibile pentru
aceasta activitate, numar evidentiat in tabelul de mai jos
*ip barca
6arci
disponibile
;arca de agrement cu pedala -3
;arca gonflabila -3
De asemenea s6a considerat ca, raportat la numarul de potentiali clienti ce vin sa pescuiasca
zilnic, se vor inc9iria toate cele 43 de barci destinate pescuitului, pentru un numar de ore ce se
regasesc in tabelul urmator
0tilizarea barcilor A zi
Ceb. 4ar.
Apr
.
4ai %un. %ul. Aug. 'ep.
)ct
.
#ov.
ore inc9iriere L zi
;arca de agrement cu
pedala
? F F E 2 -3 -3 2 F 1
;arca gonflabila 1 ? ? F E 2 -3 E ? 1
!entru obtinerea timpului total de inc9iriere a barcilor lunar s6a folosit formula)
nr. zile in luna K nr. barci K nr. ore de inc9iriere
2emplu barca de agrement cu pedala in luna februarie
<F zileK :F barci K = oreAzi L :=FF ore in luna februarie
S6a stabilit o valoare orara a tarifului de inc9iriere valabil pentru tot anul, astfel)
%nc9iriere barca de pescuit
*arif lei A
ora
;arca de agrement cu pedala 73
;arca gonflabila 73
8n final pentru determinarea veniturilor lunare din aceasta activitate se foloseste formula
nr. ore lunar K tariful orar
2emplu barca de agrement cu pedala in luna februarie
:=FF ore K <F leiAora L 4=.FFF lei in luna februarie
5%
Anexa 3
Planul proiectului
!entru inc9irierea barcilor de agrement s6a considerat ca acest serviciu va fi utilizat doar in
lunile calde ale anului, respectiv din mai pana in septembrie. S6a considerat ca in aceasta
perioada se vor inc9iria toate cele 13 de barci, pentru un numar de ore ce se regasesc in tabelul
urmator
0tilizarea barcilor A zi
4ai %un. %ul. Aug. 'ep.
ore inc9iriere L zi
;arci cu vele E 2 D -3 2
;arci de agrement cu pedale 2 D -3 -3 E
;arca de agrement 6 caiac cu
pedale 2 D -3 -3 E
;arca gonflabila 2 D -3 -3 E
2emplu barca cu vele in luna mai
<F zileK :F barci K ? oreAzi L ;.:FF ore in luna mai
S6a stabilit o valoare orara a tarifului de inc9iriere valabil pentru tot anul, astfel)
%nc9iriere ambarcatiuni agrement
*arif lei A
ora
;arci cu vele 43
;arci de agrement cu pedale -?
;arca de agrement 6 caiac cu
pedale 13
;arca gonflabila 73
+a si in cazul barcilor de pescuit durata de inc9iriere lunara s6a estimat cu formula
nr. zile in luna K nr. barci K nr. ore de inc9iriere
!entru determinarea veniturilor lunare din aceasta activitate se foloseste formula
nr. ore lunar K tariful orar
2emplu barca cu vele in luna mai
;.:FF ore K ;F leiAora L 4;.FFF lei in luna mai
Ta%a acces piscina, veniturile din aceasta categorie se refera la accesul al piscina e%terioara.
/ceasta are un numar de locuri de ?33 persoane,s6a estimat ca va funciona de la sfarsitul lunii
aprilie pana la jumatate lunii septembrie. +a si grad de ocupatie s6au estimat valorile din tabelul
de mai jos
/pr @ai 8un 8ul /ug Sept
55
Anexa 3
Planul proiectului
-3J 1?J 23J 2?J D3J 43J
S6au stabilit doua tarife de intrare, unul de := leiApersoana adulta celalalt de = leiAcopil pana la
-1 ani. S6a considerat luna aprilie vor intra la piscina zilnic un numar de 7? de adulti si 13 de
copii, conform mediei de zile din luna rezulta ca vom avea un numar de -.3?3 adulti si -.433
copii. /cest fapt ne va aduce un venit calculat dupa formula)
nr adulti K pret bilet adulti L :.F=F K := L :=.?=F lei in luna aprilie
nr. copii K pret bilet copii L :.;FF K = L >.FFF lei in luna aprilie
-enituri totale in luna din intrari adulti M venituri din intrari copii L :=.?=F M >.FFF L
;:.?=F lei in luna
De asemenea in cadrul piscinei e%terioare se mai ofera si alte servicii)
8nc9iriere umbrele plaja
8nc9iriere sezlonguri
Gectii inot
/ceste servicii aduc venituri suplimentare, ele au fost calculate astfel) s6a stabilit un tarif de
inc9iriere orara a umbrelutelor si sezlongurilor, s6a considerat ca fiecare turist isi va inc9iria cate
o umbreala si un sezlong
Ieniturile din inc9irierea terenurilor de sport au fost calculate prin estimarea gradului de
ocupare, astfel
/pr @ai 8un 8ul /ug Sept
?J 4?J 1?J F?J 2?J 4?J
S6a stabilit o ta%a de inc9iriere pentru fiecare persoana
5otbal pe suport artificial 73
Tenis pe suport artificial 43
!entru veniturile din ta%e docare port, s6a stabilit 7 tipuri de ambarcatiuni ce pot andoca in
raport cu cele 1 puncte de acostare, astfel)
Denumire criteriu
#r. spatii
doc
/mbarcatiuni mari 7
/mbarcatiuni medii ?
/mbarcatiuni mici -?
5&
Anexa 3
Planul proiectului
!entru fiecare dintre aceste tipuri de ambarcatiuni s6au estimat ta%e, astfel
*aa docare 2uro
/mbarcatiuni mari 733
/mbarcatiuni medii ?3
/mbarcatiuni mici 43
S6a considerat ca in functie de luna portul va fi ocupat procentual astfel)
%an Ceb 4ar Apr 4ai %un %ul Aug 'ept )ct #ov Dec
-?J 43J 4?J 7?J ?3J F?J 2?J D?J D3J 2?J E3J ??J
!entru evidentierea veniturilor s6a folosit formula
nr de ambacatiuniK grad de ocupareK nr mediu zilein lunaK valoare taa lei
2emplu
7 /mbarcatiuni mari Z -?JZ 73Z-44?.D3 lei O -F. ??3 lei
Ieniturile realizate la patinoar s6au calculat in baza unui grad de ocupatie lunar estimat ilustrat
in tabelul de mai jos)
D?J 2?J ?3J 3J 3J 3J 3J 3J 3J 23J 2?J D?J
+u o capacitate de 733 de locuri , patinoarul va functiona doar in lunile reci.
5ormula de calcul pentru aceste venituri este)
capacitateaK grad de ocupatieK nr. mediu de zile in lunaK pretul de intrare
2emplu luna ianuarie
733Z D?J Z 73Z 4? lei O 4-7.E?3 lei
8n cadrul centrului multifunctional se ofera urmatoarele servicii)
acces piscina interioara
acces sala de fitness
boNling
biliard
sauna
57
Anexa 3
Planul proiectului
Toate aceste servicii sunt generatoare de venituri. /cestea au fost estimate in baza unor grade
de ocupatie lunara.
D3J 2?J 24J 23J 23J E?J E2J 23J 2-J 27J D3J D7J
!entru estimarea numarului de persoane ce vor folosii aceste servicii s6a tinut cont de
capacitatile fiecarui obiectiv, acestea sunt)
Obiecti! Capacitate
!iscina interioara ?3
Sala de fitness 13
;oNling F3
;iliard 73
Sauna 43
S6a stabilit un pret pentru acces in fiecare sala)
Obiecti! &ret bilet
!iscina interioara
-?
Sala de fitness
43
;oNling
43
;iliard
-7
Sauna
2
5ormula de calcul pentru aceste venituri este)
capacitateaK grad de ocupatieK nr. mediu de zile in lunaK pretul de intrare
2emplu! boIling luna ianuarie
F3ZD3JZ73Z43 O 74.133 lei
8n primul an veniturile brute au fost estimate la valoarea de E.>FE.F:< lei.
Diferenta dintre venituri si c9eltuieli este de 7.232.13? lei aceasta este valoarea bruta a
rezultatului e%ercitiului in primul an de e%ploatare. Din aceasta valoare se scade impozitul pe
5'
Anexa 3
Planul proiectului
profit, reprezentand -FJ din rezultatul brut, in cuantum de F3D.71? lei rezultand un profit net de
7.-DD.3F3 lei.
/ceste valori au fost calculate pe total unitate, argumentul pentru acest tip de calcul este
sezonalitatea unor servicii oferite, pentru o mai buna e%emplificare luam de e%emplu costurile
raportate la venituri in cazul serviciului piscina
,osturi estimate piscina
c9eltuieli cu personalul D.7D?,F?
c9eltuilei de mar=eting ?.-12,E1
c9eltuieli cu energia -72.-33,ED
c9eltuieli consumabile F.FD?,7F
c9eltuieli cu incalzirea -.323,33
c9eltuieli cu amortizarea 74.F3F,3D
c9eltuieli cu creditul ED.ED7,FE
c9eltuieli cu asigurarea 4D.FF4,43
*otal lei <F;.4J;!4E
-enituri piscina >?;.E?= lei
1aportul costA venituri L >?;.E?=A<F;4J;.4E L 44.E=G
Din acest e%emplu se observa ca se ofera servicii care au costuri foarte diferite astfel ponderea
c9eltuielilor in venituri este foarte diversa, de aceea s6a preferat o analiza globala a a cestui
raport.
+ cresterea cotei de piata
!iaa porturului turistic va deine o cot de apro%. 72,4?J J din numrul de turiti, cu
posibiliti certe de cretere. n raport cu concurena '., %#*21A81) *01%'4 '.1.$. va
deine poziia de GC/DC(.
,ategorii clienti potentiali 5rocent acoperire proiect cota pietei
feroviare'
43J
<J.;=G Sosiri turisti &pe cale fluviala' E3J
!opulatie Svistov 47J
!opulatie "imnicea 13J
+ tinte pentru clientele
+onceptia amenajarii !ortului Turistic pe Dunare, in judetul Teleorman, orasul
"imnicea, tine cont de toate particularitatile zonei, de tipurile de ambarcatiuni, de
necesitatile privind modul de e%ploatare, functiunile de agrement, suprafata totala a
5(
Anexa 3
Planul proiectului
portului, de conditiile naturale in amplasament, de elementele privind protectia mediului
in activitatea de e%ploatare a portului. !rin natura masurilor propuse si anume
e%ecutarea unor lucrari majore de infrastructura, se urmareste crearea unei noi structuri
cu valoare turistica ridicata, ine%istenta in prezent pe piata din (omania.
$umarul total de clienti pe categorii de servicii si numarul potentialilor beneficiari ai
proiectului, se poate spune tinand cont de e%perienta si politica de mar=eting a
produselor turistice oferite adoptata de solicitant ca turistii indiferent de origine vor apela
la mai multe servicii contra cost.
+onform ane%ei NDetaliere numar clienti port turistic pe categorii de serviciiO se
poate observa numarul de beneficiari ai serviciilor puse la dispozitie in urma
implementarii proiectului propus.
Nr. rt ategorie !ervicii
%otal clienti pe
categorii
Nr. / An
1. Lac pe!cuit &'.000
1.1 Pescui spori" prima"ara #.000
1.2 Pescui spori" "ara 13.500
1.3 Pescui spori" oamna #.000
1.4 Pescui spori" iarna 4.500
2. Lac agrement 104.400
2.1. Barci cu "ele 25.200
2.2 Barci de agremen cu pedale 26.400
2.3 Barca de agremen ! caiac cu pedale 26.400
2.4 Barca gonflabila 26.400
&. #i!cine e*terioare (4.2)0
3.1 Piscina &duli 34.650
3.2 Piscina 'opii 3#.600
4. %erenuri $e !port '.000
4.1 .obal pe supor arificial 3.000
4.2 /enis pe supor arificial 3.000
). entru multi,unctional )-..20
5.1 Piscina inerioara 14.955
5.2 ,ala de finess 11.964
&0
Anexa 3
Planul proiectului
5.3 Bo-ling 17.946
5.4 Biliard 8.973
5.5 ,auna 5.982
'. #atinoar 44.100
6.1 Painoar 44.100
%O%AL &24.)(0
)xtra# in * ANEXA - Detaliere numar clienti port turistic pe categorii de sericii
Analiza ariatiei potentialilor beneficiari in urma implementarii proiectului
!ategorii clienti potentiali
"alori
aproximatie
Procent
acoperire proiect
#lux aproximati
preizionat clienti
+o#iri turi#ti ,pe -ai rutiere #i .eroviare/ 20$000 200 %$000
+o#iri turi#ti ,pe -ale .luviala/ 110$000 700 77$000
Populatie +vi#tov 30$000 230 &$(00
Populatie 1imni-ea 1'$000 %00 7$203
$%$A& '()*+++ ,-*'+3
Sursa : Institutul National de Statistica
+onform structurii investitiei, serviciile puse la dispozitie contra cost catre clienti sunt)
LAC AGREMENT
2. Lacagrement 104.400
0 0 0 0 2.100 2.400 2.700 3.000 2.400 0 0 0
0 0 0 0 4.200 4.800 5.400 6.000 4.800 0 0 0 25.200
0 0 0 0 2.400 2.700 3.000 3.000 2.100 0 0 0
0 0 0 0 4.800 5.400 6.000 6.000 4.200 0 0 0 26.400
0 0 0 0 2.400 2.700 3.000 3.000 2.100 0 0 0
0 0 0 0 4.800 5.400 6.000 6.000 4.200 0 0 0 26.400
0 0 0 0 2.400 2.700 3.000 3.000 2.100 0 0 0
0 0 0 0 4.800 5.400 6.000 6.000 4.200 0 0 0 26.400
Nr.
rt
#erioa$a
%otal clienti
pe categorii
2.1. Barci cu "ele
nr.buc 10
pers/ barca 2
2.2
Barci de agremen cu
pedale
nr.buc 10
pers/ barca 2
Persoane / Luna
2.3
Barca de agremen ! caiac
cu pedale
nr.buc 10
pers/ barca 2
Persoane / Luna
nr.buc 10
pers/ barca 2
%ari,
20
15
40
30
Persoane / Luna
Persoane / Luna
+alculele pentru estimarea numarului de potentiali clienti este)
&1
Anexa 3
Planul proiectului
!entru luna @ai)
4 locuri capacitatea fiecarei barci % timpul estimat &ore' pentru plimbari in funtie de
sezonalitate &@ai' O 4 % 4.-33 O 1.433 clienti luna @ai.
,rele de inc9iriere a barcii vor creste odata cu marirea zilei. !entru a determina timpul
estimat &ore' pentru plimbari, s6a facut calculul)
$umarul de barci ac9izitionate % timpului de inc9iriere individual al ambarcatiunilor de
agrement &ore inc9iriere L "8' luna @ai % numarul de zile Lluna O -3 % E % 73 O 4.-33
Timpul T,T/G de inc9iriere &ore L GK$/'
!entru luna 8unie
sezonalitate &8unie ' O4 % 4.133 O 1.233 clienti luna 8unie.
!entru luna 8ulie
sezonalitate &8unie ' O 4 % 4.E33 O ?.133 clienti luna 8ulie
!entru luna /ugust
sezonalitate &/ugust ' O 4 % 7333 O F333 clienti estimati luna /ugust
sezonalitate &Septembrie' O 4 % 4.133 O1.233 clienti estimati luna Septembrie
5acand un total se estimeaza un numar de 4?.433 Lan clienti estimati pentru barcile cu
vele.
/celas mod de calcul se va aplica si pentru celalalte ambarcatiuni)
barci de agrement cu pedale 4F.133 Lan clienti estimati.
barci de agrement #caiac cu pedale 4F.133 Lan clienti estimati
barca gonflabila 4F.133 Lan clienti estimati
!entru lacul de agrement se estimeaza un numar de -31.133 de clienti.
+lasificarea consumatorului al acestui serviciu de agrement se va face in functie de )
-arsta
8n medie un procent ridicat pentru cei care alege sa faca plimbari cu barca pe lacul de
agrement sunt persoanele cu varste cuprinse intre 1?6F1 ani si persoanele de vasta 76a
&2
Anexa 3
Planul proiectului
cu varste cuprinse intre F?6E3. Kn procent mai scazut se inregistreaza la adolescenti si
tineri.
'e
+lientii sunt F3J sunt femei si 13J sunt barbate.
)cupatie
+lientii care isi aleg acest mod de recreere sunt persone carora le place linistea, sunt
iubitori de natura, fiind un procent de 13J cei cu studii medii si F3J studii superioare.
+ei mai multi cumparatori ai acestui produs sunt persoane pensionare, trecute de F? de
ani de regula fosti profesori, urmati de cei care au ocupat functii administrative si
manageriale, elevi, studenti.
,omportament de cumparare
+lientul care va alege acest tip de rela%are este unul increzator care decide, conclude,
alege.
!rincipalele categorii de potentiali clienti ai !ortului Turistic "imnicea se impart in functie
de urmatoarele criterii )
B) In functie de varsta :
#r. ,rt.
8rupa de
varsta
5ondere in total
DG@
#umar
potentiali
clientiAan
:F4.4FF
-. -? # 41 ani -3 -3.113
4. 4? # 11 ani 43 43.223
7. 1? # F1 ani 73 7-.743
1. !este F? ani 13 1-.EF3
*)*A$ :FF :F4.4FF
#r. ,rt.
#ationalitate
turisti
5ondere in total
DG@
#umar clienti
potentiali
clientiAan
1 romani 72 7%!,"
2 straini 2 2-!2.2
&3
Anexa 3
Planul proiectului
*)*A$ :FF :F4.4FF
/stfel din totalul de -31.133 turisti 4D.474 reprezinta un procent de 42J pentru turistii
staini si E?.-F2 reprezentand E4J turisti romani.
Gacul de agrement al portului turistic se va adresa tuturor persoanelor de orce varsta,
statut social si material. Gi se vor oferi servicii la preturi accesibile tuturor clientiilor.
/stfel clientii portului turistic vor fi formati din )
Gocuitorii tarii
LAC &E(CUIT
1. Lacpe!cuit &'.000
1.1 Pescui spori" prima"ara 100 20 0 0 3.000 3.000 3.000 0 0 0 0 0 0 0 #.000
1.2 Pescui spori" "ara 150 20 0 0 0 0 0 4.500 4.500 4.500 0 0 0 0 13.500
1.3 Pescui spori" oamna 100 20 0 0 0 0 0 0 0 0 3.000 3.000 3.000 0 #.000
1.4 Pescui spori" iarna 50 30 1.500 1.500 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1.500 4.500
Nr.
rt
#erioa$a
%otal clienti
pe categorii
Pers/ $i
%ari,
Persoane / Luna
!entru luna Decembrie &pescuitul sportiv de iarna '
?3 persoane estimateLzi % 73 de zile Lluna O -.?33 de clienti luna Decembrie
!entru luna 8anuarie &pescuitul sportiv de iarna '
?3 persoane estimateLzi % 73 de zile Lluna O -.?33 de clienti luna 8anuarie
!entru luna 5ebruarie &pescuitul sportiv de iarna '
?3 persoane estimateLzi % 73 de zile Lluna O -.?33 de clienti luna 5ebruarie
&%
Anexa 3
Planul proiectului
,data cu instalarea anotimpurilor mai calde vor cresate si numarul clientii astfel
incepand din luniile @artie &pescuitul de primavara' calculele pentru estimarea
numarului de persoane vor fi )
-33 persoane estimateLzi % 73 de zileLluna O 7333 de clienti @arie
-33 persoane estimateLzi % 73 de zileLluna O 7333 de clienti /prilie
-33 persoane estimateLzi % 73 de zileLluna O 7333 de clienti @ai
!entru luna 8unie & pescuitul sportiv de vara'
-?3 persoane estimateLzi % 73 de zileLlunaO 1.?33 de clienti 8unie
-?3 persoane estimateLzi % 73 de zileLlunaO 1.?33 de clienti 8ulie
-?3 persoane estimateLzi % 73 de zileLlunaO 1.?33 de clienti /ugust
!entru luna septembrie &pescuitul de toamna'
-33 persoane estimateLzi % 73 de zileLluna O 7333 de clienti Septembrie
-33 persoane estimateLzi % 73 de zileLluna O 7333 de clienti ,ctombrie
-33 persoane estimateLzi % 73 de zileLluna O 7333 de clienti $oiembrie
!entru lacul de pescuit se estimeaza un numar de 7F.333 de clienti
. Kn procent mai mic se inregistreaza in randul adolescentiilor si a tinerilor.
-arsta
5entru lacul de pescuit piata tinta va fi atat pentru impatimitii de pescuit cat si pentru
incepatori, unde li se va oferi posibilitatea sa pescuiasca doua specii de peste) crap si
sanger.8n medie un procent ridicat pentru cei care vor dori sa pescuiasca sunt
persoanele cu varste cuprinse intre 73613 ani si persoanele de vasta 76a cu varste
cuprinse intre F?6E3
'e
+lientii sunt D2J sunt barbati iar 4J femei.
,@ )cupatie
+lientii care isi aleg acest mod de recreere sunt persone carora le place linistea, si
totodata concentarea, fiind in procent de 1?J cei cu studii medii si studii superioare
??J .
+ei mai multi cumparatori ai acestui produs sunt persoane cu pasiune mostenita sau
dobandita.+ei mai multi fac din aceasta o sursa de venit, restul sunt persoane care
lucreaza in minerit, studenti, elevi, profesori.
D@ ,omportament de cumparare
&5
Anexa 3
Planul proiectului
alege.
#r. ,rt.
8rupa de
varsta
5ondere in total
DG@
#umar
potentiali
clientiAan
<>.FFF
-. -? # 41 ani -3 7.F33
4. 4? # 11 ani 43 E.433
7. 1? # F1 ani 73 -3.233
1. !este F? ani 13 -1.133
*)*A$ :FF <>.FFF
#r. ,rt.
#ationalitate
turisti
5ondere in total
DG@
#umar
potentiali
clientiAan
1 romani "# 2,!"##
2 straini $# ,$!$##
*)*A$ :FF <>.FFF
/stfel din totalul de 7F.333 turisti -1.133 reprezinta un procent de 13J pentru turistii
staini si 4-.F33 reprezentand F3J turisti romani.
Gacul de pescuit se va adresa tuturor persoanelor de orce varsta, statut social si
material. Gi se vor oferi servicii la preturi accesibile tuturor clientiilor. /stfel clientii
portului turistic vor fi formati din )
&&
Anexa 3
Planul proiectului
Gocuitorii tarii
&I(CINE E)TERIOARE
0% 0% 0% 10% 45% 80% 85% #0% 20% 0% 0% 0%
3.1 Piscina &duli 10 0 0 0 1.050 4.725 8.400 8.#25 #.450 2.100 0 0 0 34.650
3.2 Piscina 'opii 20 0 0 0 1.200 5.400 #.600 10.200 10.800 2.400 0 0 0 3#.600
Nr.
rt
#erioa$a
%otal clienti
pe categorii
)r. *a+ de
persoane
500
1. #i!cine e*terioare
%ari,
(4.2)0
!entru piscina adulti luna /prilie
?33 de locuri la piscina % procent repartizare % luna grad de ocupare a lunii /prilie
O$umar persoaneLzi
?33%E3J%-3JO 7? persoane Lzi %73 zile lunaO -.3?3 clienti preconizatiLluna
!entru piscina copii luna /prilie
?33 de locuri la piscina % procent repartizare % luna grad de ocupare a lunii /prilie
O$umar persoaneLzi
?33%23J%13JO13 copii Lzi %73 zile lunaO -.433 clienti copii preconizatiLluna
!entru luniile urmatoare calulele pentru determinarea potentialiilor clienti vor fi aceleasi
!entru lacul de agrement se estimeaza un numar de de clienti E1.4?3, 7.333 clienti
adulti si 7.333 clienti copii Lan.
-arsta
8n medie un procent ridicat pentru cei care vor dori sa mearga la piscina e%terioara sunt
adolescentii cu varste cuprinse intre -?641, tinerii cu varste cuprinse intre 4?611, o
pondere mai scazuta intregistrandu6se in randul persoanelor cu varste cuprinse intre
1?6F1 si a celor de varsta 76a.
'e
+lientii sunt ?3J sunt femei , ?3J barbati
&7
Anexa 3
Planul proiectului
)cupatie
+lientii care isi aleg acest mod de recreere sunt persone carora le place miscarea in
mediu acvatic,cu o rezistenta fizica, fiind in procent de ?3J cei cu studii medii si studii
superioare ?3J . Ga acest tip de recreere se inscriu toate categoriile de ocupatie.
+lientul care va alege acest tip de rela%are face parte din grupa .jucatorul0 pentru ca
este mereu entuziast, cu multa imaginatie
#r. ,rt.
8rupa de
varsta
5ondere in total
DG@
#umar
potentiali
clientiAan
?4.;=F
-. -? # 41 ani 7E 4E.1E7
4. 4? # 11 ani 73 44.4E?
7. 1? # F1 ani 4? -2.?F7
1. !este F? ani 2 ?.D13
*)*A$ :FF ?4.;=F
#r. ,rt.
#ationalitate
turisti
5ondere in total
DG@
#umar
potentiali
clientiAan
1 romani "# $$!%%#
2 straini $# 2-!7##
*)*A$ :FF ?4.;=F
/stfel din totalul de E1.4?3 turisti 4D.E33 reprezinta un procent de 13J pentru turistii
staini si 11.??3 reprezentand F3J turisti romani.
!iscina e%terioara a portului turisic se va adresa tuturor persoanelor de orce varsta,
statut social si material. Gi se vor oferi servicii la preturi accesibile tuturor clientiilor.
&'
Anexa 3
Planul proiectului
/stfel clientii portului turistic vor fi formati din )
Gocuitorii tarii
CENTRU MULTI#UNCTIONAL
#0% 85% 82% 80% 80% 75% 78% 80% 81% 83% #0% #3%
5.1 Piscina inerioara 50 15 1.350 1.275 1.230 1.200 1.200 1.125 1.170 1.200 1.215 1.245 1.350 1.3#5 14.955
5.2 ,ala de finess 40 0 1.080 1.020 #84 #60 #60 #00 #36 #60 #72 ##6 1.080 1.116 11.964
5.3 Bo-ling 60 20 1.620 1.530 1.476 1.440 1.440 1.350 1.404 1.440 1.458 1.4#4 1.620 1.674 17.946
5.4 Biliard 30 20 810 765 738 720 720 675 702 720 72# 747 810 837 8.973
5.5 ,auna 20 13 540 510 4#2 480 480 450 468 480 486 4#8 540 558 5.982
Nr.
rt
#erioa$a
%otal clienti
pe categorii
). omple*multi,unctional
)r. *a+ de
persoane
%ari,
)-..20
!entru piscina 8nterioara# Guna 8anuarie )
?3 persoane &capacitate ma%ima' % D3J &grad de ocupare previzionat' % 73 zile O
-.7?3 numar clienti
!entru sala de fitness #Guna 8anuarie
13 persoane &capacitate ma%ima' % D3J &grad de ocupare previzionat' % 73 zile O -.323
numar clienti
!entru boNling #luna 8anuarie
F3 persoane &capacitate ma%ima' % D3J &grad de ocupare previzionat' % 73 zile O -.F43
numar clienti
!entru ;iliard #Guna 8anuarie
73 persoane &capacitate ma%ima' % D3J &grad de ocupare previzionat' % 73 zile O 2-3
numar clienti
!entru sauna #Guna 8anuarie
&(
Anexa 3
Planul proiectului
43 persoane &capacitate ma%ima' % D3J &grad de ocupare previzionat' % 73 zile O ?13
numar clienti
!entru luniile urmatoare calulele pentru determinarea potentialiilor clienti vor fi aceleasi.
/stfel pentru)
piscina interioara se estimeaza un numar de -1.D?? clienti Lan
sala de fitness se estimeaza un numar de --.DF1 clienti Lan
boNling se estimeaza un numar de -E.D1F clientiLan
biliard se estimeaza un numar de 2.DE7
sauna se estimeaza un numar de ?.D24
8ntreg centru multifunctional insumeaza un numar de ?D.243 de potentiali clientiLan
-arsta
5entru centrul multifunctional piata tinta se va adresa tuturor categoriilor de
varsta .
+ei care vor dori sa beneficieze de serviciile de agremet puse la dispozite de centrul
multifunctional vor fi )
piscine interioara6 +ei care vor alege acest tip de recreere sunt adolescentii cu
varste cuprinse intre -?641 de ani, urmati de tinerii cu varste cuprinse intre 41611
de ani si cei cu varste cuprinse intre 1?6F1 de ani. Kn procent mai scazut se
inregistreaza in randul persoanelor de vartsa a 76a
sala de fitness 6 +ei care vor alege acest tip de recreere sunt adolescentii cu
varste cuprinse intre -?641 de ani, urmati de tinerii cu varste cuprinse intre 41611
de ani si cei cu varste cuprinse intre 1?6F1 de ani. Kn procent mai scazut se
inregistreaza in randul persoanelor de vartsa a 76a.
;oNling6 +ei care vor alege acest tip de recreere sunt adolescentii cu varste
cuprinse intre -?641 de ani, urmati de tinerii cu varste cuprinse intre 41611 de ani
si cei cu varste cuprinse intre 1?6F1 de ani. Kn procent mai scazut se
;iliar6 +ei care vor alege acest tip de recreere sunt adolescentii cu varste
cuprinse intre -?641 de ani, urmati de tinerii cu varste cuprinse intre 41611 de ani
si cei cu varste cuprinse intre 1?6F1 de ani. Kn procent mai scazut se
Sauna + ,ei care vor alege acest tip de recreere sunt adolescentii cu varste
cuprinse intre :=+;4 de ani! urmati de tinerii cu varste cuprinse intre ;4+44
de ani si cei cu varste cuprinse intre 4=+>4 de ani. 0n procent mai scazut se
inregistreaza in randul persoanelor de vartsa a <+a
70
Anexa 3
Planul proiectului
'e
+lientii sunt E3J sunt femei , 73J barbati
)cupatie
+lientii care isi aleg acest mod de recreere sunt persone carora le place miscarea in
mediu acvatic, persoanele preocupate de aspectul fizic, persoanelor care la place
adrenalina,fiind in procent de 73J cei cu studii medii si studii superioare E3J .Ga acest
tip de recreere se inscriu toate categoriile de ocupatie.
+lientul care va alege acest tip de rela%are face parte din grupa .jucatorul0 pentru ca
este mereu entuziast, cu multa imaginative,energie.
5rincipalele categorii de potentiali clienti ai 5ortului *uristic &imnicea se impart in
functie de urmatoarele criterii:
C) In functie de varsta :
#r. ,rt. 8rupa de varsta
5ondere in total
DG@
#umar potentiali
clientiAan
=E.J;F
-. -? # 41 ani 13 47.D42
4. 4? # 11 ani 7? 43.D7E
7. 1? # F1 ani 43 --.DF1
1. !este F? ani ? 4.DD-
*)*A$ :FF =E.J;F
#r. ,rt.
#ationalitate
turisti
5ondere in total
DG@
#umar
potentiali
clientiAan
1 romani %% .2!-#,
2 straini $% 2"!-,-
*)*A$ :FF =E.J;F
/stfel din totalul de ?D.243 turisti 4F.D-D reprezinta un procent de 1?J pentru turistii
staini si 74.D3- reprezentand ??J turisti romani.
,entrul multifunctional se va adresa tuturor persoanelor de orce varsta, statut social
71
Anexa 3
Planul proiectului
si material. Gi se vor oferi servicii la preturi accesibile tuturor clientiilor. /stfel clientii
Gocuitorii tarii
TERENURI DE (&ORT
0% 0% 0% 5% 25% 45% 65% 85% 25% 0% 0% 0%
4.1 .obal pe supor arificial 40 30 0 0 0 60 300 540 780 1.020 300 0 0 0 3.000
4.2 /enispe supor arificial 40 20 0 0 0 60 300 540 780 1.020 300 0 0 0 3.000
Nr.
rt
#erioa$a
%otal clienti
pe categorii
)r. *a+ de
persoane
4. %erenuri $e !port
'.000
%ari,
!entru terenurile de minifotbal #luna /prilie
Terenuri disponibile % capacitate teren % gradul de ocupare % numarul de zile Lluna O
numar potentiali clienti
4%43%?%73 OF3 numar potentiali clienti pentru teren minifotbal
!entru terenurile de tenis #luna /prilie
Terenuri disponibile % capacitate teren % gradul de ocupare % numarul de zile Lluna O
numar potentiali clienti
4%43%?%73 OF3 numar potentiali clienti pentru teren minifotbal
+alculul pentru estimarea potentialiilor clienti pentru luniile urmatoare este acelas.
-arsta
8n medie un procent ridicat pentru cei care vor dori sa se inscrie pentru unul din
terenurile de sport sunt tinerii cu vartse cuprinse intre 4?611 de ani, urmati de
adolescenti si si persoanele cu varta cuprinsa intre 1?6F1 de ani., pondere mai mica o
vor avea cei de varsta a 76a.
'e
72
Anexa 3
Planul proiectului
+lientii sunt 23J sunt femei , 43J barbati
)cupatie
+lientii care isi aleg acest mod de recreere sunt persone carora le place in special
miscarea in aer liber si jocurile sportive, fiind in procent de 13J cei cu studii medii si
studii superioare E3J .+ei ce vor alege tenisul ca timp de rela%are sunt manageri,
profesori, oameni cu influenta in afaceri , cadre medicale, cadre universitare, elevi
studenti. +ei ce vor opta pentru fotbal sunt oameni cu influenta in afaceri, profesori,
muncitori in diverse ramuri, elevi, stidenti.
alege.
de urmatoarele criterii)
A) In functie de varsta:
#r. ,rt.
8rupa de
varsta
5ondere in total
DG@
#umar
potentiali
clientiAan
>.FFF
-. -? # 41 ani 7? 4.-33
4. 4? # 11 ani 13 4.133
7. 1? # F1 ani 43 -.433
1. !este F? ani ? 733
*)*A$ :FF >.FFF
#r. ,rt.
#ationalitate
turisti
5ondere in total
DG@
#umar
potentiali
clientiAan
1 romani $2 2!%2#
2 straini % .!$#
*)*A$ :FF >.FFF
Terenurile de sport insumeaza un numar de F.333 de potentiali clienti.
/stfel din totalul de F.333 turisti 7.123 reprezinta un procent de ?2J pentru turistii staini
si 4.?43 reprezentand 14J turisti romani.
73
Anexa 3
Planul proiectului
*erenurile de sport se vor adresa tuturor persoanelor de orce varsta, statut social si
Gocuitorii tarii
5A*%#)A1
6.1 Painoar
)r. *a+. de
Persoane
300 8.550 7.650 4.500 0 0 0 0 0 0 7.200 7.650 8.550 44.100
Nr.
rt
#erioa$a
%otal clienti
pe categorii %ari,
!entru luna 8anuarie )
+apacitatea disponibila % grad de ocupare % numar zileLluna
733 % D3J%73 zileLluna O 2.??3 numar potentiali clientiLluna
8n acelas mod se calculeaza si numarul pentru patinele inc9iriate./celas mod de calcul
se va pastra si pentru previziuniile potentialilor clienti din luniile urmatoare.
/cest spatiu de agrement va aduce 11.-33 de clienti potentialiLan.
-arsta
8n medie un procent ridicat pentru cei care iubesc sporturile de iarna sunt adolescentii
cu varsta cuprinsa intre -?641 de ani, tinerii cu varstele cuprinse intre 4?611 de ani,
urmati de persoanele cu varsta cuprinsa intre 1?6F1 de ani. Kn procent mai mic se
inregistreaza in randul persoanelor de vartsa 76a.
'e
+lientii sunt F3J sunt femei , 13J barbati
)cupatie
7%
Anexa 3
Planul proiectului
+lientii care isi aleg acest mod de recreere sunt persone carora le place in special
miscarea in aer liber si jocurile sportive de iarna, fiind in procent de F3J cei cu studii
medii si studii superioare 13J . +ei care vor alege acest mod de recreere sunt elevi,
studenti, iubitori de jocuri sportive sportive, si alte activitati oocupationale.
alege.
de urmatoarele criterii)
B) In functie de varsta:
#r. ,rt. 8rupa de varsta
5ondere in total
DG@
#umar potentiali
clientiAan
44.:FF
-. -? # 41 ani 7F -?.2EF
4. 4? # 11 ani 13 -E.F13
7. 1? # F1 ani 43 2.243
1. !este F? ani 1 -.EF1
*)*A$ :FF 44.:FF
#r. ,rt.
#ationalitate
turisti
5ondere in total
DG@
#umar
potentiali
clientiAan
1 romani %2 22!-.2
2 straini $ 2,!,"
*)*A$ :FF 44.:FF
/stfel din totalul de 11.-33 turisti 4-.-F2 reprezinta un procent de 12J pentru turistii
staini si 44.D74 reprezentand ?4J turisti romani.
/cest spatiu de agrement se adreseaza persoanelor de orce varsta, statut social si
Gocuitorii tarii
75
Anexa 3
Planul proiectului
8nsumand toti potentialii clienti totalul lor va fi de 741.?E3. +ei D?.-37 de turisti se vor
transforma in clienti a mai multor servicii astfel fiecare va apelala un numar de 1 servicii
contra cost datorita gradului de originalitate nemaintalnit in sudul (omaniei precum si
pe intregul curs al Dunarii din tara noastra pana in Delta, respectiv @area $eagra.
Ierificarea acestei ipoteze se poate face inmultind flu%ul previzionat de clienti, pentru ca
rezultatul obtinut sa depaseasca totalul numarului de clienti pe categorii de servicii din
analiza veniturilor. 8n analiza utilizata s6a utilizat un coeficient de 7,1- servicii pentru a
determina numarul de clienti. !rin e%emplul urmator de calcul vom evidentia faptul ca
prin 1 servicii se depaseste cu semnificativ numarul de clienti prognozat. & C%. D?.-37 %
1 O 723.133 P 741.?E3'. /stfel, se poate spune ca rezultatul prognozei este usor
subevaluat datorita diferntei apro%imative intre cele doua sume, care reprezinta o marja
de siguranta rezervata proiectului de investitii propus.
A#2PA + D2*A$%212 #04A1 ,$%2#*%A*01%'*% 52 ,A*28)1%% D2 '21-%,%%
Daca luam e%emplu o zi de petrecere a timpului liber in luna ianuarie pentru o singura
persoana si presupunem ca isi va petrece ziua in centrul nostru, unde va utiliza )
II
/
Tip
acti!itate
&ret
*er!iciu
+lei/per*.
Co*t pentru
o per*oana
-
!iscina
interioara
-?
1D lei
4 ;iliard -7
7 Sauna 2
1 !atinuar -7
Sau
II
/
Tip
acti!itate
&ret
*er!iciu
+lei/per*.
Co*t
pentru o
per*oan
a
- Sala de 43 E2 lei
7&
Anexa 3
Planul proiectului
fitness
4 ;oNling 43
7 Sauna 2
1 !escuit 73
Sau
III
/
Tip
acti!itate
&ret
*er!iciu
+lei/per*.
Co*t
pentru o
per*oan
a
-
Sala de
fitness
43
FF lei
4 ;oNling 43
7 ;iliard -7
1 Sauna -7
,bservam ca pentru o dupa amiaza de rela%are in centru nu trebuie sa c9eltuiasca mai
mult de E2 lei, ceea ce pentru un cetatean cu venituri de -333 lunar reprezinta E,2 J
din venituri.
Se poate observa contravaloarea e%emplu a celor 1 servicii de E2 lei este este
suportabila in conditii de rezonabilitate./cest lucru dovedeste ca ipoteza aplicata in
calculul din prognoza numarului de clientiLturisti pe baza coeficientului de 7,1- servicii
Lturist are de asemenea un grad ridicat de veridicitate in aplicare. C%) costul celor 7,1-
servicii la care apeleaza un turist in cadrul proiectului de investitii propus, ar fi
contravaloarea a FF,?? lei , determinata prin regula de 7 simpla. 8n concluzie
contravaloarea seviciilor la care apeleaza un turist in cadrul analizei veniturilor este
solutia optima pentru a atinge rezultatele prognozate.
.8n sondajul realizat de site6ul ivo/!ro se arata ca 71,F-J dintre persoanele care au
participat la sondaj au declarat ca pot aloca in acest an intre <FF si =FF de euro, in
timp ce pentru -D,7EJ dintre romani bugetele pentru vacante variaza intre =FF si :.FFF
de euro, iar aproape -3J planuiesc sa aloce peste :.FFF de euro pentru vacante.0
8n concluzie, se considera ca atat traficul de potentiali clienti cat si preturile serviciilor
oferite & venituri in cadrul societatii' sunt unele acceptabile si rezonabile ce ofera
posibilitatea oricarui cetatean sa se rela%eze folosind servicii din cadrul investitiei.
77
Anexa 3
Planul proiectului
)biective care se refera la imbunatatirea imaginii firmei turistice! cresterea gradului
de permanentizare a clientele;
!romovarea imaginii societatii '., %#*21A81) *01%'4 '.1.$ nseamn succesul crearii unei
imagini pozitive.
Strategiile care se folosesc pentru imbunatatirea societati '., %#*21A81) *01%'4 '.1.$
sunt)
!lan de aciune ntr6o anumit situaie, realizat n mod contient n avans i treptat spre
un anumit scop.
@anevr ndreptat mpotriva unui oponent sau concurent
@odel de comportament ntr6un ir de aciuni &accepiune care se gasete la originea
conceptului de .strategie emergent0'
!oziie a organizaiei n ceea ce privete locul pe care aceasta urmeaz s6l ocupe n
mediul turismului.
!erspectiv asupra mediului care se gasete n inteniile i aciunile membrilor
organizaiei.
!entru activitatea promoional, principalele mijloace de comunicaie sunt)
publicitatea:
promovarea vnzrilor:
relaiile publice:
vnzarea profesional, ele constituind instrumente ale mi%ului promoional.
Strategiile promoionale pe care le foloseste firma de turism '., %#*21A81) *01%'4 '.1.$
se poate grupa dup mai multe criterii, n funcie de care pot fi formulate alternativele strategice
specific)
strategia de atragere, care este orientat spre cerere, urmrind, prin intermediul unor
aciuni puternice de publicitate i promovare vnzrilor, crearea cererii sau creterea ei:
strategia de mpingere plaseaz n centrul activitii de promovare pe vnztor i pe
ceilali angajai, care vin n contact direct cu clienii:
strategia pe termen lung, care are ca obiective imaginea firmei de turism, cucerirea unor
noi segmente de pia i e%tinderea cotelor de pia deinute
strategia pe termen mediu, n cadrul crora apar preocupri pentru ctigarea unor
turiti poteniali, pstrarea clienilor fideli, amplificarea prestigiului produselor pe pia:
strategia pe termen scurt privete sporirea vnzrilor sezoniere:
strategia defensiv, orientat spre cerere, n care firma ncearc s6i apere i s6i
menin poziia pe pia, folosind n acest scop, publicitatea i promovarea vnzrilor:
strategia ofensiv, presupune utilizarea unui ansamblu de instrumente promoionale, dar
i a unui buget adecvat:
7'
Anexa 3
Planul proiectului
strategia difereniat, care conine alternative i mijloace caracteristice pentru fiecare
pia n parte, n funcie de particularitile lor:
strategia nedifereniat, care se adreseaz tuturor pieelor, tuturor consumatorilor
poteniali pentru a6i determina s devin cumprtori efectivi:
strategia implicrii e%clusive, cnd, prin fore proprii, firma de turism i organizeaz
toat activitatea promoional, implicnd resursele sale materiale, umane i financiare
strategia implicrii pariale:
strategia neimplicrii, cnd firma apeleaz la instituii specializate, care, pe baza unui
contract, realizeaz ntreaga activitate promoional a acesteia:
Knul dintre cele mai importante aspecte privind activitatea comerciala o constituie astazi
asigurarea unor relatii corespunzatoare cu consumatorii # ca potentiali cumparatori.
/semenea noi concepte si pun amprenta concomitent si asupra orientarii preocuparilor
manageriale referitoare la sistemul de relatii comert6consumator, preocuparilor manageriale
referitoare la sistemul de relatii comert6consumator, ntreprinzatorii comerciali urmnd sa
procedeze la trieri si reorientari a nsasi propriilor optiuni, care vor trebui sa renunte la ideea
alegerii ntre fidelizarea sau cucerirea a noi segmente de clientela, n favoarea ideilor privind
reec9ilibrarea ce trebuie asigurata ntre strategiile de cucerire si strategiile de fidelizare care vor
pune un accent deosebit pe permanentizarea clientelei cucerite pe fiecare zona de piata.
'., %#*21A81) *01%'4 '.1.$ are in vedere cresterea gradului de permanetizare a clientele
prin)
sporirea dimensiulilor si a ariei sale de preocupari ale formei turistie
dezvoltarea si moderniazarea permanenta a portului turistic
introducerea si e%tinderea permanenta a unor forme moderne de distributie a serviciilor
turistice.
)biective sociale: dezvoltarea produselor turistice care se adreseaza populatiei cu
venituri scazute! comercializarea acelor produse care asigura protectia mediului
incon7urator sau care stimuleaza dezvoltarea intreprinderilor mici si mi7locii.
8n plan social, impactul proiectului se traduce atat prin cresterea gradului de coeziune
economica si sociala, cat si prin consolidarea sentimentului de apartenenta si fidelitate a
locuitorilor din zona si nu numai.
Turismul social se refera la modul de asociere al persoanelor care sunt angrenate in
activitatea turistica si reflecta stratificarea sociala, adica dupa veniturile populatiei, in cazul
nostru pentru populatia cu venituri mici. Dezvoltarea acestui tip de turism a fost posibila datorita
democratizarii turismului, adica aparitiei turismului de masa organizat.
'., %#*21A81) *01%'4 '.1.$ va pune la dispozitie produsele turistice la preturi mai
reduse, in diferite momente ale anului, special concepute pentru populatia cu venituri scazute.
8n categoria populatie cu venituri scazute se pot incadra) elevi, studenti, pensionari,
pentru care se vor realiza diverse programe specifice categoriei in cauza, avand anumite
reduceri.
!entru a veni in sprijinul acestor categorii de populatie se vor realizeaza in viitor o serie
de programe destinate celor care nu au posibilitati materiale si anume)
7(
Anexa 3
Planul proiectului
Clevii si studentii sa primeasca o reducere de ?3J la intrarea la piscine.
Clevii si studentii sa primeasca o reducere de ?3J la intrarea la patinoar.
,rganizarea unor meciuri de fotbal pentru elevi, studenti si pensionari cu tarife
scazute:
Descriei strategia de abordareAintroducere a serviciilor pe pia Dsau de meninereA
mbuntire a cotei de pia n cazul unor servicii eistente@. *ot aici se va evidenia
strategia de marHeting pentru promovarea serviciilor respective "i modalitile de punere
n practic a acesteia! inclusiv:
Analiza '()* a solicitantului;
5acand o scurta analiza S[,T a intreprinderii '., %#*21A81) *01%'4 '.1.$ vs concurenta
de pe piata , am identificat urmatoarele)
Analiza '()* a solicitantului
50#,*2 *A1% 50#,*2 '$A62
5rin serviciile sale si preturile
atractive ale pac9etelor! societatea
are o imagine favorabila pe piata
turistica! situandu+se printre liderii
de piata.
2istenta unei imagini favorabile
despre firma
2istenta unui sistem bine organizat
si eficace de planificare strategic
'uficienta resurselor financiare
disponibile
'ocietatea beneficiaza de un
management modern;
'tructura organizatorica optima
'ocietatea are o structura de
cercetare in domeniul turismului.
-anzari pac9ete turistice mai
scazute in anotimpul rece.
-ulnerabilitatea la presiunile
concurentei
Deteriorarea continua a pozitiei
competitive fata de alte porturi
turistice
'0
Anexa 3
Planul proiectului
5rin servicile de calitate oferite!
societatea are posibilitatea urmaririi
eficiente a calitatii produsului oferit!
acesta fiind o preocupare constanta.
Are o piata de desfacere a
produselor turistice stabila si este
posibila largirea ei.
'ocietatea nu se confrunta cu
conservatorismul! cu stereotipia sau
plafonarea profesionala.
)5)1*0#%*A*% 1%',01%
4anagementul firmei stabile te si men ine
standarde morale ridicate "i militeaz
pentru asigurarea transparenei depline in
activitatea pe care o desf"oar "i n
comunicarea cu to i deintorii de interese
n aceasta activitate.
Cirma este preocupat de imaginea
public! pe care ncearc s o
mbunteasc continuu atQt direct prin
produsele si serviciile oferite! cat "i
indirect prin publicitate si participare la
tQrguri si epozi ii.
'e considera c principalele avanta7e
competitive ale firmei sunt calitatea
produselor "i serviciilor! calificarea
personalului "i preurile oferite. 0rmarea cu
consecven a strategiei stabilite pentru
realizarea obiectivelor corespunztoare
acestei misiuni! constituie aa centrala a
activit ii firmei pentru care managementul
5resiunea tot mai crescuta a
concurentei.
-ulnerabilitatea la functiunile
mediului de afaceri
%ntrarea unor noi competitor pe piata
'c9imbari ale nevoilor! gusturilor
sau a preferintelor clientiilor
%ntrarea intr+o recesiune economica
la nivel national sau international.

'1
Anexa 3
Planul proiectului
firmei va ac iona eficace! n vederea
satisfacerii cererii consumatorilor.
Dezvoltarea serviciilor turistice si de
agrement oferite de firm! se bazeaz pe
principiile :
*ratarea fiecarui client ca "i cum
ar fi prioritatea numrul : 1elaiile
cu clienii vor fi profesionale! "i
totu"i prietenoase "i vor reflecta
standardele etice la cel mai nalt
nivel.
Asigurarea dezvoltarii firmei ntr+o
manier controlat "i profitabil.
,rearea unei imagine pe pia prin
care clienii s "tie c obiectivele
lor vor fi ndeplinite. 2i vor gsi
preurile practicate de noi ca fiind
cinstite "i competitive! iar
anga7aii vor a7uta s ia mai u"or
decizia de cumprare
Alte oportunitati vor fi:
,resterea rapida a pietei
2istenta cererii de servicii noi pe
'2
Anexa 3
Planul proiectului
pietele eistente sau pe piete noi.
5osibilitati de integrare vertical
4anifestarea unei stari de
stagnare sau regres la firmele
concurente
5oziionarea pe pia a serviciului! caracteristici care l difereniaz de competitori;
!ortul din municipiul "imnicea va fi un factor de baza si propulsant pentru evolutia pietei
turistice. Cste bine cunoscut faptul c Dunrea are un potenial turistic i economic imens care,
din pcate, in (omania este e%ploatat doar intr6o foarte mica msura. /menajarea porturilor
turistice va ncuraja turismul in zona Dunrii i, implicit, va genera interesul crescut al turitilor
strini. +roazierele turistice pe Dunre sunt la mare cutare de turitii strini, n prezent navele
de croazier circula ntre Bermania i (omnia avnd escale in Iiena, ;ratislava, ;udapesta,
;elgrad si, opional, in ;ucureti. De asemenea, infrastructura de agrement a portului turistic va
atrage persoane din oraul vecin de peste Dunre, respectiv Svitov.
,aracteristiciile care il diferentiaza de competitori:
Kn avantaj al construirii portului turistic in @unicipiul "imnicea este si crearea une bune
legaturi cu tara vecina ;ulgaria si optimizarea acestora de a6si petrece vacantele pe
malul Dunarii in (omania. $umarul romanilor care au ales sa isi petreaca vacanta in
;ulgaria sau au tranzitat aceasta tara a scazut cu 77,FJ in luna iulie 433D fata de
aceeasi perioada a anului trecut, in timp (omania a atras cu EJ mai multi turisti bulgari,
potrivit 8nstitutului $ational de Statistica de la Sofia.
Kn alt avantaj este faptul ca portul turistic din municipiul "imnicea va fi singurul port
turi*tic "lu!ial din (omania, portul turistic @angalia, +onstanta, etc. reprezentand
porturi turistice maritime.
/lte caracteristici care diferentiaza pe competitori)
+ folosirea avantajului competitiv al Dunrii &coridorul I88 european' n condiiile integrrii
in Kniunea Curopeana.
+ modernizarea si dezvoltarea turismului de croazier pe Dunre:
5olitica de pre! legtura dintre tarife! caracteristicile serviciului "i tendinele pieei;
- 5olitica de pre
'3
Anexa 3
Planul proiectului
!reul constituie unul din factorii determinani ai cererii de mrfuri, deci ai pieei, pe de oparte i
ai conducerii activitii economice, i politicii de pia a ntreprinderii, pe de alt parte. !returile
care vor fi practicate de catre '., %#*21A81) *01%'4 '.1.$ vor fi mai mici decit ale
concurentei pentru a descuraja concurenta , pentru a preintampina un atac al concurentei,
pentru a castiga e%perienta in proiectarea si producerea anumitor servicii &pentru acelasi tip de
produse' pentru ca )
U aprovizionarea cu materii prime se face direct de la producatori
U costurile de operareLproductie sunt mentinute scazute
U te9nologia utilizata este destul de performanta
U nu se platesc c9irii, avand propria locatie.
Studiul preurilor are o tematic mare, n obiectivele sale intr) mrimile absolute ale preurilor,
nivelul preurilor individuale, etc: cunoaterea raporturilor n care se afl preurile diferitelor
produse: dinamica preurilor. 8n general, datele pentru aceast cercetare se obin fie din
investigaii directe, fie din statistici si prin prelucrare rezult o serie de indici care e%prim
dinamica preurilor. ,biectivele legate de politica de pre ce urmeaz a fi adoptata de ctre '.,
%#*21A81) *01%'4 '.1.$, pot fi grupate n trei categorii a cror greutate relativ variaz in
func ie de condi iile pie ei in acel moment. /cestea corespund obiectivelor legate de volumul
vnzrilor, de rentabilitate si de gama de produse.
5actorii identifica i ce pot influenta cererea pentru gama de produse oferita sunt)
C%istena unei zone de pre de referin:
/tracia anumitor preuri pentru consumatori &pre psi9ologic'.
8negalitatea sensibilitii consumatorilor la pre.
Ktilizarea preului ca indicator de calitate.
@ajoritatea consumatorilor6 int pentru produsele oferite de ctre solicitant, urmresc calitatea
i nu preul, care poate fi puin mai ridicat. Studiile efectuate n domeniu au artat c e%ist o
relaie pozitiv ntre pre i calitatea unui produs.
!returile aferente produselor sale se vor situa la un nivel raportat la condi iile e%istente pe
pia a, dar cu avantaje superioare din punct de vedere al calit ii acestora. Din punct de vedere
valoric, preturile practicate in cadrul proiectului propus sunt urmatoarele )
$ivelul preturilor constituie un element strategic de o deosebita importanta pentro o
investitie in turim. /cest element se afla in stransa legatura cu caracterul sezonier al activitatilor
turistice si cu comple%itatea produsului oferit.
8n elaborarea politicii de pret s6a procedat la stabilirea obiectivelor si scopurilor investitiei
si s6a decis ca aceasta sa fie orientata spre vanzari, de aceea s6a optat pentru evaluarea
costurilor de obtinere a unor servicii si s6a decis ca ponderea acestora in pretul de vanzare sa
fie unul mediu.
Krmare a acestei decizii investitia va penetra usor in piata de profil din regiune, clientii o data
veniti vor revenii cu placere si vor aduce alti potentiali clienti si se vor obtine venituri ma%ime.
/sa cum se stie in turism pretul este influentat de doi factori generali. Cactori interni ce
se pot controla si factori eterni ce nu pot fi controlabili.
'%
Anexa 3
Planul proiectului
8n cazul politicii de stabilire a pretului de furnizare a serviciilor in cadrul stabilimentului propus
toti acesti factori au fost analizati si calculati.
8n ceea ce priveste factorii interni cel mai important este factorul cost, acesta este influentat de
c9eltuielile directe si indirecte generate de intretinerea si e%ploatarea investitiei. Toate aceste
c9eltuieli au fost analizate si s6au elaborat masuri de tinere sub minimizarea a acestora prin
folosirea economica a tuturor resurselor .1esursele financiare detinute de societate au fost
bine analizate si s6a facut planificarea pe termen mediu a acestora astfel incat ele sa poata
sustine si dezvolta investitia propusa. !entru ca investitia sa fie cunoscuta si deci sa isi asigure
promovarea, s6a elaborat o strategie de mar=eting bine pusa la punct si in continuua
perfectionare. 8nvestitia va fi bine mediatizata folosindu6se toata canalele media disponibile in
acest moment in piata de profil.
,rganizarea procesului de formare a pretului, este un proces in continuua miscare ce
poate fi perfectionat mereu si este influenta si de alti factori ca cererea turistica.
/sa cum s6a mai aratat in dezvoltarea acestei investitii cererea a fost un factor
determinata. 8n acest moment la nivel national pe cursul Dunarii nu e%ista nici un port turistic.
S6a analizat piata specifica si s6a constatat ca se mai doreste infiintarea unor astfel de obiective
la ,rsova si la Tulcea. Strategia de dezvoltare a Dunarii creaza o oportunitate imensa pentru
acest tip de investitie, dimensiunile investitiei permit un flu% de clienti considerabi, acest flu%
asigura permanenta veniturilor in cadrul investitiei.
Knicitatea acestei investitii va transforma oportunitatea intr6o afacere de succes.
Strategia de pre adoptata se fundamenteaza pe costurile produsului
/ceast strategie pleac de la premiza c preul de vnzare trebuie s acopere integral
costurile i s permit obinerea unui beneficiu net.
Strategia const n calculul tuturor costurilor aferente produsului, preul de vnzare a
produsului fiind egal cu valoarea costurilor la care firma mai adaug valoare profitului scontat.
8n stabilirea corecta a pretului s6a folosit metoda stabilirii pragului de rentabilitate,
pentru aceasta s6au stabilit toate c9eltuielile directe si indirecte din cadrul fiecarei categorii de
venituri, s6au cuantificat si s6a decis marja de profit pe care intentioneaza sa o realizeze
beneficiarul.
5iecare pret a fost calculat in raport cu costurile efectuate de societate pentru a oferii
serviciul respectiv. S6a considerat ca din total pret de vanzare fiecare c9eltuiala sa reprezinte un
procent fi% dupa urmatoarea structura)
*ipuri de c9eltuieli 5rocent
+9eltuieli salarii si securitate
sociala 74,23J
+9eltuieli generale -?,33J
+9eltuieli amortizarea. 1,?3J
+9eltuieli administrative 1,F3J
+9eltuieli energetice 1,43J
'5
Anexa 3
Planul proiectului
+9eltuieli mar=eting.. 7,13J
+9eltuieli financiare 4,D3J
+9eltuieli cu ta%e si asigurari. -,43J
*otal
>J!>FG
@etodologia de stabilire a gradului de suportabilitate are la baza urmatorii pasi)
calcul costului unitar actualizat pe perioada de analiza financiara
compararea costului unitar actualizat rezultat in fiecare optiune considerate, cu venitul
mediu pe turist, in vederea stabilirii capacitatii acestora de a plati serviciile de agrement.
$umarul total de clienti pe categorii de servicii si numarul potentialilor beneficiari ai proiectului,
se poate spune tinand cont de e%perienta si politica de mar=eting a produselor turistice oferite
adoptata de solicitant ca turistii indiferent de origine vor apela la mai multe servicii contra cost.
Cste perfect plauzibila ipoteza prin care turistul odata ajuns la infrastructura moderna de
agrement reprezentata de portul turistic "imnicea, va apela la cel putin 1 servicii contra cost
datorita gradului de originalitate nemaintalnit in sudul (omaniei precum si pe intregul curs al
Dunarii din tara noastra pana in Delta, respectiv @area $eagra.
Ierificarea acestei ipoteze se poate face inmultind flu%ul previzionat de clienti, pentr ca
rezultatul obtinut sa depaseasca totalul numarului de clienti pe categorii de servicii din analiza
veniturilor & C%. D?.-33 % 1 O 723.133 P 741.?E3' /stfel, se poate spune ca rezultatul prognozei
este usor subevaluat datorita diferntei apro%imative intre cele doua sume, care reprezinta o
marja de siguranta rezervata proiectului de investitii propus.
+onform structurii investitiei, serviciile puse la dispozitie contra cost catre clienti sunt )
E' !escuit sportiv &primavara, vara, toamna, iarna'
2' Gac de agrement &barci cu vele, barci de agrement cu pedale, barci de agrement tip caic
cu pedale, barci gonflabile'
D' !iscine e%terioare &pentru adulti si pentru copii'
-3' Terenuri de sport &fotbal si tenis pe suport artificial'
--' +entru multifunctional &piscina interioara, sala de fitness, boNling, biliard, sauna'
-4' !atinoar
Calcul costului unitar actualizat pe perioada de analiza financiara
'&
Anexa 3
Planul proiectului
#r. ,rt ,ategorie servicii 0.4. ,apacitate *arif 1)#
:. $ac pescuit
,!, (escuit sportiv primavara
(ers0zi
,## 2#
,!2 (escuit sportiv vara ,%# 2#
,!. (escuit sportiv toamna ,## 2#
,!$ (escuit sportiv iarna %# .#
;. $ac agrement
2!,! Barci cu vele
nr!buc ,#
2#
pers0barca 2
2!2 Barci de a)rement cu pedale
nr!buc ,#
,%
pers0barca 2
2!.
Barca de a)rement 1 caiac cu
pedale
nr!buc ,#
$#
pers0barca 2
2!$ Barca )onflabila
nr!buc ,#
.#
pers0barca 2
<. 5iscine eterioare

.!, (iscina Adulti
2r! 3a/ de
persoane
%##
,#
.!2 (iscina Copii 2#
'7
Anexa 3
Planul proiectului
4. *erenuri de sport

$!, 4otbal pe suport artificial
2r! 3a/ de
persoane
$# .#
$!2 5enis pe suport artificial $# 2#
=. ,entru multifunctional

%!, (iscina interioara
2r! 3a/ de
persoane
%# ,%
%!2 6ala de fitness $# 2#
%!. Bo7lin) "# 2#
%!$ Biliard .# ,.
%!% 6auna 2#
>. 5atinoar

"!, (atinoar
2r! 3a/!
de
(ersoane
.## 2%
8n categoriile zonelor de agrement cum sunt piscina e%terioara si patinoarul si a zonei de docare
se vor adauga venituri precum )
-2#%*01% 5%',%#A + AD0$*% D1)#@
8nc9iriere umbrele plaja -3
8nc9iriere sezlonguri E
lectii inot -3
-enituri Terenuri de *port
&ret *er!iciu
+RON/per*/$i.
Ta%a intrare 4?
8nc9iriere patine -3
*aa docare 2uro 1)#
/mbarcatiuni mari 733 -.44?,D
/mbarcatiuni medii ?3 431,7
/mbarcatiuni mici 43 2-,E
''
Anexa 3
Planul proiectului
Compararea costului unitar actualizat rezultat in fiecare optiune considerate8 cu venitul
mediu pe turist8 in vederea stabilirii capacitatii acestora de a plati serviciile de a)rement!
Se va da un e%emplu pentru o anumita perioada a anului &8anuaria si 5ebruarie' .
!entru beneficierea serviciilor de agrement se va tine cont in primul rand de
sezonalitate. /stfel persoanele care vor ajunge in portul turistic "imnicea in lunile 8anuare6
5ebruarie se vor putea bucura de serviciile lacului de pescuit, +entrul @ultifunctional,si de
patinoar. Brupurile tinta a celor care vor veni in croaziera si vor acosta in portul turistic in aceata
aperioada vor fi tineri cu varste cuprinse intre -3643 ani, persoanele cu varste cuprinse intre
136?3 ani si persoanele de varsta a 76a. ?3J din cei cei cu varstele cuprinse intre 136?3 de ani
vor fi insotiti de copii si adolescenti.
!ersoanele venite in croaziere sunt in proportie de D2J staraini.8n aceesai perioada a
anului sunt asteptati turisti pentru festivalul vinului i a vi ei de vie ."rezan0 la care vor
participa i oaspe i din ;ulgaria. Brupurile tinta vor fi persoanele cu varste cuprinse intre -? si
peste F? de ani. Se vor mai adauga )
Gocuitorii tarii
/stfel se preconizeaza ca 4D.E33 de clienti in luniile 8anuarie si 5ebruarie vor apela la
cel putin 1 servicii contra cost datorita gradului de originalitate nemaintalnit in sudul (omaniei
precum si pe intregul curs al Dunarii din tara noastra pana in Delta, respectiv @area $eagra.
Kn tanar ar putea beneficia de boNling H biliard H patinuarHpiscina interioara O adunand un cost
de E7 de ron.
, persoana cu varsta cuprinsa intre 136?3 de ani ar putea beneficia de pescuit sportivH piscina
interioaraH sala fitnessH;iliard Oadunand un cost de E2 ron.
!entru determinarea numarului de beneficiari ai serviciilor s6au prognozat pentru fiecare luna
calendaristica un grad de ocupare a raportat la sezonul in care se poate e%ploata obiectele
investitionale propuse &centru multifunctional, terenuri de sport, patinoar si piscine e%terioare'.
+alculul numarului de clienti s6a determinat inmultind gradul de ocupare cu numarul mediu de
zile ale unei luni calendaristice si cu capacitatea fiecarui serviciu pus la dispozitie prin obiectele
investitionale.
C%. +entru @ultifunctional ) !iscina interioara # Guna 8anuarie )
?3 persoane &capacitate ma%ima' % D3J &grad de ocupare previzionat' % 73 zile O -.7?3
persoane
!entru serviciile puse la dispozitie prin lacul de pescuit sportiv si cel de agrement, determinarea
numarului de beneficiari s6a determinat prognozand numarul de persoane pe zi si pe luna,
avand la baza capacitatile propuse.
C%. Gac pescuit ) !escuit sportiv primavara # Guna @ar.
'(
Anexa 3
Planul proiectului
-33 persLzi &flu% previzionat' % 73 zile O 7333 persoane
$umarul de beneficiari ai serviciilor puse la dispozitie in urma implementarii proiectului propus
sunt)
#r.
,rt
,ategorie servicii
*otal clienti pe
categorii
#r. A An
:. $ac pescuit <>.FFF
,!, (escuit sportiv primavara -!###
,!2 (escuit sportiv vara ,.!%##
,!. (escuit sportiv toamna -!###
,!$ (escuit sportiv iarna $!%##
;. $ac agrement :F4.4FF
2!,! Barci cu vele 2%!2##
2!2 Barci de a)rement cu pedale 2"!$##
2!. Barca de a)rement 1 caiac cu pedale 2"!$##
2!$ Barca )onflabila 2"!$##
<. 5iscine eterioare ?4.;=F
.!, (iscina Adulti .$!"%#
.!2 (iscina Copii .-!"##
4. *erenuri de sport >.FFF
$!, 4otbal pe suport artificial .!###
$!2 5enis pe suport artificial .!###
=. ,entru multifunctional =E.J;F
%!, (iscina interioara -1.D??
%!2 6ala de fitness --.DF1
%!. Bo7lin) -E.D1F
%!$ Biliard 2.DE7
%!% 6auna ?.D24
>. 5atinoar 44.:FF
(0
Anexa 3
Planul proiectului
"!, (atinoar 00/122
*)*A$ <;4.=?F
C%tras din ) A#2PA + Detaliere numar clienti port turistic pe categorii de servicii
Analiza variatiei potentialilor beneficiari in urma implementarii proiectului
,ategorii clienti potentiali
-alori
aproimative
5rocent
acoperire
proiect
Clu
previzionat
clienti
Sosiri turisti &pe cai rutiere si feroviare' 43.333 43J 1.333
Sosiri turisti &pe cale fluviala' --3.333 E3J EE.333
!opulatie Svistov 73.333 47J F.D33
!opulatie "imnicea -2.333 13J E.433
*)*A$ :?J.FFF E=.:FF
6ursa : Institutul 2ational de 6tatistica
5rognoza numarului potentialilor beneficiari ai proiectului
+ ,aracteristicile serviciului "i tendinele pieei;
Ta%area fiecarui serviciu de agrement in parte se va face pe baza unu bon fiscal acordat de
catre unul din operatorii de turism ai societatii la casa aflata la intrarea in centru multifunctional
al portului turistic.
:. *AP2 5)1*0A12
Ta%ele portuare se vor percepe in functie de capacitatea ambarcatiunii )
Ta%a /mbarcatiuni mari
Ta%a /mbarcatiuni medii
Ta%a /mbarcatiuni mici
(1
Anexa 3
Planul proiectului
Ta%area de acostare a ambarcatinunilor se va face la casa aflata la intrarea in centru
multifunctional al portului turistic.
Ta%a pentru ambarcatiuni mari este de 733 euroLambarcatiune
Ta%a pentru ambarcatiuni medii este de ?3 euroLambarcatiune
Ta%a pentru ambarcatiuni medii este de 43 euroLambarcatiune
;. ,2#*10 40$*%C0#,*%)#A$
Serviciile de agrement a centru multifunctional pentru care se vor percepe ta%e de intrare sunt)
Ta%a !iscina interioara
Ta%a Sala fitness
Ta%a ;oNling
Ta%a ;iliard
Ta%a Sauna
8ntrarea clientiilor se va face pe baza unu bon fiscal acordat de catre operatorul de turism al
societatii la casa aflata la intrarea in centru multifunctional al portului turistic.
Ta%a pentru intrare la piscina interioara a centrului este de -? ronLpersoanaLzi.
Ta%a pentru intrarea la sala de fitness a centrului este de 43 ronLpersoanaLzi..
Ta%a pentru intrarea la baNoling a centrului este de 43 ronLpersoanaLzi.
Ta%a pentru intrarea la billiard a centrului este de -7 ronLpersoanaLzi.
Ta%a pentru intrarea la sauna a centrului este de 2 ronLpersoanaLzi.
<. *AP2 D2 A,,2' 5%',%#2 2P*21%)A12
Serviciile de agrement a piscinei e%terioare, pentru care se vor percepe ta%e de intrare sunt)
Ta%a de intrare piscina adulti
Ta%a de intrare piscine copii
societatii la casa aflata la intrarea in centrul multifunctional al portului turistic.
Ta%a pentru intrarea la piscine e%terioara adulti este de -? ronLpersoanaLzi.
(2
Anexa 3
Planul proiectului
Ta%a pentru intrarea la piscine e%terioara copii este de ? ronLpersoanaLzi.
4. '21-%,%% 5%',%#A B AD0$*%
!iscina e%terioara va pune la dispozitia turistiilor si posibilitatea de inc9irierii de)
Ta%a 8nc9iriere sezlonguri
Ta%a 8nc9iriere umbrella de plaja
Ta%a Gectii inot
!lata serviciilor de inc9iriere si a lectiilor de inot se vor face tot la casa centrul multifunctional ,
pe baza bonului fiscal.
Ta%a pentru inc9iriere sezlong este de -3 ronLpersoanaLzi.
Ta%a pentru inc9iriere umbrela de plaja este de E ronLpersoanaLzi.
Ta%a pentru lectii de inot adulti este de -3 ronLpersoanaLzi.
=. '21-%,%% 5%',%#A B ,)5%%
Ta%a Gectii inot
*aa pentru lectii de inot copii este de ;F ronAcopilAzi.
>. $A, D2 A81242#*
Serviciile lacului de agrement pentru care se vor percepe ta%e de intrare sunt)
Ta%a 8nc9irieri de barci cu vele
Ta%a 8nc9irieri barci cu pedale
Ta%a 8nc9irieri barca agrement 6 caiac
cu pedale
Ta%a 8nc9irieri barca gonflabila
(3
Anexa 3
Planul proiectului
Ta%a pentru inc9irierea barcii cu vasle este de 43 ronLbarcaLora.
Ta%a pentru inc9irierea barcii cu pedale este de -? ronLbarcaLora.
Ta%a pentru inc9irierea barcii de agreement #caiac cu pedale este de 13 ronLbarcaLora
Ta%a pentru inc9irierea barca gonflabila este de 73 ronLbarcaLora
?. %#,R%1%21% *212#01% D2 '5)1*
Serviciile terenului de spor pentru care se vor percepe ta%e de intrare sunt)
Ta%a 5otbal pe suport
artificial
Ta%a Tenis pe suport
artificial
societatii la casa aflata la intrarea in centrul multifunctional al portului turistic
Ta%a pentru inc9irierea terenului pentru fotbal suport artificial este de 73 ronLpersoanaLluna.
&medie lunara a tarifului Lpersoana'
Ta%a pentru inc9irierea terenului pentru tenis pe suport artificial este de 43 ronLpersoanaLluna.
&medie lunara a tarifului Lpersoana'
J. 5A*%#)A1
Serviciile patinoarului pentru care se vor percepe ta%e de intrare sunt)
Ta%a intrare
Ta%a 8nc9irieri patine
Ta%a pentru intrarea la patinoar este de este de 73 ronLpersoanaLzi.
Ta%a pentru inc9iriere patine de este de 43 ronLpersoanaLzi.
E. $A, D2 52',0%*
(%
Anexa 3
Planul proiectului
Serviciile lacului de pescuit pentru care se vor percepe ta%e de intrare sunt)
Ta%a acces # primavara
Ta%a acces # vara
Ta%a acces # toamna
Ta%a acces # iarna
Ta%a 8nc9irieri barca agrement cu
pedale
Ta%a 8nc9irieri barca gonflabila
Ta%a pentru intrarea pe lacul de pescuit 6primavara este de 43 ronLpersoanaLzi.
Ta%a pentru intrarea pe lacul de pescuit6vara este de 43 ronLpersoanaLzi.
Ta%a pentru intrarea pe lacul de pescuit 6toamna este de 43 ronLpersoanaLzi.
Ta%a pentru intrarea pe lacul de pescuit 6iarna este de 73 ronLpersoanaLzi.
Societatea pune la dispozitia turistiilor si posibilitatea de inc9iriere a barcii agrement cu pedale
si barca gonflabila, astfel)
Ta%a pentru inc9irierea barcii agrement cu pedale este de 73 ronLpersoanaLzi.
Ta%a pentru inc9irierea barcii gonflabila este de 73 ronLpersoanaLzi.
+aracteristicile serviciilor !ortului Turistic "imnicea sunt)
Intangibilitatea este principala trstur care difereniaz serviciile de produsele fizice.
Cste imposibil pentru client s ating, s vad sau ntr6un alt fel s <simt0 serviciul
nainte de a6l cumpra &aa cum ar testa un produs fizic'. +9iar dac unele servicii din
sfera turismului au i component tangibile &de e%emplu, serviciile de alimentaie',
potenialul turist nu se poate convinge dinainte de calitatea serviciilo turistice , din cauza
distanei mari care l separ de locul unde se afl prestatarul. \innd cont de aceste
lucruri, una din principalele preocuprile ale mar=etingului turistic si a conducerii
societatii '., %#*21A81) *01%'4 '.1.$ este <tangibilizarea0 ofertei, adic
prezentarea sa prin intermediul brourilor, pliantelor, casetelor video, site6urilor Neb etc.,
cu scopul de a6i oferi viitorului turist o imagine ct mai e%act a ceea ce va gsi la
destinaie i de a6l ajuta s anticipeze e%perienele de vacan.
In*eparabilitatea este o caracteristic general a ofertei de servicii turistice, care
nseamn c producerea i consumul serviciilor sunt simultane. (ealizarea unui serviciu
presupune de regul prezena productorului i a consumatorului. n cazul serviciilor
(5
Anexa 3
Planul proiectului
turistice ns, proprietii de inseparabilitate i poate fi atribuit i o alt semnificaie)
prestarea acestor servicii are loc ntotdeauna la sediul prestatarului i niciodat la
domiciliul consumatorului. Drept consecin, majoritatea personalului din turism are un
contact nemijlocit cu clientul i este perceput de acesta ca un aspect inseparabil al
serviciului prestart.
&eri*abilitatea! n cazul n care capacitatea de servicii turistice a societatii '.,
%#*21A81) *01%'4 '.1.$ nu este vndut complet ntr6o zi, venitul potenial
corespunztor este pierdut i nu mai poate fi recuperat. +apacitatea de producie a unui
prestatar de servicii poate fi utilizat numai atunci cnd clienii sunt prezeni la sediul
prestatarului.
%mposibilitatea de a crea stocuri pentru a prentmpina fluctuaiile cererii de la zi la zi.
/ceast caracteristic decurge din inseparabilitate i perisabilitate. n unele sectoare ale
industriei turistice e%ist totui posibilitatea de a crea <stocuri virtuale0, utiliznd te9nica
de calcul electronic.
'ezonalitatea cererii turistice, e%primat prin fluctuaia accentuat a cererii de la un
anotimp al anului la altul. @ajoritatea oamenilor tind s6i ia concediul n perioada verii,
din iunie pn n septembrie. +9iar i zonele cu variaii climatice mici de la un anotimp la
altul sunt confruntate cu aceast caracteristic a cererii pe piata int. Drept urmare, rata
de utilizare a facilitilor turistice fluctueaz de la D36-33J n perioadele de vrf la mai
puin de E3J n restul anului.
%nterdependena &complementaritatea' serviciilor turistice. Decizia de cumprare a
consumatorului de turism privete cel mai adesea nu un singur serviciu, ci un ansamblu
de servicii. ,ferta unui prestatar de servicii turistice este parial influenat de deciziile
de mar=eting ale altor entiti &turoperatori, agenii de voiaj, transportatori, centre de
divertisment etc.' care promoveaz, mpreun sau separat, serviciile turistice ale
!ortului Turistic "imnicea, precum i activitile i facilitile ei. !e termen lung se
stabilete o relaie ntre capacitile de producie ale diverilor prestatari i se poate
realiza o sinergie a deciziilor de mar=eting, dac aceti prestatari gsesc modaliti de a6
i combina eforturile.
,ostul fi al operaiunilor de turism, contrabalansat de costurile variabile relativ reduse.
/cest lucru se datoreaz investiiilor foarte mari necesare pentru punerea n funciune a
facilitilor turistice, c9eltuielilor cu ec9ipamentele, energia, asigurrile, salariile
personalului, c9eltuielilor administrative i nu n ultimul rnd c9eltuielilor de mar=eting.
\innd seama de acest fapt, preocuparea operatorilor i prestatarilor din turism ar trebui
s se ndrepte ctre generarea unei aa6numite <e%tra6cereri0, adic a unei cereri
suplimentare concretizate n vnzri adiionale sau marginale. /ceste vnzri sunt
purttoare de venituri obinute cu un cost marginal redus sau nul.
*endintele pe plan local si mondial, in secolul SS8 va desc9ide o noua era in turismul de nautic,
in care se imbina traditia cu te9nologia, design6ul si viteza. C%istau mai mult de E.? mil. de
pasageri pentru croazierele in toata lumea in anul 433?. 8n anul 433D, -3 mil. de turisti au optat
pentru petrecerea concediilor si a timpului liber pe nave de croaziere, dintre care --3.333 mii
pe Dunare, pe partea romaneasca. Turistii care particip la croazier au ocazia de a cunoaste
puntele de atractie din (omania si sunt principalii vizati pentru a deveni clienti fideli pentru acest
tip de produs
(&
Anexa 3
Planul proiectului
5romovarea serviciului;
,omunicarea reprezint una dintre funciile eseniale ale mar=etingului: se poate spune
fr e%agerari, c este <inima0 mar=etingului8 deoarece prin comunicare sunt informai clienii
reali si poteniali asupra serviciului, artnd de ce este folositor si convingnd prin toate
mijloacele sa l cumpere.
!rincipalul scop al comunicrii l reprezint informarea pieei asupra serviciilor firmei. Din
punct de vedere al mar=etingului, comunicarea este intr6un singur sens, firma este cea care se
prezint in fata clienilor si.
+onform acestei delimitri, putem ncadra principalele metode de comunicare in procesul
amplu al relaiilor firmei cu piaa in urmtoarele categorii)
a. 5ublicitatea care apare ca o comunicare de masa, unilaterala si impersonala al crei
scop este de a aciona asupra modului de gndire, a atitudinii clientului si a modificrii
prioritilor acestuia in alegerea serviciului. Ca se practic in toate fazele ciclului de viat a
serviciului pe piaa si utilizeaz o multitudine de canale de <prezentare0, cum ar fi) mijloacele
oferite de mass6media &radio, televiziune, ziare, reviste', afie etc.
!rin aceste mijloace, publicitatea urmrete sa fac cunoscute calitile distinctive si
originale ale serviciului care sa l determine pe client sa l ac9iziioneze:
b. Cora de vQnzare apare ca o comunicare individual si bilateral folosit de firma
pentru a determina clientul sa ac9iziioneze imediat serviciul in cauza. Ca cuprinde activitile
de livrare propriu6zise &prospectarea clienilor poteniali, analiza necesitailor lor si prezentarea
diferitelor propuneri de livrare' si activiti de transmitere a informaiilor privind activitatea
concurentei, necesitatea adaptrii serviciilor la cerinele clienilor si studierea comportamentului
cumprtorilor fata de calitile si defectele serviciilor proprii sau ale concurentei etc.:
c. 5romovarea vQnzrilor are ca scop susinerea aciunilor de publicitate si a forei de
vnzare. Ca se realizeaz prin mijloace ca) participri la trguri, organizri de simpozioane si
mese rotunde, direct mailing si altele:
d. 1elaiile publice si publicitatea redacional au ca obiectiv stabilirea unui climat
psi9ologic de nelegere si ncredere reciproca intre firma si clientela sa.
/stfel, se utilizeaz metode ce se bazeaz pe mesaje personale transmise prin
intermediul ageniilor de turism ai firmelor respective, care merg in ntmpinarea nevoilor
consumatorilor, pe folosirea unor metode de vnzare promoionale &prin televiziune, prin posta
etc.'.
8n cadrul acestui proiect, promo!area portului turi*tic 3imnicea ocupa un rol foarte
important, deoarece numai prin aceasta se va obtine impactul urmarit atat la nivel local cat si la
nivel national in cadrul pietei prestarii serviciilor turistice. @etodele si practicile de promovare,
vor fi creative, inventive, c9iar agresive, avand in vedere succesul care trebuie obtinut.
@ijloacele principale prin care se realizeaza sunt) radio, televiziunea, reviste, ziare, publicatii de
turism, site Neb.
!rincipalul obiectiv este stabilirea unui set iniial de criterii pentru plasarea publicitii n
diferite medii de comunicare.
+lasificarea prioritii obiectivelor n funcie de audien, accesibilitate i cost:
(7
Anexa 3
Planul proiectului
+rearea criteriilor de msurare a impactului publicitii.
&ublica4ii
,biectiv principal: Dezvoltarea unor materiale colaterale de calitate care s proiecteze o
imagine pozitiv a turismului n localitatea "imnicea. De asemenea se urmareste buna
informare a potentialilor clienti cu pivire la serviciile si facilitatile oferite de catre portul turistic
"imnicea. +onceperea i imprimarea unei brouri promoionale:
+rearea i distribuirea calendarului i programului de evenimente ale portului:
+onceperea unor pac9ete de vizite pentru turiti.
(elaii !ublice i relaii cu presa
,biectivul principal este asigurarea unui nivel ma%im de e%punere pentru portul turistic i
pentru avantajele sale turistice.
Totodat, se vor dezvolta unele relaii funcionale cu scriitorii de jurnale de cltorie din
jude i se vor ncuraja scrierea unor prezentri turistice de calitate despre portul turistic.
Reclame *i *poturi publicitare la radio *i tele!i$iune
,biectiv principal) familiarizarea publicului larg referitor la localizarea si servciile puse la
dispozitie de catre port. Se va apela atat la posturile radio6tv locale cat si nationale.
/pelarea la serviciul unei firme cu e%perienta in crearea de spoturi publicitare radio6tv in
domeniul turismului:
8n crearea spoturilor publicitare pe langa serviciile portului turistic vor fi incluse si atractiile
turistice astfel promovandu6se astfel si zona.
Internet
,biectiv principal: +rearea unui Neb site destinat turismului menit a funciona ca o agend
de cltorie on6line i ca g9id de turism pentru cltori.
Gansare Neb site:
/nalizarea vizitatorilor paginii de 8nternet pentru susinerea activitii de promovare:
Stabilirea de lin=6uri ctre Neb site6urile altor parteneri din turism:
!ublicarea unei brouri de informare trimestriale pentru clienii on6line:
+rearea unui sistem de rezervare on6line:
/ctualizarea i ntreinerea Neb site6ului lunar.
Cercetare
,biectiv principal) (ealizarea unor cercetri n vederea lurii deciziilor strategice i
stabilirii impactului eforturilor de mar=eting.
+rearea unei baze de date cu tour 6 operatorii din turism i cu persoanele ce au nevoie de
informaii turistice:
Claborarea unui c9estionar care s evalueze gradul de satisfacie a turitilor i atragerea
participrii 9otelului pentru a asigura feed6bac=6ul din partea turitilor, analizarea rezultatelor
anual n vederea ntocmirii planurilor de mar=eting viitoare.
Reali$5ri de urm5rit
('
Anexa 3
Planul proiectului
)biectiv: C%celen n serviciile oferite, cu rspunsuri imediate la orice solicitare i cu
suficiente informaii care s ncurajeze turitii s aleagportul turistic "imnicea.
Claborarea unor proceduri pentru procesarea informaiilor sau cererilor, primite la trgurile, n
c9estionarele on6line sau prin mesajele scrise sau telefonice:
Desemnarea persoanelor responsabile cu aceast activitate:
Stabilirea standardelor pentru rspunsuri.
/legerea mediului de comunicare poate influenta modul in care este primit mesajul de
catre beneficiari. !romovarea este o activitate care se realizeaza printr6o multitudine de forme.
/stfel, ea cuprinde in principal publicitatea si comunicarea personala.
/stfel, prin acest sistem se urmrete, in afara de scopul general al publicitii, identificarea
clienilor poteniali, a modificrilor nevoilor si preferinelor vec9ilor clieni pentru a gsi soluia
optima pentru adaptare a serviciului la aceste noi nevoi. 8n acelai timp, si livrarea personala
este preferabila pentru transmiterea unor informaii importante.
Cste eficienta utilizarea combinata a te9nicilor de comunicare a firmei care, din
e%periena multor ntreprinderi, s6a dovedit a aduce profituri mai mari dect in cazul folosirii
singulare a acestora.
)biectivele urmarite de activitatea de comunicare a portului turistic sunt )
- /tragerea atentiei clientilor sai cat si a potentialilor clienti asupra noilor servicii puse
la dispozitie:
- Sa ii asigure in privinta calitatii deosebite a conditiilor de cazare, serviciilor
desfasurate si a facilitatilor oferite:
- !romovarea numelui !ortului turistic "imnicea
- !romovarea zonei.
Distribuia serviciului;
!entru portul turistic "imnicea ! distribuia constituie o prg9ie important a actului de vnzare a
produsului turistic, de stimulare i atragere a consumatorilor poteniali. +onceptul de distribuie
se refer la)
reeaua de uniti n care urmeaz a se ntlni prestatorul i consumatorul i unde, n
cele mai multe cazuri se vor realiza .producia0 i .consumul0 serviciilor. /ceast
component se plaseaz n cadrul mar=etingului interactiv.
traseul pe care l parcurge pn ajunge la consumatorul final avnd drept finalitate
vnzarea anticipat a prestaiei. /ceast component se plaseaz n cadrul
mar=etingului e%tern.
deplasarea uneori a prestatorului la consumator, alteori a consumatorului la prestator ori
se poate realiza fr prezena acestora, prin intermediul mijloacelor de comunicaie.
Spre deosebire de bunurile de larg consum, care sunt transportate la consumator, n turism
consumatorul trebuie s se deplaseze la produs. /ceast diferen este foarte important i are
implicaii n tipul de distribuie, n care informaia are un rol vital &deoarece consumatorii nu pot
verifica produsul din punct de vedere fizic nainte de consum, fiind nevoii s6l descopere prin
informaii referitoare la el.
((
Anexa 3
Planul proiectului
De aceea, n momentul rezervrii sau cumprrii produsului turistic, pus la dispozitie de '.,
%#*21A81) *01%'4 '.1.$se vor da informaii asupra preului, condiii de cumprare i
proceduri de rezervare. !ortul international "imnicea va fi inclus intr6un circuit turistic
international asadar informaiile se vor transmite de ageniilor de turism sau turoperatorilor care,
la rndul lor, le vor retransmite consumatorilor.
Distribuia se refer la circuitul fizic i economic al serviciilor, la sistemul de relaii ce intervin
ntre agenii de pia, la activitile unei mase largi i eterogene de uniti aparinnd mai multor
profiluri economice, rezumndu6se practic la amplasarea reelei de uniti, deplasarea
prestatorului sau consumatorului la locul de ntlnire i n final la livrarea, consumul i recepia
serviciului cumprat anticipat.
(olul esenial al distribuiei n domeniul turismului const n asigurarea unui flu% permanent de
clieni ntreprinderilor furnizoare de produse i servicii turistice. !entru realizarea efectiv a
distribuiei este necesar e%istena unui sistem de canale de distribuie care s asigure
promovarea, rezervarea i furnizarea serviciilor oferite de organizaia de turism.
8ndiferent de poziia ocupat n sistem, membrii canalului de distribuie portului turistic "imnicea
ndeplinesc urmatoarele functii cum sunt)
informarea 6 culegerea i furnizarea de informaii n legtur cu mediul de mar=eting,
clienii actuali i poteniali, concuren etc
promovarea serviciilor portului turistic6 conceperea i transmiterea de informaii
convingtoare despre ofert n scopul atragerii de consumatori:
contactarea6 identificarea i comunicarea cu clienii poteniali:
modelarea 6 formarea i ec9iparea ofertei n funcie de necesitile i dorinele
consumatorului, incluznd activitile de prestare, structur, asamblare i ambalare:
negocierea 6 ncercarea de a ajunge la un acord final asupra preului i a altor condiii,
astfel nct s poat fi prestat serviciul;
'trategia de vQnzri: descriei modalitatea n care solicitantul va aborda clienii De.g.
modaliti de comunicare;
@anagerii trebuie sa6si instruiasca personalul astfel incat politica, procedurile si sistemul
portului turistic "imnicea sa aduca oaspetilor servicii cat mai eficiente. Scopul managerului al
portului turistic "imnicea este acela de a ma%imiza venitul care provine zilnic din produsele
turistice. +and cererea e%ista pentru produsele turistice, trebuie ca ele sa fie vandute cat mai
avantajos posibil. 8n afara rafinarii abilitatilor de vanzator, este nevoie de aptitudini de consultant
si negociator si de cunoasterea profunda a produsului, pietei si companiei6client. Ianzarea
devine un proces, iar clientul 6 un partener.
5actorii care deprind succesul vanzarilor in turism) a companiei '., %#*21A81) *01%'4
'.1.$
!ersonalitarea agentului de vanzari
!rodusul turistic oferit
+lientul
Strategia de mar=eting a companiei
100
Anexa 3
Planul proiectului
/ctivitatiile promotionale ale companiei
@odul de afaceri
Kn alt factor este personalitatea personalului)
5armec personal
+ultura generala
5le%ibilitate
/bilitati de comunicare
@otivatie
Ianzarea serviciilor turistice finalizate cu succes de catre '., %#*21A81) *01%'4 '.1.$vor
ajuta clientii sa6si cunoasca dorintele si le va darui bucuria satisfacerii depline a neviolor si
indeplinirea lor.
!iramida ascensionala a nevoilor clientiilor)
Autoper"ectionare
De recunoa*tere
(ociale
De *ecuritate
#i$iologie
Ctapele procesului de vanzare a produselor oferite de '., %#*21A81) *01%'4 '.1.Gsunt)
+ererea pietei
+onstruirea produsului touristic
!romovarea ofertei turistice
!lanificarea premergatoare contractarii
/bordarea clientiilor potentiali
'., %#*21A81) *01%'4 '.1.Gapreciaza ca este foarte important sa i se acorde atentie si
importanta fiecarui client in parte. !ersonalul angajat ii va trata pe clienti ca si cum ar fi in
pielea lor. A8n oglindaA, este unul dintre sloganurile companiei '., %#*21A81) *01%'4 '.1.$,
care inseamna ca fiecare angajat trebuie sa priveasca pe client ca si cum ar fi propria
persoana.
8ntotdeauna se va cauta satisfactia clientilor, in special prin aplicarea unui numar de -33 de
c9estionare la fiecare sfarsit de luna, pentru imbunatatirea serviciilor.
5revizionarea vQnzrilor! n baza analizei pieei.
Kn atribut al managementului economic n conditiile revolutiei te9nico6stiintifice este de a
coordona activitatea de cercetare te9nico6stiintifica si de a promova n practica social6
economica cele mai noi cuceriri ale stiintei moderne. n acest conte%t, n cadrul activitatii de
cercetare stiintifica s6a autonomizat previzionarea economica, fapt care a condus la crearea
stiintei previziunii.
Strategiile promotionale trebuie sa faca fata la doua tendinte contradictorii)
101
Anexa 3
Planul proiectului
pe de o parte, cresterea competitiei pe piat] impune cresterea c9eltuielilor cu mi%6ul
promotional.
iar pe de alta parte se cauta scaderea costurilor si crestere a profiturilor.
+u alte cuvinte, '., %#*21A81) *01%'4 '.1.Gacorda importanta promovarii, ns] se caut]
forme de promovare cu eficienta economic] ma%im] foarte vizibil].
/naliza vnz]rilor poate furniza informatii despre) cantitatile vndute: cifrele de afaceri:
realiz]rile pe segmente de consumatori, pe produse, pe puncte de vnzare.
+lientii sunt cei care determina succesul unei afaceri, iar acestia sunt ^atrasi_ in urma derularii
unei activitati de vanzari. +ea mai importanta componenta a activitatii de vanzare a serviciilor
turistice oferite de '., %#*21A81) *01%'4 '.1.Geste forta de vanzare, pentru ca aceasta
vinde efectiv produsulLserviciul si reprezinta adevaratul .liant0 dintre firma si client. $evoia de
eficientizare a procesului de vanzare este declansata de actiunea unor factori precum)
concurenta, clientii si e%tinderea activitatii.
,A*28)1%2 -2#%*01% A#0$ % + 1)#
-enituri din ta6a de acce* lacuri agrement EF?.333
-enituri din inc7irierea barcilor de pe*cuit -.-ED.333
-enituri din inc7irierea barcilor de pe*cuit -.7E1.333
-enituri din ta6a acce* pi*cina e6terioara E-E.E?3
-enituri pi*cina adulti DFF.F33
-enituri pi*cina copii -4.333
-enituri terenuri de *port -?3.333
-enituri ta6a docare port -.44F.?37
-enituri patinoar -.?17.?33
-enituri din centru multi"unctional -.FE1.FF3
*)*A$ -2#%*01% E.>FE.F:<
8n actiunile de creare de noi produse si cele care vizeaza dezvoltarea acestora trebuie sa se
tina cont de strategia de produs turistic aleasa, de politica de pret, s.a.
102
Anexa 3
Planul proiectului
103

Analiza Pietei Plan de Afaceri

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza Pietei Plan de Afaceri

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Programul Operaional Regional 2007-2013

Axa prioritar 5 Dezvoltarea ura!il "i promovarea turi#mului

S-ar putea să vă placă și