1

Aderarea Marii Britanii la

Comunitatea Europeana
Student: Jozsa Erik
IE. Gr.1, B
Introducere
" Republia !ederala a Europei, Statele "nite ale Europei asta trebuie sa #ie. Autonomia
nationala nu mai este su#iienta. $ez%oltarea eonomia ere inlaturarea #rontierelor nationale.
$aa Europa se di%ide in &rupuri nationale atuni Imperialismul o sa'si reineapa dominatia.
$oar o Republia !ederala a Europei poate da pae lumii. (
A#irmatia re%olutionarului bolse%i )eon *rotsk+ din 1,1- poate #i onsiderata e.a&erata
dar oinide u ideile are au irulat in Europa dupa el de al doilea Razboi Mondial. Aeste
idei au #aut Marea Britanie sa #ie intr'o intro dilema, pe de o parte #ria de o #ederatie
supranationala ii #aeau retienti la o ast#el de asoiere, pe de alta parte ne%oie de o Europa
pasnia, stabila si u un omert liber ii #aeau sa se &andeasa de doua ori.
C/iar daa 0inston C/ur/il este una dintre personalitatile importante are au a1utat la
onstrutia europeana.In 1,23'1,24 a su&erat dez%oltarea unor State "nite ale Europei are sa
#ie onduse de un Consiliu al Europei si are sa inluda bariere omeriale reduse, libera
irulatie a persoanelor, o armata omuna si o Inalta Curte are sa 1udee disputele. C/ur/ill a
#aut aeeasi su&estie prin disursul sau de la "ni%ersitatea din 5uri/ de la 1, septembrie 1,26
dar era lar a entitatea respeti%a ar trebui sa se a.eze pe !ranta si Germania, #ara a inlude
neaparat Marea Britanie7inainte de razboi C/ur/ill delarase a (Marea Britanie era de partea
Europei dar nu #aea parte din aeasta.Suntem interesati si asoiati dar nu si absorbiti.(
, Marea
Britanie a dus o politia distanta #ata de Comunitatea Carbunelui si 8telului #ondata in 1,93 si
apoi #ata de Comunitatea Europeana din 1,9:.
)urarea este struturata in 4 apitole. In primul apitol %oi inera sa arat daa e.ista %reo
di#erenta intre a #i britani si de a #i european moti%ele at si #atorii are au #aut Marea Britanie
sa nu se alature statelor #ondatoare CEC8 din 1,93.Cel de'al doilea apitol desrie perioada
dinainte de 1,29 si urmarile elui de'al $oilea Razboi Mondial. In el de'al treilea apitol %oi
prezenta drumul Marii Britanii spre "niunea Europeana, in are piediile au #ost puse mai intai
de &u%ernanti apoi de tarile #ondatoare, in#iintarea AE)S si dezama&irea pro%oata de aest
proiet.Aest apitol este struturat in 2 parti:1,29'1,61, 1,61'1,-9, 1,-9'1,,; iar ea de'a
patra 1,,;'prezent.
I. Britanic vs. European
<entru a intele&e intarzierea aderarii Marii Britanii la ele doua omunitati europene din
anii 9;= trebuie sa %edem e moti%e i'au determinat pe britanii sa dua o ast#el de politia si
daa e.presia #olosita la un protest impotri%a implementarii sistemului metri in Marea Britanie
in anul 3;;1 este impartasita de ma1oritatea louitorilor: ( I am Britis/. I am not European. (
8mul are spus asta nu este #iloso#, politiian sau un istori, si nu se re#erea la "niune, nii la
imperiu si nii la ontinent, i se re#erea la el, a indi%id, este britani, a%and %alori di#erite #ata
de eilalti si ere sa'i #ie respetate aeste %alori.
In ontinuare o sa prezint #atorii importanti are au #aut a Marea Britanie si louitorii sai
sa aiba o politia tematoare #ata de orie proiet de onstrutie europeana.
In primul rand #atorul &eo&ra#i. Ar/ipela&ul Britani apartine Europei, dar are e%a
distinti%: Are &ranite teritoriale naturale, eea e o #ae sa'i #ie usor sa e%ite disputele teritoriale.
Alte tari Europene n'au &ranite naturale e.eptand raurile si muntii si ast#el e.ista periolul de
dispute teritoriale. S/imbarile politie in Marea Britanie au %enit din interior, ultima data and a
#ost uerita de o #orta e.terioara a #ost in 1;66 pe and in Europa de atuni /arta politia si
teritoriala s'a s/imbat de nenumarate ori.
!atorul &eo&ra#i al Marii Britanii are un arater deosebit,deoaree #aand parte dintr'un
ar/ipela& pentru a #ae omert u alte state a%ea ne%oie de na%e si prati asta era sin&ura
modalitate, #apt e a #aut imperiul sa onstruiasa o #lota uriasa si puternia Marina Roiala
7Ro+al >a%+? pentru a apara'o. Ast#el a de%enit un 1uator ma1or in omert si in desoperirea de
noi teritorii. Aeste realizari i'au #aut pe britanii sa se onsidere superiori #ata de alte tari, #iind
un model in pratiarea omertului, dez%oltare soiala si industrializare.
In a#ara de di#erentele &eo&ra#ie ruperea ulturala #ata de Europa a #a%orizat re#ormele
protestante din seolul @AI. $upa Gamble ( pierderea le&aturilor inteletuale, politie si
reli&ioase u !ranta, Spania, Austria si Italia au e.lus An&lia din )umea Catolia si i'au
inura1at pe en&lezi sa se onsidere o natiune u institutii, dotrine si arater distinti%% (
"n alt #ator deisi% de'a lun&ul seolelor au #ost razboaiele u Europa ( are au a1utat la
de#inirea identitatii nationale en&leze si apoi pe ea britaniaB...C. (
<e de alta parte pe timp derazboi aliantele trebuiau in/eiate repede iar ideea a An&lia este sin&ura
impoti%a restului Europei e in mare parte un mit.
( Razboiul &reu impotri%a lui >apoleon nu ar #i putut #i niiodata asti&at #ara aliantele u
<rusia, Rusia, Austria si Spania.Germania nu ar #i putut #i in#ranta in el de'al $oilea Razboi
Mondial #ara alianta u !ranta sau in <rimul Razboi Mondial #ara alianta u Rusia. An&lia a a%ut
ne%oie de aliati in Europa pentru a'si in#ran&e aliatii din Europa. (
!atorul reli&ios trebuie sa #ie %azut a #ator politi, pentru a are in#luenta asupra politiii
asatoriei aristroratie.
Cel de'al $oilea Razboi Mondial poate #i %azut a un punt de otitura din puntul de
%edere al relatiei an&lo'ameriana at si din puntual de %edere al aparitia unei >oi Europe, u
tari preum !ranta si Germania are erau pre&atite sa piarda din su%eranitatea nationala, at si
nasterea Razboiului ree au #ortat Marea Britanie sa'si rede#ineasa rolul.
In ontinuare o sa iner sa arat de e proesul de inte&rare al Marii Britanii a intarziat
peste doua deenii.
II. Marea Britanie inainte de 1945
Ima&inea de mare imperiu unde ( soarele nu apune niiodata ( era un #apt in seolele @I@
si ineputul seolului @@. $upa 4;; de ani de e.pansiune ineputa u resterea puterii na%ale,
a#aerile oloniale u >oua )ume si India sau delaratia CommomnDealt/'ului din 162,,
Re&atul "nit al Marii Britanii era el mai mare imperiu pe are omenirea l'a %azut pana atuni,
intinzandu'se de la oasta de %est a Ameriii pana in >oua 5eelanda, de la Cerul <olar pana la
Capul Bunei Sperante in sudul A#riii.Cu lira sterlina #iind ea mai respetata moneda si o #lota
uriasa, #orta omeriala si na%ala a Marii Britanii ri%aliza u intinderea teritoriului.Sa%antii
en&lezi erau primii in dez%oltarea te/nia si au #aut din Marea Britanie modelul industrial al
lumii seolului @I@.
)a ineputul seolului @@ Statele "nite ale Ameriii au de%enit ea mai mare eonomie
de%ansand Marea Britanie dar datorita imperiului olonial putea sa'si mani#este statutul de mare
putere in Europa. ( In anul 1,2: produsul intern brut 7<IB? pe ap de louitor ea 1umatate #ata de
el amerian, iar in urma u un deeniu di#erenta era doar de 1;E:si Marina Ameriana a
intreut numeri Marina Ro+ala la toate ate&oriile de orabii pana in 1,29, iar u 6 ani mai
de%reme ii intreuse la numarul de submarineB...C (
>u a #ost in#ranta in <rimul Razboi Mondialsi spre deosebire de !ranta, a rezistat u sues in%aziei
&ermane. In perioada interbelia Marea
Britanie a ineput sa deada atat politi at si eonomi. <rimul semn a #ost separarea Irlandei in
1,31 urmata de independenta E&iptului in anul 1,33 si apoi aderea standardului aur, linia
direta intre lira sterlina si aur pana in 1,41.
$upa el de'al $oilea Razboi Mondial balanta puterii in Europa s'a s/imbat iar Marea
Britanie a realizat o relatie stransa u Statele "nite ale Ameriii din punt de %edere eonomi si
militar. Cu Germania sub oupatie si ma1oritatea tarilor europene autand o solutie de durata
pentru e%itarea unei alte on#la&ratii mondiale pe teritoriul sau si u "RSS are se ridia a o
superputere, Europa in#runta o noua situatie iar el de'al (treilea mare( al on#erintei de la, Marea
Britanie a%ea un rol important.
III. Drumul Marii Britanii in Uniunea Europeana
III. 1. 1,29'1,61 7Marea Britanie laburista?
$intre marile tari ale Europei oidentale , Marea Britanie este sin&ura are si'a pastrat
institutiile antebelie.
In #runtea unui Cabinet de "niune >ationala din 1,2; C/ur/ill isi ondusese tara atre
spre %itorie u pretul unor &rele sari#iii.Rezer%ele se ridia doar la 9;; de milioane de lire #ata
de o datorie de 4,9 miliarde mai ales atre Statele "nite si CommonDealt/.
)a ale&erile din 1,29 teama de o re%enire la perioada de riza si de soma1 dintre ele doua
razboaie %a domina.
Ast#el onser%atorii se bazeaza pe presti&iul lui C/ur/ill iar laburistii pe raportul
Be%erid&e din 1,23 prin are s'ar instaura un ( Stat pro%idential ( prin are ar trebui sa i se
asi&ure #iearui etatean bunastare ( din lea&an pana in mormant (. Ast#el Atlle de%ine prim'
ministru datorita unei %itorii zdrobitoare 4,4 de mandate din 92;, laburistii #iind %otati de lasa
munitoare dar si de ma1oritatea lasei de mi1lo.
)aburistii #a re#orme in eonomie, nationalizand Bana >ationala si industria miniera
71,26?, transporturile si teleomuniatiile 71,26'1,2-?, &azul si eletriitatea 71,2-'1,2:?,
siderur&ia 71,2,?. In domeniul soial, au reat Asi&urarea >ationala are aoperea risurile de
boala, aidentele, soma1, un ser%iiu medial &ratuit.Insa ostul aestor masuri soiale
a&ra%eaza di#iultatile #inaniare ale tarii.India isi prolama independenta in 1,2- si situatia se
inrautateste, lira se de%alorizeaza in 1,2, iar dependenta #ata de Statele "nite este tot mai mare.
Cu toate aestea laburistii asti&a ale&erile din 1,9;.
Insa slaba lor ma1oritate si dezbinarile interne il determina pe Atlle sa pro%oae noi ale&eri in
1,93.Srutinul ma1oritar u un sin&ur tur si ine&alitatea irumsriptiilor 1oaa o #esta laburistilor are,
u 3;; de mii de %oturi mai mult deat onser%atorii obtin u 36 de deputati mai putin.
Conser%atorii re%in dei la putere, pe are o %or pastra timp de 14 ani sub onduerea lui 0inston
C/ur/ill 71,91'1,99?, Ant/on+ Eden
71,99'1,9-?, Farold Mamillan 71,9-'1,64?, Ale. $ou&las'Fome 71,64'1,62?.
In domeniul eonomi, onser%atorii nu %or repune in disutie mostenirea laburista,
denationalizand numai siderur&ia 71,94? si transporturile rutiere 71,96?.
Mult mai atenti la respetarea re&ulilor ortodo.iei #inaniare, ei nu ezita sa #raneze uneori dez%oltarea
Eonomia printr'o politia de#lationista dusa u sopul de a mentine prearul e/ilibru al balantei de
platisi paritatea lirei sterline. Ast#el Marea Britanie unoaste un proes de restere eonomia u dinti
de #ierastrau 7Stop and Go?, pro&resand mai lent deat (Europa elor sase(.
In domeniul soial, re#ormele laburiste bene#iiind de un lar& onsens, onser%atorii se
multumes doar sa le amelioreze #untionaea si sa ontroleze mai bine osturile ser%iiilor
soiale instaurate de &u%ernul Atlle , are se do%edise ostisitoare din punt de %edere eletoral.
>i%elul &neral de trai se ridia onsiderabil: Marea Britanie onser%atoare pare sa #ie in mars
spre ( soietatea abundentei (, in iuda ator%a punte slabe: sta&narea industriilor traditionale,
re&iuni are raman in a#ara a%antului &eneral, deteriorarea balantei de plati.
<rimele planuri britanie pentru retrasarea Fartii Europei dupa razboi nu au a%ut e#etul
asteptat printre puterile e&ale. Ernest Be%in, Ministrul de E.terne al Gu%ernului laburist din
1,29'1,91 a urmarit ( politia puterii a treia ( 7t/ird poDer poli+? are insemna a Marea
Britanie este independenta si e&ala u Statele "nite intr'un sistem %esti de alianta anti'
omunista.In 1,9; Ministrul de E.terne al !rantei a initiat CEC8 7Comunitatea Eonomia a
Carbunelui si 8telului? statele are au #osrmat'o #iind !ranta, Germania, Italia, Bel&ia, 8landa si
)u.embur&. In iuda #aptului a Marea Britanie a%ea o industrie a arbunelui si oteluilui
dez%oltata, o ooperare u CEC8 nu a reprezentat un a%anta1 tati din multiple moti%e: Marea
Britanie nu a%ea aeleasi puternie interese in ontrolarea Germaniei. !ranta pe de alta parte
a%ea ( o #ria obsesi%a ( #ata de %einul ei esti si a%ea dorinta de al ontrola , are era
imposibil pe ale militara. Marea Britanie ina #aea 1umatate din omert u Imperiul'
CommonDealt/. 8 ooperare de durata intre !ranta si Germania nu i se parea realizabila. Ideea
pierderii su%eranitatii i se parea de neoneput ,iar relatiile sale u Statele "nite i se pareau #oarte
importante.
Statele "nite au primit alduros indeea ( elor sase (, pentru a erau interesate a Europa
sa #ie stabila, ast#el #iind o partenera de inredere impotri%a amenintarii omuniste. <lanurile
pentru onstruirea unei armate omune a ( elor sase (, Comunitatea Europeana de Aparare nu a
#ost rati#iat datorita #aptului a #ranezii se temeau de ideea reinarmarii &ermane intr'un timp
atat de surt de la razboi si nu doreau sa renunte la ontrolul asupra #ortelor lor armate.
In aelasi timp Marea Britanie nu a putut rezol%a riza Canalului Suez din 1,96 ast#el pierzandu'si
reputatia de ator de inredere pe sena mondiala.
In 1,93 prim'ministrul onser%ator Ant/on+ Eden a dat un moti% pentru septiismul sau
in pri%inta partiiparii Marii Britanii intr'o Europa #ederala( B...C asta e e%a e stim pana in
adanul oaselor a nu o putem #ae (. Marea Britanie se temea de un superstat european. >u a
putut sa'si pastreze in#luenta in E&ipt, pierderea ontrolului Canalului Suez, prinipala one.iune
intre Europa, 8rientul Mi1loiu si sudul Asiei a insemnat un pas inapoi in reprezentarea
intereselor %estie in 8rientul Mi1loiu, ne%oia statutului de partener al Statelor "nite a resut,
iar CEC8 se pronunta a #iind noul punt de re#erinta in Europa.
A%and indoieli u pri%ire la relatiile stranse propuse de Monnet si S/uman Marea Britanie
s'a deis in s/imb sa sustina o ooperare mai la.a, >umita Asoiatia Europeana a )iberului
S/imb7AE)S?.
A%and drept obieti% liberul s/imb mai de&raba deat inte&rarea politia, AE)S a #ost
in#iintata in ianuarie 1,6;, prin semnarea Con%entiei de la Stok/olm de atre Austria, Marea
Britanie, $anemara, >or%e&ia, <ortu&alia, Suedia si El%etia. Spre deosebire de lauzele
ontratuale ale CEE, statutul de membru era %oluntar si nu implia alte institutii in a#ara de
Consiliul de Ministri are se reunea de 3, 4 ori pe an, preum si un &rup de reprezentanti
permanenti, asistati de un mi seretariat in#iintat la Gene%a.
AE)S a ontribuit la reduerea tari#elor, dar a obtinut realizari mii pe termen lun&, in
speial din auza a multi dintre membrii sai #aeau omert mai mult u CEE deat u partenerii
din AE)S. Marea Britanie a realizat rapid a in#luenta politia in Europa era e.eritata de CEC8
si nu de AE)S, preum si a ea insasi risa izolarea politia daa ramanea in a#ara CEE.
8r&anizatia CEE #untiona intrade%ar, statele membre realizasera un pro&res eonomi si politi
impresionant, iar industria Marii Britanii dorea aes la bo&ata piata CEE.
Marea Britanie u tot mai multe olonii are de%in independente si per#ormantele sale
eonomie resand #oarte lent a realizat a daa nu se alatura CEE poate #i o pierdere pe termen
lun&. Ast#el Re&atul "nit sub se#ia prim'ministrului onser%ator Farold Mamillan si'a depus
andidatura in au&ust 1,61 la 19 luni de la rearea AE)S.
II. 3. 1,61'1,-9
$upa deizia Marii Britanii de a de%eni un membru al CEE, din perspeti%a tarii asupra
ne&oierilor, /iar daa statutul de membru ar #i #ost aeptat pe lo, ar #i #ost deza%anta1ata.
Britaniii s'ar #i alaturat unei aliante a arei tratate erau de1a realizate. Ar #i trebuit sa aepte
aele tratate #ara un ( trade mark ( Britani.
"zura puterii #a%orizeaza intoarerea laburistilor, in%in&atori in ale&erile din 1,62, a aror
slabama1oritate %a #i onsolidata doi ani mai tarziu u oazia unor ale&eri antiipate. Adeptul
unui soialism moderat si realist, noul lider al partidului laburist, Farold 0ilson, %a &u%erna de o
maniera #oarte pra&matia in domeniul eonomi a si in politia e.terna. Ina de la sosirea lor la
putere, laburistii se &ases intr'o &ra%a riza #inaniara, are le monopolizeaza e#orturile in
dentrimentul apliarii pro&ramului lor, are pre%endea in prinipal modernizarea industriei.
Enormul de#iit al balantei de plati lasat de onser%atori determina &u%ernarea lui 0ilson sa ia
masuri ener&ie7suprata.e pe importuri, politia de#lationista...? are %or #rana e.pansiunea
eonomia si %or nemiltumi sindiatele, #ara totusi a putea e%ita o de%alorizare a lirei sterline, u
12,4E in noiembrie 1,6-. Absenta marilor re#orme struturale u e.eptia renationalizarii
siderur&iei in 1,66'1,6-?, eseuk unei noi ereri de admitere in <iata Comuna in deembrie
1,6- in #ata unui nou %eto #ranez antreneaza o sadere de popularitate a &u%ernului laburist,
are pe de alta parte este ne%oit sa #aa #ata unor noi %iolente tulburari in Irlanda de >ord in
toamna anului 1,6: .
In a#ara de septiii britanii aderarea a #ost bloata de puterile Europene, in speial de
presedintele !rantei de Gaule. El a si altii, %roiau o Europa e&ala eonomi u Statele "nite, si
independenta militar de aeasta. In&ri1orarea in le&atura u le&atura puternia dintre )ondra si
0as/in&ton a #ost on#irmata a#aerea <olaris. >eputand sa'si dez%olte un pro&ram nulear
Marea Britanie, a umparat ra/ete polaris de la Statele "nite, ast#el ( suparandu'l ( pe de Gaule
si #aand aderarea imposibila pe termen surt. Aesta planuia o CEE a.ata pe !ranta si
Germania, si %edea Marea Britanie a pe un ri%al pentru in#luenta #raneza in omunitate.
Monnet insa era dorni a Marea Britanie sa de%ina membru, inerand /iar sa'l on%in&a pe
anelarul Germaniei, Gonrad Adenauer.Aesta insa impartasea an&lo#obia lu de Gaule
Comportamentul aro&ant si a&resi% al Marii Britanii in timpul %iitoarelor ne&oieri au #aut a
ererea sa'i #ie din nou respinsa, aum opunandu'se si Germania.
( )a on#erinta sa de presa de Gaule nu a restritionat intrarea Britaniei pentru totdeauna,
dar a ataat insistenta e.traordinara si &raba lui Farold 0ilson 7<rim'ministru 1,62'-;, -2'-6? in
autarea aeptarii si redea a Marea Britanie nu %roia statutul de membru deat pentru a putea
sa'si ompenseze slabiiuneaB...Ca #ost pusa presiune mare pe &ermani a sa a1ute Marea Britanie
sa intre in Europa. BroDn 7Geor&e BroDn, Ministru de E.terne 1,66'6:? s'a plans /iar pateti
lui 0ill+ Brandt, are era in %izita in Britania, = 0ill+, trebuie sa ne ba&i a sa putem lua se#ia
CEE.= In iuda unei asemenea aro&ante nai%e, Consiliul de Ministri al CEE a azut de aord pe
1, deembrie 1,6- a ererea Marii Britanii nu poate #i luata in onsiderare.
$upa demisia lu de Gaule din 1,6,, Marea Britanie a apliat pentru a treia oara, de aeasta
data soliitarea #iindu'i aeptata, impreuna u ea a Irlandei si $anemarei.
In%in&atori in ale&erile din 1,-;, onser%atorii, sub diretia lui EdDard Feat/, se straduies
sa relanseze e.pansiunea eonomia printr'o politia neo'liberala. Insa &ra%itatea situatiei
eonomie determina noul &u%ern sa inter%ina intr'o maniera adeseori diri1ista 7nationalizarea
setorului aeronauti de la Rolls;Ro+e in 1,-1? si sa se inte&reze in <iata Comuna, dupa
semnalul poziti% aordat de Geor&es <ampidou.
Abia in in anul 1,-4, Marea Britanie a de%enit membru al CEE. Aeasta optiune europeana
sur%ine in plina riza politio'soiala, &u%ernul Feat/ ionindu'se de puterniul sindialism
britani. >umeroasele &re%e a&ita tara pana la marea inerare de #orta dintre *rade "nions si
&u%ern 7s#arsitul lui 1,-4'ineputul lui 1,-2? and in #ata amenintari unei &re%e pe termen
nelimitat a minerilor, Feat/ este ne%oit sa dizol%e Camera Comunele.
C/iar si atuni,
dezaordurile dintre pro'europeni si euro'septiii din lasa politia au #aut un re#erendum in
1,-9 pentru a deide asupra aestei probleme. Re#erendumul a on#irmat alitatea de membru u
o medie $A'>" de 6-,3 la 43,1,
II. 4. 1,-9'1,,;
Cu toate a toate partidele politie au #ost de aord u statutul de membru al CEE in 1,-4
ontraditiile au #ost lamurite odata pentru totdeauna printr'un re#erendum in 1,-9. Britniii au
parut sa #ie ( un partener iudat B...C, autand sa'si promo%eze interesele izolandu'se de elelalte
state membre(
, in Europa sub se#ia prim'ministrului EdDard Feat/ si suesorii sai. Marea
Britanie parea in prinipal interesata de bene#iiile sale si nu de intarirea institutiilor. )e&atura
transatlantia, era ina prioritara in %iziunea urmatorilor prim'ministri, dei ina unul din multele
moti%e are arata e&oentrismul Britani.
Gu%ernul laburist s'a opus "niunii Monetare are a
#ost aprobata la Bru.elles in 1,-: deoaree onsidera Europa un ( lub apitalist ( #ara interese
in politia soiala si nu numai a nu au %rut sa intre in "niune i /iar au deis sa se retra&a din
Comunitate in 1,:4.
In #runtea onser%atorilor %itoriosi in ale&erile din mai 1,-, Mar&aret */at/er, isi
impune puternia sa personalitate are ii %a atra&e prenumele de ( doamna de #ier ( . */at/er
este adepta liberalismului %asi absolut, atiunea &u%ernului trebuind sa se orienteze la ontrolul
monedei. Aeasta s/imbare de orientare a politiii eonomie se main#esta mai ales printr'o
tentati%a de restruturare industriala 7de nationalizari, in/iderea interprinderilor nerentabile...?
si printr'o atitudine #oarte #erma #ata de sindiat.
Mar&aret */at/er era unosuta a unul din
ei mai puternii opozanti ai unei %iitoare inte&rari europene, /iar daa a sustinut statutul de
membru in 1,-9 pe and era in opozitie. 8data a1unsa la putere a redus ontributia la !ondul
European Comun la are Marea Britanie era un ontribuitor prinipal. */at/er a %enit u o noua
politia de su%eranitate si a reinoit relatiile u Statele "nite.
Cu toata opozanta are o
arateriza, totusi a #ost de aord u <iata Comuna si u Atul "ni European 7A"E?.
II. 2. 1,,;
8data u *ratatul de la Maastri/t din 1,,1, Comunitatea Europeana a azut de aord
pentru un sistem de aparare si o politia e.terna omuna si mai putine ontroale %amale intre
tarile membre. A #ost introdus noul termen de "niune Europeana si ina odata Marea Britanie s'a
opus. Bu&etul omunitar trebuia sa #ie marit, eea e insemna plati mai mari din partea tuturor
statelor membre si era ne%oie de noi institutii supranationale iar ele %e/i trebuiau intarite, eea
e insemna trans#erul su%eranitatii spre Bru.elles si Strasbour&.
8 alta problema era aordul spre o "niune Monetara Europeana, u o sin&ura moneda a
tinta. Renuntarea la lira sterlina si sa se subordoneze unei bani entrale era inima&inabil pentru
*/at/er si suesorul sau, Jo/n Ma1or. El a mers pe o politia are se impotri%ea ( retra&erii de
su%eranitate (.
*/at/er a inerat rene&oierea tratatelor si la #el a predeesorii sai laburisti
din urma u 1; ani a disutat retra&erea din "niune.
Se stia a */at/er a%ea o relatie puternia u 0as/in&ton'ul si o relatie speiala u
presedintele Ronald Rea&an, sub se#ia lui Ma1or aestea nu au mai putut #i mentinute. Cand
Gu%ernul Conser%ator a #ost inlouit de el )aburist sub onduerea lui *on+ Blair, &u%ernele
Europene sperau la o politia pro'europeana din partea aestuia.
E%enimentele reente in 1urul Cruiadei Ameriane impotri%a terorismului si razboiul din
Irak au aratat at de puternie au ramas relatiile an&lo'ameriane, u Marea Britanie #iind una din
putinele tari europene are s'au alaturat aliantei impotri%a (a.ei raului(
III. Concluzii
Raeala Marii Britanii u are trateaza orie proiet de unitate europeana este bazata pe
moti%e istorie si ulturale si are sunt puterni inradainate in onstientul lasei politie at si a
populatiei. Ideea a Europa este o amenintare a &ranitelor de nelintit a Re&atului "nit %ine din
e.perienta delinului Imperiului Britani in o perioada de mai putin de o &eneratie. Ideea de
imperiu a de%enit un obstaol mai putin in#luent in drumul spre Europa. $ar euro'septiii din
lasa politia onsidera Europa o amenintare pentru modul in are Marea Britanie isi des#asoara
politia si eonomia. Clasa politia din ar/ipela& a a%ut mereu o politia ree #ata de Comunitate,
mai intai soialistii pri%eau oareum u neinredere apitalismul european, apoi onser%atorii au
pus la indoiala proietul CEE si /iar au a1uns sa ( dispretuiasa si sa deteste tot e este european
( , pentru a, (numai lururi rele B...C au %enit din Europa. (
"n alt aspet este relatia %itala a Marii Britanii u Statele "nite, are u toate a au e.istat
momente de impas, in seolul @@ a #ost intotdeauna o ontra&reutate pentru Europa. <rim'
ministrii Marii Britanii au a%ut tendinta sa %ada Marea Britanie la mi1lo, deseori in #a%oarea
Statelor "nite, dar e%itand mereu sa #aa o ale&ere.
Britaniii sunt de aord u politia Comunitatii Europene doar daa ii a%anta1eaza, in az
ontrar ei du o politia distanta, ineara sa ne&oieze si asteapta un ompromis #a%orabil din
partea elorlalte state membre.
Marea Britanie dupa el de'al $oilea Razboi Mondial a #ost sena s/imbarilor de &u%erne
intre laburisti si onser%atori, #ieare parte initiand re#orme si uratand (mizeria( lasata in urma
de &u%ernarea preedenta. $in aest moti% tara a #ost mainata de rize politie, eonomie si
soiale si s'a putut a1un&e la o oareare stabilitate abia spre s#arsitul anilor :;= ineputul anilor
,;=.
C/iar si astazi ( intrebarea in le&atura u prioritatea de a #i pentru Europa sau Ameria a
ramas nerezol%ata si impartita in doua de ambele partide at si de opinia publia. (
)a ineputurile CEC8, statele membre nu a%eau ne%oie de Marea Britanie. Astazi "niunea
Europeana u 3- de state si aproape 9;; de milioane de louitori, zona de piata ea mai populata
din lume, are ne%oie de Marea Britanie a una din puterile eonomie europene, si nu in ultimul
rand un ontribitor net. Aiitorii prim'ministri o sa trebuiasa sa se deida daa o sa poata sa'si
permita sa #ie la #el de ree #ata de Europa si sa urmeze aeeasi ale e.eptionala.
IV. Bilio!ra"ie
Ioan For&a,Construtie Europeana,Ed. "ni%. din 8radea.1,,:
Maurois, Andre, Istoria Angliei. Vol. II, Ed. 8rizonturi, Buuresti, 3;;6, p. 1:,
Mormik, Jo/n, Sa intelegem Uniunea Europeana, Ed. Codes, Buuresti, 3;;6.
Milza, <ierreHSer&e Berstein, Istoria secolului XX. 1945-1973. Lumea intre ra!oi si pace.
EdAll,Buuresti, 1,,:.
Milza, <ierreHSer&e Berstein Istoria secolului XX. Vo.l II. In cautarea unei noi lumi"E# All" $ucuresti"
199%