Dreptul Comerului Internaional (DCI) Cursul nr. 1 - 06.10.

2010
DCI = ramur de drept care are ca obiect de relementare comerul internaional! adic
ansamblul raporturilor "uridice de drept pri#at care apar $n cadrul comerului
internaional.
- este o ramur de drept privat
- DCI CI (comer internaional)
- CI are 2 accepiuni:
1) stricto-sensu = sensul clasic (etimoloic)%
CI = totalitatea operaiunilor de import! respecti# de e&port de mr'uri! ser#icii! lucrri
care se des'(oar $ntre persoane 'i)ice (i "uridice care-(i au domiciliul! respecti# sediul
$n state di'erite sau care pri#esc o mar' ce se a'l $n tran)it internaional.
- dup cum se poate observa, comerul internaional nu privete doar operaiunile de
import/eport de mr!uri, ci i pe cele de lucrri i servicii
- DCI " o ramur a dreptului privat, #n componena obiectului su intr$nd o anumit
cate%orie de raporturi &uridice de drept privat
- vom studia raporturile &uridice ce apar #ntre persoanele !i'ice i persoanele &uridice de
drept privat
- #n raporturile #n care intervine totui statul, acesta acionea' a!l$ndu-se pe picior de
e%alitate cu cealalt parte a raportului &uridic
- DCI Drept Internaional (ublic
- ce particulari'ea' DCI sunt 2 elemente:
comercialitatea
internaionalitatea
- comercialitatea nu este speci!ic DCI, !iind #nt$lnit i #n Dreptul Comercial intern
- ceea ce particulari'ea' cu adevrat disciplina este elementul de etraneitate
(elementul internaional) ce apare #n orice raport &uridic ce intr sub incidena de
re%lementare a acestei ramuri de drept
- noiunea de internaionalitate nu este de internaionalitate din Dreptul Internaional
(ublic, nu este de internaionalitate din DCI, cum nu este acelai lucru cu noiunea de
etraneitate cu care ne #nt$lnim la Drept Internaional (rivat
- #n Drept Internaional (rivat, orice element de etraneitate !ace ca acel raport de drept
privat s devin un raport de drept internaional privat
- #n DCI spunem c elementul de etraneitate este cali!icat
- orice raport civil, din dreptul !amiliei etc) cu element de etraneitate se trans!orm
#ntr-un raport de drept internaional privat, #ns nu orice element de etraneitate din
raportul comercial !ace ca acel raport s devin de DCI
- criteriul internaional din DCI se re!er #n principiu la 2 aspecte ale raportului civil:
subiectele raportului &uridic (condiia este ca acestea s-i aib sediile/
domiciliul #n state di!erite) * acest criteriu este de natur subiectiv (ine de
persoanele, subiectele raportului &uridic) i este prev'ut #n toate conveniile
internaionale care interesea' aceast disciplin (spre eemplu, Convenia
+aiunilor ,nite privind contractul de v$n'are internaional de mr!uri de la
-iena)
mar!a, lucrarea sau serviciul, #n drumul lor, trebuie s parcur% cel puin o
!rontier sau s !ie #n tran'it internaional
- aceste criterii pot !i alternative, oricare dintre ele !iind su!icient pentru a con!eri
caracter de internaionalitate raportului &uridic respectiv
1
2) lato-sensu%
- cooperarea economic internaional " un ansamblu de relaii de conlucrare
(colaborare) #ntre subiectele de drept aparin$nd unor state di!erite care pun #n comun
o valoare economic #n vederea des!urrii unei activiti lucrative, ce are drept scop
producerea de pro!it, pro!it care se va #mpri, la !el ca i activitatea, #ntre participanii
la cooperare
- aceast !orm de colaborare se concreti'ea' de re%ul la nivelul relaiilor dintre
persoanele !i'ice sau &uridice din state di!erite prin contractul de cooperare economic
internaional atunci c$nd #mbrac o !orm eclusiv contractual sau prin contractul de
constituire a unei societi comerciale atunci c$nd !orma &uridic este contractual, dar
i instituional
Caracteristicile *oliticii (+conomice) ,om-niei $n domeniul CI
(rincipiile care %uvernea' #nc din .//0 CI al 1om$nia sunt urmtoarele:
a) principiul libertii CI (libertile comerciale internaionale) " un principiu anta%onic
principiului care a %uvernat politica comercial a 1om$niei #ntre anii ./23-./4/, i
anume principiul monopolului de stat asupra comerului eterior (operaiunile de CI
nu se puteau reali'a dec$t prin anumite #ntreprinderi speciali'ate de stat, statul !iind
considerat sin%urul a%ent economic care derula operaiuni de CI)
- acest principiul al monopolului de stat a !ost printre primele #nlturate dup
evenimentele din ./4/ prin adoptarea unui pac5et de le%i, care au pus ba'ele noului
principiu al libertii CI (intr$nd aici Decretul-6e%e nr) 72/.//0 privind des!urarea
activitilor economice pe ba'a liberei iniiative, Decretul-6e%e nr) /3/.//0 privind
unele msuri pentru atra%erea investiiilor de capital strin #n 1om$nia, decret-le%e
care a !ost abro%at de 6e%ea nr) 8././/0 privind societile comerciale, primul decret-
le%e !iind #nlocuit de 6e%ea nr) 87/.//. privind investiiile strine #n 1om$nia
- principiul libertii CI este o specie a principiului mai %eneral al libertii comerului,
este un principiu constituional #ntruc$t Constituia prevede c statul trebuie s asi%ure
libertatea comerului
- de asemenea, 9ratatul de :derare a 1om$niei la ,; prevede evident i cele 8 mari
liberti: libera circulaie a persoanelor, a serviciilor i a capitalului
Coninutul libertii CI implic 2 elemente:
libertatea Ci poate !i privit dinspre subiectele de drept strine #nspre piaa
rom$neasc i apare ca acea capacitate recunoscut de le%ea rom$n persoanelor
!i'ice/&uridice strine de a participa #n mod liber la activitile comerciale pe piaa
rom$neasc (aceast problem este tratat #n materia CI sub denumirea de
<re%imul &uridic al investiiilor strine #n 1om$nia=)
v'ut dinspre subiectele de drept rom$n ctre piaa etern i care ne apare ca
posibilitate acordat, recunoscut de le%ea rom$n persoanelor !i'ice/&uridice
rom$ne de a derula operaiuni de CI, adic de a !i subiecte ale DCI, adic de a
derula activiti economice #ntr-o ar strin
Dreptul Comerului Internaional (DCI) Cursul nr. 2 - 1..10.2010
,eimul In#estiilor /trine $n ,om-nia
2
- primul act normativ #n materie a !ost Decretul-6e%e nr) /3/.//0 privind unele msuri
pentru atra%erea investiiilor strine #n 1om$nia, abro%at prin 6e%ea nr) 87/.//.
privind investiiile strine #n 1om$nia, le%e abro%at prin >,? nr) 8././/@
- #n pre'ent, aceste re%lementari privind investiiile #n %eneral i #n particular investiiile
strine, sunt re%site #n >,? nr) /2/.//@ privind stimularea investiiilor directe
- potrivit actelor normative emise dup .//@, s-au conturat 2 !orme de investiii strine:
1) in#estiia direct * pe care o re%sim de!init i re%lementat de >,? nr) /2/.//@,
ordonan modi!icat semni!icativ de 6e%ea nr) 22././/4
2) in#estiia de porto'oliu * re%sim acest tip de investiie #n 2 acte normative speciale:
>? nr) 33/.//@ privind re%imul investiiilor strine in 1om$nia reali'ate prin
cumprarea de titluri de stat i 6e%ea nr) 2/@/2002 privind piaa de capital
- de asemenea, eist i convenii internaionale care de!inesc noiunea de <investiie= *
acorduri bilaterale privind promovarea i prote&area reciproc a investiiilor, 1om$nia
!iind parte la peste 70 de acorduri bilaterale i Convenia de Constituire a :%eniei
Aultilaterale de ?arantare a Investiiilor (#nc5eiat la Beul, ./47) * la care 1omania
devine parte din .//2
In#estiia Direct
- este de!init #n 2 acte normative: >,? nr) /2/.//@ i 1e%ulamentul C+1 nr) 2/2007
privind re%imul valutar
- >,? nr) /2/.//@ art) 2 lit) a) de!inete in#estiia direct ca !iind: participarea
investitorului strin la constituirea sau la etinderea unei #ntreprinderi #n oricare din
!ormele prev'ute de le%e, dob$ndirea de aciuni sau de pri sociale ale unei BC sau
#n!iinarea i etinderea #n 1om$nia a unei sucursale de ctre o BC strin
- din aceast de!iniie re'ult re%lementate 8 modaliti prin care se poate reali'a o
investiie #n 1om$nia:
o participarea (investitorului strin) la constituirea sau la etinderea unei BC #n
1om$nia
o dob$ndirea de aciuni sau de pri sociale la o BC rom$n eistent
o #n!iinarea i etinderea #n 1omania a unei sucursale de ctre o societate strin
- $n ,eulamentul 01, $n 2ne&a nr. 1! art. 3-4% in#estiia direct apare ca !iind o
investiie de orice natur e!ectuat #n scopul stabilirii sau meninerii de le%turi
economice durabile i care se reali'ea' prin una din urmtoarele modaliti luate #n
sensul lor cel mai lar%:
o constituirea sau etinderea unei sucursale ori a unei noi entiti aparin$nd inte%ral
persoanei care !urni'ea' capitalul de dotare (capitalul social) ori ac5i'iionarea
inte%ral a unei entiti de&a eistente
o participarea #ntr-o entitate nou sau #ntr-una eistent, #n scopul stabilirii ori
meninerii de le%turi economice durabile
o acordarea de credite i #mprumuturi pe termen D de 7 ani, #n scopul stabilirii ori
meninerii de le%turi economice durabile
o reinvestirea pro!itului #n scopul meninerii unei le%turi economice durabile
3
- 1e%ulamentul C+1 de!inete de !apt noiunea de <investiie direct= prin ideea de
scop al acesteia: reali'area unei le%turi economice durabile
- 1e%ulamentul C+1 de!inete noiunea de <le%tur economic durabil= ca !iind
aceea #n urma creia se reali'ea' !ie o participare de cel puin .0E la capitalul social,
sau, !iind acea participare care #i permite investitorului s participe e!ectiv la
administrarea, conducerea i controlul acelei entiti
- >,? re%lementea' doar o anumit cate%orie de investiii directe, i anume
investiiile reali'ate #n !orm eclusiv societar, adic acea !orm care implic at$t o
latura contractual, c$t i una instituional eprimat prin personalitatea &uridic a
societii
- pe de alt parte, de!iniia dat de 1e%ulamentul C+1 creea' i o modalitate de
reali'are a investiiei strine #n 1om$nia, alta dec$t strict #n !orm societar, i anume
o investiie #ntr-o !orm pur contractual
- mai D dec$t at$t, mai eist i o le%islaie special care, dincolo de modalitile
prev'ute de cele 2 acte normative, prevd la r$ndul lor i anumite situaii #n care
avem de-a !ace cu o investiie pur contractual: contractul de #nc5iriere i de
concesiune #n %eneral, inclusiv cele privind 'onele libere, dar i acele contracte de
concesiune speciale (de concesiune petrolier * le%ea petrolului 284/2002, concesiune
minier * le%ea 47/2008, concesiunile de %a'e * le%ea %a'elor 87./2002)
In#estiia de *orto'oliu
- >,? nr) /2/.//@ art) 2 lit) b) de!inete in#estiia de porto'oliu ca !iind dob$ndirea de
valori mobiliare pe pieele de capital or%ani'ate i re%lementate i care nu permit
participarea direct la administrarea societii comerciale
- re%imul investiiilor de porto!oliu se va stabili prin le%e special (tetul din >,?)
- #n detaliu, aspecte privind investiia de porto!oliu re%sim #n le%ea pieei de capital
- de asemenea, >,? nr) 33/.//@ privind cumprarea de titluri de stat " dob$ndirea de
ctre un investitor strin a unor titluri de stat repre'int o investiie de porto!oliu
- >,? nr) 33 de!inete in#estitorul strin ca !iind orice p!/p& re'ident sau nere'ident,
cu domiciliul sau cu sediul permanent #n strintate
- totodat, >,? nr) 33 preci'ea' c prin re)ident5nere)ident se #nele%e persoanele
cali!icate ast!el con!orm re%lementrilor #n vi%oare privind re%imul valutar
- >? 33 trimite implicit la 1e%ulamentul C+1 care conine asemenea de!iniii * #n
spe 1e%ulamentul nr) 2/2007 potrivit cruia, principalele elemente de etraneitate
concludente pentru a o!eri calitatea de strin #n acest contet sunt domiciliul p! sau
sediul p&
- per a contrario, cetenia p!, respectiv alte elemente dec$t sediul societii pentru
determinarea naionalitii p& sunt irelevante sub aspectul calitii lor de investitor
strin, cu ecepiile prev'ute de o le%e intern sau o convenie internaional la care
1om$nia este parte
- aadar, #n principiu, un cetean rom$n cu domiciliul #n strintate va bene!icia de
calitatea de investitor strin, dar un cetean strin cu domiciliul #n 1om$nia nu va !i
considerat investitor strin
*rincipiile 2plicabile ,eimului In#estitorilor /trini
4
1) *rincipiul libertii 'ormelor (i modalitilor de $n#estire $n ,om-nia%
a) libertatea !ormelor
b) libertatea modalitilor de #nvestire #n 1om$nia
a) libertatea 'ormelor " investitorii strini au libertatea de a opta pentru oricare dintre
!ormele de societi prev'ute de le%e
- sub acest aspect, trebuie remarcat !aptul c investiiile #n 1om$nia pot #mbrca
!orma unei asociaii #n participaiune (art) 27.-273 C) Com))
b) libertatea modalitilor de $n#estire $n ,om-nia " investitorii strini pot aduce
aport la capitalul social: aport #n numerar, #n bunuri corporale, #n drepturi sau bunuri
incorporale sau aportul #n alte drepturi sau valori economice (#n servicii, metode i
cunotine #n or%ani'are i conducere, #ntr-o obli%aie de a nu !ace)
2) *rincipiul liberului acces al in#estitorilor strini $n toate domeniile pieei
economice din ,om-nia " investitorii strini pot e!ectua #n mod liber investiii #n
domeniul industriei, a%riculturii, serviciilor, in!rastructurii i comunicaiilor,
transporturilor, comerului, etc)
.) *rincipiul ealitii de tratament (nediscriminrii) ce implic 2 aspecte:
;%alitatea de tratament #ntre investitorii strini i rom$ni
;%alitatea de tratament #ntre investitorii strini indi!erent de 'ona de
provenien a acestora sau a altor criterii ce le-ar putea di!erenia
6araniile acordate In#estitorilor /trini
1) 6arania $mpotri#a indisponibili)rii in#estiiei%
- temeiul &uridic %eneral al acestei %aranii este art) 22 alin (8) din Constituie:
<nimeni nu poate !i epropriat dec$t pentru o cau' de utilitate public stabilit
potrivit le%ii, cu dreapt i prealabil desp%ubire=
- alin (8) este completat de alin (7) * <desp%ubirile se stabilesc de comun acord cu
proprietarul sau prin &ustiie #n ca' de diver%en=
- Constituia modi!icat i revi'uit a adus o re%lementare #n F: ast!el, art) 22 alin
(2) preci'ea' #n F c sunt inter'ise naionali'area sau orice alte msuri de trecere
#n proprietate public a unor bunuri pe criterii discriminatorii=
- acest nou tet #ntrea i mai D aceast %aranie #mpotriva indisponibili'rii
investiiei
- pe l$n% aceste dispo'iii cu caracter %eneral, >,? nr) /2/.//@ prevede #n mod
epres c <investiiile nu pot !i naionali'ate, epropriate sau supuse altor msuri
cu e!ect ec5ivalent, cu ecepia ca'urilor #n care ast!el de msuri #ntrunesc
cumulativ urmtoarele condiii:
o sunt necesare pentru o cau' de utilitate public
o sunt nediscriminatorii
o se e!ectuea' #n con!ormitate cu prevederile eprese ale le%ii
o se !ac cu plata unei desp%ubiri prealabile, adecvate i e!ective
- cu alte cuvinte, o investiie poate !i epropriat (naionali'at etc)) numai dac se
!ace cu plata unei desp%ubiri, condiiile #n care trebuie s se acorde !iind
prev'ute epres de le%e
- ast!el, desp%ubirea trebuie s !ie:
5
ec7i#alent cu valoarea &ust de pia a investiiilor epropriate
- aceast condiie deriv din principiul de'dunrii inte%rale
- mai mult dec$t at$t, se prevede clar c valoarea investiiilor se calculea' la
momentul imediat anterior eproprierii sale sau #nainte ca eproprierea iminent s
devin cunoscut #ntr-un mod care s a!ecte'e valoarea acesteia
prealabil * trebuie pltit #nainte ca indisponibili'area s se produc
e!ectiv
adec#at * modalitatea ei de plat s !ie potrivit cu natura i valoarea de
pia a investiiei indisponibili'ate
e'ecti# " lic7id, #n sensul de a !i eprimat #n bani sau #n bunuri care s
poat !i trans!ormate imediat #n bani
- #n principiu, modalitatea de determinare a desp%ubirilor se reali'ea' prin acordul
prilor (statul i investitorul strin)
- dac prile nu cad de acord, autoritatea &udectoreasc va !i abilitat s stabileasc
aceste detalii
- sub acest aspect, liti%iile dintre investitori i statul %a'd (rom$n) al investiiei cu
privire la indisponibili'area investiiei se soluionea' !ie de ctre instanele
naionale competente, !ie de ctre un arbitra& stabilit de pri (!ie naional, !ie
speciali'at, reali'at sub e%ida centrului internaional pentru soluionarea
di!erendelor dintre stat i investitori, cu sediul la Gas5in%ton)
2) 6arania stabilitii reimului "uridic aplicabil in#estiiilor " investiia strin
trebuie s bene!icie'e de re%imul &uridic prev'ut de le%ea #n vi%oare eistent #n
momentul reali'rii investiiilor, c5iar dac ulterior se produce o modi!icare
le%islativ, cu ecepia le%i mai !avorabile (principiul tempus regit actum * principiul
neretroactivitii le%ii noi)
Drepturile In#estitorilor /trini
- >,? nr) /2/.//@ re%lementea' anumite drepturi speciale pentru investitorii
strini:
Dreptul la asisten privind !ormalitile administrative necesare constituirii i
!uncionrii entitilor nscute ca urmare a investiiei (acest drept este %arantat
de :%enia 1om$n pentru Investiii 1om$ne, #n subordinea ?uvernului i
a!iliat la :sociaia Aondial de (romovare a Investiiilor
Dreptul la conversie # valut i la trans!erul #n strintate a pro!itului obinut #n
1om$nia ca urmare a investiiilor
Dreptul de proprietate al investitorilor strini asupra bunurilor a!late pe
teritoriul 1om$niei:
o #n ceea ce privete bunurile mobile, investitorilor strini li se aplic
re%imul naional (rom$n)
o #n ceea ce privete bunurile imobile, trebuie s !acem distincia #ntre:
a) construcii * investitorii strini bene!icia' de re%imul naional
b) terenuri * Constituia modi!icat prevede !aptul c cetenii strini
i apatri'ii pot dob$ndi dreptul de proprietate asupra terenurilor cu
respectarea unor condiii di!ereniate:
mortis causa * acetia nu au nicio condiionare #n ceea ce
privete dob$ndirea terenurilor prin motenirea le%al (nu i
testamentar)
6
prin actele $ntre #ii, acetia pot dob$ndi terenuri, #ns
numai cu #ndeplinirea #n mod cumulativ i #n scar a
anumitor condiii:
aceast posibilitate s !ie prev'ut #ntr-o convenie
internaional la care 1om$nia este parte, aici
intr$nd tratatele de aderare la ,;
s eiste reciprocitate #ntre statul rom$n i cel strin,
stat cruia #i aparine investitorulH reciprocitate
le%islativ (prev'ut de actele normative din state),
diplomatic (prev'ut de o convenie
internaional) sau ba'at pe o practic a instanelor
de &udecat
dob$ndirea proprietii s se !ac #n condiiile unei
le%i speciale (#n momentul de !a, vorbim despre
6e%ea nr) 8.2/2007 privind circulaia &uridic a
terenurilor)
Dreptul Comerului Internaional (DCI) Cursul nr. . - 20.10.2010
Drepturile In#estitorilor /trini (continuare %)
- potrivit 6e%ii nr) 8.2/2007 privind circulaia &uridic a terenurilor, re%imul dob$ndirii
dreptului de proprietate di!er dup cum vorbim despre:
1) cet enii strini i apatri'ii sau p& strine ce provin din statele membre ale
,;
2) cet enii strini i apatri'ii sau p& strine ce nu apar in statelor membre ale
,;
1) cet enii strini i apatri)ii sau p" strine ce pro#in din statele membre ale 8+%
- avem o prevedere %eneral, de principiu i 2 speciale
- pre#ederea eneral: investitorii p!/p& dintr-un stat membru al ,; pot dob$ndi
dreptul de proprietate asupra terenurilor #n acelea i condi ii prev'ute pentru p!/p&
rom$ne
- avem 2 pre#ederi speciale:
cu privire la terenurile av$nd drept scop constituirea de re edin e/sedii
secundare, investitorii strini p!/p&pot dob$ndi aceste terenuri la #mplinirea
unui termen de 7 ani de la aderarea 1om$niei la ,; (termenul se #mpline te la
data de . ianuarie 20.2)
se re!er la terenurile a%ricole, !orestiere i pduri: dreptul de proprietate se
poate dob$ndi la #mplinirea unui termen de @ ani de la data aderrii 1om$niei
la ,; (eist totu i o preci'are #n le%e: =nu se aplic i !ermierilor ce
des! oar activit i independente=)
2) cet enii strini i apatri)ii sau p" strine ce nu apar in statelor membre ale 8+%
- dreptul de proprietate se va putea dob$ndi #n condi iile re%lementate de tratate
interna ionale pe ba' de reciprocitate, dar nu #n condi ii mai !avorabile dec$t cele #n
care pot dob$ndi cet enii, apatri'ii, p& de pe teritoriul statelor membre
Celelalte Drepturi ale In#estitorilor /trini%
Dreptul investitorilor strini de a e!ectura opera iuni valutare pe teritoriul 1om$niei:
7
- 1e%ulamentul C+1 nr) 2/2007 prevede !aptul c: =nere'iden ii (investitorii strini) au
dreptul s dob$ndeasc i s de in inte%ral, precum i s utili'e'e active !inanciare #n
1om$nia eprimate #n valut sau #n moned na ional=
- acti#ele 'inanciare = at-t numerar! c-t i alte instrumente de plat
- investitorii strini pot desc5ide i men ine conturi curente i de depo'it #n valut i #n
lei la investi iile de credit din 1om$nia
Dreptul investitorilor strini de a an%a&a personal strin
Dreptul investitorilor strini de a ale%e instan ele competente pentru solu ionarea
liti%iilor i'vor$te din reali'area investi iilor respective
- $n ca)ul unui litiiu cu statul rom-n! e&ist mai multe posibilit i de solu ionare
a lui%
o investitorul strin poate apela la o procedur intern ba'at pe 6e%ea
contenciosului-administrativ coroborat cu 6e%ea nr) .07/.//2 ce
re%lementea' raporturile de drept interna ional privat (o studiem #n
detaliu semestrul viitor :)
o investitorul strin poate apela la proceduri de conciliere sau arbitra&
or%ani'ate sub e%ida Centrului Interna ional pentru 1e%lementarea
Di!erendelor relative la Investi ii (CI1DI/ICBID) cu sediul la
Gas5in%ton
o investitorul strin poate apela la proceduri de arbitra& ad-5oc con!orm
1e%ulamentului de :rbitra& al ,+CI91:6 (Comisiei +a iunilor ,nite
pentru DCI)
9acilit ile de care bene'icia) In#estitorii /trini
1) 'acilit i normati#e relementate prin lei speciale! tendin a eneral 'iind $ns
de dispari ie a acestor 'acilit i
- e) * 6e%ea nr) 882/200. pentru promovarea investi iilor directe cu impact
semini!icativ #n economie I actul avea drept scop !avori'area investi iilor mari #n
economie, condi ia era ca investi ia s dep easc suma de . milion de J
- e) * eceptarea de la plata taelor vamale pentru ma inile, utila&ele sau orice
ec5ipament, destinate reali'rii investi iei
2) 'acilit i indi#iduale ce erau acordate pe ba)a contractelor directe $nc7eiate $ntre
stat i in#estitor
- #ns, practicile europene inter'ic acest tip de !acilitate, ast!el #nc$t, #n momentul de
!a ele nu se mai acord, cu preci'area c cele acordate anterior # i produc #n
continuare e!ectele
- din anul .//2, 1om$nia este parte la Conven ia de Constituire a :%en iei
Aultilaterale de ?arantare a Investi iilor, conven ie elaborat la Beul #n ./47 sub
e%ida CI1D (Canca Interna ional pentru 1econstruc ie i De'voltare)
- momentan, peste .40 de state sunt semnatare ale conven iei
- aceast conven ie a pus ba'ele a%en iei, cu sediul la Gas5in%ton i care, #n principiu,
se aseaman cu o banc ce are scop acoperirea riscurilor pentru investitorii strini #ntr-
o anumit ar
- riscuri: de trans!er valutar, privind eproprierea sau indisponibili'area investi iei,
privind #nclcrile contractelor cu autorit ile statale, precum i riscuri privind
tulburrile interne sau orice tip de r'boi
8
- una din op iunile in#estitorilor strini este aceea de a apela la procedura
concilierii sau a arbitra"ului
- sub acest aspect, CI1DI I are la ba' Conven ia de la Gas5in%ton, #nc5eiat #n anul
./37 #ntre statele membre ale Cncii Aondiale, conven ie ce are drept scop
solu ionarea di!erendelor ce se pot na te din investi iile strine
- 1om$nia a rati!icat conven ia #n anul ./@7 prin Decretul Consiliului de Btat nr)
32/./@7
- conven ia o!er pr ilor o alternativ #n ceea ce prive te solu ionarea liti%iilor ce
i'vorsc din investi ii, !a de solu ionarea de ctre instan ele na ionale ale statelor
%a'd sau !a de protec ia diplomatic acordat de ctre statul de na ionalitate al
investitorului, protec ie reali'at printr-o posibil subro%are a acestuia #n drepturile
investitorilor #n vederea solu ionrii liti%iului la nivel interna ional
- #n acest scop, s-au creat mecanisme noi de conciliere i arbitra&, mecanisme la care au
acces #n mod direct at$t investitorii, c$t i statele %a'd
- avanta&ul pentru investitor este evident i const #n accesul e!ectiv i direct la un
or%anism interna ional cu competen e #n solu ionarea unor asemenea liti%ii
- avanta&ul pentru statul %a'd este dublu:
accept$nd o asemenea &urisdic ie, o!er un important element de
securitate, de #ncredere #n vederea atra%erii investitorilor strini pe
teritoriul statului
pe de alt parte, consim ind la arbitra&ul re%lementat de conven ie,
statul %a'd se prote&ea' pe el #nsu i de alte !orme de liti%ii
interna ionale, #n concret, se prote&ea' !a de un posibil liti%iu
interna ional ba'at pe protec ie diplomatic eercitat de statul a crei
na ionalitate o are investitorul
- #n vederea reali'rii scopurilor pentru care a !ost elaborat aceast conven ie, s-a
instituit Centrul Interna ional pentru 1e%lementarea Di!erendelor relative la Investi ii
- scopul a !ost acela de a o!eri mi&loacele de conciliere/arbitra& #n vederea solu ionrii
liti%iilor relative la investi iile dintre statele semnatare ale conven iei i p!/p& ale altor
state contractante, semnatare ale conven iei
- centrul bene!icia' de personalitate &uridic distinct, ac ion$nd ca subiect de drept
distinct
- #n reali'area competen elor stabilite prin conven ie, centrul # i des! oar activitatea
prin intermediul a 2 or%ane speciale: consiliul administrati# i secretariatul,
elemente de structur ce repre'int latura pur institu ional, scopul centrului !iind
acela de a re'olva di!erendele prin intermediul concilierii i arbitra&ului
Consiliul :dministrativ:
- pre eden ia consiliului administrativ este reali'at, eercitat de pre edintele CI1D
- #n ceea ce-i prive te pe membrii consiliului administrativ, aici avem de-a !ace cu o
repre'entare !idel a principiului repre)entati#it ii , #nt$lnit i #n cadrul bncii
(CI1D) " consiliul administrativ are #n competen a sa c$te un repre'entant din
!iecare stat semnatar al conven iei
- ast!el, listele de conciliatori i arbitri alturi de lista statelor semnatare sunt inute de
ctre centru
- mai mult, pre edintele consiliului administrativ este abilitat de conven ie s numeasc
un numr de .0 persoane care s !i%ure'e pe !iecare din cele 2 liste
- o alt atribu ie #i revine pre edintelui #n materia constituirii e!ective a comisiei de
conciliere sau dup ca' a 9ribunalului de :rbitra&
9
- atribu ia se re!er la !aptul c: dac pr ile nu se #n ele% #n ceea ce prive te
constituirea comisiei de conciliere/arbitra&, pre edintele poate s dispun pe ba'a
consultrii pr ilor numirea membrilor comisiei/tribunalului de arbitra&
Becretariatul:
- este compus dintr-un secretar %eneral, din . sau secretari ad&unc i i din personal
- principala i cea mai important atribu ie a secretariatului este cea a secretarului
%eneral " repre'entantul le%al al centrului #n raporturile pe care centrul, #n calitatea de
sa de p& le are cu ter ii
- de asemenea, secretariatul este cel ce ine o list cu toate statele contractante
inclu'$nd toate in!orma iile necesare #n le%tur cu acesta
- o alt atribu ie: !a'a premer%toare de conciliere/arbitra& se de'volt pe toat perioada
derulrii procedurii de conciliere/arbitra& p$n la !inali'area ei i uneori c5iar dup
- #n principal, toate cererile pr ilor, toate comunicrile relative la des! urarea
procedurii de conciliere/arbitra& se reali'ea' prin intermediul secretariatului (este
ec5ivalentul unei %re!e a instan ei :)
- lista de conciliatori/arbitri urmea' s !ie constituit din persoane competente care s-
i !i mani!estat acceptul de a !i%ura pe ea
- #n ceea ce prive te cali!icarea acestor persoane, de re inut este !aptul c, pe l$n%
#nalta considera ie moral de care trebuie s se bucure, trebuie s aib i o competen
recunoscut #n domeniul &uridic, comercial, industrial, !inanciar, etc)
- #n ceea ce prive te numirile persoanelor de pe list, se las la latitudinea statului
contractant de a desemna 3 persoane care nu trebuie neaprat s !ie cet eni ai statelor
care #i desemnea'
- de asemenea, pre edintele centrului are posibilitatea de a mai numi 10 persoane care
s !ac parte din aceast list
- de re%ul, numirile se !ac pe o perioad de 3 ani, dar nimic nu #mpiedic statul de a
desemna aceea i persoan care s !ac parte din nou pe list
Competen a Centrului
- potrivit conven iei, competen a centrului cuprinde di!erendele de ordin &uridic #ntre un
stat contractant (sau o anumit colectivitate public sau un anume or%anism
dependent de acesta) i persoanele unui alt stat contractant care sunt #n rela ie
direct cu o investi ie, di!erende pe care pr ile au consim it s le supun centrului
- atunci c$nd pr ile i-au dat consim m$ntul, niciuna din ele nu i-l va putea retra%e
ulterior
- persoanele unui stat contractant%
orice p' care posed na ionalitatea unui stat contractant, altul dec$t statul parte
la di!erent la data la care pr ile au consim it s supun di!erendul concilierii/
arbitra&ului, precum i la data la care cererea a !ost #nre%istrat con!orm
dispo'i iilor conven iei, cu e&cep ia oricrei persoane care la una sau la alta
din aceste 2 date posed deopotriv i na ionalitatea statului contractant parte
la di!erent
orice p" care posed na ionalitatea unui alt stat contractant dec$t statul parte la
di!erend la data la care pr ile au convenit s supun di!erendul concilierii/
arbitra&ului i orice p" care posed na ionalitatea statului contractant parte la
di!erend la aceea i dat i pe care pr ile au convenit #n vederea reali'rii
elurilor conven iei s o considere ca apar in$nd unui alt stat contractant din
cau'a controlului eercitat asupra acestuia de ctre interese strine
10
Consim m-ntul *r ilor
- pe de-o parte, #n ceea ce prive te lucrurile ce in de consim m$ntul dat de state i
comerciantul celuilalt stat, consim m-ntul " condi ia indispensabil pentru
atra%erea competen ei centrului
- simplul !apt al rati!icrii conven iei de ctre statul %a'd, respectiv de ctre statul de
na ionalitate a investitorului, nu este su!icient prin el #nsu i
- acest !apt nu obli% un stat s apele'e la procedurile centrului, ci doar #i creea'
aceast posibilitate
- con#en ia cuprinde $ns 2 e&ien e re'eritoare la consim m-nt%
.) una re!eritoare la !orma de eprimare a consim m$ntului
2) una re!eritoare la momentul la care el trebuie dat
1) una re'eritoare la 'orma de e&primare a consim m-ntului%
- #n ceea ce prive te !orma, conven ia prevede !orma scris pe care trebuie s o #mbrace
consim m$ntul
- #n principiu, un acord #ntre pr i materiali'at #ntr-un sin%ur #nscris (instrument) este
modul cel mai utili'at de eprimare a consim m$ntului
- acest instrument poate lua !orma unei clau)e conpromisorii (acord privind investi iile
#nc5eiat #ntre statul %a'd i investitor), !ie !orma unui compromis:
o clau)a compromisorie !ace parte din contract, !iind accesorie i este
anterioar ivirii liti%iului
o compromisul este un acord prin el #nsu i, #nc5eiat ulterior ivirii
liti%iului
- conven ia nu impune #ns obli%ativitatea eprimrii consim m$ntului ambelor pr i
prin acela i act &uridic
- un stat %a'd ar putea, printr-o le%isla ie destinat s promove'e investi iile, s
consimt asupra competen ei centrului pentru di!erendele ce se vor na te din
investi iile respective, #n vreme ce investitorii ar putea s- i dea acordul accept$nd
o!erte #n scris
2) una re'eritoare la momentul la care el trebuie dat%
- #n ceea ce prive te momentul la care trebuie s se manis!este, data consim m$ntului
" momentul #n care oricare din pr ile liti%ante a consim it #n scris s supun liti%iul
centrului
- dac pr ile nu i-au mani!estat consim m$ntul #n aceea i 'i, data mani!estrii
acestuia se consider atunci c$nd partea a 2a i-a dat consim m$ntul
- #n ca'ul #n care statul %a'd !ace o o!ert %eneral pentru acceptarea competen ei
centrului prin intermediul le%isla iei interne, momentul consim m$ntului va !i
determinat de acceptarea o!ertei de ctre investitor, iar aceast acceptare se poate
reali'a !ie printr-un acord scris, direct, eplicit, dar investitorul poate s accepte
aceast o!ert $n mod tacit, prin introducerea unei cererei de conciliere/arbitra&
- #n momentul #n care cele 2 voin e s-au #nt$lnit, consim m$ntul devine irevocabil "
de atunci, centrul va !i investit cu competen a de a or%ani'a dup ca' !ie concilierea,
!ie arbitra&ul #ntre cele 2 pr i liti%ante
Dreptul Comerului Internaional (DCI) Cursul nr. 3 - 2:.10.2010
I)#oarele DCI
11
- i'voarele de drept re%lementea' rela iile sociale
- i'voarele de drept repre'int materiali'area normelor &uridice
- DCI are i'voare interne i interna ionale
- i'voarele interne cuprind actele normative adoptate de stat
- i'voarele interna ionale " conven iile interna ionale la care 1om$nia este parte
- eist alte cate%orii de i'voare care, de i nu sunt conven ii interna ionale, nici norme
&uridice ale altor state, au totu i o anumit !or &uridic, !iind elaborate de or%anisme
interna ionale
- acestea pot constitui un %5id pentru pr ile contractante
- un eemplu destul de des #nt$lnit #n DCI " principiile ,+ID1>I9, adic principiile
privind contractele comerciale interna ionale care au !ost adoptate de Institutul
Interna ional pentru ,ni!icarea Dreptului (rivat, ce- i are sediul la 1oma
- acest institut este un !or de de'batere #n materie interna ional, care are printre
principalele obiective elaborarea de conven ii interna ionale, elaborarea de %5iduri,
le%i model, le%i tip, care sunt propuse pr ilor contractante
- principiile privind contractele comerciale interna ionale au !ost elaborate #n .//2,
!iind actuali'ate permanent #n !unc ie de cerin ele pie ei
- aceste principii nu repre'int o conven ie interna ional i nici un i'vor de drept
intern, ci repre'int o ba' de re%lementare propus pentru a !i model #n vederea
#nc5eierii contractelor #ntre pr i
- aceste principii atin% o %am vast de probleme, pe care le ridic #nc5eierea
contractelor comerciale interna ionale
8)an ele Comerciale Interna ionale (8ci)
- #n le%tur cu ele, trebuie preci'at !aptul c ele pre'int un loc special #n cate%oria
i'voarelor DCI
- C) Civ) actual vorbe te despre u'an e
- #n comer ul interna ional, rolul u'an elor ne apare mult mai important dec$t #n
materia dreptului comun
- u)an ele " practici (activit i), #n %eneral nescrise, adoptate de ctre participan ii la
comer ul interna ional, care pre'int un anumit %rad de vec5ime, repetabilitate i
stabilitate, aplicate #ntre un numr nede!init de participan i la comer ul interna ional,
de re%ul pe o 'on %eo%ra!ic sau #ntr-un anumit domeniu de activitate comercial,
practici care #n !unc ie de natura lor pre'int sau nu caracter de i'vor de drept
- din de!ini ie, etra%en elementele de'initorii ale u)an elor :
au un element obiectiv/material, #n sensul c sunt practici sociale, adic un
ansamblu de acte i !apte &uridice care au dob$ndit caracter de practic datorit
elementelor de vec5ime i repetabilitate pe care le pre'int
un act/!apt &uridic, pentru a deveni practic, trebuie s !ie repetat #ntr-un
interval de timp i s pre'inte un caracter de stabilitate
u'an ele mai au un element cu caracter colectiv, #n sensul c, ele sunt %enerale,
impersonale, adic se aplic unui numr nede!init de participan i la comer
prin acest element de colectivitate, de %eneralitate, de impersonalitate, se
aseamn cu le%ea, care are acela i caracter (aplicabilitate %eneral)
u'an ele sunt re'ultatul activit ii economice a comercian ilor #nsu i, ei !iind
cei care creea' u'an ele
#n !unc ie de eisten a/ineisten a unui element subiectiv, u'an ele pot sau nu
s aib caracter de i'vor de drept, ast!el #nc$t se na te o discu ie #n !unc ie de:
12
u'an e normative " i'voare de drept
u'an e conven ionale i'voare de drept
- u'an ele nu trebuie con!undate cu obi nuin ele stabilite #ntre pr i
- obi nuin ele sunt stabilite #ntre pr i determinate (ele mai sunt numite i u'an e ale
pr ilor) " acele practici care se stabilesc #ntre acei parteneri de a!aceri care au rela ii
de a!aceri #ndelun%ate " constatm di!eren ele #ntre obi nuin i u'an
- obi nuin a se aplic #ntre aceea i parteneri
- u'an ele se aplic unui numr nedeterminat de participan la comer ul interna ional
- raportul dintre obi nuin i u'an " obi nuin ele au stat la ba'a unor u'an e, adic
o obi nuin repetat pe un anumit interval de timp i !olosit de mai mul i
participan i la comer ul interna ional, se poate trans!orma #ntr-o u'an comercial
Clasi'icarea 8)an elor
Dup #ntinderea aplicrii lor #n spa iu:
u'an e locale: ale unui port, ale unei pie i comerciale
u'an e speciale: se aplic #ntr-o anumit ramur de comer sau se aplic unei anumite
cate%orii pro!esionale: u'an ele a%en ilor la burs
u'an e %enerale: acele u'an e care se aplic la nivelul totalit ii rela iilor comerciale
interna ionale
Dup !or a lor &uridic:
u'an e normative (,n)
u'an e conven ionale (,c)
u)an ele normati#e (8n)%
- ,n au cele 2 elemente de!initorii ale u'an elor:
elementul obiecti# dat de !aptul c sunt practici sociale, cu men iunea
c acestea sunt mai vec5i, mai stabile, mai bine conturate (elementul
obiectiv este de!init prin principiul =lon%a invederata diurna
consuetud=)
elementul colecti# #n sensul c sunt practici impersonale, %enerale
aplicabile unui numr nedeterminat, nelimitat de persoane
- elementul subiecti# care intervine #n structura ,n const #n !aptul c pr ile (acei
participan i ce intr sub inciden a ,n) le respect cu sentimentul c ele se aplic
#ntocmai ca i le%ea (opinio iuris sive necessitatis)
- opinio iuris " condi ie necesar pentru ca o u'an s devin normativ (condi ie
necesar, #ns nu i su!icient)
- trebuie ca sistemul de drept care ar !i aplicabil #n spe s permit eisten a ,n, adic
s recunoasc !or a &uridic a i'voarelor de drept u'an ei " nu toate sistemele de
drept accept u'an e ca i'voare de drept
- #n dreptul rom$nesc, de principiu, ,n nu sunt recunoscute " re%ula
- ecep ie * #n anumite domenii particulari'ate de le%isla ia normativ, se recunoa te
u'an a ca i'vor de drept
1olul ,n:
pe de-o parte, pot re%lementa raporturi &uridice pe care le%ea nu le prevede " #n
aceast situa ie, ,n acoper lacunele le%islative, iar #n comer ul interna ional aceste
lacune le%islative sunt mai evidente tocmai pentru c sistemele de drept ale statelor de
na ionalitatea comercian ilor sunt di!erite, con in$nd uneori re%lementri di!erite,
13
contradictorii Kcu alte cuvinte, aici u'an a are rolul de a se aplica acolo unde le%ea nu
eist (consuetudo praeter le%em)L
#n al 2lea r$nd, ,n poate avea rolul de a interpreta/completa o le%e (consuetudo
secundum le%em)
#n s!$r it, ,n pot uneori s se aplice c5iar #mpotriva unor dispo'i ii le%ale, #nlocuindu-
le pe acestea (consuetudo contra le%em)
- !or a &uridic a ,n este similar !or ei &uridice a unei le%i supletive speciale, de aici
nsc$ndu-se anumite consecin e: pe planul raporturilor dintre u'an i le%e i pe
planul raporturilor dintre u'an i contract
- sub primul aspect, ,n prevalea' asupra le%ii supletive (u'an a " le%e supletiv
specialH le%ea " le%e supletiv cu caracter %eneral)
- #n raportul dintre u'an i contract, trebuie preci'at c pr ile prin contract pot
#ntura de la aplicare o ,n a a cum pot #nltura o le%e supletiv
u)an ele con#en ionale (8c)%
- au la r$ndul lor cele 2 elemente: elementul material (obiecti#) i elementul colecti#
- ele nu au un element subiecti# " ele nu sunt i'voare de drept
- #n pratica comer ului interna ional, ,c " re%ula (pentru c ele sunt mai numeroase)
- !or a lor &uridic " !or a &uridic a unei clau'e contractuale
- temeiul aplicrii ,c " voin a pr ilor
- ele se impun pentru c pr ile au !cut re!erire la u'an ele respective
- ,c le lipse te acea convin%erea intern a pr ilor c li se aplic eact ca i le%ea, le
lipse te elementul subiectiv, psi5olo%ic
- pr ile se pot re!eri #n mod epres la o u'an prin contractul ce st la ba'a raportului
&uridic dintre ele
- uneori, #n contract, pr ilor pot s trimit la u'an e condi!icate
- uneori, trimiterea pe care ele o !ac la o u'an nu va !i o trimitere epres, ci aceasta
poate re'ulta din voin a tacit a pr ilor, care se deduce din anumite indicii care in de
comportamentul pr ilor
- Conven ia de la -iena din ./40 asupra v$n'rii interna ionale de mr!uri con ine #n
art) / o re%lementare ce se re!er la u'an e: = pr ile sunt inute de orice u'an asupra
creia au convenit= (trimitere epres)H =#n a!ar de conven ia contrar a pr ilor,
acestea sunt considerate c s-au re!erit #n mod tacit #n contract la orice u'an pe care
o cunosc sau ar !i trebuit s o cunoasc i care #n comer ul interna ional este lar%
cunoscut i #n mod re%ulat respectat de pr ile la contrctul de acel tip #n ramura
comercial avut #n vedere=
1olul ,c - cau'e:
dinamica rela iilor comerciale interna ionale, dinamic ce !ace ca le%isla ia statal s
!ie pu in #n #nt$r'iere !a de de'voltarea rapid, diversi!icarea rela iilor comerciale
interna ionale (statului #i este !oarte %reu s re%lemente'e o rela ie nou cu privire la
participan ii la comer ul interna ional)
sunt necesare deoarece comer ul interna ional pre'int anumite particularit i pe care
le%iuitorii di!eritelor state nu reu esc sau nu au interesul s le surprind #n con inutul
unor acte normative
- cu alte cuvinte, u'an ele !iind rodul activit ii comercian ilor, sunt mai suple, mai
!leibile, mai u or adaptabile #n raporturile dintre comercian i
14
- marea ma&oritate a u'an elor sunt nescrise, dar evident eist i codi!icri ale
u'an elor
- pentru u'an ele nescrise se na te o problem " problema probei eisten ei lor " de
aceea, #n practic eist di!erite mi&loace de !iare a u'an elor nescrise
- mi&loacele se !iea' prin contracte comerciale tip, model, prin &urispruden , dar mai
ales prin practica arbitral
- de asemenea, eist i a a-numitul ;certi'icat de u)an ; (de cutum) care este
emis de ctre camerele de comer i industrie care au #n atribu iile lor i aceea de a
emite certi!icate de cutum (" atest eisten a pe un teritoriu %eo%ra!ic eisten a unei
u'an e)
- trimiterea la u'an e se !ace !oarte des prin intermediul arbitra&ului, arbitrii !iind inu i
de toate stipula iile contractuale, dar i de u'an e comerciale aplicabile #n domeniu
- aceste lucruri sunt prev'ute at$t #n conven iile interna ionale privind arbitra&ul
comercial interna ional, dar i de ctre re%ulile de procedur ale cur ilor de arbitra&
comercial interna ional de pe l$n% camerele de comer i industrie na ional
- de re%ul, #n dreptul rom$nesc, ,n nu sunt recunoscute, aplicabile !iind doar ,c
- aceast atitudine a le%iuitorului rom$n eist de la adoptarea Codului Comercial, care
era o copie a C) Com) Italian i pentru c ultimul se preci'a #n art) . c #n comer se
aplic C) Civ) sau u'an ele (este consacrat valoare de drept u'an elor)
- art) #ns, nu a preluat i ultima parte a art) . " le%ea rom$n nu a dorit s con!ere
u'an elor !or a &uridic a unui i'vor de drept
- le%ile cambiei, biletului la ordin, cecului !ac trimitere la u'an ele locului de plat " le
con!er !or &uridic
Dreptul Comerului Internaional (DCI) Cursul nr. < - 0..11.2010
/ubiectele DCI
- #n ceea ce prive te subiectele DCI, trebuie s le privim din 2 puncte de vedere:
trebuie s avem #n vedere subiectele de na ionalitate rom$n ale DCI
i subiectele strine care # i des! oar activitatea pe teritoriul rii noastre
1) /C rom-ne constituite cu participare strin%
- BC cu participare strin (scps) " BC rom$ne care au capital inte%ral str$in sau care au
un capital strin, dar #n asociere cu un capital rom$nesc
- scps nu repre'int o cate%orie distinct de p& rom$ne, ele #ncadr$ndu-se #n cate%oria
lar% a BC cu personalitate &uridic rom$n
- sub acest aspect, 6e%ea nr) 8././/0 prevede #n art) 24: constituirea scps #n asociere cu
p!/p& rom$ne ori cu capital inte%ral strin sunt supuse prevederilor 6e%ii nr) 8././/0
- capacitatea BC rom$ne de a !ace opera iuni de CI repre'int un e!ect, o consecin a
!aptului c eist principiul libert ii CI, 6e%ea 8././/0 ne!c$nd vreo distinc ie #ntre
activitatea comercial intern cu cea interna ional des! urat de o BC
- obiectul de activitate al unei scps se stabile te #n !unc ie de clasi!icarea activit ilor
din economia na ional (Codul C:;+)
- acest cod nu !ace vreo men iune special cu privire la activitatea de CI, ast!el #nc$t
ale%erea de ctre o BC a obiectului de activitate comercial poate !i !cut at$t #n ceea
ce prive te activitatea intern, c$t i #n ceea ce prive te activitatea interna ional
- dpdv al !ormelor de constituire a scps, putem s spunem c ele se pot constitui #n
oricare dintre !ormele prev'ute de 6e%ea nr) 8././/0, #n ceea ce prive te constituirea
lor #n !iecare etap ce vi'ea' constituirea unei scps, put$nd eista anumite
15
particularit i date tocmai date #n le%tur cu acest element de etraneitate dat de
participarea strin la capital
- ca eemplu, c$nd asocietul strin este p!/p&, #n actul constitutiv trebuie men ionate
atributele speci!ice de identi!icare i #n ca'ul p&: !elul acesteia din statul de
provenien , cet enia investitorului strin
- dpdv al personalit ii &uridice, scps sunt p& rom$ne deoarece criteriul care-i con!er
aceast calitate este dat de stabilirea sediului pe teritoriul 1om$niei
- #n ceea ce prive te capitalul social al unei scps, se pune o problem re!eritoare la
moneda #n care capitalul social este subscris i vrsat
- 6e%ea Contabilit ii din 1om$nia prevede o condi ie #n le%tur cu capitalul social:
toate BC rom$ne indi!erent de provenien a capitalului social s- i eprime capitalul
social #n moned rom$n (na ional) " asociatul rom$n are urmtoarele posibilit i
le%ale #n ceea ce prive te aportul su:
poate subscrie aportul #n valut, #l vars #n valut, men ion$nd #ns #n actul
constitutiv ec5ivalentul #n lei al aportului respectiv
poate subscrie aportul #n lei, dar s-l verse #n valut, #n ec5ivalentul de la data
e!ecturii vrsm$ntului (ec5ivalentul se stabile te prin cursul C+1)
poate subscrie #n lei i s-l verse tot #n lei
- #n ceea ce prive te asociatul rom$n la o scps, se pune problema dac acesta poate s
subscrie participarea sa la capitalul social #n valut i s verse #n valut
- el (asociatul rom$n) poate s subscrie #n valut cu eprimarea ec5ivalentului #n lei,
#ns vrsarea capitalului social trebuie !cut numai #n lei (eplica ia: subscrip ia
capitalului nu este o plat, ci este doar asumarea unei obli%a ii de a !ace)
- #n sc5imb, vrsarea capitalului repre'int o plat !cut de un re'ident (asociatul
rom$n) ctre un alt re'ident (care este BC), iar #n 1om$nia pl ile #ntre re'iden i se !ac
numai #n moned na ional
- #n le%tur cu patrimoniul scps, s-a pus o problem re!eritoare la posibilitatea (dreptul)
acestora de a dob$ndi dreptul de proprietate asupra terenurilor din 1om$nia
- mult timp, #n mod %re it, s-a considerat c o scps nu poate dob$ndi dreptul de
proprietate asupra terenului pentru c o asemenea posibilitate ar !i repre'entat de !apt
o modalitate de eludare a dispo'i iilor constitu ionale care inter'iceau p!/p& strine s
dob$ndeasc dreptul de proprietate asupra terenurilor
- la ora actual, problema este re'olvat: o scps, !iind p& rom$n, va trebui s
bene!icie'e de toate drepturile pe care orice p& rom$n, indi!erent de provenien a
capitalului, le are
- sub acest aspect, 6e%ea nr) 8././/0, #n varianta sa ini ial, a repre'entat o copie !idel
a C) Com) Carol II ./84, cod ce nu a intrat niciodat #n vi%oare
- la momentul adoptrii acestui cod, el era etrem de modern, iar preluarea lui #n 6e%ea
nr) 8././/0 a !cut s nu se in seama de evolu ia le%isla iei europene #n domeniul
BC
- cele mai moderne le%i erau: cea !rance' (./33) i cea %erman (./37), sistemul
clasic de or%ani'are al BC-urilor !iind * :dunarea ?eneral a :c ionarilor, Consiliul
de :dministra ie, (re edintele Consiliului de :dministra ie
- le%ea %erman adopt un alt sistem ba'at pe: :?, Directorat, Consiliu de
Buprave%5ere
- le%ea !rance', elaborat ulterior le%ii %ermane, adopt ambele sisteme, d$nd
posibilitatea pr ilor (ac ionarilor) de a ale%e modul de or%ani'are a BC respective
- le%ea rom$n a adoptat atunci structura clasic
- avanta&ele sistemului %erman erau date de reducerea competen elor ast!el #nc$t, sub
aspect lucrativ, BC respectiv !iind mult mai !leibil
16
- #n sistemul %erman, centrul de putere al BC este dat de directorat, activitatea sa !iind
suprave%5eat de consiliul de suprave%5ere, !ormat din principalii ac ionari
- acest mod de or%ani'are a dus la o !luidi'are a deci'iilor la nivelul BC
- !oarte important * !iind pe tr$mul DCI, eist$nd #n cadrul unei BC un element de
etraneitate dat de aportul strin la capital (aport dat de na ionalitate), de-a lun%ul
timpului, s-a considerat c asocia ii, #ntr-un raport de drept privat cu element de
etraneitate, sunt liberi s opte'e pentru le%ea aplicabil respectivului raport &uridic,
ceea ce ne !ace s credem c pr ile pot opta pentru o le%e ce re%lementea' un mod
de or%ani'are a BC, pe care pr ile #l consider cel mai adecvat
9unc ionarea /C*/
- scps, !iind p& rom$ne, urmea' #n principiu, re%ulile prev'ute pentru toate BC
comerciale de na ionalitate rom$n, eist$nd #ns anumite particularit i cu privire la
opera iunile valutare pe care acestea le derulea'
- opera iunea valutar este de!init #n 1e%ulamentul nr) 2/2007 al C+1, pe ba'a a 2
criterii: unul obiecti# i unui subiecti#:
" opera iune e!ectuat #n valut (criteriu real, material de de!inire #n
!unc ie de moneda #n care se reali'ea' opera iunea)
" opera iune e!ectuat #n moned na ional , derulat #ntre un strin i
un rom$n (re'ident i nere'ident) * criteriu subiectiv de de!inire a
opera iunilor valutare
- opera iunile valutare sunt de 2 !eluri:
curente, care #n esen implic o contrapresta ie (plat contra ceva :)
opera iuni de capital care nu implic o contrapresta ie imediat (e) *
investi iile, creditele)
- opera iunile valutare sunt supuse c$torva re%uli:
se e!ectuea' prin conturi bancare, cele #n numerar (cas5) !iind etrem de rare
BC sunt libere s de in i s dispun de activele lor !inanciare #n valut
li s-a recunoscut scps posibilitatea de a- i desc5ide conturi i la bnci din
strintate, elimin$ndu-se controlul C+1 asupra opera iunilor bancare derulate
de aceste entit i
*ersonalul /C*/
- scps sunt libere s- i an%a&e'e at$t personal rom$n, c$t i strin
- personalul strin se #ncadrea' #n 2 cate%orii:
cu !unc ii de conducere i administrare I persoanele nu se a!l #n
rela ii de munc cu BC, ci #ntr-o rela ie de tip societar " nu este
necesar vreun permis de munc pentru a #ndeplinirea acestor !unc ii de
conducere, iar re%imul ie irii/intrrii #n ar este mult mai relaat,
permisele de edere !iind eliberate pe o perioad de timp
persoanele an%a&ate #n munc
- persoanele strine ce des! oar activit i lucrative #n 1om$nia trebuie s ob in
permis de munc
17
- permisul se eliberea' la cererea strinilor care #ndeplinesc condi iile prev'ute de
le%ea rom$n cu privire la #ncadrarea #n munc i care au ob inut vi'a de lun% edere
pentru an%a&area #n munc
- competen a #n ceea ce prive te eliberarea permiselor de munc apar ine o!iciului
pentru mi%ra ia !or ei de munc ce se a!l #n subordinea Ainisterului Auncii
- trebuie preci'at c eist cate%orii de strini ce sunt scutite de obli%a ia ob inerii
permisului de munc:
cet enii strini cu domiciliul #n 1om$nia
cet enii ,;
- #n principiu, eist un numr limitat de permise de munc ce pot !i atribuite anual unor
cet eni strini, numrul lor !iind stabilit prin M?
- #n ceea ce prive te salari'area #n valut, trebuie !cut distinc ia dup cum scps
an%a&ea' personal rom$n sau strin
personal rom$n: acesta nu poate primi salariul #n valut c5iar dac BC are
capital .00 E strin pentru c pl ile #ntre re'iden i se reali'ea' pe teritoriul
1om$niei numai #n moned na ional " #n 'onele libere (6e%ea nr) 42/.//2)
personalul rom$n poate !i pltit i #n valut (ca o ecep ie aparent, personalul
rom$n al repre'entan elor rom$ne poate !i pltit i #n valut)
personal strin: plata salariului se poate !ace at$t #n lei, c$t i #n valut (plata se
poate !ace i #n valut pentru c an%a&a ii strini sunt nere'iden i) - dpdv
!iscal, se aplic re%imul na ional privind !iscalitatea
- #n ceea ce prive te liti%iile #n care pot !i an%renate scps, acestea pot, sunt libere s
opte'e pentru competen a de solu ionare !ie a unei instan e de drept comun (re%ula),
!ie pentru o instan arbitral (pot opta de asemenea, !ie pentru arbitra&ul Camerei de
Comer i Industrie a 1om$niei sau pentru un arbitra& institu ionali'at derulat #n !a a
unei cur i interna ionale cu competen #n acest sens, spre eemplu pentru Curtea
Interna ional de :rbitra& de la (aris * cea mai cunoscut)
2) 2cti#itatea comercial a persoanelor strine derulat pe teritoriul ,om-niei%
- 6e%ea nr) 8././/0 are o prevedere: BC strine pot #n!iin a #n 1om$nia, cu respectarea
le%ii rom$ne, 'iliale, sucursale, a%en ii, repre)entan e sau orice alte sedii secundare
cu . condi ie * acest drept s le !ie recunoscut de le%ea care le %uvernea' statutul lor
or%anic, de le%ea na ional
9ilialele /C strine
" acea BC cu personalitate &uridic rom$n distinct de personalitatea &uridic a BC mam din
strintate, dar care se a!l sub controlul BC mam
- din de!ini ie " 2 elemente de!initorii:
!iliala are personalitate &uridic proprie, distinct de cea a BC mam din
strintate " !iliala " subiect de drept de sine stttor, independent de
BC mam din strintate (!iliala are un patrimoniu propriu i particip
la circuitul comercial #n nume propriu i pe seama sa i dpdv &uridic,
!aptul c are personalitate &uridic rom$n are ca implica ie situa ia c
statutul ei or%anic este supus le%ii rom$ne " pe tr$mul
interna ionalului privat, le societatis a !ilialei este distinct de le
societatis a BC mam)
18
asupra !ilialei, BC mam eercit un control (dpdv etimolo%ic,
denumirea de =!ilial= vine de la !ilius * !iu, adaptare I control asupra
!iului)
Aodalit ile de Control ale BC mam:
- acest control se eercit prin capitalul social al !ilialei, aceasta lu$nd !orma unui B16
cu asociat unic (asociatul unic !iind repre'entat de BC mam)
- controlul mai este dat de: or%ani'area i conducerea !ilialei ce este reali'at prin
or%anele de administra ie i control numite de BC mam
- #n ceea ce prive te rela ia dintre cele 2 unit i, trebuie s anali'm 2 aspecte:
rela ia &uridic dintre ele
rela ia economic dintre ele
- dpdv &uridic, cele 2 entit i sunt total distincte, subiectele de drept sunt di!erite pentru
c au personalitate &uridic distinct
- dpdv economic, !iliala a!l$ndu-se sub controlul BC mam, este dependent de aceasta,
#n sensul c obiectul de activitate este stabilit de BC mam, dar odat constituit,
!iliala bene!icia' i de o autonomie economic #n rela ia cu BC mam, #n sensul c
!iliala are o via economic proprie, un patrimoniu distinct, o via !inanciar
proprie, av$nd un bilan contabil propriu, cu venit i c5eltuieli proprii, etc)
- dpdv al constituirii !ilialei, se reali'ea' #n !ormele i condi iile prev'ute de le%ea
rom$n " trebuie preci'at #n actul constitutiv caracterul de !ilial pentru entitatea nou
creat, !apt ce ne i trimite cu %$ndul spre controlul pe care BC mam #l are
- #n principiu, !unc ionarea unei !iliale este supus re%imului na ional
- dpdv valutar, 1e%ulamentul C+1 o consider pe !ilial drept re'ident, plus c o BC
strin care are o !ilial #n 1om$nia este considerat ea #ns i re'ident dpdv valutar
/ucursalele unei /+ /trine
" un sediu secundar al BC mam desc5is #n 1om$nia, lipsit de personalitate &uridic proprie,
care bene!icia' #ns de un capital social care #i este a!ectat #n #ntre%ime de BC mam i care
posed o anumit autonomie &uridic i economic !a de BC mam
+lementele de'initorii ale /ucursalei%
1. nu are personalitate &uridic proprie, !iind o prelun%ire a personalit ii &uridice a BC
mam " sucursala " un subiect de drept strin, nu are patrimoniu propriu, are un
capital propriu a!ectat #n eclusivitate BC mam
2. sucursala poate !ace acte &uridice numai pe seama BC mam, iar sub aspectul dreptului
interna ional privat, sucursala nu are o le societatis proprie, statutul ei or%anic !iind
%uvernat de le%ea ce %uvernea' statutul or%anic al BC mam
.. sucursala este dependent dpdv &uridic i economic de BC mam, bene!iciind #ns i
de anumite elemente de autonomie
- sucursala este dependent de BC mam pentru c aceasta de ine .00E din capitalul
sucursalei, ast!el #nc$t BC mam este cea care #i stabile te obiectul de activitate,
bunurile a!ectate, modul de or%ani'are i !unc ionare
- #n rela iile cu ter ii, sucursala #nc5eie acte #n numele i pe seama BC mam sau #n
nume propriu, dar pe seama BC mam
- #n ceea ce prive te autonomia, sucursala are anumite elemente de autonomie sub
aspect "uridic i economic:
a) "uridic%
19
sucursala are capacitate de subiect de drept limitat eprimat prin
!aptul c ea poate !i ac ionat #n &usti ie la sediul din 1om$nia
pentru actele &uridice e!ectuate #n 1om$nia (acest lucru #l putem
a!irma pentru c 6e%ea nr) .07/.//2 preci'ea' c o p& c5iar i
strin este socotit ca av$nd sediul #n 1om$nia dac are o
sucursal #n 1om$nia)
autonomia sucursalei se mani!est sub alt aspect: av$nd o mas de
bunuri a!ectate derulrii activit ii, sucursala poate !i supus unor
proceduri de !aliment #n %eneral, di'olvare, lic5idare, independent
de BC mam (#ns, reciproca nu este valabil)
Dreptul Comerului Internaional (DCI) Cursul nr. 6 - 10.11.2010
/ucursalele
2utonomia +conomic%
- av$nd capital propriu, sucursala bene!icia' de o anumit autonomie %estionar, av$nd
un bilan de venituri i c5eltuieli proprii, de asemenea, sucursala #nre%istr$ndu-se
!iscal la autorit ile rom$ne, autorit i unde sucursala trebuie s depun documentele
!iscale, asemn$ndu-se din acest punct de vedere cu o BC rom$n
- pentru activitatea economic derulat pe teritoriul 1om$niei, sucursala plte te
impo'it #n 1om$nia
- sucursala, constituindu-se pe teritoriul 1om$niei, (constituirea) va reali'a acest lucru
potrivit prevederilor le%ale rom$ne deoarece sub aspect procedural, ea va !i supus
le%ii locului unde- i des! oar activitatea
- 6e%ea nr) 8././/0, precum i 6e%ea 1e%istrului Comer ului prevd #n ceea ce
prive te o sucursal, !aptul c #n denumirea ei trebuie s se prevad acest caracter de
sucursal i de asemenea, s !ie men ionat sediul principal din strintate al BC mam
Capacitatea de 'olosin a unor /ucursale ale unor /C strine i condi iile "uridice ale
p" strine $n ,om-nia
- sucursala se a!l #ntr-o po'i ie &uridic deosebit #n sensul c, pe capul ei se #ntrunesc
2 le%i :
le%ea strin ca le%e a BC mam pentru c sucursala este o prelun%ire a
personalit ii &uridice a BC mam
le%ea rom$n, #ntruc$t ea # i des! oar activitatea pe teritoriul 1om$niei,
!iind ast!el supus unui ansamblu de acte normative ce creionea', conturea'
capacitatea &uridic a unei p& strine din 1om$nia
- aplicarea celor 2 le%i atra%e anumite consecin e pe plan &uridic:
pe de-o parte! 'aptul c sucursala este supus leii /C mam atrae
urmtoarele consecin e%
sucursala nu poate des! ura #n 1om$nia dec$t acele acte i !apte de
comer atribuite de ctre BC mam i nu va putea derula, !ace mai
dec$t BC mam #n propria ar
activitatea sucursalei este dependent de eisten a BC mam, ast!el
#nc$t, #n ca'ul #n care BC mam # i #ncetea' eisten a, implicit i
sucursala din 1om$nia a acelei BC # i va #nceta la r$ndu-i eisten a
(cocontractan ii BC sunt cei care au interesul s veri!ice dac BC mam
20
mai eist pentru c #n ca'ul #n care aceasta i-a #ncetat eisten a,
actele #nc5eiate de sucursala pot !i anulate de ace tia)
pe de alt parte! sucursala este supus unui pac7et de lei ce con'iurea)
situa ia "uridic a unei p" strine $n ,om-nia = urmtoarele consecin e%
!unc ionarea sucursalei * #n 1om$nia, sub aspect contabil, sucursala va
!i %uvernat, re%lementat de re%imul contabil stabilit de le%ea rom$n
dpdv vamal , sucursala este supus re%imului vamal rom$n pentru
activitatea des! urat #n 1om$nia
dpdv valutar , sucursala (de !apt, c5iar BC mam din strintate) este
considerat drept re'ident #n 1om$nia " opera iunile pe care sucursala
le derulea' cu al i re'iden i se vor des! ura #n moned na ional
dpdv !iscal , Codul Niscal rom$n #ncadrea' sucursala #n cate%oria
persoanelor cu sediul permanent #n ar, ea urm$nd s plteasc un
impo'it pe venit potrivit re%lementrilor rom$ne pe activitatea
des! urat #n 1om$nia
,epre)entan ele /C strine $n ,om-nia
, " un sediu social al BC mam din strintate lipsit de personalitate &uridic, care nu are un
capital distinct de cel al BC mam i care poate e!ectua numai opera iuni de repre'entare a
BC mam !a de partenerii ei comerciali din ar
;lemente de!initorii:
nu are personalitate &uridic proprie, !iind o prelun%ire a personalit ii &uridice
a BC mam
nu este subiect de drept disctinct
este supus lui le societatis, adic le%ii BC mam din strintate
" 1) se aseamn cu sucursalele, deosebindu-se de !ilial, care are personalitate &uridic
" 1) poate #nc5eia acte &uridice #n calita de repre'entant al BC mam, !iind un mandatar al
acesteia, ac ion$nd #n numele i pe seama BC mam
- sub acest aspect, 1) se aseamn cu sucursalele, care derulea' i activitatea #n numele
i pe seama BC mam, numai c, spre deosebire de 1), sucursalele mai pot #nc5eia
acte i #n nume propriu, dar pe seama BC mam (ac ion$nd ca un comisionar) pentru
c sucursalele au un capital propriu necesar des! urrii actvit ilor (1) nu are un
capital propriu, ci doar o anumit mas de bunuri necesar eclusiv activit ilor
derulate #n 1om$nia, mas de bunuri care dpdv &uridic poate !i cali!icat drept capital
social)
- consecin a acestui 'apt = ,. nu pot e'ectua dec-t opera iuni stabilite de /C
mam $n limita obiectului de acti#itate al acesteia
- pentru c nu au un capital social propriu, 1) nu se #ncadrea' #n cate%oria investitorilor
strini #n 1om$nia, spre deosebire de !iliale/sucursale
- #n ceea ce prive te temeiul &uridic al derulrii activit ilor &uridice: 6e%ea nr) 8/.//0
ce vorbe te de repre'entan e i 2 acte normative speciale:
Decretul-6e%e nr) 222/.//0 privind autori'area i !unc ionarea 1) societ ilor
i or%ani'a iilor economice strine
M? nr) ./22/.//0 privind re%imul impo'itelor i taelor aplicabile 1) din
1om$nia ale BC sau ale or%ani'a iilor economice strine (dat pentru aplicarea
Decretului-6e%e mai sus citat)
21
- procedura se declan ea' la cererea BC mam, cu preci'area c pot eista mai BC
strine care pot solicita desc5iderea unei 1) rom$ne
- cererea trebuie s cuprind: denumirea, obiectul de activitate, durata de !unc ionare a
1), sediul 1, i personalul de conducere sau ce urmea' s- i des! oare activitatea #n
respectiva 1
- la cerere, trebuie aneate o serie de documente ce au drept scop eviden ierea statutului
&uridic al BC mam din strintate
- ast!el, depunem: documentele constitutive, o atestare de la 1e%istrul Comer ului din
ara de ori%ine ce s ateste obiectul de activitate F capitalul social al BC mam, un
certi!icat de bonitate din care s re'ulte des! urarea le%al a activit ii din strintate
i o #mputernicire pentru repre'entan desemna i #n 1om$nia de ctre BC mam
- autoritatea competent pentru eliberarea autori'a iei de !unc ionare este Ainisterul
;conomiei i Ninan elor
- acesta, solicitat prin cererea BC mam, trebuie s se pronun e #n 80 de 'ile de la
depunerea ei
- dac respin%e cererea, re!u'ul trebuie motivat
- dac admite cererea, ministerul va elibera autori'a ia de !unc ionare a 1 ce va
cuprinde: denumirea 1), durata de !unc ionare a acesteia, sediul, obiectul de activitate
F condi iile de eercitare a activit ii #n 1om$nia
- #n .7 'ile de la momentul ob inerii autori'a iei de !unc ionare, 1) trebuie s se #nscrie
la autoritatea !iscal rom$n de la sediul su
- 1) nu sunt inute de obli%a ia de a se #nre%istra la 1e%istrul Comer ului/Camera de
Comer i Industrie a 1om$niei
- totu i, nimic nu le poate #mpiedica s se #nre%istre'e la 1e%istrul Comer ului/Camera
de Comer i Industrie a 1om$niei
=biectul de acti#itate al ,%
- #n autori'area de !unc ionare (care este #n principiu detaliat), re%sim urmtoarele
activit i permise #n le%isla ia rom$n:
s emit sau s primeasc o!erte i comen'i #n numele i pe seama BC lor
s ne%ocie'e, s #nscrie contractele comerciale pe ba' de procedur special
#n numele i pe seama BC mam
- scopul #n!iin rii unei 1: reclama F in!orma iile asupra BC mam din strintate
- activitatea: asisten a te5nic sau prestri de servicii pentru ma inile/utila&ele pe care
BC mam le livrea' #n 1om$nia
- de asemenea, poate s preste'e servicii similare cu cele prestate de BC mam #n ara
de ori%ine (a%en ii de transport, de pres strine, de turism)
- orice alt opera iune trebuie des! urat #n limita obiectului de activitate al BC mam
i #n limita obiectului de activitate indicat #n autori'a ia de #n!iin are
Capacitatea de 'olosin a ,%
- 2 le%i:
capacitatea de !olosin a 1 este supus le%ii BC mam, cu acelea i consecin e
ca la sucursal:
o obiectul de activitate nu poate !i mai etins mai mult dec$t obiectul BC
mam
o nu poate !ace acte &uridice dec$t pe seama i #n numele BC mam
o # i #ncetea' activitatea odat cu BC mam
22
1) este supus i le%isla iei 1om$niei, !unc ionarea ei #n limitele autori'a iei
!iind supuse le%ii rom$ne
- dpdv valutar , 1 este considerat re'ident
- dpdv al impo'itrii , 1 #n principiu, nu !ace opera iuni &uridice proprii, ci doar
activit i de repre'entare a BC mam, ast!el #nc$t ea va !i supus unui impo'it anual
!or!etar " 2000 lei/an ec5ivalent #n lei
- 1 poate an%a&a personal rom$n/strin
- dpdv al rspunderii &uridice , eist o rspundere a BC mam #n solidar cu
repre'entan ii BC mam pentru !aptele comise de ace ti repre'entan i #n 1om$nia
Kart) .000 alin (8) C) Civ) L
- #n ceea ce prive te liti%iile #n care pot aprea 1, 6e%ea nr) .07/.//2 prevede c, #n
ca'ul #n care o p& strin are o 1 #n ar, instan ele rom$ne sunt competente s &udece
liti%ii #n care este implicat 1
Contractele Comerciale Interna ionale
" principalul instrument &uridic prin care se reali'ea' activitatea de CI
- orice contract comercial interna ional trebuie s cuprind anumite clau)e enerale:
pr ile, denumirea, obiectul contractului, etc) F clau)e speciale #nt$lnite mai ales #n
contractele comerciale interna ionale #nc5eiate pe termen mediu i lun%
- deoarece #n ceea ce prive te aceste contracte, eist un interval de timp #ntre
momentul #nc5eierii i des! urrii, eecutrii lui, aceste tipuri de contracte (pe
termen mediu i lun%:) sunt supuse unor riscuri ce pot a!ecta ec5ilibrul contractului
- riscurile " evenimente posibil de a se produce dp #nc5eierea contractelor independent
de culpa vreunuia din pr i i care, dac se reali'ea', pot !ace imposibil sau sensibil
mai oneroas presta ia uneia sau ambelor pr i contractante
- riscurile sunt de 2 !eluri:
comerciale, care sunt la r$ndul lor:
valutare: varia ia cursului de sc5imb
nevalutare: evenimente economice (sc5imburi semni!icative ale
pre urilor materiilor prime, salariilor, materialelor, ener%iilor, tari!elor
de transport, primele de asi%urare, comisioanele, dob$n'ile bancare)
necomerciale%
politico-administrative, ce in de in%erin a autorit ilor statale #n
contractele comerciale interna ionale, precum i de alte aspecte:
con!licte armate, embar%ouri, interdic ii de eliberare a unor
autori'a ii/licen e, %reve, etc)
evenimente naturale independente de voin a omului
- pentru ca pr ile s evite consecin ele ne!avorabile pe care aceste riscuri le pot avea
asupra contractelor, ele trebuie s insere'e #n contract clau'e asi%urtorii #mpotriva
riscurilor
Clasi'icarea Clau)elor 2siurtorii%
.) dup criteriul !elului riscurilor la care se re!er:
a) $mpotri#a riscurilor #alutare: clau'a aur , clau'ele valutare sau clau'ele de
op iune a monedei liberatorii
b) $mpotri#a riscurilor ne#alutare%
clau'a de revi'uire a pre ului
clau'a de postcalculare a pre ului
23
clau'a o!ertei concurente
clau'a clientului celui mai !avori'at
clau'a de imprevi'iune
clau'a de !or ma&or ce acoper riscurile politico-administrative i
naturale
2) dup obiectul lor:
a) clau)e de men inere a #alorii contractului (acest tip de clau' prive te numai
pre ul, scopul clau'ei !iind de a prote&a contractele #mpotriva riscurilor
valutare/nevalutareH e) * clau'a aur, clau'ele valutare, clau'a de revi'uire a
pre ului, clau'a de postcalculare a pre ului)
b) clau)e de adoptare a contractelor: cu un obiect mai lar%, ele privind i altceva
dec$t presta ia monetar, privind ast!el #ntrea%a economie contractualH e) *
restul clau'elor
8) dup modul #n care operea':
a) clau)ele ce au o ac iune automat : acele clau'e care cuprind #n con inutul lor un
mecanism &uridic care permite aplicarea acelei clau'e imediat de ctre pr ile
interesate !r a !i nevoie s se #nt$lneasc pr ile i s ne%ocie'e " aceste clau'e
ac ionea' prin ele #nsele
b) clau)ele ce nu ac ionea) direct! ci pe ba)a reneocierii contractului% doar
clau'a de imprevi'iune, toate celelalte clau'e !iind in !unctie de vinta partilor at$t
clau'e automate cat si clau'e neautomate (care s implice ne%ocierea contractului)
De ce sunt necesare clau)ele de asiurare $ntr-un contract supus dreptului rom-nesc%
- dac le%ea rom$n este le cause (le%ea aplicabil #n spe ), pr ile trebuie s prevad
clau'e asi%urtorii #mpotriva riscurilor pentru c, de le%e lata, nu este prev'ut teoria
imprevi'iunii, C) Civ) rom$n pun$nd ca principiu de ba' * principiul !or ei
obli%atorii a contractului, art) /3/ C) Civ)
- dac le%ea aplicabil este le%ea rom$n, iar pr ile nu ar prevedea #n contract o clau'
ai%urtorie #mpotriva riscurilor, un &udector/arbitru nu va putea s adapte'e contractul
c5iar dac ar constata c din cau'a unor evenimente, riscuri, presta ia uneia din pr i
devine evident oneroas dec$t s-ar !i putut bnui #n momentul #nc5eierii contractului
- mai mult, nici Conven ia de la -iena nu re%lementea' ca atare teoria imprevi'iunii
Clau)a 2ur
- are o importan mai mult de ordin istoric, !iind aplicat cu precdere dup GG2,
odat cu punerea ba'elor NAI " atunci au !ost stabilite 2 principii !undamentale:
principiul unei parit i !ie #n aur a monedelor statelor membre ale NAI
principiul convertibilit ii #n aur a monedelor statelor membre
- acest sistem a !unc ionat p$n #n ./34 c$nd s-au adoptat :cordurile de la Oin%ston,
atunci c$nd a avut loc o demoneti'are a aurului
- clau)a aur " clau'a prin care se prevedea c pre ul contractual eprimat #ntr-o valut
cu prioritate o!icial #n aur la momentul #nc5eierii contractului, va cre te sau va
scdea #n !unc ie de paritatea #n aur din momentul eecutrii, e!ecturii pl ii
24
- #n pre'ent, monedele nemaiav$nd o paritate #n aur, clau'a i-a pierdut din importan ,
locul aurului !iind #nlocuit cu alte etaloane, cu valute considerate ca !iind relativ
stabile
Clau)ele >alutare
- speci!ic clau'elor valutare " pr ile stabilesc #n contract 2 cate%orii de monede:
.) una de plat sau de !acturare
2) una de re!erin sau de calcul sau de cont, !iind considerat de pr i ca mult mai
stabil
- scopul clau'ei valutare " evitarea riscului varia iei cursului de sc5imb al monedei de
plat !a de moneda de cont, #ntre momentul #nc5eierii contractului i momentul
e!ectiv al pl ii prin includerea #n pre ul contractului a procentului de scdere a
cursului sau prin deducerea din pre a procentului de cre tere a ratei de cre tere
Dreptul Comerului Internaional (DCI) Cursul nr. : - 1:.11.2010
Clau)ele >alutare
Cate%orii:
a) monovalutare
b) plurivalutare ba'ate pe un co valutar stabilit de pr i
c) plurivalente ba'ate pe un co valutar institu ionali'at
a. Clau)ele ?ono#alutare
= clau)ele prin care pr ile pre#d c pre ul mr'ii5ser#iciilor e&primat $n moned de
cont se #a plti $n moneda de plat la cursul de la data pl ii
- prin urmare, dac la momentul e!ecturii pl ii, moneda de plat a su!erit o
devalori'are prin raportare la moneda de cont, pre ul e!ectiv pltit pentru
mar!a/serviciul respectiv va cre te corespun'tor devalori'rii sau dac moneda de
plat va cunoa te o cre tere prin raportare la moneda de cont, pre ul e!ectiv va !i
dec$t cel stabilit #n momentul #nc5eierii contractului
- " e!ectul clau'elor monovalutare " varia iile de curs ale monedei de plat nu vor
a!ecta valoarea real a presta iei pecuniare ob inut de creditor pentru c debitorul va
plti de !iecare dat cantitatea de unit i monetare corespun'toare sumei eprimate #n
moneda de cont
- ast!el, riscul valutar al deprecierii monedei va !i #nlturat, pstr$ndu-se ast!el raportul,
ec5ilibrul dintre cele 2 presta ii mar!/pre , a a cum a !ost stabilit raportul la
momentul #nc5eierii contractului
- pentru c ambele monede se pot deprecia, s-a apelat la clau'ele plurivalutare
b. Clau)ele *luri#alutare ba)ate pe un co #alutar stabilit de pr i
- cau'ele care eplic, &usti!ic utili'area acestor clau'e plurivalutare sunt:
renun area la etalonul aur
relativa instabilitate a pie ei valutare
- #n acest ca', pr ile stabilesc o moned de plat, dar #n ele% s raporte'e moneda de
plat la mai multe monede de cont pe care ele le ale% consider$ndu-le mai stabile
- de re%ul, acest co valutar pe care pr ile #l stabilesc este !ormat din 8-7 monede
!oarte puternice
25
- pr ile convin ca pre ul eprimat moneda de plat s !ie !acturat i pltit #n !unc ie de
media cursurilor monedelor din co ul valutar
- dac media cursurilor monedelor din co ul valutar !a de moneda de plat va cre te
p$n la momentul pl ii, pre ul mr!ii/serviciului va cre te ( i dac valoarea scade,
scade i pre ul)
c. Clau)ele *luri#alente ba)ate pe un co #alutar institu ionali)at
- di!eren a #ntre clau'ele b) i c) este urmtoarea: co ul valutar stabilit de pr i ca
etalon, element de re!erin #n rela ia cu moneda de plat, va !i unul institu ionali'at,
adic monedele din co ul valutar i modalit ile de calcul nu mai sunt stabilite de
pr i, ci de un or%an speciali'at (DB9 " unitatea de cont a NAI)
Clau)ele 1e#alutare
- urmresc pstrarea pre ului contractual #n ca'ul #n care ar eista !luctua ii la nivelul
unor elemente nevalutare considerate de pr i drept elemente de re!erin : pre ul
materiilor prime, tari!ul ener%iei, tari!ul de transport, pre ul !or ei de munc, prime de
asi%urare
- de re%ul, clau'ele nevalutare se includ #n contractele #nc5eiate pe termen mediu i
lun%
- #n !unc ie de etalonul utili'at , clau'ele nevalutare se subclasi!ic #n:
.) clau'e cu indeare unic (special)
2) clau'e cu indeare cumulativ (comple)
8) clau'e cu indeare %eneral
1. clau)e cu inde&are unic (special)%
- #n acest ca', pre ul contractual va !i raportat la o unitate de msur u'ual a unui
produs determinat (pre ul i eiului, al ener%iei electrice, al crbunelui, al %r$ului)
2. clau)e cu inde&are cumulati# (comple&)%
- ca' #n care, pre ul contractual este raportat la mai multe elemente de re!erin
(raportat la valoarea ener%iei electrice i la !or a de munc, spre eemplu)
.. clau)e cu inde&are eneral%
- pre ul contractual se va raporta la valoarea #ntre%ului ansamblu de bunuri i servicii ce
pot !i procurate cu cantitatea de moned #n care este eprimat pre ul #ntr-o anumit
'on %eo%ra!ic determinat
- atunci, elementele de re!erin constituie de !apt un indice sintetic privind evolu ia
pre ului la nivelul unei ri, unui ora , unei anumite 'one %eo%ra!ice (e) * rata
in!la iei)
Clau)a ='ertei Concurente ('ace parte din clau)ele ne#alutare%)
" clau'ele prin care o parte contractant (bene!iciarul clau'ei) dob$nde te dreptul ca #n ca'ul
#n care, pe parcursul eecutrii contractului un ter #i !ace o o!ert de a contracta #n condi ii
mai !avorabile dec$t cele din contractul #n curs de derulare, s ob in adaptarea contractului #n
26
spiritul o!ertei ter ului, sau dac cealalt parte (promitentul) nu accept, readaptarea
contractului, contractul s se suspende sau s !ie re'iliat direct, #n temeiul unei 5otr$ri
&udectore ti/arbitrale
- este posibil ca ambele pr i s se an%a&e'e una !a de cealalt (sunt bene!iciari
aman2)
- scopul clau'ei: de obicei, pentru a- i pstra rela iile cu partea contractant
- elementul esen ial al clau'ei este repre'entat de o!erta adus bene!iciarului de ctre un
ter concurent
- condi ia de!initorie: caracterul mai !avorabil al o!ertei ter ului
- aprecierea caracterului mai !avorabil presupune reali'area unei compara ii #ntre o!erta
ter ului i elementele corespun'toare din contractul a!lat #n curs de derulare
- ast!el, putem #nt$lni 2 situa ii:
unicul element di!erit s !ie pre ul " compara ia va !i evident !oarte u or de
reali'at
condi iile mai !avorabile ce privesc i alte elemente ale contractului dec$t
pre ul, precum: cantitatea mr!ii, termenul de livrare, modalit ile #n care se
e!ectuea' plata pre ului (#n aceste situa ii, compara ia va trebui s vi'e'e
#ntrea%a economie a contractului)
- dpdv al obiectului clau'ei, clau'a o!ertei concurente este o clau' de adaptare a
contractului, spre deosebire de clau'a aur, clau'ele valutare sau clau'ele de indeare a
pre ului, ce sunt clau'e de men inere a valorii contractului
- e'ectele clau)ei: se vor produce automat, sau prin acordul promitentului, a a cum
pr ile au stabilit prin contract
- dac se produc automat, vec5ea obli%a ie devine caduc, iar bene!iciarul clau'ei poate
s procede'e la adaptarea contractului con!orm o!ertei mai !avorabile primite de la ter
- un asemenea mod de operare este riscant pentru promitent, aprecierea condi iilor i a
serio'it ii o!ertei scp$nd controlului promitentului
- dac clau'a operea' prin acordul promitentului, va !i prev'ut #n contract
posibilitatea lui de a re!u'a/accepta adaptarea contractului " vom avea mai
variante:
promitentul accept ca atare condi iile din o!erta concurent, situa ie #n care
contractul se va modi!ica #n mod corespun'tor
promitentul accept s rene%ocie'e contractul, !apt ce va duce la readaptarea
acestuia, dar nu neaprat #n termenii o!ertei, dar pornind de la condi iile mai
!avorabile ale o!ertei, se va a&un%e la condi ii mai avanta&oase pentru
bene!iciar
promitentul poate accepta s suspende contractul ast!el #nc$t bene!iciarul va
putea #nc5eia un contract cu ter ul #n condi iile o!erite de el pe perioada de
suspendare a contractului principal
promitentul !ie re!u' adaptarea contractului, !ie nu- i mani!est punctul de
vedere #ntr-un termen re'onabil
- pentru aceste situa ii sin%ura solu ie " re'ilierea contractului
- dac pr ile nu se #n ele% s se #nt$lneasc #n vederea adaptrii contractului, ele pot s
recur% la o procedur de &udecat sau de arbitra& (#n acest ultim ca', pr ile trebuind
s includ o clau' compromisorie)
Clau)a clientului celui mai 'a#ori)at (C')
C' " acea clau' #n care o parte contractant (promitent) se obli% ca, #n ca'ul #n care pe
parcursul eecutrii contractului va #nc5eia un contract cu un ter , contract #n care va acorda
27
ter ului condi ii mai !avorabile dec$t cele prev'ute #n contractul a!lat #n curs de eecutare, s
aplice bene!iciarului clau'ei (celalalt parte) condi iile mai !avorabile pe care le-ar !i acordat
ter ului cu care ar !i #nc5eiat contractul, ast!el #nc$t contractul va !i modi!icat #n mod
corespun'tor
- clau'a este una de adaptare a contractului, la !el ca i clau'a o!ertei concurente
Compara ie C! P clau'a o!ertei concurente:
- asemnarea principal este scopul lor " readaptarea contractului ca urmare a
interven iei unor riscuri nevalutare
- deosebirea principal este elementul de re!erin " la clau'a o!ertei concurente este
vorba de o!erta ter ului mai !avorabil, iar la C! nu este vorba despre o simpl o!ert,
ci de un contract #nc5eiat de promitent cu ter
- condi ia de!initorie a C! o constituie " caracterul mai !avorabil al re%imului acordat
ter ului
- aprecierea caracterului mai !avorabil presupune o compara ie #ntre cele 2 contracte,
care poate privi !ie pre ul contractual, !ie ansamblul elementelor celor 2 contracte
;!ectele C! " se vor produce !ie automat, !ie prin rene%ociere, #n !unc ie de voin a pr ilor
- aici, de re%ul, e!ectele se vor produce automat, ca' #n care vec5ea obli%a ie devine
caduc, iar promitentul va o!eri bene!iciarului automat condi ii mai !avorabile
consim ite #n !avoarea ter ului
- un asemenea e!ect automat nu ar permite promitentului s opte'e pentru re'ilierea
contractului at$ta timp c$t nu contest c a acordat ter ului condi ii mai !avorabile
- #n ceea ce prive te suspendarea contractului, ea este improprie #n aceast situa ie
- uneori #ns, pr ile prevd readaptarea contractului pe ba' de ne%ocieri la cererea
bene!iciarului pentru c o asemenea variant permite ca adaptarea contractului s se
re!ere i la alte condi ii dec$t cele acordate ter ului
Clau)a de Impre#i)iune (Ci %)
- temeiul &uridic al clau'ei " aceasta este produsul practicii, con inutul ei !iind #n
principiu con!i%urat de voin a pr ilor
- prevederile le%islative lipsesc #n ma&oritatea sistemelor de drept
- o re%lementare a Ci o re%sim #n principiile ,+ID1>I9, iar Camera de Comer i
Industrie a elaborat un model tip de Ci
- Ci " o clau' contractual prin care se prevede obli%a ia pr ilor de a proceda la
ne%ociere #n vederea readaptrii contractului sau dup ca', de a apela la un ter ,
eventual arbitru, #n acela i scop, dac pe parcursul derulrii contractului se produc
anumite evenimente de orice natur, independent de culpa oricreia dintre pr i,
evenimente ce a!ectea' %rav ec5ilibrul contractual, produc$nd ast!el o #n%reunare
substan ial a eecutrii contractului pentru cel pu in una din pr i i care ar !i
inec5itabil s !ie suportat eclusiv de partea a!ectat
Condi iile Ci:
1. #n primul r$nd, #mpre&urarea de 5ards5ip trebuie s aib un caracter de %eneralitate,
adic ea este o #mpre&urare de orice natur ce ar putea aprea pe parcursul eecutrii
contractului
28
- alt!el spus, aceast clau' acoper orice !el de riscuri, at$t valutare, c$t i nevalutare,
riscuri ce ar putea s sc5imbe #n mod %rav elementele avute #n vedere de pr i la
momentul #nc5eierii contractului
- prin urmare, Ci poate acoperi s!era de aplicare a clau'elor de men inere a valorii
contractului, c$t i a clau'elor de adaptare a contractului
2. mecanismul Ci presupune eisten a unui eveniment independent de culpa vreuneia din
pr i, ce a !ost imprevi'ibil la momentul #nc5eierii contractului i eterior de voin a
pr ilor, deci independent de puterea lor de control
- aceast condi ie este re inut i de principiile ,+ID1>I9 #n de!inirea Ci, iar clau'a
tip re ine caracterul imprevi'ibil i insurmontabil
- criteriul de apreciere a pr ii care invoc clau'a este de re%ul un criteriu obiectiv,
adic, criteriul comportamentului unui comerciant re'onabil i prudent, a!lat #n
cunoa tere
.. evenimetul s perturbe #n mod %rav ec5ilibrul contractual " s produc o #n%reunare
substan ial a eecutrii contractului pentru cel pu in o parte
- caracterul substan ial al #n%reunrii se aprecia' prin raportare la un criteriu concret de
natur economic, cum ar !i de eemplu cre terea obli%a iei !inanciare #n raport cu
pro!itul din opera iunea respectiv #ntr-o perioad de timp determinat
3. s !ie inec5itabil ca respectivele e!ecte s !ie suportate eclusiv de partea care le su!er
- criteriul de restabilire a ec5ilibrului contractual trebuie s permit arbitrului s aib ca
obiectiv nu doar simpla ordonare a elementelor contractului, perturbat prin
interven ia de 5ards5ip, ci prin conservarea caracterului ec5itabil al raportului &uridic
privit #n ansamblul su
;!ectele Ci:
- nu operea' niciodat automat, ci numai prin reneociere
- #n principiu, pr ile trebuie s prevad #n contract i procedura de rene%ociere
- etapele procedurii: etapa rene%ocierii va debuta cu o noti'icare !ormulat de ctre
partea a!ectat a inten iei de a rene%ocia, notiticare ce trebuie s intervin #n termenul
prev'ut #n contract sau #ntr-un termen re'onabil din momentul apari iei situa iei de
5ards5ip
- rene%ocierea presupune:
cocontractantul recunoa te eisten a situa iei de 5ards5ip, iar pr ile convin
asupra readaptrii contractului ast!el #nc$t contractul se va readapta i eecuta
#n noii termeni stabili i
cocontractantul !ie re!u' sp recunoasc apari ia situa iei de 5ards5ip, !ie, de i
recunoa te evenimentul, re!u' readaptarea contractului
- pentru aceast situa ie, #n !unc ie tot de voin a pr ilor mani!estat #n prevederi
contractuale, avem 2 situa ii:
oricare din pr i se poate adresa unui ter , care pe ba'a anali'ei !aptice, va
constata c nu eist situa ie de 5ards5ip, ast!el #nc$t va respin%e cererea de
readaptare a contractului, !ie va constata eisten a acestui eveniment i potrivit
altor prevederi din contract va putea dispune:
adaptarea contractului la noile #mpre&urri prin reec5ilibrarea
presta iilor pr ilor
suspendarea e!ectelor contractului #n ca'ul #n care evenimentul de
5ards5ip are un caracter temporar pentru a salva contractul
re'ilierea contractului #n ca'ul #n care salvarea lui nu mai este posibil
re)ilierea de drept a contractului
29
Dreptul Comerului Internaional (DCI) Cursul nr. 4 - 23.11.2010
+'ectele Contractelor Comerciale Internaionale
rspunderea contractual #n CI
cau'e eoneratoare de rspundere
,spunderea Contractual $n CI
- #n ca'ul nerespectrii contractului, partea #n culp datorea' daune-interese
- eist 8 modaliti de evaluare a daunelor-interese
1. +#aluarea @udiciar%
- #n ca'ul #n care le causae este le%ea rom$n * art) .042 * .043 C) Civ) "D
principiile privind evaluarea pa%ubei sunt:
a) principiul reparrii inte%rale a pre&udiciului (damnum emer%ens F lucrum
cessans)
b) principiul reparrii doar a daunelor previ'ibile la momentul #nc5eierii
contractului (se repar doar daunele directe, nu i indirecte)
c) principiul reparrii pre&udiciului cert, c5iar dac este viitor, trebuind s se
demonstre'e c acel pre&udiciu se va produce
- aceste principii se re%sesc i #n principiile ,+ID1>I9 * rein i v$n'area
compensatorie i cumprarea de #nlocuire (creditorul, dup ce a re'iliat contractul,
dac a !cut o cumprare de #nlocuire #ntr-un termen i modalitile re'onabile sau
v$n'area compensatorie #n aceste condiii, poate solicita debitorului di!erena
dintre preul contractual i cel al v$n'rii compensatorii sau al cumprrii de
#nlocuire)
2. +#aluarea Aeal = o stabilire leal a dob-n)ii $n CI%
- pe tr$mul dreptului rom$nesc, sediul materiei #l repre'int >? nr) //2000 privind
nivelul dob$n'ii le%ale
- #n principiu, #n CI, dob$n'ile sunt determinate prin voina prilor * va prima
caracterul convenional al dob$n'ii
- evaluarea le%al repre'int ecepia
- art) 2 din >?: #n relaiile de comer eterior sau #n alte relaii economice
internaionale, c$nd le%ea rom$n este aplicabil i c$nd s-a stabilit plata #ntr-o
moned strin, dob$nda le%al este de 3E (sin%ura dob$nd !i reinut de >?
nr) //2000), iar #n relaiile comerciale internaionale, dob$nda este #n principiu
variabil
- re'ult c, condiiile aplicrii dob$n'ii le%ale sunt:
s !ie vorba de relaii comerciale internaionale
le causae " le%ea rom$n
plata s !ie stabilit #n moned strin
.. +#aluarea Con#enional * se reali'ea' prin clau'e penale inserate #n contracte prin
care prile predetermin cuantumul pre&udiciului su!erit #n ca' se neeecutare-
eecutare cu #nt$r'iere a contractului
- Clau)a *enal " o clau' de stil, care se re%sete #n ma&oritatea contractelor
comerciale internaionale
- dac le%ea aplicabil este le%ea rom$n, limba avut #n vedere de art) /3/ C) Civ)
consacr principiul !orei obli%atorii a contractului "D &udectorul sau arbitrul, #n
principiu, nu poate modi!ica clau'a penal stabilit de pri
30
- #n arbitra& #ns, au eistat situaii #n care arbitrul a redus coninutul cau'ei, pe
temeiul abu'ului de drept
Clau)ele +&oneratoare de ,spundere
9ora ?a"or $n CI
- re%ula este re%imul contractual al CI * prile prevd o clau' de !or ma&or #n
contract
- ecepia: re%imul le%al al !orei ma&ore
- dac le%ea rom$n este le causae, atunci !ora ma&or este acel element care
#ntrunete urmtoarele condiii:
a) un eveniment imprevi'ibil
b) un eveniment insurmontabil
c) un eveniment ce apare ulterior #nc5eierii contractului
d) un eveniment independent de voina prilor
e) partea care invoc evenimentul s nu !i !ost pus #n #nt$r'iere
!) evenimentul s #mpiedice total/parial eecutarea contractului
- eemplu: imposibilitatea obinerii unor licene/autori'ri de import/eport,
con!licte armate, embar%ou, blocarea cilor de transport, tulburri sociale %rave
(%reve)
- +, repre'int cau'e de !or ma&or:
a) de!eciuni ale utila&elor de producie
b) lipsa spaiilor de depo'itare
c) bloca&ul !inanciar
- dup acum am preci'at anterior, re%ula o repre'int dispo'iiile convenionale #n
materie
- #n !uncie de re%ul, distin%em #ntre 8 tipuri de de!iniii #n contracte:
a) una sintetic: #n contracte sunt prev'ute trsturile eseniale ale
evenimentelor de !orelor ma&or (acest tip de de!inire este speci!ic
sistemelor romaniste, !iind prev'ut #n Convenia de la -iena i #n
principiile ,+ID1>I9)
b) una analitic: sistemele de drept an%lo-saon:
- nu se menionea' trsturile speciale ale evenimentelor, ci are loc o enumerare a
evenimentelor pe care prile #nele% s le considere eoneratoare )calamiti
naturale, con!licte armate, con!licte %rave de munc, di!iculti de transport)
- pot eista totui anumite evenimente neenumerate, care dei #mpiedic eecutarea
contractelor, nu vor !i considerate cau'e de !or ma&or
c) una mi&t: o de!iniie sintetic, #nsoit de enumerarea celor mai
importante considerente ale !orei ma&ore (se re%sete #n modelul tip de
clau' de !or ma&or elaborat de Camera de Comer de la (aris)
+'ecte
.) #ncetarea contractului
2) eonerarea de rspundere a prii care nu a eecutat contractul
- #n contractele comerciale internaionale #ns (pe termen mediu i lun%), #n
principiu, !ora ma&or are un e!ect suspensiv * dup ca', arbitrul sau &udectorul
sau prile stabilind ca respectivul contract s se suspende, urm$nd a-i continua
e!ectele dup ce evenimentul #ncetea'
31
- #n principiu, totui, !ora ma&or va avea e!ect etinctiv atunci c$nd evenimentul
durea' un interval de timp mai mare de 3 luni (de re%ul)
(rocedura de noti!icare a !orei ma&ore:
- partea a!ectat este obli%at s noti!ice acest eveniment cocontractantului (art) @/
din Convenia de la -iena)
- dac partea nu-i eecut obli%aia de noti!icare, ea nu va pierde dreptul de a
invoca evenimentul de !or ma&or, #ns va suporta pre&udiciul pe care cealalt
parte l-ar !i putut evita dac ar !i !ost noti!icat #n le%tur cu intervenia acestui
eveniment
- prile prevd #n contract ca noti!icarea s intervin #ntr-un termen re'onabil de la
producerea evenimentului sau de la restabilirea cilor de comunicare
- eist #n CI obli%aia prilor de cooperare #n vederea diminurii e!ectelor !orei
ma&ore (Convenia de la -iena, principiile ,+ID1>I9) "D obli%aia
cocontractantului de a depune toate dili%enele pentru limitarea pa%ubelor su!erite
ca urmare a neeecutrii contactului i pentru a&utarea prii a!late #n situaie de
!or ma&or de a reduce pre&udiciile i de a repune contractul pe !%aul normal *
#n ca' contrar, neput$ndu-se solicita repararea pre&udiciului care s-ar !i putut evita
dac s-ar !i depus aceste dili%ene
Contractul de >-n)are Internaional de ?r'uri
- sediul materiei: Convenia de la -iena, Convenia +aiunilor ,nite ./40, la care
1om$nia este parte din .//. prin 6e%ea de rati!icare nr) 22/.//.
- Convenia are 2 pri:
una dedicat domeniului de aplicare i aspectelor %enerale
!ormarea contractelor (modalitile de #nc5eiere)
coninutul
dispo'iii !inale
- este re'ultatul unui compromis #ntre sistemul an%lo-saon i cel romanist
- cel romanist se mani!est mai ales #n ce privete !ormarea contractului, iar cel
an%lo-saon privind coninutul, eecutarea contractului
Domeniul de aplicare:
a) dpd# temporal, Convenia a intrat #n vi%oare #n ./44, c$nd 80 de state au rati!icat-o
b) dpd# personal, ea se aplic:
#ntre pri cu sediile #n state semnatare ale Conveniei, aceste pri trebuind s
cunoasc c au sedii #n state di!erite, pri la convenie
c$nd normele de Drept Internaional (rivat trimit la aplicarea sistemului de
drept al unui stat parte la Convenie (re'ult c, se poate aplica i #ntre pri din
state tere)
c) dpd# material, se aplic Contractul de -$n'are Internaional de Ar!uri * Convenia
nu de!inete noiunea de <mar!=, ast!el c, aceasta va !i de!init de le causae
- Convenia prevede epres c nu se aplic anumitor tipuri de v$n'ri i anumitor
elemente ale contractului de v$n'are-cumprare
- sunt ecluse prevederile conveniei privind:
o v$n'area pentru !olosina personal, !amilial, casnic
32
o v$n'area prin licitaie
o v$n'area de mr!uri a!late sub sec5estru sau e!ectuate de o autoritate
&udectoreasc
o v$n'area de imobiliare
o v$n'area de nave sau aeronave
o v$n'area de electricitate (nu este o mar! dpdv al Conveniei)
- Convenia nu re%lementea' viciile de consimm$nt i dei vorbete despre
trans!erul proprietii, nu #l re%lementea' #n coninutul ei
- Convenia se aplic i v$n'rii de bunuri viitoare
1e%uli de Interpretare a Contractelor:
- art) @ din Convenie: interpretarea contractelor se va !ace in$nd cont de caracterul
su internaional i de necesitatea respectrii bunei-credine #n dreptul internaional
- art) 4: mani!estrile de voin ale prilor trebuie interpretate dup intenia acestora
c$nd cealalt parte a cunoscut sau putea s i%nore aceast intenie (pentru a se
determina intenia prilor, trebuie s se in seama de ceea ce ar !i !cut o
persoan re'onabil, cu aceeai pre%tire, #n aceeai situaie)
- prile sunt le%ate de u'anele la care au consimit i de obinuinele stabilite #ntre
ele
Normarea Contractului:
- " mecanismul: o!ert * acceptarea o!ertei
1. ='erta%
- art) .2 " propunerea de #nc5eiere a unui contract care pentru a !i valabil trebuie s
#ndeplineasc urmtoarele condiii:
s se adrese'e uneia sau mai multor persoane determinate "D o propunere
adresat unor persoane nedeterminate nu este o o!ert, ci o simpl invitaie
la o!ert
s !ie su!icient de precis * este ast!el c$nd denumete mr!urile, stabilete
cantitatea, preul sau o!er indicii su!iciente pentru determinarea acestora
s denote voina o!ertantului de a se an%a&a #n ca' de acceptare
- momentul la care #i produce e!ectele este atunci c$nd a a&uns la destinatar " teoria
1ecepiunii
1etractarea i 1evocarea
- potrivit Conveniei, o o!ert, c5iar dac este considerat irevocabil, poate !i
retractat #nainte sau #n acelai timp cu a&un%erea o!ertei la destinatar
- revocarea poate interveni #ntre momentul a&un%erii o!ertei la destinatar i
momentul #nc5eierii contractului "D re%ula stabilit de Convenie este c ea este
revocabil p$n #n momentul epedierii acceptrii
- e&cepii%
a) o!erta nu este revocabil c$nd se prevede c ea este irevocabil, !ie prin
!iarea unui termen de acceptare sau alt!el
b) o!erta nu este revocabil atunci c$nd este re'onabil pentru destinatar s o
considere irevocabil i o accept #n consecin (se va ine seama de
circumstanele pertinente * ne%ocierile dintre pri, u'anele, obinuinele)
- e!ectele ei #ncetea' atunci c$nd neacceptarea a&un%e la o!ertant
2. 2cceptarea ='ertei%
- de!iniia din Convenie: o declaraie sau o alt mani!estare de voin a
destinatarului o!ertant, ce eprim acordul acesteia cu privire la o!ert
33
- aceast de!iniie acoper at$t acceptarea epres, c$t i acceptarea tacit (totui,
con!orm Conveniei, tcerea sau inaciunea, prin ele #nsele, +, constituie
acceptare)
- momentul de la care produce e!ecte * trebuie s !acem distincie #ntre:
a) acceptare e&pres%
contractele #nc5eiate #ntre abseni * acceptarea produce e!ecte #n principiu, #n
momentul #n care ea parvine o!ertantului (sistemul recepiunii)
contractul #nc5eiat #ntre pre'eni * acceptarea produce e!ecte dac acest lucru
se reali'ea' imediat, #n a!ara ca'ului #n care din #mpre&urrile contractului sau
din alte elemente ar re'ulta contrariul
b) acceptare tacit%
- este considerat c a intervenit atunci c$nd destinatarul o!ertei #ndeplinete un act
prin care arat c accept o!erta, !r #ns a comunica epres o!ertantului acest
lucru
- eemplu: epedierea mr!urilor, plata preului, etc)
- #i produce e!ectele c$nd actul respectiv este e!ectuat
- actul respectiv trebuie #ns s se reali'e'e #n termenul de acceptare stabilit de
o!ertant sau #ntr-un termen re'onabil #n !uncie de #mpre&urri (dac nu s-a stabilit
un termen)
Coninut:
- Convenia prevede c acceptarea trebuie s !ie pur i simpl, adic s nu conin
completri, limitri sau alte modi!icri !a de coninutul o!ertei
- dac #ns asemenea modi!icri eist, actul nu este o acceptare, ci o nou o!ert-
contrao!ert
- totui, prin ecepie, constituie acceptare a o!ertei i acel rspuns ce conine
modi!icri, dar acele modi!icri nu alterea' substana, termenii o!ertei
- Convenia enumer acele elemente considerate eseniale, cu privire la care nu
trebuie s apar modi!icri:
o preul
o modalitile de plat
o cantitatea i calitatea mr!ii
o locul i momentul predrii
o rspunderea prilor
o soluionarea liti%iilor
- eist #ns i o ecepie: un rspuns care dei nu alterea' semni!icativ termenii
o!ertei, nu va !i socotit drept acceptare a o!ertei dac o!ertantul, !r o #nt$r'iere
ne&usti!icat, #l in!ormea' pe emitentul rspunsului c nu este de acord cu
modi!icarea
:cceptarea 9ardiv * implic anali'area a 2 #mpre&urri:
a) acceptarea emis peste termenul prev'ut #n o!ert sau, #n lipsa lui, peste un
termen re'onabil ast!el #nc$t, !iind emis peste termen, a&un%e peste termen la
o!ertant
- #n aceast situaie, !iind implicat culpa acceptantului, acceptarea nu produce
e!ecte &uridice (ecepie * o acceptare tardiv culpabil este valabil dac
o!ertantul #l in!ormea' !r #nt$r'iere pe acceptant c este de acord)
b) acceptarea epediat #n termen i care ar !i trebuit s a&un% #n termen, dar nu
a&un%e "D acceptarea este tardiv pentru motive neimputabile acceptantului
(e) * culpa cruului)
34
- #n aceast situaie, acceptarea este valabil
- ecepie * o!ertantul poate s obiecte'e, demonstr$nd imediat ce a primit
acceptarea c este #n imposibilitate de a o mai onora din motive raionale,
obiective
- "D momentul #nc5eierii contractului " #nt$lnirea concordant a o!ertei cu
acceptarea
- Convenia de la -iena: contractele sunt considerate #nc5eiate atunci c$nd
acceptarea a parvenit o!ertantului (teoria recepiunii), situaie similar cererii din
dreptul rom$nesc * teoria in!ormaiunii care include totui pre'umia de recepiune
+'ectele Contractului
=bliaiile >-n)torului
- 2rt. .3%
predarea mr!ii
trans!erul proprietii asupra mr!ii
remiterea documentelor re!eritoare la mr!uri
obli%aia de con!ormitate a mr!ii
1. =bliaia de trans'er a proprietii mr'ii nu este anali'at de Convenie, #ntruc$t
statele nu s-au #neles asupra momentului i modului de transmitere "D se vor aplica
re%ulile de Drept Internaional (rivat
2. =bliaia de predare a mr'ii%
Aocul *redrii: Convenia re%lementea' locul prin mai multe soluii
aplicabile #n scar:
a) mar!a se consider predat dac este pus la dispo'iia
cumprtorului #n locul prev'ut #n contract (se respect voina
prilor)
b) dac #n contract nu se prevede locul, mar!a se consider predat la
locul #n care este remis primului transportator
c) dac este vorba despre un bun individual determinat sau de un bun
determinat prin caractere %enerice, dar care trebuie prelevat dintr-o
mas de bunuri a!late #ntr-un anumit loc, mar!a se socotete predat
c$nd a !ost pus la dispo'iia cumprtorului #n acel loc special
d) mar!a se consider predat la sediul v$n'torului din momentul
#nc5eierii contractului (se aplic atunci c$nd nu ne re%sim #n
situaiile de mai sus)
- Convenia: obli%aia de predare este una c5erabil i +, portabil
?omentul *lii - re%sim mai multe situaii:
a) #n ca'ul #n care o asemenea dat este prev'ut #n contract sau este
determinabil #n !uncie de contract, momentul predrii " acea dat
b) dac #n contract se prevede c data predrii este o perioad de timp (spre
e) * luna ianuarie), prin contract trebuie prev'ut creia dintre pri #i
revine dreptul de a ale%e 'iua eact, cu obli%aia de a-l anuna pe
cumprtor din timp
c) dac nu este prev'ut nicio dat, nici un interval, predarea trebuie !cut
#ntr-un termen re'onabil din momentul #nc5eierii contractului
.. =bliaia de ,emitere a Documentelor * v$n'torul are obli%aia de a remite
cumprtorului toate documentele prev'ute #n contract
35
- dac nu eist o prevedere #n acest sens, el trebuie s remit documentele care #n
mod re'onabil i potrivit u'anelor #nsoesc mr!urile respective
3. =bliaia de Con'ormare%
- Convenia adun #n condiiile acestei noiuni toate elementele ce in de mar!:
cantitate, calitate, tip, ambala&
- mar!a trebuie s #ndeplineasc mai multe condiii:
a) trebuie s !ir con!orm prevederilor contractuale, iar #n lipsa acestor prevederi,
mar!a con!orm dac este adecvat #ntrebri la care servesc #n mod obinuit
mr!uri de acelai tip sau, dac v$n'torul a cunoscut c mar!a va avea o
#ntrebuinare special, dac va !i adecvat acelei #ntrebuinri
Dreptul Comerului Internaional (DCI) Cursul nr. B - 04.12.2010
=bliaiile >-n)torului (continuare %)
- con!orm Conveniei de la -iena, v$n'torul trebuie s predea mr!urile libere de orice
drept/pretenie a unui ter, ecept$nd ca'urile #n care cumprtorul #nsui accept s
preia mr!urile c5iar i #n aceste condiii
- re%ula " v$n'torul trebuie s predea mr!urile lipsite de orice drept/pretenie a unui
ter
- ecepia #i permite totui cumprtorului s cumpere o mar! c5iar dac eist o
pretenie a unui ter ast!el #nc$t, deoarece tetul nu distin%e, pretenia terului poate
consta #ntr-o aciune #n revendicare
- "D teoretic, se poate vinde i bunul altuia !r ca prin aceasta s !ie a!ectat
valabilitatea contractului
- acest lucru este posibil pentru c #n CI ma&oritatea bunurilor sunt %enerice i !un%ibile
sau pentru c teoretic v$n'torul poate cumpra o mar! de pe o pia #n scopul
revinderii acesteia
- Convenia de la -iena re%lementea' #n continuarea acestor aspecte, mi&loacele de
care dispune cumprtorul #n ca'ul #nclcrii acestor obli%aii
- Convenia prevede c: #n ca'ul #n care v$n'torul #i #ncalc obli%aiile, cumprtorul
are 2 posibiliti:
.) s-i eercite drepturile pe care Convenia le prevede la art) 23-72
2) s cear daune-interese
- problema daunelor-interese este re%lementat de Convenie #n partea %eneral
deoarece prevederile sunt comune at$t pentru v$n'tor, c$t i pentru cumprtor
- #n ceea ce privete drepturile, #ncepem cu o prevedere prealabil, #n sensul c:
Convenia inter'ice &udectorului/arbitrului s acorde v$n'torului un termen de %raie
- aceeai Convenie re%lementea' posibilitatea i c5iar obli%aia #n anumite ca'uri
pentru cumprtor de a acorda v$n'torului un termen suplimentar pentru eecutare
Drepturile Cumprtorului
.) dreptul la eecutarea #n natur a obli%aiei de ctre v$n'tor prev'ut #n art) 23 din
Convenie: cumprtorul poate cere v$n'torului eecutarea #n natur a oricreia
dintre obli%aiile sale, cu ecepia ca'ului #n care cumprtorul s-a prevalat de un
mi&loc incompatibil cu o asemenea cerere (spre eemplu: a cerut re'ilierea
contractului, nemaiput$ndu-se cere #n acest ca' eecutarea #n natur)
2) dac v$n'torul nu i-a respectat obli%aia privind con!ormitatea mr!ii, cumprtorul
are la dispo'iie anumite drepturi speciale:
36
a) cumprtorul poate cere predarea unei mr!i de #nlocuire #n ca'ul #n care
lipsa de con!ormitate constituie o contravenie esenial la contract i dac
a !ost cerut de cumprtor #ntr-un timp re'onabil
- Convenia introduce o noiune speci!ic, cea de <contravenie esenial la contract=,
!iind de!init #n art) 27: o contravenie la contract sv$rit de una din pri este
esenial c$nd cau'ea' celeilalte pri un pre&udiciu prin care o privea' #n mod
substanial de ceea ce era #n drept s se atepte de la contract #n a!ar de ca'ul #n care
partea #n culp nu a prev'ut un ast!el de re'ultat, iar o persoan re'onabil cu aceeai
pre%tire i a!lat #n aceeai situaie nu l-ar !i prev'ut nici ea
+lementele De'iniiei%
este considerat o #nclcare sv$rit de una din pri atunci c$nd cau'ea' un
pre&udiciu celeilalte pri
pre&udiciu const #n !aptul c cealalt parte este lipsit #n mod substaniale de ceea ce
era #n drept s se atepte de la contract, ceea ce se apropie de ideea de cau' din
dreptul rom$n
- prin ecepie, partea #n culp, dei sunt #ndeplinite condiiile, nu va !i considerat c a
sv$rit o contravenie esenial dac nu a prev'ut re'ultatul p%ubitor pentru cealalt
parte i mai mult dec$t at$t, o persoan re'onabil cu aceeai pre%tire i re%sit #n
aceeai situaie nu l-ar !i putut prevedea
- "D partea respectiv poate !i eonerat de rspundere dac nu a prev'ut acel re'ultat,
iar atitudinea acestei pri va !i anali'at dup un criteriu obiectiv al omului re'onabil
i nu dup unul subiectiv, personal
b) cumprtorul poate cere v$n'torului repararea lipsei de con!ormitate #n
a!ara ca'ului #n care aceast variant ar !i nere'onabil #n !uncie de
#mpre&urri
c) cumprtorul poate cere o reducere de pre proporional cu di!erena dintre
valoarea mr!ii care a !ost predat i valoarea pe care mar!a ar !i trebuit s
o aib dac nu ar !i eistat lipsa de con!ormitate
d) v$n'torul poate s-i cear cumprtorului s repare el lipsa de
con!ormitate, v$n'torului revenindu-i obli%aia de a suporta c5eltuiala
respectiv, situaie #n care cumprtorul trebuie s accepte aceast variant
8) dreptul de a cere re'oluiunea contractului * Convenia re%lementea' acest drept dup
sistemul an%lo-saon printr-o distincie #ntre obli%aia de predare a mr!ii i celelalte
obli%aii
- ast!el:
dac v$n'torul nu a eecutat oricare din obli%aiile sale, cu ecepia
obli%aiei de predare a mr!ii, contractul va !i re'olvit dac #nclcarea
respectiv este esenial
dac v$n'torul nu-i respect obli%aia de predare a mr!ii,
cumprtorul este obli%at s acorde v$n'torului un termen suplimentar
pentru eecutare (dac #ns v$n'torul nu pred mar!a nici #n termenul
suplimentar, atunci contravenia se consider esenial, iar contractul
este re'olvit)
- conclu'ia este c: re'oluiunea prev'ut #n Convenie este str$ns le%at de noiunea
de <contravenie esenial la contract=
=bliaiile Cumprtorului
- art) 78 prevede 2 obli%aii:
37
.) plata preului
2) obli%aia de preluare a mr!ii
8) cumprtorul este obli%at s preci'e'e caracteristicile mr!ii c$nd mar!a urmea' a
se produce dup acele caracteristici (Convenia nu prevede aceast obli%aie)
1. *lata *reului
- Convenia de!inete plata preului " #ndeplinirea de ctre cumprtor a oricrui act
care s permit trans!erul preului ctre v$n'tor
- #n le%tur cu determinarea preului, Convenia prevede o re%ul F o situaie special
- re%ula este prev'ut #n art) .2: preul trebuie s !ie determinat/cel puin determinabil
- situaia special (dat de in!luena dreptului an%lo-saon F particularitile CI) este
prev'ut de art) 77: v$n'area este valabil #nc5eiat c5iar dac preul nu este
determinat i nici determinabil
- #n aceast situaie, se va proceda la determinarea preului de un ter, de re%ul un
epert, dar poate !i i &udector/arbitru
- mai mult dec$t at$t, Convenia instituie o pre'umie le%al relativ de determinare a
preului, #n sensul urmtor: dac preul nu este determinat i nici determinabil, prile
sunt considerate c s-au re!erit #n mod tacit la preul practicat #n mod obinuit #n
momentul #nc5eierii contractului #n ramura comercial respectiv pentru aceleai
mr!uri v$ndute #n #mpre&urri compatibile, comparabile
- aceast idee preluat din sistemul an%lo-saon are drept obiectiv " salvarea
contractului
6ocul (lii:
- #n principiu, la locul stabilit de pi #n contract (prevalea' voina prilor)
- dac #ns #n contract nu este prev'ut locul plii, ea se va !ace la domiciliul
v$n'torului (este portabil i nu c5erabil)
- dac #n contract este prev'ut !aptul c plata preului se !ace contra documentelor, ea
se va !ace la locul remiterii mr!ii sau a documentelor
Aomentul (lii (reului:
- re%ula * la data prev'ut #n contract
- #n lipsa acestei prevederi, preul trebuie pltit #n momentul #n care con!orm
contractului, v$n'torul pune la dispo'iie cumprtorului !ie mr!urile, !ie
documentele repre'entative ale acesteia
- dac nu ne a!lm #n niciuna din situaiile prev'ute mai sus, v$n'torul poate !ace din
plata preului o condiie a remiterii mr!ii sau a documentelor &usti!icative, situaie #n
care plata preului va trebui s !ie anterioar remiterii mr!ii sau documentelor
2. =bliaia de *reluare a ?r'ii
- Convenia: cumprtorul trebuie s #ndeplineasc orice act care-n mod re'onabil s
permit v$n'torului s preia mar!a
.. =bliaia *reci)rii Caracteristicilor ?r'ii
- cumprtorului #i revine obli%aia de a transmite speci!icaiile respective pentru a
permite v$n'torului s produc mar!a respectiv
- mi&loacele de care dispune v$n'torul #n ca'ul neeecutrii obli%aiei de cumprtor (8
mi&loace de an%a&are a rspunderii):
38
a) plata preului " eecutarea #n natur, cu ecepia ca'ului #n care s-a
prevalat de un mi&loc incompatibil cu ea
b) declararea contractului re'olvit #n ca' de neeecutare de ctre cumprtor a
oricrei obli%aii contractuale ce repre'int contravenie esenial la
contract sau dac cumprtorul nu-i eecut obli%aia de plat a preului
sau nu preia mar!a predat #n termenul suplimentar acordat de v$n'tor
(#nclcarea contractului " contravenie esenial la contract)
- v$n'torul dispune de anumite drepturi speciale atunci c$nd cumprtorul nu-i
eecut obli%aia de a speci!ica elementele caracteristici ale mr!ii: atunci v$n'torul
poate reali'a mar!a potrivit nevoilor %enerice ale cumprtorului, care #i sunt
cunoscute
Dispo)iiile 6enerale ale Con#eniei de la >iena
.) momentul trans!erului riscurilor #n contractele comerciale
2) re%imul daunelor-interese #n C-C
8) re%imul !orei ma&ore
1. momentul trans'erului riscurilor $n contractele comerciale%
- #n ceea ce privete momentul trans!erului riscurilor, trebuie !cut o distincie dup
cum contractele implic sau nu transportul mr!ii:
a) dac implic:
dac v$n'torul este inut s remit mar!a transportatorului #ntr-un
loc determinat, atunci riscurile se trans!er de la v$n'tor la
cumprtor #n momentul #n care mar!a este remis #n acel loc
dac v$n'torul nu este inut s remit mar!a #ntr-un loc determinat,
atunci transmiterea riscurilor are loc #n momentul remiterii mr!ii
ctre .st transportator
b) dac nu implic, este nevoie de o subdistincie:
dac cumprtorul este inut s preia mar!a #ntr-un alt loc dec$t la
sediul v$n'torului, riscurile se transmit #n momentul #n care
predarea este !cut la acel loc
#n toate celelalte ca'uri, trans!erul riscurilor are loc #n momentul #n
care mar!a este pus la dispo'iia cumprtorului
- #n toate ca'urile, pentru a opera trans!erul riscurilor, este necesar ca mar!a # !ie
individuali'at ca !iind pentru acel cumprtor
2. reimul daunelor-interese $n C>C%
- daunele-interese pot !i acordate pentru neeecutarea oricrei obli%aii contractuale
- mai mult, daunele-interese pot !i cumulate cu celelalte mi&loace de care dispune
v$n'torul/cumprtorul
- #n ceea ce privete #ntinderea daunelor-interese, Convenia prevede #n art) @2: daunele-
interese vor acoperi at$t damnum emer%ens, c$t i lucrum cessans
- potrivit tot art) @2, daunele-interese nu pot !i superioare pierderii su!erite i c$ti%ului
nereali'at pe care partea #n culp le-a prev'ut sau ar !i trebuit s le prevad #n
momentul #nc5eierii contractului
- "D sunt reparabile doar daunele previ'ibile
- Convenia re%lementea' i anumite modaliti de calcul al daunelor-interese
- ast!el, este re%lementat #n art) @7 eecutarea coactiv: intervine atunci c$nd contractul
este re'olvit, iar cumprtorul, #ntr-o manier responsabil i #ntr-un termen re'onabil,
39
a procedat la o cumprare de #nlocuire sau v$n'torul a procedat la o v$n'are
compensatorie, partea respectiv poate s cear daune pentru di!erena dintre preul
contractual i preul cumprrii de #nlocuire/preul v$n'rii compensatorie
.. e&onerarea de rspundere (i 'ora ma"or%
- Convenia, #n art) @/, re%lementea' re%imul !orei ma&ore, dei nu !olosete totui
sinta%ma de <!or ma&or=
- potrivit Conveniei: o parte este eonerat de rspundere pentru neeecutarea oricrei
obli%aii contractuale dac dovedete c neeecutarea a !ost determinat de o piedic
ce #ndeplinete urmtoarele condiii #n mod cumulativ:
a) s !ie independent de voina prii care o invoc
b) partea s nu se !i putut atepta #n timp re'onabil la momentul #nc5eierii
contractului la apariia unei asemenea piedici
c) s !ie imprevi'ibil i insurmontabil: partea nu o poate preveni i nici
depi (nici nu poate s-i prevad/depeasc e!ectele)
- Convenia prevede i anumite aspecte procedurale privind invocare !orei ma&ore:
partea ce a su!erit #mpre&urarea de !or ma&or trebuie s-l averti'e'e pe cocontractant
de intervenia piedicii i despre e!ectele pe care acest eveniment le are asupra
capacitii sale de eecutare a contractului
- #n lipsa acestei noti!icri #ntr-un termen re'onabil, ce cur%e din momentul #n care
partea cunotea/ar !i trebuit s cunoasc respectiva piedic, aceast parte va datora
daune-interese, care nu-i vor avea i'vorul #n eecutarea contractului, ci vor avea ca
scop repararea pre&udiciului cau'at prin lipsa noti!icrii, adic pentru acel pre&udiciu
pe care cocontractantul l-ar !i putut evita dac ar !i !ost noti!icat la timp
*rescripia +&tincti# $n CI
- este re%lementat de Convenia asupra (rescripiei #n materia -$n'rii Internaionale
de Ar!uri, adoptat la +eQ RorS #n ./@2, sub e%ida +aiunilor ,nite
- #ns, deoarece Convenia este anterioar Conveniei de la -iena, ea a !ost amendat cu
un protocol de a avut drept scop punerea #n acord a prevederilor sale cu cele ale
Conveniei de la -iena
- 1om$nia a aderat i la Convenia de la +R (F protocol) prin 6e%ea nr) 22/.//2
- prevederile Conveniei de la +R au un caracter supletiv (ca i cele din Convenia de la
-iena) "D prile pot #nltura total/parial prevederile ei
Domeniul de aplicare a Conveniei de la +R (corespun'tor prevederilor aplicabile
Conveniei de la -iena):
- dpdv temporal, pentru 1om$nia, Convenia se aplic din .//2
- dpdv personal, Convenia de la +R se aplic atunci c$nd prile #i au sediile/
domiciliile #n statele semnatare, normele de drept internaional privat trimi$nd la
sistemul de drept al unui stat semnatar al Conveniei
- dpdpv material, #nsi Convenia #n art) . prevede c: prin pre'enta Convenie, sunt
determinate condiiile #n care drepturile i aciunile reciproce ale unui cumprtor/
v$n'tor nscute dintr-un alt contract de v$n'are internaional de mr!uri nu mai pot
!i eercitate ca urmare a epirrii unui interval de timp, numit termen de prescripie
- art) 4: termenul de prescripie " 2 ani
40
- art) 28: indi!erent de cau'ele de #ncetare a cur%erii termenului de prescripie/
prelun%ire a lui, termenul %eneral de prescripie epir cel mai t$r'iu la .0 ani de la
momentul #n care a #nceput s cur% "D Convenia stabilete o limitare %eneral a
termenului de prescripie
Tnceputul cur%erii termenului de prescripie etinctiv:
- Convenia re%lementea' o re%ul %eneral F D re%uli speciale
- re%ula %eneral: termenul de prescripie #ncepe s cur% de la data la care aciunea
poate !i eercitat (" momentul la care se nate dreptul la aciune)
- Convenia instituie o serie de re%uli speciale care nu constituie ecepii de la re%ula
%eneral, ci anumite aplicaii ale ei la anumite ca'uri particulare
1st r-nd, #n ca'ul aciunii re'ultate din #nclcarea contractului, termenul de
prescripie #ncepe s cur% la data #nclcrii contractului
2nd r-nd, #n ca'ul aciunii #ntemeiate pe necon!ormitatea mr!ii, termenul de
prescripie cur%e de la data la care mar!a a !ost #n mod e!ectiv emis
cumprtorului sau de la data la care o!erta de remitere a mr!ii a !ost recu'at
de cumprtor (aceast aciune are #n vedere invocarea viciilor ascunse ale
mr!ii)
.rd r-nd, #n ca'ul unei aciuni #ntemeiate pe dol, termenul de prescripie
#ncepe s cur% de la data la care dolul a !ost descoperit sau #n mod re'onabil
(raional) trebuia descoperit
- Convenia !iea' 2 momente:
un moment subiectiv: data la care dolul a !ost
descoperit
un moment obiectiv: de c$nd trebuie stabilit (momentul
obiectiv se determin prin raportare la o persoan
re'onabil a!lat #n aceeai situaie)
3t7 r-nd, dac eist o %aranie epres pe durata unui termen determinat,
atunci termenul de prescripie #ncepe s cur% de la data la care cumprtorul
noti!ic v$n'torului !aptul c dorete eercitarea aciunii, #ns cel mai t$r'iu
de la data epirrii %araniei
- cu alte cuvinte, eist 2 momente:
.) se constat viciile " atunci c$nd, dup constatarea viciilor cumprtorul
procedea' la noti!icare
2) momentul epirrii termenului de %aranie
<t7 r-nd, #n materia re'oluiunii contractelor, putem #nt$lni 2 subsituaii:
dac declararea re'oluiunii intervine #nainte de data scadenei, termenul de
prescripie cur%e de la data la care declararea este noti!icat celeilalte pri
re'oluiunea este declarat dup data !iat pentru eecutare, termenul de
prescripie cur%$nd de la data scadenei
Tncetarea cur%erii termenului de prescripie
- instituia " #ntreruperea cursului prescripiei etinctive #n dreptul intern
- ca'urile de #ncetare:
termenul #ncetea' s cur% la #ndeplinirea de ctre creditor a unui act
introductiv al oricrei proceduri #mpotriva debitorului (este o procedur
&udiciar, arbitrar, administrativ)
41
- Convenia de la -iena mai prevede c este necesar ca aceast procedur iniiat de
creditor s se !inali'e'e cu o 5otr$re privind !ondul cau'ei
- "D nu vom !i #n pre'ena unui ca' de #ncetare dac creditorul renun la proces, dac
procedura se perim, este anulabil sau dac instana dispune anulare procesului
termenul #ncetea' s cur% la #ndeplinirea de creditor al oricrui alt act cu
e!ect #ntreruptiv, potrivit le%ii statului unde debitorul #i are sediul
termenul #ncetea' s cur% #n ca'ul recunoaterii de ctre debitor a
obli%aiei pe care acesta o are
- "D potrivit art) 20 din Convenie, termenul de prescripie #ncetea' atunci c$nd #nainte
de epirarea lui, debitorul recunoate datoria pe care o are !a de creditor
- recunoaterea, ca re%ul, trebuie e!ectuat #n scris
- totui, Convenia accept valoarea unei recunoateri tacite dac este vorba de plata
dob$n'ilor sau de eecutarea parial a unei obli%aii de ctre debitor
Dreptul Comerului Internaional (DCI) Cursul nr. 10 - 1<.12.2010
*relunirea Cermenului de *rescrip ie
- " suspendarea termenului de prescrip ie din dreptul intern
- Conven ia de la +R re%lementea' . sin%ur cau' de prelun%ire a termenului de
prescrip ie #n art) 2.: cau'a vi'$nd ipote'a !or ei ma&ore
- #ns, nici Conven ia de la +R nu !olose te no iunea de =!or ma&or=, la !el cum nu o
!cea nici Conven ia de la -iena
- totu i, din condi iile prev'ute #n art) 2. re'ult c suntem #n pre'en a unei cau'e de
!or ma&or de!init sintetic, adic prin elementele constitutive ale !or ei ma&ore
- prin urmare, art) 2. preci'ea' c: atunci c$nd au intervenit #mpre&urri ce #ndeplinesc
cumulativ urmtoarele condi ii (nu sunt imputabile creditorului, creditorul nu le putea
evita sau #nvin%e, aceste #mpre&urri #l aduc pe creditor #n imposibilitatea de a !ace s
#ncete'e cursul prescrip iei), termenul de prescrip ie se prelun%e te cu . an din
momentul #n care acele #mpre&urri au #ncetat s eiste (aceasta #n situa ia #n care
termenul de prescrip ie ar !i epirat)
- e!ectele epirrii termenului de prescrip ie potrivit art) 27 din C+R: niciun drept nu
este recunoscut i nici nu devine eecutoriu #n nicio procedur #nceput dup
epirarea termenului de prescrip ie (ec5ivalea' cu stin%erea dreptului la ac iunea din
dreptul intern)
- art) 23: dac debitorul eecut obli%a ia dup epirarea termenului de prescrip ie, el
nu are dreptul s cear restituirea c5iar dac #n momentul eecutrii i%nora !aptul c
termenul de prescrip ie era epirat (epirarea termenului de prescrip ie stin%e dreptul
la ac iune #n sens material i nu dreptul subiectiv)
8)an ele Codi'icate $n ?ateria >-n)rii Interna ionale de ?r'uri
,eulile I1C=C+,?/
- ele au !ost elaborate de Camera de Comer i Industrie de la (aris (ICC) #n ./83,
aceast prim variant din ./84 ne!iind de mare succes deoarece comercian ii de
sor%inte an%lo-saon considerau c, con inutul re%ulilor se ba'ea' pe sistemul
romanist
- ast!el #nc$t, #n anul ./78 avem de-a !ace cu adoptarea primei variante de ba'
acceptat de mai mul i comercian i, revi'uit p$n #n ./40
42
- #n .//0, a aprut re!ormularea re%ulilor Incoterms, odat cu adoptarea comer ului
electronic, revi'uit #n 2000 i #n 20.0, noua revi'uire urm$nd s intre #n vi%oare la .
ianuarie 20..
+atura &uridic a acestor u'an e:
- codi!icri de u'an e #n materia v$n'rii interna ionale de mr!uri #n 'ona european
- ele se ocup de v$n'area interna ional de mr!uri, dar #n con inutul lor se atin%
aspecte adiacente ce in de contractul de transport sau asi%urare
- aceste noi re%uli Incoterms con in .. re%uli, spre deosebire de cele din 2000 care
con ineau .8 re%uli, !iecare din ele av$nd ca scop #mpr irea obli%a iilor dintre
cumprtor i v$n'tor
- #n principiu, se au #n vedere 8 cate%orii de obli%a ii:
a) ce in de livrarea mr!ii
b) c5eltuielile de transport
c) c5eltuielile de eport
- #n ceea ce prive te obli%a iile ce in de livrarea mr!ii, re%ulile vor re%lementa
momentul prelrii mr!ii, momentul trans!erului riscurilor, nu se ocup #ns cu
momentul transmiterii propriet ii
- #n ceea ce prive te c5eltuielile de transport, sunt anali'ate aspecte ce in de asi%urarea
acestora pe perioada transportului: cine suport c5eltuielile privind conservarea mr!ii
pe perioada transportului, cine suport orice alte c5eltuieli a!erente mr!ii respective,
cine suport c5eltuielile e!ective de transport
- #n ceea ce prive te c5eltuielile de eport, la ele se adau% i c5eltuielile de tran'it din
di!erite ri i c5eltuielile de import #n ara de destina ie
- re!eritor la !or a &uridic a u'an elor, ele au un caracter !acultativ, codi!icarea
Incoterms nerepre'ent$nd o conven ie interna ional, ci rodul comercian ilor #n i i
- dac #ns sunt incluse #ntr-un contract, re%ulile Incoterms vor avea !or a &uridic a
unei clau'e contractuale
:vanta&ele 1e%ulilor Incoterms:
1. economia de timp i de spa iu contractual%
nu se ne%ocia' !iecare element al re%ulii, ci se ne%ocia' de pr i doar re%ula
#ns i (dac se optea' pentru una din re%uli, se consider c s-a optat pentru
re%ulile Incoterms)
va !i prev'ut #n contract re%ula ca atare, pr ile sub#n ele%$nd c au introdus
tot con inutul re%ulii (adic se va !ace trimitere la ea)
2. e&isten a acestor reuli Incoterms asiur securitatea circuitului comercial!
securitate ce decure din interpretarea comun a clau)elor contradictorii
Clasi!icarea re%ulilor Incoterms:
Dup natura transportului mr!ii:
.) re%uli privind orice tip de transport ce ar !i implicat
2) re%uli privind transportul maritim
,eulile pri#ind transportul maritim
1. ,eula 92/, la care se adau% numele portului de #ncrcare a navei:
- avem un cvc de mr!uri, cumprtorul e la 9oSUo, portul de #ncrcare este la
Constan a, portul de descrcare este la 9oSUo
43
- predarea mr!ii i trans!erul riscurilor are loc atunci c$nd mr!urile individuali'ate ca
!iind pentru un anume cumprtor sunt depuse pe c5eiul portului de #ncrcare, #n
Constan a, deci #n portul convenit de pr i #n contract
- p$n #n Constan a, transportul revine v$n'torului, transportul din portul de #ncrcare
(Constan a) p$n #n 9oSUo va reveni cumprtorului
- " contractul de navlosire, adic, contractul prin care se #nc5iria' nava (plata "
navlul), va !i #nc5eiat de cumprtor, el !iind cel care an%a&ea' un vas compatibil, apt
s transporte #ntrea%a cantitate de mar! p$n #n portul de destina ie, ast!el #nc$t dac
vasul ales de cumprtor nu este adecvat, riscul va apar ine cumprtorului
- asi%urarea mr!ii va apar ine cumprtorului (acesta va !i obli%at s #nc5eie un
contract de asi%urare pe perioada transportului mr!ii) F conservarea mr!ii
- #n ceea ce prive te c5eltuielile de eport din ara v$n'torului, vor !i suportate de
ctre v$n'tor ast!el #nc$t aceast re%ul este considerat o v$n'are etern, spre
deosebire de re%lementrile mai vec5i (.//0), c$nd c5eltuielile de eport incumbau tot
cumprtorului, ast!el #nc$t, #n ca'ul acestei v$n'ri, noi o asimilm unei v$n'ri
interne
- c5eltuielile de tran'it F import #n Vaponia " apar in cumprtorului
2. ,eula 9ree on 0oard ('ob), la care se adau% numele portului de #ncrcare:
- #n acest ca', predarea mr!ii F transmiterea riscurilor operea' dinspre v$n'tor spre
cumprtor #n momentul #n care mar!a a&un%e la bordul vasului #n portul de #ncrcare
stabilit
- #n ceea ce prive te celelalte c5eltuieli, transportul p$n #n Constan a incumb
v$n'torului, iar transportul din Constan a #nspre Vaponia incumb cumprtorului,
asi%urarea i conservarea mr!ii incumb$nd tot cumprtorului
- i acest tip de v$n'are este considerat tot o v$n'are etern " v$n'torul este obli%at
s suporte c5eltuielile de eport din ara sa, #ns tran'itul i c5eltuielile privind
importul vor reveni cumprtorului
.. ,eula C9, (cost D 'rei7t), la care se adau% i portul de descrcare convenit de
pr i
- CN1 " !ob F navlu
- predarea mr!ii i trans!erul riscurilor are loc #n momentul #n care nava este a e'at #n
bordul de #ncrcare
- transportul p$n #n portul de #ncrcare incumb v$n'torului F !a de !ob, i
contractul de navlosire intr-n sarcina v$n'torului, cumprtorului revenindu-i
obli%a iile de asi%urare a mr!ii i de conservare a ei pe perioada transportului
- obli%a iile de eport #i incumb v$n'torului, tran'itul i c5eltuielile de import
revenindu-i cumprtorului
3. ,eula CI9 (cost! insurance D 'rei7t) F numele portului de destina ie:
- CIN " !ob F asi%urare F navlu
- transmiterea mr!ii F predarea mr!ii " atunci c$nd este a e'at la bordul de #ncrcare
- #nc5eierea contractului de asi%urare #i incumb v$n'torului
- conversarea " cumprtorului
- c5eltuielile de eport " v$n'torului
- c5eltuielile de tran'it i import " cumprtorului
=pera iunile de contrapartid $n CI
Contrapartida a&at pe C>C interna ional
44
- #ntre aceia i comercian i parteneri, se poate #nt$mpla s eiste mai multe contracte #n
care !iecare din cei 2 parteneri s aib #n cele 2 sau 8 contracte pe r$nd calitatea de
v$n'tor sau de cumprtor
- pentru a se evita complica iile care ar putea aprea ca urmare a unor pl i separate
#ntre cei 2, s-a dorit corelarea importului cu eportul " s-a creat contrapartida
Contrapartida " opera iunea contractual comple caracteri'at prin eisten a #n structura
ei a 2 sau contracte #n sens de ne%otium, contracte autonome, dar pe care pr ile le
consider prin voin a lor ca !iind le%ate, interdependente #n vederea reali'rii unei !inalit i
economice i &uridice comune, adic #n vederea compensrii totale/par iale a importului cu
eportul)
- prin urmare, #ntre contractele care alctuiesc contrapartida eist o le%tur #ntemeiat
pe ra iuni at$t economice, c$t i &uridice
- dpdv economic, temeiul le%turii dintre contract este dat de scopul de a compensa
importul cu eportul
- le%tura economic dintre contract trebuie i are un temei &uridic, care este dat de
acordul de voin a pr ilor #n scopul comun de a compensa importul cu eportul
Normele Contrapartidei
a) contrapartida aat pe cvc
b) contrapartida aat pe contractul de sc5imb
c) contrapartida aat pe contractul de cooperare economic interna ional
a. contrapartida a&at pe c#c%
- avem o opera iune principal de import coroborat cu o alt opera iune de eport, cele
2 materiali'ate prin cvc-uri
- are 2 !orme:
prin 2 sau mai contracte de import i eport paralele, adic avem #n
componen a acestor opera iuni, cel pu in . contract de import F eport care se
des! oar #n acela i timp, !iind contracte #n eecutare ambele
avem . contract de import cruia i se adau% . contract cadru de eport #n
contrapartid, acest contract cadru necondi ion$nd o obli%a ie de a da, ci o
obli%a ie de a !ace, adic de a #nc5eia ulterior . sau contracte de eport
propriu-'ise
b. contrapartida a&at pe contractul de sc7imb%
- " mar! contra mar!
- spre deosebire de contractul de sc5imb din dreptul intern care este uno ictu, aici avem
de-a !ace cu livrri concomitente #ntre parteneri, #n cursul contractului
c. contrapartida a&at pe contractul de cooperare economic interna ional%
- avem un contract de import (de re%ul de v$n'are-cumprare) la care se adau% un
contract de cooperare economic interna ional, #n sensul c cele 2 pr i din contractul
de import principal convin reali'area #mpreun a unei activit i de colaborare care s
aib ca scop reali'area unui nou produs, ce s !ie ulterior eportat
- ca re%ul, acel prim contract de import va !i dublat de un contract de societate, ast!el,
societatea nou creat s produc un bun pe care s-l eporte la r$ndul lui
Dpd# al pr ilor! Contrapartida este%
45
1. bilateral, #n care avem 2 pr i, !iecare din ele !iind i v$n'tor i cumprtor
2. trilateral, #n care avem un v$n'tor din 1om$nia, un cumprtor din Cel%ia i #nc
un v$n'tor tot din Cel%ia, care vinde acel bun
.. comple&, #n care eist 2 pr i: un cumprtor i un v$n'tor dintr-o ar i un
cumprtor i un v$n'tor din alt ar
2rbitra"ul Comercial Interna ional (2ci)
2ci " o modalitate speci!ic de solu ionare a liti%iilor din CI, particulari'$ndu-se prin
urmtoarele trsturi:
1. temeiul competen ei arbitrului * voin a pr ilor materiali'at #ntr-o conven ie de
arbitra&
2. arbitrii sunt persoane particulare, iar nu !unc ionari publici
.. 5otr$rea pronun at este #n principiu de!initiv i obli%atorie
Clasi'icarea 2ci
Tn !unc ie de caracterul temporar/permanent al :ci:
a) arbitra& ad-5oc
b) arbitra& institu ional
a. arbitra"ul ad-7oc%
- are un caracter temporar, !iind or%ani'at pentru un sin%ur liti%iu
- pr ile desemnea' tribunalul arbitral pentru un liti%iu anume dup pronun area
5otr$rii, acel tribunal #ncet$ndu- i eisten a
- inconvenient: or%ani'area activit ii e!ective a instan ei arbitrale
- se #nt$mpl !oarte des ca, de i pr ile au optat pentru un arbitra& ad-5oc, sediul i
personalul cali!icat s !ie puse la dispo'i ie pe ba'a unui contract de o institu ie le%al
de arbita&
- acest lucru #ns, nu sc5imb caracterul arbitra&ului din ad-5oc #n institu ionali'at
b. arbitra"ul institu ionali)at%
- are un caracter permanent i este or%ani'at de Cur i de :rbitra& ce !unc ionea' pe
ba'a unor re%uli proprii
- tribunalul arbitral #n acest ca' nu are o eisten e!emer pentru un sin%ur liti%iu
Clasi'icarea 2rbitra"ului Institu ionali)at%
Dup obiectul su:
arbitra& cu o competen material eneral * solu ionea' liti%ii de orice natur,
din CI
arbitra& cu o competen speciali)at * se or%ani'ea' de re%ul pe l$n% burse de
mr!uri, pe l$n% alte asocia ii pro!esionale, &udec$nd doar liti%ii din domeniul
respectiv de activitate
Bub aspect teritorial:
arbitra& bilateral
arbitra& reional * se re!er la subiectele de drept ce- i au sediile/domiciliul/domiciile
#n anumite re%iuni
Dup puterile con!erite arbitrilor de ctre pr i:
arbitra" $n drept strict (sau de iure) " re%ulaH aici arbitrii/ul &udec #n temeiul
unor/unei norme &uridice interne sau #n temeiul unor conven ii interna ionale
46
arbitra" $n ec7itate = de 'acto " arbitrii dispun de o mai mare libertate, ei nemai!iind
inu i #n motivarea deci'iilor de un act normativ, put$nd &udeca i dup ceea ce
consider c este ec5itabil #n spe
- pentru a !i #n pre'en a unui arbitra& ec5itabil, pr ile trebuie s prevad epres asta
- eist totu i anumite limite stabilite arbitrilor ce &udec:
1. de procedur% arbitrul trebuie s in cont de anumite principii
(contradictorialitatea, principiul disponibilit ii, principiul respectrii dreptului la
aprare)
2. de 'ond% care se re!er la norme de ordine public de DI(v din sistemul de drept
care ar trebui s !ie aplicat #n spe ca le causa
- temeiul competen ei arbitrilor " voin a comun a pr ilor eprimat printr-o
conven ie de arbitra&
- con#en ia de arbitra" " acordul de voin al pr ilor prin care ele convin ca un liti%iu
eistent/viitor s !ie solu ionat prin arbitra&
- din c5iar de!ini ia conven iei de arbitra&, re'ult c eist 2 !orme ale ei:
1. clau)a compromisorie " o clau' inserat #n contract prin care pr ile stabilesc ca
un liti%iu viitor s !ie solu ionat prin arbitra&
2. compromisul de arbitra" " acordul pr ilor privind solu ionarea prin arbitra& a
unui liti%iu de&a nscut
- eist posibilitatea s eiste i o clau' compromisorie dublat de un compromis
atunci c$nd este sumar, urm$nd ca acesta din urm s complete'e clau'a
compromisorie
+'ectele con#en iei de arbitra" po)iti# i neati#%
- cel ne%ativ " prin stabilirea ei are loc o de'#nvestire a instan ei de drept comun
- cel po'itiv " are loc o investire a instan ei, a tribunalului arbitral
1aportul dintre clau'a compromisorie i contractul #n care a !ost inserat:
- eist o autonomie relativ deoarece re%imul &uridic al cau'ei compromisorii este
pu in di!erit de cel al contractului principal, #n sensul c anumite cau'e de
nevalabilitate a contractului principal nu vor a!ecta i clau'a compromisorie
- arbitrii, stabili i prin clau' compromisorie, vor rm$ne competen i s solu ione'e .
liti%iu #n temeiul unei clau'e compromisorii, deci inclusiv nulitatea contractului
- ast!el spus, dac cau'a de nulitate ar a!ecta i clau'a compromisorie pe l$n% contract,
arbitrii nu ar mai !i competen i s &udece, s arbitre'e #n le%tur cu contractul
- relativitatea re'ult din anumite cau'e de nevalabilitate a contractului principal, care
vor a!ecta i clau'a compromisorie
- aceste cau'e " cau'e de nulitate conver%ent (nulit i conver%ente * eemple la
eamen)
2rbitra"ul comercial interna ional reali)at de Curtea de 2rbitra" de pe l-n Camera
de Comer i Industrie a ,om-niei
- a !ost #n!iin at #n ./78, av$nd un re%ulament propriu F un set nou de re%uli de
procedur din 2000
- persoanele care pot a#ea calitatea de arbitru = orice persoan care $ndepline te
urmtoarele condi ii%
1. au capacitate deplin de eerci iu
2. se bucur de o reputa ie ne tirbit
47
.. de ine o #nalt cali!icare i eperien #n domeniul DCI
- arbitrii sunt men iona i pe o list a Cur ii, iar pr ile interesate sunt libere s
desemne'e . sau persoane de pe list
- pr ile sunt libere s desemne'e i persoane care nu sunt pe list, dar care se bucur
de #ncredere
- dac pr ile nu au convenit asupra numrului de arbitri, #n principiu vor !i 8: c$te unul
desemnat de !iecare parte F . desemnat de ambele pr i (supra-arbitru)
- dac una din pr i omite s numeasc un arbitru, iar cei 2 nu se #n ele% cu privire la
numirea supra-arbitrului, aceast aptitudine #i revine (re edintelui Cur ii de :rbitra&
- de i sunt numi i de pr i, arbitrii sunt independen i i impar iali (ei nu sunt avoca ii
pr ilor)
- Curtea de :rbitra& de la Cucure ti !unc ionea' pe l$n% Camera de Comer i
Industrie a 1om$niei, care este o p& cu caracter asociativ, !iind !ormat din
comercian ii care doresc s se #nscrie i supun statutului ei
- Curtea este independent de CCI1 #n ceea ce prive te activitatea ei &urisdic ional,
doar partea de administrare depin'$nd de CCI1, #ntruc$t Curtea de :rbitra& nu are
personalitate &uridic proprie
- #n ceea ce prive te procedura derulat #n !a a C:, avem un set de re%uli ce au !ost
modi!icate p$n #n 20.0
- art) 2 din re%ulile de procedur: scopul C2 " C: or%ani'ea' i administrea'
solu ionarea pe cale arbitral a unor liti%ii interne i interna ionale dac pr ile au
#nc5eiat #n acest sens o conven ie arbitral
- C: solu ionea' liti%ii comerciale
- art) 2 alin (2): liti%iile comerciale sunt orice liti%ii care deriv dintr-un contract
comercial sau alt raport &uridic comercial
- alt!el spus, i'vorul liti%iului poate !i repre'entat de un contract/!apt &uridic #n sens lar%
- C: &udec liti%ii interne F interna ionale (cele care con in un element de etraneitate)
- temeiul competen elor arbitrilor " con#en ia arbitral #nc5eiat #n scris sub
sanc iunea nulit ii
- se consider a !i conven ie arbitral valabil i situa ia #n care, de i nu avem un acord
al pr ilor, reclamantul !ormulea' o cerere de arbitrare #n !a a C:, iar p$r$tul accept
competen a C:, #ndeplinind ast!el condi iile !ormei scrise pentru c ac iunea
reclamantului este #n !orm scris, iar acordul p$r$tului este !ie sub !orma unei
#nt$mpinri sau cereri reconven ionale sau pur i simplu va !i consemnat #n #nc5eierea
de serviciu
- sesi'area tribunalului arbitral se !ace printr-o cerere de arbitra& scris, care trebuie s
cuprind anumite men iuni obli%atorii , anumite:
elemente pe care trebuie s le con in toate cererile: elemente de identi!icare a
pr ilor (nume, numr de identi!icare la 1e%istrul Comer ului), numr de
tele!on, de !a, contul bancar, iar dac este vorba de o mandatare #n !a a cur ii,
trebuie preci'at calitatea de mandatar F pre'entarea #mputernicirii
anumite elemente speci!ice:
o #n cerere trebuie men ionat con#en ia de arbitra" , pentru c ea
repre'int i'vorul autorit ii, competen ei arbitrilor
o obiectul liti%iului
o valoarea cererii
o motivele #n !apt i #n drept
o probele pe care reclamantul # i #ntemeia' cererea
48
o numele arbitrului unic sau al arbitrului pe care reclamantului #l
desemnea' spre eemplu atunci c$nd sunt 8 arbitri
o dovada pl ii taelor de arbitra&
o semntura reclamantului
- cererea de arbitra& se adresea' Cur ii i se depune la sediul ei
- p$r$tul !ormulea' o #nt$mpinare p$n la prima 'i de #n! i are, prin care s arate
ecep iile pe care le invoc !a de ac iunea reclamantului, rspunsul #n !apt i #n
drept la !iecare capt de cerere, probele pe care- i #ntemeia' aprrile, numele
arbitrului pe care #n ele%e s-l desemne'e
- ca urmare a desemnrii a celor 2 arbitri, ei se #nt$lnesc i desemnea' supra-arbitrul,
to i 8 semn$nd un act de con!iden ialitate i impar ialitate, stabilind i termenul de
&udecare
- p$r$tul !ormulea' o cerere reconven ional atunci c$nd are preten ii proprii, eist$nd
posibilitatea dis&un%erii cererii dac solu ionarea ei ar #nt$r'ia solu ionarea cererii
principale
- edin ele de arbitra& nu sunt publice, la ele particip$nd pr ile, repre'entan ii pr ilor,
martorii, eper ii, etc)
- #n lipsa p$r$tului, &udecata poate continua, pronun $ndu-se o 5otr$re arbitral
- i #n lipsa reclamantului, dac acesta a cerut-o #n mod epres #n scris, poate continua
&udecata
- spre deosebire de &udectori, tribunalul de arbitra& nu este le%at de principiul rolului
activ al instan ei, dar este le%at de principiul a!lrii adevrului " tribunalul de arbitra&
trebuie s coopere'e cu pr ile #n scopul clar al ob inerii unui re'ultat corect
- martorii sau eper ii nu sunt supu i &urm$ntului
- de'baterile se consemnea' #n #nc5eierea de edin
- tribunalul de arbitra& trebuie s in cont de contractul principal, normele de drept
aplicabile #n spe , de u'an e dac este ca'ul
- 5otr$rea arbitral se redactea' #n scris i con ine: componen a nominal, numele
asistentului arbitral, locul i data pronun rii 5otr$rii, men ionarea conven iei
arbitrale, obiectul liti%iului, sus inerile pr ilor, motivrile #n !apt i #n drept ale
5otr$rii, iar dac arbitra&ul este #n ec5itate * motiva ia #n ec5itate avut #n vedere,
dispo'itivul 5otr$rii, semntura arbitrilor F a asistentului arbitral
- 5otr$rea " sentin arbitral ce se comunic pr ilor, !iind de!initiv i obli%atorie,
ne!iind #ns susceptibil de vreo cale de atac
- #n principiu, e de dorit s !ie adus la #ndeplinire de bun-voie
- #n ca' contrar, sentin a arbitral va !i #nvestit cu !ormul eecutorie, urm$nd a !i
adus la #ndeplinire ca orice 5otr$re &udectoreasc prin or%anele de coerci ie ale
statului
- #n mod ecep ional, sentin a arbitral poate !i atacat printr-o ac iune #n anulare, ce se
poate !ormula numai pentru anumite motive pe care re%ulile de procedur le prevd #n
mod epres
- re%ulile de procedur arbitral de la curte privesc re%ulile de arbitra& din C(C
- $n principiu! moti#ele ac iunii $n anulare sunt urmtoarele%
1. c$nd liti%iul nu era susceptibil de solu ionare pe cale arbitral
2. tribunalul a solu ionat liti%iul !r s eiste o conven ie arbitral sau pe ba'a unei
conven ii arbitrale nule
.. tribunalul nu a !ost constituit #n con!ormitate cu conven ia de arbitra&
3. o parte (cea care invoc nulitatea sentin ei) a lipsit la termenul la care au avut loc
de'baterile, iar procedura de citare nu a !ost le%al #ndeplinit
49
<. 5otr$rea a !ost pronun at dup epirarea termenului pentru pronun area
5otr$rii, termen pe care pr ile l-au stabilit i pe care l-au dat tribunalului p$n la
prima 'i de #n! i are
6. tribunalul nu s-a pronun at asupra unui lucru cerut, s-a pronun at dar a dat mai
mult dec$t a cerut
:. 5otr$rea arbitral nu con ine dispo'itivul sau motivele ce au stat la ba'a
pronun rii sentin ei, locul sau data pronun rii sau nu e semnat de arbitri
4. dispo'itivul 5otr$rii con ine dispo'i ii ce nu pot !i aduse la #ndeplinire
B. 5otr$rea arbitral #ncalc ordinea public, bunele moravuri sau #ncalc
dispo'i iile le%ii)
C=1>+1CI+
pentru relementarea di'erendelor relati#e la in#estitii intre state
si persoane ale altor state
Con#enEa de la Fas7inton din 1B6<
PREAMBUL
Statele contractante,
luind in considerare necesitatea cooperarii internationale pentru dezvoltarea economica si
rolul pe care-l detin in acest domeniu investitiile particulare internationale,
avind in vedere ca diferende cu privire la astfel de investitii pot surveni in orice moment
intre statele contractante si persoane ale altor state contractante,
recunoscind ca daca aceste diferende trebuie sa faca, in mod normal, obiectul unui recurs
adresat instantelor interne, in anumite cazuri sint indicate moduri de reglementare cu
caracter international,
acordind o deosebita importanta infiintarii unor mecanisme de conciliere si arbitraj
internationale carora statele contractante si persoane ale altor state contractante pot sa le
supuna, daca doresc, diferendele lor,
dorind sa stabileasca aceste mecanisme sub auspiciile Bancii Internationale pentru
Reconstructie si Dezvoltare,
recunoscind ca consimtamintul mutual al partilor de a supune aceste diferende concilierii
sau arbitrajului, prin recurgere la mecanismele amintite, constituie o intelegere avind forta
obligatorie care reclama indeosebi ca orice recomandare a conciliatorilor sa fie respectata
cum se cuvine si ca orice sentinta arbitrala sa fie executata, si
50
declarind ca nici un stat contractant, prin simplul fapt al ratificarii, acceptarii sau
aprobarii prezentei conventii, nu va fi considerat, fara consimtamintul sau, ca-si va fi asumat
vreo obligatie de a recurge la conciliatie sau arbitraj, in vreun caz particular,
au convenit asupra celor ce urmeaza:
C2*IC=A8A I
Centrul international pentru re%lementarea di!erendelor relative
la investitii
/ectiunea I
In!iintare si or%ani'are
2,CIC=A8A 1
(1) Be instituie, in virtutea pre'entei conventii, un Centru international pentru re%lementarea
di!erendelor cu privire la investitii (denumit mai departe centru))
(2) >biectul centrului este acela de a o!eri mi&loace de conciliere si arbitra& pentru
re%lementarea di!erendelor relative la investitii, care opun statele contractante unor persoane
ale altor state contractante, potrivit dispo'itiilor pre'entei conventii)

2,CIC=A8A 2
Bediul centrului este acela al Cancii Internationale pentru 1econstructie si De'voltare (de
aci inainte denumita banca)) Bediul poate !i trans!erat in orice alta parte prin 5otarire a
consiliului administrativ, luata cu o ma&oritate de doua treimi a membrilor sai)
2,CIC=A8A .
Centrul este alcatuit din consiliul administrativ si un secretariat) ;l tine o lista de
conciliatori si o lista de arbitri)
/ectiunea a 2-a
Despre consiliul administrativ
2,CIC=A8A 3

(1) Consiliul administrativ cuprinde cite un repre'entant al !iecarui stat contractant) ,n
supleant poate actiona in calitate de repre'entant, daca titularul este absent sau este impiedicat
sa participe la o reuniune)
(2) In lipsa unei desemnari di!erite, %uvernatorul si %uvernatorul supleant ai bancii, numiti
de catre statul contractant, indeplinesc de drept !unctiile respective de repre'entant si de
supleant)
2,CIC=A8A <
(resedintele bancii este de drept presedinte al consiliului administrativ (denumit mai
departe presedinte), !ara a avea drept de vot) Daca el absentea'a sau este impiedicat sa-si
51
eercite atributiile, sau daca presedintia bancii este vacanta, persoana care il inlocuieste in
cadrul bancii indeplineste !unctia de presedinte al consiliului administrativ)
2,CIC=A8A 6
(1) Nara pre&udiciul atributiilor care ii sint con!erite prin celelalte dispo'itii ale pre'entei
conventii, consiliul administrativ:
a) adopta re%ulamentul administrativ si re%ulamentul !inanciar al centruluiH
b) adopta re%ulamentul de procedura relativa la recur%erea la instantele de conciliatie si
arbitra&H
c) adopta re%ulamentele de procedura privind instantele de conciliatie si arbitra& (de acum
inainte denumite re%ulamentul de conciliere si re%ulamentul de arbitra&)H
d) aproba orice aran&amente cu banca in scopul !olosirii localurilor si serviciilor
administrative ale acesteiaH
e) determina conditiile de !unctionare a secretarului %eneral si a secretarilor %enerali
ad&unctiH
') adopta bu%etul anual de venituri si c5eltuieli al centruluiH
) aproba raportul anual asupra activitatilor centrului)
Deci'iile preva'ute de alin) a), b), c) si !) de mai sus sint luate cu o ma&oritate de doua
treimi a membrilor consiliului administrativ)
(2) Consiliul administrativ poate constitui orice comisie pe care el o socoteste necesara)
(.) Consiliul administrativ eercita, de asemenea, orice alte atributii pe care le considera
necesare pentru aplicarea dispo'itiilor pre'entei conventii)
2,CIC=A8A :
(1) Consiliul administrativ tine o sesiune anuala si orice alta sesiune care ar !i 5otarita de
consiliu sau convocata de presedinte ori secretarul %eneral, la cererea a cel putin cinci membri
ai consiliului)
(2) Niecare membru al consiliului administrativ are dreptul la un vot si, cu eceptia
preva'uta de pre'enta conventie, toate c5estiunile supuse consiliului sint re'olvate prin
5otarirea luata cu ma&oritatea voturilor eprimate)
(.) 6a toate sesiunile consiliului administrativ, cvorumul este &umatate plus unu din
membrii lui)
(3) Consiliul administrativ poate adopta, cu ma&oritatea de doua treimi a membrilor sai, o
procedura care autori'a pe presedinte sa ceara consiliului un vot prin corespondenta) :cest
vot nu va !i considerat ca !iind valabil decit daca ma&oritatea membrilor consiliului a luat
parte la acesta in termenele !iate prin aceasta procedura)

2,CIC=A8A 4
Nunctiile membrilor consiliului administrativ si ale presedintelui nu sint platite de centru)
/ectiunea a .-a
Despre secretariat
2,CIC=A8A B
52
Becretariatul este compus dintr-un secretar %eneral, unu sau mai multi secretari %enerali
ad&uncti si personal)
2,CIC=A8A 10
(1) Becretarul %eneral si secretarii %enerali ad&uncti sint alesi, la propunerea presedintelui, de
catre consiliul administrativ cu o ma&oritate de doua treimi a membrilor sai, pentru o perioada
ce nu poate depasi 3 ani) acestia !iind reeli%ibili) (resedintele, in urma consultarii membrilor
consiliului administrativ, pre'inta unu sau mai multi candidati pentru !iecare post)
(2) Nunctiile de secretar %eneral si de secretar %eneral ad&unct sint incompatibile cu
eercitarea oricarei !unctii politice) Bub re'erva dero%arii acordate de catre consiliul
administrativ, secretarul %eneral si secretarii %enerali ad&uncti nu pot ocupa alte !unctii sau
eercita alte activitati pro!esionale)
(.) In ca' de absenta sau de impiedicare a secretarului %eneral sau daca postul este vacant,
secretarul %eneral ad&unct indeplineste !unctiile de secretar %eneral) Daca sint mai multi
secretari %enerali ad&uncti, consiliul administrativ determina anticipat ordinea in care acestia
vor !i c5emati sa indeplineasca sus-'isele !unctii)
2,CIC=A8A 11
Becretarul %eneral repre'inta in mod le%al centrul, il conduce si este raspun'ator de
administratia acestuia, inclusiv de recrutarea personalului, con!orm prevederilor pre'entei
conventii si re%ulamentelor adoptate de catre consiliul administrativ) ;l indeplineste !unctia
de %re!ier si are dreptul de a autenti!ica sentintele arbitrale pronuntate in ba'a pre'entei
conventii si de a certi!ica copiile acestora)
/ectiunea a 3-a
Despre liste
2,CIC=A8A 12
6ista de conciliatori si lista de arbitri sint alcatuite din persoane competente, desemnate asa
cum se arata mai &os si care accepta sa !i%ure'e pe aceste liste)
2,CIC=A8A 1.
(1) Niecare stat contractant poate sa desemne'e, pentru a !i%ura pe !iecare lista, patru
persoane care nu sint neaparat cetateni ai sai)
(2) (resedintele poate sa numeasca 'ece persoane care sa !i%ure'e pe !iecare lista)
(ersoanele ast!el desemnate pe aceeasi lista trebuie, toate, sa !ie de nationalitate di!erita)

2,CIC=A8A 13
(1) (ersoanele desemnate pentru a !i%ura pe liste trebuie sa se bucure de o inalta
consideratie morala, sa !ie de o competenta recunoscuta in materie &uridica, comerciala,
industriala sau !inanciara si sa o!ere intrea%a c5e'asie de independenta in eercitarea
!unctiilor lor) Competenta in materie &uridica pre'inta o importanta deosebita pentru
persoanele desemnate a !i%ura pe lista de arbitri)
(2) (resedintele tine seama, in numirile !acute, si de interesul le%at de repre'entarea pe
aceste liste a principalelor sisteme &uridice ale lumii si a principalelor sectoare ale activitatii
economice)
53
2,CIC=A8A 1<
(1) +umirile sint !acute pe perioade de 3 ani si pot !i reinnoite)
(2) In ca' de deces sau de demisie a unei persoane !i%urind pe una sau alta dintre liste,
autoritatea care a numit aceasta persoana poate sa numeasca un inlocuitor pe durata
mandatului inca in curs)
(.) (ersoanele inscrise pe liste continua sa !i%ure'e pe acestea pina la desemnarea
succesorului lor)
2,CIC=A8A 16
(1) :ceeasi persoana poate !i%ura pe cele doua liste)
(2) Daca o persoana este numita pentru a !i%ura pe aceeasi liste de catre mai multe state
contractante sau de catre unul sau mai multe dintre acestea si de catre presedinte, ea va !i
considerata ca a !ost desemnata de catre autoritatea care a !acut aceasta cea dintiiH totusi, daca
aceasta persoana este cetateanul unui stat care a participat la numirea sa, va !i considerat ca a
!ost desemnata de catre 'isul stat)
(.) 9oate numirile sint noti!icate secretarului %eneral si ele devin valabile incepind cu data
primirii noti!icarii)
/ectiunea a <-a
Despre !inantarea centrului
2,CIC=A8A 1:
Daca c5eltuielile de !unctionare a centrului nu pot !i acoperite cu redeventele platite pentru
utili'area serviciilor sale sau cu alte surse de venituri, di!erenta va !i suportata de catre statele
contractante membre ale bancii, proportional cu partile subscrise la capitalul acesteia, si de
catre statele care nu sint membre ale bancii, in con!ormitate cu re%ulamentele adoptate de
catre consiliul administrativ)
/ectiunea a 6-a
Btatut, imunitati si privile%ii
2,CIC=A8A 14
Centrul se bucura de personalitate &uridica internationala deplina) ;l are, printre altele,
capacitatea:
a) de a inc5eia contracteH
b) de a dobindi bunuri mobile si imobile si de a dispune de acesteaH
c) de a sta in &ustitie)
2,CIC=A8A 1B
(entru a-si putea indeplini !unctiile, centrul se bucura pe teritoriul !iecarui stat contractant
de imunitatile si de privile%iile de!inite in aceasta sectiune)
2,CIC=A8A 20
Centrul, bunurile si averea sa nu pot constitui obiectul vreunei actiuni &udiciare decit in
ca'ul in care el renunta la aceasta imunitate)
54
2,CIC=A8A 21
(resedintele, membrii consiliului administrativ, persoanele care actionea'a in calitate de
conciliatori, de arbitri sau de membri ai comitetului preva'ut la art) 72 alin) 8, precum si
!unctionarii si an%a&atii secretariatului:
a) nu pot constitui obiectul unor urmariri din pricina unor acte savirsite de ei in eercitiul
!unctiilor lor, a!ara numai daca centrul ridica aceasta imunitateH
b) bene!icia'a, atunci cind nu sint cetateni ai statului in care isi eercita !unctia, de aceleasi
imunitati in ce priveste imi%rarea, inre%istrarea strainilor, obli%atiile militare sau de prestatii
analo%e si de aceleasi !acilitati in materie de sc5imburi si deplasari ca cele acordate de catre
statele contractante repre'entantilor, !unctionarilor si an%a&atilor de ran% comparabil ai altor
state contractante)
2,CIC=A8A 22
(revederile art) 2. se aplica persoanelor ce participa la instantele care !ac obiectul pre'entei
conventii in calitate de parti, a%enti, consilieri, avocati, martori sau eperti, alin) b)
neaplicindu-se insa decit la deplasarile si sederea lor in tara in care se des!asoara procedura)
2,CIC=A8A 2.
(1) :r5ivele centrului sint inviolabile oriunde s-ar a!la)
(2) Niecare stat contractant acorda centrului, pentru comunicarile sale o!iciale, un tratament
tot atit de !avorabil ca si altor institutii internationale)
2,CIC=A8A 23
(1) Centrul, averea, bunurile si veniturile sale, precum si operatiunile ce ii sint incuviintate
prin pre'enta conventie, sint eonerate de orice impo'ite si drepturi vamale) Centrul este de
asemenea scutit de orice obli%atie cu privire la incasarea sau plata de impo'ite sau de tae
vamale)
(2) +u se percepe nici un impo'it asupra indemni'atiilor platite de centru presedintelui sau
membrilor consiliului administrativ sau asupra salariilor, onorariilor sau altor indemni'atii
platite de catre centru !unctionarilor sau an%a&atilor secretariatului, cu eceptia ca'ului in care
bene!iciarii sint cetateni ai tarii unde ei isi indeplinesc !unctiile)
(.) +u se percepe nici un impo'it asupra onorariilor sau indemni'atiilor ac5itate persoanelor
care actionea'a in calitate de conciliatori, arbitri sau de membri ai comitetului preva'ut la art)
72 alin) 8, in cadrul instantelor care !ac obiectul pre'entei conventii, daca un asemenea
impo'it nu are alta ba'a &uridica decit locul unde se a!la centrul, acela in care se des!asoara
activitatea instantei sau acela unde sint platite 'isele onorarii sau indemni'atii)
C2*IC=A8A II
Despre competenta centrului
2,CIC=A8A 2<
(1) Competenta centrului cuprinde di!erendele de ordin &uridic intre un stat contractant (sau
o anumita colectivitate publica sau un anume or%anism dependent de acesta si pe care-I
desemnea'a centrul) si persoana unui alt stat contractant, care sint in relatie directa cu o
investitie, di!erende pe care partile au consimtit in scris sa le supuna centrului) :tunci cind
partile si-au dat consimtamintul, nici una dintre ele nu va putea sa-l retra%a in mod unilateral)
(ersoana a unui alt stat contractant inseamna:
a) orice persoana !i'ica care poseda nationalitatea unui stat contractant altul decit statul
parte la di!erend la data la care partile au consimtit sa supuna di!erendul concilierii sau
55
arbitra&ului, precum si la data la care cererea a !ost inre%istrata con!orm art) 24 alin) 8 sau art)
83 alin) 8, cu eceptia oricarei persoane care la una sau la alta dintre aceste date poseda
deopotriva si nationalitatea statului contractant parte la di!erendH
b) orice persoana &uridica care poseda nationalitatea unui stat contractant altul decit statul
parte la di!erend la data la care partile au consimtit sa supuna di!erendul concilierii sau
arbitra&ului si orice persoana &uridica care poseda nationalitatea statului contractant parte la
di!erend la aceeasi data si pe care partile au convenit, in vederea reali'arii telurilor pre'entei
conventii, sa o considere ca apartinind unui alt stat contractant din cau'a controlului eercitat
asupra acesteia de catre interese straine)
(.) Consimtamintul unei colectivitati publice sau al unui or%anism depin'ind de un stat
contractant nu poate !i dat decit dupa aprobarea 'isului stat, a!ara de ca'ul in care acesta
indica centrului ca aprobarea nu este necesara)
(3) >rice stat contractant poate, in momentul rati!icarii, acceptarii sau aprobarii conventiei
sau la orice data ulterioara, sa !aca cunoscute centrului cate%oria sau cate%oriile de di!erende
pe care le considera ca pot sau nu pot sa !ie supuse competentei centrului) Becretarul %eneral
transmite imediat noti!icarea tuturor statelor contractante) :ceasta noti!icare nu constituie
consimtamintul cerut in temeiul alin) .)
2,CIC=A8A 26
Consimtamintul partilor la arbitra& in cadrul pre'entei conventii este considerat, in a!ara
unei stipulatii contrare, ca implicind renuntarea la orice alt recurs) ,n stat contractant poate
cere, ca o conditie la consimtamintul la arbitra& in cadrul pre'entei conventii, ca recursurile
administrative sau &udiciare interne sa !ie epui'ate)
2,CIC=A8A 2:
(1) +ici un stat contractant nu acorda protectie diplomatica sau nu poate !ormula vreo
revendicare internationala privind un di!erend pe care una dintre persoanele sale si un alt stat
contractant au consimtit sa-I supuna sau l-au supus arbitra&ului in cadrul pre'entei conventii,
a!ara de ca'ul in care celalalt stat contractant nu se con!ormea'a sentintei pronuntate cu
oca'ia di!erendului)
(2) Cit despre aplicarea alin) ., protectia diplomatica nu are in vedere simplele demersuri
avind drept scop numai usurarea re%lementarii di!erendului)
C2*IC=A8A III
Despre conciliere
/ectiunea 1
Despre cererea in conciliere
2,CIC=A8A 24
56
(1) ,n stat contractant sau persoana unui stat contractant, care doreste sa inceapa o
procedura de conciliere, trebuie sa adrese'e in scris o cerere in acest scop secretarului %eneral,
care trimite o copie a acesteia celeilalte parti)
(2) Cererea trebuie sa cuprinda lamuriri privind obiectul di!erendului, identitatea partilor si
consimtamintul lor la conciliere potrivit re%ulamentului de procedura re!eritor la sesi'area
instantelor de conciliere si arbitra&)
(.) Becretarul %eneral trebuie sa inre%istre'e cererea, in a!ara de ca'ul in care el aprecia'a,
dupa cercetarea in!ormatiilor continute in cerere, ca di!erendul depaseste in mod evident
competenta centrului) ;l trebuie sa noti!ice imediat partilor inre%istrarea sau re!u'ul de
inre%istrare)
/ectiunea a 2-a
Despre constituirea comisiei de conciliere
2,CIC=A8A 2B

(1) Comisia de conciliere (numita mai &os comisia) se constituie, imediat ce va !i cu putinta,
dupa inre%istrarea cererii in con!ormitate cu art) 24)
(2) a) Comisia se compune dintr-un conciliator unic sau dintr-un numar impar de
conciliatori numiti potrivit intele%erii dintre parti)
b) In lipsa unui acord intre parti asupra numarului conciliatorilor si asupra modului de
numire a lor, comisia va cuprinde trei conciliatori: !iecare parte numeste un conciliator, iar al
treilea, care este presedintele comisiei, este numit prin intele%ere intre parti)
2,CIC=A8A .0
In ca'ul in care comisia nu a !ost constituita in cele /0 de 'ile care au succedat noti!icarea
inre%istrarii cererii de catre secretarul %eneral con!orm art) 24 alin) 8 sau in orice alt termen
convenit de catre parti, presedintele, la cererea partii celei mai dili%ente si, daca este posibil,
dupa consultarea partilor, numeste un conciliator sau conciliatorii ce nu !usesera inca
desemnati)
2,CIC=A8A .1
(1) Conciliatorii pot !i desemnati din a!ara listei conciliatorilor, cu eceptia numirii de catre
presedinte, preva'uta la art) 80)
(2) Conciliatorii numiti din a!ara listei de conciliatori trebuie sa posede calitatile preva'ute
la art) .2 alin) .)
/ectiunea a .-a
Despre procedura in !ata comisiei
2,CIC=A8A .2
(1) Comisia 5otaraste asupra competentei sale)
(2) >rice cerere de declinare a competentei !ormulata de una dintre parti si intemeiata pe
motivul ca di!erendul nu este de competenta centrului sau pentru orice alta cau'a trebuie sa !ie
eaminata de catre comisie, care 5otaraste daca cererea trebuie sa !ie tratata ca o c5estiune
prealabila sau daca eaminarea sa trebuie sa !ie le%ata de aceea a c5estiunilor de !ond)
2,CIC=A8A ..
57
Intrea%a procedura de conciliere se des!asoara potrivit prevederilor pre'entei sectiuni si, cu
eceptia unei intele%eri contrare a partilor, con!orm re%ulamentului de conciliere in vi%oare la
data la care acestea au consimtit la actiunea de conciliere) Daca se pune o problema de
procedura nepreva'uta in aceasta sectiune sau in re%ulamentul de conciliere sau in orice alta
re%lementare adoptata de catre parti, ea este re'olvata de catre comisie)
2,CIC=A8A .3
(1) Comisia are atributia de a clari!ica punctele liti%ioase dintre parti si trebuie sa depuna
e!orturi spre a le conduce spre o solutie mutual acceptabila) In acest scop, comisia poate sa
recomande partilor, la o anumita !a'a a procedurii si in mai multe rinduri, termenii unei
intele%eri) (artile trebuie sa conlucre'e de buna-credinta cu comisia pentru a-i permite sa-si
indeplineasca !unctiile si trebuie sa tina seama in cel mai inalt %rad de recomandarile acesteia)
(2) Daca partile ce pun de acord, comisia intocmeste un proces-verbal prin care inventaria'a
punctele in liti%iu si ia act de intele%erea partilor) Daca, la o !a'a anumita a procedurii,
comisia aprecia'a ca nu eista nici o posibilitate de intele%ere intre parti, ea inc5ide procedura
si intocmeste un proces-verbal prin care se constata ca di!erendul a !ost supus concilierii, dar
ca partile nu au a&uns la un acord) Daca una dintre parti lipseste sau se abtine de a lua parte la
procedura, comisia inc5eie procedura si intocmeste un proces-verbal constatind ca una dintre
parti lipseste sau se abtine de a participa la procedura)
2,CIC=A8A .<
Cu eceptia unei intele%eri contrare a partilor, niciuna dintre ele nu poate invoca, cu oca'ia
unei alte proceduri des!asurate in !ata arbitrilor, a unui tribunal sau in orice alt mod, opiniile
eprimate, declaratiile sau o!ertele de re%lementare !acute de catre cealalta parte in cursul
procedurii si nici procesul-verbal sau recomandarile comisiei)
C2*IC=A8A I>
Despre arbitra&
/ectiunea 1
Despre cererea de arbitra&
2,CIC=A8A .6
(1) ,n stat contractant sau persoana unui stat contractant care doreste sa inceapa o
procedura de arbitra& trebuie sa adrese'e in scris o cerere pentru aceasta secretarului %eneral,
care trimite o copie celeilalte parti)
(2) Cererea trebuie sa contina in!ormatii privind obiectul di!erendului, identitatea partilor si
consimtamintul lor la arbitra& potrivit re%ulamentului de procedura re!eritor la recur%erea la
instantele de conciliere si arbitra&)
(.) Becretarul %eneral trebuie sa inre%istre'e cererea in a!ara de ca'ul in care el, va'ind
in!ormatiile continute in cerere, aprecia'a ca di!erendul depaseste in mod evident competenta
centrului) ;l trebuie sa noti!ice imediat partilor inre%istrarea sau re!u'ul de inre%istrare)
/ectiunea a 2-a
Despre constituirea tribunalului
2,CIC=A8A .:
58
(1) 9ribunalul arbitral (numit mai &os tribunalul) se constituie, indata ce e posibil, dupa
inre%istrarea cererii con!orm art) 83)
(2) a) 9ribunalul se compune dintr-un arbitru unic sau dintr-un numar impar de arbitri
numiti in con!ormitate cu acordul partilor)
b) In lipsa unui acord intre parti asupra numarului de arbitri si a modului de numire a
acestora, tribunalul va !i alcatuit din trei arbitri: !iecare parte numeste un arbitru, iar al treilea,
care este presedintele tribunalului, este numit prin intele%ere intre parti)
2,CIC=A8A .4
Daca tribunalul nu a !ost constituit in cele /0 de 'ile urmatoare noti!icarii inre%istrarii
cererii de catre secretarul %eneral con!orm art) 83 alin) 8 sau in orice alt termen convenit de
catre parti, presedintele, la sesi'area partii mai dili%ente si, daca este posibil, dupa consultarea
partilor, numeste arbitrul sau arbitrii care nu au !ost inca desemnati) :rbitrii numiti de catre
presedinte potrivit prevederilor pre'entului articol nu trebuie sa !ie cetateni ai statului
contractant parte la di!erend sau ai statului contractant a carui persoana este parte in di!erend)

2,CIC=A8A .B
:rbitrii !ormind ma&oritatea trebuie sa !ie cetateni ai altor state decit statul contractant parte
in di!erend si decit statul contractant a carui persoana este parte in di!erendH se intele%e totusi
ca aceasta dispo'itie nu se aplica daca, de comun acord, partile desemnea'a arbitrul unic sau
pe !iecare dintre membrii tribunalului)
2,CIC=A8A 30
(1) :rbitrii pot !i alesi din a!ara listei de arbitri, cu eceptia numirii de catre presedinte,
preva'uta la art) 84)
(2) :rbitrii numiti din a!ara listei arbitrilor trebuie sa posede calitatile indicate la art) .2
alin) .)
/ectiunea a .-a
Despre puterile si !unctiile tribunalului
2,CIC=A8A 31
(1) 9ribunalul decide asupra competentei sale)
(2) >rice cerere de declinare a competentei !ormulata de catre una dintre parti si intemeiata
pe motivul ca di!erendul nu este de competenta centrului sau, din oricare alt motiv, de aceea a
tribunalului, trebuie sa !ie eaminata de catre tribunal, care decide daca aceasta trebuie sa !ie
tratata ca o c5estiune prealabila sau daca eaminarea sa trebuie sa !ie le%ata de aceea a
c5estiunilor de !ond)
2,CIC=A8A 32
(1) 9ribunalul statuea'a asupra di!erendului in con!ormitate cu re%ulile de drept adoptate de
parti) In lipsa unui acord intre parti, tribunalul aplica dreptul statului contractant parte in
di!erend -inclusiv re%ulile re!eritoare la con!lictele de le%i-, precum si principiile dreptului
international din domeniul respectiv)
59
(2) 9ribunalul nu poate re!u'a sa &udece sub pretetul lipsei sau obscuritatii normelor de
drept)
(.) Dispo'itiile alineatelor precedente nu pre&udicia'a !acultatii pe care o are tribunalul de a
decide We aeXuo et bonoW daca partile sint de acord)
2,CIC=A8A 3.
Cu eceptia unui acord contrar al partilor, tribunalul poate, in orice moment al de'baterilor,
daca considera necesar:
a) sa ceara partilor sa pre'inte orice document sau alte mi&loace de proba, si
b) sa se deplase'e la !ata locului si sa procede'e aci la orice anc5ete pe care le considera
necesare)
2,CIC=A8A 33
Intrea%a procedura de arbitra& se in!aptuieste in con!ormitate cu prevederile pre'entei
sectiuni si, sub re'erva acordului contrar al partilor, cu acelea ale re%ulamentului de arbitra& in
vi%oare la data la care partile au consimtit la arbitra&) Daca se pune o problema de procedura
nepreva'uta de pre'enta sectiune sau de re%ulamentul de arbitra& sau de orice alta
re%lementare adoptata de catre parti, ea va !i solutionata de catre tribunal)
2,CIC=A8A 3<
(1) Daca una dintre parti lipseste sau se abtine sa-si pre'inte mi&loacele (de proba), ea nu
poate !i considerata ca a acceptat pretentiile celeilalte parti)
(2) Daca una dintre parti lipseste sau se abtine de a in!atisa mi&loacele in orice moment al
procedurii, cealalta parte poate cere tribunalului sa ia in considerare punctele conclu'iilor ce ii
sint supuse si de a da sentinta) 9ribunalul, noti!icind partii care a !ost lipsa cererea de care a
!ost sesi'at, trebuie sa acorde acestei parti un termen de %ratie inainte de pronuntarea
sentintei, daca nu s-a convins ca partea in cau'a nu are intentia de a se in!atisa sau de a
pre'enta probele ei)
2,CIC=A8A 36
Cu eceptia unui acord contrar al partilor, tribunalul trebuie, la cererea uneia dintre acestea,
sa statue'e asupra tuturor cererilor incidente, aditionale sau reconventionale le%ate in mod
direct de obiectul di!erendului, cu conditia ca aceste cereri sa !ie acoperite prin
consimtamintul partilor si, pe de alta parte, ca ele sa tina de competenta centrului)
2,CIC=A8A 3:
Bub re'erva acordului contrar al partilor, tribunalul poate, daca aprecia'a ca impre&urarile o
cer, sa recomande orice masuri conservatorii in scopul salv%ardarii drepturilor partilor)
/ectiunea a 3-a
Despre sentinta
2,CIC=A8A 34
(1) 9ribunalul 5otaraste asupra oricarei c5estiuni cu ma&oritatea de voturi a tuturor
membrilor lui)
60
(2) Bentinta este data in scrisH ea este semnata de catre membrii tribunalului care s-au
pronuntat in !avoarea sa)
(.) Bentinta trebuie sa raspunda la toate punctele din conclu'iile supuse tribunalului si ea
trebuie sa !ie motivata)
(3) >rice membru al tribunalului poate adau%a sentintei !ie opinia sa personala - daca
impartaseste sau nu parerea ma&oritatii -, !ie mentiunea de'acordului sau)
(<) Centrul nu publica nici o sentinta !ara consimtamintul partilor)
2,CIC=A8A 3B
(1) Becretarul %eneral trimite !ara intir'iere partilor copiile certi!icate pentru con!ormitate
ale sentintei) Bentinta se considera a !i !ost pronuntata in 'iua trimiterii 'iselor copii)
(2) 6a cererea uneia dintre parti, care trebuie pre'entata in 27 de 'ile de la darea sentintei,
tribunalul poate, dupa ce a !acut noti!icare celeilalte parti, sa statue'e asupra oricarei c5estiuni
asupra careia ar !i omis sa se pronunte in sentinta sau sa corecte'e orice %reseala materiala pe
care ar contine-o sentinta Deci'ia data !ace parte inte%ranta din sentinta si este noti!icata
partilor in aceleasi !orme ca si aceasta) 9ermenele preva'ute la art) 7. alin) 2 si la art) 72 alin)
2 cur% incepind cu data pronuntarii deci'iei respective)

/ectiunea a <-a
Despre interpretarea, revi'uirea si anularea sentintei
2,CIC=A8A <0
(1) >rice di!erend care ar putea sa se iveasca intre parti privind sensul sau e!ectul sentintei
poate !ace obiectul unei cereri de interpretare adresate in scris secretarului %eneral de catre
una sau alta dintre parti
(2) Cererea este supusa, daca aceasta este posibil, tribunalului care a pronuntat sentinta) In
ca' de imposibilitate, se constituie un nou tribunal in con!ormitate cu prevederile sectiunii a
2-a a capitolului de !ata) 9ribunalul poate, daca aprecia'a ca impre&urarile o cer, sa 5otarasca
suspendarea eecutarii sentintei pina ce se va !i pronuntat asupra cererii de interpretare)
2,CIC=A8A <1
(1) Niecare dintre parti poate cere in scris secretarului %eneral revi'uirea sentintei pe motivul
descoperirii vreunui !apt de natura sa eercite o in!luenta 5otaritoare asupra sentintei, cu
conditia ca inaintea pronuntarii sentintei acest !apt sa !i !ost necunoscut tribunalului ca si
partii solicitatoare sau ca aceasta sa nu-l !i i%norat)
(2) Cererea trebuie introdusa in urmatoarele /0 de 'ile de la descoperirea !aptului nou si in
orice ca' in urmatorii 8 ani de la pronuntarea sentintei)
(.) Cererea, daca este posibil, este supusa tribunalului care a statuat) In ca' de
imposibilitate, se constituie un nou tribunal, in con!ormitate cu sectiunea a 2-a a pre'entului
capitol)
(3) 9ribunalul poate decide, daca aprecia'a ca impre&urarile o cer, suspendarea eecutarii
sentintei pina ce se va pronunta asupra cererii de revi'uire) Daca, in cererea sa, partea in cau'a
solicita aminarea eecutarii sentintei, eecutarea este provi'oriu suspendata pina ce tribunalul
va 5otari asupra cererii amintite)
2,CIC=A8A <2
61
(1) >ricare dintre parti poate sa ceara, in scris, secretarului %eneral anularea sentintei pentru
unul dintre motivele urmatoare:
a) viciu in constituirea tribunaluluiH
b) abu' de putere evident al tribunaluluiH
c) coruperea unui membru ai tribunaluluiH
d) incalcarea %rava a unei re%uli !undamentale de proceduraH
e) lipsa de motive)
(2) >rice cerere trebuie !acuta in urmatoarele .20 de 'ile de la data sentintei, in a!ara de
ca'ul in care anularea este solicitata pe motiv de coruptie, in care ca' cererea amintita trebuie
sa !ie pre'entata in urmatoarele .20 de 'ile de la descoperirea coruptiei si, in orice ca', in cei
8 ani urmatori datei sentintei)
(.) 6a primirea cererii, presedintele numeste imediat, dintre persoanele al caror nume
!i%urea'a pe lista de arbitri, un comitet ad-5oc de trei membri) +ici un membru al acestui
comitet nu poate !i ales dintre membrii tribunalului care a pronuntat sentinta si nici sa posede
aceeasi nationalitate cu vreunul dintre membrii acestui tribunal, aceea a statului parte in
di!erend sau a statului a carui persoana este parte in di!erend, nici sa !i !ost desemnat pentru a
!i%ura pe lista de arbitri de catre vreunul dintre statele amintite sau sa !i indeplinit !unctii de
conciliator in aceeasi cau'a) Comitetul este imputernicit sa anule'e sentinta in intre%ime sau
in parte pentru unul dintre motivele enumerate in alin) . al pre'entului articol)
(3) (revederile art) 2.-27, 24, 2/, 78 si 72 si acelea ale cap) -I si -II se aplica Wmutatis
mutandisW procedurii din !ata comitetului)
(<) Comitetul poate sa decida, daca aprecia'a ca impre&urarile o cer, suspendarea eecutarii
sentintei pina ce se va !i pronuntat asupra cererii de anulare daca in cererea sa partea in cau'a
solicita aminarea eecutarii sentintei, eecutarea este suspendata in mod provi'oriu pina ce
comitetul va statua asupra 'isei cereri)
(6) Daca sentinta este declarata nula, di!erendul este supus, la cererea partii mai dili%ente,
unui nou tribunal constituit con!orm sectiunii a 2-a din pre'entul capitol)
/ectiunea a 6-a
Despre recunoasterea si eecutarea sentintei
2,CIC=A8A <.
(1) Bentinta este obli%atorie !ata de parti si nu poate !i obiectul vreunui apel sau altui recurs,
in a!ara celor preva'ute de pre'enta conventie) Niecare parte trebuie sa asi%ure eecutarea
sentintei potrivit termenilor ei, in a!ara de ca'ul in care eecutarea este suspendata in virtutea
dispo'itiilor pre'entei conventii)
In sensul pre'entei sectiuni, o sentinta include orice 5otarire privind interpretarea,
revi'uirea sau anularea sentintei, luata in ba'a art) 70, 7. si 72)
2,CIC=A8A <3
(1) Niecare stat contractant recunoaste orice sentinta data in cadrul pre'entei conventii ca
!iind obli%atorie si asi%ura eecutarea pe teritoriul sau a obli%atiilor pecuniare pe care sentinta
le impune, ca si cind ar !i vorba de o &udecata de!initiva a unui tribunal !unctionind pe
teritoriul 'isului stat) ,n stat contractant cu o constitutie !ederala poate sa asi%ure eecutarea
sentintei prin intermediul tribunalelor !ederale si sa prevada ca acestea vor trebui sa considere
o asemenea sentinta ca o &udecata de!initiva a tribunalelor unuia dintre statele !ederale)
62
(2) (entru a obtine recunoasterea si eecutarea unei sentinte pe teritoriul unui stat
contractant, partea interesata trebuie sa pre'inte o copie certi!icata, pentru con!ormitate, de
catre secretarul %eneral tribunalului national competent sau oricarei alte autoritati pe care 'isul
stat contractant o va desemna in acest scop) Niecare stat contractant !ace cunoscute
secretarului %eneral tribunalul competent sau autoritatile pe care le desemnea'a in acest scop,
in!ormindu-l asupra eventualelor sc5imbari)
(.) ;ecutarea este re%lementata de le%islatia privind eecutarea 5otaririlor &udecatoresti in
vi%oare in statul pe teritoriul caruia se aplica o asemenea procedura)
2,CIC=A8A <<
+ici o dispo'itie a art) 72 nu poate !i interpretata ca !acind eceptie de la normele de drept
in vi%oare intr-un stat contractant in ceea ce priveste imunitatea de eecutare a 'isului stat sau
a unui stat strain)
C2*IC=A8A >
Despre inlocuirea si recu'area conciliatorilor si arbitrilor
2,CIC=A8A <6
(1) >data ce s-a constituit o comisie sau un tribunal si a !ost pornita procedura, compunerea
acestora nu poate !i modi!icata) 9otusi, in ca' de deces, de incapacitate sau de demisie a unui
conciliator sau a unui arbitru, in ca' de vacanta, se procedea'a dupa dispo'itiile cap) III,
sectiunea a 2-a, sau dupa acelea ale cap) I- sectiunea a 2-a)
(2) >rice membru al unei comisii sau al unui tribunal continua sa-si indeplineasca !unctiile
sale in aceasta calitate in po!ida !aptului ca nu mai !i%urea'a pe lista)
(.) Daca un conciliator sau un arbitru numit de catre una dintre parti demisionea'a !ara
asentimentul comisiei sau tribunalului al carui membru este, presedintele numeste in locul
vacant o persoana de pe lista corespun'atoare)
2,CIC=A8A <:
> parte poate cere comisiei sau tribunalului recu'area unuia dintre membrii acestora pentru
orice motiv implicind o lipsa evidenta in ce priveste calitatile cerute de art) .2 alin) .) (artea
intr-o procedura de arbitra& poate, in plus, sa ceara recu'area unui arbitru pe motiv ca el nu
indeplineste conditiile preva'ute la sectiunea a 2-a a cap) I- pentru numirea tribunalului
arbitral)
2,CIC=A8A <4
Ceilalti membri ai comisiei sau ai tribunalului dupa ca', se pronunta asupra oricarei cereri
pentru recu'area unui conciliator sau a unui arbitru) 9otusi, in ca' de e%alitate de voturi, sau
daca cererea de recu'are vi'ea'a un conciliator sau un arbitru unic sau o ma&oritate a comisiei
sau tribunalului, deci'ia este luata de catre presedinte) Daca temeiul cererii este recunoscut,
conciliatorul sau arbitrul vi'at de 5otarire este inlocuit con!orm prevederilor cap) III,
sectiunea a 2-a, sau cap) I-, sectiunea a 2-a)

63
C2*IC=A8A >I
Despre c5eltuielile de procedura
2,CIC=A8A <B
1edeventele datorate de catre parti pentru utili'area serviciilor centrului sint !iate de catre
secretarul %eneral in con!ormitate cu re%ulamentele adoptate in aceasta privinta de catre
consiliul administrativ)
2,CIC=A8A 60
(1) Niecare comisie si !iecare tribunal !iea'a onorariile si c5eltuielile membrilor sai in
limitele de!inite de consiliul administrativ si dupa consultarea secretarului %eneral)
(2) In po!ida dispo'itiilor alineatului precedent, partile pot !ia dinainte, de acord cu
comisia sau cu tribunalul, onorariile si c5eltuielile membrilor acestora)
2,CIC=A8A 61
(1) In ca'ul unei proceduri de conciliere, onorariile si c5eltuielile membrilor comisiei, cit si
redeventele pentru utili'area serviciilor centrului, sint suportate in mod e%al de catre parti)
Niecare parte suporta orice alte c5eltuieli pe care le !ace pentru des!asurarea procedurii)
(2) In ca'ul unei proceduri de arbitra&, tribunalul !iea'a, sub re'erva unui acord contrar al
partilor, suma %lobala a c5eltuielilor !acute de acestea pentru nevoile procedurii si 5otaraste
modalitatile de repartitie si de plata a 'iselor c5eltuieli, a onorariilor si c5eltuielilor membrilor
tribunalului si a redeventelor datorate pentru utili'area serviciilor centrului) :ceasta deci'ie
!ace parte inte%ranta din sentinta)
C2*IC=A8A >II
Despre locul procedurii
2,CIC=A8A 62
(rocedurile de conciliere si de arbitra& se des!asoara la sediul centrului, sub re'erva
dispo'itiilor care urmea'a)
2,CIC=A8A 6.
Daca partile 5otarasc ast!el, procedurile de conciliere si de arbitra& se pot des!asura:
a) !ie la sediul Curtii (ermanente de :rbitra& sau al oricarei alte institutii corespun'atoare,
publica sau particulara, cu care centrul a inc5eiat aran&amente in acest scopH
b) !ie in orice, alt loc aprobat de comisie sau de tribunal dupa consultarea secretarului
%eneral)
C2*IC=A8A >III
Di!erendele intre statele contractante
2,CIC=A8A 63
>rice di!erend care ar putea surveni intre statele contractante cu privire la interpretarea sau
la aplicarea pre'entei conventii si rare nu ar putea !i re'olvat prin buna intele%ere este adus
64
inaintea Curtii Internationale de Vustitie, la cererea oricarei parti in di!erend, daca statele
interesate nu au convenit o alta metoda de re%lementare)
C2*IC=A8A IG
:mendamente
2,CIC=A8A 6<
>rice stat contractant poate propune amendamente la pre'enta conventie) >rice tet de
amendament trebuie sa !ie comunicat secretarului %eneral cu cel putin /0 de 'ile inainte de
reuniunea consiliului administrativ in cursul careia amendamentul in c5estiune trebuie sa !ie
eaminat si trebuie sa !ie imediat transmis de acesta tuturor membrilor consiliului
administrativ)

2,CIC=A8A 66
(1) Daca consiliul administrativ decide aceasta cu ma&oritate de doua treimi a membrilor sai,
amendamentul propus este distribuit tuturor statelor contractante pentru rati!icare, acceptare
sau aprobare) Niecare amendament intra in vi%oare la 80 de 'ile dupa epedierea de catre
depo'itarul pre'entei conventii a unei instiintari adresate statelor contractante, in!ormindu-le
ca toate statele contractante au rati!icat, acceptat sau aprobat amendamentul)
+ici un amendament nu poate sa impiete'e asupra drepturilor si obli%atiilor unui stat
contractant, ale unei colectivitati publice sau ale unui or%anism depin'ind de acesta sau de una
dintre persoanele sale, con!orm pre'entei conventii, care decur% dintr-un consimtamint
privitor la competenta centrului dat inaintea datei intrarii in vi%oare a 'isului amendament)

C2*IC=A8A G
Dispo'itii !inale
2,CIC=A8A 6:
(re'enta conventie este desc5isa semnarii de catre statele membre ale bancii) ;a este de
asemenea desc5isa semnarii de catre orice alt stat parte la Btatutul Curtii Internationale de
Vustitie, pe care consiliul administrativ, cu o ma&oritate de doua treimi a membrilor sai, l-ar
invita sa semne'e conventia)
2,CIC=A8A 64
(1) (re'enta conventie este supusa rati!icarii, acceptarii sau aprobarii statelor semnatare,
potrivit procedurilor lor constitutionale)
(2) (re'enta conventie va intra in vi%oare la 80 de 'ile dupa depunerea celui de-al
doua'ecilea instrument de rati!icare, acceptare sau aprobare) Nata de orice stat care va depune
ulterior instrumentul lui de rati!icare, de acceptare sau aprobare, ea va intra in vi%oare la 80 de
'ile dupa data acestei depuneri)
2,CIC=A8A 6B
65
>rice stat contractant trebuie sa ia masurile le%islative sau altele care vor !i necesare pentru
aplicarea pe teritoriul sau a dispo'itiilor pre'entei conventii)
2,CIC=A8A :0
(re'enta conventie se aplica la toate teritoriile pe care un stat contractant le repre'inta pe
plan international, cu eceptia acelora care sint ecluse de catre 'isul stat prin noti!icare
adresata depo'itarului pre'entei conventii, !ie in momentul rati!icarii, acceptarii sau aprobarii,
!ie ulterior)
2,CIC=A8A :1
>rice stat contractant poate denunta pre'enta conventie prin noti!icare adresata
depo'itarului pre'entei conventii) Denuntarea isi produce e!ectul la 7 luni dupa primirea 'isei
noti!icari)
2,CIC=A8A :2
+ici o noti!icare !acuta de catre vreun stat contractant in virtutea art) @0 si @. nu poate
a!ecta drepturile si obli%atiile statului respectiv, ale unei colectivitati publice sau ale vreunui
or%anism depin'ind de el sau de vreuna dintre persoanele sale in termenii pre'entei conventii,
care decur% dintr-un consimtamint in competenta centrului dat de unul dintre ei anterior
primirii 'isei noti!icari de catre depo'itar)
2,CIC=A8A :.
Instrumentele de rati!icare, de acceptare sau aprobare a pre'entei Conventii si a oricaror
amendamente ce-i vor !i aduse vor !i depuse la banca, care va actiona in calitate de depo'itar
al pre'entei conventii) Depo'itarul va transmite copii ale pre'entei conventii certi!icate pentru
con!ormitate statelor membre ale bancii si oricarui alt stat invitat sa semne'e conventia)
2,CIC=A8A :3
Depo'itarul va inre%istra pre'enta conventie la Becretariatul +atiunilor ,nite con!orm art)
.02 al Cartei +atiunilor ,nite si re%ulamentelor a!erente acesteia, adoptate de catre :dunarea
%enerala)
2,CIC=A8A :<
Depo'itarul va transmite noti!icari tuturor statelor semnatare, cu in!ormatii privind:
a) semnaturile potrivit art) 3@H
b) depunerea instrumentelor de rati!icare, de acceptare sau aprobare con!orm art) @8H
c) data intrarii in vi%oare a pre'entei conventii con!orm art) 34H
d) ecluderile de la aplicatia teritoriala con!orm art) @0H
e) data intrarii in vi%oare a oricarui amendament la pre'enta conventie in con!ormitate cu
art) 33H
') denuntarile con!orm art) @.)
Intocmita la Gas5in%ton in limbile en%le'a, spaniola si !rance'a, cele trei tete avind
aceeasi valoare, intr-un sin%ur eemplar care va !i depus in ar5ivele Cancii Internationale
66
pentru 1econstructie si De'voltare, care a indicat prin semnarea de mai &os ca ea accepta sa
indeplineasca !unctiile trecute in sarcina sa prin pre'enta conventie)

67