1

STRATEGIA U.E. PRIVIND PROTECIA CONSUMATORILOR

Protecia consumatorilor se nscrie n cadrul politicilor sociale promovate de ctre
orice stat. Totodat, ea trebuie, datorit importanei pe care o prezint, s se constituie ntr-o
politic de sine stttoare cu obiective, prioriti si instrumente proprii.
n prezent consumatorul n calitatea sa de purttor al cererii de mrfuri a devenit un
real partener de pia, ale crui poziii ocupate n cadrul pieei se consolideaz pe msura
dezvoltrii societii. Comportamentul de cumprare al consumatorilor afecteaz din ce n ce
mai multe ntreprinderi, organizaii, organisme si instituii; de aceea, consumatorului i este
acordat o atenie din ce n ce mai mare.
Relaiile complexe dintre agenii economici genereaz aspecte extreme, diverse, care
pot face obiectul unor programe de protecie a consumatorilor. Att guvernele, ct si alte
organisme ce activeaz n domeniul proteciei consumatorilor si stabilesc anumite structuri
si domenii pentru programele lor de protecie a consumatorilor.
Piaa intern a jucat un rol central pentru a face fa provocrilor economice ale
Europei si pentru a furniza avantaje concrete cetenilor U.E. Actualele provocri
economice, sociale, de mediu, politice si tehnologice sunt din ce n ce mai accesibile.
Politica european de protecie a consumatorilor are o contribuie important n
schimbarea punctului de interes al politicii care se concretizeaz asupra cetenilor.
Viziunea Comisiei este s demonstreze tuturor cetenilor U.E. pn n anul 2013, ca
acestia pot cumpra de oriunde n U.E. cu ncredere, beneficiind de protecie echivalent si
pot vinde oriunde pe baza unui set de reguli.
La baza activitii Comisiei Europene privind protecia consumatorilor se afl trei
obiective principale:
S ofere mai mult putere consumatorilor U.E., printr-o informare
corect, prin transparena pieei si prin ncrederea care decurge din protecia eficient a
acestora;
S amelioreze bunstarea consumatorului n materie de preuri, de posibilitatea de alegere,
de calitate si de siguran.
S protejeze consumatorii cu eficacitate mpotriva riscurilor si ameninrilor serioase.
O politic eficient de protecie a consumatorilor poate s amelioreze viaa
cetenilor. Cei 493 de milioane de consumatori europeni reprezint seva economiei
europene. Consumatorii ncreztori, informai si abili sunt motorul evoluiei economice.
Revoluia tehnologic adus de internet si digitalizare va lua amploare si mai mult.
Comerul electronic prezint un mare potenial de crestere a bunstrii consumatorilor,
deoarece extinde oferta de produse disponibile, stimuleaz concurena prin preuri si creeaz
noi piee.Globalizarea produciei va continua si ea, avnd ca efect o crestere permanent a
consumatorului de produse n U.E.
Politica U.E. de protecie a consumatorilor este prin urmare esenial pentru a face
fa schimbrilor intervenite n piaa cu amnuntul din lume.
Cuvinte cheie: calitatea vieii, protecia consumatorilor n U.E. , drepturile
consumatorilor, globalizarea produciei
2

Calitatea vieii este si va fi o preocupare de baz a sistemelor de management ale
societaii noastre , care poate fi privit din punctul de vedere al individului sau al societii
umane in ansamblul ei. Aceasta devine o mrime relativ care capt nuanri diferentiate n
funcie de contextul de abordare.
Calitatea vieii implic o latur material si una spiritual care induce consumatorului
satisfacia achiziionrii unor produse calitative. Cnd se face referire la calitatea unui produs
se urmreste consumatorul dar si procesul de concepie (cercetare-proiectare) si de producie a
bunurilor .
ncercnd un scurt istoric cu privire la politica consumatorist constatm c ea a fost
definit pentru prima oar de scoianul Adam Smith, n secolul al XVII-lea artnd c scopul
final al produsului este consumul, productorul fiind subordonat cerinelor consumatorilor.
ntr-o formulare modern, putem spune c scopul activitii economice este de a aloca resurse,
ct mai eficient posibil, pentru a satisface nevoile consumatorilor.
n literatura de specialitate, se afirm c, asa cum n politic democraia const n
asigurarea drepturilor alegtorilor, n economie, o asemene democraie nseamn asigurarea
drepturilor consumatorilor, posibilitatea acestora de a aleg, de a se informa, de a fi despgubit,
de a avea un mediu nconjurtor sntos, dreptul la securitate.
Conceptul privind drepturile consumatorilor si are originea n Carta drepturilor
consumatorului definit de fostul presedinte al S.U.A. - J.F. Kennedy n martie 1962.
Sigurana produselor cumprate reprezint o preocupare major a Comisiei Europene.

Protecia consumatorului la nivelul Uniunii Europene
Protecia consumatorului a fost introdus n Tratatul asupra Comunitii Europene prin
Tratatul de la Maastricht. Scopul acesteia este acela de a promova sntatea,securitatea,
interesele economice si legale, precum si dreptul la informare al consumatorilor.
Tratatul prevede procedura de codecizie pentru toate msurile n care apar aspecte
legate de protecia consumatorului si care implic alinierea legislaiei Statelor Membre la
realizarea pieei interne. Aciunile specifice care sprijin sau suplimenteaz politica Statelor
Membre urmeaz s fie adoptate n cadrul procedurii de codecizie, dup cosultarea
Comitetului Economic si Social.
Un Stat Membru poate menine sau introduce msuri mai stricte de protecie a
consumatorului dect cele ale Comunitii, atta timp ct acestea sunt compatibile cu Trataul
si Comisia este notificat n acest sens.
Mediul de afaceri european si datoreaz gradul ridicat de competivitate preocuprii
constante pentru protecia consumatorului. Aceast preocupare s-a concretizat n principiile
UE privind protecia consumatorului, stipulate ntr-o serie de directive privind sigurana
produselor si drepturile consumatorilor.

Principii ale proteciei consumatorului n U.E.
Fiecare ar membr a UE trebuie s asigure consumatorilor, respectarea legal a
drepturilor acestora. Detalii specifice de nivel naional referitoare la drepturi precise si cum
anume se pot exercita acestea depind n mare parte de felul n care fiecare ar a implementat
directivele UE n legislaia autohton. n general, legislaia naional ofer un grad mai nalt
de protecie dect legislaia comunitar.
3

Principiile care stau la baza proteciei consumatorilor n U.E. sunt:
Poi cumpra ce vrei, de unde vrei
Cumprturile fcute n alt ar membr UE nu sunt supuse taxelor vamale sau unui TVA
suplimentar, indiferent dac au fost fcute fizic n alt ar sau prin intermediul internetului
sau al telefonului. n general, autoritile naionale nu pot mpiedica introducerea n ar a
unor produse cumprate n mod legal n alt ar membr UE, ns exist excepii n cazul
armelor sau a itemilor ce ofenseaz moral.
Compararea preurilor trebuie s fie facil
Acest principiu reglementeaz marcarea standardizat a preurilor per unitate pentru a facilita
cea mai bun alegere.
Consumatorii nu trebuie indusi n eroare.
Legislaia UE prevede c toi agenii economici s prezinte informaii complete despre firm,
produs, pre (inclusiv taxe de livrare), si timpul necesar pentru livrare.
Informaii pentru rezolvarea disputelor internaionale.
Unul din principiile fundamentale ale politicii europene n domeniul consumatorilor este
recunoasterea consumatorilor drept ageni economici eseniali si responsabili pe Piaa Intern.
Consumatorii trebuie informai si interesele lor protejate si promovate datorit complexitii
n care si desfasoar activitatea.
O politic eficient de protecie a consumatorilor poate s amelioreze via cetenilor.
Cei 493 de milioane de consumatori europeni reprezint seva economiei europene.
Consumatorii ncreztori, informati si abili sunt motorul evoluiei economice. nc nu s-a
exploatat pe deplin puterea consumatorilor europeni. Piaa intern a jucat un rol central pentru
a face fa provocarilor economice ale Europei si pentru a furniza avantaje concrete
cetaenilor UE. Dar poziia consumatorilor pe piaa intern si, n special pe pieele cu
amnuntul, fusese, pn acum, subestimat. Actualele provocri economice, sociale, de mediu
si politice fac apel la o schimbare care s adopte o abordare din perspectiva consumatorului.
n timp ce mijloacele tehnologice sunt din ce n ce mai accesibile, att IMM ct si
consumatorii sunt n continuare nencreztori n efectuarea de schimburi comerciale
transfrontaliere. Politica european de protecie a consumatorilor poate avea o contribuie n
schimbarea punctului de interes al politicii pe aspectele care se concentreaz asupra
cettenilor.
Acest program este n mod cert ambiios pentru o politic relativ recent a UE.
Viziunea Comisiei este s demonstreze tutoror cetenilor UE pn n anul 2013 c acestia pot
cumpra de oriunde n UE cu ncredere si beneficiind de protecie echivalent, si s
demonstreze tuturor distributorilor c acestia pot vinde oriunde pe baza unui set de reguli unic
si simplu.
n acest scop, Comisia va urmri trei obiective principale:
- s ofere mai mult putere consumatorilor UE, pirntr-o formare corect, prin transparena
pieei si prin ncrederea care decurge din protecia eficient a acestora.
- s amelioreze bunstarea consumatorului n materie de preuri, de posibilitate de alegere, de
calitate si de siguran. Bunstarea consumatorilor este n centrul ateniei pe pieele
performante.
- s protejeze consumatorii cu eficacitate mpotriva riscurlor si ameninrilor serioase.
4

Politica de protecie a consumatorilor se gseste din ce n ce mai mult n centrul
principalelor provocri cu care se confrunt cetenii, economia si societile.
Complexitatea pieelor cu amnuntul creste rolul consumatorilor. Datorit acestui
lucru consumatorii au acum puteri mai mari n ceea ce priveste administrarea propriilor
afaceri. Serviciile, n general si serviciile liberalizate, n particular, trebuie s se dezvolte,
deoarece liberalizarea electricitii, a gazului, a postei si a telecomunicaiilor continu si ea.
Desi se asteapt beneficii considerabile, tranziia va pune dificultai consumatorilor si
organismelor de reglementare dac se doreste maximizarea bunstrii consumatorilor.
Produsele vor fi din ce n ce mai mult interconectate. Revoluia tehnologic adus de Internet
si digitalizarea va lua amploare si mai mult. Factorul cheie este dezvoltarea internetului, care
ar putea da un impuls semnificativ comerului electronic. Comerul electronic (e-commerce)
prezint un mare potenial de crestere a bunstrii consumatorilor, deoarece extinde oferta de
produse disponibile, stimuleaz concurena prin preuri si creeaz noi piee. De asemenea,
aduce noi provocri semnificative pentru clieni, ntreprinderi si protectia consumatorilor.
IMM-urile vor dispune de un acces mai direct la consumatori, iar produsele si serviciile vor fi
din ce n ce mai personalizate. n schimb drepturile tradiionale ale consumatorilor vor fi din
ce n ce mai adaptate la era digital. Globalizarea produciei va continua si ea, avnd ca efect
o crestere permanent a consumului de produse din UE. Comercianii vor vinde din ce n ce
mai mult consumatorilor din UE produse provenite de oriunde din lume graie comerului
electronic. Astfel cresc dificultile, dar si nevoia de a asigura o supraveghere eficient a
pieei.
Obiectivul principal al Comisiei este de a realiza pn n anul 2013 o pia intern mai
integrat eficient, n special n sectorul pieei cu amnuntul. Consumatorii vor beneficia n
mod egal de un nivel rdicat de ncredere n produse, agenii comerciali, tehnologii si metode
de vnzare pe pieele cu amnuntul de pe teritoriul UE, bazat n mod egal pe un nivel ridicat
de protecie. Pieele consumatorilor vor fi competitive, deschise, transparente si echitabile.
Produsele si serviciile vor fi sigure. Consumatorii vor avea acces la servicii eseniale la preuri
rezonabile.

n politica privind protecia consumatorilor distingem cteva coordonate fundamentale:
- promovarea unei viziuni asupra proteciei consumatorilor, neleas ca fenomen social-
economic complex, ceea ce presupune integrarea sistemic a intereselor consumatorilor n
toate domeniile relevante ale U.E.;
- mbinarea autoproteciei individuale si asociative, calea cea mai sigur, mai eficient si mai
puin costisitoare, cu protecia direct si indirect realizat de fiecare Stat Membru si,
respectiv, la nivel comunitar;
- aplicarea unitar a acquis-ului comunitar din domeniu.

Principalele obiective strategice ale politicii de protecie a consumatorilor n
perioada 2007-2013

- cunoasterea consumatorilor si a pieei;
- implementare, monitorizare si actualizare;
- consumatori mai informai si mai educai.
5

Obiectivele fundamentale sunt direciile majore de aciune pentru construirea unui sistem
legislativ si instituional, de tip european, care s asigure cresterea gradului de protecie a
consumatorilor si anume:
- cresterea capacitii de autoprotecie individual si, mai ales, asociativ, astfel inct s
devin calea principal de protecie a consumatorilor;
- optimizarea activitii statului, de protecie direct si indirect;

Direciile si obiectivele principale de aciune pentru realizarea obiectivelor
fundamentale sunt:
1. Imbuntirea si dezvoltarea cadrului legislativ, care s asigure funcionarea sistemic a
acestuia si incheierea procesului de armonizare cu legislaia Uniunii Europene.
1.1. Promovarea unui proiect de modificare si completare a Legii nr. 296/2004 - Legea
privind Codul consumului, care s mbine cele 8 legi si ordonante aflate n vigoare si s
prevad:
- includerea, ntre drepturile fundamentale ale consumatorilor, a dreptului de a le fi asigurat
satisfacerea nevoilor vitale si, respectiv, a dreptului la un mediu nconjurtor sntos.
- modalitti clare de aprare a intereselor economice ale consumatorilor si, mai ales, a
dreptului la despgubire, avnd n vedere faptul c legislaia prezent l afirm, dar nu are
prevederi care s asigure reparaii financiare, rapide si avantajoase, pentru consumatori;
- obligaia pentru autoritatea central de protecia consumatorilor de a lua msuri privind
realizarea activitii de informare, consiliere si educare a consumatorilor, prin elaborarea unei
strategii naionale n domeniu, cu obiective majore, precum introducerea educaiei
consumatorilor n sistemul de nvtmnt si de adoptare de msuri de sprijinire real a
organismelor neguvernamentale;
1.2. Monitorizarea activitii legislative din domeniu si susinerea/promovarea, prin campanii
specifice, a iniiativelor si proiectelor care s asigure funcionarea optim a sistemului
legislativ pentru protecia real a drepturilor consumatorilor.
2. Dezvoltarea sistemului instituional si mbuntirea funcionrii acestuia prin :
2.1. Promovarea proiectului privind nfiinarea Consiliului Concurenei si Proteciei
Consumatorilor, prin modificarea si completarea corespunztoare a Legii nr.21/1996 - Legea
concurenei, ca autoritate administrativ autonom, deci nu n subordinea Guvernului,
abilitat s aplice si legea proteciei consumatorilor, care va permite aciunea sinergic a
acelor dou componente structurale, mrind eficiena activitii de protecie a consumatorilor;
2.2 Susinerea proiectului privind reorganizarea si funcionarea Comitetului Interministerial
pentru Supravegherea Pieei Produselor si Serviciilor si Proteciei Consumatorilor, care s
asigure:
a) stabilirea clar a locului si rolului fiecrei instituii n mecanismele de reacie si decizie
pentru eliminarea paralelismelor si suprapunerilor n activitatea de supraveghere si control si,
ceea ce este si mai grav, a lipsei de reacie n anumite cazuri de nclcare a prevederilor
legislaiei n vigoare;
b) reorganizarea subsistemului instituional pentru acordarea de avize, autorizaii, licene,
certificate de clasificare etc, respectiv a celui pentru expertizare si certificare, asigurndu-se,
pe de o parte, eliminarea barierelor in calea liberei circulaii a mrfurilor si, pe de alt parte,
cresterea rolului lor n prevenirea si constatarea abaterilor de la legislaia n vigoare;
6

c) dezvoltarea subsistemului organismelor consultative si neguvernamentale pentru cresterea
rolului n elaborarea strategiilor si programelor naionale privind protecia consumatorilor, n
activitatea de supraveghere a pieei, n rezolvarea prejudectoreasc si judectoreasc a
litigiilor dintre agenii economici si consumatori, n informarea si consilierea consumatorilor;
2.3. Dezvoltarea relaiilor de colaborare cu instituiile si organismele specifice din statele
membre ale Uniunii Europene, respectiv cu cele de la nivel european si internaional, care s
duc la integrarea n sistemul instituional european si internaional.
3. Dezvoltarea miscrii consumatoriste, prin :
3.1. nfiinarea Institutului National pentru Consum, ca organizaie neguvernamental,
recunoscut prin lege ca avnd calitate public, care s desfsoare activiti ca : formarea de
formatori ai asociaiilor de consumatori; consultan pentru nfiinarea de asociaii si pentru
mbuntirea activitii acestora ; efectuarea de teste comparative, de studii si cercetri n
domeniu; informarea, consilierea si educarea consumatorilor, inclusiv prin editarea de
publicaii, similare cu cele din statele membre ale Uniunii Europene;
3.2. Susinerea procesului de structurare a consumatorilor, pe orizontal si pe vertical, astfel
nct s se nfiineze asociaii n toate judeele si orasele rii, respectiv federaii la nivelul
tuturor judeelor, precum si a unui organism, la nivel naional, reprezentant legitim al acestora
la nivel central.
4. Imbuntirea activitii de informare, consiliere si educare a consumatorilor, prin :
4.1. Crearea unui sistem informatic cu privire la produsele si serviciile cu risc ridicat si
imediat pentru viat, sntatea si securitatea consumatorilor;
4.2. Realizarea unei activiti sistematice de informare, consiliere si educare a consumatorilor,
n colaborare cu structurile societii civile si cu instituiile statului;
4.3. Promovarea proiectului privind introducerea educaiei consumatorilor n procesul de
nvamnt, la toate treptele sistemului de invmnt, nu numai la activittile si orele
educative, ci ca abordare interdisciplinar n cadrul diferitelor discipline de invmnt, ca
disciplin de sine stttoare la scolile profesionale, de ucenici si la liceele de profil industrial
si economic si, respectiv, n invmntul universitar pentru formarea viitorilor specialisti n
domeniu.
5. Efectuarea de studii, cercetri si teste comparative, care s fundamenteze
activitatea de informare consiliere si educare a consumatorilor.

Prioriti
Obiectivele stabilite prin aceast strategie reflect un nivel ridicat de adaptare la
obiectivele stabilite de UE privind protecia consumatorilor.
Se consider c n perioada 2007-2013 se va avea loc o schimbare a ritmului de
evoluie fa de trecut i vor apare noi prioriti de aciune.
n mod special, politica UE de protecie a consumatorilor va interaciona mai
ndeaproape cu alte politici de la nivelul UE i se va urmri cooperarea mult mai strns cu
statele membre, reflectnd astfel interdependena ascendent dintre politicile UE de protecie
a consumatorilor i, respectiv, politicile naionale din domeniu.
Pentru a se atinge obiectivele stabilite mai sus, s-au stabilit urmtoarele domenii
prioritare:

7

1. O mai bun monitorizare a pieelor consumatorilor i a politicilor naionale de
protecie a consumatorilor
O mai bun legiferare i necesitatea rennoirii legturilor cu cetenii, contureaz
necesitatea unei mai mari dezvoltri a instrumentelor i a indicatorilor de monitorizare n
scopul evalurii funcionalitii pieei din perspectiva consumatorilor. Factorii de decizie
politic trebuie s dobndeasc o nelegere mai aprofundat a comportamentului
consumatorilor pentru a propune msuri de mbuntire. Sunt necesare instrumente n
vederea monitorizrii pieelor din perspectiva indicatorilor fundamentali, precum sigurana,
satisfacia, preurile i plngerile, dar i n vederea unei mai bune monitorizri a integrrii pe
piaa intern a comerului cu amnuntul i a eficienei politicilor naionale n materie de
protecie a consumatorilor. Pentru a reflecta contribuia semnificativ a politicii naionale de
protecie a consumatorilor la competitivitate, se propune ca politica privind protecia
consumatorilor s fie recunoscut la punerea n aplicare a Strategiei de la Lisabona la nivel
UE i la nivel naional. Factorii de decizie politic i autoritile responsabile de punerea n
aplicare a politicii de concuren i de protecie a consumatorilor la nivel UE i la nivel
naional vor trebui s coopereze mai strns pentru a-i putea ndeplini obiectivele comune de
protejare a bunstrii consumatorilor.

2. O mai bun legiferare privind protecia consumatorilor
Legile existente la nivel UE privind protecia consumatorilor garanteaz protecia
fundamental a consumatorilor n toate statele membre. n multe state, aceste legi reprezint
piatra de temelie a politicilor naionale n materie de protecie a consumatorilor.
Cu toate acestea, s-a constatat c, spre exemplu, contribuia UE nu cunoate o
rspndire larg printre consumatori, dei este o realitate n viaa cotidian a acestora.
Legile europene sunt de asemenea tot mai prost adaptate la revoluia economic
digital de pe piaa bunurilor, a serviciilor i a canalelor de distribuie n comerul cu
amnuntul.
Majoritatea dispoziiilor comunitare privind protecia consumatorilor n UE sunt
fondate pe principiul armonizrii minime. Legislaia recunoate explicit dreptul statelor
membre de a aplica reguli mai stricte impuse de pragul-limit stabilit de dreptul comunitar.
Aceast abordare a fost ntru totul justificat pe vremea cnd drepturile consumatorilor
variau foarte mult de la un stat la altul i cnd comerul electronic nu exista nc. Strategia
precedent prevedea o nou abordare fondat pe principiul armonizrii totale. Aceasta
nseamn pur i simplu c, n vederea consolidrii pieei interne i a protejrii consumatorilor,
legislaia nu ar trebui, dat fiind domeniul su de aplicare, s lase statelor membre libertatea de
a adopta msuri suplimentare la nivel naional.
Cartea verde a Comisiei, recent publicat, propune trei opiuni principale:
- armonizarea total, posibil completat de la caz la caz printr-o clauz de
recunoatere reciproc cu privire la anumite aspecte care nu fac obiectul unei armonizri
totale;
- armonizarea minim cu prevederea unei clauze de recunoatere reciproc;
- armonizarea minim cu prevederea principiului referitor la ara de origine.
n viitor, se preconizeaz c fiecare problem de reglementare i solicitare de
propuneri, s fie judecate n funcie de propriile merite i de ansamblul instrumentelor de
8

reglementare luate n considerare. Dac propunerile legislative sunt identificate ca fiind
soluia adecvat, Comisia va acorda probabil prioritate armonizrii totale a regulilor privind
protecia consumatorilor la un nivel ridicat care s corespund acestei cerine.
De asemenea, Comisia i propune s realizeze o evaluare riguroas a impactului
oricror propuneri legislative i va colabora ndeaproape cu prile interesate pentru a nelege
pe deplin impactul diferitelor opiuni existente i de a ajunge la un acord privind calea ce
trebuie adoptat, astfel nct politica de protecie a consumatorilor s devin un model pentru
o mai bun legiferare.

3. Sporirea metodelor de aplicare a legislaiei i a cilor de recurs
Strategia anterioar a pus puternic accentul pe controlul aplicrii legislaiei, iar acest
accent va fi meninut n continuare.
Punerea n aplicare a dreptului consumatorilor necesit intervenia mai multor pri:
consumatorii; agenii comerciali, mass-media, ONGurile, organismele de autoreglementare i
autoritile publice.
Se prevede c aciunea se va concentra pe continuarea proiectelor deja iniiate,
eliminarea deficienelor i asigurarea unei bune coordonri i coerene.
De asemenea, Comisia i propune s verifice eficacitatea sistemelor naionale privind
controlul legislaiei prin intermediul sondajelor i al altor instrumente.

4. Consumatori mai bine informai i educai
Comisia va ncuraja programe de informare i educaie la nivel comunitar, care s
contribuie cu o valoare adugat semnificativ la eforturile naionale, regionale i locale de a
informa i educa consumatorii, printr-o cooperare strns cu statele membre.

5. Poziionarea consumatorilor n centrul altor politici i reglementri ale UE
Consumatorii sunt direct vizai de multe politici ale UE, cum sunt cele referitoare la
piaa intern, la ntreprinderi, la servicii financiare, transport, concuren, energie i comer.
S-au nregistrat progrese n procesul de integrare a intereselor consumatorilor, n
reglementrile UE, n special n ceea ce privete sigurana produselor, transportul,
telecomunicaiile, energia i concurena.
Obiectivul pentru viitor, propus de Comisie este de a dezvolta noi reglementri pe
baza acestor realizri pentru a permite o mai bun sistematizare a integrrii intereselor
consumatorilor.
Trebuie abordate dou teme mari. n primul rnd, n timp ce liberalizarea principalelor
servicii va aduce avantaje considerabile pentru majoritatea consumatorilor, trebuie meninute
clauzele de salvgardare pentru cei, puini la numr, n cazul crora nu funcioneaz
mecanismele pieei. Un acces universal la principalele servicii la un pre accesibil este
indispensabil att pentru o economie modern i flexibil, ct i pentru integrarea social. Se
consider c a arta c nici un consumator nu este uitat va contribui la meninerea sprijinului
politic n favoarea liberalizrii.
n al doilea rnd, msurile de liberalizare la nivelul UE trebuie s se concentreze cu
precdere asupra monitorizrii principalelor piee de consum pentru a garanta rezultate
pozitive pentru consumatori.
9

n sfrit, se consider c principalele servicii trebuie s ofere, de asemenea, garanii
mai mari n ceea ce privete transparena pieelor, precum si mecanisme mai bune n materie
de reclamaii i de ci de atac.
17
Aciuni
n funcie de prioriti, s-au stabilit aciunile ce trebuiesc intreprinse pentru aplicarea
politicii de protecie a consumatorilor:
O serie de noi instrumente sunt necesare pentru punerea n funciune a unei
monitorizri a pieei interne axate asupra consumatorilor.
Se precizeaz c se vor elabora indicatori i statistici n urmtoarele domenii: nivelul
vnzrilor transfrontaliere ctre consumatorul final; convergena / divergena preurilor,
respectarea legislaiei, ncrederea, reclamaiile consumatorilor, preurile, accesibilitatea i
satisfacia.
De asemenea, se va lucra asupra unei mai bune cunoateri a comportamentului
consumatorilor, n special de a nelege ct de raionali sunt consumatorii n practic i cum
i afecteaz noile tehnologii i practici comerciale.
n plus, se va pune n practic o monitorizare mai sistematic a politicilor naionale
de protecie a consumatorilor, bazat pe indicatori de referin. n toate domeniile politicilor
comunitare, Comisia va cuta s dezvolte cercetarea axat pe consumatori, statisticile i
colectarea datelor, acordnd o atenie special politicii comunitare n materie de statistici i
cercetare, acolo unde exist o lips acut de activiti de cercetare i statistici axate pe
consumatori i pe cerere.
n privina legiferrii mai bune privind protecia consumatorilor, strategia prevede o
modernizare a normelor comunitare privind consumatorii, o simplificare i ameliorare a
cadrului normativ att pentru ntreprinderi, ct i pentru consumatori. Primele concluzii ale
Comisiei i opiunile posibile sunt expuse n Cartea verde privind revizuirea acquis-ului n
domeniul proteciei consumatorilor, adoptat la 8 februarie 2007.
Pn n prezent, Comisia a identificat o serie de probleme legate de produsele de
turism, care trebuie rezolvate urgent; i s-a naintat o propunere de modificare a directivei
privind utilizarea pe durat limitat a bunurilor imobile.
De asemenea vor continua aciunile pentru a se asigura adoptarea propunerii pentru o
nou directiv privind creditele de consum, Comisia urmnd s prezinte un raport privind
Directiva 2002/65/CE privind comercializarea la distan a serviciilor financiare de consum.
S-a prevzut, de asemenea, i un raport referitor la aplicarea directivei privind
sigurana general a produselor care s reglementeze: ameliorarea trasabilitii produselor;
funcionarea supravegherii pieei; activitile de standardizare; i msurile de interdicie
comunitar.
Noua abordare a reglementrilor n domeniul siguranei produselor au consolidat
semnificativ importana standardelor ca instrument legislativ.
Prin urmare, se consider c susinerea durabil a Asociaiei europene pentru
coordonarea reprezentrii consumatorilor n standardizare (ANEC) este esenial pentru
asigurarea participrii consumatorilor n procesul de standardizare. De asemenea, Comisia
face eforturi pentru a garanta c interesul consumatorilor este reprezentat n standardizarea
internaional.
10

Intruct, organizaiile europene de consumatori trebuie s aib posibilitatea i
capacitatea de a contribui la iniiativele europene care i vizeaz pe consumatori, Comisia va
continua s cofinaneze funcionarea organizaiilor europene de consumatori.
Grupul consultativ european al consumatorilor (GCEC) va continua s fie, pentru
Comisie, principalul forum de consultare a organizaiilor de consumatori naionale i
europene, crend totodat grupuri de utilizatori i de discuii specializate, cum sunt grupul de
utilizatori FIN-USE i subgrupurile GCEC consacrate finanelor i concurenei.
Micarea consumatorilor difer semnificativ n statele UE, att n ceea ce privete
amploarea, ct i structura i capacitatea lor.
Prin urmare, Comisia va continua s sprijine organizaiile naionale de consumatori, n
speciale cele din noile state membre, asigurndu-le formare n principalele domenii de
competen (management, lobbying sau legislaia privind consumatorii), dar i n subiecte mai
specializate. Aceste sesiuni de formare vor continua s se organizeze pe o baz multilateral.
O micare de consumatori puternic la nivel naional este esenial att pentru o micare
puternic european, ct i pentru buna funcionare a pieelor naionale. n cadrul
monitorizrii politicilor naionale de protecie a consumatorilor, Comisia si propune s
acorde o atenie special politicilor naionale care vizeaz micarea consumatorilor, n special
n noile state membre unde aceasta este cea mai slab.
Pentru ameliorarea controlului aplicrii i a cilor de recurs, Comisia va continua s
lucreze mpreun cu statele membre pentru a transpune n mod uniform Directiva privind
practicile comerciale neloiale.
Cooperarea ntre autoritile publice responsabile de aplicarea normelor privind
protecia consumatorilor i sigurana produselor este esenial pentru funcionarea pieei
interne. Comisia asigur c va continua dezvoltarea sistemului de supraveghere a pieei i a
sistemului de avertizare rapid (RAPEX), avnd n vedere creterea numrului de cazuri
notificate (67 de notificri n 2003, 701 n 2005).
Se va continua dezvoltarea instrumentelor care s permit agenilor economici s
notifice produsele periculoase.
Comisia va continua s promoveze Reeaua european pentru sigurana produselor i
s cofinaneze aciuni comune ntre autoritile de control al aplicrii pentru a identifica cele
mai bune practici n sistemul existent de supraveghere a pieei.
Dac se dorete ncrederea consumatorilor astfel nct acetia s efectueze achiziii n
afara frontierelor propriului stat membru i s beneficieze astfel de avantajele pieei interne,
acestora, trebuie s li se acorde garanii astfel nct, n cazul n care apar probleme, s aib la
dispoziie ci de recurs eficace. Litigiile consumatorilor necesit mecanisme adaptate, care s
nu presupun costuri i ntrzieri disproporionate n raport cu valoarea n cauz.
Comisia va consolida monitorizarea i ncurajarea utilizrii recomandrilor existente,
care stabilesc o serie de garanii minime pentru dispozitivul Soluionrii Alternative a
Litigiilor (SAL).
Directiva privind aciunile n ncetare a stabilit o procedur comun, prin care s se
permit organismelor consumatorilor s pun capt practicilor ilegale care prejudiciaz
interesul colectiv al consumatorilor, oriunde pe teritoriul UE. n acest sens se va lua n
considerare posibilitatea de a interveni n ceea ce privete mecanismele de recurs colectiv
pentru consumatori, att n cazul nclcrii normelor de protecie a consumatorilor, ct i n
11

cazul nclcrii normelor antitrust, n conformitate cu Cartea verde din anul 2005 privind
aciunile private care cauzeaz prejudicii.
Reeaua Centrelor Europene pentru Consumatori (ECC-Net) urmrete s
consolideze ncrederea consumatorului, furniznd cetenilor informaii privind drepturile
acestora n calitate de consumatori i facilitnd accesul la cile de recurs, n cazuri de
controverse transfrontaliere. De aceea, Comisia va continua cofinanarea i administrarea
acestei reele, mpreun cu statele membre i va institui centre ale acesteia n fiecare stat
membru.
Se va duce la bun sfrit ciclul campaniilor de informare n noile state membre,
destinate s sensibilizeze opinia public asupra drepturilor consumatorilor i a rolului ONG-
urilor .
Comisia i propune s multiplice numrul de exemplare ale Agendei colare
europene i va include alte teme de interes pentru tineri, n special aceea a consumului
durabil. De asemenea va ncuraja dezvoltarea unor noi module de formare pentru aduli i le
va actualiza pe cele existente, astfel nct s trateze chestiunile fundamentale privind protecia
consumatorilor, favoriznd n acest fel dezvoltarea de cursuri de formare privind chestiuni
legate de protecia consumatorilor, de nivel postuniversitar.
Comisia consider c avnd consumatori informai i care dispun de drepturi acetia
pot recurge mai uor la schimbri n modul propriu de via i n modul de consum,
contribuind astfel la ameliorarea strii de sntate, la un mod de via mai durabil, precum i
la o economie cu emisii sczute de carbon.
Consumatorii joac un rol esenial n aspectele privind provocrile ecologice, precum
schimbrile climatice, poluarea apei i a aerului, amenajrile teritoriului i producerea
deeurilor. Protecia mediului i lupta mpotriva schimbrilor climatice necesit o mai bun
informare n anumite domenii, precum cel energetic i cel al transporturilor, n care aciunile
consumatorilor pot avea consecine concrete.
n urma reexaminrii pieei unice s-a pus n eviden necesitatea lurii de msuri
privind protecia consumatorului n sectorul serviciilor financiare cu amnuntul. Ancheta
sectorial a Comisiei 23 a indicat, de asemenea, c piaa serviciilor bancare cu amnuntul este
n continuare fragmentat i c obstacolele n calea concurenei persist.
n acest sens,Comisia va adopta o Carte verde privind serviciile financiare cu
amnuntul i o Carte alb privind creditele ipotecare.
n acest fel se vor analiza obstacolele pe care le ntlnesc consumatorii la deschiderea,
nchiderea unui cont bancar sau la trecerea de la un cont bancar la altul i va aborda chestiuni
privind concurena n sectorul serviciilor bancare cu amnuntul. Rezult c obiectivul
Comisiei este garantarea faptului c politica serviciilor de interes general (SIG), se
armonizeaz cu msuri adecvate privind protecia consumatorilor, asigurndu-se, acolo unde
este necesar, protecia serviciilor universale la nivel comunitar i naional.
Comisia urmrete s extind drepturile pasagerilor din sectorul aviaiei la alte
mijloace de transport, ndeosebi la pasagerii cu mobilitate redus. De asemenea, aceasta va
adopta o cart a consumatorilor n sectorul energetic.
Comisia i propune, o mai bun coordonare a preocuprilor i dezvoltare a
prioritilor diferitelor politici referitoare la protecia consumatorilor n afara sectorului
12

alimentar (de exemplu, consumatori, sntate, ntreprinderi i industrie, mediu, transporturi)
i la securitate (de exemplu, transportul aerian).
Comisia continua s asigure i s garanteze participarea consumatorilor la toate
grupurile de lucru pertinente.
De asemenea, Comisia analizeaz moduri de implicare mai activ a celor interesai de
politica de protecie a consumatorilor n consultri organizate n alte domenii politice ale UE
cu efect semnificativ asupra consumatorilor. Fiecare serviciu al Comisiei a crui aciune are
un interes semnificativ pentru consumatori numete un consilier responsabil de relaiile cu
consumatorii, dup modelul Direciei Generale pentru Concuren, n scopul ntreinerii
legturii cu cei interesai de protecia consumatorilor i al garantrii c n fiecare domeniu
politic sunt strnse dovezile necesare pentru a monitoriza impactul politicilor asupra
consumatorilor.
n vederea cooperrii pentru identificarea oricror produse nesigure i riscuri i
pentru a realiza o evaluare a riscurilor, n anul 2005, Comisia a ncheiat acorduri de
cooperare cu Comisia american de securitate a produselor de consum i Administraia
general a controlului calitii, inspeciei i carantinei din Republica Popular Chinez n
domeniul siguranei produselor de consum. Comisia va ntri cooperarea cu autoritile
americane i chineze pe baza acordurilor existente i va ncerca, dac este necesar, s
elaboreze noi acorduri.
Dezvoltarea comerului electronic nseamn libertate de aciune la nivel internaional
pentru comercianii necinstii.
Regulamentul CPC prevede acorduri internaionale privind sprijinul reciproc
ntre UE i tere ri. Comisia urmeaz s negocieze cu Consiliul Europei, mandate pentru
adoptarea unor astfel de acorduri cu ri care nregistreaz importante fluxuri comerciale la
nivel cu amnuntul i n care exist interes pentru cooperare.

n vederea transpunerii n practic a obiectivelor menionate mai sus se vor urmri
cteva direcii principale de aciune:

1. mbuntirea cadrului legislativ
1.1. Elaborarea si promovarea proiectului de lege pentru modificarea Legii nr.
296/2004 Legea privind Codul consumului, care s prevad :
obligaia statului de a elabora strategia si programul naional, respectiv,
norma metodologic privind informarea, consilierea si educarea consumatorilor, n colaborare
cu organizaiile neguvernamentale;
definirea coninutului programelor de informare, consiliere si educare n raport cu drepturile
fundamentale ale consumatorilor;
recunoasterea dreptului organizaiilor de consumatori de a iniia si de a realiza propriile
programe de informare, consiliere si educare a consumatorilor;
obligaia pentru Consiliul Audiovizualului de a elabora o reglementare pentru promovarea
emisiunilor de informare, consiliere si educare a consumatorilor;
obligaia pentru Societatea Romn de televiziune si Radiodifuziunea romn de a realiza
emisiuni de informare, consiliere si educare a consumatorilor;
13

2. Elaborarea strategiei si programului naional privind informarea, consilierea si educarea
consumatorilor pentru perioada 2007-2013, n concordan cu obiectivele programatice de la
nivelul Uniunii Europene;
3. Elaborarea normei metodologice privind informarea, consilierea si educarea
consumatorilor;
4. Adoptarea reglementrilor de aplicare de ctre Ministerul Educaiei si Cercetrii a
prevederii referitoare la introducerea educaiei consumului n programa de invtmnt, n
conformitate cu Legea nr. 425/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 296/2004
privind Legea Codului consumului.
5. mbuntirea reglementrilor privind reprezentarea consumatorilor n organismele
consultative la nivel naional si local ca mijloc de informare a acestora cu privire la elaborarea
politicilor, ct si pentru promovarea intereselor lor n toate domeniile de interes.

2. Dezvoltarea si funcionarea sistemic a cadrului instituional:
2.1. Stabilirea clar si exact a atribuiilor organelor administraiei publice centrale si locale,
privind informarea, consilierea si educarea consumatorilor;
2.2. Sprijinirea Institutului Naional al Consumului, organism neguvernamental, fr scop
lucrativ, pentru realizarea atribuiilor sale privind informarea, consilierea si educarea
consumatorilor;
2.3. Sprijinirea de ctre instituiile statului a organismelor neguvernamentale ale
consumatorilor pentru nfiinarea de centre de informare si consiliere a consumatorilor;
2.4. Dezvoltarea parteneriatului dintre instituiile statului, organizaiile neguvernamentale ale
consumatorilor, organizaii patronale si profesionale, organisme consultative si neutre,
elaborarea si desfsurarea de programe si campanii naionale si locale privind informarea,
consilierea si educarea consumatorilor;
2.5. nfiinarea Centrului European al Consumatorilor care s fac parte din reeaua centrelor
europene ale consumatorilor (ECC- Network).

Elaborarea si promovarea proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 296/2004
Legea privind Codul consumului si a O.G. nr.21/1992 privind protecia Consumatorilor
prevede :
obligaia statului de a elabora strategia si programul naional, respectiv norma metodologic
privind sprijinirea structurrii asociative a consumatorilor si a activitii organizaiilor
neguvernamentale ale consumatorilor;
drepturile organizaiilor neguvernamentale ale consumatorilor privind reprezentarea
intereselor consumatorilor n organismele consultative la nivel central si local;
monitorizarea implementrii legislaiei si promovarea de soluii pentru actualizarea acesteia;
iniierea si desfsurarea de programe de educaie si informare a consumatorilor;
introducerea de aciuni n justiie pentru aprarea drepturilor si intereselor legitime ale
consumatorilor, fr plata taxei de timbru;
obligaia instituiilor statului cu atribuii n domeniu, de la nivel local si central, de a
dezvolta relaii de parteneriat cu organizaiile neguvernamentale ale consumatorilor pentru
iniierea si desfsurarea de programe de educare si informare a consumatorilor;

14

Elaborarea strategiei si programului naional privind sprijinirea nfiinrii si dezvoltrii
asociaiilor de consumatori n perioada 2007-2013, n concordant cu strategia si programul
Uniunii Europene urmreste:
elaborarea normei metodologice pentru aplicarea strategiei si programului naional, mai sus
menionate;

3.. mbuntirea cadrului instituional:
nfiinarea Comisiei Interministeriale privind sntatea si protecia consumatorilor care s
elaboreze documentele programatice din domeniu si s monitorizeze aplicarea lor de ctre
instituiile statului;
sprijinirea Institutului Naional al Consumului pentru a deveni focarul activitilor de
educare si informare a consumatorilor, precum si de sprijinire a nfiinrii si dezvoltrii
organismelor neguvernamentale ale consumatorilor
sprijinirea nfiinrii de centre de informare si consultan de ctre organizaiile
neguvernamentale ale consumatorilor la nivel regional;
nfiinarea Centrului European al Consumatorilor care s fac parte din reeaua centrelor
europene ale consumatorilor (ECC- Network).
Aceste obiective se ntresc reciproc. Implementarea politicilor U.E. este mai usoar
dac se atinge un nivel nalt si comun al proteciei consumatorului; dar reguli comune ale U.E.
care nu sunt uniform implementate creeaz incertitudine si reduc avantajele consumatorilor.
Avantajele unui sistem comun de protecie nu pot fi pe deplin obinute dac organizaiile
consumatorilor nu sunt suficient de puternice pentru a-si ndeplini rolul ajutnd la
implementarea regulilor prin supravegherea pieei.
n strategie a fost acordat prioritate aciunilor care se completeaz reciproc. Aceste
aciuni prioritare vizeaz mai ales problemele transfrontaliere si sunt alese pentru a maximiza
impacul la nivelul U.E. Adesea ele servesc mai multor obiective. O importan deosebit este
acordat aciunilor care promoveaz integrarea preocuprilor consumatorilor n alte politici si
pregtirea pentru extindere.

Legile care dirijeaz contractele consumatorilor
n anul 2001 Comisia a adoptat un Comunicat referitor la dreptul contractual european,
Comunicat ce a determinat un proces consultativ privind posibilele probleme pentru piaa
intern si aplicarea constant a dreptului comunitar, care ar decurge din dezacordul dreptului
contractual naional. Dreptul contractual al consumatorilor reprezint o parte important din
dreptul contractual al Comunitii Europene. Consiliul European a invitat Comisia s
comunice rezultatele consultrilor impreun cu observaiile si recomandrile sale, chiar sub
forma unei Cri Verzi sau Albe, dac consider necesar, la sfrsitul anului 2002. Parlamentul
European a cerut Comisiei s elaboreze un plan de aciune privind urmtoarele domenii de
aciune:

Serviciile financiare
Planul de aciune al serviciilor financiare stabileste un program de iniiative menite s
completeze piaa intern n domeniul serviciilor financiare en detail. Mare parte s-a fcut deja,
de exemplu Regulamentul privind plata peste grani n moneda Euro, care este un mare
15

beneficiu pentru consumatori si va contribui la intensificarea comerului transfrontalier prin
aliniera taxelor bancare pentru tranzacii internaionale cu cele pentru tranzaciile naionale.
Comisia va consolida o abordare regulatoare n domeniul serviciilor financiare bazat pe o
analiz timpurie, vrst si sistematic a prerilor tuturor prilor interesate, incluznd
consumatorii si utilizatorii finali.
Serviciile de interes general (SIG)
Serviciile de interes general acoper domenii ca: transportul, energia (electric si
gazul), telecomunicaiile si serviciile postale. Garania accesului universal, naltei caliti si
accesibilitii acestor servicii constituie, pe lng alte obligaii care nsoesc procesul de
liberalizare, baza nevoilor consumatorilor. Raportul Comisiei despre serviciile de interes
general de la Consiliul European de la Laeken a anunat intenia Comisiei de a emite o serie
de rapoarte care s monitorizeze performana pieei n acest domeniu. Primul astfel de raport a
fost fcut si a identificat calitatea serviciilor ca fiind marea provocare pentru viitor.
n prezent se manifest o lips a indicatorilor de calitate suficient dezvoltai care s
dirijeze o evaluare a acestor servicii. Comisia intenioneaz s emit un Comunicat care s
defineasc o metodologie care s dirijeze evaluri ale serviciilor de interes general.
Metodologia va acorda atenie special punctelor de vedere ale consumatorilor asupra
performanelor acestor servicii.
Comerul internaional, standardizarea si problemele etichetrilor
Sistemul comerului mondial este condus de conveniile Organizaiei Mondiale a Comerului.
Pe lng liberalizarea propriu zis a comerului, mai multe aspecte ale acestor convenii sunt
relevante pentru consumatori.
n completarea documentelor OMC, Comisia european a negociat sau sunt n curs de
negociere convenii comerciale cu mai multe ri si regiuni, documente care sunt de interes
pentru consumatori.
Standardele internaionale, n special cele stabilite de ISO (International Standard
Organisation Organizaia Internaional de Standardizare), au un rol important n Conventia
BTC si pot influena sigurana sau interesele consumatorilor europeni. De aceea este
important asigurarea transparenei si a unei reprezentri corespunzatoare a intereselor
consumatorilor n procesul internaional de standardizare.
Msuri proprii, cum sunt coduri de conduit si ndrumare, etichetarea proprie si
voluntar care s informeze consumatorii cu privire la originea, modul de fabricare si posibila
influen a produsului respectiv, ar putea completa msurile publice n scopul promovrii unei
dezvoltri susinute.
Comisia va promova si proteja interesele consumatorilor n relatia cu OMC, n
contextul relaiilor comerciale bilaterale si n alte foruri. n acest scop, Comisia va menine si
dialogul cu organizaiile consumatorilor si va promova participarea consumatorilor la
standardizarea international. rile candidate vor fi implicate n implementarea directivei
revizuite privind sigurana general a produselor, n special prin participarea lor la sistemul
de atenionare rapid.
Despgubirea
Dac consumatorii trebuie s aib suficient ncredere de a cumpra n afara rii lor si
de a profita de avantajul pieei interne, ei trebuie asigurai c dac lucrurile merg ru dispun
de mecanisme reale de a fi despgubii. Un acces mai bun si mai usor la mecanismele justiiei
16

si la cele din afara ei pentru rezolvarea disputelor transfrontaliere este necesar pentru a facilita
accesul la justiie al consumatorilor.

Concluzii
Politica de protecie a consumatorului va putea sprijini foarte mult UE s fac fa
dublei provocri reprezentate de crestere si locuri de munc, pe de o parte si necesitatea
renoirii legturilor cu cetenii, pe de alt parte viziunea comisiei este s poat demonstra n
mod credibil tuturor cetenilor UE pn n 2013 c pot face cumprturi oriunde n UE de la
magazinul de la colul strzii sau pe internet, avnd certitudinea c sunt protejai n mod
eficient, si s poat demonstra tuturor comercianilor cu amnuntul c pot vinde oriunde
urmnd un set unic de reguli simple.
Comisarul pentru protecia consumatorilor va ine n fiecare an, cu ocazia Zilei
europene a consumatorilor (15 martie) un discurs pentru a prezenta progresele nregistrate. De
asemenea, va informa periodic Consiliul, Parlamentul si statele membre. nainte de martie
2011, Comisarul va redacta un raport la mijlocul perioadei, iar nainte de decembrie 2015, un
raport post evaluare.
Prin Politica de protecie a consumatorilor i strategia de aplicare a acesteia, Comisia
i propune s poat demonstra pn n 2013, n mod credibil, tuturor cetenilor UE, c pot
face cumprturi oriunde n UE, de la magazinul de la colul strzii sau pe internet, avnd
certitudinea c sunt protejai n mod eficient i s poat demonstra tuturor comercianilor cu
amnuntul c pot vinde oriunde urmnd un set unic de reguli simple.
Concluzia este c trebuie consolidat poziia consumatorului pentru a se obine
mbuntirea funcionrii pieei UE. Rezultatele finale pentru consumatori, din punct de
vedere economic i noneconomic reprezint5arbitrul final n analiza capacitii pieei de a
rspunde sau nu ateptrilor cetenilor.
Pieele care rspund mai eficient cerinelor consumatorilor vor fi mai performante din
punct de vedere al competitivitii i al inovrii i vor fi n armonie cu viaa i obiectivele
cetenilor UE.
Politica european de protecie a consumatorilor poate avea o contribuie important n
mutarea accentului pe legiferarea obiectivelor axate pe ceteni.
De asemenea, poate aborda eecuri ale pieei care duneaz bunstrii consumatorului
i integrrii sociale i economice, prin garantarea accesului la servicii eseniale la preuri
accesibile i poate furniza instrumentele de pia pentru a permite cetenilor, n calitate de
consumatori, s fac alegeri durabile n materie de protecia mediului. n acelai timp, poate
juca un rol n garantarea valorilor europene fundamentale de corectitudine, deschidere,
solidaritate, viabilitate i transparen i difuzarea acestora la scar internaional.



17


BIBLIOGRAFIE
1. Brzea Cezar - Politicile si instituiile Uniunii Europene, Editura Corint, Bucuresti, 2001.
2. Dragos Cosmin- Uniunea European. Instituii. Mecanisme, Editura All Beck, Bucuresti,
2005
3. Groza Anamaria - Comunitile europene si cooperarea politic european. Emergena unei
identiti europene, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2008.
4. Jinga Ion - Uniunea European n cutarea viitorului. Studii europene, Editura C. H. Beck,
Bucuresti, 2008.
5. Madison Roxy Cassandra, Sima Lidia, Sorescu Vasile - Integrarea Romniei n U.E. O
viziune ortodox, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2007.
6. Strategia U.E. privind protecia consumatorilor.