Mnstirea Pasrea este

un monument istoric i de
art aflat la 29 km est
de Bucuresti, ctitorit la
nceputul secolului al XIX-
lea pe malul Lacului
Pustnicu i la marginea
pdurii cu acelai nume,
parte din ceea ce erau
odinioar Codrii Vlsiei.

Exist mai multe legende care explic numele mnstirii.
Cea mai plauzibil este aceea c numele i-ar veni de la
stolurile de psri care vieuiau n pdurea nconjurtoare.
Mnstirea i are ca ctitori pe arhimandritul Timotei, care a
ridicat aici o biseric din lemn n 1813, i pe Sfntul Calinic de
la Cernica.Biserica din lemn s-a prbuit la cutremurul din
1838. Biserica mare a fost reconstruit de Sfntul Calinic, pe
cnd era stare la Mnstirea Cernica, n 1846, n timp ce
biserica din cimitir fusese ridicat tot de el la1834. La aceast
mnstire de maici s-a clugrit spre sfritul vieii mama
Sfntului Calinic, Floarea
Mnstirea are ca hram "Sfnta Treime" la biserica mare i "Adormirea
Maicii Domnului" la biserica din cimitir i se poate luda cu o bogat
colecie de art veche bisericeasc: icoane, ceramic, broderii. . Cea
mai de pre comoar a mnstirii o reprezint racla cu pri din Sfintele
Moate ale Sfntului Pantelimon, Sfntului Mucenic Mina i Sfntului
Mercurie.

Datorit marii valori istorice i artistice, Mnstirea Pasrea a
fost declarat n 1955 monument istoric i a fost restaurat prin
grija Patriarhului Iustinian.
n atelierele mnstirii funcioneaz ateliere de croitorie
pentru veminte preoeti, cruciulie i icoane.
Pictura a fost realizat de aceiai meteri de la Cernica,
Fotache i Nicolae Polovnicul
Manastirea Negru Voda
se afla in orasul
Campulung-Muscel, in
judetul Arges. Aceasta a
fost ctitorita in anul 1215,
prin traditie de catre
Radu Negru Voievod. Mai
apoi, a fost rezidita de
Basarab I si fiul sau,
Nicolae Alexandru.
Aceasta va fi recladita
de Matei Basarab, cand
devine si manastire
Manastirea Negru Voda reprezinta cel mai important
ansamblu monastic din Muscel. In componenta ei
intra Paraclisul Domnesc al curtii voievodale, ulterior
Biserica mare a manastirii din primul sfert al veacului
al XVIII-lea, Turnul clopotnita de la intrarea in incinta
- secolul al XVII-lea, Casa Domneasca - secolul al
XVII-lea construita pe vechi temelii din secolul al XIV-
lea, Casele egumenesti - secolul al XVIII-lea, anexa
casei domnesti si chiliile de la inceputul secolului al
XIX-lea.
Al doilea ctitor al
manastirii, Matei Basarab
(1635-1638) reface din
temelii lacasul
transformand vechea
biserica intr-o manastire
de calugari, prin hrisovul
din 10 august 1647, in
acelasi an fiind construit
si Turnul clopotnitei,
inalt de 35 metri, avand
functia de poarta de
incinta dar si de
fortificatie cu caracter
militar, fiind prevazut cu
metereze.
Biserica Mare a manastirii are hramul "Adormirea
Maicii Domnului" si in forma actuala este a treia
constructie. La inceput a functionat ca biserica de mir,
de la inceputul secolului al XIV-lea pana in anul 1628,
apoi din 1636 si pana in 1827, a durat a doua constructie
facuta de Matei Basarab, arhiereul Filaret Beldiman a
rezidit-o intre anii 1827-1832.

Biserica este in forma de nava, cu trei turle, cea din mijloc mai
mare, iar cele de la rasarit si apus mai mici. A fost zidita de
arhitectul Franz Walet in acelasi loc si cu acelasi material de la
prima constructie.
Altarul este larg, in forma de arc de cerc. Bolta este
compartimentata de doua arcade asimetrice, sprijinite pe stalpi
doar in partea de rasarit. In spatele tamplei se afla doua coloane
care se inalta pana la bolta, pe cea din dreapta fiind inscriptionat
anul 1832, cand s-a tarnosit biserica.

In 1920 a inceput cladirea Orfelinatului, pe vechile
ruine ale chiliilor, iar la 1 septembrie 1922 se
inaugureaza aici Seminarul Orfanilor de Razboi .

In 1928 patriarhul Miron transforma acest locas din
nou in manastire.

La Manastirea Negru Voda a existat si o scoala de
copisti cu puternice traditii, manuscrisele
remarcandu-se printr-o scriere caligrafica, fiind
impodobite cu frontispicii si miniaturi colorate.

Primii voievozi ai statutului feudal unitar ai Tarii
Romanesti, Basarab I si Nicolae Alexandru, au fost
inmormantati aici, in Paraclisul Curtii Domnesti
din secolul al XIV-lea
Mnstirea Bogdana este o mnstire ortodox de
clugri situat n municipiul Rdui (judeul
Suceava) si a fost ctitorit de ctre voievodul Bogdan
I (1359-1365), ntemeietorul statului feudal moldovean.
Ansamblul Mnstirii Bogdana a fost inclus pe lista
monumentelor istorice din judeul Suceava din anul
2004.

Este alcatuita din urmatoarele obiective:
Biserica "Sf. Nicolae" - datnd din secolul al XIV-lea
Turnul clopotni - datnd din anul 1781
Casa parohial - datnd din anul 1876

Biserica "Sf. Nicolae" (Bogdana) este
considerat a fi cea mai veche
construcie bisericeasc de zid din
Moldova.
Biserica a ndeplinit n decursul
timpului un rol istoric, religios i
cultural deosebit. n timpul domniei
lui Alexandru cel Bun (1400-1432),
biserica a devenit reedin
episcopal, episcopii de Rdui
avndu-i reedina n incinta
mnstirii.
Biserica a fost restaurat n timpul
domniei lui Alexandru Lpuneanu,
care i-a adugat un pridvor nchis n
fa n anul 1559 i a nlocuit chenarele
unor ferestre cu altele noi, de factur
gotic
Biserica Sfntul Nicolae este prima construcie religioas de piatr
din Moldova, pstrat n forma ei original, nealterat pn astzi. Ea este
nalt, cu acoperiul uguiat, avnd ziduri groase de 1,40 metri, sprijinite
iniial de 10 contraforturi.
Biserica nu are turl, acoperiul fiind nalt, cu pante repezi i o streain
larg. Ca urmare a adugrii pridvorului de ctre Alexandru Lpuneanu,
acoperiul a trebuit i el modificat pentru a cuprinde i pridvorul.
Clopotnia se afl n prezent ntr-un turn construit n anul 1781, n vremea
pstoririi episcopului Dosoftei Herescu, ultimul episcop care i-a avut
reedina aici.
n interior, biserica se prezint ca o sintez a
elementelor romanice, bizantine i gotice. Ea are o
nav central i dou laterale, desprite ntre ele prin
ase stlpi masivi n dreptul crora bolta navei centrale
este ntrit cu arcuri dublouri.
Nu se tie cnd biserica a fost pictat pentru prima
dat, ntr-un document din 1415 fiind menionate
unele picturi realizate n vremea lui Alexandru cel Bun
Pictura a fost completat sau refcut de ctre tefan
cel Mare, apoi n 1558, n perioada domniei
lui Alexandru Lpuneanu, s-a realizat o restaurare a
picturii n tehnica fresc
Aleasa de domnitorii necropola domneasca,
Biserica Sf Nicolae adaposteste mormintele
primilor conducatori ai Moldovei.
Monument istoric al
orasului Alba-Iulia,
catedrala ortodoxa,
cunoscuta si sub numele
de Catedrala Reintregirii,
este un simbol al unitatii
noastre nationale realizata
prin actul din 1918. Aceasta
a fost construita in anii
1921-1922, in partea de vest
a cetatii Alba-Iulia,
stravechiul Apulum
Roman.
Catedrala cu hramul "Sfintii Arhangheli Mihail si
Gavriil" reprezinta o simbioza de vechi stiluri
romanesti. Arhitectura sa, inspirata din biserica
domneasca din Targoviste, se inscrie in curentul
romantic initiat in arta romaneasca in ultimele decenii
ale secolului trecut, ce si-a propus valorificarea creatiei
artistice medievale de la sud de Carpati. Planul
Catedralei este de tip bizantin, cruce greaca inscrisa.
Intrarea in biserica se face printr-un
pridvor deschis cu arcade mari,
sprijinite pe patru coloane cu
capiteluri. In nisele laterale din
pridvor sunt fixate patru placi de
marmura cu inscriptii
comemorative ce ne amintesc de
patru evenimente importante:
1) Tiparirea Noului Testament de
Mitropolitul Simeon Stefan la 1648;
2) Unirea de la 1600, infaptuita
de Mihai Viteazul;
3) Martiriul lui Horea, Closca si
Crisan;
4) Refacerea unitatii spirituale a
romanilor.


Naosul, impunator prin inaltimea sa, este dominat de
cupola centrala, sustinuta de patru stalpi octogonali
placati in marmura, iar in exterior se inalta cele trei
turle octogonale, luminate, de cate opt ferestre, cu
acoperis in forma de bulb si cu cate o cruce metalica
deasupra lui. Iconostasul, mobilierul, stranele au fost
realizate din lemn de stejar, prezentand aceleasi
motive decorative de inspiratie brancoveneasca.


Pictura murala, de origine
bizantina a fost realizata de
cunoscutul pictor Costin Petrescu
si ucenicii sai, si se inscrie in
spiritul iconografiei traditionale. In
cupola centrala este pictat Iisus
Pantocrator, pe bolta absidei
altarului chipul Maicii Domnului si
alte scene biblice, iar de o parte si
alta a iconostasului sunt asezate
icoanele mai recente ale sfintilor
ierarhi, Mitropolitii Sava Brancovici
(1656-1683) si Ilie Orest (1640-
1642), ale Cuviosilor Marturisitori
Visarion Sarai, Sofronie de la
Cioar si a Mucenicului Oprea
Nicolae
In prezent aici se afla sediul Arhiepiscopiei Ortodoxe
din Alba Iulia.
Manastirea Cocos se afla la 6
kilometri distanta de comuna
Niculitel si la aproximativ 35 de
kilometri vest de orasul Tulcea.
Manastirea este condusa de o
obste de calugari, avand drept
hramuri Pogorarea
Sfantului Duh (biserica mare)
si Sfantul Ierarh
Nicolae (paraclisul).
Manastirea este asezata intr-un
loc retras, la poalele unui deal
invaluit in mireasma padurilor
de tei.
Prima atestare documentara a unui asezamant religios
in acest loc este din anul 1679, cand aflam despre
existenta unui schit de sihastri, pradat de invaziile
vremii.
Manastirea Cocos exista din 1833, ctitori fiind calugarii
Visarion, Gherontie si Isaia din manastirea Neamt.
Acestia au cumparat o bucata de pamant si au
construit o mica biserica din nuiele lipite cu pamant,
fara turle si fara clopote, respectand legile musulmane
de atunci.

Pentru ca era nevoie de un locas mai mare si mai trainic,
parintele Visarion, devenit arhimandrit si staret al
manastirii, construieste in 1853 o noua biserica din piatra si
caramida.
Prima biserica a avut hramul "Sfanta Treime. Dupa
razboiul de independenta s-au construit si cele 3 turle ale
bisericii. Din 1862 pana in 1884 urmeaza ca staret Daniel, in
timpul staretiei se ridica clopotnita masiva si monumentala
inalta de 30 m, existenta si astazi. In jurul clopotelor sunt 6
firide. Tot Daniel a construit cladirea chiliilor dinspre vest
din fata bisericii, in stil oriental, un pridvor si cerdac pe
ambele parti, acoperite cu olane.

Cladirea a fost declarata monument istoric in 1959
In anul 1971, pe teritoriul comunei Niculitel, in apropierea
manastirii, sapaturile arheologice au adus la lumina o cripta
care adapostea moastele a patru sfinti mucenici, primele
descoperite pe teritoriul tarii noastre. Acestia sunt crestini
martiri din secolele III-IV. Inscriptiile in limba greaca din
interiorul criptei atesta astazi moastele a patru martiri
pentru Hristos: Zoticos, Attalos, Kamasis si Philippos. La doi
ani de la descoperirea lor, Sinodul Bisericii Ortodoxe a decis
ca moastele celor patru sa fie depuse in patru racle, la
Manastirea Cocos din apropiere.
La 17 ianuarie 1973 sunt
aduse in manastire si
asezate la loc de cinste in
biserica, intr-o frumoasa
racla, moastele sfintilor
martiri Zotic, Atal,
Camasie si Filip, ca o
marturie incontestabila a
credintei stramosesti.
Praznuirea acestor martiri
se face in fiecare an la data
de 4 iunie.

Biserica este o constructie masiva din piatra in forma de
cruce. Absidele din naos sunt adanci si foarte largi. Naosul
se delimiteaza de pronaos prin doi stalpi voluminosi, cate
unul pe fiecare parte, lipiti de zid. Are un pridvor inchis in
care se intra printr-o usa masiva in doua canaturi, inalta, cu
geam in partea superioara. Are al doilea pridvor deschis,
sustinut de 6 coloane masive.
Pictura bisericii (realizata in stil neobizantin) a inceput in
toamna anului 1914, si s-a terminat in 1916. A fost restaurata
intre 1957 si 1960.
Manastirea are un muzeu cu icoane vechi si obiecte de arta
religioasa adunate din parohiile judetului Tulcea. Muzeul
adaposteste si o colectie de carte veche, religioasa, in
special romaneasca.