Sunteți pe pagina 1din 22

1

Capitolul 1
1.Introducere

Alegerea materialelor n industria de automobile se bazeaz pe mai multe factori.
Acestea fiind spuse in ultimii ani guvernele fiecarei tari au implementat si chiar le-au impus
producatorilor de automobile : reducerea emisiilor automobilelor, dezvoltarea si imbunatatirea
conditiilor de siguranta pt cei ce folosesc automobilele si economisirea carburantului. Pt a
atinge aceste cereri industria de automobile a facut un efort pentru a ridica eficiena motorului
si de a reduce greutatea acestora. In concluzie materialele utilizate in constructia de
automobile au un impact mare asupra mediului inconjurator. Utilizarea materialelor usoare
ar putea fi o solutie de economisire a combustibilului. Reducerea in greutate a fost ca o
consecinta a inlaturarii cantitatii de otel in industria auto si folosirea pe scara larga a
materialelor alternative si in special a aluminiului si a materialelor plastice. Utilizarea
aluminiului in industria auto este de circa 80% in ultimi 5 ani. Dintr-un total de 110 kg de
aluminiu/ automobil in anul 1996 va deveni 250 sau 340 in 2015. In materie de siguranta
aluminiul are un atu foarte important, deoarece prezint o excelenta capacitate de absorbtie a
energiei in timpul coliziunilor. Printre altele 90% din aluminiul utilizat in automobile este
reciclat fara sa isi piarda proprietatiile si totodata aceste deseuri au si valoare economica.
Coroziunea este una dintre principalele probleme pe care le intampina industria auto si
anumea constructia schimbatoarelor de caldura iar din acest motiv ne-am propus ca in aceasta
lucrarea sa studiem comportamentul aliajelor de aluminiu (ex:AW 3003(AlMn1Cu/H14))la
coroziune. Concret am ales ca si reper un schimbator de caldura realizat din acest tip de aliaj
iar ca si mediu coroziv ( agentul de racire ) apa glycol.




2


1.1.Generalitati despre aluminiu i aliajele sale

Aluminiul este un metal de culoare alba,usor (2,7g/cm3),care se topeste la 658
0
C.Este
foarte moale si plastic, conduce foarte bine caldura si electricitatea, are rezistenta mare la
coroziune,datorita fenomenelor de pasivizare,care consta in autoacoperirea cu o pelicula
subtire,densa si aderenta de oxid de aluminiu, care-l protejeaza impotriva oxidarii ulterioare.
Datorita acestei proprietati, precum si plasticitatii sale,se foloseste in industria chimica si
alimentara. Datorita conductibilitatii electrice mari se foloseste drept conductor
electric.Aluminiul are insa rezistenta mecanica mai mica decat a cuprului.Chiar prin
trefilare,el nu ajunge la o rezistenta mai mare de 25 N/mm2;deci rezistenta ramane
insuficienta pentru conditiile de eforturi la care sunt supuse conductoarele aeriene.Din aceasta
cauza se fabrica conductoare de aluminiu cu inima de otel sau conductoare din aliaje cu baza
de aluminiu cutratamente termice pentru marirea rezistentei mecanice.Rezistenta de aluminiu
creste prin alierea cu diferite elemente,realizandu-se deci aliaje cu baza de aluminiu.Aliajele
de aluminiu pot fi:aliaje deformabile prin presare si aliaje de turnatorie.Aliajele de aluminiu
deformabile prin presare se clasifica in:aliaje anticorosive si aliaje durificabile prin tratamente
termice.In aliajele anticorosive ,aluminiul aliat cu mici cantitati de magneziu sau
demangan.Un astfel de aliaj este anticorodalul care se utilizeaza la fabricarea pieselor carora li
se cere rezistenta la coroziune in medii chimice,fara sa li se ceara insa rezistenta mecanica
foarte mare.
Aluminiul si aliajele sale au in general o rezistenta buna la coroziune in atmosfera in
mediul marin, urban si industrial. Este utilizat totodata si de arhitecti pt construirea edificiilor
publice (Piramida de la Louvre) dar si pt constructiile de case.









3

Capitolul 2
Radiatoare

2.1.Prezentarea rcitoarelor din aliaje de aluminiu fabricate la RAAL

De peste 25 de ani, RAAL se ocup cu proiectarea i producia de sisteme de
rcire complete.

ntreprinderea dezvolt n cele dou locaii de producie din Romnia (de la
Bistria i Prundu Brgului) urmtoarele activiti:
fabricaia de schimbtoare de cldur pe 6 linii de brazare utiliznd tehnologia
Nocolok;
fabricaia de schimbtoare de cldur din oel inoxidabil, n cuptor de brazare
cu vid;
fabricaia de structuri din oel care intr n componena sistemelor de rcire
RAAL.
activiti de susinere ale acestora: proiectare produse, calculare i simulare,
testare i validare produse, atelier prototipuri, proiectare i execuie SDV-uri,
laboratoare.

RAAL deine filiale n Italia, Olanda, Germania i SUA i produce sisteme
complete de rcire i schimbtoare de cldur: radiatoare, rcitoare de ulei, rcitoare de
aer, condensatoare, rcitoare combinate, realizate din aliaje de aluminiu i oeluri
inoxidabile, n construcie brazat, destinate aplicaiilor din domeniile: agricultur,
construcii, echipamente industriale i auto.

Produsele RAAL au aplicaii n domeniile: off-road, auto, vehicule comerciale,
industrie, construcii, minerit, agricultur i forestier.
Avantajele sistemelor de rcire executate de aceast firm sunt:

a) Sistemele de rcire sunt de nalt performan pentru c pot fi concepute
utiliznd schimbtoare de cldur n variante constructive: plci i bare,
tuburi sudate, shell, n funcie de specificul aplicatiei;
b) De asemenea, RAAL a dezvoltat sisteme care au n componena lor
schimbtoare de cldur cu circulaia fluidelor n contracurent, n varianta
4

constructiv cu plci, eventual cu circuite auxiliare, caz n care sunt
posibiliti multiple de configurare a sistemelor;
c) Reducerea costurilor de asamblare la client;
d) Responsabilitatea complet pentru ntregul sistem de rcire.
e) Dezvoltarea produselor se face ntr-un timp foarte scurt, prin utilizarea soft-
urilor de simulare i testare imediat n facilitile proprii.[13]



Figura1. Rcitoare i radiatore fabricate de RAAL

Toate produsele sunt fabricate n conformitate cu standarde nalte de calitate i
sunt verificate n facilitile proprii de cercetare i testare.

Componena sistemelor de rcire
Radiatoare de apa
Racitoare de ulei (pentru motor , hidraulic si transmisii)
Racitoare de aer
Racitoare de combustibil
Condensatoare

Structuri metalice, inclusiv hote si grilaje de protecie
Ventilatoare, motoare hidraulice, motoare electrice, supape i alte componente
Avantajele sistemelor de racire executate de RAAL
Sistemele de rcire sunt de nalt performan pentru ca pot fi concepute utiliznd
schimbatoare de cldura n variante constructive: placi si bare, tuburi sudate, shell,
functie de specificul aplicaiei.
5

Reducerea costurilor de asamblare la client
Responsabilitatea completa pentru ntregul sistem de rcire
Dezvoltarea produselor se face ntr-un timp foarte scurt prin utilizarea softurilor de
simulare si testarea imediata in facillitile proprii.



2.2.Rcitoare de ulei

Rcitoarele de ulei sunt unele dintre cele mai uzuale schimbtoare de cldur.
n funcie de scopul i domeniul pe care l deservesc, soluia constructiv sau
agentul de rcire, gama rcitoarelor de ulei este una foarte divers.

La RAAL se realizeaz rcitoare de ulei de diverse tipuri: n construcie plci
i bare (ulei-aer), shell(ulei-aer), cu circulaie n cotracurent, tip in-tank (ulei-ap),
construcie cu tuburi sudate.


2.2.1. Clasificarea rcitoarelor de ulei

Dup domeniul de aplicaie:
auto rcitoare de ulei hidraulic, de transmisie sau rcire combustibil;
aplicaii industriale instalaii hidraulice, transformatoare, instalaii aer
comprimat.

6

Dup destinaie:
rcitoare de ulei de transformator;
rcitoare de ulei hidraulice;
rcitoare de ulei de motor;
rcitoare de combustibil, etc.

Aceste tipuri de rcitoare difer foarte mult att prin tipul uleiului ct i prin
domeniul de temperaturi i presiuni n care funcioneaz deci difer mult ca soluie
constructiv.

Dup soluia constructiv:
rcitoare tip plci i bare;
rcitoare tip tuburi i aripioare;
rcitoare tip shell;
rcitoare cu tuburi extrudate;
rcitoare cu plci (casete).

Dup tipul agentului termic secundar (de rcire):
rcitoare de ulei rcite cu aer;
rcitoare de ulei rcite cu ap (ntlnite n general n domeniul auto).

Condiiile de testare a rcitoarelor sunt n general specificate de ctre client i
sunt n raport cu condiiile de funcionare.

Se pot efectua diverse teste:
teste de presiune static (de ex. 14 bar presiune static);
teste de presiune pulsatorie (de ex. 1000000 cicluri la 0-16 bar);
teste de presiune de spargere (de ex. 40 bar);
teste de vibraii;
teste de ciclu termic;
teste de curenie, etc.

Aceste tipuri de teste sunt comune i altor tipuri de rcitoare (radiatoare,
rcitoare de aer de supraalimentare, rcitoare de aer comprimat, condensatoare, etc.)
7

Rcitoarele de ulei tip shell reprezint o soluie bun n ceea ce privete
obinerea unor performane termice ridicate i reducerea cderilor de presiune utiliznd
o construcie compact, robust i foarte uoar.

Rcitoarele de ulei au la baz semicasete shell, realizate prin tanare
ambutisare i calibrare, aceste celule avnd o gam larg de tipo-dimensiuni.

Construcia permite poziionarea racorzilor deasupra sau dedesubtul rcitorului
sau lateral, sub orice unghi. Astfel se ctig mai mult spaiu n ansamblul n care se va
monta rcitorul.


Figura2.2.1 Variantea constructiva pentru rcitoare de ulei cu semicasete (shell)

Trei exemple de rcitoare shell se afl anexate (Anexele 1-10). Exemplele
conin desene de ansamblu i desen de execuie pentru semicaset.

Sfera lor de aplicaie cuprinde motoare, sisteme de transmisie ,
transformatoare, rcitoare de combustibil, sisteme hidraulice. .Soluia permite
optimizarea performanelor termice i fluido-dinamice prin utilizarea de aripioare de aer
i / sau turbulatori diferii.

De obicei rcitoarele tip shell sunt realizate n ntregime din aluminiu, prin
brazare n ansamblu, obinnd un produs complet fr alte operaii suplimentare.

Intrarea uleiului se face prin unul din racorzi, acesta traversnd apoi prin canale
de-a lungul rcitorului pn n captul opus, ieirea lui fcndu-se prin cel de-al doilea
8

racord.Aerul de rcire trece prin turbulatorii de aer, rcind astfel uleiul. Canalele de aer
i cele de ulei alterneaz.


Figura2.2.1.1 Rcitor ulei de tip shell componen i funcionare

2.2.2 Noiuni constructive
Principala calitate a rcitoarelor RAAL de tip shell este construcia modular
i flexibilitatea n alegerea nlimii i tipului de aripioar de aer, precum i a tipului
turbulatorului de ulei:
se pot folosi diferite nlimi de aripioare : 5 .. 12 mm;
se pot utiliza diferii pai ai aripioarei : 3,5 .. 8 mm;
se pot utiliza diferite tipuri de aripioare : louvered sau wavy;
tipul conexiunilor se poate modifica n funcie de aplicaie: BSP, Metric, JIC;
dispunerea conexiunilor poate fi: lateral, superioar, frontal, nclinat sub
orice unghi;
elementele de fixare se pot modifica n funcie de necesitatea clientului;
dimensiuni maxime de gabarit : 700 x700 x 95mm.
n general validarea rcitoarelor tip scoic se face pe baza testelor de
spargere i de performane.
Se alege un astfel de produs dac:
se dorete obinerea unei construcii compacte, foarte uoar, care s asigure o
rezisten mrit a racorzilor la solicitri mecanice;
9

sunt necesare un transfer termic mare raportat la masa rcitorului i presiune de
lucru de pn la 30 bar.

De obicei, elementele componente ale unui rcitor de ulei tip shell sunt:
a) semicaset de capt sau perete lateral;
b) semicaset;
c) aripioar aer;
d) aripioar ulei;
e) distanier aer;
f) potcoav;
g) potcoav capt;
h) racord




Figura 2.2.1. Structur rcitor shell

2.2.3.Semicasetele

Semicasetele sunt repere prin intermediul crora se formeaz canalele de ulei.
Dou semicasete lipite formeaz un canal, asemntor cu o structur gen scoic. n
interiorul canalului de ulei se afl turbulatorul de ulei i potcoavele. Astfel,fluidul trece
dintr-o parte n alta prin acest canal.

10



Figura2.2.3.1 Seciune canal ulei

2.2.3.1 Caracteristicile semicasetelor

Semicasetele se realizeaz n general din folie de aluminiu cu grosime 0,6mm.
Materialul recomandat pentru realizarea lor este EN AW-3003/2xEN AW-4045.
Semicasetele se lipesc (brazeaz) una de alta n zona bordurrilor de pe contur,
de aceea trebuie avut grij la calitatea suprafeelor acestor bordurri (planeitate,
suprafa plan suficient, fr zgrieturi sau lovituri).
Perforrile din semicaset se realizeaz cu rsfrngere, astfel nct s asigure
suprafaa de brazare cu distanierul de aer tip eav.

2.2.3.2 Clasificarea semicasetelor

n funcie de limea semicasetei, rcitoarele shell se clasific n 4 categorii.
n fiecare categorie exist o gam de dimensiuni tipizate n fucie de distana dintre
racorzi. Pentru aceste game de dimensiuni tipizate exist SDV-istic RAAL.
Se pot realiza ns rcitoare i de alte dimensiuni cerute de client dac se
proiecteaz i se execut SDV-uri noi, dar acestea implic i costuri suplimentare.

a) Semicasete tip A lime 50 mm

Tip A
Lime semicaset 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50
11

Distan ntre racorzi 125 150 175 200 225 250 275 300 325 350
Lungime total semicaset 158 183 208 233 258 283 308 333 358 393

Domeniul de utilizare:
- presiunea de lucru recomandat este de 10 bari;
- prin modificarea structurii rcitorului, n aceeai gam de tipo-dimensiuni
putem realiza rcitoare adecvate pentru presiune de lucru de pn la 17
bari.
Rcitoarele tip A ncep cu canal de ulei i se termin tot cu canal de ulei.
Canalele de aer i ulei alterneaz ntre ele.
Semicasete tip B,C,D limi 45mm, 65mm, respectiv 95mm

Tip B, C, D B C D
Lime semicaset 45 45 45 45 45 45 65 65 65 65 95
Distan ntre racorzi 239 289 339 389 439 489 439 489 539 589 659
Lungime total semicaset 248 334 384 434 484 534 492 542 592 642 737

Domeniul de utilizare:
- presiunea de lucru recomandat este de 17 bari;
- prin modificarea structurii rcitorului, n aceeai gam de tipo-dimensiuni
putem realiza rcitoare adecvate pentru presiune de lucru de pn la 25
bari.
Rcitoarele tip B, C, D ncep cu canal deaer i se termin tot cu canal de aer.
Canalele de aer i ulei alterneaz ntre ele.

b) Semicasete tip E lime 32 mm
Tabelul 2.2.3.2.3 Semicasete de tip E
Lime semicaset 32 32 32 32 32 32 32 32
Distan ntre racorzi 200 220 225 250 280 375 403 440
Lungime total semicaset 232 252 257 282 307 407 435 472
12


Domeniul de utilizare:
- presiunea de lucru recomandat este de 10 bari;
- prin modificarea structurii rcitorului, n aceeai gam de tipo-dimensiuni
putem realiza rcitoare adecvate pentru presiune de lucru de pn la 17
bari.
Rcitoarele tip A ncep cu canal de aer i se termin tot cu canal de aer.
Canalele de aer i ulei alterneaz ntre ele.
2.4.Elaborarea tehnologiei de fabricare a radiatorului
2.4.1 Conditii tehnice, materiale si semifabricate
Conditii tehnice la execuia discului, n legatura cu precizia de prelucrare condiiile
tehnice se refer la urmtoarele:
- precizia formei suprafeelor plane de bazare (planeitatea i rectilinitatea suprafeelor n
direcii determinate);
- precizia poziiei suprafeelor plane de bazare (intr-un plan, in plane paralele sau
perpendiculare);
- precizia distanelor dintre suprafeele plane paralele ntre ele;
- precizia diametrelor i formei alezajelor principale;
- precizia coaxialitii alezajelor principale dispuse ntr-un singur perete sau n perei
paraleli;
- precizia paralelismului sau perpendicularitatii relative a axelor alezajelor principale,
precum i ntre acestea i suprafeele plane;
- precizia dimensiunilor i poziiei gurilor pentru elemente de asamblare.
Referitor la rugozitatea suprafeelor, condiii mai deosebite se impun alezajelor
principale unde rugozitatea are valori mici.
La stabilirea condiiilor tehnice se va avea n vedere particularitile constructive si
funcionale precum i factorul economic.
13

Materiale. Pentru fabricarea radiatoarelor o mare utilizare o are aluminiul iar la unele
automobile aliajele, deoarece satisface n bun msur cerinele functional-constructive ct i
cele economice.
Semifabricatele. Radiatoarele n majoritatea cazurilor se execut prin turnare, n unele
cazuri prin metode combinate.
Alegerea corecta a semifabricatului presupune din punct de vedere tehnologic, ca pe
baza studiului documentaiei tehnice din proiectul de execuie precum i a datelor primare
puse la dispoziie, tehnologul s stabileasc :
- forma semifabricatului;
- metoda i procedeul prin care urmeaz s fie obinut;
- mrimea i distribuia adaosurilor de prelucrare;
- precizia dimensiunilor i formei.
Se obin piese semifinite cu precizii nalte de 2040 m / 100 mm i suprafee cu
rugoziti R
a
=0,86,3 m; volumul de prelucrari mecanice (doar gauri sub 2 mm sau neteziri)
se reduce, iar proprietile de rezisten mecanic i fineea structurii aliajului se
mbuntesc.
Radiatoarele se mai pot turna i n forme metalice la presiune normal, acest procedeu
permite obinerea unor piese cu precizie mai ridicat decat in cazul formrii mecanice cu
turnarea n forme de nisip, consumurile materialelor de formare cresc cu 5070 %, adaosurile
de prelucrare se micoreaz.
Dupa alegerea variantei optime de obinere a semifabricatului i producerea lui in
secii tehnologice trebuie supus urmatorului ciclu de operaii :
curirea semifabricatului;
ndeprtarea, tierea, tratamentul termic.



14

2.4.2 Procesul tehnologic de prelucrare mecanica
Prin bazare se ntelege orientarea semifabricatului pe maina-unealta sau in dispozitiv,
adica a suprafeei de prelucrat n raport cu traiectoria muchiei achietoare, innd seama de
condiiile impuse prelucrrii.

Etapele principale ale procesului tehnologic
Particularitile constructive ale discului impun un proces tehnologic complex de prelucrare
mecanica pe maini-unelte specializate.
La prelucrarea mecanica a radiatorului, se disting urmatoarele etape :
alegerea i prelucrarea suprafeelor de baza;
rectificare de finisare a gurilor;
Progresele tehnologice rapide existente n fiecare domeniu au fcut ca radiatoarele de
aluminiu brazate s devin o altermativ viabil celor clasice din cupru.
Radiatoarele din aluminiu se fabric prin procedeul:
brazare: in vid sau Nocolok
Acest procedeu a fost descris anterior fiind comun si radiatoarelor din cupru si celor
din aluminiu.
Procedeul prin brazare a unui radiator din aluminiu are o arie foarte mare de
rspandire. Brazarea corpului de rcire format din aripioare si tub se poate realiza n vid
cu flux discontinuu sau cuptoare Nocolk cu flux continuu sau discontinuu. In ambele
cazuri temperatura i atmosfera sunt controlate cu precizie. La ambele procedee de
fabricaie se folosesc materiale aluminiu placate cu dou straturi pe metalul de baza.
Primul strat nlocui piesele clasice din cupru cu cele din aluminiu, acestea fiind n ciuda
aparenelor mai robuste fiabile i cu un schimb termic foarte bun.
Prin brazare Nocolok se fabric radiatoare de ap , de nclzire, de ulei,
intercoolere, radiatoare combinate apa/ulei sau aer/ulei (combicoolere), condensoare
pentru aer conditionat , calorifere.
15

Radiatoarele din aluminiu doteaza autoturismele (cu radiatoare de ap, nclzire,
aer condiionat, intercoolere, radiatoare de ulei) autocamioanele, tractoarele, combinele,
locomotivele compresoarele , grupuri staionare motocicletele si ATV-urile.
Referitor la costuri, radiatoarele brazate din cupru cu tub de 0,085mm i aripioare
de 0,030mm au 10,03 dolari /kg de radiator iar cele din aluminiu cu tub de 0,32mm si
aripioara de o,10 mm au 11,2 dolari /kg de radiator.
















16

Capitolul 3
Coroziunea aluminiului
3.1.Comportamentul aluminiului la coroziune
Aluminiul si aliajele sale este utilizat pe scara larga in industria auto mai ales la
fabricarea schimbatoarelor de caldura deoarece are cateva calitati foarte bune si anume:
plasticitate foarte mare, conductibilitate termica ridicata, rezistena mare la coroziune n aer,
apa i acizi organici. Astfel atat matricea,aripioarele cat si colectorii unui schimbator de
caldura sunt confectionati din aluminiu la care se mai adauga elemente de aliere. Aluminiul,
dei este un metal foarte reactiv din punct de vedere termodinamic, are o excelenta rezisten
la coroziune datorat stratului subire de oxid de aluminiu puternic legat de suprafaa sa i
care acioneaz ca o barier protectoare. Acest strat de oxid este relativ inert i tinde s reziste
oxidrilor. Totui, filmul de oxid de aluminiu poate fi dizolvat n prezena anumitor specii
chimice, fapt ce poate duce la aparitia unor puncte de coroziune care ar putea avea drept efect
chiar strapungerea aripioarelor si in consecinta a matricii si chiar a colectorilor (figura 4).

ruptura
Figura.4. Fisuri de coroziune sub tentsiune la aliajele de aluminiu

3.1.1. Rolul elementelor de aliere
In afara de deformabilitatea la rece, care scade, proprietatile de rezistent ale
aluminiului se mbunatatesc substantial prin adugarea unor elemente de aliere n anumite
limite, obtinandu-se astfel o gama variata de aliaje deformabile. In functie de concentratia
elementelor de aliere i caracteristicile aliajelor de aluminiu , acestea se pot clasifica n:
17

- aliaje cu magneziu care contin 0,45...2,8 % Mg, 0,15...1,6 % Mn i 0,2...0,6 % Cu
pentru aliajele din grupele Al-Mg i Al-Mn, aliaje deformabile moi sau plastice cu Rm =
100...300 MPa i A = 10...20 %;
- aliaje cu cupru care contin 1,8...5,2 % Cu; 0,4...1,8 % Mg; 0,3...1,0 % Mn i diferite
adausuri de Ni, Fe i Si, aliaje considerate cu duritate i plasticitate medie (Rm = 240...480
MPa i A = 12 %);
- aliaje cu zinc care contin 6...8,6 % Zn; 1,7...4,8 % Cu; 0,4 ... 3,2 % Mg; 0,2...1,0 %
Mn i mici adausuri de Cr (0,1...0,25 %), aliaje considerate cu duritate ridicat i plasticitate
scazuta (Rm = 450...700 MPa, A = 5...10 %, acestea fiind proprietati similare cu ale unor
oteluri.
In aliajele de aluminiu elementele de aliere Mg, Si, Cu, Mn i Zn formeaza solutii
solide cu aluminiul, mbunatatindu-i substantial tenacitatea. Cand continutul elementelor de
aliere este scazut, solutiile solide obtinute sunt stabile la orice temperatura, iar cresterea
caracteristicilor mecanice este moderata. La procente mai ridicate ale elementelor de aliere,
solutiile solide obtinute sunt metastabile la temperatura ambiant i, n consecint, aliajele pot
fi durificabile structural prin precipitarea din solutia solida a unor compusi care conduce la o
crestere importanta a rezistentei aliajului, dar n detrimentul plasticittii care scade. Rezulta
deci ca aliajele de aluminiu se pot clasifica i din acest punct de vedere n aliaje durificabile si
nedurificabile prin tratamente termice (clire+revenire). Din grupa aliajelor nedurificabile
prin tratament termic fac parte aliajele din sistemele Al-Mn; Al-Mg i Al-Mn-Mg.
Din cele peste douazeci de elemente care se pot gsi n aliajele de aluminiu nici unul
nu se dizolv complet n solutia solida de aluminiu. Unele dintre elementele de aliere se
dizolva n masura suficient de mare n solutia solida de aluminiu, dar odata cu micsorarea
temperaturii solubilitatea lor scade, ceea ce permite supunerea aliajelor de aluminiu
tratamentelor termice de calire i imbtranire. In aceast categorie de elemente de aliere intra
Cu, Mg, Si, Zn, Ag, Ge i Li, care durific aluminiul prin formarea unor solutii solide dure.
Aluminiul se aliaz uor i cu alte elemente ca Br, Cr, Fe, Mn, Ni, Ti i Zr formand
faze putin solubile sau complet insolubile n matricea de aluminiu. Aceste faze pot mari
rezistenta i duritatea aliajului la temperaturi ridicate micoreaz granulatia dar, n acelai
timp, micoreaza i plasticitatea.
Cuprul este principalul element de durificare a aliajelor speciale de aluminiu, ca
urmare a formrii compusului CuAl2. Concentratia cuprului n aliajele de tip duraluminiu nu
18

depete n general 5%. Creterea continutului de cupru conduce la creterea rezistetei
mecanice, dar scade continuu plasticitatea i rezistenta la coroziune a aliajului. Plasticitatea
scade ca urmare a fragilittii compusului CuAl2 .
Siliciul n aliajele deformabile de aluminiu se introduce ntr-o proportie de 0,5...1,2 %.
La concentratii mai mari propriettile mecanice ale aliajelor nu cresc simtitor ns plasticitatea
scade foarte mult .
Zincul este unul dintre principalele elemente durificabile n aliajele de aluminiu
speciale cu rezistenta mecanic nalt, prin formarea compusului Al2Zn3 care are un efect de
durificare superior celorlalti compui. Concentratia zincului n aliajele speciale de aluminiu
deformabile este de 6...8%. Peste aceste valori creterea concentratiei de zinc nu se
recomand, ca urmare a scderii foarte accentuat a plasticittii i rezistentei la coroziune a
aliajului.
Manganul se adaug n aliajele de aluminiu mai ales pentru mrirea rezistentei la
coroziune a acestora. ns influenta sa duntoare asupra plasticittii limiteaz concentratia
manganului la maxim 1,2%. Manganul are i rolul de a nltura influenta duntoare a fierului
n aceste aliaje. De asemenea, manganul mrete temperatura de recristalizare a aliajelor de
aluminiu i micoreaz sensibilitatea la cretere a gruntilor.

In ceea ce privete oxigenul, acesta se gsete n aluminiu i aliajele sale sub form de
incluziuni nemetalice de Al2O3 care, la o concentratie ridicat formeaz pelicule
intergranulare, micornd plasticitatea i producnd i stratificarea materialului n timpul
procesului de deformare . Densitatea aliajelor de aluminiu este mrit de Cr, Cu, Fe, Mn, Ni,
Ti i Zn, iar elemente ca Mg, Li i Si micoreaz densitatea aliajelor.
Dilatarea termic n functie de concentratia elementelor de aliere, de asemenea are o
variatie practic liniar. Astfel, elemente de aliere ca Mg i Zn mresc coeficientul de dilatare,
iar Ni, Fe, Cu, Si, Mn i Cr micoreaz acest coefficient.

3.1.2.Prevenirea coroziunii aluminiului si aliajelor sale
Coroziunea este o reactie chimica, electrochimica sau biochimica sub actiunea
mediului inconjurator prin care o substanta este distrusa, dizolvata sau micsorata partial sau
19

complet. Termenul coroziune este in special folosit pentru a defini actiunea treptata asupra
metalelor a unor agenti naturali, cum ar fi aerul sau apa sarata.
Unele metale, cum ar fi aluminiul, chiar daca sunt foarte active din punct de vedere
chimic, nu prezinta urme de coroziune sub conditii normale de atmosfera. De fapt, aluminiul
se oxideaza repede,si un strat subtire, continuu si transparent de oxid se formeaza pe metal,
protejandu-l de la o extindere rapida a ruginei.
Coroziunea in pitting se dezvolta in toate mediile natural sub forma de cavitati in
adancimea materialului. Conditiile initierii si propagarii pitting-ului sunt bine cunoscute chiar
daca acesta este un fenomen foarte complex si mecanismul nu este complet definit.
Pt aliajele de aluminiu coroziunea in spatii inguste este in esenta o manifestare
particulara a coroziunii in pitting. Aciditatea mediului coroziv prins in cavitati interzice in
acest caz distributia omogena a pittingului iar coroziunea este concentrata intr-un singur
punct de penetrare.Aliajele de cupru sunt relative rezistente la aceasta forma de
coroziune.Partile anodizate asigura adesea o rezistenta destul de mare la coroziune.
Anodizarea permite de asemenea si producerea unui strat de suprafata dur de natura
dielectrica si esthetic colorat.
Deoarece aluminiul nu prezinta probleme de coroziune in conditi normale ne vom
indrepta atentia asupra efectului mediului coroziv deoarece in acest caz aluminiul este expus
procesului de coroziune. O buna rezistenta la coroziune presupune faptul ca aluminiul poate
fi folosit in mod durabil fara protectie de suprafata. In functie de agresivitatea conditiilor de
mediu modul de utilizare trebuie sa tinem cont de limita pe care o atinge aluminiul si aliajele
sale pentru a putea preveni degradarea. Exista diferite mijloace de prevenire a coroziunii care
se concentreaza fie pe material fie pe mediul coroziv dupa cum vedem in figura 5.
In cazul schimbatoarelor de caldura pe care vrem sa analizam efectul coroziunii vom
merge in capitolele urmatoare pe utilizarea unui inhibitor de coroziune.





20















Figura 5. Moduri de prevenire anticoroziva a aliajelor de aluminiu
3.2.Concluzii
Utilizarea aluminiului in industria auto este de circa 80% in ultimi 5 ani. Dintr-un total
de 110 kg de aluminiu/ automobil in anul 1996 va deveni 250 sau 340 in 2015. In materie de
siguranta aluminiul are un atu foarte important, deoarece prezint o excelenta capacitate de
absorbtie a energiei in timpul coliziunilor.
Coroziunea este una dintre principalele probleme pe care le intampina industria auto si
anumea constructia schimbatoarelor de caldura iar din acest motiv ne-am propus ca in aceasta
lucrarea sa studiem comportamentul aliajelor de aluminiu AW 3003(AlMn1Cu/H14) la
coroziune.
Schimbatorul de caldura este un echipament de transfer termic, care transmite cldura
de la un mediu la altul. Pentru realizarea unor schimbatoare de caldura cu performatii termice
Prevenirea coroziunii
Tratament de
Suprafata
Modificarea
mediului
coroziv
Optimizarea unui
al tip de material
Inhibitori
Protectie catodica
21

si fluido-dinamice ridicate, agentii termici trebuie sa aiba conductivitate termica,capacitate
termica masica, si masa specifica cat mai mare in timp ce vascozitatea sa fie cat mai mica.
Apa atat in stare lichida cat si sub forma de abur indeplineste cele mai multe conditii cerute
unui agent termic ideal.
Aluminiul, dei este un metal foarte reactiv din punct de vedere termodinamic, are o
excelenta rezisten la coroziune datorat stratului subire de oxid de aluminiu puternic legat
de suprafaa sa i care acioneaz ca o barier protectoare.
In afara de deformabilitatea la rece, care scade, proprietatile de rezistent ale
aluminiului se mbunatatesc substantial prin adugarea unor elemente de aliere n anumite
limite, obtinandu-se astfel o gama variata de aliaje deformabile.
Diferitele mijloace de prevenire a coroziunii se concentreaza fie pe material fie pe
mediul coroziv.














22

Bibliografie
1. E.VERMESAN, I. MURESAN ,Coroziune si protective anticoroziva,UT Cluj
,1995
2. http://www.mder.gouv.qc.ca/commerce-exterieur/fiches/aluminium-France.html
3. V.BRANZOI,F.BRANZOI, Consideratii generale asupra coroziunii aluminiului si
aliajelor sale in diferite medii Bucarest 2004.
4. Brosura RALL