Sunteți pe pagina 1din 15

Subiecte examen Lumina si Culoare

Lumina prezinta urmatoarele fenomene:


Reflexia-intoarcerea spatiala a fasciculelor de raze de lumina in mediul din care a venit, la contactul
cu suprafata
Refractia-modificarea directiei de propagare a luminii cand trece prin medii diferite (traseul razelor
prin lentile)
Difractia-propagarea undelor luminoase in spatele obiectelor prin ocolirea marginilor (ex. piatra
aruncata in apa)
Difuzia-apare cand lumina transverseaza medii neomogene tulburi.Lumina se imprastie in toate
directiile.
1.Dispersia luminii- rolul ei in studiul cromaticii
Dispersia:-Fenomenul de descompunere prin refractie a luminii albe in fascicule de lumina colorate
diferite. Aceste culori alcatuiesc spectrul luminii albe si sunt : rosu, orange, galben, verde,
indigo,albastru ,violet.
Lumina provenita de la soare este lumina alba, Issac Newton a descoperit acum 300 de ani cu
ajutorul unei prisme ca lumina alba este formata din mai multe fascicule colorate diferit.
Prisma optica este un mediu transparent si omogen marginit de 2 fete plane si neparalele.
La trecerea prin prisma, lumina se descompune in fascicule colorate diferit :R,O,G,V,I,A,V.
Fasciculele colorate trec prin prisma cu viteze diferite de aceea ies din prisma sub unghiuri diferite.
2.Difractia luminii si rolul ei in arhitectura si design
Fenomenul de ocolire de catre lumina a obstacolelor atunci cand dimensiunile acestora sunt
comparabile cu lungimea de unda a radiatiilor incidente si implica modificarea repartitiei spatiale a
intensitatii unei unde datorita obstacolelor (paravane opace)
3.Culoarea obiectelor,lumina alba-lumina colorata
Culoarea obiectelor se exprima prin fenomenul de absorbtie, fiind determinata de natura luminii
refectate.
Un corp apare in lumina reflectata-opac iar in lumina transmisa-transparent.
Culoarea obiectelor depinde de:
compozitia spectrala a luminii,
pigmentatia suprafetei obiectelor,
subiectul care face observatia
Obiectele nu au culoare in sine si doar capacitatea de a absorbii, reflecta sau transmite lungimi de
unda.
Este o proprietate atribuita, nu are caracter obiectiv.Cand undele luminoase intalnesc particule mai
mici decat lungimea de unda, lumina este difuzata:
-soarele la rasarit cer albastru
-la apus- cer rosu

4.Clasificarea luminii
1. a) Lumina naturala(lumina alba-incolora) reprezinta lumina soarelui o bogata sursa de lumina
naturala pentru iluminarea formelor si spatiilor in arhitectura. Acest iluminat nu este fix nici egal in
intensitatea sa. Acestea sunt in functie de starea vremii. Daca cerul este fara nori obiectele situate la
exterior sunt viu illuminate pt razele soarelui le lovesc direct. Umbrele puternice sublinieaza
retragerile si decrosurile.
b) Lumina artificiala-lumina calda (cea de la bec sau lumanare )-domina rosu; -lumina rece (lampa cu
vapori de mercur)- domina violet
Surse de lumina
-directa genereaza lumina (soarele, bec, lumanare)
-indirecta-lumina refelectata (cerul, luna,obiectele)

5.Aparatul vizual uman (servit de 70% neuroni)
Vazul-simtul cel mai dezvoltat al omului, nu este doar proiectia optica, ci si intelegerea mentala.
(proiectia se form pe retina, iar imaginea se compune prin transmiterea informatiei,la nivelul scoartei
cerebrale)
Aparatul viziual este reprezentat de 3 componente:
Ochiul:
1. nu poate distinge mai multe culori suprapuse ci numai dominant lor.
2. nu deosebeste verde+rosu =portocaliu
3. nu se deosebeste o lumina monocromatica de un amestec
4. sensibilitatea ochiului este mai mica catre marginile spectrului culorilor si mai mare catre
centrul lui, in punctul galben. Sensibilitate mare la o distanta de 22 km.

Caile de transmitere a informatiei vizule
Acea parte a scoartei cerebrale care prelucreaza informatia.

1. Globul ocular (d=24mm) este acoperit la exterior cu o membrana protectoare,numita
sclerotina (in interior captusita cu coroida-membrana neagra).
2. Retina contine celule fotosensibile si are functia filmului sau senzorului de imagine de la
aparatul foto (functiile principale: percepe forma si culorile). Retina nu este plana, ci are
forma de calota sferica. Este legata de creier prin nervul optic. Nervul optic patrunde in
globul ocular printr-un punct pozitionat la 15 grade diametral. ->
3. Punctul orb insensibil la lumina
4. Corneea transparenta, forma de calora (r=8mm)
5. Cristalinul lentila biconvexa, din tesut viu, cu fete sferice ( curburile fetelor se realizeaza de
muschii ciliari)., are rolul obiectivului foto. Imagini mai clare se formeaza in partea centrala a
cristalinului. Prin intermediul creistalinului ochiul schimba focalizarea de la infinit la cativa
cm.
Acomodarea- posibilitatea ochiului prin variantia curburii crsitalinului sa aduca imaginea pe
retina.
6. Irisul ecranul opac, sau diafragma. Irisul este strapuns de pupila. Irisul impiedica trecerea
razelor de lumina prin periferia cristalinului.
7. Diametral opus pupilei punctul galben, zona cea mai sensibila a retinei, care arein centru
depresiunea fovea centralis cu d=150-200microni, si este punctul de acuitate maxima.


6.Rolul celulelor fotosensibile in perceptia luminii
Celulele fotosensibile sunt terminatiile nervului optic si au un rol bioelectric si biochimic.
-7 mil de conuri-( in centrul retinei)-pentru vederea de zi. Conurile sunt specializate pt culorile
primare: verde(32%) , la rosu(64%) si albastru (2%) Concentratia conurilor mai mare in fovea
centrallis, in special a celor verxi si rosii, iar cei albastri la exteriorul acestei regiuni. De ai aici
deducem cum se disting culorile.
-130 mil bastonase-(la periferie) - pentru vederea de noapte.
Substantele fotosensibile: iodopsima(pentru zi) rodopsina (pentru noapte)

7.Corp alb, corp negru, corp colorat
Alb-toate radiatiile sunt reflectate
Negru-toate radiatiile sunt absorbite
Gri-radiatiile sunt reflecate intr-o anumita proportie si absorbite pana la 100%
Colorat- radiatiile sunt reflectate inegal
8.Ce este culoarea
Culoarea este o senzatie. Fara lumina nu exista culoare.
Culoarea depinde de lumina, suprafata obiectelor. Nu trebuie confundata nici cu lumina nici cu
substanta care confera obiectelor proprietatea de a fi colorate. Senzatiile sunt procese psihice
elementare de cunoastere a insusirilor concrete ale obiectelor, cand aceasta stimuleaza receptorul
unui singur organ de simt (aparatul visual uman)
Culoarea este perceputa numai in prezenta luminii naturale(solare )sau a celei artificiale.

9.Calitati senzoriale ale aparatului visual uman
-lumina, culoarea,conturul,extinderea(suprafata),forma,profunzimea,(reda a 3-a dimensiune)
10.Mecanismul vederii culorilor
Vazul este unul dintre cele mai complexe si mai importante aparate senzoriale, el avand un rol
esential in orientarea si deplasarea in spatiu si perceperea de la distanta a obiectelor. Senzatia de
culoare este rezultatul impresiei produse asupra ochiului a diferitor radiatii luminoase. Deci culoarea
este o senzatie si fara lumina nu exista culoare. Mecanismul vederii culorilor este insuficent de bine
cunoscut, din aceasta cauza astazi este acceptata teoria tricromatica.


11.TRASMITEREA MESAJULUI CROMATIC SI ROLUL LUI IN TEORIA TRICROMATRICA:
Teoria tricromatica afirma ca receptorii retinei specializati pentru cele 3 culori reactioneaza in
momentul in care sunt stimulati de catre o sursa de lumina. Fiecaruia dintre receptori le corespunde
una dintre cele 3 culori considerate primare de catre Young si anume : rosu vernilon, verde galbui,
albastru violaceu. Excitand in mod diferit cele 3 tipuri de receptori, retinei ii va rezulta o gama
cromatica mult mai complexa. Senzatia de alb se face prin excitarea in mod egal a celor 3 receptori.
Excitatia slaba si uniforma va creea senzatia de gri, in lipsa oricarei senzatii apare impresia de negru.
Transmiterea mesajului cromatic se face prin perechi :
alb-negru,
rosu-verde,
galben-albastru.
Acest mod de a trasmite informatia catre creier (pe perechi) conduce la constatarea ca o
culoare inhiba complementarea ei.
12.PERCEPTIA CULORILOR:
PERCEPTIA=procesul psihic senzorial prin care cunostem obiectele din jurul nostru,in totalitatea
insusirilor concrete,cand acestea actioneaza asupra organelor de simt.
Perceptia culorilor depinde de:
intesitatea luminoasa (rosul este prima culoare care apare si dispare,iar albastru este ultima-
efectul purkinje),
unghiul de incidenta al luminii si al directiei de privire,
tipul luminii(directe sau indirecte),
culoarea dominata a luminii(calda sau rece).
Perceptia culorilor se supune legii constantei culorilor care este un fenomen foarte relativ.
EXEMPLU:O creta alba apre in semiobscuritate cenusie,dar este recunoscuta ca alba.CULOAREA=O
senzatie si are statut de propietate atribuita obiectelor,nu are statut de propiecate obiectiva cum ar
fi:forma,greutatea,marimea.FORMA este un mijloc mai sigur de indentificat a obiectelor decat
culoarea.CULOAREA este foarte sensibila la schimbarile din mediu,ele se influenteaza
reciproc.EXEMPLU: Doua picturi expuse alaturi isi pot modifica profund culoarea
13.FACTORII CARE INFLUENTEAZA PERCEPTIA CULORILOR:
Perceptia culorilor este influentata de o serie de caracteristici ce privesc subiectul care face
observatia: starea phihica,experienta vizuala,gradul de cultura si educatie,profesia si domeniu in care
isi desfasoara activitatea
14.CALITATIE SENZORIALE ALE CULORII:
Tonul cromatic(culoarea)cca 160 tonuri
Luminozitatea 200 gradatii
Saturatia 20 gradatii
15.PROPIETATILE LUMINII IN CALTIATE DE RADIATIE ELECTOMAGBETICA SI RADIATIILE EU CU
CULOAREA:
Sensibilitatea cromatic
Omul poate s indentifice 3 proprieti de baz ale radiaiilor electromagnetice din
spectrul vizibil.

a) lungimea de und - ................................. > tonul cromatic (culoarea )
~ 160 tonuri
b) ncrctura energetic ................................> luminozitatea
~ 200 gradaii
c) forma............................................................> saturaia (puritatea)
(compoziia spectral) ~ 20 gradaii

prop. ale radiaiilor electromagnetice caliti senzoriale ale culorii
Ochiul distinge
-ntre alb i negru cca. 20 nuane
-n spectrul cromatic ntre 100 i 160 de tonuri
-subiecii nzestrai disting cca. 10.000 nuane

16.CUM SUNT PERCEPUTE TONUL ,SATURATIA SI LUMINOZITATEA:
Caracteristicile culorilor sunt percepute simultan,dar diferentiat:TONUL cromatic este primul
perceput;SATURATIA este a doua perceputa,rezultand trepte in interiorul tonului;LUMINOZITATEA
este a treia perceputa
Luminozitatea gradul de intensitatea sau incarcare energetica a rezelor de lumina,transmise de o a
anumita culoare. Ea este determinata de amplitutdinea undei luminoase.culorile deschise reflecta
mai multa lumina, decat cele intunecate.
Tonul este calitatea prin care o culoarea spectrala se deosebeste de alta culoare spectrala de aceeasi
luminozitate.
Saturatia gradul de deosebire a culorii cromatice fata de culoarea alba de aceesai claritate.

17-18.DIAGRAMA SPECTRULUI CROMATIC-LUNGIMI DE UNDA si DIAGRAMA DE SENSIBILITATE A
SPECTRULUI CROMATIC
In centru spectrului cromatic saturatia este scazuta,iar luminozitatea este cea mai mare .Astfel
galbenul este socotita culoarea cea mai luminoasa. Analizand diagrama spectrului culorilor se poate
spune ca:
1. diferentierea nuantelor se face la marginile spectrului,iar la mijloc cu ajutorul luminizitatii;
2. in centrul spectrului ochiul percepe mai multe tonuri cromatice;
3. spre extremitatile spectrului suprafata tonurilor este mai mare.
Observatii:
1. fondurile inchise accentueaza luminozitatea culorilor circumscrise,scotand-o in evidenta,
2. fondurile deschise atenuiaza expresivitatea culorilor,
3. cresterea intesitatii luminoase modifica tonalitatea-rosul,portocaliul si verdele vireaza catre
galben
19.SATURATIA CULORII:
Este una din caracteristicile culorii ,pe langa tonul cromatic si luminozitate.Saturatia(puritatea) este
scazuta in mijlocul spectrului cromatica,cu cat lungimile de unda sunt mai omogene,cu atat culorile
sunt mai pure. Modificare saturatiei unei culori afecteaza de obicei luminozitatea. Aproximativ 200
de nuante poate diferentia ochiul uman. Nuanta, saturatia si stralucirea sunt cele trei proprietati ale
culorii.Saturatia este direct proportionala cu concentratia.
20.AMESTECUL CULORILOR:
Senzatia de culoare este produsa in doua moduri distincte:
De catre lumina directa sau reflectata de obiecte
De pigmenti(substante naturale sau artificiale) care determina si ei senzatia de culoare

Vom vorbi deci de doua categosi de culori:
CULOAREA-LUMINA
CULOAREA-PIGMENT
In ambele categorii exista cate trei culori primare din care deriva toate celelalte
21.AMESTECUL ADITIV(DE LUMINI)
Se realizeaza prin insumarea lungimilor de unda ale diferitelor lumini colorate(dupa legile
perceptiei).Amestecul de lumini este un amestec optic sau fiziologic,se face la nivelul aparatului
vizual si este un amestec subiectiv
22.AMESTECUL SUBSTRACTIV-AMESTECUL PROPORTIONAL
Amestecul substractiv(amestecul de pigmenti) extrage (substrage) din sursa primara o serie de
radiatii,acestea sunt absorbite de suprafata.
Culorile primare:rosu,verde,albastru. Maxwell sinteza tricromatica rosu+verde+albastr=alb. Culorile
complementare dau senzatia de alb.
Amestec utilizat in :pictura(amestec de pigmenti),scenografie(suprapunerea de filtre colorate).

AMESTEC PROPORTIONAL-procedeu tehnic si optic(sunt reflectate toate lungimile de unda intr-o
anumita proportie).Amestecul intr-o anumita proportie culorile complementare dau nastere griului
neutru-tonalitati de gri.Amestecul se face la nivelul aparatului vizual.Este un amestec subiectiv
23.CULORILE COMPLEMENTARE EXEMPLE,UTILIZARE
Dau senzatia de alb.asezate diamentel opuse pe cercul cromatic.Daca sunt asezate unele langa altele
isi maresc stralucirea(are loc un amestec optic).Perechile de complementare (galben-violet;albastru-
portocaliu si rosu verde),puse alatuse se exalta(trece una in fata celeilalte).
24.INDUCTIA CROMATICA (umbrele complementare)
La alaturarea a doua culori complementare mai apare un efect optic,indctia cromatica sau umbra
cromatica.EXEMPLU:Un obiect rosu are o umbra verde,iar unul galben are umbra albastra,crescand
totodata senzatia de profunzime .
25.CONTRASTUL SIMULTAN: (efectul psihologic al complementelor, se cer una pe alta)
Cand se lucreaza cu culori complementare apare contrastul simultan.Efectul contrastului simultan se
bazeaza pe legea complementarelor care spune ca:fiecare culoare cere ,psihologic,culoare opusa-
complementara ei,iar daca culoarea complementara nu este prezenta obiectul cere simultan acsta
complementara.Exemplu:Un verde puternic alaturat unui gri neutru face din acesta un gri virat spre
rosu;un roscat puternic va actiona asupra aceluiasi cenusiu ,facandu-l sa para un cenusiun
verzui.Constastul simultan accentuiaza granitele dintre formele plane sau obiecte ,dinte figura si
fond.

26.LEGEA COMPLEMENTARELOR
Culorile complementare se afl situate diametral opus pe cercul cromatic. Combinaiile de culori
complementare formeaz cele mai reuite combinaii, n sensul c, culorile sunt reciproc evideniate,
crend un contrast puternic. Totui, n compoziiile grafice se recomand folosirea lor ponderat din
cauza contrastului att de evideniat, sau alegerea unei culori de baz, cu o prezen mai mare, i a
unei complementare, care s o scoat n eviden foarte bine. O combinaie complementar se poate
echilibra i cu ajutorul culorilor acromatice (alb, negru) sau nuanelor neutre de bej, crem, maro.
Contrastul complementarelor este foarte complex.El implica contrastul din cadrul unei perechi de
complementare.Acestea sunt oranj-albastru,galben-violet,verde-rosu.Fiecar dintre perechi contine o
culoare calda si una rece.Atunci cand combinam 2 culori complementare, aducem in ecuatie fiecare
componenta a intregului spectru.
27.TONURI CROMATICE-TONURI ACROMATICE
Tonurile se deosebesc n trepte de intensitate luminoas a unei culori. Se pot obine tonuri mai mult
sau mai puin clare dnd culorii mai puin sau mai mult alb. La fel prin mai mult sau mai puin negru
se obin tonuri mai nchise. Negrul se adaug culorii, nu invers.
Intensitatea luminoas sau nchis se obine i prin diluarea sau concentrarea culorii la acuarele sau
prin apsarea mai mare sau mai mic la ceracolor i creioane colorate.
Tnurile cromatice-culorile-este determinat de lungimea de unda care predomina.
Tonurile acromatice albul si negru Amestecul acromatic inseamna lipsa culorii.Albul si negru sunt
polii acromatismului.Contrastul intre alb si negru este un contrast maxim inchis deschis.Tonurile
acromatice se obtin prin amestecul nonculorilor.
28. VOLUMUL PERCEPTIEI SIMULTANE SI ROLUL EI IN COMPOZITIA CROMatica
Tonul este influentat de lungimea de unda, saturatia de compozitia spectrala si luminozitatea de
incarcatura energetica.
29.Efectul modelator al culorilor in plan si spatiu:
Efectul modelator este determinat de iluzia apropierii culorilor calde si indepartarii culorilor reci
-fondurile inchise accentueaza luminozitatea culorii circumscrise
-fondurile deschise accentueaza expresivitatea culorii
-cresterea intensitatii luminoase modifica tonalitatea r,o,ve-vireaza catre galben.

30,31,32,33.Relatia spatiu, forma,distanta culoare
In perceptia culorii, relatia cu forma,marimea,distanta are loc printr-un proces care se petrece
simultan. Toate acestea intra intr-o relatie cu culorile din campul vizual, creand senzatia de volum si
profunzime. Forma spre deosebire de cul, este atribuita obiectelor,deci e subiectiva. Ambele, forma
si culoarea, ne ajuta sa intelegem obiectul., totusi exista o diferenta, la exterior primeaza forma, la
interior culoarea. Culoarea influenteaza mult si marimea. Obiectele de aceeasi marime,sunt
percepute diferit cand sunt de culori diferite. Sunt culori care maresc,si culori care micsoreaza.
Kandinsky arata ca valoarea unei culori este subliniata de unele forme,si atenuata de altele. Itten
afirma ca celor 3 culori primare li se atribuie 3 forme geometrice fundamentale patratul,cercul si
triunghiul. Astfel patrat-rosu, cerc albastru si triunghi galben.
Culorile apropierii rosu,galben,portocaliu
Culorile departarii- verde,albastru, violet.

34.EFECTELE PSIHOLOGICE ALE CULORILOR.
Este necesar sa cunoastem aceaste caracteristici emotionale ale culorilor deoarece de ele depinde in
mare masura buna dispozitie atat de dorita inviata de toate zilele.Numai un corect aranjament de
mobile nu ne poate satisface.


35. CULOAREA IN SPATIU ARHITECTURAL
n alegerea culorii, ntr-o mare varietate de posibiliti, arhitectul areo mare responsabilitate i
trebuie adesea s-i ignore temperamentul, care semanifest prin preferi ne i pri n moduri de
utili zarepersonale.
Arhitectura oraului, n special dac ne referi m la cldirile
publice,t r e b u i e s p r e z i n t e o r i g o a r e a l i n i i l o r i a v o l u me l o r , o s i mp l
i t a t e a aspectului care, n majoritatea cazurilor, conduc la diminuarea
importaneia c i u n i i c u l o r i i , c h i a r d a c e a s e ma n i f e s t p r i n d i f e r e n e d
e ma t e r i a l . Culoarea comport ntotdeauna veselie i pitoresc i , de cele mai multe ori ,acestea
nu snt trsturi ale construciilor urbane , care trebuie s se integreze f r di s onan e n
ant ur aj . O s t r ad, o pi a , t r ebui e s pos ede o anume unitate, chiar dac la
baza concepiei lor nu se afl o voin directoare deunificare i de armonie a formelor.


36.IMPORTANTA UTILIZARII CULORILOR IN DESIGN
Culoarea este folosita in procesul designului pentru atragerea atentiei, gruparea elementelor in mod
unitar, sporirea esteticului, indicarea semnificatiilor. Pot fi gasite si alte caracteristici ale culorii in
cadrul procesului de creatie. Culoarea poate sa faca designul mai interesant si sa consolideze
imaginea firmei. Daca sunt folosite intr-un mod necorespunzator, culorile pot sa dauneze.
Combinatiile de culori estetice se obtin utilizand culori adiacente de pe roata culorilor (analoage),
culori opuse (complementare) sau combinatii de culori gasite in natura. Folositi culori calde pentru
majoritatea elementelor si culori reci pentru elemntele de fundal. Griul deschis poate fi folosit pentru
a grupa elementele fara a intra in conflict cu alte culori.
Folositi culori saturate (pure Hue) cand doriti sa atrageti atentia si culori desaturate cand sunt
prioritare performanta si eficienta. Culorile desaturate deschise sunt percepute ca prietenoase si
profesionale, cele desaturate inchise sunt percepute ca serioase si profesionale. Cele saturate sunt
captivante si dinamice.
Cand vorbim de armonie trebuie sa cuprindem intr-o impresie unitara totalitatea obiectelor ce le
contine interiorul nostru.Ochiului ii plac astfel de combinatii cromatice dar cu o singura
conditiie:culorile combinatiiei ce intra in campul nostru vizual sa nu fie in cantitati egale,in suprafete
asemanatoare.In cazul unei egalitati una din culori va iesi mai mult in evidenta si astfel echilibrul
urmarit de armonie nu se va realiza.Obiectele multe nu inseamna si culori multe.Un numar prea
mare de culori in locuinra seste obositor, din numarul redus al culorilor alese va trebui sa preferam o
dominanta.Acestea nu se fac la intamplare ci dupa anumite consideratii.Ne vom gandi la suprafete
care prin insasi caracteristicile lor sunt dominante.Evident acestea vor fi suprafete plane ale peretilor
si plafonului.Pe campul peretilor devine astfel campul de fond.
Stim ca spatiul fiecarei incaperi serveste exercitarii unei functiuni principale si mai multora
secundare,in alegerea gamelor de culori pentru fiecare camera va trebui sa tinem seama de
functionarea principala specifica camerei respective.Pentru asta trebuie sa stim semnificatia culorilor
cu impresiile pe care le genereaza fiecare culoare asupra noastra.
Culorile prea puternice de pe suprafata peretilor ii va apropia micsorand spatiul, iar plafonul inchis,
opus unei pardoseli luminoase ne va oferii senzatia ca intreg spatiul este rasturnat.Pentru impresia
de stabilitate va trebui sa plasam tonalitatile inchise ,culorile grele la partea inferioara a incaperii,
rezervand plafonului un colorit usor in tonuri luminoase.Un tavan rosu-cafeniu inchis ne va parea
greu, suspendat amenintator si in acelasi timp ne va da impresia ca ingusteaza spatiul, apropiind
peretii.Culorile deschise i intense, avnd o putere mai mare de iradiere dectcele nchise, au calitatea
de a crea senzaia de mrire a unui spaiu.

Semnificatia culorilor este diferita de la o cultura la alta, de la un popor la altul. Incercati sa folositi
culori apropiate de scopul designului sau de identitatea firmei. Fiecare design este perceput diferit,
iar culorile joaca un rol important pentru ca lasa o poarta deschisa catre imaginatia privitorului. Nu
aglomerati designul cu foarte multe forme de culori diferite. Un design simplu si curat poate fi mult
mai eficient decat unul multiplu colorat si obositor.

37.CE SUNT GRIURILE COLORATE SI IMPORTANTA LOR IN STUDIUL CULORILOR
Griurile colorate se obtin din amestecul a 2 culori complementare, asa cum griul neutru apare din
amestecul de alb si negru.
Griurile colorate pastreaza cu ele o parte din proprietatile culorilor pe care le au la baza, insa se
comporta si ca medii exceptionale pentru tanzitia dintre culori.

38.CERCUL CROMATIC A LUI ITTEN
Este cel mai importat teoretician al cromatogiei.
-format din 12 culori P,S,T
-formeaza triunghiul culorilor principale R, G, A
-combinarea culorilor principale cu cele secundare G+R=O,A+G=V,R+A=V
-cercul chromatic este format din o culoare principal una tertiala si una secundara.
-adaugarea culorilor in cercul chromatic si impartirea lui.
39.RELATIA INTRE SUPRAFATA SI LUMINOZITATEA CULORII
VERDE 1/2- ROSU
ALBASTRU 1/3 PORTOCALIU 2/3
VIOLET - GALBEN , NEGRU 0- ALB 1
40.CULORI CALDE, CULORI RECI
Dupa impresiile pe care le produc, culorile pot fi calde sau reci.
Culorile calde sunt cele care dau senzatia de bucurie, apropiere, lumina caldura, fiind associate cu
focul soarele. Ele sunt rosu galben si oranj.
Cea mai calda culoare este oranj deoarece rezulta din amestecul a 2 culori calde. O=G+R
Culorile calde se utilizeaza cu precadere in spatiile reci cu temperature scauzte pentru a insufletii
pentru a crea senzatia de caldura si apropiere.
Culorile reci sunt verde, albastru, violet provoaca impresia de tristete, departare umbra frig.Albastru
este cea mai rece culoare intrucat celelalte 2 contin o cantitate de culoare calda.
V=A+G,VI=A+R.Culorile reci vor fi asezate in partea de sus a suportului pe elementele mai
indepartate, deoarece dau impresia de usor si de departare.Cele calde vor fi dispise in partea de jos
ca elemente din primul plan, intrucat dau senzatia de greu si de apropiere.Se creeaza iluzia de
spatiu.Folosind culori calde in lumina si c. reci in umbra se poate sugera volumul obiectelor.
41.ECHILIBRU COMPOZITIEI CROMATICE:
Intr-o compozitie cromatica vom utiliza 5-7 culori.Acest numar coincide cu volumul atentiei in campul
vizual si cu volumul memoriei de scurta durata .o compozitie cromatica poate avea o forma
intelegibila numai daca este alcatuita dintr-un numar limitat de valori perceptive
Intre culori trebuie s existe anumite raporturi, astfel nct culorile unei compoziii devin cantiti
bine determinate i prestabilite. Echivalena culorilor utilizate n cantiti armonioase creeaz o
senzaie de echilibru, de calm i stabilitate.

42.CULOAREA OBIECTELOR OPACE SI TRANSPARENTE:
Culoarea ob. Opace:au culoarea determinate de lungimile de undelor de lumina pe care le reflecta,
restul umbrelor de lumina fiind absorbite de aceasta.Obiectele care reflecta toata lungimile de unda
au culoarea alb,iar cele care le absorb pe toate au culoarea negru.Obiectele care reflecta
absorb,transmit emit lungimile de unda in proportii diferite au nuanta de culoare din spectrul vizibil
determinate de combinatia undelor de lumina reflectate.
Culoarea ob.transparente:teoretic nu au culoare deoarece transmit imprastiat sau nu toate undele
de lumina emise catre ele.In realitate insa ele tind sa aiba culoarea putinelor lungimi de und ape care
le reflecta, absorb o mica parte si transmit marea majoritate a lungimilor de unda care cad pe
suprafata lor.

43.CULORI PRIMARE ,CULORILE SECUNDARE,CULORI TERTIARE.POZITIA LOR IN CERCUL CROMATIC:
Culorile cu cel mai inalt grad de stralucire sunt:rosu,galben si albastru.Pt ca nu pot fi obtinute din
cobinatia altor culori,ele se numesc culori primare.Prin amestecul lor,in cantitati variate
diverse,adaugand dupa caz alb sau negru,se pot obtine aproape toate culorile din natura.prin
combinarea in cantitati egale a culorilor primare rezulta negru.Din amestecul culorilor primare,doua
cate doua,in parti egale,se obtin culorile binare de gradul 1 sau culorile
secundare.G+A=V(VEREDE);A+R=V(VIOLET);R+G=ORANJ.Culorile secundare au un grad de stralucire
mai scazut decat cele primare.Amestecat culorile secundare cu o culoare primara vecina se obtin
culorile binare de gradul 2 sau tertiale.v+A=VERDE ALBASTRUI;V+G=VERDE GALBUI;O+G=GRANJ
CALBUI;O+R=ORAJ ROSCAT;Vi+R=VIOLET ROSCAT;VI+A=VIOLET ALBASTRUI.ACESTE AU UN GRAD DE
STRALUCIRE MAI SCAZUT DECAT CELE PRIMARE.
Triunghiul culorilor principale se formeaza din Rosu, Galben si Albastru-culorile primare
44.DIAGRAMA RELATIEI INTRE PROPIETATILE LUMINI SI CALITATILE CULORI:
45.GAMA DE CULORI-CUM SE OBTINE:
Este ansamblul de tonuri ale unei culori de la cea mai deschisa pana la cea mai inchisa, obtinute prin
degradarea spre alb si spre negru.De exemplu o gama de rosu incepe cu rozuri deschise care s-au
obtinut la inceput prin amestecul cu mai mult alb spre sfarsit rosu amestecat cu negru.Din alb +negru
se obtine gri, o gama de gri.Amestecul de gri si putina culoare o gama de gri colorat.
46.FUZIUNEA OBTICA-FUZIONAREA CULORILOR:
Este un amestec care se realizeaza direct pe suprafata suportului,intre pete umede de culoare,relativ
spontan,fara a folosi efectiv pensula
47.IMPRESIONISMUL:
Odata cu lucrarea lui Monet (sec 19) IMPRESIE,RASARIT DE SOARE se naste un curent nou in
pictura impresionismul. (senzatie de volum,adancime) Adepti acestui curent au propus studiul
culorilor numai prin amestec optic.Impresionismul aduce nou:tehnici noi de aplicare a culorii-
divizarea culorii si fragmentarea tusei; amestecul obtic al culorilor pure; utilizarea umbrelor colorate
Clarobscurul-pune in evidenta relatia lumina-umbra.
48: MODALITATI PRACTICE DE A OBTINE AMESTECUL DE PIGMENTI:
49: umbre colorate

50 TENTA RUPTA-MOD DE OBTINERE
Prin amestec ,culorile complementare si tulbura,rezultand tenta rupta sau griuri colorate,iar prin
alturare se exalta reciproc,producand un contrast strident
51.TIPURI DE CONTRAST
Ne referim la contrastul cromatic atunci cand intre 2 culori pe care le comparam se remarca
diferentele puternice,clare:
Intre culori exista 7 contraste:
1. Contrastul in sine:asocierea a minimum 3 culori pure cu cat culorile sunt mai apropiate de
cele 3 culori principale cu atat contrastul este mai clar.
2. Contrastul clar-obscur (valoric)-se poate realiza in lipsa culorii (contrastul dintre alb , griuri,
negru)sau in cazul existentei a unei singure culori.Amestecul monocromatic deschis-inchis.
3. Contrastul cald-rece-contrastul dintre culorile clade si reci cand le alaturam.
4. Contrastul complementarelor
5. Contrastul simultan-proprietatea unei culori de a trimite tonuri neuter cu care vine in contact
catre complementara sa.
6. Contrastul calitativ- gradul de saturatie,culori pure intense puternice.
7. Contrastul cantitativ-combinatii de culori pe suprafete diferite ca intindere,contrast prin
comparative.
52.DOMINANTA CROMATICA
In orice lucrare trebuie sa existe o culoare care sa trezeasca interesul privitorului.Aceasta culoare
care da tonalitate de ansamblu si de care depind celelalte culori se numeste dominate cromatica.De
obicei, dominanta cromatica consta in armonie a 2 culori fie ca sunt sau nu complementare-dar
poate fi o singura culoare capabila sa dea tonul intregii lucrari.Dominata cromatica realizeaza
unitatea tabloului si determina o armonie de tente colorate numita gama cromatica.
Lumina este oranj umbra este albastra deci tentele se obtin prin trecerea de la oranj la albastru .In
acest fel se realizeaza game acromatice pastrand culorile constant complementare:O-G-VE-A sau O-
R-VI-A.Amestecand culorile complementare se obtine o serie de griuri colorate, de o anumita nunata,
in functie de culoarea dominanta.
53.COMPOZITIA CROMATICA (tehnica ton in ton,policromie,vecinatate,complementare)
Ton in ton-consta in procedeul prin care coloram o suprafata cu amestecuri ale culorii din aceasi
familie.Este legata de clar-obscur fiind o subtehnica a acesteia.Presupune o armonie de tonuri le unei
singure culori , eventual si nuantele ei.
Policromie-procedeul de imbinare a mai multor culori (combinatii de culori)
Vecinatate-culorile vecine de pe cercul cromatic
Complementare-combinatia culorilor complementare
54.EFECTELE INTERVENTIEI ALBULUI SI NEGRULUI INTR-O COMPOZITIE COLORATA
Ca pigmenti alb si negru au un rol foarte important in arta plastic. Acest pigmenti sunt folositi ca
adjuvanti pentru inchiderea sau deschiderea culorilor,pentru redarea umbrelor si luminilor, pentru
redarea atmosferei,a spatialitatii a impresiei de aproape departe pentru redarea volumului
obiectelor.Amestecul culorilor cu alb si negru confera expresivitate plastic in care contrastele
puternice intre inchis deschis dau mult dinamism.
57.PRIMUL CERC CROMATIC DIN ISTORIE MODUL IN CARE A APARUT
Primul cerc cromatic din istorie este cel creat de Isac Newton.Acesta a asezat in dreptul unui fascicol
de lumina solara o prisma de cristal.Pe ecranul din dreptul fascicolului apare un dreptunghi in culorile
curcubeului, denumit spectrul solar. ROGVAIV.Newton a ordonat culorile intr-un cerc pe care la
impartit in 7 parti egale asa a aparut primu, cerc cromatic din istorie.
58. Cercul cromatic cantitativ al lui Schopanhauer si relaiile ntre culori care au stat la baza
lui
59. Contrastul de cantitate.-


60.UMBRA OBIECTELOR IN STUDIUL CROMATIC
Umbra este o proiecie bidimensional a obiectului opac interpus, reproducnd cu o oarecare
precizie silueta corpului tridimensional.Impresionsti cei care au pictat umbrele colorate in lucarile
lor,explica acest fenomen ajutorul legi complementarelor.
61. amestescul proportional
62.GRIURILE NEUTRE,FENOMENE DE GRIZARE
Griul neutru poate fi obtinut si prin diverse amestecuri cromatice
a)amestecul culorilor primare:R+G=A gri neutru
b)amestecul culorilor secundare:V+VI+O=gri neutru (culorile se iau in cantitati egale)
c)am.c. complementare 1R+2V=gri neutru,1G+2VI=gri neutru,1A+2O=gri neutru
Deoarece au energia cromatica de 2 ori mai mica decat a culorilor primare, culorile secundare se
folosesc in cantitate dubla.Cele 2 cantitati de baza ale culorilor complementare sunt :
-alaturate ele se pun in evidenta reciproc,marindu-si puterea de stralucire.
-amestecate ele se anihileaza treptat pana la distrugere, la o anumita proportie formandu-se gri
neutru.(R-VE la prop 1/1,O-A prop.1/3 , 2/3,G-VI la prop ,3/4 .
Nuantele intermediare intre perechea de culori complementare si griul neutru se numesc griuri
colorate. Fenomenul se numeste grizare.
60. Cotrastul culorilor pure.-