as princ tamas simona

1












as princ tamas simona
2
Notiuni de anatomie si fiziologia aparatului cardiovascular
Aparatul cardiovascular este format din :
inima
organ musulo-cavitar
alcatuit din 3 tunici
endocard
miocard
pericard
are 4 cavitati
2 superiare- atrii
2inferioare ventricule
vascularizatia 2 artere coronare
inervatia sistem simpatic si parasimpatic
revolutia cardiaca reprezinta trecerea singelui din atrii in ventricule,
apoi in arborele vascular




ARTERELE CORONARE SI SISTEMUL DE CONDUCERE SI
CAVITATI
-circulatia singelui
-circulatia mare sau sistemica
-circulatia mica sau pulmonara
as princ tamas simona
3





rolul aparatului cardioovascular
transporta singe, substante nutritive la organe si tesuturi
transporta produse de metabolism
Educatia pacientului pentru prevenirea afectiunilor cardiovasculare

asanarea focarelor de infectie din organism
alimentatie echilibrata fara exces de sare si grasimi, aport de vitamine
combaterea obezitatii
regim de viata echilibrat
evitarea consumului de alcool si cafea
suprimarea fumatului
exercitii fizice, plimbari in aer liber
evitarea stresului psihic
regim de viata echilibrat, alternind perioadele de activitate cu perioade de
repaus
control periodic al TA
tratamentul afectiunilor cronice

Pentru evitarea afectiunilor vaselor periferice
as princ tamas simona
4
evitarea stationatului excesiv in picioare
incaltaminte comoda
evitarea purtarii de imbracaminte strimta

Particularitati de ingrijire a bolnavilor cu afectiuni cardiovasculare

- sectia de cardiologie ingrijeste bolnavi cu afectiuni foarte diferite,
unele care mentin bolnavul intr-o stare de pericol permanent de
moarte, altele care evalueaza mai mult sau mai putin compensat
- la unii bolnavi supravegherea trebuie sa fie permanenta sau
neintrerupta cu sarcini momentane care se acomodeaza in functie de
schimbarile survenite, adesea pe neasteptat in starea bolnavului
- la altele ingrijirile au caracter cronic intermitent
- particularitatile de ingrijire ale acestor bolnavi izvorasc din
consecintele tulburarilor de irigatie si a aportului de oxigen consecutiv
asupra muschiului cardiac si a organismului
- din cauza starii de hipoxie cerebrala numerosi bolnavi sunt nelinistiti,
nemultumiti uneori chiar certareti, fiind un element care trebuie luat in
considerare in ingrijirea lor
- asigurarea conditiilor de mediu
o saloane amplasate in partea mai linistita a spitalului, spatioase,
luminoase, bine incalzite, temperatura camerei 19-20 grade
o paturile cit mai comode, pe rotile
o semnalizatorul de alarma cit mai aproape de bolnav
- ingrijiri generale
o sa se faca cit mai putin traumatizant
o pozitia in pat se lasa la discretia bolnavului
o insa e bine sa le aratam pozitia corecta
o scopul ingrijirii este reducerea cauzelor care obliga bolnavul la
luarea unor pozitii neobisnuite
o mobilizarea acestor bolnavi se face numai la stricta indicatie a
medicului
o in cazul IM igiena se face la pat
o in cazul in care are voie sa faca baie , nu va dura mai mult de
10-15 minute, nu la caldura mare, iar toracele sa fie liber
deasupra apei
o o imobilizare prelungita la pat predispune organismul la
complicatii vasculare, flebotromboze sau flebite latente
generatoare de embolii
as princ tamas simona
5
o se permit miscari dirijate de respiratie sau miscari usoare ale
membrelor
o asistenta se va ingriji de masajul extremitatilor
o daca flebita s-a constituit majaul este interzis
- alimentatia
o regimul dietetic trebuie sa asigure un aport caloric
corespunzator
o in IM si IC dieta va fi hipocalorica
o in ateroscleroza se elimina alimentele bogate in colesterol
o regimul de baza este cel hiposodat, pentru a putea tine regimul
se mai adauga lamiie, otet
o mesele sa fie fractionate, evitind consumul de cantitati mari
o masa de seara sa fie saraca in lichide si sa fie servita cu 2-3 ore
inainte de culcare
o asistenta se va ingriji de mentinerea tranzitului intestinal, la
nevoie va face clisme, se va evita administrarea de purgative ,
pot cauza stari de colaps
- supravegherea bolnavilor cardiaci
o prevede inregistrarea paralela a pulsului periferic si central, TA,
diurezei, respiratiei
o la indicatia medicului se urmareste expectoratia, dispneea,
cianoza, edemele, greutatea corporala, pulsatiile venelor
jugulare
o vor fi supravegheati permanent
o asistenta trebuie sa prevada si sa recunoasca din timp semnele
agravarilor
- recoltarea probelor de laborator
o de la primele ore de la internare asistenta va recolta probele
necesare pentru analiza de urina, hemoleucograma, VSH, la
indicatia medicului probe de coagulabilitate, fibrinogen,
lipemie, colesterol, probe enzimatice
o asistenta pregateste si asigura transportul bolnavior pentru
efectuarea examenelor radiologice , etc
- administrarea medicamentelor
o se face cu punctualitate
o se administreaza la indicatia medicului
o asistenta va interveni in cazuri de urgenta pina la venirea
medicului prin administrare de oxigen si nitroglicerina la
nevoie
as princ tamas simona
6
o trebuie se sesizeze cit mai repede supradozarea sau efectul
nefavorabil al medicamentelor
o inapetenta, greturile, bradicardia pot prevesti o supradozare de
digitala
o in cursul tratamentelor cu anticoagulante pot apare hemoragii
o in perioada de convalescenta bolnavul va fi instruit asupra
modului de viata
o va fi lamurit cu modul de preparare a alimentelor permise ,
orele de odihna
o trebuie sa stie la plecare modul de a lua medicamentele,
semnele preliminare ale supradozarilor, datele de prezentare la
controlul periodic
o trebuie sa cunoasca semnele alarmante pentru care trebuie sa se
prezinte la control si in afara programarilor

PREGATIREA SI ASISTAREA PROBELOR FUNCTIONALE ALE
APARATULUI CARDIOVASCULAR

- SCOP
o De a stabili capacitatea functionala si posibilitatiile de adaptare
la repaus si la efort a inimii si a vaselor periferice
o De a evidentia tulburarile functionale incipiente, clinic latente
o De a preciza gradul si intensitatea tulburarilor manifestate
o De a stabili mecanismul prin care s-a instalat deficitul
functional constatat
- Capacitatea functionala a inimii si a vaselor este influientata de
o Surmenaj
o Abuz de alcool
o Nicotina
o Emotii
o Grad de antrenament
- Probele functionale se executa in camera de explorati functionale
- Asistenta trebuie sa asigure temperatura si umiditatea mediului si o
luminozitate moderata
- In camera se introduce doar un singur bolnav
- Se va pregati psihic
- Citeva zile inainte nu va mai primi medicatie care ar putea influienta
- Examinarile se executa pe nemincate sau la 2-3 ore dupa masa
- Asistenta se va ingrji de transportul bolnavului
as princ tamas simona
7
- Dupa sosire va fi lasat sa se odihneasca 10-15 minute\probele de efort
sunt contraindicate in
o Insuficienta coronariana
o Insuficienta cardiaca
o HTA
- In cursul probelor de efort bolnavii vor fi urmariti atent

Probele hemodinamice

Determinarea masei sanguine circulante

- se face prin metoda diluarii colorantilor in singe

Determinarea debitului cardiac

- este cantitatea de singe exprimat in ml pe care ventriculii o expulzeaza
intr-un minut

Determinarea timpului de circulatie

- prin timp de circulatie se intelege intervalul necesarsingelui pentru
parcurgerea unui segment anumit al aparatului cardiovascular
- scoate in evidenta insuficienta cardiaca inca in faza incipienta, pe care
o diferentiaza de alte afectiuni insotite de edeme

Cateterism cardiac

investigatie invaziva a arterelor si inimii care se executa in centrele
medicale tertiare in clinici de specialitate
consta in realizarea unor legaturi intre cavitatile inimii si ale vaselor
mari cu mediul exterior , prin intermediul unor sonde
permite
o cercetarea permeabilitatii circuitului vascular coronarian si a
traiectelor anatomice anormale
o masurarea presiunii intracavitare
o recoltarea de probe sanguine
o introducerea unor substante de contrast
- asistenta are rolul de a pregati sala, aparatura, instrumentarul precum
si bolnavul , si de a asista medicul in timpul procedurii
as princ tamas simona
8
- se executa intr-o sala speciala prevazuta cu masa radiologica blindata
cu plumb in conditii de sterilitate perfecta



- asistenta va pregati
o 3 sonde de cateterism cardiac cu diametre diferite ( 0,5 -1,8
mm)
o Instrumentar de mica chirurgie pentru denudarea arterei/venei
abordate
Bisturiu
Pense hemostatice
Port ac
Materiale de sutura
Tampoane
Cimpuri sterile
Materiale pentru pansat
leucoplast
o Solutie novocaina 1 % pentru anestezie locala
o Seringi de 5-10 ml, ace sterile
o Solutie de ser fiziologic, heparinizat pentru perfuzarea continua
a sondei in timpul cateterismului
o Truse de perfuzie
o Electromanometru pentru inregistrarea presiunilor intracavitare
o Oximetru
o Substante radioopace, medicamentoase in solutii sterile
injectabile la indicatia medicului
o Fiolaj necesar pentru interventia de urgenta in caz de accidente
intrainterventionale
- pregatirea bolnavului
o explicarea procedurii si a riscurilor acesteia
o acordul scris al pacientului
as princ tamas simona
9
o sedare p.o. cu 1 ora inainte de procedura
o zona de abordare a vasului se pregateste prin indepartarea
pilozitatii si dezinfectie dubla cu alcool iodat
o pe tot parcursul procedurii asistenta asista medicul pe care il
serveste cu materialele solicitate de acesta si supravegheaza
functiile vitale ale pacientului
- ingrijirea pacientului dupa cateterism
o repaus la pat
o poate prezenta in primele ore dupa interventie frisoane, febra
o in unele cazuri poate apare un edem pulmonar acut sau
accidente trombotice
o acordarea ingrijirilor generale pentru bolnavii imobilizati la pat
o supavegerea functiilor vitale si vegetative
o supravegherea pansamentului compresiv se indeparteaza dupa
24 ore
Masurarea presiunii arteriale

- presiunea arteriala fiind in functie de forta de contractie a inimii si
rezistenta vaselor de la periferie

Masurarea presiunii venoase

- se face prin efectuarea unei legaturi directe intre singele venos si un
manometru

Determinarea presiunii venoase centrale

- se face dupa aceeasi metoda , dar cu cateterul introdus pe cale
subclaviculara sau jugulara in atriul drept

Probele grafice

EKG (electrocardiograma)

inregistrare grafica a rezultantei fenomenelor bioelectrice din cursul
unui ciclu cardiac

as princ tamas simona
10


- este interpretat de medic
- montarea electrozilor pe membre
o rosu mina dreapta
o galben mina stinga
o verde picior sting
o negru picior drept
- montarea electrozilor precordial



Locul de fixare a electrozilor exploratori in inregistrarile precordiale
o V1 spatiul IV intercostal , pe marginea dreapta a sternului
o V2 - spatiul IV intercostal, pe marginea stinga a sternului
o V3 intre V2 si V4
o V4 - Spatiul V intercostal sting pe linia medioclaviculara
o V5 la intersectia intre orizontala dusa din V4 si linia axilara
anterioara stinga
o V6 - la intersectia intre orizontala dusa din V4 si linia axilara
mijlocie stinga

as princ tamas simona
11


Viteza standard de inregistrare este de 25 mm, 50 mm/sec.
Etalonarea aparatului se face la amplitudinea de 10mV (inaltimea a 2 patrate
mari pe hirtia de EKG.
Se inregistreaza minim 5-6 complexe QRS pentru fiecare derivatie.

Fonocardiograma

reprezentarea grafica a zgomotelor produse in cursul unui ciclu
cardiac

Apexocardiograma

curba rezultata din inregistrarea grafica a socului apexian

Ecocardiograma

metoda de explorare bazata pe inregistrarea ultrasunetelor strabatute si
reflectate la nivelul cordului




as princ tamas simona
12
Explorarea vaselor periferice

Oscilometria

investigatie neinvaziva care informeaza asupra gradului de permeabilitate
a arterelor periferice
oscilometru
pacient in decubit dorsal
masuratorile se fac in treimea superioara a copsei, deasupra genunchiului
si la nivelul gambelor
se masoara TA la nivelul bratului sting, se stabileste TA medie
se aplica mansonul oscilometrului la nivelul zonei de masurat ( copsa,
gamba)
se umfla mansonul pina la TA medie
se comuta butonul care conecteaza capsula manometrului la manson
se citesc de pe manometru valorile maxime ale oscilatiilor pentru fiecare
zona masurata
cu cit obstructia arterei este mai mare cu atit oscilatiile vor fi mai mici

Ecografia transtoracica - nu necesita pregatiri speciale

Ecografia transesofagiana

pregatirea bolnavului se face ca pentru explorarea endoscopica a tubului
digestiv
- pacient in a jeune de minim 8 ore, este permis doar consumul de apa
plata
- se explica procedura si se educa pacientul referitor la modalitatea de
respiratie in momentul examinarii
- se face o usoara sedare cu 1-2 ore inainte, cu preparate orale (
Hidroxozin, Extraveral)
- anestezia locala a orofaringelui inainte de introducerea endoscopului
- cadrele medicale vor fi protejate prin imbracaminte, masca, manusi
- pacient pozitionat in decubit lateral sting sau in sezut ( pacientii cu
dispnee)
- plasarea unei aleze si a unei tavite renale sub barbia pacientului
- plasarea unei piese bucale , de preferat de unuca folosinta intre
arcadele dentare
- se asigura pozitia pacientului, se supravegheaza faciesul, atitudinea,
pulsul pe tot parcursul examinarii
as princ tamas simona
13
- la treminarea examinarii se dezinfecteaza endoscopul prin metode
manuale si chimice, depinde de tipul de solutie utilizata

Termometria cutanata

- temperatura cutanata este expresia volumului de singe cu care
tegumentele sunt irigate in unitate de timp, ca atare tulburarile de
irigare ale membrelor se exteriorizeaza si prin modificari in
temperatura rtegumentelor
- valorile masurate depind de factorii de mediu ambiant, particularitati
neuroendocrine si de metabolismul individului
- in mod normal temperatura cutanata scade progresiv de la radacina
membrelor spre extemitatea lor distala
- in caz de tulburari de irigatie temperatura meembrului bolnav scade
fata de partea sanatoasa
- o diferenta care depaseste 4 grade denota un prognostic sever
- in caz de procese inflamatorii temperatura membrului bolnav creste
fata de cel sanatos

Testul de mers 6 minute

- utilizat pentru evaluarea tolerantei la efort a pacientilor cu insuficienta
cardiaca, a pragului de claudicatie la pacientii cu arteriopatie periferica
- se efectueaza pe un coridor plat cu lungime cunoscuta
- la capetele coridorului se plaseaza 2 scaune care marcheaza distanta
ce trebuie parcursa si la nevoie servesc pacientului sa se odihneasca
- materiale necesare cronometru, un carnetel, pix, nitroglicerina
tablete
- pacientul va fi incurajat sa parcurga distanta in pas propiu cit mai alert
- cadrul medical va nota numarul de ture efectuate, numarul de opriri,
durata acestora
- distanta parcursa = numarul de lungimi efectuate in 6 minute X
lungimea coridorului

as princ tamas simona
14


Arteriograma

- inregistrarea pulsului arterial sub forma unei curbe
- furnizeaza unele elemente privind
o capacitatea functionala a musculaturii ventriculare,
o starea valvulelor aortice,
o elasticitatea vasculara

Flebograma

- inregistrarea grafica a pulsatilor venei jugularelor
- gradul de turgescenta a venelor jugulare fiind influientat de
posibilitatiile de scurgere a singelui spre inima
- contribuie la recunoasterea insuficientei cardiace, a pericarditei
constrictive si a leziunilor tricuspidiene

Testul Rumpel Leede

- aprecierea fragilitatii peretilor capilari prin realizarea unei presiuni
pozitive in lumenul lor

as princ tamas simona
15


Puncia pericardic

Reprezint explorarea prin puncie a cavitii pericardice.
Indicaii
- diagnosticul i precizarea naturii lichidului pericardic,
- evacuarea lichidului pericardic n caz de tamponad cardiac,
- n scop terapeutic pentru introducerea unor medicamente.
Precauii: puncia pericardului va ine seam de raporturile pleurei cu
pericardul, evitndu-se neparea inimii ce ar putea declana o sincop.



Material necesar:
- sering de 10 ml, ac subire i lung de 8 cm,
- soluie de procain 1%,
as princ tamas simona
16
- sticlue sterile pentru recoltarea produsului biologic,
- tampoane cu betadin / alcool iodat,
- mnui sterile.

Tehnica:
- dezinfecia riguroas i extins a tegumentelor regiunii precordiale;
- anestezia straturilor superficiale cu soluie de procain 1%;
- puncia pericardic se poate efectua n:
- spaiul 5 intercostal stng, la 2 cm nuntrul marginii stngi a
matitii precordiale (nuntrul ocului apexian),
- punctul Rotch: spaiul 4 intercostal stng drept, la 1 cm medial de
marginea dreapt a matitii precordiale,
- spaiul 5 sau 6 intercostal drept, strict parasternal,
- punctul Marfan: unghiul dintre apendicele xifoid i marginea
rebordului costal stng (arcul costal stng). Aceast cale
transdiafragmatic este cea mai des folosit. Poziia bolnavului va fi
semieznd.
- dup puncionarea tegumentelor acul este condus oblic i n sus
urmrind ndeaproape sternul. Dup strbaterea diafragmului acul
ptrunde n cavitatea pericardului. Aceast tehnic evit pleura i

Puncia pericardului
as princ tamas simona
17
vasele mamare interne i abordeaz locul cel mai decliv al cavitii
pericardului, ceea ce o face util i n revrsatele foarte mici.
Accidente - Puncia vaselor mamare duce la apariia hematoamelor care pot
fi periculoase.
Examenul lichidului pericardic
Lichidul extras este cercetat bacteriologic, chimic (reacia Rivalta) i pentru
citodiagnostic.

Masurarea pulsului

Scop
- evaluarea functiei cardio-vasculare
Elemente de apreciat:
- ritmicitatea
- frecventa
- celeritatea
- amplitudinea
Locuri de masurare
- oricare artera accesibila palparii si care poate fi comprimata pe un
plan osos: artera radiala, femurala, humerala, carotida, temporala,
superficiala, pedioasa
Materiale necesare
- ceas cu secundar
- creion rosu sau pix cu mina rosie
Interventiile asistentei
- pregatirea psihica a pacientului
- asigurarea repausului fizic si psihic 10-15 minute
- spalarea pe maini
- reperarea arterei
- fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei
- exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu varful degetelor
- numararea pulsatiilor timp de 1 minut
- consemnarea valorii obtinute printr-un punct pe foaia de temperatura
tinand cont ca fiecare linie orizontaia a foii reprezinta patru pulsatii
- unirea valorii prezente cu cea anterioara cu o linie, pentru obtinerea curbei

as princ tamas simona
18


Notarea pulsului in F.O.

- consemnarea in alte documente medicale a valorii obtinute si a
caracteristicilor pulsului
Ex.: 12.11.2009 PD =80/minut
PS = 90/minut
puls regulat
b) Masurarea tensiunii arteriale
Scop:
- evaluarea functiei cardiovasculare (forta de contracie a inimii, rezistenta
determinata de elasticitatea si calibrul vaselor)
Elemente de evaluat
- tensiunea arteriaia sistalica (maxima)
- tensiunea arteriala diastolica (minima)
Materiale necesare
- aparat pentru masurarea tensiunii arteriale:
- cu mercur Riva-Rocci
- cu manometru
- oscilometru Pachon
- stetoscop biauricuiar
as princ tamas simona
19
- tampon de vata
- alcool
- creion rosu sau pix cu mina rosie
Metode de determinare
- palpatorie
- auscuitatorie
Interventiile asistentei
a. pentru metoda auscultatorie
- pregatirea psihica a pacientului
- asigurarea repausului fizic si psihic timp de 15 minute
- spalarea pe maini
- se aplica manseta pneumatica pe bratul pacientului, sprijinit si in extensie



Aplicarea mansetei tensiometrului

- se fixeaza membrana stetoscopului pe artera humerala, sub marginea
inferioara a mansetei
- se introduc olivele stetoscopuiui in urechi
- se pompeaza aer in manseta pneumatic, cu ajutorul perei de cauciuc pana la
disparitia zgomotelor pulsatile
- se decomprima progresiv aerul din manseta prin deschiderea supapei, pana
cand se percepe primul zgomot arterial (care reprezinta vaioarea tensiunii
arteriale maxime)
- se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau acul manometruiui,
pentru a fi consemnata
- se continua decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice
as princ tamas simona
20
- se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau de acul manometrului,
in momentul in care zgomote!e dispar,
aceasta reprezentand tensiunea arteriata minima
- se noteaza pe foaia de temperatura valorile obtinute cu o linie orizontala de
culoare rosie, socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloana de
mercur
- se unesc liniile orizontale cu linii verticaie si se hasureaza spatiul rezultat



Notarea TA in FO

- in alte documente medicale se inregistreaza cifric:
Ex.: T.A. max.=150 mmHg
T.A. min.= 75 mmHg
- se dezinfecteaza olivele stetoscopului si alcool
b. pentru metoda palpatorie
- determinarea se face prin palparea arterei radiale
- nu se foloseste stetoscopul biauricular
- etapele sunt identice metodei auscultatorii
as princ tamas simona
21
- are dezavantajui obtinerii unor valori mai mici decat realitatea, palparea
puisului periferic fiind posibiia numai dupa reducerea accentuata a
compresiunii exterioare
DE RETINUT:
- manseta pneumatica va fi bine fixata pe bratul pacientuiui
- manometrul va fi plasat la nivelul arterei la care se face determinarea
- masurarea va fi precedata de linistirea pacientuiui
- in caz de suspiciune, se repeta masurarea fara a scoate manseta de pe bratul
pacientului
- la indicatia medicului, se pot face masuratori comparative la ambele brate


EVALUAREA MORFO-FUNCTIONALA A APARATULUI
CARDIOVASCULAR

- examen fizic
o inspectie
pozitia pacientului
ortopnee IC stinga
culoarea tegumentelor
paloare
cianoza
turgescenta jugularelor
edeme
degete hipocratice
o palpare
soc apexian
o auscultatie
zgomote cardiace
- pentru vasele periferice
o inspectia
atrofia unui membru
aspectul tegumentelor si fanerelor
edem
o palpare
absenta pulsului
temperatura tegumentelor
examinari de laborator
VSH,
as princ tamas simona
22
ASLO,
fibrinogen,
lipide,
colesterol,
timp quick,timp howell
hemocultura,
uree sanguina,
azotemie,
creatinina,
glicemie

SEMNE SI SIMPTOME POSIBILE IN AFECTIUNILE
APARATULUI CARDIOVASCULAR

durere
localizare
precordial
retrosternal
important e sa se stabileasca caracteristicile
debut
localizare
intensitate
iradiere
legatura cu efortul
miscarile respiratorii
miscarea toracica
determina discomfort, anxietate
dispneea
este consecinta stazei si hipertensiunii pulmonare
poate apare la efort sau in repaus, cu predilectie noaptea
poate fi insotita de tuse, neliniste
este un simptom dominant in insuficienta cardiaca stinga
palpitatii
pot surveni izolat sau in accese
cele tranzitorii sunt determinate de
effort
stari emotionale
abuz de alcool, tutun
as princ tamas simona
23
cele de durata mai mare sunt caracteristice in tulburarile de ritm
sau de conducere
determina anxietate
paloare
prezenta in edocardita reumatica
cianoza
este simptom dominant in unele afectiuni
IC dreapta
Cardiopatii congenitale
Edem
Este manifestarea insuficientei cardiace
manifestari respiratorii
tuse cardiaca
hemoptizie
manifestari digestive
greturi
varsaturi
manifestari generale
astenie

I NGRI J I REA PACI ENTULUI CU I NFARCT MI OCARDI C ACUT

IMA se caracterizeaza prin necroza miocardica determinata de o
obstructie coronariana prin tromboza sau o zona de necroza ischemica
in miocard produsa prin obliterarea unei ramuri coronariene.



as princ tamas simona
24
- instalarea IM se manifesta
printr-o durere
o precardiaca sau retrosternala deosebit de vie,
o insuportabila
o caracter de constrictie, arsura sau sfisietoare
o durata de la citeva ore la citeva zile
o nu cedeaza la medicamente coronarodilatatoare obisnuite
o insotita de scaderea TA
-CULEGEREA DATELOR
-circumstante de aparitie
-dupa mese copiase
-efort fizic
expunere la frig
factori predispozanti
ateroscleroza coronariana
stenoza congenitala coronariana
leziuni valvulare



PRINCIPALELE LOCALIZARI ALE ATEROSCLEROZEI PERIFERICE
factori de risc
as princ tamas simona
25
hiperlipemii
colesterolemii
alcool
tutun



Factorii de risc

obezitate
stres
sedentarism
diabet zaharat
HTA
manifestari de dependenta
durere anginoasa >30 minute
intensa
atroce
violenta
insuportabila
nu cedeaza la nitroglicerina sau repaus
as princ tamas simona
26
poate fi tipica localizata retrosternal, cu sau fara iradieri, instalata
brusc si de intensitate mare sau atipica regiunea epigastrica




Localizarea durerii

Semne care insotesc durerea
dispnee
anxietate
transpiratii reci
sughit
greturi,varsaturi
stare de slabiciune
ameteli
- HTA se poate ajunge la colaps
- Hipertermie dupa 24 48 ore
Examinari complementare
- electrocardiograma
- examene de laborator
o singe
VSH crescut
Fibrinigen crescut
TGO crescut
Leucocitoza
CPK (creatinfosfokinaza) crescut
as princ tamas simona
27
LDH (lactodehidrogenaza) crescut
- coronarografie
- ventriculografie radioizotopica
- cateterism cardiac
PROBLEMELE PACIENTULUI
disconfort
durere
anxietate
senzatie de moarte iminenta
scaderea debitului cardiac
obstructie coronariana
alterarea perfuziei tisulare
prezenta zonelor de necroza
deficit de autoingrijire
intoleranta la efort
potential de alterare a nutritiei deficit
greturi, varsaturi
potential de complicatii
OBIECTIVE
combaterea
durerii
anxietatii
prevenirea complicatiilor imediate si tardive
limitarea extinderii necrozei
recuperare socio-profesionala
INGRIJIREA ACESTORI BOLNAVI CONSTITUIE O URGENTA
MEDICALA
ASISTENTA MEDICALA TREBUIE SA STIE SA ACORDE PRIMUL
AJUTOR ORICIND SI ORIUNDE!!!!
Interventii
- in etapa prespitaliceasca
- combaterea durerii
- sedare
- prevenirea aritmiilor ventriculare
- tratamentul complicatiilor
- transport la spital
- in spital
as princ tamas simona
28
- continuarea masurilor de prim ajutor
- oxigenoterapie
- montarea unei perfuzii
- asigurarea repausului la pat
- monitorizarea functiilor vitale
- bilant hidric
- recoltarea produselor biologice pentru examinari de laborator
- aplicarea masurilor de prevenire a efectelor imobilizarii
- ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale 9
alimentatie pasiva la pat, igiena tegumentelor si mucoaselor, servirea
la pat cu plosca si urinar)
- mobilizarea progresiva a bolnavului conform indicatiilor medicului
- educatia pacientului privind regimul de viata postinfacrct
o reluarea treptata si progresiva a efortului fizic
o alimentatie echilibrata
o control medical periodic

- bolnavii cu IM sunt ingrijiti in sectii coronariene
- concomitent cu imobilizare bolnavului se face calmarea durerii
- durerile de obicei cedeaza la Fortral, Mialgin sau Morfina asociata cu
Atropina
- pentru imbunatatirea circulatiei coronariene si asigurarea aportului de
oxigen se aplica oxigenoterapie
- pentru evitarea extinderii cheagului in vasul trombozat se incepe
tratamentul cu anticoagulant heparina la inceput apoi trombostop la
indicatia medicului, control de INR
- alimente fractionate, in cantitati mici, repetate
- in primele zile pireuri , lichide date cu lingura incet
- se evita alimentele meteorizante
- imobilizarea predispune la constipatie, ceea ce se combate cu clisme
- supravegherea se face cu deosebita atentie
- se va urmari pulsul, temperatura, culoarea fetei, a tegumentelor, starea
generala a bolnavului
- durata repausului la pat e stabilita de medic
- mobilizarea pacientului se face treptat
- somnul bolnavului trebuie asigurat
- fumatul este interzis


DE RETINUT
as princ tamas simona
29

- in ingrijirea pacientului cu IMA este foarte important ca asistenta
o sa asigure pacientului un maxim de confort fizic si psihic
o sa grupeze la maxim interventiile
o sa mobilizeze la minim pacientul
o sa explice necesitatea repausului la pat
o sa depisteze din timp o complicatie
o sa previna efectele imobilizarii
o sa respecte cu strictete regulile de administrare a
medicamentelor

I NGRI J I REA PACI ENTULUI CU ENDOCARDI TA I NFECTI OASA

- E.I. se produce in cursul unei infectii generale (septicemie) ca urmare
a multiplicarii agentilor microbieni la nivelul valvelor sau prin leziuni
existente



- Circumstante de aparitie
septicemii locul de pornire a infectiei poate fi: cavitatea bucala,
aparat respirator, renal, infectii tegumentare
persoane cu risc
endocardita infectioasa in antecedente
valvulopatii dobindite dupa RAA
malformatii cardiace congenitale


as princ tamas simona
30


Cardiopatii congenitale

manifestari de dependenta
febra, frison, transpiratii
slabiciune, oboseala
scadere ponderala
anorexie
cefalee
dispnee
paloare
petesii pe mucoasa bucala si oculara
splenomegalie
nodozitati osler PE PULPA DEGETULUI
hipocratism digital
tulburari neurologice: modificari de comportament, afazie
semne de embolie in arterele membrelor

as princ tamas simona
31


Manifestarile endocarditei bacteriene

examinari paraclinice
ECHO
angiocardiograma
EKG
hemocultura
examene de laborator
singe: leucocitoza cu neutrofilie, VSH
urina: proteinurie, cilindrurie
problemele pacientului
alterarea nutritiei, deficit
anrexie
deficit de autoingrijire
slabiciune, oboseala
discomfort
noduli durerosi
alterarea proceselor cognitive
afazie
potential de complicatii
obiective
combaterea infectiei
prevenirea fenomanelor de embolie
asigurarea unui aport nutritional adecvat
interventi
as princ tamas simona
32
repaus la pat
asigurarea unei alimentatii usor digerabile regim lichid si semilichid
in perioada febrila, apoi regim hipercaloric, reducerea aportului de
sodiu
suprvegherea functiior vitale si a starii mentale
observarea aparitiei semnelor de embolie
la nivelul arterelor membrelor
durere
paloare
hipotermie
disparitia pulsului
la nivel renal
hematurie
dureri
ajutarea pacientului sa isi satisfaca nevoile fundamentale
pregatirea pentru examinari radiologice
recoltarea produselor biologice
administrarea medicatiei
educatia pacientului
profilaxa infectiior pentru cei cu leziuni valvulare
I NGRI J I REA PACI ENTULUI CU PERI CARDI TA ACUTA

- este o inflamatie a pericardului parietal sau visceral , care evolueaza
cu prezenta unui exudat pericardic in cantitate variabila.
- Circumstante de aparitie
-infectii
TBC
- complicatii ale IMA
- boli reumatismale
- traumatisme
- cateterism cardiac
- manifestari de dependenta( semne si simptome)
o durere retrosternala accentuata la miscarea de rotatie a
toracelui, clinostatism, tuse, inspiratie
o se diminueaza in intensitate odata cu acumularea lichidului intre
foitele pericardului
o dispnee moderata la inceput, se intensifica la acumularea
lichidului, devenind dispnee de efort
as princ tamas simona
33
o tuse uscata
o sughit
o febra, transpiratii
o in faza exudativa apar semnele de tamponada cardiaca
- examinari paraclinice
o radiografie toracica
o EKG
o Punctie pericardica
o Angiografie
o Scintigrafie
o Examene de laborator : hemocultura, VSH, ASLO,
hemoleucograma
o IDR la PPD
- problemele pacientului
o anxietate
o discomfort durere
o scaderea debitului cardiac i compresiunea exercitata de lichidul
intrapericardic
o alterarea volumului lichidian exces
cresterea presiunii venoase
o potential de complicatii afectare miocardica
- obiective
o combaterea manifestarilor de iritatie pericardica
o combaterea infectiei
o prevenirea complicatiilor
- interventii
o repaus la pat - spitalizare
o pozitie semisezind
o asigurarea unui climat de liniste
o masurarea functiilor vitale
o observarea aparitiei semnelor de tamponada
o ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale
o administrarea medicatiei prescrise
o administrarea oxigenului
o pregatirea pentru examinari
o recoltarea produselor biologice



as princ tamas simona
34
INGRIJIREA BOLNAVILOR CU INSUFICIENTA CARDIACA
CONGESTIVA
- in cursul insuficientei cardiace forta contractila a inimii nu mai poate
asigura debitul de singe necesar pentru functia normala a
organismului
- organele si tesuturile organismului fiind in deficit de oxigen
- starea de insuficienta cardiaca se instaleaza in momentul in care se
epuizeaza forta de rezerva a inimii, aceasta nemaifiind in stare sa
satisfaca nevoile circulatorii ale tesuturilor si organelor
- asigurarea repausului fizic
o fiind dispneici prefera pozitia de ortopnee
o staza in circulatia pulmonara reduce capacitatea vitala a
plaminilor, ceea ce se accentueaza si mai mult in pozitia culcat,
pozitie care favorizeaza afluxul singelui venos din abdomen si
membrele inferioare catre inima dreapta
o in pozitia culcat diafragmul se ridica spre torace caruia ii scade
amplitudinea miscarilor , ceea ce contribuie la reducerea
capacitatii vitale a plaminilor
o vor fi tinuti in pozitie sezinda
o repausul fizic indelungat poate favoriza aparitia tromboze;or
venoase
o se vor administra anticoagulante la indicatia medicului
o se va face masaj pentru prevenire
- asigurarea repausului psihic
o asistenta trebuie sa vegheze asupra linistii
o alaturi de calmarea prin medicamentele prescrise de medic,
trebuie indepartat tot ce ar putea tulbura echilibrul
bolnavuluidurerile fie cit de mici trebuie calmate pe cale
medicamentoasa
- asigurarea igienei personale a bolnavului
- regimul alimentar
- asigurarea tranzitului intestinal
- urmarirea retentiei de apa
- administrarea medicatiei tonicardiace
o medicatia de baza tonicardiace majore, digitale iar in urgente
strofantina
o formele de administrare, alegerea preparatului precum si
dozajul este stabilit de medic
o calea de administrare e orala
as princ tamas simona
35
o digitala se acumuleaza in organism si produce fenomene de
intoxicatie
o semnele de intoxicatie digitalica
inapetenta
greturi
varsaturi
cefalee
insomnie
tulburari vizuale, vedere colorata in galben sau verde
halouri in jurul obiectelor
bradicardie sub 60 batai/min
extrasistole
o pina la venirea medicului nu se administreaza urmatoarea doza
o strofantina actioneaza prompt, efectul dispare dupa 8-10 ore
o cale de administrare numai intravenoasa,lent
o strofantina nu se administreaza niciodata la bolnavii digitalizati
- reducerea masei singelui circulant si mobilizarea aglomerarilor de
lichide
- administrarea de oxigen
- supravegherea bolnavului
I NGRI J I REA PACI ENTULUI CU HI PERTENSI UNE ARTERI ALA

- se caracterizeaza prin cresterea presiunii arteriale peste valorile
normale 140/90 mm Hg
- circumstante de aparitie
o fara cauze directe hipertensiunea esentiala
o secundara unei afectiuni renale, endocrine, cardiovasculare,
neurologice hipertensiunea secundara
- factori de risc
o stres psihic
o fumat
o obezitate
o sedentarism
o ingestie excesiva de sodiu
- persoane cu risc
o cei cu responsabilitati sociale crescute
o cei cu regim de viata dezechilibrat
o cei cu comportament agresiv, hipercompetitiv
- semne si simptome manifestari de dependenta
as princ tamas simona
36
o cresterea moderata si tranzitorie a valorilor
o cresterea permanenta a valorilor
o cefalee occipitala, frecvent dimineata cu caracter pulsatil
o ameteli
o astenie, oboseala
o tulburari de vedere
o tulburari de memorie si concentratie
o parestezii
o palpitatii
o dureri precordiale
o dispnee de efort
o hemoragii epistaxis, metroragii
- complicatii
o cerebrale ( encefalopatie hipertensiva, hemoragii cerebrale
o cardiace (insuficienta cardiaca)
o coronare ( IMA, angor)
o renale (insuficienta renala)
- examinari paraclinice
o EKG
o FO
o ECHO
o Singe : (glicemie, colesterol, creatinina, azotemie)
o Examenul urinei
- problemele pacientului
o scaderea debitului cardiac
scaderea fortei de contractie a ventricolului sting
o alterarea perfuziei tisulare
scaderea debitului cardiac
o potential de accident
tulburari de vedere
o dimensiunea tolerantei la efort
slabiciune
oboseala
o potential de complicatii
- obiective
o scaderea valorilor TA in limite acceptabile
o asigurarea confortului
o prevenirea accidentelor
o prevenirea complicatiilor
- interventii
as princ tamas simona
37
o asigurarea repausului fizic si psihic
o combaterea factorilor de risc
o masurarea tensiunii arteriale , puls, respiratie
o admnistrarea tratamentului medicamentos prescris
o efectuarea bilantului hidric
o asigurarea unei alimentatii corespunzatoare ( hipocaloric
obezitate, hipolipidic ateroscleroza, reducerea aportului de
sodiu, lichide administrate fractionat pentru e evita cresterea
brusca a TA)
o educatie pacientului
regim de viata echilibrat
evitarea stresului psihic
suprimarea fumatului
combaterea obezitatii
exercitii fizice
alimentatie echilibrata
control periodic
TULBURARI LE DE RI TM ALE I NIMI I

- manifestari clinice
o palpitatii
o dispnee
o ameteli
o lipotimii
o dureri precordiale
o jene retrosternala
o tulburari de vedere, mioza, midriaza
o tulburari de auz
o semne de excitatie neuro- psihica
o cefalee
o greturi, varsaturi
o diaree
o transpiratii
o sughit
o tulburari de irigatie cerebrala anxietate, ameteli, lipotimie,
sincopa
o tulburari de irigatie mezenterica greturi, varsaturi, distensie
abdominala
o tulburari de irigatie renala oligurie, poliurie
as princ tamas simona
38
o pot apare semne de insuficienta circulatorie acuta periferica
hTA, stare de soc sau semne de insuficienta circulatorie
cardiaca congestiva cianoza, jugulare turgescente
o diagnosticul se precizeaza pe baza de EKG
- tratamentul aritmiilor atriale
o aritmii sinusale
in tahicardia sinusala tratament cauzal se suspenda
alcoolul, cafeaua, fumatul
sedative barbiturice
in bradicadia sinusala tratamentul afectiuni care a
provocat bradicardia
in starile fiziologice nu se face
tratament
o aritmii extrasinuzale
extrasistole atriale
suprimarea toxicelor
sedative si tranchilizante
reducerea dozelor de digitala sau stoparea lor
chinidina
propranlol
medicatia va fi prescrisa de medic
o tahicardia atriala paroxistica
ATENTIE! MIJLOACELE DE TRATAMENT
ANTIRITMIC SE VOR APLICA NUMAI LA
INDICATIA MEDICULUI
Stimulare vagala
o Compresiunea sinusului carotidian drept
o Compresiunea pe globi oculari bilaterali
timp de 20-30 de secunde
o Manevra valsva expiratie fortatacu glota
inchisa, dupa o inspiratie profunda
o Inghitirea unui bol alimentar solid
o Provocarea de arsaturi prin excitarea
mecanica a peretelui posterior al faringelui
o Extensia fortata a capului
Digitalizare rapida
o Deslanosid iv lent
o Digoxin iv lent
o Lanatozid C iv lent
as princ tamas simona
39
chinidina
propranolol iv
socul electric extern poate fi prevenit cu atropina
iv
socul electric extern are indicatie majora si de
urgenta in unitatile de specialitate de urgenta
electrostimularea
CE POATE FACE CADRUL MEDIU
o PREGATESTE MEDICAMENTELE SI
INSTRUMENTELE NECESARE
o ASIGURA REPAUSUL PACIENTULUI
o POATE ADMINISTRA SEDATIVE
DIAZEPAM PER OS, 10 MG SAU
FIOLA IM, FENOBARBITAL 100 MG
PER OS SAU FIOLA IM, HIDROXIZIN
1-2 FIOLE /ZI IV SAU IM
flutterul atrial atita in formele severe cit si in
formele benigne este necesar tratamentul bolii de
baza sau a factorilor declansatori
fibrilatia atriala in functie de gravitate se
recomanda
o digitalizare rapida
o soc electric
o propranolol
o chinidina
o tratamentul bolii de baza
- aritmiile ventriculare sunt tulburari de ritm al inimii, in care
mecanismul de producere al acestora se afla in ventricole
o extrasistole ventriculare batai premature provocate de stimuli
care iau nastere in ventriculi
o tahicardia ventriculara paroxistica de origine ventriculara cu o
frecventa de 100-125 / minut
o fibrilatia ventriculara cea mai grava tulburare de ritm cardiac
- tratamentul
o extrasistole ventriculare
xilina iv
o tahicardia ventriculara paroxistica
se intrerupe tratamentul cu digitala
as princ tamas simona
40
uneori aplicarea unei lovituri usooare cu pumnul in
regiunea presternala pote duce la intrerupere crizei
xilina este medicamentul de electie mai ales in infarctul
miocardic, doza se poate repeta de 2-3 ori la interval de
20 minute, se continua cu perfuzie lenta , se dilueaza 2 g
xilina in 500 ml glucoza 5% perfuzindu-se 2-4 mg xilina
pe minut
soc electric extern
procainamida- poate inlocui xilina, injectare iv lenta cu
supravegherea respiratiei, TA, si a ritmului cardiac
propranololul indicat in tahicardia ventriculara de
origine digitalica
cind apapre pe fondul unei hiperkalemii sau hipokelemii ,
acste tulburari trebuie corectate imediat
o fibrilatia ventriculara
monitorizare
soc electric extern
tratament cu xilina
resuscitare cardio-respiratorie
- tulburari de conducere se numesc blocuri si sunt datorate
intreruperii sau intirzierii undei de excitatie
o simptome
ameteli
lipotimii
sincope
moarte
complexu de simptome adams stokes determinat de
fenomene de insuficienta circulatorie cerebrala acuta cu
tulburari de vedere, ameteli, urmate de tulburari
respiratorii, cianoza sau paloare, pierderea cunostintei si
convulsii
o tratament
este in functie de gradul blocului
impune internarea de urgenta
administrare de
atropina iv
isuprel iv sau sublingual
bronhodiladin sublingual
corticoterapie
as princ tamas simona
41
stimulare cardiaca
tratamentul crizei adams stokes cu resuscitare cardio-
respiratorie
tulburari de ramura consta in tulburari de conducere instalate pe una
din cele doua ramuri ale fasciculului HIS
apare in suferintele cardiovasculare
tratamentul se adreseaeaza factorilor etiologici

INGRIJIREA PACIENTILOR CU AFECTIUNI ALE ARTERELOR
PERIFERICE

Circumstante de aparitie
- tulburari functionale ale circulatiei periferice
- leziuni ateromatoase arteriale
o factori favorizanti
frig
umezeala
o manifestari de dependenta
boala raynaud ( spasm la nivelul arterelor digitale)
fenomene tranzitorii cu
o tegumente palide si reci
o furnicaturi
o amorteli
o absenta pulsatiilor
prin repetare determina si atrofia pielii,
degenerarea unghilor



acrocianoza ( vasoconstrictie arteliolara cu vasodilatatie
capilara venoasa)
as princ tamas simona
42
cianoza permanenta a extremitatilor mambrelor
superioare
tegumente reci si umede
simptomatologia se accentueaza la frig cind apar si
discrete dureri si se amelioreaza la caldura



arteriopatie obliteranta aterosclerotica (sindrom de
ischemie periferica)
durere la inceput ca o jena la mers, apoi sub forma
de claudicatie intermitenta , care cedeaza la repaus
tegumente palide si reci
in fazele avansate durerea e permanenta si apar
tulburari trofice
o tegumente uscate, fara pilozitati
o unghii ingrosate
o atrofie musculara
o ulceratii, gangrena



o explorari paraclinice
as princ tamas simona
43
oscilometria
termofgafie cutanata cu infrarosu
arteriografie
eco doppler pulsatila
probe clinice accesorii
probe de provocare a claudicatiei
probe de provocare a modificarilor de culoare si
temperatura
Problemele pacientului
- alterarea confortului
o durere
- alterarea integritatii pielii
o ulceratii
o gangrena
- alterarea perfuziei tisulare la nivel periferic
o leziuni arteriale
- potential de alterare a imaginii corporale
- culoarea tegumentelor
o paloare
o cianoza
- intoleranta la activitate
- claudicatie (Crampa dureroasa aparuta la nivelul gambei, de obicei in
timpul mersului si ameliorata la repaus, determinata de o irigare
insuficienta a muschilor gambei)
Obiective
- imbunatatirea irigatiei arterelor periferice
- diminuarea sau oprirea evolutiei leziunilor ateromatoase periferice
- prevenirla complicatiilor
- promovarea controlului
Interventii
- In boala Raynaud si acrocianoza
- medicatie vasodilatatoare prescrisa de medic
- bai calde
- suport psihic al pacientului
- educatia pacientului
o evitarea frigului, a umezelii
o suprimarea fumatului
- In arteropatia obliteranta
o Repaus prelungit la pat in fazele avansate, fara a elimina mersul
pe jos, adaptat in asa fel sa se evite claudicatia
as princ tamas simona
44
o Administrarea tratamentului prescris de medic
o Educatia pacientului
Incaltaminte confortabila, de piele
Evitarea ciorapilor din material plastic
Igiena riguroasa a membrelor inferioare (bai zilnice,
pudrarea zonelor interdigitale, taierea unghilor, tratament
chirurgical al unghiei incarnate)
Evitarea traumatismelor locale
Dozarea efortului fizic
Evitarea bailor prea calde si a compreselor calde
Evitarea vestimentatiei strimte
Regim alimentar sarac in grasimi animale, glucide
concentrate, fara alcool si cafea
Suprimarea fumatului
Tratamentul precoge al infectiilor, micozelor
Cura balneara : Covasna, Borsec,Tusnad
In caz de arteriopatie diabetica echilibrarea diabetului

INGRIJIREA PACIENTILOR CU AFECTIUNI ALE VENELOR

TROMBOFLEBITA
- obstructia lumenului venos cu trombus, insotita de inflamatia
peretelui venos



Culegerea datelor
- circumstante de aparitie, factori favorizanti
o afectiuni insotite de staza venoasa (cardiopatii, obezitate,
varice)
o imobilizari prelungite (insuficienta cardiaca, dupa interventii
chirurgicale, imobilizare la pa in aparat gipsat)
as princ tamas simona
45
o afectiuni care produc alterarea endoteliului venos (traumatisme,
infectii, in ultimile luni de sarcina)
o afectiuni care favorizeaza tromboza (casexia, colagenoze)
o afectiuni ale singelui ( anemii, leucemii, poliglobulii) in care se
produc tulburari de coagulabilitate sanguina
- semne si simptome
o e diferita in functie de vasele afectate si stadiul afectiunii
o subfebrilitate
o tahicardie
o local
durere pe traiectul venei poate fi
spontana sau provocata de palparea digitala,
miscari, mers,
se intensifica in stadiul edematos
impotenta functionala proportionala cu evolutia bolii
edeme
- examinari paraclinice
o flebografie
o echografie Doppler
Problemele pacientului
- diminuarea mobilitatii fizice
o impotenta functionala
- alterarea perfuziei tisulare periferice
o inflamarea peretilor venosi



as princ tamas simona
46

Venele membrelor inferioare:a)la o persoana mobila, b) la o persoana
imobilizata
- discomfort
- potential de complicatii
o migrarea trombului
Obiectivele
- vizeaza
o combaterea stazei venoase
o corectarea tulburarilor biologice
o promovarea confortului
o prevenirea complicatiilor
Interventii
- repaus la pat in perioadele febrile si dureroase
- pozitionare care sa favorizeze intoarcerea venoasa (cu membrul
inferior ridicat)
- dupa 10 zile de repaus , daca semnele locale sau diminuat si pulsul si
temperatura sunt normale, se poate incepe mobilizarea progresiva
- administrarea tratamentului prescris de medic
- observarea semnelor si simptomelor de complicatii
o semne renale hematuria
o semne de embolie pulmonara
- ajutarea pacientului sa isi satisfaca nevoile fundamentale in perioada
de imobilizare
- aplicare masurilor de combatere a efectelor imobilizarii la pat
- ingrijiri pre si postoperatorii pentru pacientul cu interventii
chirurgicale
- educatia pacientului
o purtarea de ciorapi elastici
as princ tamas simona
47

Imbracarea ciorapilor elastici

o masajul membrelor
o mers pe jos zilnic
o evitarea ortostatismului prelungit
o alternarea perioadelor de activitate cu peioade de repaus

VARICELE
- se caracterizeaza prin dilatarea venelor superficiale, de obicei la
nivelul gambei



as princ tamas simona
48
Culegerea datelor
- factori favorizanti
o insuficienta vulvara constitutionala, ereditara
o compresiuni venoase : ortostatism prelungit, tumori
abdominale, pelviene
- semne si simptome
o senzatie de tensiune si amorteli la nivelul gambei
o dureri accentuate in ortostatism si care se diminueaza pe masura
dezvoltarii cordoanelor venoase
o edem accentuat dupa ortostatism prelungit, diminuat dupa
repaus
o local
dilatarea venelor superficiale
uneori formindu-se pachete varicoase

Problemele pacientului
- discomfort
o durere
- alterarea perfuziei tisulare
o staza venoasa
- potential de complicatii
o ruperea peretilor venosi
- potential de alterare a imaginii corporale
o cordoane venoase vizibile
Obiective
- favorizarea circulatiei venoase
- prevenirea complicatiilor
- promovarea comfortului
Interventii
- asigurarea perioadelor de repaus, cu membrele inferioare ridicate
- administrarea medicatiei prescrise
- observarea semnelor de complicatii
o tromboflebite
o ruperea varicelor
- pregatiri preoperatorii
- ingrijir postoparatorii
- educatia pacientului
o evitarea ortostatismului prelungit
o purtarea de ciorapi elastici
o alternarea perioadelor de activitate cu perioade de repaus
as princ tamas simona
49
o masajul membrelor inferioare
o mersu pe jos
o combaterea obezitatii


PREZENTARE DE CAZ

Pacienta in virsta de 60 de ani se interneaza pentru durere precordiala
constrictiva ,dispnee la eforturi mici si in repaus cu semiortopnee, palpitatii
intermitente cu ritm rapid, transpiratii ,anxietate, cianoza discreta la
extremitati, TA 240/120 mm Hg, puls tahicardic, constipatie.

Efectuati planul de ingrijire

























as princ tamas simona
50

BIBLIOGRAFIE


1. Beldean Luminia, Coldea Liliana, Helju Alina, Aspecte nursing n afeciuni ale
aparatului digestiv i renal, Editura Universitii Lucian Blaga, Sibiu, 2000
2. Beverly Witter du Gas, Introduction aux soins infirmiers Les Editions HRW
Lte, Montral, 1980
3. Clocotici Lucreia, Profesia de asistent medical, Editura Info-Team, 1995
4. Coldea Liliana, Beldean Luminia, Aspecte nursing n afeciuni ale aparatului
locomotor, Editura Universitii Lucian Blaga, Sibiu, 2001
5. George Julia B., Nursing Theories, The Base for Professional Nursing Practice,
New Jersey, 1985
6. Huber A., Karasek Kreutzinger, Les techniques de soins infirmiers, Lamarre,
Paris, 1990
7. Janice B. Lindberg, Mary Love Hunter, Ann Z. Kruszewski, Introduction to
Nursing Concepts, Issues and Opportunities, Third Edition, Lippincott,
Philadelphia, New York, 1998
8. Jamieson Elizabeth M., McCall M. Janice, Blythe Rona, Guidelines for Clinical
Nursing Practices, Churchill Livingstone, 1988
9. Kezier Barbara, Olivieri Erb Eleonora, Fundamentals of Nursing. Fourth Edition.
Addison - Wesley Publishing Company,1991
10. Kezier Barbara, Olivieri Erb Eleonora, Fundamentals of Nursing concepts and
procedures, Addison - Wesley Publishing Company,California, USA, 1987
11. Langlet Michle, Ergonomie et soins infirmiers. La sant des soignants, Editions
Lamarre, Paris, 1990
12. Luck Mann I., Gorensen K.C., Medical Surgical Nursing, W. B. Saunders CO,
1987
13. Lynda Juall Carpenito Nursing Diagnosis, Aplication to Clinical Practice, J.B.
Lippincott Company, 1983
as princ tamas simona
51
14. Philip Durmard Counselling A Guide to Practice in Nursing, Butherworth, 1995
15. Potter P., Perry A., ngrijiri infirmiere, Nouti pedagogice, Canada, 1990
16. Potter P., Perry A., Foundations in Nursing Theory and Practice, Hazel B. M.
Health, Mosby, 1995
17. Rosalinda Alsaro, Aplication of Nursing Process. A Step by Step Guide, J.B.
Lippincott Company, Philadelphia, 1986
18. Revista A.A.M.R. nr. 1 / 03.1998 Nursing
19. Salvage Jane, Nursingul n aciune, prin Biroul Reg. O.M.S, 1993
20. Thompson M. June, Clinical Nursing, Mosby Company, 1986
21. Titirc Lucreia Ghid de nursing, Editura Viaa Romneasc, Bucureti, 1996
22. Titirc Lucreia Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de asistenii medicali,
Editura Viaa Romneasc, Bucureti, 1996