Date generale privind protec ia mediului

Ca orice alta activitate industriala, si industria alimentara are ca finalitate,

satisfacerea nevoilor umane si progresul general. In toate ramurile industriei
alimentare exista activitati care sub o forma sau alta influenteaza si pot produce
schimbari majore de mediu. Prin urmare, cunoasterea elementelor de mediu, a
factorilor ce influenteaza calitatea acestuia, este o necesitate pentru a putea actiona
in cunostinta de cauza asupra mediului.
Elemente definitorii de mediu
1.Cadrul natural si dezvoltarea socio-economica
Resursele naturale ale Romaniei
lemente privind starea economica actuala a Romaniei
!."er
#chimbari climatice. Protocolul de la $%oto
&aze cu efect de sera
'eteriorarea stratului de ozon
"cidifierea
(etale grele si poluanti organici persistenti
)zon troposferic si alti oxidanti fotochimici
Calitatea aerului
Poluari cu pulberi in suspensie si pulberi sedimentabile
volutia calitatii aerului
#isteme de monitorizare a calitatii aerului
*. "pa
Resursele de apa
#tarea apelor de suprafata
#tarea apelor subterane
#ituatia apelor uzate - surse majore si grad de epurare
+. (ediul marin si costier
Indicatori fizico , chimici
#tarea ecosistemului si resurse vii marine. #ituatia speciilor periclitate
-. #olul
Calitatea solului
Presiuni ale unor factori asupra starii de calitate a solurilor din Romania
Interactiunea agricola cu mediul
Raspunsuri
(onitorizarea calitatii solului
.. /iodiversitatea si padurile
/iodiversitatea
#tarea padurilor
0. (ediul urban
Calitatea aerului si a apei in asezarile urbane
#tarea de confort si sanatate a populatiei in raport cu starea de calitate a
mediului in zona locuita
#ituatia spatiilor verzi si a zonelor de agrement
"sezarile umane
(ediul urban - obiective si masuri
1.'eseuri
'eseuri urbane
'eseuri industriale
2amoluri
'epozite de deseuri
Impactul depozitelor de deseuri industriale si urbane asupra mediului
Imbunatatirea calitatii managementului deseurilor
3. Radioactivitate
Reteaua 2ationala de #upraveghere a Radioactivitatii (ediului
#ituatia radioactivitatii mediului pe teritoriul Romaniei in !414
14. Poluari accidentale. "ccidente majore de mediu
11. 5one critice sub aspectul determinarii starii de calitate a mediului
5one critice sub aspectul poluarii atmosferei
5one critice sub aspectul poluarii apelor de suprafata si subterane
5one critice sub aspectul poluarii solului
1!. Cheltuieli pentru protectia mediului
Cheltuieli pentru protectia mediului
6ondul de mediu
Programul I#P" in Romania
Planul 2ational de "ctiune pentru Protectia (ediului - P2"P(
1*. nergia
Impactul sectorului energetic asupra mediului
Consumul brut de energie
&enerarea de energie si incalzirea la nivel de unitati administrative
Impactul consumului de energie asupra mediului
Impactul producerii de titei si gaze naturale asupra mediului
volutia energiei in perioada 133- - !41* si tendintele generale de mediu
in urmatorii ani
1+. 'iverse
Presiuni exercitate de aglomerarile urbane
7urismul
Presiuni exercitate de zgomot
Presiuni exercitate de traficul urban
Presiuni exercitate de transporturile aeriene
Managementul apei
Conceptul de management al cantitatii de apa cuprinde totalitatea
initiativelor ce au ca obiectiv satisfacerea necesarului de apa. xista un numar
mare de factori ce influenteaza acest lucru si anume, factori financiari8
costul ridicat al apei
legislatia - se refera la un set de legi ce prevede folosirea unor tehnici noi cu
impact redus
responsabilitatea civica - in sensul ca utilizatorii de apa pot deveni
responsabili in ceea ce priveste protectia
mediului
dezvoltarea durabila - ce presupune pastrarea unui echilibru intre resursele
existente de apa si consum de apa
'in punct de vedere legislativ, exista ! moduri de abordare a legislatiei
privind controlul poluarii apei, si anume8
"bordarea obiectivului de calitate a apei ce defineste parametrii
minimi de calitate a apei in vederea limitarii impactului cumulativ al
substantelor poluante
'efinirea valorii limita pentru emisii9 acest tip de abordare se refera la
cantitatile maxime admise de poluanti deversati de o sursa poluanta
intr-un mediu acvatic
xista un set de analize fizico-chimice ce definesc proprietatile fizice,
chimice si organoleptice ale apei8
'eterminari organoleptice , gust, miros, temperatura, fixarea
oxigenului dizolvat, hidrogenul sulfurat, p:-ul, clor rezidual
'eterminarea turbiditatii, a suspensiilor, a reziduului fosfatilor,
fierului, manganului etc.
'eterminarea alcalinitatii si aciditatii, respectiv determinarea duritatii
totale a calciului, a magneziului, a fosforului
Parametrii de baza ai apei sunt8 temperatura, p:-ul, conductivitatea,
oxigenul dizolvat. Parametrii indicatori ai poluarii persistente sunt8 cadmiul,
mercurul, componenti organo-metalici, componenti organo-halogenati, uleiuri
minerale. Parametrii optionali sunt8 carbonul organic total, consumul biochimic de
oxigen, metale grele, arsenic, sodiu, cianuri etc.
lemente definitorii8
pH-ul , in cazul apei variaza fata de valoarea neutra datorita
prezentei C)!, a bicarbonatilor si carbonatilor9 spre
exemplu apele dure au un p: mai ridicat in comparatie cu apele
moi
duritatea apei , este data de prezenta cationilor din apa, ponderea cea
mare o au ionii de Ca si (g9 apele dure sunt
neplacute la gust, iar la fierberea acestora
sarurile se depun pe vase, cazane, conducte,
degradandu-le si impiedicand fierberea
Poluarea apelor este data de urmatorii grupe de agenti8
Agenti biologici , intotdeauna apa a fost purtatoarea unor agenti
patogeni, care de multe ori, au provocat
epidemii catastrofale ; in vul (ediu holera a
redus aproape jumatate din populatia uropei <
Agenti chimici , poluare cu agenti chimici se face prin deversarea in
apa a diferitelor produsi azotati, fosfati,
insecticide, reziduuri cu plumb, nichel, mercur, crom,
cupru, zinc9 cauza majora de poluare o reprezinta
hidrocarburile prezente in toate fluviile
lumii
Substante organice , pot aparea in ape din industria detergentilor,
a insecticidelor si pesticidelor
Agenti fizici , se refera la substantele solide care infecteaza apele
prin deversarea materialelor minerale insolubile,
tot aici includem si poluarea termica a apei datorata
centralelor electrice sau poluarea
radioactiva
xista mai multe surse de poluare a apei8
Poluarea industriala , data de industria alimentara si industria
chimica
Poluarea agricola , se realizeaza prin intermediul pesticidelor,
ingrasamintelor chimice si dejectiilor zootehnice
Poluarea urbana , evacuarea apelor menajere in sursele de apa
Surse de apa potabila
1. 'esalinizarea
, foarte multe orase si localitati din zonele apropiate marilor si
oceanelor folosesc aceasta sursa de apa, inainte supunand-o
desalinizarii9 procedeul in sine este unul costisitor9 se
cunosc peste *4 de procedee ce vizeaza desalinizarea apei8
compensarea, congelarea, extractia, electrodializa, osmoza inversa,
schimbatori de ioni
2. Reciclarea apei uzate
, in foarte multe zone, apele uzate sunt trecute printr-un proces
avansat de epurare si tratare fiind folosite ca sursa de apa
potabila
3. "pa din ghetari
, este in studiu utilizarea apei din iceberg-uri, care procedeu
presupune remorcarea ghetarilor pana pe tarmurile "mericii, "fricii,
"ustraliei9 este un procedeu ieftin dar foarte greu de realizat deoarece
remorcarea pune mari probleme, iar aspectele ecologice pot avea
urmari nefavorabile
4. "pe meteorice
, sunt folosite in sudul uropei ca apa potabila, desi cantitatile sunt
necorespunzatoare9 apele trebuie atent filtrate si se bazeaza pe
provocarea unoi ploi artificiale in scopul obtinerii apei potabile din
surse atmosferice9 impactul ecologic in acest sens poate fi foarte mare,
prin urmare varianta trebuie condusa cu mare atentie
5. "pa din topirea zapezii
, este folosita de alpinisti, de cabane si alte rezidente umane aflate la
altitudine sau in zonele polare unde nu exista apa lichida
6. "pa din ceata
, in anumite zone de desert unde exista ceata dar unde nu exista
precipitatii s-au amenajat panouri de condensare ce furnizeaza apa
lichida
"limentarea cu apa potabila a constituit intotdeauna o activitate de prim
ordin atunci cand s-au pus bazele unei asezari umane sau unei extinderi. 5onele cu
potential, din punct de vedere al resurselor de apa vor fi atent verificate si ingrijite
pentru a-si mentine apa potabila si pentru a se evita poluarea acesteia.xista *
nivele, de regula se dispun concentric in jurul sursei de apa8
zona de protectie sanitara cu regim sever , cuprinde terenul din jurul
captarii, unde este interzisa orice folosinta sau activitate ce poate sa
influenteze negativ calitatea apei
zona de protectie sanitara cu regim de restrictie cuprinde zona aflata in
continuarea celei cu regim sever, fiind vizibil marcata prin indicatoare ce
prezinta atentionare
parametrul de protectia hidro-geologica este cel mai indepartat punct de
verificare a calitatii apei, iar dimensiunile acestor zone se stabilesc
individual pentru fiecare captare de apa subterana sau apa de suprafata
Prepararea apei potabile
Pentru a putea deveni potabila, apa este supusa la mai multe procese si
anume8
Sitarea , reprezinta prima etapa in prepararea apei potabile9 consta in
trecerea apei prin statea de site, apa trecand succesiv prin site
cu ochiuri din ce in ce mai mici, respectiv microsite,
realizandu-se astfel indepartarea corpurilor plutitioare, a
planctonului si a altor suspensii grosiere
Sedimentarea , se produce in decantoare ce pot fi liniare sau circulare9 aici
apa stationeaza un anumit timp, suspensiile se depun
gravitational pe fundul decantorului de unde sunt indepartate periodic
Filtrarea , are loc in instalatia de filtrare9 exista mai multe tipuri de filtrare
care folosesc nisip, respectiv carbune activ9 filtrele se spala periodic
pentru a indeparta masa de impuritati retinute
Oxidarea , este un procedeu suplimentar de indepartare a substantelor
poluante, procedeu care nu se aplica la orice statie de tratare9 aceasta
se face cu reactivi precum8 ozon, clor9 prin aceasta operatie se
indeparteaza componentii nedoriti dar procesul in sine poate
determina aparitia unor alti compusi nedoriti ;cetone, acizi
carboxilici
Adsorbtia , este o metoda folosita doar la unele statii9 aceasta se face pe
oxid de aluminiu, pe rasini adsorbante sau pe carbune activ
Stabilizarea , cuprinde procedee prin care se previne modificarea ce poate
sa intervina intre preparare si utilizare de catre consumatori9 sunt o
serie de metode destinate evitarii corodarii conductelor sau depunerii
pe conducte
Dezacidifierea , se aplica apelor acide pentru a nu fi corozive9 aceasta se
realizeaza prin aerare mecanica sau adaugare de reactivi sau
trecere peste substante alcaline
Dedurizare , de regula apa dura nu este favorabila sanatatii si este
daunatoare multor folosinte practice9 prin dedurizare se elimina
excesul de saruri de calciu si de magneziu, iar aceasta operatie se
realizeaza prin trecerea apei prin schimbatori de ioni, coloane ce pot fi
ulterior spalate
'ezinfectia , se aplica la apele de suprafata dar si la apele subterane9
scopul acestei operatii este distrugerea agentilor patogeni, a
bacteriilor, a virusurilor si a parazitilor9 dezinfectia se face prin
clorinare, ozonizare si tratare cu =>
alitatea apei in industria alimentara
onditii de calitate a apei
"pa potabila este caracterizata prin anumiti indicatori si anume8
proprietati senzoriale
, mirosul este datorat substantelor organice aflate sub actiunea
organismelor vii
, gustul este datorat substantelor minerale dezvoltate in apa9
- clorura de sodiu ? sulfat de sodiu @A gust sarat
- sulfat de magneziu ? clorura de magneziu @A gust amar
- sulfat de calciu @A gust dulceag
- dioxid de carbon @A gust acidulat
- bicarbonat sau clorura de fier @A gust acru
proprietati fizice
, culoarea este data de substantele dizolvate sau aflate in stare
coloidata cum ar fi oxizii ferici, compusi ai manganului,
clorofila din frunze etc.
, turbiditatea este data de suspensiile minerale sau organice
din apa
, temperatura este dependenta de sursa apelor reziduale si de
anotimp
, conductivitatea electrica este dependenta de natura si
concentratia ionilor
, radioactivitatea este proprietatea apei de a emite radiatii
permanente ;alfa, beta, gama<
proprietati chimice
, reactia p:-ului ;acida sau bazica<
, duritatea este data de prezenta ionilor de calciu si magneziu
, continutul de substante organice
, continutul de oxigen dizolvat
, continutul de fier sub forma de compusi
, continutul de mangan, calciu, clor, magneziu, dioxid de
carbon si hidrogen
proprietati bacteriologice
, date de bacteriile din apa, respectiv8
- bacterii organotrofe - indica o contaminare cu dejectii
animale
- bacterii coliforme - indica o contaminare cu apa din
reteaua de canalizare
- bacterii patogene - produc imbolnaviri ale organismului
proprietati biologice
, se refera la numarul de organisme vizibile cu ochiul liber,
care trebuie sa fie absente si de numarul maxim de
microorganisme la 1 l de apa
In industria alimentara, apa joaca atat un rol tehnologic intrand in
componenta sau reteta produsului dar este folosita si pentru igienizarea, respectiv
spalarea utilajelor, a suprafetelor de lucru, a spatiilor de productie etc. xista o
mare diversitate de produse care se obtin in diverse ramuri ale industriei
alimentare. Pentru fiecare car in parte, apa folosita trebuie sa indeplineasca
anumite conditii pentru a fi acceptata, spre exemplu8
a< apa in industria amidonului si a produselor pe baza de amidon
, in aceasta ramura a industriei se foloseste apa a carei duritate este de
maxim 1- grade germane9
, apa trebuie sa fie transparenta, lipsita de mirosuri si de materii aflate in
suspensie si sa corespunda din punct de vedere microbiologic9
, culoarea maronie a amidonului este datorata materiei organice de natura
animala, iar cea galbuie este data de compusi ai fierului
b< apa in industria zaharului
, in aceasta ramura, apa se foloseste pentru transportul sfeclei de zahar,
pentru diferite etape ale procesului tehnologic si pentru a obtine agent termic
necesar concentrarii prin vaporizare9
, de asemenea se mai utilizeaza si pentru spalarea si igienizarea utilajelor si
spatiilor de productie9 in aceasta industrie apa trebuie sa fie foarte limpede si
sa aiba duritate mica si pe cat posibil fara mirosuri si gusturi straine9
, prezenta substantelor organice in apa creeaza dificultati prin
descompunerea zaharului la extractia acestuia din sfecla, iar la spalarea
sfeclei apa trebuie sa aiba 1--11 grade C
c< apa in industria uleiurilor
, in aceasta industrie, apa este folosita in scopuri tehnologice pentru
umectarea macinaturii, pentru prepararea reactiilor de neutralizare, pentru
antrenarea cu vapori de apa, dar este folosita si in scopuri igienice9
, apa trebuie sa corespunda standardului pentru apa potabila si trebuie sa
retinem ca fierul, manganul si cuprul nu sunt de dorit deoarece catalizeaza
oxidarea grasimilor
d< apa in industria moraritului
, in aceasta industrie, apa este folosita in scopuri tehnologice, respectiv
spalarea graului si umectarea, dar si in scopuri igienice in salile de fabricatie
si anexe9
, apa trebuie sa corespunda standardului de apa potabila, iar cantitativ in
aceasta industrie apa se foloseste putin
e< apa in industria panificatiei si pastelor fainoase
, in aceasta industrie, apa se foloseste la obtinerea aluatului sau a pastei din
care rezulta prin prelucrari ulterioare painea si produsele fainoase
, mai este folosita pentru prepararea drojdiei, solutiei de clorura de sodiu,
solutiei de zahar, solutiei de glucoza, pentru spalarea salilor de fabricarie, in
scopuri sanitare etc.
, la prelucrarea unor fainuri normale, apa trebuie sa aiba o duritate de
1!-1. grade germane, iar valori mai mari de aceste praguri influenteaza
consistenta aluatului9 pentru fainuri cu gluten redus o apa dura favorizeaza
procesele tehnologice
, apa trebuie sa fie perfect potabila pentru ca ea poate influenta decisiv
caracteristicile senzoriale, biologice, fizice ;culoarea, gustul, mirosul< etc.
f< apa in industria conservelor
, in industria conservelor de fructe si legume apa e folosita in principal in
scopuri tehnologice ;spalarea materiilor prime<, pentru prepararea de sosuri
sau siropuri, pentru prepararea de saramura, pentru spalarea utilajelor si a
spatiilor de fabricatie
, apa trebuie sa corespunda standardului de apa potabila, nu este de dorit o
duritate mare deoarece la o duritate mare o serie de leguminoase ;mazare
verde, fasole etc.< dar si carnea necesita un tratament termic mai indelungat
si primesc un gust neplacut
, apa nu trebuie sa contina fier in cazul in care e folosita la conservele de
mere, pere, visine sau mazare, deoarece le poate conferi acestora o tenta
bruna neplacuta
, pentru alte procese, cum ar fi prepararea conservelor de castraveti in
saramura, este necesara o abatura pentru a pastra culoarea naturala si
fermitatea structurii castravetilor
, daca apa este prea alcalina produsele se inmoaie, isi pierd forma, iar daca
apa este prea dura materia prima devine rigida si se prelucreaza greu
, apa cu duritate mare nu este recomandata pentru prepararea sucurilor si a
siropurilor deoarece compusii calciului si magneziului produc intarirea
tesuturilor vegetale
g< apa in industria maltului! berii si bauturilor racoritoare
, pentru inmuierea orzului cea mai buna apa este cea cu continut scazut de
cloruri si sulfati, calciul si magneziul incetinesc acest proces
, este posibil ca sarurile de calciu sa formeze o pelicula pe suprafata
boabelor, reducandu-le solubilitatea, iar prezenta fierului si manganului
produce depunerea de hidroxizi pe suprafata boabelor innegrindu-le
, in aceasta industrie apa reprezinta principalul component care intra in
reteta produsului, prin urmare ea influenteaza decisiv insusirile si calitatea
berii
, standardele pentru apa folosita in aceasta ramura sunt mai restrictive decat
cele folositoare la apa potabila
, compozitia sarurilor din apa modifica aciditatea maltului pentru bere si a
mustului, influentand astfel procesele biochimice ce au loc la fabricarea berii
si in final calitatea acesteia
, toate procesele tehnologice la producerea berii au loc intr-un mediu usor
acid pentru ca un mediu alcalin influenteaza nefavorabil fermentarea si prin
urmare un continut redus de saruri de potasiu in apa este esential
, duritatea apei afecteaza culoarea berii9 pentru a produce bere blonda tip
Pilsen usor aromata si putin amara este necesara apa cu duritate foarte mica
si alcalinitate redusa, iar apa dura poate fi folosita pentru berea blonda dar
numai dupa dedurizare si reducerea alcalinitatii acesteia
"xemplul #8 Pentru berea bruna tip (unchen se foloseste apa cu duritate
medie de 14-11 grade germane in care predomina bicarbonatii de calciu si
magneziu, iar sulfatii se regasesc in cantitate redusa
"xemplul $8 /erea blonda tip 'ortmund cu un continut ridicat de alcool si
puternic aromata se obtine din apa cu duritate mare ce contine sulfatii si
cloruri, iar pentru berea bruna se poate folosi apa dura fara a fi tratata
, in cazul bauturilor racoritoare apa poate corespunde calitatii apei potabile
standard, fiind de obicei preluata de la uzinele de apa municipala
h< apa in industria alcoolului
, compozitia impuritatilor din apa si proprietatile lor influenteaza decisiv
procesul tehnologic al producerii alcoolului9 obtinerea mustului de malt la
producerea alcoolului este influentata de p:-ul apei deoarece amidonul este
mai solubilizat in apa alcalina9 la p:A0.- se incetineste hidroliza amidonului
i< apa in industria dro%diei de panificatie
, trebuie sa corespunda conceptului de apa potabila, trebuie sa aiba o
puritate microbiologica ridicata, iar un continut ridicat de saruri in apa
influenteaza negativ inmultirea drojdiei
j< apa in industria vinului
, in aceasta ramura apa se utilizeaza pentru realizarea operatiilor cu transfer
de caldura ;racire, pasteurizare etc.< in cadrul procesului tehnic pentru
spalarea utilajelor sau a salilor de fabricatie9 apa trebuie sa corespunda
cerintelor de calitate ale apei potabile
B< apa in industria de prelucrare a laptelui
, in aceasta ramura apa e folosita la prepararea solutiilor de 2aCl sau
amoniac, pentru obtinerea branzeturilor, pentru prepararea siropurilor de
zahar, pentru spalarea untului, spalarea branzeturilor la maturare, incalzire,
pasteurizare, sterilizare, racire
, in producerea laptelui pasteurizat, a untului, a branzei si a produselor
lactate se accepta folosirea numai a apelor curate ;fara gust, fara miros,
incolore, cu duritatea maxima de 1- grade germane<
, apa trebuie sa fie cat mai pura din punct de vedere microbiologic, nu
trebuie sa contina o serie de microorganisme care odata depuse pe peretele
utilajului trec in consistenta produsului degradandu-i calitatea9
, de exemplu la spalarea untului se recomanda o apa cu maxim +4 mg la l
mangan deoarece sarurile sale confera acestuia un gust amar9 fierul si
manganul de regula nu se doresc a fi prezente deoarece sunt elemente
responsabile pentru gustul metalic si pot cataliza procesele de rancezire a
grasimilor inrautatind astfel calitatea produsului finit
, apa ce vine in contact cu produsele lactate nu trebuie sa contina spori de
mucegai deoarece mucegaiul produce modificari ale gustului, mirosului si
pot determina aparitia unor pete verzi-galbui in urma dezvoltarii coloniilor
l< apa in industria fabricarii produselor din carne si peste
, in aceasta ramura apa trebuie sa fie transparenta, incolora si lipsita de gust
si miros, duritatea nu trebuie sa depaseasca !1 grade germane deoarece
calciul poate forma o crusta tare nedorita la suprafata produselor din carne si
peste9 la fel prezenta fierului nu e de dorit, cantitatea de fier nu trebuie sa
depaseasca 4.4- mg la l, deoarece in caz contrar apar culori maronii pe
produse
, in aceasta ramura e foarte important ca prezenta microorganismelor in apa
sa lipseasca in totalitate
&mbunatatirea caracteristicilor de calitate a apelor naturale
'e regula apele folosite in alimentatie si in industria alimentara, in afara
faptului ca trbuie sa fie naturale ele pot fi imbunatatite prin trecerea succesiva in
mai multe etape sau procedee de tratare8
a) larificarea sau desnisiparea apei
, se aplica numai apelor de suprafata si consta in depunerea particulelor de
nisip aflate in suspensie, in apa9 aparatele pot fi orizontale si verticale9 cele
verticale se folosesc cand spatiul de amplasare este redus
b) Decantarea apei
, in aceasta etapa circa 14-3-C din substantele aflate in suspensie in apa
sunt colectate prin sedimentare9 sedimentarea se realizeaza ca urmare a
fortei gravitationale, iar un adaos coagulant accelereaza operatia9 pentru a se
obtine efectul dorit, viteza cu care circula apa trebuie sa fie foarte mica9
decantoarele pot fi orizontale, verticale sau radiale in functie de modul de c
urgere a apei
c) Filtrarea apei
, dupa operatiile anterioare in bazinele cu apa mai raman o serie de materii
in suspensie care trebuie indepartate pentru ca apa sa atinga statutul de apa
potabila9 acest lucru se realizeaza prin filtrare si consta in trecerea apei
printr-un strat filtrant care retine suspensiile avand la baza fenomenul de
sitare si adsorbtie9 cel mai des utilizat material filtrant este nisipul de cuart
extras din rauri, spalat si sortat
d) Dezinfectia apei
, prin etapa anterioara, respectiv filtrare, se reduce substantial numarul de
bacterii continute in apa fara ca aceasta sa se incadreze in limitele de
potabilitate din punct de vedere bacteriologic9 de foarte multe ori apa se
poate infecta si datorita unor mici neetanseitati existente in reteaua de
distribuire9
, pentru a se trata, apa este supusa unor metode care pot fi8 fizice ;caldura,
electricitate, raze =><, chimice ;clorinare, ozonizare sau tratare cu
permanganat de potasiu<, biologice ;trecerea prin filtre cu membrane
speciale<, oligodinamice ;folosirea unor ioni ai metalelor grele sau folosirea
cuprului si argintului<9 cele mai des utilizate metode se refera la tratarea cu
clor doarece tratamentul este ieftin si eficient
, tratamentul are la baza actiunea bactericida a clorului manifestata si prin
oxidarea substantelor organice de catre oxigen9 ozonul se poate obtine in
instalatii speciale si spre exemplu se folosesc pana la !g de ozon pentru
dezinfectia unui m* de apa
, la toate aceste tratamente se mai pot aplica si o seama de alte metode
privind corectarea proprietatilor apei9
exemplu8 eliminarea gustului, mirosului si culorii apei , de regula gustul
neplacut si mirosul apei se datoreaza cel mai frecvent unor substante produse
de catre alge care se dezvolta in apa, dar si de descompunerea in apa a unor
substante organice9 gustul mai poate fi dat de compusi de zinc, cupru, fier
sau mangani dezvoltati in apa9 de multe ori gustul si mirosul apei sunt
eliminate odata cu eliminarea fierului, cuprului, manganului si zincului9 cele
mai des folosite metode pentru eliminarea gustului si mirosului sunt aerarea,
clorinarea in exces urmata de declorinare si filtrarea pe carbune activ9
decolorarea apei se realizeaza prin tratare cu sulfat de cupru, cu permanganat
de potasiu etc.
e) 'acirea apei
, se realizeaza atunci cand apa are o temperatura diferita de temperatura la
care urmeaza sa fie folosita sau pentru cazul in care este deversata la o
temperatura prea mare si ar produce astfel o modificare a ecosistemului9
racirea se realizeaza in iazuri sau lacuri de racire sau in bazine prin stropire
cu apa rece
f) Deferizarea si demagnetizarea apei
, eliminarea fierului si manganului din apa se realizeaza in aceleasi instalatii
deoarece procedeele sunt similare9 ca procedee se folosesc aerarea si
limpezirea, filtrarea dubla, oxidarea chimica, schimbul cationic si retinerea
biologica
, de regula, scopul operatiei este oxidarea si descompunerea bicarbonatilor
si sulfatilor de fier, dar si transformarea lor in compusi insolubili ce sunt
retinuti prin decantare si filtrare9 metodele biologice se bazeaza pe retinerea
fierului si manganului de catre bacteriile feruginoase si de catre cele care
consuma mangan
g) Dedurizarea apei
, este un proces specific in tratarea apei pentru a se evita aparitia unor
depuneri pe peretii vaselor pe conducte si se folosesc diferite metode8
metoda termica , consta in incalzirea apei peste 144 grade C
cand bicarbonatii de calciu si magneziu se descompun in
carbonati insolubili ce se depun
metoda chimica cu reactivi , se pot folosi varul sau soda ce
reactioneaza cu compusii solubili ai calciului si magneziului in
apa, formand precipitate insolubile, respectiv carbonati
metoda cu mase cationice , consta in trecerea apei printr-un
filtru rapid sub presiune prevazut cu o masa granulara
schimbatoare de ioni ca material filtrant care schimba catiolitii
de hidrogen si sodiu cu cei de magneziu si calciu
h) "liminarea gazelor din apa
, se realizeaza prin dezacidifiere, respectiv eliminarea dioxidului de carbon
sau hidrogenului sulfurat si prin dezoxigenare, respectiv eliminarea
oxigenului9 acest lucru este necesar si prin faptul ca aceste elemente imprima
modificari de gust si miros apei
i) Desalinizarea apei
, se aplica atunci cand concentratia de cloruri sau sulfati depaseste +44 mg
la l9 de regula operatia se realizeaza prin filtrarea apei prin mase
schimbatoare de ioni, succesive, astfel apa trece mai intai peste o masa
cationica ce fixeaza sodiul din clorura de sodiu, apoi peste o masa anionica
formata din rasini aminice
j) Fluorizarea apei
, de regula continutul optim de fluor in apa este de circa 1 mg?l, fiind
benefic in profilaxia cariei dentare, iar dozele mai mari de 1.-mg?l sunt
daunatoare organismului, ele provocand intoxicari usoare manifestate prin
patarea smaltului dintilor, prin urmare dozarea trebuie sa fie riguros
controlata9 excesul de fluor din apa este eliminat prin filtrarea apei pe
carbune activ, in mediu acid, la p: sub * sau prin tratarea cu var a apei
k) Dezactivarea apei
, aceasta operatie este ceruta de prezenta elementelor radioactive in unele
ape de adancime, ape minerale sau ape de suprafata impurificate de
descarcari industriale
, operatia se poate realiza pe cale naturala pentru unii izotopi raioactivi prin
stationarea apei in bazine cand radioactivitatea scade datorita timpului de
injumatatire9 pentru alte elemente sunt necesare tratamente de dezactivare
prin coagulare si filtrare sau tratarea apelor cu fosfati, pulberi de metal,
argila, var etc.
Poluarea apei in industria alimentara
Industria alimentara are un numar foarte mare de ramuri si subramuri in
cadrul carora se desfasoara un proces de productie complex cu intrari de materii
prime, procesarea acestora intermediara si finala, rezultand o serie intreaga de
subproduse si produse finite, dar in acelasi timp si o serie de deseuri. 'eseurile,
prin deversarea lor in apa, determina impurificarea acesteia creand o serie de
produsi cu influenta nociva poluanta. 'e regula cea mai mare problema apare ca
urmare a prezentei substantelor organice. Pentru a putea fi caracterizata apa din
punct de vedere al poluarii, s-au definit o serie de indicatori cum ar fi8
p:-ul
suspensii solide fixe si volatile si substante dizolvate
consumul biochimic de oxigen la - zile, exprimat in mg?l, necesar
pentru oxidarea biochimica a materiilor organice la o temperatura de
!4 grade C in conditii de intuneric
consumul chimic de oxigen, exprimat in mg?l, necesar pentru oxidarea
sarurilor minerale oxidabile si a substantelor organice9 acest consum
se determina prin metoda cu $(n)
+
prezenta azotului
prezenta sarurilor
prezenta metalelor
prezenta substantelor organice greu biodegradabil;cianuri, toluen etc.<
prezenta microorganismelor de diferite tipuri, unele dintre ele
contribuind la procesul de epurare, iar altele ducand la imbolnavirea
animalelor, a oamenilor9 prezenta oamenilor determina necesitatea
dezinfectarii apei la iesirea din statia de epurare
Poluarea apelor reziduale poate fi de origine minerala, organica sau
microbiologica.
Ape reziduale din industria alimentara
a) ape reziduale din industria amidonului
, aceste ape folosite la fabricarea amidonului din cartof sau porumb contin
suspensii si au un p: acid9 aceste ape sunt predispuse la fermentatia lactica
si favorizeaza dezvoltarea rapida a bacteriilor, a mucegaiurilor ce consuma
foarte repede oxigenul din apa, permintand procese de fermentare anaeroba
cu formare de acizi, gaze; hidrogen sulfurat <
, aceste ape pot forma o spuma persistenta, iar evacuarea lor fara o epurare
prealabila duce la distrugerea rapida a calitatii apei raului receptor9 in
aceasta ramura apa este folosita ca apa de condens sau la spalarea si
transportul cartofilor, la spalarea amidonului, la spalarea carbunelui activ9
prin urmare apele din aceasta ramura sunt supuse epurarii biologice
artificiale in instalatii cu namol activ sau biofiltre ape reziduale din industria
zaharului
, in aceasta ramura sunt mai multe tipuri de ape reziduale ca urmare a
faptului ca procesul tehnologic este foarte complex, rezultand ape reziduale
de la transport si spalare, ape reziduale de la difuziune si presare si ape
reziduale de condens
,apele reziduale de la transport si spalare sunt caracterizate printr-un
continut foarte ridicat de materii in suspensie constituite din pamant aderent
sau din substante organice dizolvate provenite de la sfecla si frunze9
,apele de la difuziune si presare sunt bogate in materii organice dizolvate si
coloidale9acestea sunt ape in care sunt spalati foarte multi nutrienti,
regasindu-se asfel in ele cantitati de azot si fosfor9 deversarea acestor ape
determina8
un consum accelerat de oxigen in zona respectiva
cresterea temperaturii
producerea fermentatiei anaerobe ce determina un miros
neplacut specifiv
mortalitatea excesiva a pestilor, avand drept cauza consumul
exagerat de oxigen
, apele de condens determina o crestere a temepraturii, fiind destul de calde
la iesire
b) ape reziduale din industria uleiurilor si a grasimilor
,apele reziduale din aceasta ramura provin in primul rand de la procesele de
rafinare, la care se adauga apele de condens9 aceste ape contin uleiuri,
emulsii, materii organice cu azot etc.9 ele produc la deversare o crestere a
consumului de oxigen, ducand la un deficit de oxigen in apa infestata
c) ape reziduale din industria conservelor de fructe si legume
,aceste ape provin de la spalarea materiilor prime proaspete in procesul de
oparire, de la tratamentul terminc de pasteurizare si racire ; ape de condens <,
de la spalarea utilajelor sau de la igienizarea spatiilor de productie si
ambalajelor9
,de regula acestea sunt ape foarte poluate continand cantitati mari de
suspensii formate din pielite, coji, resturi de fructe si legume etc.9 prin
urmare ele contin acizi, glucide si determina un consum ridicat de oxigen
avand efectele negative cunoscute la deversare9
, de regula substantele continute sunt usor degradabile, dar, deoarece
continutul de azot si fosfor este scazut sunt necesare adaosuri de substante
nutritive pentru a stimula epurarea biologica9 deversarea intr-un curs de apa
aduce urmari negative datorita activitatii microorganismelor existente, astfel
se recomanda epurarea in biofiltre
d) ape reziduale din industria berii! maltului si bauturilor racoritoare
,in industria maltului aceste ape provin de la golirea linurilor ; instalatii
cilindrice < de inmuiere, de la spalarea si curatarea spatiilor de productie, a
celor anexe si utilajelor de la racire si condensare9 acestea au un volum si o
compozitie variabila in functie de procedeul de maltificare si de recirculare a
apelor de inmuiere9
, in aceste ape din industria maltului gasim glucide, protide solubilizate,
saruri minerale indeosebi fosfati, dar si reziduuri de pamant, praf sau
fragmente de graunte9 ele intra destul de repede in faza de fermentatie acida
cu produceri de acizi cum ar fi, acidul lactic, acidul butiric, acidul formic,
fermentatie urmata apoi de putrefactie
,in industria berii apele reziduale rezulta din spalarea incaperilor,
rezervoarelor, conductelor sau ambalajelor9 ele contin cantitati apreciabile de
materii organice degradabile si de microorganisme ce descompun aceste
substante9 pentru epurare se recomanda folosirea sitelor, decantoarelor si
neutralizarea acizilor cu var
e) ape reziduale din industria vinului
,aceste ape provin de la spalarea utilajelor, a drojdiei ramase in vasele de
fermentare, a ambalajelor si a salilor de fabricatie9 de regula, in aceasta
ramura a industriei alimentare exista un numar mare de tratamente in urma
carora rezulta un numar apreciabil de substante care pot fi toxice ; de
exemplu, la reducerea continutului de fier din vin prin tratarea acestuia cu
ferocianura de potasiu <9 prin urmare aceste ape trebuiesc colectate,
neutralizate si dupa aceea deversate
f) ape reziduale din industria spirtului si a dro%diei
,este stiut faptul ca la fabricarea alcoolului etilic de fermentatie, calitatea
apei are o importanta deosebita, dar si tehnologia utilizata influenteaza
produsul finit9 in anumite faze ale procesului tehnologic se produce
borhotul, care trebuie evacuat si neutralizat, el fiind utilizat in primul rand ca
furaj si la fertilizarea terenurilor9 ceea ce ramane prin spalare produce
incarcarea organica a apelor reziduale cu pericolul cresterii consumului de
oxigen
,la drojdia de panificatie se folosesc melase, borhoturi, zer, hidrolizate etc.,
ele determinand o crestere a aciditatii acestor ape cu producerea unei
fermentatii anaerobe si degajare de mirosuri neplacute9 apele rezultate sunt
epurate prin metode fizico-chimice cum este sedimentarea, filtrarea etc.9 se
poate aplica o epurare biologica naturala prin tratarea in biofiltre sau bazine
cu namol activ sau biofiltre cu aerare artificiala
g) ape reziduale din industria laptelui
,in aceasta ramura apele tehnologice prezinta incarcarcari considerabile de
substante uscate9 regasim in aceste ape proteine, lipide, lactoza, motiv pentru
care se impune epurarea inainte de deversare9 de asemenea, la fabricarea
untului, aceste ape pot fi folosite in scop furajer avand un continut ridicat de
lipide si saruri nutritive
,din punct de vedere biochimi aceste ape prezinta o importanta deosebita
deoarece pot trece rapid in stadiul de fermentatie acida datorita continutului
in lactoza9 lactoza poate fi transformata in acid lactic, acid butiric, acid
propionic dar si gaze cum ar fi C)
!
si :
!
9 apele devin acide, valoarea p:-
ului scade sub * realizandu-se o precipitare a proteinelor9 mai intai se face
epurarea precipitatelor, apoi separarea grasimilor in separatoare, urmata de o
tratare cu coagulanti si dezinfectanti9 epurarea biologica se poate realiza in
mod natural9 la folosirea pentru irigatii, apele s-au dirijat in biofiltre sau
bazine de aerare cu namol activ, in care aceste ape reziduale se introduc
dupa diluarea cu ape de racire
h) ape reziduale de la abatoare si de la prelucrarea carnii si a pestelui
,in aceasta ramura industriala, deoarece procesul de productie este foarte
complex, rezulta un numar mare de deseuri foarte diversificate, atat din
prima parte a procesului, respectiv taierea animalelor cu etapele de jupuire,
eviscerare, spalarea grasimilor, spalarea pieilor, eliminarea sangelui, cat si
de la procesare avansata, respectiv transare, preparare, conserve,
semiconserve, salamuri etc.
,apele reziduale provin in cea mai mare parte din igienizarea spatiilor de
productie, aceste ape avand o incarcatura organica foarte mare, motiv pentru
care apar o serie de descompuneri aerobe foarte rapide care se continua cu
procese anaerobe, cu aparitia unor mirosuri neplacute9 totodata exista
posibilitatea transmiterii unor microorganisme patogene din genul
#almonella sau (%cobacterium tuberculosis
,prima etapa de epurare consta in recuperarea grasimilor folosind
separatoare, grasimi ce vor fi folosite ulterior la fabricarea sapunurilor9 de
asemenea pentru a preveni putrefactia se adauga var
i) ape reziduale din industria alimentara
,exista un numar foarte mare de tratamente si procese care, prin folosire,
determina aducerea apelor reziduale la un nivel acceptabil pentru a putea fi
folosite la deversarea intr-un curs de apa9 exista mai multe etape pentru
epurarea apei8
prima etapa8 indepartarea solidelor grosiere
,solidele grosiere sunt reprezentate de bucati de hartie, de lemn,
resturi animale si vegetale9 aceasta indepartare se realizeaza
prin trecerea apelor reziduale prin gratare metalice cu
spatii adecvate intre bare, astfel incat sa retina acele impuritati9
,pentru suspensii de dimensiuni mai mari se pot folosi site
rotative, site plane vibratoare, instalatii de predecantare,
acestea avand un efect favorabil in treapta de epurare mecanica a
apelor reziduale9
,aceasta operatie este importanta pentru ca previne deteriorarea
pompelor, infundarea conductelor, a canalelor etc.9 prezenta
nisipului are de asemenea un efect negativ asupra
instalatiilor, prin urmare, nisipul este indepartat prin
sedimentare in bazine speciale
a doua etapa8 separarea grasimilor si a uleiurilor
,aceasta operatie este necesara deoarece influenteaza negativ
decantarea, iar pe de alta parte exista posibilitatea de
reutilizare a acestor grasimi sau uleiuri9 aceasta operatie se
recomanda pentru apele reziduale de la abatoare, de la
obtinerea margarinei sau a uleiului, de la fabricile de conserve de
carne si peste
,separatoarele de grasimi sunt bazine in care se asigura o
circulatie lenta la partea superioara unde se separa
grasimile si uleiurile, lucru posibil datorita diferentei de
densitate9 randamentul procesului de separare se poate
mari prin insuflare de aer in bule fine sau prin injectare de aer
comprimat in instalatiile de separare
a treia etapa8 epurarea mecano-chimica a apelor reziduale
,aceasta epurare are ca scop eliminarea cat mai eficienta a
materiilor aflate in suspensie, pentru a reduce incarcarea
apelor reziduale fie inaintea evacuarii, fie pentru epurarea
biologica9 , exista mai multe mecanisme ;operatii< care
asigura epurarea mecano-chimica8
coagularea chimica
,se aplica pentru indepartarea suspensiilor fine, a
coloizilor de natura organica sau anorganica cu
dimensiuni de 1-144 mm9 coagulantii
determina o floculare a acestor substante, cu
formare de particule de dimensiuni mai mare care pot fi
indepartate prin sedimentare, flotare sau
filtrare9substante chimice pentru aceasta operatie8
sulfatul feros, clorura ferica, varul etc.
decantarea
,se aplica apelor reziduale pentru indepartarea materiilor
in suspensie cu sau fara coagulare9 decantoarele folosite
sunt orizontale, verticale, radiale sau multietajate9
viteza cu care circula apa in decantoare este de --
1- m?s, iar timpul de trecere este 1-! ore in functie de
natura suspensiilor
,decantoarele orizontale si radiale sunt folosite pentru
debite mari9 decantoarele multietajate pe langa
faptul ca realizeaza o sedimentare corespunzatoare,
asigura si conditii de descompunere anaeroba a
substantelor organice din namolul depus, astfel ca
volumul final al namolului este mai redus datorita
degajarii de gaze
neutralizarea apei
,este indispensabila pentru apele reziduale ce contine
cantitati mari de acizi sau baze9 se realizeaza prin8
o amestecarea apelor reziduale cu caractere diferite
;acid sau baza< inaintea deversarii
o amestecarea apelor reziduale cu caracter acid cu
apa de la retea9 apele reziduale cu caracter acid
sunt cele mai frecvente, ele afectand nefavorabil
atat viata din cursurile de apa cat si instalatiile de
purificare
o adaos de agenti de neutralizare ;varul<
clorinarea
,se aplica atunci cand exista riscul prezentei
microorganismelor patogene9 cand in apa se
regasesc larve dozele de clor lichid fiind 1-*4 mg?l
extractia
,se bazeaza pe diferenta de solubilitate a poluantilor din
apele reziduale in ! lichide nemiscibile aflate in
contact intim9 se folosesc solventi organici care nu
se amesteca cu apa, respectiv, benzen, ulei mineral etc.
,extractia se realizeaza in coloane metalice9 aceasta
metoda este folosita in special pentru indepartarea
fenolului din apele reziduale
,solventul cu densitatea mai mica decat a apei se adauga
pe partea inferioara9 in drumul sau catre partea
superioara, pe unde se face alimentarea cu
apa reziduala, solventul preia anumiti poluanti
adsorbtia
,este o operatie care se aplica pentru indepartarea
substantelor organice in concentratii scazute, cum
ar fi detergentii si unele substante organice heterociclic,
care sunt dificil sau chiar imposibil de eliminat prin
tratament biologic conventional
,pentru adsorbitie se folosesc suprafete solide active de
carbune activ si silicagel9 adsorbtia poate fi statica,
atunci cand apa reziduala se amesteca cu o anumita
cantitate de adsorbant, amestecare urmata apoi de
sedimentare, sau mai poate fi dinamica, ceea ce
presupune filtrarea apei reziduale printr-un strat cu
proprietati adsorbante
flotarea
,se foloseste pentru indepartarea materiilor solide din apa
dupa saturarea acesteia cu aer sub presiune9 cand
amestecul lichid-aer presurizat este introdus in
camera de flotare, care lucreaza la presiune atmosferica, se
elibereaza instantaneu bule de aer care
antreneaza particulele solide spre suprafata, de
unde acestea sunt indepartate
a patra etapa8 epurarea biologica a apelor reziduale
,este considerata si treapta secundara de epurare si urmareste
reducerea continutului de substante usor degradabile cu
ajutorul microorganismele prezente in mod natural sau introduse
in acest scop
,tratabilitatea apelor reziduale reprezinta posibilitatea acestora
de a fi epurate biologic stabilind conditii fizico-chimice
admise pentru apa, dar si capacitatea compusilor organici de a fi
degradati pe cale microbiana si timpul de realizare
a acestor operatii
,apele reziduale din multe ramuri ale industriei alimentare
contin cantitati insemnate de substante organice a caror
concentratie o poate depasi de zeci de ori pe cea a
apelor menajere9 eliminarea completa a acestor
poluanti este posibila doar prin epurare biologica9
procedeele biochimice ale epurarii apelor reziduale
industriale sunt aceleasi ca in cazul epurarii apelor reziduale
menajere, dar viteza de degradare este mai mica in special in
cazul in care apele contin substante toxice pentru
desfasurarea proceselor biologice
epurarea biologica naturala
,acest tip de epurare foloseste capacitatea naturala de
autoepurare a solului si apelor, asigurand un grad
inalt de epurare, peste 34C9 aceasta operatie se realizeaza
prin campuri de irigare, campuri de infiltrare si iazuri
biologice, si are aplicatii restranse datorita
suprafetelor mari de teren necesare
,campurie de irigare sunt terenuri corect nivelate pe care
apa este distribuita prin pompare sau curgere naturala,
urmand a fi dispersata prin santuri de irigare sau
tuburi de drenaj perforate si ingropare in sol la o
adancime de 4.- m
,campurile de infiltrare sunt folosite numai pentru
epurarea apelor reziduale9 ele necesita sisteme de
drenaj prin care apa ajunge in sol9 in general se
amenajeaza impreuna cu acele campuri de irigare in
cazul in care irigarea la suprafata nu este permisa
din motive igienice
,in ambele situatii, poluantii din apele reziduale sunt
degradati de catre microorganismele existente in
sol
epurarea biologica artificiala
,se realizeaza in conditii controlate, folosind culturi de
microorganisme mixte, in care rolul principal in au
bacteriile9 descompunerea substantelor organice se
poate realiza pe cale aeroba, anaeroba sau mixta8
, epurare biologica aeroba ,se realizeaza in instalatii cu
biomasa fixa, respectiv biofiltre sau contactuare rotative,
si in bazine cu namol activ in care biomasa este
distribuita in toata masa apei supuse tratarii9
biofiltrele sunt filtre cu material filtrant, pe care
microorganismele adera cu formarea unui strat biologic
activ numit film9 aici are loc descompunerea
poluantilor
, epurare biologica anaeroba ,se realizeaza in aparate
inchise pentru a nu se permite accesul aerului,
aparate numite fermentatoare anaerobe9 procesul de
degradare anaerob este mai lent decat cel aerob si
decurge in doua etape9in prima etapa
microorganismele anaerobe care participa la
degradare secreta enzime extracelulare care transforma
moleculele organice complexe prezente in apele
reziduale, in compusi mai simpli ;acizi, aldehide,
cetone<9 in cea de-a doua etapa compusii simpli rezultati
sunt transformati in celule bacteriene, respectiv in apa,
dioxid de carbon, metan, iar cantitatea si compozitia
gazului rezultat din fermentare este functie de compozitia
organica a mediului supus epurarii, dar si de natura
microorganismelor
, epurarea tertiara si postepurarea ,se face doar in cazul
apelor reziduale puternic poluate, cum sunt cele de la
fabricile de valorificare a reziduurilor din industria
laptelui9 aceasta operatie consta in eliminarea
substantelor minerale si organice care nu
sunt biodegradabile
Protectia atmosferica
Surse de poluare a atmosferei in industria alimentara
"ceste surse de poluare se pot clasifica in mai multe categorii, dupa origine,
dupa forma, dupa mobilitate, dupa inaltime, dupa regim de functioanre, dupa tipul
de activitate etc.
a) 'upa origine
,pot fi naturale sau antropice
,omul si animalele evacueaza dioxid de carbon, virusi etc.9
, plantele polueaza prin fungi, polen, substante organice si anorganice9
, solul polueaza prin virusi pulberi9
, apa polueaza prin aerosoli9
, descompunerea materiilor organice vegetale si animale polueaza prin
metan, hidrogen sulfurat, amoniac9
, incendiile maselor vegetale polueaza prin cenusa, oxizi de sulf, azot9
, alti agenti poluanti sunt radioactivitatea terestra si cosmica sau furtunile de
praf si nisip
b) 'upa forma
,surse punctuale8 cand jetul de gaze este eliminat in atmosfera libera printr-
un sistem de dirijare, conducta sau cos cu o gura de evacuare ale carei dimensiuni
sunt neglijabile in comparatie cu topografia locului
,surse liniare8 caracterizate printr-o dimensiune in plan orizontal a carei
marime nu poate fi neglijata in comparatie cu topografia zonei ;autostrada<
,surse de suprafata8 caracterizate prin arii ale caror dimensiuni nu pot fi
neglijate, de exemplu un cartier privit la scara unui oras
,surse de volum8 caracterizate de emisii in toate cele * dimensiuni