Sunteți pe pagina 1din 8

Academia de Studii Economice

Facultatea de Comert




Marcu Andreea-Florentina
Neacsu Andreea-Irina
Grupa 314c
Anul I
1
Introducere
Investiti straine directe
Investitiile straine reprezinta acea componenta a fluxurilor internationale care reflecta
scopul unei entitati(persoana fizica sau juridica) rezidente intr-o tara, de a obtine un
interes (pe termen scurt sau lung) intr-o companie rezidenta in alta tara.
Investiiile internaionale reprezint modalitile concrete prin care un agent
economic realizeaz operaiuni internaionale, adic atunci cnd
a.) cumpr aciuni de pe o pia strin sau emise de o firm din alt ar!
b.) cumpr obligaiuni de pe o pia strin sau emise de o firm strin!
c.) construie"te #pe loc gol$ o societate nou sau desc%ide o filial &n alt ar
(greenfield investments)!
d.) acord un credit financiar unui agent economic dintr-o alt ar sau unui agent
economic strin ce opereaz &n propria ar!
e.) preia (ac%iziioneaz) o firm strin sau fuzioneaz cu o firm strin!
f.) particip cu capital investiional la construirea de societi mixte!
g.) &nc%eie contracte internaionale de leasing sau franc%ising.
'in cele prezentate se poate deduce "i definiia termenului de investiie
internaional, ce reprezint acea investiie care &ncorporeaz un element de
extraneitate.
Investiia internaional presupune existena a cel puin doi ageni economici
agentul economic emitent "i agentul economic receptor al investiiei. (a atare, exist
dou tipuri de investiii internaionale ) directe "i de portofoliu ) care se refer la
raportul ce se stabile"te &ntre emitent "i receptor. *tunci cnd investiia presupune
transferarea ctre agentul emitent a posibilitii de control "i decizie asupra activitii
agentului receptor este vorba despre o investiie direct. +n restul cazurilor, cnd
investiia nu presupune stabilirea unui asemenea raport, este vorba despre o
investiie de portofoliu. Investiia de portofoliu reprezint &ntotdeauna un plasament
pur financiar, o investiie pur financiar. Investiia direct &mbin &ns &ntr-un mod
mult mai complex plasamentul financiar cu investiia real. *tunci cnd agentul
emitent ajunge s controleze agentul receptor, pe lng fluxul financiar iniial apar "i
alte fluxuri, multe dintre ele avnd o consisten real fluxuri de te%nologie, fluxuri de
for de munc, fluxuri manageriale "i c%iar fluxuri de bunuri "i servicii.
*stfel, spre deosebire de investitia straina de portofoliu, investitia straina directa
#presupune transferarea de catre agentul emitent a controlului si deciziei asupra
activitatii receptorului$.
+n cazul investitiilor straine directe interesul investitorului strain si, &n consecinta,
implicarea acestuia se manifesta pe termen lung, ceea ce exclude posibilitatea
desfasurarii unor activitati speculative posibile &n situatia investitiilor straine de
portofoliu.
,pre deosebire de I,- care reprezinta externalizarea unor active financiare (actiuni
si obligatiuni), investitiile straine directe genereaza un flux investitional internalizat
2
care include att active de capital (tangibile), ct si active intangibile (cunostinte
manageriale, de mar.eting, .no/-%o/).
Investitia straina directa presupune internalizarea unor active tangibile si intangibile
&n urmatoarele conditii
0 agentii economici implicati sa fie situati &n spatii nationale diferite, si anume
investitorul direct (persoana fizica sau juridica) este rezident &n tara de origine, iar
investitia directa se regaseste &n tara gazda sau tara receptoare!
0 interesul investitorului sa se manifeste pe termen lung!
0 investitorul sa exercite controlul asupra activelor &n care s-a realizat investitia.
1ajoritatea autorilor si organismelor interne si internationale considera ca fluxurile de
investitii straine directe se compun din
0 actiuni participarea la capitalul social al unei firme noi sau existente, ceea ce
presupune crearea, extinderea unei societati sau ac%izitionarea unei firme deja
existente!
0 &mprumuturi intracompanie includ fondurile &mprumutate &ntre investitorul direct
si filiale, sucursale si firme asociate!
0 profituri reinvestite acele venituri pe care le primeste investitorul direct si care
nu au fost distribuite ca dividende sau venituri pe care sucursala nu le-a remis
investitorului direct.
Investitiile directe depind de o serie de factori, cum ar fi
(ostul marginal al accesului pe o piata straina trebuie sa fie mai mic decat
venitul marginal obtinut din aceasta operatiune
2xistenta unor conditii ce fac ca productia in strainatate sa fie mai putin
costisitoare decat exportul aceluiasi produs
-roductia proprie in strainatate este mai profitabila decat exportul sau
vanzarea licentelor.


EFECTELE INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE
3
'in punct de vedere conceptual, implicaiile pozitive la nivel macroeconomic se
refer, &n principal, la urmtoarele aspecte
Susin creterea economic, fapt ce se realizeaz difereniat funcie de forma
pe care o &mbrac investiia strin direct. +n cazul unei investiii 3pe loc gol$
(greenfield), cre"terea economic se datoreaz crerii unei noi capaciti de
producie, locurilor de munc suplimentare, apariiei unui nou consumator "i pltitor
de taxe. +n cazul participrii la privatizare, efectele pozitive apar &n situaia
eficientizrii activitii agentului economic "i cre"terii competitivitii acestuia,
permind supravieuirea pe termen lung a &ntreprinderii privatizate.
Stimuleaz investiiile interne, &ntruct productorii auto%toni vor fi interesai &n
cre"terea eficienei activitii "i &mbuntirea calitii output-urilor fie pentru a face
fa concurenei datorate prezenei investitorilor strini &n sectorul de activitate
respectiv, fie pentru a dobndi calitatea de furnizori ai investitorului strin. +n plus,
firmele locale pot dobndi acces la canalele de distribuie ale investitorului strin, caz
&n care vor fi interesate &n cre"terea produciei "i a calitii bunurilor realizate.
Sprijin restructurarea i privatizarea, aspect care prezint o importan
deosebit &n cazul statelor central "i est europene, &n special &n cazul firmelor care
necesit un volum mare de capital "i capacitatea de a reorganiza "i eficientiza
activitatea. *stfel, investitorii strini pot contribui nu numai cu resursele financiare
necesare privatizrii, &n msura &n care efectueaz ulterior investiii &n vederea
eficientizrii rapide a activitii firmei.
Susin creterea investiiilor de capital, datorit accesului investitorilor
strini la sursele externe de capital. +n cazul &n care pieele locale de capital nu
dispun de resurse financiare pentru finanarea unor proiecte importante, investiiile
strine pot acoperi acest deficit deoarece reprezint o surs direct de capital strin.
*stfel, pot avea efecte pozitive asupra balanei de pli externe, prin finanarea
deficitului de cont curent.
Genereaz efecte pozitive asupra balanei comerciale, dac investitorul
direct produce prioritar pentru export sau &n cazul produciei destinate pieei interne
care substituie importurile.
Susin creterea veniturilor la bugetul statului datorit apariiei de noi
contribuabili &n economia rii gazd. (%iar "i &n cazul &n care se acord anumite
stimulente fiscale, veniturile bugetare cresc ca urmare a cre"terii &ncasrilor din
impozitele pe salarii.
'e"i investiiile strine directe pot genera o serie de efecte pozitive la nivelul
rii de implantare, nu este exclus posibilitatea apariiei unui impact negativ att la
nivel macroeconomic, ct "i la nivel sectorial.
4
4 parte dintre aceste efecte negative sunt inerente "i se manifest, &n general,
pe termen scurt, apariia lor fiind strns legat de implementarea investiiei "i5sau
eficientizarea acesteia, ca de exemplu
Creterea importurilor, reflectat negativ asupra soldului balanei comerciale,
se datoreaz importului de ma"ini "i utilaje finanat de investitorul strin, fr de care
implementarea investiiei nu ar fi posibil. -e termen lung, &n msura &n care
rete%nologizarea activitii se concretizeaz &n cre"terea productivitii "i
competitivitii, se poate &nregistra o diminuare a deficitului comercial, &n principal,
atunci cnd investitorul strin este orientat preponderent ctre export sau
substituirea importurilor.
Creterea omajului datorit restructurrii &ntreprinderilor privatizate cu scopul
eficientizrii rapide a activitii. 2ste evident c, &n acest caz, se poate &nregistra o
reducere a numrului locurilor de munc &n &ntreprinderile privatizate. +n opinia
noastr, pe termen lung, acest dezavantaj este nesemnificativ &n situaia &n care
&ntreprinderile restructurate beneficiaz de cre"terea eficienei "i competitivitii
activitii, caz &n care, prin efecte de antrenare, pot genera noi locuri de munc (prin
dezvoltarea unor activiti aflate &n amonte sau &n aval).
Impact negativ asupra bugetului datorat, pe de o parte, facilitilor fiscale
acordate investitorilor strini (politica de stimulente) care au ca efect imediat
reducerea veniturilor bugetare. -e de alt parte, cre"terea numrului "omerilor ca
urmare a privatizrii "i restructurrii &ntreprinderilor de stat genereaz c%eltuieli
suplimentare la buget, &ntruct fora de munc disponibilizat de sectoarele
restructurate nu este imediat absorbit de
activitile aflate &n dezvoltare. -e termen lung, pe msur ce investiiile realizate
ajung la maturitate, se poate &nregistra o cre"tere a veniturilor la bugetul statului
datorit impozitelor "i taxelor pltite de noii contribuabili (firme "i salariai).
*"adar, impactul I,' asupra economiei rii gazd este diferit de la o ar la
alta, &n funcie de condiiile concrete existente la nivel economic, social "i politic "i de
gradul de ptrundere a capitalului strin.

Rolul ISD n sus!inerea cre"terii economice #
5
6elaia bidirecional dintre investiiile strine directe "i cre"terea
economic se datoreaz pe de o parte, impactului acestora asupra mediului
economic din fiecare ar "i pe de alt parte, influenelor pozitive pe care
cre"terea economic susinut "i durabil le are asupra fluxurilor de capital
strin receptate. -otrivit speciali"tilor &n domeniu, pentru o ar dat, perioadele
de cre"tere economic intens sunt caracterizate prin atragerea unor fluxuri
importante de investiii strine directe (7ipse8, 9:::, pag.;9).
6omnia de"i a cunoscut ritmuri &nalte de cre"tere economic, aceasta nu a fost
susinut &n aceea"i msur de investiii strine directe. 7a nivelul anului 9::<,
ponderea stocului de investiii strine directe &n -I= reprezenta 9>,9? , valoare
situat sub media european @2-9< (AB,;?).
+n consecin, &n contextul globalizrii "i al integrrii economice
concretizate, &n principal, &n internaionalizarea produciei, investiiile strine susin
cre"terea economic, &ntr-o msur mai mare sau mai mic, &n funcie de condiiile
concrete existente &n fiecare ar.
Investitiile straine directe de capital n conte$tul aderarii Rom%niei
la &niunea Europeana #
+n ceea ce priveste dinamica elementelor componente ale ISD, participatiile la
capitalul social al companiilor reprezinta cea mai importanta componenta a I,',
ponderea sa &n fluxul global de I,' variind &ntre <C? si ;B? &n perioada BDD<-9::>,
cu atingerea cotelor &nalte &n perioada de recesiune a I,'. +n timpul aceluiasi interval
BDD<-9::>, &mprumuturile intra-companie au avut o pondere medie de 9A? iar
profiturile reinvestite de B9? &n fluxul global de I,' ceea ce le demonstreaza gradul
mai redus de stabilitate.
,ub aspectul distri'utiei sectoriale a ISD la nivel (lo'al, s-a constatat ca aceasta
a su)erit o sc*im'are radicala n ultimele doua decenii, de la predominanta
sectorului industrial la cea a serviciilor care s-au dovedit a fi cea mai dinmica
componenta a fluxului de I,'. I,' s-au orientat spre servicii, initial &n tarile
dezvoltate, apoi &n tarile &n dezvoltare si economiile &n tranzitie, evolutia fiind &n
conformitate cu cresterea importantei serviciilor &n -I= si gradul limitat de
comercializare a acestora. +n cadrul servicilor un avnt deosebit &n ultimii ani a
cunoscut sectorul cercetarii-dezvoltarii, fapt pe care &l consideram oarecum
neasteptat deoarece cercetarea si dezvoltarea sunt servicii care implica &ndemnare,
cunostinte si suport de foarte buna calitate, care pot fi asigurate mai degraba &n tarile
dezvoltate care au sisteme de inovare nationale puternice. 1ai mult dect att,
cercetarea si dezvoltarea se presupune ca sunt printre cele mai putin fragmentabile
activitati economice deoarece implica informatii si cunostinte strategice pentru firme
si pentru ca de multe ori implica un sc%imb intens de cunostinte (de cele mai multe
ori un sc%imb tacit) &ntre utilizatori si producatori, &n cadrul unor grupuri. 2ste clar ca
la ora actuala, numai un numar mic de tari &n dezvoltare si economii &n tranzitie
participa la procesul de internationalizare a cercetarii si dezvoltarii. Eotusi, faptul ca
unele dintre ele sunt acum percepute ca locatii atractive pentru cercetare si
dezvoltare de nivel foarte &nalt, e un semn ca e posibil ca tarile sa-si dezvolte
6
capacitatile necesare pentru a se conecta la sistemele globale de cercetare ale
companiilor transnationale. *preciem ca din perspectiva unei tari gazda,
internationalizarea cercetarii si dezvoltarii desc%ide porti nu doar pentru transferul de
te%nologie creata &n alte parti ci si pentru procesul de creare a te%nologiei &n sine.
*sta le poate permite unor tari gazda sa-si &ntareasca capacitatile de inovatie si cele
te%nologice. 'ar de asemenea poate accentua declajul pentru cei ce nu reusesc sa
se conecteze la reteaua globala de inovatii.
(u aceste performante &n domeniu, 6omnia a fost cel mai mare receptor de
investitii straine directe din cele C tari din ,ud-2stul 2uropei, acumulnd AC,>? din
totalul capitalului strain atras de aceasta regiune &n perioada BDD:-9::> si D,B? din
stocul de I,' atras de tarile din 2uropa (entrala si de 2st &n acelasi interval.
(omparativ cu ambele grupe de tari, respectiv din 2uropa de ,ud-2st si din
2uropa (entrala si de 2st, I,' per cap de locuitor este scazut &n 6omnia, la fel si
I,' ca procent din -I=, ceea ce ilustreaza potentialul de crestere a volumului de
I,'. ,tocul I,' ca procent din -I= a fost de 9<,9? la sfrsitul anului 9::>
comparativ cu 9;,B? pentru tarile din 2uropa de ,ud-2st respectiv A,C>? pentru
tarile din 2uropa (entrala si de 2st.
+n ceea ce priveste beneficiile determinate de I,' &n economie, &n cazul 6omniei, &n
perioada BDDB )9::<, am constatat ca ponderea I,' &n produsul intern brut, desi la
un nivel redus, urmeaza un trend ascendent cu mici oscilatii, &nregistrnd un vrf de
;,C? &n anul 9::>, la nivelul anului 9::< &nregistrndu-se o pondere de F,D?. I,' &n
perioada BDDB ) 9::< au avut o pondere oscilanta &n exporturi, atingnd un punct
minim &n anul BDD:, respectiv :,DA? si un prag maxim de 9>,>? &n anul BDDC,
datorat cresterii fluxului de investitii straine directe atrase si reducerii dinamicii
exporturilor. Interesanta este si analizarea evolutiei valorice a fluxului de I,'
comparativ cu cea a exportului 6omniei, analiza demonstrnd ca acestea sunt
aproape similare singura deosebire notabila fiind ritmul mai mare de crestere
&nregistrat de valoarea exporturilor. 'e asemenea, cele mai mari tari investitoare &n
6omnia sunt 4landa, *ustria, Germania, Hranta si Italia, aceeasi distributie fiind
urmata si &n cazul exportului tarii noastre, ceea ce ilustreaza &nca o data ca investitiile
straine si comertul urmeaza aceeasi evolutie datorata avantajelor economice
comparative oferite de 6omnia. (onsideram ca ponderea ridicata a partenerilor din
@niunea 2uropeana &n comertului exterior romnesc si integrarea &n piata globala
sunt rezultatul dispersiei capitalului strain atras de 6omnia &ntre un numar mare de
companii, inclusiv &ntreprinderi mici si mijlocii.

Conclu+ii
7
,ub aspect conceptual, investiia strin direct presupune internalizarea
unor active tangibile "i intangibile &n urmtoarele condiii agenii economici implicai
s fie situai &n spaii naionale diferite! interesul investitorului s se manifeste pe
termen lung! investitorul s exercite controlul asupra activelor &n care s-a realizat
investiia.
-rin investiiile strine directe realizate, firmele urmresc obinerea celui mai
mare c"tig posibil din valorificarea 3avantajelor$ proprii. 'rept urmare, acestea
internalizeaz pieele externe, genernd fluxuri interne (&n cadrul structurilor lor
organizatorice) de bunuri, servicii, cuno"tine etc.. *"adar, firmele realizeaz I,'
atunci cnd dispun de #avantaje$ ce pot fi valorificate cu rentabilitate mai mare &n
afara granielor naionale, ceea ce implic, &n opinia noastr, faptul c s-a atins un
anumit nivel de dezvoltare economic al rilor surs.
Iivelul de dezvoltare economic influeneaz att volumul ct "i structura
fluxurilor de I,' generate "i receptate de o ar. +n acest sens, analizele efectuate au
demonstrat c exist o relaie bidirecional &ntre nivelul de dezvoltare economic al
rilor central "i est europene "i volumul fluxurilor de investiii strine directe
receptate de ctre acestea. *stfel, decalajele iniiale existente sub raportul volumului
I,' atrase s-au reflectat asupra nivelului de dezvoltare al rilor din (22 care a
influenat, la rndul lui, volumul intrrilor de capital strin.
'ecizia de a investi &ntr-o anumit ar se bazeaz pe o analiz amnunit a
factorilor locali (avantajele rii gazd), corelai cu necesitile de rentabilitate ale
agenilor economici "i mrimea (intensitatea) riscului aferent operrii &ntr-un mediu
strin. -onderea fiecrui factor &n stabilirea deciziei de a investi depinde de
motivaia investitorului strin. +n contextul actual, al economiei de pia globale,
&n care orice avantaj propriu se poate eroda foarte rapid, aceste motivaii capt o
semnificaie deosebit.
'e"i mrimea pieei "i costul factorilor de producie sunt principalele motivaii
ale companiilor multinaionale de a investii &n 2uropa (entrala "i de 2st, o importan
din ce &n ce mai mare este acordat mediului economic "i politic (stabil), calitii
instituiilor guvernamentale, sistemului juridic (stabil "i transparent), nivelului de
acces la informaii "i gradului de dezvoltare al infrastructurii (de transport, de
comunicaii etc).
8