1

Silvia Patraulea
clasa a IV-a B
Judetul Maramures







Despre Maramures

Maramuresul este considerat de multi sufletul satului tipic romanesc. Cu asezarile sale pitoresti, dealuri
inverzite si campii pline de flori salbatice, Maramuresul concentreaza tot ceea ce inseamna viata la tara.
Vizitatorii acestor meleaguri au ocazia unica de a se intoarce in timp, de a fi martori ai unor vremuri si ai
unei vieti mai simple. Maramuresul este o destinatie unica, situata in inima Europei, care a pastrat cu mare grija
cultura, traditiile si stilul de viata al taranului din vremuri trecute. Regiunea tine locul unui testament al
traditionalului, al unei ere romantice a simplitatii si a valorilor morale despre care in zilele noastre doar citim sau
auzim de la bunicii nostri. Putine obiceiuri s-au schimbat de-a lungul secolelor ce au trecut. Familiile raman in
aceleasi sate ca si stramosii lor. Mestesugurile si traditiile sunt transmise din generatie in generatie.
Imbracamintea tesuta manual este inca purtata cu mandrie. Biserica este in continuare sufletul satului. Vecinii
se cunosc unii pe altii si se ajuta intre ei.
Viata in Maramures este invaluita in mister. Vizitatorii lui strabat pasurile montane, coboara in vaile
insufletite, unde traditiile rurale se dezvaluie in fata lor ca un muzeu ce a prins viata, un peisaj ce este pe placul
si celui mai capricios calator.





2
Obiceiuri si traditii

Maramuresul abunda in atractii culturale naturale si artizanale. De la bisericile de lemn si muzee la
pietele satelor si la viata de zi cu zi a satenilor avem, senzatia ca am intrat intr-un timp care s-a oprit in loc.
Maramuresul este taramul sarbatorilor crestine.
Aici, timpul nu este masurat in luni, zile si ore, ci in vremea semanatului, a Postului Mare si a Sfintelor
Pasti, a cositului si a Sarbatorii Sfintei Marii, a recoltei si a pregatirilor pentru Craciun. Atunci cand isi termina
munca, maramuresenii sarbatoresc cu toata insufletirea. Isi pleaca smeriti capul pentru rugaciune, dar se si
bucura de joc, de horit si de locurile in care s-au nascut.
Pentru a simti ritmul acestei regiuni trebuie sa o
vizitati in timpul sarbatorilor, cand pamantul, obiceiurile
si oamenii se unesc intr-un dans care contureaza
Maramuresul. Cel mai bun mod de a afla despre cultura
maramureseana este de a insoti satenii in plimbari pe
ulitele satului, pe cararile ce duc la imasurile inverzite,
pe muntii si vaile ce inconjoara satele.






Mestesuguri traditionale

La adpostul vilor umbroase i al munilor, s-a ntrupat din minile vrednice ale maramureenilor arta
de a furi lucrurile necesare traiului zilnic. Fie obiecte de uz casnic, fie podoabe, fie unelte de lucru, toate au
sigiliul Maramureului i al simbolurilor ancestrale. De la cana i blidul de lut, de la cerga de pe pat i pn la
camea de srbtoare, de la lingura de lemn pn la monumentala poart, toate aceste obiecte sunt o
exprimare a frumosului i a spiritualitatii din sufletul moroanului.


Sculptatul in lemn

Ne aflm n ara lemnului, aa c sculptatul in lemn e la loc de cinste printre meteugurile tradiionale.
Nu puini rani au fost meterii propriilor case. Unii s-au ridicat i au devenit meteri de biserici i de
pori, sculptura in lemn impodobind capetele grinzilor de la case, ancadramentele uilor i ale ferestrelor,
cerdacele, stalpii portilor. Dovezi vii ale lemnului se vad pe Valea Cosului, Valea Izei si Valea Marei. Sunt porile
gospodriilor din Berbeti, Fereti, Clineti, Srbi i Budeti, precum i
n muzeele n aer liber din Sighet i Baia Mare.
Un element de mare originalitate al arhitecturii
maramureene de lemn l constituie vechile biserici, cele mai multe
construite n secolele XVII - XVIII , unele pe locul unor biserici mult mai
vechi. De-a lungul timpului, nu puine au fost arse de navalitori, dar n
anii imediat urmatori au fost reconstruite.
Lemnul este sufletul viu i verde al maramureeanului,
adpost al trupului i spiritului, ajutor n munca pe cmp, cldura n
nopile de iarn, ntr-un cuvnt, inima Maramuresului.










3
esturile

Femeile Maramuresului i-au mbrcat familia, casele i bisericile cu arta esutului in tear ( rzboi), cu
migaleala acului de cusut si cu osteneala ochilor in noptile lungi de iarna, ntrupnd astfel straie si covoare,
oluri si cergi, traiste i tristue, fee de mas i mbrcminte de pat.
n fiecare cas de gazde, se afl n camera bun "ruda" - zestrea si mndria fetelor, cu esturi din ln i
cnep, cu toat mbracamintea necesar unei case vrednice i frumoase. esturile sunt lucrate i colorate
diferit, n funcie de locul i cinstea date fiecreia.
Lucrate cu motive geometrice, n culori contrastante, covoarele au o bordur cu iruri de reprezentri
antropomorfe sau umane, cum ar fi "hora cu ctane" sau "calul i clreul". tergurile au un colorit puternic, n
tonuri primare de rosu i negru, cu motive mari,
asemntoare celor de pe covoare.
Cergile au o cromatic de dou, pn la patru
culori. esturile autentice sunt cele vopsite n culori
naturale, extrase din plante i din coaja copacilor. La
Botiza, femeile culeg peste var flori i frunze,
rdcini i scoar de copac, i cu ele vopsesc lna ,
mpletind apoi simboluri pgne i cretine n
covoare minunate.
Casele Maramuresului sunt aternute cu
frumusee si culoare, cu dragoste si respect pentru
traditie , cu caldur i ospitalitate n ateptare
venic de oaspei.




Ceramica

Pmntul, apa i focul au prins suflet n mna moroanului. Din negura vremurilor, lutul a dat via unor
recipiente cu forme diversificate, de o frumusee brut i pgn, pictate n culori obinute din pmnturi i arse
n cuptoare tradiionale.
Ceramica de Scel este ars din lutul rou, de foarte bun calitate, este scos de la o mare adncime, din
puuri de 15 - 17m adncime.
Prin forma vaselor, elementele decorative i prin tehnicile de lucru, ceramica de Scel este foarte
asemntoare cu ceramica dacic. ns cuptorul n care ceramica se arde, este de provenien roman.
Vasele sunt lucrate la roat, sunt ornate simplu, lustruite
cu o piatr, lsate nc o vreme la uscat, inute apoi in lzi pn
cnd se adun mai multe buci i, n sfrit, arse n cuptor fr a
fi smluite. Meteugul olritului se practic i azi la Scel, cu
aceleai tehnici strvechi.
Alte tipuri de ceramic sunt ceramica smaluit
ornamentat cu cornul de la Vama, ceramica ornamentat cu
cornul i pensula de la Vama i Lapus, ceramica grafitat din Vama
i Valea Izei i ceramica decorat cu pensula din Baia Sprie i Baia
Mare. Astfel, roata olarilor din Maramure a dat via i rcoare
apei din fntn i gust bucatelor de pe cuptoarele nevestelor din
toate satele i vile acestui inut.









4
Mti

Cu mtile o alt poveste...
Confecionate din blnuri, piele, pnze i coarne, ba chiar i din boabe de fasole la care se adaug
ciucuri colorai, mrgele, clopoei, panglici, aceste mti expresive au rolul vrjitoresc de a mprumuta curaj i
nsufletire celui ce le poart.
Mtile sunt scoase la iveal cu ocazia teatrului naiv
organizat de Crciun i Anul Nou n chip de colind pe la casele
oamenilor, pentru a alunga spiritele rele i pentru a aduce aminte
oamenilor c viata e trecatoare. Ele reprezint uneori chipul
morii " cea cu coasa", alteori duhurile rele i multe alte personaje
din folclorul i legendele maramureene.
La Scel, meterul Vasile uca face mti impunatoare si
expresive, fiecare cu povestea i cu puterea ei.















Clopurile

In satul Srbi, pe Valea Cosului, mai pot fi ntlnii ultimii clopari din Maramure. Vasile Borodi i Ioan
Brlea confectioneaz din paie si tala clopurile fr de care costumul barbatesc nu este ntreg.
Barbatul poart pe cap acest mic element decorativ cu mndrie i expresia lui este sclipitoare de umor
atunci cnd i-l d pe ceaf pentru a-i arata mirarea sau admiraia pentru o fapt sau o vorb.
Clopul este decorat diferit n funcie
de ocazie, cu mrgele i flori la nuni i
srbtori, simplu la nmormntri sau la lucru,
dar ceva e sigur: fiecare moroan are n casa
lui cuiul pentru clop, locul unde i-l aga n
fiecare sear cnd a savarit munca de zi cu zi
i se aeaz cu ai lui la mas.















5
Costume populare
De srbatoare sau de zi cu zi, haina moroanului este impuntoare prin simplitatea i frumuseea ei.
Fiecare zon etnografic are propriile particulariti cnd vine vorba de costumul tradiional. Costumul din
Lpu este, de pild, mult mai sobru i mai elegant decat cel din Maramureul istoric, unde culorile sunt vii i
intense.
n ara Maramureului, elementele definitorii ale costumului feminin sunt: nframa, cmaa alb cu
mneci terminate n manet sau volan, poalele peste care vin cele dou zadii cu dungi orizontale, a cror
cromatic difer n funcie de regiune i statutul social (de regul
negrul alterneaz cu rou, galben sau portocaliu). Peste cma
vine pieptarul i guba, pe timp de iarn.
Brbaii poart o cma alb, scurt, izmene vara i
cioareci iarna, pe cap clopul sau cuma, tot n funcie de
anotimp.
Maramureenii care vor s respecte ca la carte inuta
tradiional nu renun nici azi la opincile din picioare. n trecut,
fiecare sat avea un specific local n privina portului, iar oamenii
care veneau la trgul de ar din Sighet, n fiecare prim zi de
luni din lun, i recunoteau proveniena dup detalii ale
costumului purtat. Un element de identificare in portul femeilor
era modul de dispunere a dungilor din zadie sau cromatica iar la
brbai, culoarea sumanului.












Podoabe tradiionale

Costumele moroencelor capt culoare i mulumit
podoabelor tradiionale. Cocoanele i femeile tinere poart
mndre n jurul gtului "zgrdane" fcute din mrgele mici, viu
colorate, nirate pe a n diverse motive (n special motivul S,
romburi, flori).

















6
Civilizatia lemnului

Maramuresenii au fost dintotdeauna credinciosi lemnului, cruia i-au dat cele mai felurite forme, de la
blidul din care mancau, pn la acopermntul de deasupra capului si bisericile n care se nchinau.
Timpul nu a stat n loc si multe din aceste lucruri se fac acum din materiale mai moderne. Cu toate
acestea, acolo unde miroase a lemn, maramureseanul se simte si azi acas. Iar vizitatorii se opresc si se
minuneaz de frumusetea vechilor case, porti si biserici.
Pe vremuri casele purtau o marc social
relevnd statutul proprietarilor. De altfel, aceasta
reiese mai ales din inscripiile scrise n limba
romn cu litere chirilice sau n limba latin. Apar
aici nume de meteri, de proprietari, de demnitari
locali, cu diferite ranguri sociale, preoi i juzi,
maramureenii simind nevoia s-i nobileze
casele cu asemenea consemnri pentru a atesta
vechimea construciilor i a le conferi valori n
plus.
Elementul care determina organizarea
interiorului caselor, att n plan material ct i n
cel ritual, era metergrinda. Aceasta strbate n
lungime toate ncperile construciei i leag
pereii transversali, susine ntreaga structur a
acoperiului, mprtind, totodat, spaiul casei n
dou: n dreapta, spaiul faptelor de via si n
stnga, spaiul faptelor de ritual.

Poarta maramureean este un element arhitectural care confer Maramureului o identitate local
incontestabil. n documentele medievale, era consemnat faptul c doar nobilii, aa numiii nemei, adic
oameni liberi, aveau dreptul s i ridice pori. Cei care aveau poart, erau supui direct regelui i nu autoritilor
locale. Astfel, spre exemplu, dac un rufctor se ascundea n gospodria unui nobil, era protejat n faa
autoritilor locale prin semnul porii.
Stlpii de pori sunt expresia marilor mituri din cultura noastr popular. Motivele sculptate n lemn au,
fiecare, semnificaia lor bogat:
Funia rsucit reprezint infinitul, necuprinsul, dar i legtura dintre cer i pmnt.
Soarele, simbolul Dumnezeirii este dttor de via. El vede tot, tie tot i mai presus de toate, tie
adevrul.
Arborele vieii simbolizeaz viaa venic, tinereea fr btrnee.
Figurile antropomorfe sculptate n
stlpii porilor aveau rolul de a proteja casa,
gospodria de forele Rului.
n viziunea popular, stlpul porii
este pragul dintre un spaiu neutru i unul
sacru, cel al gospodriei. Tocmai din aceste
considerente, motivele cu rol protector sunt
plasate aici, pe acest hotar simbolic.
Azi, n Maramure, mai pot fi vzute
pori vechi de lemn, in special in satele de pe
Valea Cosaului, precum si n Muzeul Satului
din Baia Mare si Sighet.
Cat despre portile noi, acesetea au
elemente decorative mult mbogite, de
inspiraie recent, dar i-au pierdut din
semnificaiile iniiale, pstrnd doar
componenta esteticului.



7
Festivaluri si evenimente

Fiecare anotimp este intampinat diferit in satele si orasele Maramuresului. La tara, intreaga existenta este
oranduita dupa muncile campului si dupa marile sarbatori crestine.
Mancarea si bauturile traditionale sunt prezente la majoritatea evenimentelor si degustarea lor sunt un
bun prilej de a face cunostinta cu oamenii locurilor si stilul lor de viata.











Cimitirul Vesel de la Spna

Comuna Spna, situata la doar 4 km distan de grania cu Ucraina este faimoasa n toat lumea
pentru orginalul Cimitir Vesel" pe care l gazduieste. Un altfel de cimitir, cu cruci pictate in culori vii peste care
domnete un albastru special, care de mult timp poart numele locurilor: Albastru de Spna.
Meterul Stan Ioan Patra, creatorul acestui cimitir, a cioplit prima cruce n 1935. Dup moartea lui, n
1977, meteugul i-a fost motenit si continuat pn n zilele noastre de ucenicul lui, Dumitru Pop.
Fiecare cruce este diferit de cealalt: imaginile cioplite n lemn infieaz n mod naiv una din
caracteristicile vieii celui ngropat acolo iar
epitafurile sunt scurte poezioare lipsite de obinuitele
cliee i pline de tlc, scrise la persoana I, ca o
spovad a rposatului nsui.
Controversat uneori n ceea ce privete bunul
gust sau calitatea artistic, Cimitirul Vesel este
nendoielnic atractiv pentru perspectiva unic asupra
morii i pentru mentalitatea rneasc aparte pe
care o reflect. Iat cteva exemple din versurile pe
care le putei citi pe crucile din lemn:

Eu aici m odihnesc
i Pop Toader m numesc
Drag mi-a fost clnitaru
i uica din paharu
Ct am trit p pmnt
Tot la asta mam gndit
S am ce bea i a mnca
Din clanitar a cnta
Dar am avut i ncaz
C vduv am rmas
i v cnt de veselie
Nu v cnt aa ca mie.
1949

8
si unul dintre cele mai amuzante si mai cunoscute:

Sub aceast cruce grea
Zace biat soacr-mea
Trei zile de mai tria
Zceam eu i ea citea.