Sunteți pe pagina 1din 12

Imbatranirea si

moartea celulara.
Definitie
Celula este unitatea de baza,
structurala si functionala, a
tuturor organismelor vii. Este cea
mai mica unitate de viata, care
poate fi clasificata ca o vietate.
Organismele oamenilor sunt
multicelulare, avand pana la 100
de bilioane de celule.
Istoric
Teoria celulara, dezvoltata pentru prima oara in
1839 de catre Matthias Jakob Schleiden si
Theodor Schwann, afirma ca toate organismele
sunt compuse din una sau mai multe celule, ca
toate celulele provin din celulele preexistente, ca
functiile vitale ale unui organism au loc in
interiorul celulelor, si ca toate celulele contin
informatiile ereditare necesare pentru reglarea
functiilor celulare si de transmitere a informatiilor
pentru urmatoarea generatie de celule.
Imbatranirea celulara este un proces biologic
prin care se produc modificari structurale si
functionale la nivelul celulei, dupa ce perioada
de dezvoltare si cea de maturitate sunt
depasite. Cauzele acestei imbatraniri sunt atat
extrinseci (stilul de viata), dar si intrinseci
(genetice).

Dupa cele doua perioade mentionate mai sus,
apare o perioada de postmaturitate,
caracterizata printr-un declin al
functiilor fiziologice si adaptive, desi
solicitarile din exterior raman la un
nivel constant.
Viata majoritatii celulelor poate fi impatrtita in
patru faze: functionare normala, imbatranire,
agonie si moarte celulara. Dintre modificarile
ce apar in perioada de imbatranire a unei
celule, se numara: scade volumul celular,
nucleul se retracta sau se poate fragmenta, se
modifica numarul de organite celulare. Doua
evenimente importante sunt legate, in general,
de imbatranirea unei celule: scaderea masei
celulare si scaderea potentialului proliferativ.
Moartea celulara se produce instantaneu deci,
se pot observa doar modificari post-mortem,
datorate
eliberarii enzimelor celulare (lizozom).
Cauze
Cauzele pot fi extrinseci influenta
mediului si a stilului de viata si intrinseci
proces de imbatranire determinat genetic.
Exista teorii pasive, care considera
imbatranirea ca fiind consecinta acumularii
de erori in celula, din pricina stilului de
viata si a mecanismelor ineficiente de
reparare si exista teoriile active, care
afirma ca imbatranirea este un proces
activ, programat genetic.
Teorii
Teoria propusa de Olovnikov afirma ca celulele isi
replica complet cromozomii, dar dupa un anumit numar
de diviziuni telomerele incep sa se piarda (telomerele
sunt situate la capetele cromozomilor). Ipoteza scurtarii
telomerelor este un bun exemplu al faptului ca teoriile
pasive si cele active sunt intr-o legatura. Numarul de
diviziuni celulare poate creste datorita intensificarii
ratei metabolice.

O alta teorie afirma existenta unei anumite gene (sau
mai multe), care este activata dupa un anumit numar de
divizuni celulare si programeaza celula pentru
imbatranire.


Toate aceste teorii, incearca sa determine o cauza
a imbatranirii organismului. Daca se va putea
determina o cauza exacta a imbatranirii celulare,
atunci toate eforturile vor fi concentrate asupra
gasirii unei metode de a indeparta acea cauza si
sa ramanem tineri pentru totdeauna.
Degradarea proteinelor alterate
In celulele sensecente acest proces este
diminuat, mai ales in unele tesuturi precum
muschiul cardiac si scheletic, ficat sau
creier. Acumularea proteinelor alterate in
celula determina scaderea activitatii
acesteia, iar in final, moartea celulara.
Apoptoza este o forma a mortii celulare
programate, proces prin care celulele
declanseaza propria lor auto-distrugere ca
raspuns la un anumit semnal. Apoptoza este
o moarte celulara fiziologica, programata
genetic, necesara pentru supravietuirea
organismelor pluricelulare, in echilibru
constant cu proliferarea celulara.
Rolul functional al apoptozei
Moartea celulara programata are un rol esential in
dezvoltarea tesuturilor, atat la animale, om, cat si
la plante. La embrionul uman, disparitia
apendicelui caudal, din care ar putea creste o
coada ca la alte mamifere, este datorata
fenomenului de apoptoza. Foarte precoce in timpul
embriogenezei, creierul trece printr-o prima faza
apoptoica care il remodeleaza. Neuronii realizeaza
intre ei legaturi sinaptice intamplatoare si intr-o
faza succesiva, prin fenomene apoptoice, sunt
eliminate acele sinapse care nu stabilisera legaturi
utile.
Cauze
O celula normala are in mod permanent
nevoie sa i se confirme utilitatea ei in
organism prin actiunea factorilor de crestere.
Absenta acestor semnale poate declansa un
proces apoptoic.

Semnalele emise in urma unor daune suferite
de catre ADN (de exemplu datorita unei
iradiatii cu raze X) sunt la randul lor capabile
sa initieze apoptoza unei celule potential
canceroase, care trebuie eliminata fara daune
pentru restul tesutului adiacent.
Cercetarile asupra apoptozei au capatat o
amploare spectaculara in ultimii douazeci de
ani. In afara importantei sale ca fenomen
biologic, o desfasurare defectuoasa a
apoptozei are o semnificatie deosebita in
patogeneza multor maladii. O activitate
apoptozica excesiva poate cauza pierderi
celulare, ca in unele boli neurodegenerative
(de ex. Boala Parkinson), in timp ce o apoptoza
insuficienta poate implica o proliferare celulara
necontrolata, mecanism ce sta la baza
neoplasmelor ( cancere).

S-ar putea să vă placă și