Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
-
-
.
rp~
I '
(
,.,
..
\
,
INTRODUCERE
,
,
IN PSIHANALIZA
PRELEGERI DE PSIHANALIZi\: PSIHOPATOLOGIA VIEl'II COTIDIENE
"
~
I
..,
tt
~
I
:
.
,
;
i
,
'I
,
'1
-
1
j
,
~<
~., r
1\ .'-"'-
,
,A,-.....@. A A.._.i .. _ '\ .. j,..
J.
J>..
k.
'-
It
'd
J
(1856-1.939)
Control ~tiintific ~i confruntare: prof. dr. GR. TANASESCU
Traducerea a fost facuta dupa lucmirile: Zur psychopathologie des Alltagsle-
bens (1904) Uber psychoanalyse (1910) !?i Vorlesungen zur Einfiihrung in die
Psychoanalyse (1916-17) din Gesammelte Schriften, volumele : IV, VII, 1924, Inter-
nationaler Psychoanalytischer Verlag, Leipzig, Wien, Zurich, editie ingrijita de
Anna Freud, Otto Rank ~i J. A. Storfer.
Colectia "Lucrari fundamentale".
initiata de Nadia Nicolescu,
este coordonata de dr. Viorel Nicolescu :;;i I;)tefan Westfried
Pentru uzul cadre lor didactice $i al studentilor - viitori profesori
ISBN 973-30-1103-7
Redactor: ~tefan Westfried
Tehnoredactor: Victoria Ghimi~
Coperta colectiei: Eugen Stoian
CUPRINS
Studiu introductiv: Sigmund Freud sau dreptul la" adevar
(Dr. Leonard Gavriliu) 7
INTRODUCERE IN PSIHANALIZA
Partea int'ii: ACTELE RATATE 65
I. Preambul
II. Actele ratate
III. Actele ratate
IV. Actele ratate
(continuare)
(sfiri?it)
67
74
83
97
pqr..tea a dotw: VISUL ....
V. DificuWiti i?i abordari preliminare 113
VI. Ipoteze ~i tehnica interpretarii ., 124
VII. Continutul manifest ~i ideile latente ale visului 133
VIII. Visele copiilor 141
IX. Cenzura visului 148
X. Simbolistica visului 157
XI. Elaborarea visului 171
XII. Analiza unor vise . 180
XIII. Trasaturi arhaice i?i infantilismul visu1ui 190
XIV. Realizarea dorinte1or 200
XV. Incertitudini ~i critici 210
Partea a treia: TEORIA GENERALA A NEVROZELOR
XVI. Psihanaliza ~i psihiatrie 221
XVII. Sensul simptomelor 230
XVIII. Fixarea 1a trauma psihica. Incon~tientul 241
XIX. Rezistenta ~i refulare 250
XX. Viata: sexuala a omului 260
XXI. Dezvoltarea libidoului ~i structurile sexuale 271
XXII. Puncte de vedere cu privire la dezvoltare ~i re-
gresiune. Etiologie " 284
XXIII. Modalitatile de form are a simptomelor 296
XXIV. Nervozitatea comuna 308
XXV. Angoasa ..... 317
5
I
XXVI. Teoria libidoului ~i "narcisismul"
XXVII. Transferul .....
XXVIII. Terapia psihanalitica
PRELEGERI DE PSIHANALIZA
Prelegerea tntti
Prelegerea a doua
Prelegerea a treia
ptelegerea a patra
Prelegerea a cincea
PSIHOPATOLOGI1\. VIET!I COTIDIEKE
I. Uitarea de nume proprii .
II. Uitarea de cuvinte striiine .
III. Uitarea de nume l?i de grupuri de cuvinte
IV. Amintiri din copilarie l?i "amintiri-ecran"
V. Lapsusurile .
VI. Erori de citire !li de scris .
VII. Uitarea de impresii !li de- proiecte
VIII. Confuzii l?i stlngacii .
IX. Actele simptomatice l?i accidentale
K. Erorile ~ .
XI. Actele ratate complexe .
KIl. Determinism. Credinta in hazard ~i superstitie.
Puncte de vedere ...........
JJO
34l
J57
367
315
380
J88
395
40 1
408
4lJ
Hl
~J7
~71
488
506
326
548
5H
557
SIGIViUND FREUD SAU DREPTUL LA ADEVAR
"IJIlortalitatea lnseamna sa fii iubii
de cei multi anonimi" (Freud)*)
Cercetatorul operei lui Fr e u d este colifruntat de la bun lllceput cu abun-
dente afirmatil ~i interpretari erollate, uReori de-a dreptul fanteziste, continute
intr-o buna parte din literatura imensa consacrata psihanalizei. Chiar ~i autori
absolut oliorabili llil. alte pri . inte ofera adesea, in a.cest domeniu, texte din cele
mai. regretabile. Ceea ce pe buna dreptate a primit denumirea de "prejudeciili
freudiel'le" CORstituie !?i azi 0 realitate anevoie de lnvins, pina !}i.ill alte tari in care
scrierile paril1telui psihanalizei se afla demult la Indemlna publicului 1>. In aceasta
privinla dificultati.le slut Inca !?i mai mari la noi, unde foarte multa lUme nu
a cunoscut psihanaliza dedt din auzite, ori din dirtile de vulgarizare, de felul celor
redactate d. dr. C.... lact., Mihail Moldovan, C. Iordiinescu,
Th. Loewenstein, sau de un 'I'.Corozel, ca sa nu mai Torbm de bio~urile
tiparite de unil detractori allimali de interese obscure. l\fonografia elaborata de
dl'; 1. Pop e s c u - Sib i u (revizuitii de la editie la edit1e, ultima purttnd titlul
Conceptia psikanalitica. Expunere !ji criticii~ M. Welt her, Sibiu, 19~7), incorporata
mai tIrziu fra~mentar tntr-o lucrare scrisa, de pe alte pozitii ideologice, in co-
l.aborare Cll prof. dr. docent Vie tor Sa hIe a n u (Introducere criticil in psihana-
lizif, Editura Dacia, 1912), ca!?i c1b!va eseurI pe tema conceptiei despre sexualitatea
lui Freud, semnate ~. dr. 10s i f We s t fr i ed, reprezinta, credem, singurelQ
~ontributii aotabile in directia ~xploriirii obiective a freudismului. "Psilt,analiza -
scria la un moment dat V. Sa hIe a 11 u - a abordat domenii delicate ale vietii
umane (copiliiria, sex'IJ4lit"t.ea, arttd in care imixtiunea 1ucidiUitii investigative' se
izbe~te, prin traditie, de multe prejud-eciiti" 2). Reputatul psiholog G. Po Ii t z e r
observas(t i?i el: "DepiIJ lon.g~mp.s dijd, depuis les premieres debuts, de l4 psy-
chanalyse; ses adversai~s ont l~r;lame le droit de 1a juger sans 1a conntlitre- B,.
Din acest PURct de vedere, .J' r e u d se ana, parca, sub puterea unul' blestem:
acela d&-a fi la aesfir!?it rastiHmacit, dellaturat, autilat. 0 textura compiicatii dQ
factori favorizeaza aceasta injustitie. Iar opiuiile de a doua sau a treiamtna,
mo!?tenite fara osteneala, ca ~j formulele critice concepute c.a sa !?ocheze imediat
cititorul, fara preocupari serioase pentru adevar, sint de 0 pers!stentii lufioriitoare.
"Psiltanaliza freuditrna - observa J. P. e11a p Ii 11 ~i T. S. Kr a w i e c - a
tljuns sa f~ Rimp1icata lA culm~ in mintt!d. marelui public. Intocmai cum intregul
evolutionism a1 lui Darwin a fost r~dus lo, expresia magici! "omul se trage din mai-
muta", pe care 0 auzim 'in vorbirea. de toate 1!ilt!le,.~ofLa$a pozi1;ialui Freud in
*) Motto ~reluat de la I r v i n f St on e, 'l'ke' passions of the Mind, a Novd
the Life and Work oj Si;gmund Freud, Cassell, London, 1971.
1) Pie r reF 0 11: e y roIl a s, La revolutio.l?- freudienne, Henoel-Ganthier,
Paris, 197D, p. 8..
2) Vi Q tor' Sahl~ anu, Psiltanttliza: pro $i contra, tn"Lupta de clasll",
Anut LI, li,19'ir; p. 76..
~) G e 0 r g e 9 Pol i t z&r, Le mytke de l'o,ntips.'!Jchanalyse,in Ecrits, t. 2,.
Editions Soclah~5. Paris, 1969, pp. 39-{0.
r
Iegdtura eu baza sexuaUi a nevrozeloreste supersimplifieata prin fraza: "Din punet
de vedere psihologie este da'unator sa reprimi viata sexuaIa", Pe dnd, in realitate,
Freud eonsidera neeesara reprimarea sexuaZitatii, daea in joe este supravietuirea
eulturii $i civilizatiei" 4).
F r e U d Xnsu~i ne relateaza, in eseul Contrzbutie la istoria mi$eilrii psihanali-
tice, un fapt deosebitde semnificativ in legatura cu modul in care procedeaza de
obicei falsificatQrii freudismului, indiferent de mobilurile careii imping la ac-
tiune'; "lntr~o 'zij un 'asistent :de Za clinica vieneza unde tineam Un curs de un.
semestru, imiceru permisiunea de a audia Zectiile mele. Le-a ascuZtat cu multii
atentie, in tacere, iar dupa ultima expunere se oferi sa ma ins.9teasca citiva pa$i.
In cursuZ pZimMrii, imi marturisi ca serisese, cu incuviintarea $efuZui sau de ca-
tedra, 0 carte care combiitea teoriiZe meZe, adaugind ca acum regreta ca a facut-o,
din moment ee, datorita preIegeriZor meZe, i$i putuse face o. idee mai exacta asupra
acestor teorii, Daca Ze-ar fi cunoscut mai. dinainte tot. a$ade bine, n-ar fi scris
cartea. Inainte de a se fi apucat de lucru,intrebase Ia clinica daca n-ar face bine
sa citeasca "Interpretarea viseZor" 5), insa ise raspunsese ca. nu merita osteneala ...
Cu toate acestea, imi spuse' el, incheind, era prea tirziu, nimic din cartea sa nu
mai putea Ii schimbat, deoarece era gata tiparita, De altfeZ, nici n-a socotit nece-
sar sa faca dupa aceea vreo declaratie cu privire Za schimbarea ce se produsese
in spiritul sau fata de psihanaZizii" 6).
Sarcina limpezirii lucrurilor nu este deloc u~oara, data fiind, pe.de o parte,
complexitatea proprie teoriei freudiene, efortul ei proteic de a'reflecta cufideli-
tate dialectica derutanta a fenomenelor psihice, a omuluiconcret integrat in rela~
tiile sale multiple de natura biologica :,;i sociala, iar pe de 'alta parte tenacitatea
demna deo cauza mai buna cu care sirguiesc laziduL de rezistentaimpotriva
psihanalizeifreudiene acei ,ideologi care nu se impaca curnaterialismul, rationa-
lismul, .scientismul:,;i ateismul 'Jui F r eu d. Nu iriHtnplator regimulnazista fost
cel mai. furibund adversar al psiJ1analizei, ordonind .in mai 1933 arderea pe rug a
cartilor lui F r en d ~i prigoana impotriva adeptilor saL Luind cuno9tinta cleaceste
acte de barbarie, F I' e u d, care calificase hitlerismul' drept un fenomen"pur me-
dieval :;;ireactionar", nu s-a putut opri sa nu comenteze ironic '; "Am fiicut'progrese,
n'U glumi!': in EvuZ Mediu m-a'r fi ars pe mine in carne.$ioase, pe Gind azi se'
multumesc sa~mi arda cartile" 7). Dar ce ar fi spus e1 daca armai'fi trait sa Yaall,
IlU . p~~te multi ani, cuptoarele mortii de la Auschwjtz sau Buchenwald? Butada
sa amara nu prefigurase nici pe departe adevaratacruzime afasdsmului.
Trebuinta prezentarii mai pe larg a lui Si g m u n <i F r eu d .decurge la noi,
intre c altele, din faptul ca pina in momentul de fat a traducerile in romane:;;te din
scri~rile sale sint putine, a:;;a inclt opera sa nueste bine cunoscuta - inafara
ace16r".cercuri restrinse unde eaeste citita in original sau in tiHmaciri franceze,
'engleze, italiene etc. - sau este cunoscutadoar prin intermediul unor prezentari
imirent reductive, lacunare, daca nu deformatoare, al unoI' comentarii adesea lipsite
de acoperire in studierea integrala a freudismului. ;,Condi~ii de psihologie sociala
$i conditii politice au facut ca multe din tezeZe psihanaZizei sa nu Iievalorific4te
corespUltzator SQ:U. sa nU-$i primeasca rasp.unsuZ critic cuvenit - noteaza Vie t o.r
4) J. P.Ch a p Ii n, T. S., K: raw i e c, Systems and Theories of Psychology,
Holt, Rinehart & Winston, New Yorkete.196~, p. ,61. ...... ,'.
5) E?ieTraumdeutung, lucrare capitala a lui Freud, aparuta in anul 1900, in
editura' F. Deuticke,Leipzig, Wien. '.,
6) . S.. F I' e u d, Zur Geschichte der psychoanaZytischen Bewegung, in Gesam
melte Schriften, IV. Band, p. 428.
, 7) Ern est Jones, The Life . and Work ()f Sigmund Freud, Anchor. Books,
Doubleday & Co., New York, 1963, p. 485.
t 8 .
I!I!""
Sa h I ea'Ii u. Creaem ca 'aceasta Bituatie a intirziat .)i intirzie dezvoltarea uno)"
sectoare'importante din cercetarUe asupra Omului" 8);
Problema valorificarii aportului pozitiv al psihanalizei freudiene nu presupune
delaco rezalvare facila, succesul ei fiind conditianat de respingerea in acela~i
timpa ceca Ce este grc9it 9i impasibil de elogiat in aceasta opera -vasta 9i inegala.
lntuind dificultatea intreprinderii, aca{LV a s i I e P a vel c u, observind cu mai
multi ani in urma ca nueste echitabil ca' toateerorile comise de psihanaZiza sa fie
atTibuite fondatoTuZui ei, scria : "Este gTeu sa- se sepaTepaTtea de adevaT de partea
de creaTe intT-o doctrina atit de complexa $i aUt de discutata cum este psihanaliza.
eu atit mai mult OJ, dt, char $i gre$ind, un asemenea curent de gindire - in
1naSUra" '1;n care let ba.za se afla seriozitate $i intentii -$tiintifice, CU1n este, incliscu-
tabU, cazul lui F r e u d - stimuZeazii dezbateri, contrademanstratii' $i cercetari
cure- contribuie, 'uneoTi fntr-o r:'tarz masura, la depistarea p-roblemeZoT $i- liirgirea
oTizontului. Din acest punct de vedel'e, 11'cudismitZ a avut mel'itul de a 1i pl'apus
spre cercetaTe nO'i domenii, ignorate pina atunci, cum este motivatia incon$tienta,
ce se manifesta atit in comportal'eQ nOTmalii (-uitaTe, lapsusui'i, vise) dt ;;1in 'cea
-morbic1iij TftCli ales in -nevroze" 9).
lata suficiente m'gumente care legitimeaza interesul nostru majar pentru
Freud ~i freudism ea unul dintre prineipalele curente ale psihalogiei contemparane,
care nu 'numai ca a desehls eu hatariredrumul interpretaril unitare, integrative
~i determinist-dinalnice a fenomenelor psihice~i a conduitei Ulnane~ ei a ~xercitat
inacela;d timp a larga influenta asupra altar:;;tiinte, precum :;;i asupra 'literaturii
~i artei intregului secol XX~eL
1. C!.!l'iiculum vitae
Sigmund Freud ~-a llascut la 6 mai 1856,.in 9ra~elulFreibe:sg, aflat ashizi. p~
teritariul Cehoslovaciei. Tatal sau, evreu de,obiqie galitia,n;'i, .avind drept ocupa-
tie principa1a ne,gotul de lina, imp linea 40 de ani. cind s-a cas.atarit cu Amali~
Nathansan, mal tinan} cu daua decenii decit dinsul 9i, la aceasta a doua casa-
torie, d avea deja dol copli mari, dintre care unul, Emanuel, era casatarit:;;i av",a
chlar unfiu, Jahn, in viro;ta de un an. Din aceasta tesatura:nea9i~nuita de relaW
de, rm;lenle, a rezultat a situatle paradoxala :. tatal lul Freud era bunic la na~terea
celui de:al treilea b3igl al .sau . (Sigmund) care, asHel, venea pe lume.in calitate
de Ul1chi al unui nepot mal in. \'lrsta cu. un an decit dinsul. BiQgrafii ~iexegetii
Iui Freud n-au ostenit sa traga tat fdul de cancluzii "psihanalitice". de' pe lirJ.);1a
, - - .
acestei situ.atiL-l) . : ;...
Comertul practicat de Jacob Freud stagnind .Ia Freiberg, el se nmta cufam,i;lia
la Viena, llnde Sigmund. petrecu una din cele. mai .banale capilarii. Se paSiOl)a
dcmic pentru studiu, Ia noua ani fu admis la lieeu ~itimp de 9apte ani a fast
cel.dintii. din clasa, absalviJld I::u dlstinetia swm.n:w cum. l,cLUdae..; 0 clotare aparte
dovedi pentru invatarea limbilar straine ~i, in afar a de german a ~i ebraica, i~i
insu~i franeeza, engleza 9i spaniola, ea ~i latina 9L.greaca, Medieina, ,dupa spuse.le
8) V. Sa hIe a n U, op. cU., p. 84.
9) Va's i: 1e P a vel c U, DramapsihologieCEseu asupl'aconstiWil'ii psihologiei
ca $tiinta, Editura Didaetica 9i Pedagagica, Bueure~ti, 1972, p. 188.
10) Cf. Dictional' de filozofie, Editura Politica, Bueure~ti, 1978, p. 567.
1): Vezi M.a r t he, R a he r t'. La n?vQlutiQn. psychanalitique, Tame I, Payat .
Paris, 1966, p. '38.
'sale, nu-i trezea un interes deosehit Modelele sale de viata preferOite erau Hanni-
'bal, Napoleon, Massena, Cromwell, iar dintre literati, Shakespeare ~i Goethe, sta-
pinindu-l dorinta de a infaptui lucruri grandioase. La un moment dat s-a gindit,
'chiar, sa se dedice carierei militare, dar sortii alegerii profesiunii au hotarit aItfeL
."Eram - sa confeseaza F r e u d - insufletit mai, ales' de 'un fel de sete de cunoa$~
'tere, insa care se indrepta mai sigur spre sfern relatiilor umane mai mult dedI
spre obiectul propriu .~tiintelor naturale, sete de cunoa$tere care, de altfel, inca nu
'descoperise valoarea observatiei ea mijloe principal de realizare. eu toate neestea,
doetrina pe atunci la moda a lui D a r win mil atrilgea irezistibil, filgiiduind parea
sa-mi ofere Un sprijin puternie in intelegerea universului, a$aindt imi amintesc di
'ascultind, eu pl'ilejul unei eonferinte populare, putin inainte de terminarea studiilfJr
mele secundare, leetura frumosului eseu al lui Go e the "Ueber die Natur", aeest
fapt 'm-a decis sa ma inscriu la Faeultatea de medieinil" 2).
In auii de studentie (1873-1881) sa familiarizeaza cu ~tiint~ ca fizica, chimia,
'mineralogia, anatoMia, fiziologia, botanica ~i zoologia. In afara de acestea, frecven-
;teaza seminarul de filozofie al lui F ran z B r e n tan 0, preeum ~i un curs de
logica al aceluia~i. I~i ia doctoratul in medieina in 1881. In 1885, ca "privat-dacent"
'In neuropatologie, pleaca la Paris, la renumitul spital de holi nervaase Salpetriere,
'in acel timp 0 Mecca a neurologilor de pretutindeni, unde afleta marele J e a n-
M a I' tin e h are 0 t. Aici are posibilitatea sa ~iste la demonstratiile maestrului
'care, prin'sugestie hipnotica, producea la pacientii sai paralizii, anestezii ~i contrac-
turi isterice, intru totul asemanatoare simptOluelor intilnite In cazurile de isterie
spontana. De asemenea, SOt convinge- ca isteria nu este 0 boala fenllinina ("hysteron"
1nseamna in grece~te "uter"), iar la intoarcerea acasa va incerea sa imparta~easca
aceste descoperiri, senzationale pentru acea vreme, membrilor Societiiitii Medicilor
din' Vierra, dar fara succes. In 1886 S8 easatore~te cu .Martha Bernays, care prin
bunicuI ei se inrudea Cll He i n r i c h He i n e. VOl' avea ~ase copil (trei fete), ba-
ietilar Freud dindu-Ie Rumele unor personaHtati venerate de dinsul (Jean-Martin
dupa Charcot, Oliver dupa ero_well ~i Ernst dupa profesorul sau de fiziologie
de la Faeultatea de medicina, 0 reala eelebritat~aepoeii, BrUcke) 3).
Canstatind ea teh:aica sa hlpnotidi este deflcitara in unele privinte, in vara
anului 1889 se dUel'! la Nancy, spre a ~i-o imbunatati. Aiet, 1nsa, viiiz1ndu-i la luetu
pe Lie b a u 1t ~i pe B ern h e i m, I~i pierde cu totul inerederea In metoda hipno
fica, de~i pina aCUm 0 aparasa eu ardoarea eare~i era caraeteristidi. Incepindd61
Oleum tuainte, principalul sau instrument de lucru va deveni sugestia extrahipno-
~fca. De ai~i ~i pina la instituirea metodei "asoeiatiei libere" nu era deeit un pas.
Sint de notat, de asemenea; in paralel cu cele mai de sus, raporturil"cm
Gr. J 0 S e p h B r e u e r, ca~e i-a comunieat lui Freud 0 se,ria de observatii capital@
facute in legatura eU un caz de isterie ~i eu vindecarea obpnuta ell ajutorul alia-
nu:mitei metode ca.tartice. VOl' publica, in colaborare, daua carti: tyber d:en psyck-
iselten Mek.anismus Hysteriu:ker Pkanomene (1893) ~i Studien iiber Hysterie (iSM).
Acela;;i Br e u e r i-a fiieut eunolitinta eu otoriuQlaringologul berlinez Wj 1h elm
F 1i e s 5, fata de care Freud va cultiva 0 prieteuie fabuloasa, eu influente accen-
tuate asupra evolupei sahl ~tiintifice. Corespondenta dintre ei va dOl lla~tere, peste
ani, la episoade romantice. AUt cu B r e u e r, cIt ~i eu FI i e s s, tl'1sa Freud va
fupe apoi definitiv relatiile amicale.
In.continuare, viatasa~.l~plete~te indisociabil cudestiut1Lpsih,malizei.Daca
mal mult de zece ani, pina in 1906, a fost singurul reprezentant a1 noli orientari
psihoterapeutic@ (termenul de "psilmnalizA" a aparut, pentru prim'a oara, intr~un'
~ S. F r e u d; Ala. vie iit la. ps.yckl1J1Plyse, ,GalHmard, cPlIris, 1908, pp. 13-14.
3l~,E'f"n e s tJ on1'l S,QP. ci'1i.,p. 09.
I 10
~
articol publicat intr-un ziar francez, la 30 martie 1896) 4), din acest an. psihanaliza
incepe sa aiba adepti din ce in ce mai numero:;;i,in diverse tari. Val' lua na-?tere
asociatii :;;isocietati de psihanaliza, interuationale ~i Rationale, mi~carea diversifi-
cindu-se tot mai mult, in ciuda eforturilor lui Freud de a impune 0 anumita linie
.,orodoxa". Au loc controverse patima:;;e:;;ise produc "disidente" de tot felul, intre
care acelea provocate de Al f red Ad 1e 1', Ca l' I Gus t a v J u n g :;;iW. Rei c h
sint cele mai importante. In afara da aceste disensiuni din interiorul marii familii
de psihanali~ti, Freud va avea de infruntat :;;idivergentele eu ~coala lui Pie r r e
,J a net, pe care pentru prima oara n intnnise la lectiile lui Ch a l' cot. "La ora
la care sCTiuacest~ rinduri 5) - va preciza el - primesc din Franta nenumiirate
articole $i tiiieruri din eiare, cau depun miirturie despre 0 luptil violl!Jnta impotriva
'acceptarii psikanalizei $i careprezintii rapoTturile mele cu $coala franceza in cu-
;Zorile cele mai false. Citesc, de exemplu, cii am folosit $ederea mea la Paris pentru
a mii familiariza cu tezele fundamentale ale l'ui P. J a net, ca, apoi sii-mi iau tiil-
pii$ita cu prada fiicutii. De aceea, vreau sa mentionl!Jzin mod dt se poate de Uimurit
ed numele lui J a net nici n-a fast pomenit in timpul $ederii mele la Salpetriere" 6).
Freud se va stradui mereu sa demonstreze ca, din punet de vedere istorie, psih-
analiza este absolut independentfi de descoperiril~ lui Pie r r e J a 11 e t, pe dnd
acesta din urma nu va Inceta sa-~i revendice prioritatea i). Competitia aceasta ~tiin-
tifica "ac avut Un mare rasunet in perioada interbelicd", cum remarca Vie tor
Sahleanu8).
Daca prima carte tiparita de Freud, Zur Auffassung del' Apkasien (1891), ataca
o tema de neurologi~ pura, reprezentind 0 criticft radical a a conceptiei Iui
We r nick e ~i L i c h the i m en privire la a~a~numitul "del' apkasiscke Sympto-
menkomplex", cea dintli carte care n lanseaza cu adevarat este Die Traumdeutung
(Interpretarea viselor), 1900, de~i presa de specialitate abia dad. i-a mentionat
aparitia. VOl' urma apoi, pe rInd, Psihopatologia vietii cotidiene (1904), Trei eseuri
asupra. teoriei sexualitatii :;;1 Cuvintul de duk $i raporturile sale cu incon$til!Jntut
(1905), 0 amintire a lui Leonardo da, Vinci (1910), Totem$i Tabu (1913), Metapsi-
kologi{J; (1915), lntroducere in psihanalizii (1916/1917), Dincolo de principiul placel'ii
(1919), Psikologia maselor $i analiZa eului (1921), Eul $i SiMle (1922), lnhibiti~,
- simptom, angoasa: (1925), ViitOl"ul unei iluzii- (1927), Angoasa in civilizatie (1930),
Noi prelegeri de psmanalizii (1932), Moise $i monoteismul (1938), ca sa nu citam
decit lucrarile sale de prim rang.
La, 4 iunie 1938, Freud a fost sUit sa paraseasca Viana, ora~ul in care traise
~i lucrase timp de aproape opt decenii,' ora:;;ulcare acum se cutremura sub ~enilele
tancurilor naziste hlvadatoare ~i se infiora de urletele "rinocerilor" dezlantuiti.
Dupa 0 scurta oprire la Paris, la CU110scutapsihanalista Mar i l't B011a par t e,
cea care dimpreuna eu Ern est Jon e s a jucat un rol decisiv in scoaterea parin-
telui psihanalizei din ghearele hitleri-?tilor, S, Freud s-a stabilit la Londra. Metropola
britaniea i-a facut,o primire triumfala. nAbia instalat - serle admirativ Mar the
4) Ern est J'o n e s, ap. cit., p. 155.
5) Este yorba de autobiografia intitulata Selbs.t Dal'stellung - Die Ftag~ der
Laienanalyse, scrisa in septembrie 1925.
6) S. F r e u d, Ma vie et la psyckanalyse-;p. 18.
7) In Rob e r t S. Woo d W 0 r t h,M: a l' y-R.Sh-een-a-u,-Contemporary
SChoolsof Psychology,-Methuen' & Co Ltd, London 1965, inregistram in l.egatura eu
aeeasta 0 opinie larg rasp!ndita :.,Janet's work, sligktly antedating psyckoanalysis,
was begining to e:J!ert eonsideTable influence o-n both. psychology and psychiatry
when it was overtaken by the more dl'amatic co.nceptions of Freud and rat1t~r
thrown into the shade" (p. 25.).
8) Vie t ~l' S a hIe a n u,.:Q~. cU., p. 31.
n
Rob e l' t -, el se $i apuca de lucru, ca $i cum nimic nu s-ar ii intimplat" G).
S i g m u n d F l' e u d s-a stins din viata dupa numai un an 'ii citeva luni de
exil, in ziua de 23 s'eptembrie 1939, :rapus de. recidiva unui cancer inoperabil.
A murit lucid, cu atitudinea demna a unui filozof imanentist, fara teama 'i1 fan'!:
iluzil de~arte. A fost-cum bine s~a spus - "modelul a ceea ce poate ii moarte'a
unui dm luminat $i moderJi" ill). Incinerarea a avut lac peste trei zile, la 26 sep-
tembrie 1939.
Comentatorii care cunosc numai unele lucn'iri disparate, ale luiS, Freud, de
cele mai muIte ori scrieri ale salE: de popularizare, ca Der Traum (1901), compen-
diu al maslvului volum Die Traumdeutung, sau unele monografii de duzina"
au acreditat imaginea unui Freud izolat de 'itiinta exacta 'ii de cercetarea expe-
rimentala, care arata in schimb 0 inclinatie aparte pentru fantazari mitologiee si
constl;uctii speculative, pentru rise ante extrapolari filozofice, antropologice, socio-
loglce si altele de acest fel. 1maglnea aceasta falsa mal perslsta, deoarece, a'ia
cum nota cu subtilltate, nu demult, un rr::.ediciesean, ,,,ca $i in cazul altor valori
clasice, opera lui S. Freud 11U mai .esteatit. c~titii, eft mai ales cO'i,nentatii"1).
Sa vedcm cum stau de-fapt lucrurile in aceasta privinta.
In realitate, pina in 1885, cind avea Vlrsta de 29 de ani si chiarpina mult
mal tirziu, dupa cum vom avea prilejul sa constatam, Freud a fost un neurolog
de forrnatie ciasici'l, unul dintre cei mai buni anatomopatologi ai creierului, de la
Viena, reputat pentrU: sigurarita diagnostlcului si trednddrept singurul specialist
eurorii=an de pl'estigiu In materie de paralizii infantile :I). Inca' din timpul studen:"
tieis-a dedicat unei munci asidue de laborator, efectuind unele descoperiri apre ..
date de oarnenii de stiinta ai epocii. ' '"
Ucenicia 'itiintifica 'ii-a facut-o in special in laboratorul Institutului de fiziolo~
gie din' Vl>.:.'na,sub directa indrumarea lui E r It s t B r ii eke 'ii a asistentilor
acestuia; S'igmund E2xner 'i1 Ernst von Fleischl-Marxow. Dela
c,el dinHi, spirit de .'0 mare generozitate, a' fnvatat, intre altele, ca nimeni nu are
dreptui sa faca in sWnta observatii superfic'iale. Propagator convins al ideilor
lui Helmholtz,Brucke sustinea sa singure fortele .1zice'ii chimice, excluzind arice
iriterventie de ordin suprariatural, pot explica fenomenele vietH, totalitatea reilc-
'~iilor organismelor 'ii ca, In acest caz, pentru investigarea lor rodnica se reco-
marida 0 metodafizlcocrhatematiea31. Apropiindu-si solidele' pfincipii de cerce-
tare ale profesorUlui sau, Fl'eud a intrephns unele studii originale de histologie
nerv6asa,' soldatecU: 'trei comunicari - doua asupra radacinilor nei'voasC', ~i a
treia asupl'a ganglionilor spinaE lei Petron1Yzon, o' specie de peste prirnitiv,
incluse intt-un volu:rn al .Academieide 'itiihte 4): 'Va' rllai descoper( de asemenea,
cotlexiunetl pedunculului inferior cucreierul mic. Aceste lLicrari ale lui Freud;
de$imincire, au insemnat '0 biruihfaa observatiei rnlcroscopice preCise 'ii a iriter-
pretarii genetice, flind favorizate de ameliorarea tehnicii preparatelor histologice,
prin utilizarea clorurii de aur in colorarea tesuturilor.
9) Mart heR 0 bert, op. cit" vol. II" p, 261. ,
Yl M.i c he 1 d e lVI' U z a n, ..Freud et la, mort,'.in "L' Arc", 34, 1968, p. 55.
1) Dr ,C. R o,m,an e s c u,Locul doctrinei, lui Freud insocietatea contemporana,
In, "Symposion ", 11, 5, '1969, p. 12,
, ~) ,Di die r, An z i e u, L'.iJ,..uto-analyse,P.D.F., Paris,.1959, p. 7.
3),Vezi Ma,.rthe Robert, op. dt.,vol. I, p. 64.
4) Uber Spinalganglien und Riickenmark des Petromyzon, Akademie der
Wissenschaft, Wien, 1877.
t 12
Conc9mitE-nt, tinarul medicinist a frecventat aproximativ un an Institutul
de Chimie al lui L u d v'; i g, interesindu-se de analiza gazelor. Dupa absolvirea
facultatH. a intrat, ca "Sekundarartzt", in clinica de psihiatrie a lui The 0 d 0 r
Meynert, cel mai mare anatomist al creierului,din acea vreme5). In aceasta
perloacla, Freud a elaborat lucrari ~tiintifice de o. malta clasa ("he produced some
first-class origi1iaZ works", dupa expresia lui E. Jon e s), de flul acelei monogram,
serisa in colborare eu Dr. 0: R i e, despre paraliziile cerebrale hemilaterale la
copii (KZinische Studien aber die haZbreitige ZerebraZZahrnung del' Kinder, 1891)
~i al monografiei consacrate diplegiilor cerebrale la copii (Zur Kenntnis deT
zerebraZen DipZegien des Kinderalter, 1893). In domenIu.1 tulburarilor de limbaj ~i
ideatie, a descris 0 "afazie asimbolica" (1891). "in anii care urmeaza ~ nepoves-
tef?te el In autobiografie ~ in timpuZ 'serviciuZui de intern Za. cZinidi., am publicat
.observatii asupra diverseZor cazuri de maladii organice ale sistemul'ui nervos.
Treptat m-am famiZiarizat cu acest domeniu $iputeam locaZiza un focal' in bulb
cu 0 precizie la care anatomopatologuZ nU maz avea nimic de adaugat, eu Nind
ceZ dintii din Viena care a trimis la disectie un caz cu diagnosticuZ de polinevritii
acuta, Faima diagnosticelor meZe confirmate de a:utopsie imi aduse 0 afZuentii de
medici americani, carom Ze tine am expuneri insotite de prezentarea de bolnavi din
sectorulmeu" 6).
In 1884, Freud rateaza In ultimul moment recunoa9terea sa oficiala ca desco-
peritor al anesteziei locale, aHt de Importanti'! in mica chirurgie. Preocupat de
gaslrea un or mijloace terapeutice noi, farmaceutice (chimioterapie), care sa duca
la un reviriment in neurologie, 9i. studiind in .acest sens in. mod experimental efec'-
tele fiziologice ale cocainei (alcaloid prea putincunoscut atunci), el a stabilit capa-
citatea anestezica a acestuia, in special in cazurile de infectii "locale 7). Din pacate,
insa, fHnd ocupat cu chestiuni personale (logodna cu Martha Barnays), a aminat
efectuarea .experimentelor decisive, multmnindu-se cu publicarea unui articola9
intreo revista. In acest timp, un prieten al sau, K a r 1 K 0 11e r, caruia Freud
fivorbise de proprietatile cocainei, s-a grabit sa ia pe seama saexperimentarea,
comunicind imediat rezultatele la Congresul de oftalmologie de la Heidelberg.
eu toate acestea, Freud ramine autorul moral f?ide netagaduit al anesteziei locale.
In 1885, pe dnd se afla la C h arc 0 t, Hnarul Freud mai era inca pasionat
de munca de labbrator. Avind vii in minte cercetarile sale de anatomie ~i de
histologienervoasa, el i-a cerut maestrului ingaduinta Sa-9i continue 9i <;licilucra-
1l'ile care-l interesau, in laboratorul de fiziologie a sistemului nervos de. care
dispunea spitalul Salpetrh?re. C ha reo t 9i G u i g non chiar Ii procurara,.in
acest scop, ereieri de copil. Influentaf insa puternic' de 'cele vazute !id auzite in
c1inica, Freud avu deodata revelatiaspecificului fenomenelor psihice, a faptului
ca psihicul nu se reduce la procese neurofiziologice, dupacum, in acela9i tlmp,
1:9i descoperi 9i propria vocatie psihologica, o data cu intuirea posibilitatii de a
trata pe 0 alta cale pe cei s.uferinzi de boli nervoase. L~ 3 decembrie 1885, el i9i
.exprirna hotarirea de a abandona definitiv laboratorul, reactivii,preparatele, micro-
scopul etc. in favoarea unui proiect caremulfora Ii se va fi parut d aventura:
"V reau - iiscria el logodnicei - sa vindec pe toti pacientii suferinzi de boli
nervoase incurabile" 8).
5) Ern est Jon e s, The Life and Work of Sigmund Freud, p. 46.
6) S. Fr e u d, Ma vie et Za psychanaZyse, p. 17.
7) S, F r e u d, aber Coca, in "Zentralblatt fUr die gesammte Therapie", July,
.1884. ,
8) Ern est Jon e s, op. cit., p. 49.
13
r
Inca multii vreme, Sigmund Freud va apara ideea ca nu se poate lntelege
psihologia fara a pkca de la anatomia ~i fiziologia sistemului nervos ~i in special
acreierului. In acestsens, el va anticipa notiunea de sinapsa, preclzata ulterior
de catre She l' r i n g ton, va aplica la viata psihica principiile de inertie ~i de
constanta 9) . ~i va anticipa, de asemenea, notiunea de inhibitie, pe care 0 va lega de
functiile eului. Cu toatl/ aeestea, dupa 1885 el va distinge tot mai clar specifieul
fenomenelor psihice, intelegind ea aprofundarile anatomofiziologice sint demaii
putin folos pentru psihologie dedt studiul interrelatiilor umane concrete 10).
Dedicindu-se trup !Ii suflet psihologiei ~i psihoterapiei, Freud a facut-o cu
toata rigoarea spiritului ~tiintific, concepind dl/ exemplu scheme structurale ale
"aparatului psihic", pe care le-a rectifi.cat ~i remaniat continuu, a~a cum !Ii fizi-
cienii au recti fieat !Ii i~i rectifiea modelele referitoare la structura atomului, in
raport cu faptel&' nou descoperite. Modificarea teoriei in raport cu progresul cu-
noa~terii!)tiintifice era pentru Freud 0 problema de principiu: "Numai fidei$tii
care eer $tiintei sa le 1ina loe de eatehismul la care au re1l'untat, vor privi eu oehi
rai faptul ea un savant i$i dezvolta sau chiar i$i modifiea ideile" 11).
Avea 0 incredere nelimitata in !)tiinta, visul sau fiind constituirea unei
"psihologii exacte" 12), bazata pe masuratori cantitative, pe decelarea transformari-
lor energiei psihice.
Corp viu de cuno~tintc, legat de practica cunoa~terii !)i transformarii omului,
in primul rind de practica medical a, dar ~i pedagogica, psihanaliza freudiana nu
s-a osifieat intr-o "doctrina" propriu-zisa, ci a parcurs stadii succesive de dezvol-
tare, urmarind 0 captare cit mai completa a adevaruIui, formuHnd "ipoteze specliIa-
tive", provizorii ca arice ipoteza, insa pc care intelegea sa Ie confrunte fara ince-
tare cu faptele realitatii. Aceasta nu inseamna ca toate ipotezele freudiene au
ajuns sa fie verificate !)i nici ca ele au dobindit confirmari definitive, dupa cum
yom vedea.
3. Coordonotele ~tiintifice ale rreudismului
Cei car&' Ii repro~eaza Iui Freud metaforele, recurgerea la mitologie sau "spe-
culatia", pentru a trage de aiei concluzia ca am avea de-a face cu 0 doctrina ne!ltiin-
tifica, se lasa in~elati de aparente. Cind A. Co s m 0 vie i, de exemplu, spuneca
"S. Freud a fiiurit un sistem *) aproape fara legiitura (eel pupin aparent) cu date Ie
anterioare obtinute de psihologie, Jiziologia ereierului $i sociologi.e" 1)., iar pe 0
pagina mai iucolo adauga: "In principiu, modul de a raPiona al lui S. Freud, in
. ciuda unor argumente citeodatd ingenioase,sclipitoare chiar, este defectuos. El
se bazeazd foarte mult pe analogie, inducpia riguroasa (pornind de la numeroase
fapte) $i deduetia $tiintificii fiind rare 2), - pentru noi este evident Q<'i autorul nu
9) S. F r e u d, Jenseits des Lustprinzips, in Gesammelte Sehriften, VI. Band,.
Internationaler Psychoanalytiseher Verlag, Leipzig/Wien/Zuriceh, 1924, pp. 191-192.
10) Vezi Leo n a r d G a v I' i 1i u, Psihologi.e $ipsihoidlogie, in "Luerari ~tiin~
tifice ale cadrelor didactice", vol. II, Suceava, 1971, pp. 89-96.
11) S. F l' e u d, Jenseits des Lustprinzip~, p. 257.
12) S. F l' e u d, op. cit., p. 243 ("einer riehtiger Psychologie" in textullui Freud).
*) "Dans la do~trin~ de Freud lui-meme, il n'y. it aucune trace a'un systeme
(s.n.). On y trouve seulement des lignes de faits qui convergent dans la meme di-
rection" (G. Politzer, Le my the de l'antipsychanalyse, p. 25).
1) A. C 0 s m 0 vie i, Despre personalitate $i metodele prin care 0 cunoa$tem,
in A. Cosmovici (Red.), Metode pentru CU1~Oa$tereapersonalitdpii,Editura Didactica
~i Pedagogica, Bucureliti, 1972, p. 22.
2) Op. cit., p. 23.
14
1_ ~~
a surprins,'sentialul. Personal am avut posibilitatea sa demonstram ca opera luL
Freud reliefeazao filiatie ~tiintifica eu radacini multiple, el insu~i recunoscindu-~i
antecedente ilustre in biologie, neuroloifie, anatomie patologica, fiziologie ~i psiho-
logie, irtclusiv pSihologia sociala (G 0 e the, D a r win, We is sma n n, B r li eke,
Me y n e r t, FIe ~ h s i g, He 1m ho 1t z, F fit C h n e r, B r Ii' u e r, C h arc 0 t,
Be r n h e i m, Ha v Ii 10 c k, E. E II i s, E r 1i c h, Gus t a veL e Bon"
W u n d t et.) ~i asirnilind toate ideile care is-au pamt compatibile cu psihanaliza,
intre care idei ale lui 1. P a v 10 v, (de~i nu-l citeaza) 3). Neurologia englezului
H. J a k son, apreciata pozitiv, inca, de un H. E Y sau J. R 0 u a r t4), ca ~i
cercetarile psihiatrului elvetian E. B 1fit U1e r, au contribuit de asemenea la geneza.
~i dezvoltarea psihanalizei. Pe de aHa parte, s~ poate dovedi u~or ca "ipoteza incon-
~tientului" (cum se exprima, cu circumspectie ~tiintifica, Freud) este rezultatul unor
rationamente inductive seculare ~i ca, odata instituita, aceasta "ipoteza" functio-
neaza ea premisa majora in deductii care au in vedere etiologia nevrozelor, cit ~i
motivatia comportamentului normal al omului. Psihanaliza nu se limiteaza la eon-
statari de fapte, ei in mod invariabil ~i neeesar treee la interpretarea lor in lu-
mina unui principiu general, interpretarea fiind, cum remarca Dan i elL a g a -.
e h e, "actul psihanalitic prin excelentii" 5), prin care se exprima interdependenta
fapte10r conform unei conceptii deterministe in care, examinindu-se efeetele (=simp-
tomele) 5e cauta cauzele, dupa un model deduetiv, care duee de 1a variabi1ele depen-
dente 1a variabile1e independente. "Scopul nostru - spune Freud - este acela aI'
$tintei in general: noi vrem sa intelegem fenomenele, sa Ie legam unele de aUele $i"
in cele din urma, sa sporim pe eft posibil puterea noastra asupra lor" 6). Cum a cu-
noa~te ~tiintifie este pentru Freud a eunoa~te prin eauze ("De ce?" este 0 intrebare-
cheie a psihana1izei), ~i cum cauzele nu pot fi identifieate in afara unoI' ration a-
mente de dedueere a anteeedentelor ~i a actiunii actuale a aeestora, urmeaza ca,
psihanaliza implica masiy deduetia 7). "Psihanaliza este in realitate - va subIinia
Freud - 0 metoda de investigatie, un instrument impartial asemanator, sa zieem, cu
caIculuI infinitezima1" 8). In Die Zukunft einer Illusion, Freud vorbe~te din nOUt
despre eonditia ~tiintei in termeni foarte apropiati de gnoseologia actuaIa privind
despre . adevarul relativ !Ii adevaruI absolut: "Ne plingem de incertitudinea
tiintei, 0 acuzafn ca promulga astazi 0 lege in care generatia urmatoare recunoa$te
3) L. GaT l' i I i u, Scientismul $i ateismul lui Sigmund Freud, comunicare tin uta,
la Sesiunea jubiliara de comunicari ~tiintifice a Inst!tutului pedagogic de 3 ani
Bacau, 5-7 noiembrie 1971.
4) H. E y,J. R 0 U art, Essai d'application des principes de Jakson Ii une con--
ception dynamique de la neuropsychiatTie, in "l'Encephale", 1936; vezi ~i H. E y,
P. Be r n a r d, G h. B r i s s t, Manuel de PSYChiatTie, Masson et CieEditeurs"
Paris, 19U.
5) D. Lag a e he, La psychanalyse, P.U.F., Paris, 1969, p. 113.
to) S. F r e u d, Introducere in pshianaliza, vol. de fata.
7) Vorbind despre logica Iui A r i s to t el, Pet r e Bot e z a t U observa ca-,
pe Stagyrit n interesau in mod deosebit premisele I?i raporturile termenUor, e1 intre-
hindu-se daca termenul mediu poate lega termenii extremi, de cele mai muIte,
ori enuntind doar termenii ~i ordinea atribuirii (A apartine lui ~ prin B), socotind:
sufieient enuntui din momentul in care se arata "cauza" (Ia el = universaIuI). Au.,
toruI deosebe~te silogisme ale cauzei Iii silogisme ale japtului. "Prin siIogismul
cauzei se deriva fapte noi din ipoteza propusa, iar prin silogismul faptului see
verifica gradul de intemeiere al ipotezei pe acele fapte" (P. Bot e z a t u, ValoaTea:
deductiei, Editura$tiintifica, BUCUI'e~ti, 1971, p. 29). Freud proeedeaza, de predi-
lectie, in acest mod, de und mobilismul .'/i elasticitatea teoriilor sale (In general,.
desigur).
8) S. F r e u d, Die Zukunft einer Illusion, in Gesammelte SckTiften, XI. Band"
] 928, p. 446.
I~-
o eroare $1 0 inlocuie$te printr-o lege noui'i care nu va di'ilnuimal mult .. Dar
aceste acuzatii sint injuste $Lin parte false. Transformarea opiniilor $tiintific.e in-
seamni'i evol'utie, progres, $1 nu distrugere. 0 lege pe care am .privit-o mal intU ca
universal valabili'i, ni se reveleazi'i ca netiind decit un caz particular al unei le-
gitati mal euprinzi'itoare, sau eOnstatam ca domeniul ei de aetiune este limitat de
o alti'i lege, descoperiti'i mai tirziu; 0 aproximare in mare a adevi'irului este inlo-
.cuita de 0 alta, mai minutios adaptata larealitate, aproximare care la rindu-i i$i
<!$teaptaperfectionarea. jn diferite domenii, noi inca n-am depi'i$itfaza de cerce-
tare, faza in care cercetam diverse ipotezepe care, curind, vom fl nevoiti sa Ie
abandoni'im ca necorespunzi'itoare. Dar in unele, noi dejaavem un n:ucleu de cu-
nO$tinte sigure $i aproape imuabile" 0). Yom avea destule ocazii sa ne convingem
ca Freud este adversarul sistemelor anchilozate t;;i ca minuiet;;te cu spiritul deschis
logiea t;;tiintei.
Data fiind atitudinea peiorativa adoptata de unii fat a de metafora t;;i analogie,
pe eare Freud nu Ie dispretuiet;;te nicidecum, devine necesar sa examinam ce fel
de instrumente sint acestea in cercetarea t;;tiintifica. Un cercetator american, Roy
Dr e i s tad t, intr-un studiu publicat in The Journal of Psychology, dovedet;;te ca
analogiile t;;i metaforele sint deosebit de eficiente in materie de descoperiri t;;tiin-
tifice. Dreistadt it;;i sustine teza prin numeroase exemple majore, extrase din dome-
niul astronomiei, fizicii, _.chimiei, biologiei, matematicii, psihologiei t;;i ciberne-
ticH (A r him e de, New ton, Rut her for d, M a x well, D a r win
Mendeleev, Kekule, Erlich, Poincare, Einstein, W. McDougall,
W. Kohler, E. C. Tolman, J. Piaget, S. Freud etc.). "Niels Bohr-
citim in acest studiu revelator - a declarat ci'i ideea complementariti'itii in fizica
i-a venit intr-o formi'i metaforici'i: ci'i nu putem cunoa$te pe cineva deopotrivi'i in
lumina dragostei $i in lumina justitiei. Aceasta metafora se gase$te in Biblie" 10). Mai
departe citim: "Maniera dubli'i de a utillza analogiile obiective este de asemenea
.considerati'i utili'i de ciitre ciberneticieni $i neurofiziologi in cercetarile lor. Pe de
o parte se presupune ca "facultatile" reproduse in computere sint analoage cu
acelea ale creierului, pe de aUa parte se presupune ca creierul fUnctioneazii intr-un
mod analog computerului. Astfel, in timp ce inglnerii au inzestrat computerele cu
"memorie" (prin circuite reverberante inch ise), au construit calculatoare care joacii
$ah. $i care pot si'i invete din gre$elile facute (prin feed-back negativ la circuitele
.lor) $i incearca sa construiascii chiar ma$ini care sa gindeascii in mod creator, neuro-
fiziologii incearci'i sa explice memoria omului $1 a animalului in termenii circui-
telor reverberante inchise cu transformari chimice, invatarea adapti'irii lamediu
prin conexiune inversi'i negativi'i $i motivatia ca restabilire a unei echilibriiri sta-
bileprin intermediul .conexiunii inverse negative. Uneori se petrec conexiuni in-
verse intr-o ma$inii cibernetica prin care ie$irile $L intra rile cresc $i tulbura
echilibrul stabil. Comportamentul nevroticse presupune a ti analog cu conexiunea
inversii pozitiva. Teoriile lui D. O. H"e b b sint puternic influentate de analogiile
cu calculatoarele electronice" 11). Nor b e1' t 'vV i en e r, G. W a 1 t.e r t;;i W. S. M c
Cull 0 c h utilizeaza t;;i ei, de asemenea, analogla cu televiziunea, spre a-t;;iexplica
anumite procese cerebrale.
La numeroasele exemple de procedee analogice analiz!'!te de Roy Dr e is tad t,
vom adauga inca doua, unul din genetica, altul din. psihologie. J. W a t son $i
F. C r i c k, pentru a face mai u$or de inteles functiile acizilor nucleici in orga-
0) Ibidem, pp. 455-466.
to) Roy Dr e i s tad t, An Analysis of the Use of Analogies and Metaphors in
Science, in "The Journal of Psychology", 68, 1, 1968,. p. 100; vezi t;;iR. Opp e n-
he i me r, Analogy in Science, in "American Psychologist", 11, 1956, pp. 127-'-135.
il) Op. cit., p. 105.
16
I---~
nism, imagineaza urmatorul model analogic: ADN este arhitectul (proiectantul),
adica detiniHorul planurilor de constructie a organismului; ARN mesager este
~eful de ~antier sau de echipa, cel care aduce planurile ~i sub supravegherea
caruia se executa constructia; ARN transportor reprezinta echipa de zidari care
asambleaza caramizile (= aminoacizii), pentru a construi 0 anumita proteina, in
con.formitate cu planul adus de ARNm (~eful de ~antier) de la ADN-arhitect 12).
La Pie r r e J a net abunda metodele analogice luate din fizica (mecanica,
electricitate), sau din domeniul financiar (banel, bugete, pu~culite) ~i economic
(uzine care produc in deficit, falimente) etc. Voind sa arate ca fortele psihologice,
ca ~l fortele fizice, pot sa aiba doua forme (latenta ~i de mobilizare actuala), psi-
hologul francez apeleaza la analogia cu 0 institutie bancara plasata undeva "dans
Z'esprit humain" ~i unde au loc operatii de depunere ~i de restituire, restituirile
putfnd lua iorme fortate, violente, devastatoare 13). Ce reprezintaapoi, in definitiv,
descrierea faimoaselor conduite ale "panerului'" "sforii", "scarii", "sertarului" etc.
decit tot atltea analogii Cll valoare euristica ?
Este cu totul hazardata insinuarea ca rationamentele analogice ar fi 0 specie
de inferente inferioare, dnd ~tiut este ca acestea au adus ~tiintei beneficii de
importanta descoperirii prinelpiului lui Ar him e d e, a legii gravitatiei univer"
sale, a principiului de functionare a organului auditiv, a structurii atomului (prin
analogie cu sistemul ~olar), a codului genetic (descris ca un alfabet compus din
patru litere), a structurii moleculei de ADN (comparata cu 0 dubla scara spirali-
forma, fapt confirmat dupa aceea prin fotografierea in laborator a moleculei),
a principiului de modelare a creierelor electronice etc. Utilizarea analogiei, a com-
paratiei euristice, a metaforei sugestive, este de natura sa sensibilizeze intregul
aparat logic, sa-l puna in mi~care pe traiectorii fertile. Nu este, prin urmare, judi-
cioasa 0 sentinta de descalificare sau de minimalizare a unor astfel de rationa-
mente care, la urma urmei, se integreaza in fluxul total de rationamente de hpuri
diferite, con~tiente sau subcon~tiente, reprezentlnd gindh~ea reala, vie, nedesfigu-
rata de analiza atomizanta a logicii sau logisticii, a~a incH in realitate este greu
de spus elt dintr-o descoperire, sau inventie, revine unui tip de rationament sau
altuia. "Analogia - serie Rob e r tOp pen h e i mer - este a unealta cu ade-
varat indispensabiZiI $i inevitabila pentru progresul $tiintific" H). 0 ~tiinta intemeiata
numai po silogismul deductiv este 0 imposibilitate, aHt timp cit mintea omeneasca
nu dispuno de un sistem complet de axiome native. Fiecare gen de rationament
este eficient in masura in care, vadit sau nu, colaboreaza cu tonto celelalte. Se
pare ca aceasta regula nu cunoa~te exceptii.
Nici invinuirea de "teode speculativa", care se aduce freudismului, nu rezista
verifidirii. in general, Freud porne~te de la fapte, formuleaza pe baza acestora
ipoteze ~i incearca apoi sa Ie controleze valabilitatea prin observatie clinica ~i
prin practica terapeutica. Acest mod de a proceda nu este absent nicidin a sa
"metapsihologie", in care cei care TIU citesc decit titlurile vad veleitati de ordin
metafizic, dar care nu este decit, cum spune D. Lag a c he, 0 "psihanaliza gene-
rala" 15), de fdul psihologiei generale sau teoretice, unde Freud nu se multume~te
12) Apud 1\1a ria n Be j a t, Talent, inteligenta, creativitate, Editura $tiinti-
fica, Bucure~ti, 1971, pp. 40-41. Tot acest autor reproduce ~i comparatia analogica a
.agregatelor ribozomale cu circulatia fntr-o gara feroviara, precum ~i un model
propus de Bogdan Stugren, referitor la acela~i fenomen, model nu prea diferit de
acela imaginat de Watson si Crick.
13) Pie r r e J a net, La force et la faiblesse psychologiques, Maloine, Paris,
1932, pp. 39 :;;1122.
H) R. 0 P pen he i mer, Analogy in Science, in "American Psychologist", 11,
1958, p. 129.
15) D. Lag a c h e, op. cU., p. 18.
2 - cd. 404
11
eu descrierea fenomenelor psihice, ci Ie interpreteaza din punet de' vedere dinamic"
conflictual (intr-o viziune dialectica a luptei contrariilor), din punct de vedere
economic, tinind seama de aspeetul cantitativ al fortelor psihice (pulsiuni, contra-
pulsiuni) ~;;idin punct de vedere topic, adica structural, analizind organizarea ele-
men tel or "aparatului psihic". Pin a ~i dinastfel de lucrari pur teoretice, punetul
de vedere al practlcii nu lipse~te: "Daca - scrie Freud - (...) se dovede$te ca
putem fonda pe ipoteza incon$tientului 0 practica incununata de succes, prin care
sa influentam, potrivit cu un scop dat, cursul proceselor con$tiente, noi vom avea,
datorita acestui succes, 0 proba incontestabila a validitatii ipotezei noastre" 16)
Stilul sau literar ~i numeroasele corelatli ~i extrapolari pot da, unui spirit neavi-
zat, impresia de aventura speculativa, pe cind, din contra, Freud ~i-a exprimat
adesea, cu sinceritate, rezerva fata de gindirea fantezista, instrainata de materla-
lul faptic ~i de practica.
4. 0 conceptie matej'ialista ~iclinamic~ despl'c psihic
Psihanalizei is-au aplicat adesea in bloc, fara argumentatia de rigoare, califi-
cativele de "idealista", "mistica" ~i "irationalista". De asemenea, s-a atribuit
"intregii psihanalize eu toate variantele ei" 1) negarea determinismului ijziologic
in procesele psihice. "Eroarea fundamentala a acestei conceptii - citim in citatul
tratat deistorie a psihologiei -, care este ruperea psihicului de orice determi-
nism fiziologic $i incercarea de a explica procesele suflete$H prin 0 cauzalitate
pur psihica, a facut sa se vada adevarata sa esenta. Psihanaliza nu este nimic alt-
ceva decit cel mai pur idealism" 2).
Este mai mult dedt necesar ca acest verdict sever sa fie controlat in temeiu-
rile sale. In primul rind, cum am mai aratat, intre opera lul Freud ~i pslhanaliza
in general nu se poate pune in nici un caz semnul egalWitii. Diferiti psihanali~ti
se intemeiaza pe conceptii, filozofice foarte diferite, nu de putine ori diametral
opuse. C. G. J un g, ca sa luam un exemplu din cele mai concludente, este intr-a-
devar idealist, mistic, irationalist ~i, intr-o masura oarecare, promotor a1 unul
determinism endopslhic. De pe pozitia sa idealist-mistica, el va denunta in Freud
un materialist ~i un rationalist, in termeni foarte categorici: "Conceptia care pla-
neaza asupra interpretarii psihologice a psihanalizei frC'udiene este binecunoscutuZ
materialism rationalist de la sfir$itul secoluluial XIX-lea", - ~i continua:
"Weltanschauung-ul psihanalizei este un materialism rational, acela al unei $tiinte
naturale esentialmente practice" 3). Sub influenta conceptiei sale mistice, acela~i
J un g incearca ~i 0 caterisin~ care insa, dupa cum yom vedea in acest studiu, nu
are justificare : "Prea multi oameni sint mai aproape de psihologia freudiana dedt
de Evanghelie $i pentru ei boZ$evismuZ are mai mult sens decit virtutea bur-
gheza" 4). Cu cUeva decenii mai inainte, dualistul francez Jean Bod i n respingea
~i el teoria freudiana, eu 0 indignare drastica, considerind-o drept ,,0 psihologie
pierdutCi in mi!jcarea materialista a secolului al XIX-lea" 5).
16) S. F r e u d, Metahpychologie, In GesammeZte Schriften, V. Band, p. 481-
1) M. R ale a, C. I. Bot e z, Istoria psihologiei, Editura Academiei, Bucure~ti,
1958, p. 527.
2) Ibidem, p. 531.
. 3) C. G. J u n g, Problemes de tame moderne, Buchet/Chastel-Correa, 1960,
pp. 106, 108 ; vezi ~i p. 397.
4) Ibidem, p. 183.
5) J. Bod i n, 'Contre Freud. Critique de toute psychologie de l'incon:cient,
Masson, Paris, 1926, p. II.
18
I .
Judecind drept, S. Freud i~i justifica pe deplin caracterizarea de materialist, pe
care unii au vOit-D infamanta 6). El pornei?te in mod consecvent de la ideea(pe care,
chiar claca n-o expliciteaza intotdeauna, in schimb 0 subintelege, ca "activitatea
psihica este legati'i de funct{a creieruluimai mult decit a oricarui organ - acesta
ftind Un rezultat indiscutabil al cerceti'irii" 7). Inainte de lenta i?i complicata sa
insertie in contextul relatiilor sociale, care ii vor da adevarata sa determinare
pSihologica, adica aspectul uman propriu-zis, organismul omului vine pe lume
prevazut cu 0 serie de "pu1siuni" (= trebuinte) montate biqlogic, care-lexcita
din interior: cerindu-~i satisfactia intr-un mod imperios i?i neconditionat. Pulsiunea
Ii apare lui Freud ca "Un concept-limita intre psihic $i somatic", a carui sursa se
ana intr-un proces somatic localizat intr-un anumit organ sau parte a corpului,
proces fie de natura strict chimica, fie putind corespunde degajarii altor forte,
de exemplu, mecanice. Se recunoai?te in acest fel psihicului, deosebit de clar,
legatura organic a ~i indisolubila cu fiziologicul, cu toate ca Freud se va simti
dator sa specifice ca "dat fiind ceea ce-$i propune cercetarea psihologica, 0 cu-
noa$tere mai exacta a surselor pu1siona1e nu este riguros indispensabila" 8). Aceasta
este, binefnteles, cu totul altceva decit Ilegarea determinismului fiziologic, care
i se repro~eaza in mod absolut gratuit. eei care ii cunosc opera in profunzime,
ca de exemplu R. 0 s b 0 r n, sint de parere ca "P a v 10 v i?i F r e u d au mai
muZte puncte comune decit s-ar crede. Ambii sint riguros moni$ti, care cred ca
comportamentu1 uman are 0 baza neurojizio1ogica. Dar pe cind F re u d insistaasu-
pm faptu1ui cd dezvoltareapsihoZogiei n'u putea a$fepta epuizarea descrierii neuro-
fizio1ogice a comportamentu1ui uman, Pay 10v $idiscipoZii sdi erau de parere
cd 0 $tiinta pozitivista a comportamentuZui uman nu putea sa existe fara aceasta" 9).
In ce ne prive~te, am incercat sa sustinem punctul de vedere freudian, care este
acela al unei "psihologii psihologice" ~i care coincide, mutatis mutandis, cu acela
al lui Vasile Pavelcu 10). Intr-adevar, pentru cunoa$terea psihologica a omului nor-
mal (i?i chiar bolnav psihic, uneori) este otios sa se procedeze la disectii ~i analize
histochimice, sa zicem. Una este psihologia, alta neurologia sau psihochimia. "Bu1buZ
sau mdduva pre1ungitd constituie un obiect de studiu foarte serios $i frumos -
va scrie Freud. Imi amintesc prea bine tit timp $i cita ostenea1a m-au costat' astfel
de studii. Dar astazi trebuie' sa marturisesc ca din puncruZ de vedere a1 inte1egerii
psiho1ogice a angoasei nimic nu-mi este mai indiferent decit cunoa$terea traiec-
tului nervos urmat de excitatiile care emanadin buZb"l1). Cuvintele acestea au cu
atit mai mare greutate cu eft apartin unui om care a debutat ca anatomopatolog al
creierului i?i ca autor de apreciate lucrari de neurologie ~i care, in perfecta cu-
no~tinta de cauza, intelege sa delimiteze perimetrul obiectului psihologiei, fat a de
disciplinele cu care s-ar putea confuhda. Psihanaliza -'- scrie el in ale sale Vorlesun-
gen zur EinfUhrung in die Psychoanalyse - "vrea sa dea psihiatriei baza psiholo-
gicd, care ii 1ipse$te; ea spera sa descopere tel"enUZ comUn care va face inteligi-
6) V. Sa hIe a n u, Psihanaliza: pro $i contra, in "Lupta de clasa",5, 1971,
intreprinde 0 serioasa punere la punct in aceasta privinta.
7) S. F re u d, Metapsychologie, p. 489.
8) S. F r e u d, Triebe und Triebschicksa1e, in Gesammelte Schriften, V. Band,
p. 449
9) R e u b en' 0 s b 0 r n, Marxisme et Psychanalyse, Payot, Paris, 1969, p. 61.
10) Vas i Ie P a vel c u, Invitatie la cunoa$terea de sine, Editura ~tiintifica,
Bucure~ti, 1970, p. 8;. vezi ~i Leo n a r d Gav r i I iu, l'sihologie $i psihoidlogie,
in "Lucrari ~tiintifice ale cadrelor didactice", Institutul Pedagogic Suceav.a, vol. II,
Suceava, 1971, pp. 89-96 .. -
11) S. F re u d, Introducere in psihanaliza, in \101. de fata.
19
bilif 'intilnirea unei tulburiiri somatice cu 0 tulburare psihicii. Spre a-$i atinge sco-
pul, ea trebuie sa se tina Ia distanta de orice pTesupozitie de ordin anatomic, chimic
sau fiziologic, sii nu se sprijine dedt pe notiunile pur psihologice, ceea ce, ma
tem, va face ca ea sa apara cam ciudata Ia prima privire" 12). Intr-adevar. aUt de
ciudata !;>ide derutanta a aparut, incH acest demers, absolut legitim pentru psiholo-
gie ca psihologie, a fost luat drept 0 negare idealista a determinismului fiziologic.
Mai inainte de a fi pornit ofensiva polemic a impotriva tuturor directiilor psiholo-
gice existente, cu intentia de a face loc propriei sale psihologii concrete, G. Pol i t-
z e I' a inteles in intregime legitimitatea efortului lui Freud, scriind : "tocmai 0 data
cu psihdnaliza, pentru prima oara, tinde a se constitui 0 psihologie veritabilli.
Inainte de psihanaliza, psihologia s-a situat mereu fie dincoace, fie mult dincolo
de omul concret" 13).
Ca !;>iPie I' l' e J a net, cu care are numeroase tangente ~i chiar coincidente
(ar fi de mirare, de altfel, sa nu fie a!;>3,in cazul unoI' oameni de ~tiinta obiectivi,
care studiaza una ~i aceea~i realitate !), Freud concepe activitatea psihica sub forma
unui joc de energii !?i tensiuni de natura materiala, capabile de acumulari, de dis-
persiuni ~i de transformari reciproce. "Freud - scrie in acest sens J. A C. B l' 0 W n
- a fost un materialist care a utilizat terminologia psihologica - "mitologia" sa,
cum singur a denumit-o - spre a descrie procese care, dupa parerea sa, intr-o zi
VOl' fi des crise in termeni fizico-chimici" 14).
Un merit aparte i~i face Freud din faptul caa introdus, intre altele, factorul
cantitativ, marimile de energie psihica, in lantul cauzal pe care il urmare~te in
definirea comportamentului nevrotic. "Acesta este - spune el - un factor de care
trebuie Sa tinem seama peste tot. Analiza pur calitativii a conditiilor etiologice nu
este exhaustiva. Sau, spre a ne exprima altfel, 0 conceptie pur dinamica a proce-
selor psihice care ne intereseaza este insuficiimtii: trebuie sa Ie consideram $i din
punct de vedere economic. Trebuie sa aratam ca conflictul intre doua tendinte nu
se declan$eazii dec'it 'in momentul 'in care se ating anumite intensitiiti" 15). Spre a
face inteles fenomenulde mai sus, Pie I' I' e J a net se folosea de 0 analogie din
domeniul fizicii. Daca luam, arata el, un curent de voltaj scazut, beeul electric
nu se va aprinde, pe cind daca facem sa treaca prin filament un curem de 100 de
volti, se va aprinde 16). A~a ~i la Freud, efectele sublimarii instinctului sexual, de
exemplu, depind de cantitatea de energie psihica (libido) deturnata de pe canalul
ei de fluentii obi!;>nuit, ca :;;i de eventualele suspendiiri sau blocari pe care Ie
poate suferi, in fractiuni mai mari sau mai mici, aceastii energie.
Economia proceselor psihice se insote~te de 0 dinamicii particulara, conceptie
care reliefeaza numeroase elemente de dialectica in gindirea lui Freud 17). "Nu voim
doar sa descriem $i sa clasificiim fenomenele - arat& el -, ci Ie concepem de ase-
menea ca fiind indici ai unui ;oc de forte care are loc in suflet, ca manifestare a
tendintelor aVLnd un scop definit $i care lucreaza fie in aceea$i directie, fie in
directii opuse. Incercam astfel sa ne formam 0 conceptie dinamica asupra feno-
12) Ibidem, p. 67.
13) G. Pol i t z e r, op. cit., p. 43.
14) J. A. C. B l' 0 W n, Freud and the Post-Freudians, Penguin Books, BaHimore,
Maryland, 1967, p. 11.
15) S. F l' e u d, lntroducere in psihanaliza, in vol. de 'l.:'ta.
16) Pie r I' e J a net, op. cit., p. 20.
17) "Wallon.:?i Piaget - scrieP. Fougeyrollas - au fost mal putin
dialectici, in demersurile lor intelectuale, dedt a fost, inaintea lor, F I' e u d ... In
mod cu totul vizibil, caracterul conflictual al trairilor, proprii nevroticului, I-au
imp ins pe Freud spre concepte dialectice" (La revolution freudienne, Denoel-Gon-
thier, Paris, 1970, p. 298); vezi ~i P a u 1 R i c 0 e u r, De l'interpretation, essai sur
Freud, Ed. du Seuil, Paris, 1965, capitolul "Dialectique".
20
1_-
menelor psihice" 18). La aceasta se adauga punctul de vedere topic, inlocuit mai
tirziu printr-un punct de vedere structural pmpriu-zis. Fara a cauta localizari stricte
("localitati anatomice" ale proceselor psihice, cum se exprima ell, respingind ideea
desemnarii concrete a unoI' re:;;edintestructurale pentru una sau alta dintre compo-
nentele -"aparatului psihic", in felul lui Wi 1d e I' Pen fie I d care, inca nu. demult,
incerca sa repereze "sediul con:;;tiintei".Freud concepe 0 topica psihologica elastica,
eu caraeter ipotetic declarat, dedusa in special din fenomenologia psihicului pato-
logIc.
5. Structure "aparatului psihic"
Viziunea sistemica a lul Freud se exprima in conceperea psihicului ca un in-
treg structurat, alcatuit din parti articulate dupa 0 formula dinamica :;;igenetica, dar
pastrind 0 relativa stabilitate :;;iindeplinind aUt 0 functie generala, daca ~istemul
este considerat in totalitatea sa, cit ~i 0 gama de functii particulare, daca se au
in vedere subansamblele, subsistemele.
In cadrul sistemului pot aparea, desigur, ~i fenomene de dezechilibru, schimbari
ale raporturilor de forte, distorsiuni structurale~i implicit functionale :;;i,in acest
eaz, avem 0 intreaga gama de manifestari patologice, formule noi :;;ineobi:;;nuite
de interactiune, provocate de cauze diverse. Psihanaliza i:;;i propune ca, pe baza
cunoa:;;terii parametrilor normali ai sistemului, precum :;;ia determinismului aces-
tuia, sa gaseasca mijloace prin care sa actioneze in sensul restabilirii echilibrului,
sau sa actioneze preventiv pentru mentinerea :;;iintarirea Iui (psihanaliza profilac~
tical. De fapt, in orice caz psihanaliza are in vedere 0 restructurare a sistemului,
in directia rididirii con~tiintei, a eului, la rolul de factor dominant (ameliorarea
psihica a speciei umane).
Prezentarea analitica a unui sistem este :;;tiintifice:;;teindreptatita, ca de altfel
~i prezentarea sa globala. Din punet de vedere abstract, arata C. Ba 1ace a n u ~i
E d m 0 n d Ni c 0 1a u, orice sistem poate fi descris prin blocuri functionale, care
leaga intre ele diferitele marimi caraeteristice. Unul :;;i acela~i sistem real poate
fi reprezentat prin mai multe grafe diferite, dupa criteriul de "elementaritate" adop-
tat (noi am spune dupa nivelul structural). Un televizor, exemplifica autorii citati,
poatefi descris printr-un singur bloc functional, la care semnalul de intrare este
semnalul ce ajunge la antena, iar semnalul de ie:;;ireeste compus din imaginea :;;i
sunetul ce se produc. Dar se poate trece ~i la 0 reprezentare pe subansamble,
punindu-se in evidenta separat calea de sunetfata de cea de imagine. La 0 deta-
liere ~i mai fina, se pot pune in evidenta etajele (amplificare de radiofrecventa,
amestec, baleiaj etc.). In fine, se pot pune in evidenta transistoarele. La fel se
procedeaza :;;i in studiul omului, aUt in ce prive~te organismul, cit :;;i psihicuL
"Psihanaliza - scriu C. Ba 1ace a n u :;;iEd. Ni c 0 I a u - impiirtea personalitatea
in trei compartimente : id, cuprinzind cerintele biologice, fundamentale; superego -
campus din imperativele sociale obtinute mai ales din mediul familial; ego, care
avea fUnctia de a aptimiza campartarea, maximalizind gratiJicatia obtinuUi de la
diver$i stimuli, in acela$i timp minimalizind sanctiunea socialii" 1). Nu vedem
nimic anti~tiintific in ideea de a se cauta :;;ia se descrie "componentele" structu-
rale ale psihicului. Imputarea de "atomism psihologic", pe care inca i-o mai fac
18) S. F r e u d, Intraducere in psihanalizii, in vol. de fata.
1) C. Ba 1ace a n u, Ed. Nie 01 a u, Personalitatea umanii - a interpretare
ciberneticii, Ed. Junimea, Ia~i, 1972, p. 12 ; vezi ~i pp. 14-15.
21
lui Freud unii cercetatori 2), trebuie deci privita cu rezerva. Sa nu uitam ca, pe
de aUa parte, psihologia Gestalt-ului !ii-l revendica'3) !ii, bineinteles, nu pentru
"atomism".
Ambitia lui Freud a fost sa deduca structura "aparatului psihic" exclusiv din
studierea clinica a comportamentului omului sEmMos sau bolnav, deci cu mijloace
proprii psihologiei, fara a' se ingriji deocamdata de izomorfism, adica de cores-
pondenta dintre constructiile sale idealizate 4) (care, tinzind la eliminarea oricarei
inexactitati, treceau peste lacunele istorice!ite inerente ale histologiei, fiziologiei
!ii biochimiei, punindu-le, de fapt, intre paranteze) !ii substratul material al acestor
constructii, edifidnd un sistem explicativ, minutios elaborat, in scopuri de diag-
noza !ii tratament curativ, sistem pe care el insa a;;tepta sa-l vada confirmat in
viitor de datele !itiintelor care studiau sistemul nervos, din toate punctele de vedere.
Travaliul deductiv cerut de aceasta constructie a fost desigur enorm, analogia
nefadnd adesea dedt sa deschida eM de acees spre intelegerea ultraeomplexului
edificiu psihie a!ia eum este acesta in realitate. Precum expresiv observa Ray m 0 n d
R u y e r, psihologul ineearea sa-;;i expliee ee se petrece in interiorul individului.
,,elientul psihanalistului - spune el - intr-un anumit sens vine la medic cu legii-
turile sale famiZiale $i cu situatia sa sociaZii, ins a "introiectate", incarnate in "viscere
psihologice", aproape tot attt de organice $i tot atit de tipice ca $i forma stoma-
cului $i a intestinului" 5). Freud a efectuat, prin urmare, disectii psihologice, a facut
intr-un fel "anatomie psihologica", a descris "viscere psihologice", printr-o metoda
original a, ipotetico-deductiva, intuitiva, inductiva !ii analogica.
El a inceput, in Die Traumdeutung (1900) ~i in alte luerari anterioare anului
1920, prin a distinge in sfera psihicului doua sisteme icrarhizate : ineon~tientul (sis-
temul Ics) !ii con~tiinta (sistemul Cs), acest din urma sistem fiind suplimentat de
un preeon!itient (Pes). Incon!itientul era eonsiderat acum realitatea esentiala a psi-
hicului, chiar psihieul insu~i. "Incon$tientul este asemanator cu un cerc mare care
ar include con$tiinta ca pe un cerc mai mic. Nu poate exista fapt de con$tiinta fara
o preparatie incon$tienti'i, in timp ce incon$tientul se poate Zipsi de stadiul con$tient,
avind totu$i 0 valoare psihica. Incon$tientul este psihicul insu$i in realitatea sa
esenpiali'i. Natura sa intima este la fel de necunoscuti'i ca $i aceea a reaZiti'itii exte-
rioare, iar con$tiinta se informeaza despre el intr-un fel tot at'it de ineomplet, ea
$i organele noastre de simt despre lumea exterioara" 6). Con~tiinta, pe de aHa parte,
era privita ca un simplu organ de perceptie interioara, fara eonsistenta ~i lipsit de
memorie. Con!itiinta - in Die Traumdeutung - "nu este. dedt 'un organ de simt
care permite perceperea caliti'itiZor psihiee (...) Aparatul psihie, care este deschis
asupra lumii exterioare prin organele de simt ale sistemului sau de perceptie, este
el insu$i lume exterioari'i pentru organul de simt al eon$tiintei, care de altfel i#
gi'ise$te in acest raport justificarea sa teleologica" 7).
Continutul incon!itientului, absolutizat in mod abisalist, consta dintr-un nucleu
de "formatiuni psihice mo~tenite", analoage cu instinctele animalelor, la care se
2) M. Go 1u, A. D i c u, Introducere in psihologie, Editura $tiintifica, Bucu-
re~i, 1972, p. 45.
. 3) G i 0 r gi 0 Res t a, Problemi di integrazione tra teoria delZa forma e teoria
psicoanalitica, in "Rivista din Psicologia", LXI, fasc. IV, 1967.
4) Trebuie facuta distinctia neceSara intre termenul "idealizat" !ii "idealist".
Aici ne referim la semnificatia data de P. Bot e z a t u, in a sa "antinomie a
exactitatii", termenului idealizat (op. cit., pp. 180-184).
5) R. R u y e r, L inconscience, la fausse conscience et l'inconscient, in "Journal
de Psychologie normale et pathologique", 3, 1966, pp. 258-259.
6) S. F r e u d, Die Traumdeutung, in Gesammelte Schriften, II. Band, 1925,
p. 529.
7) Ibidem, p. 532.
22
adaugau produsele d'e refulare (Verdrangung), adica r>eziduurile inutilizabileeli-
minate in cursul dezvoltarii copilului 8). Aceste elemente respinse de con~tiinta nu
se impaca insa cu exilarea in incon~tient ~i incearca in permanenta, folosind stra-
tageme ~i subertfugii, sa revina in arena con~tiintei, unde se poate realiza integral
placerea, conform unui principiu dupa care s-ar conduce intreaga viata pulsionala
~u derivatele ei (Lustprinzip), tinzind spre 0 reducere a temdunilor energetice. Inca
mai demult, Ernest Jones vedea in acest principiu al placerii un analog al homeo-
staziei, despre care va vorbi Can non. "Mecanismele fundamentale de reglare
a proceselor psihice - scrie Jon e s - sint tendintele de a cauta placerea prin
descarcarea tensiunilor psihice $i evitarea in acestmod a d:urerii, pe calea preve-
nirii acumularii de energie psihica 9).
Conflictul intrapsihic dintre incon~tient ~i con~tiinta impregneaza intreaga viata
a individului. "Principiului placerii", propulsat de incon~tientul axat pe viata
biologica, animala, i se opune "prfncipiul realitatii", promovat de con~tiinta centrata
pe viata social-morala a omului, generatoare de constringeri fire~ti. Presiunile in-
con~tientului asupra con~tiintei duc la manifestari marbide, la dramatice tulburari
de echilibru sau, cel putin, la acte de comportament enigmatice, absurde sau
ciudate, regizate de 0 motivatie ascunsa, abisala. Evaluind cu obiectivitate, s-o
recunoa~tem, ponderea alarmanta a motivatiei incon~tiente, nu numai in comporta-
mentul patologic, dar ~i in cel cotidian, psihanaliza freudiana i~i propune sa
rastoarne situatia in favoarea suprematiei con~tiintei, a ratiunii, a omului sociabil.
"Intreaga sarcina a tratamentului psihanalitic - scrie nu 0 data Freud - ar putea
ji Tezumata in formula: transjormarea oTicarui incon$tient patogenicin con-
$tient" 10). Aceasta sarcina a perfectionarii psihologice ~i etice a omului este consi-
derata dintr-o perspectiva sociala larga (vezi Das Unbehagen in del' Kultur, 1930).
Spre a ne face sa intelegem mai bine raportul dintre incon~tient ~i con~tiinta,
precum ~i finalitatea psihanalizei, Freud recurge la un adevarat mit, caruia i-am
putea spune mitul individului turbulent. Sa ne imaginam, propune el, ca intr-o
sala de conferinte patrunde deodata un individ artagos, care vocifereaza, ride,
rastoarna scaunele, fara a-I pasa ca-l deranjeaza pe conferentiar ~i pe auditori.
Desigur ca publicul, care vrea sa asculte conferinta, il va scoate pe individul tur-
bulent pe coridor, u~a va fi baricadata ~i se va institui chiar ~i 0 paza (a~a-
numita cenzura). Sala de conferinte simbolizeaza con~tiinta, coridorul unde este
expulzat musafirul nepoftit reprezinta incon~tientul, iar scandalagiul insu~i repre-
zinta starile suflete~ti incomode, dorintele obscene, impulsurile imorale, pe care
incercam sa le reprimam (refulam) aruncindu-le in bezna de unde au aparut.
Dar, adauga Freud, este foarte putin probabil ca individul turbulent sa se
astimpere.El poate sa bata cu pumnii in u~a, poate fluiera, tipa etc. Publicul
'Ii conferentiarul sint la fel de incomodati. Atunci cineva iese afara, sta de yorba
eu individul turbulent, il convinge sa se calmeze ~i sa asculte ~i el conferinta,
~i chiar il reintroduce in sala, pe propria sa garantie. Astfel, sustine Freud, s-au
darificat cauzele care provocau tulburarea ~i au fost anihilate. Prin analiza abi-
sala (psihanaliza), au fost aduse in lumina con~tiintei toc.mai elementele perturba-
toare care, prelucrate ~i transformate in sensul aratat, >aufost reduse la tacere,
con~tiinta recapatindu-~i cursul normal 11) In acest mod se afirma psihanaliza
8) S. F r e u d, Metapsychologie, p. 510.
9) \E. Jon e s, Freud's Psychology, in Papers on Psycho-Analysis, Bailliere,
Tindall and Cox, London, 1923,p. 22.
10) S. F r e u d, Introducere in psihanalizii, in vol. de fata.
11) S. F r e u d, Prelegeri de psihanalizii, in vol. de fata.
23
ca intrument, ca metoda de cunoa~tere a cauzelor dezechilibrului ~i ca metoda de
terapie psihica.
Incepind din anul 1920 (Jenseits des Lustprinzips, 1920; Massenpsychologie und
Ick-Analyse, 1921; Das Ick und das Es, 1923; Hemmung, Symptom und Angst,
1926 etc.), Freud i~i revizuie~te inmulte privinte teoria pulsiunilor ~i teoria refe-
ritoare la structura "aparatului psihic" care - dupa cum va conchide el la un mo-
ment dat ~ "s-a dezvoltat tocmaidatorita efortului de explorare a lumii exterioare
:;i care a trebuit, in consecinta, sa realizeze in structura sa un anumit grad de
adaptare" 12). De data aceasta el va descrie trei instante psihice, antinomice in
grade diferite (sine Ie, eul, supraeul), intre care se instituie complexe raporturi
dinamice, economice (investitii energetice, compensari, clecompensari etc.) ~i impli-
cit structurale. Abordarea in acela~i timp genetica a problemei structurii psihicului,
_bine reliefata de Rut h L. Mu n roe 13), da procesului structurarii un aspect dia-
lectic. Putem urmari, direct pe un text clintr-o cartE; a lui Freud (ramasa neter-
minata), Abriss del' Psychoanalyse (1938), tabloul genezei ~i constelatia functiilor
celor trei "organe" ale psihicului uman14) : "Psihanaliza face 0 supozitie, a carei
discutare este rezervata filozofiei, dar a carei justificare Tezida in consecintele ei.
Cunoa:;tem doua categoTii de elemente implicate in ceea ce numim Psyche (saa
viata mintala): in primul rind organul ei material :;i scena actiunii, creierul (san
sistemul nervos) $i, in al doilea rind, actele noastre de con$tiinta care ne sint
date imediat $i nu pot fi lamurite mai departe prin nici un fel de descriere.Tot
ceea ce se gase:;te intre aceste doua categoTii de elemente ne este necunoscut $i
date Ie $tiintei nu pot include nici 0 relatie nemijlocita intre aceste doua puncte
terminale ale cunoa$terii noastre. Daca aceasta exist a, in cel mai bun (;az ne-aT
permite 0 exacta localizaTe a proceselor con$tiintei, dar nu ne-ar ajuta in intele-
gerea lor. /1 Cele doua ipoteze ale noastre pornesc de la aceste puncte finale, sau
initiale, ale cuno$tintelor noastre. PTima se refera la pToblema localizarii. Presu-
punem ca viata psihica reprezinta functia unui aparat caTuia ii atTibuim caracte-
risticile unei Tealitati extinse spatial $i constituite din mai multe parti asemana-
toare cu ale unui telescop, microscop, sau ceva similar. Fara a nega unele incer-
caTi anterioare in aceasta directie, elaboraTea unei conceptii ca aceea de fata con-
stituie 0 inovatie $tiintificii. / / Am ajuns la cunoa$terea acestui aparat psihic
prin studierea dezvoltarii $i evolutiei omului. Celei mai arhaice dintre aceste zone
sau organ psikic i-am dat numele de sine. Acesta contine tot ce este ereditar;
dat la na$tere, ceea ce este cOnstitutional, instinctele inainte de toate, care i$i au
originea in organizarea somatica $i i$i gasesc aici 0 prima expresie psihica (in
12) S. F r e u d, Die Zukunft einer Illusion, p. 466.
13) R. L. Mu n roe, Schools of Psychoanalytic Thoughts, Holt, Rinehart &
Winston, New York etc. 1955,p. 83..
14) In psihologia sovietica, de exemplu, A. N. Leo n tie v vorbe~te despre
scoarta cerebrala ca de "un organ capabil sa formeze alte organe", un fel de "organe
functionale", In a~a fel lncit orice functie psihica reprezinta un rezultat al activitatii
unOI' asemenea organe "de structura variata" ~i stabile. In fond aceste "organe
functionale" slnt sisteme de reflexe conditionate, dar mult mai complexe ~i mai
elastice decit stereotipurile dinamice (Biologicul $i socialul in psihicul omului, in
"Analele Romano-Sovietice", seria Ped. - Psihol., 2, 1961). R. Ru y e r le-a spus
viscere psihologice.
24
acest sine), in fonne necunoscute noua 15). / / Sub influenta lumii reale exterioare,
a mediului inconjurator, 0 portiune a sillelui sufera a dezvoltare speciala. Din
ceea ce initial constituia un strat cortical, prevazut cu organe de receptare a sti-
mulilor:;;i ell dispozitive care actioneazii ca un ecran protector impotriva stimu-
liZor, ia 1W$tere 0 structura aparte care, de -acum inainte, actioneazi'i ca un inter-
medial' intre sine :;;i lumea exterioara. Acestei zone a spiritului nostru i-am
dat denumirea de eu. / / lata principalele caracteristici ale eului. Ca urmare a
conexiunii pTeexistente dintTe simturi :;;i activitatea motTice(musculara), eul are--
sub comanda sa mi:;;carile voluntare. cu rol in autoconservare. Relativ la reali-
tatea din afarii, eul i:;;i indepline:;;te sarcina luind cuno$tinta de stimuli, inmaga-
zinind in memorie experienta referitoare la ace$tia, evitind stimulii deasebit de
putcrnici (prin fuga), prin interactiunea cu stimulii moderati (adaptare) :;;i, in
final, invatind sa transformein avantajul sau lumea exterioara (prin activitate).
Cit prive:;;te reaUtatea interioarii, relatia cu sinele, eul i:;;i 'indepline:;;te sarcina prin
obtinerea controlului asupra cerintelor instinctuale" prin decizii in legiiturii cu
permisiunea de satisfacere a acestora, prin aminarea satisfacerii in conditii de
timp :;;i de mediu favorabile, sau prin suprimarea totalii a excitatiei. In activitatea
sa este condus de consideratii legate de tensiunea stimuli/or, de faptul dacii ten-
siunile Ie sint intrinseci sau introduse din afarii. Emergenta acestor tensiuni este
in - general simtitii ca neplacere (Unlust), iar scaderea lor ca pIa cere (Lust). Dar
probabil ca ceea ce este simtit ca placut sau nepliicut nu constituie masura absa-
luta a tenshmii, ci ceva referitor la ritmul schimbiirilor acesteia. Eul tinde spre
placere :;;i cautii sa evite starea de neplacere 16) 0 cre$tere a neplacerii, a:;;teptata
$i prevazuta, este 'insotita de a stare de anxietate, ca de un semnal. 0 astfel de
cre:;;tere, fie ca ea i:;;i are originea in afarii sau in interior, are semnificatia unui
pericol. Din timp in timp eul se deconecteazii de lumea exterioara :;;i de visele
din cursu I somnului, conditii in care au loc schimbiiri cuprinzatoare in structura-
sa. Din starea de somn se poate vedea ca aceastii reorganizare constii intr-o dis-
tributie particulara a energiei psihice. i i Lunga perioada a copi/ariei, in decursul
careia tiintele umane in devenire riimin sub dependenta parintilor, lasa dupa ea~
ca un precipitat, inchegarea in peTimetrul eului a unei structuTi speciale, prin
care se prelunge:;;te influenta paterna :;;i maternii. I-am dat numele de supraeu.,
(Uberich). In masura in care acest supraeu se diferentiaza de eu, sau i se opune, el
consttt'uie 0 a treia putere de care cuI are de tinut seama. / / Functiunea eului
sM in satisfacerea simultanii a ceTintelor sinelui, supraeului:;;i realitiitii - Cll
alte cuvinte el trebuie sa fie in staTe sa reconcilieze intre ele cerintele acestora 17).
Raportul eomplet dintTe en :;;i Sllpraeu devine pe deplin inteligibi/ daca ne referim-
15) In 1923, F r eu d admitea ca "ceea ce este refulat constituie pentru noi pro-
totipul incom"tientului ", deducind in acest mod notiunea de incon~ticnt din teoria
refularii (Das Ich und das Es. in Gesammelte Schriften, VI. Band, p. 357). In 1915-
(Triebe und Triebschicksal; Das Unbewusste) el fusese ins a mai aproape de reali-
tate spunind eEl "materialul refulat TIU acopera intreg incon;;tientul". (Metapsyeho-
logie, p. 480). De fapt aceasta din urma conceptie este cea care il reprezinta cu ade--
varat, in cazul celeilalte fiind vorba, probabil, de 0 inadvertenta.
16) Dupa E.. J 0 n e s ~i altii (vezi, de ex., P. F 0 u g e y r 0 11a s, La revolution
freudienne, p. 179) mentionind ca S. Freud considera principiul placerii ca un caz
particular al tendlntei universale, prezenta in toata materia vie, de a-~i men tine.
stabilitatea fata de perturbatiile provenite din interiorul sau exteriorul sistemului,
M. G 0 1u ~i A .. Die U observa ;;i ei ca "in termeni cibernetici, am putea spune ca
el (principiul placerii, n_n.) reprezinta un caz particular al reglarii homeostazice"
(Introducere in psihologie, p. 36).
17) Vezi ;;i S. F I' e u-d, New Introductory Lectures on Psycho-Analysis,
W. W.Norton, New York, 1933_, p. 103.
25
I
pcpt -'cs
o proiectare a personalitiitii
B 0 r i s R Y b a k pe aeeea'ii
mconiHient
r~""i
J!ml!I
~
~
Z
Fig. 1
la atitudinea copilului fata de parinti, in primii ani de viata. Aceasta influenta
parentala include desigur in actiunea ei nu numai personalitatea parintilor pro-
priu-zi$i, ci $i pe aceea a intregii familii, a traditiilor de rasa $i nationale care
se manifesta prin aceasta, tot a;;a de bine ca $i cerintele mediului social cel mai
apropiat pe care ei il reprezinta. In acela$i fel supraeul, in cursul dezvoltarii
individului, recepteaza contributia $i a celor din urma succesori $i substituti ai
parintilor, cum sinteducatorii $colari $i modelele admirate din viata publica,
idealurile sociale. Trebuie observat ca, cu toata diferenta lor esentialii sinele $i
supraeul au ceva comun: $i unul $i celi'ilalt reprezinta influente ale trecutului'-
sinele influenta ereditaiii, iar supraeul, in esenta, influente venite din parte a altor
oameni -, in vreme ce eul este in principal determinat de propria experienta
individ'uali'i" is).
Tinind cont de textul de mai sus, ca ~i de multe altele, este greu sa se mai
puna in seama lui Freud 0 conceptie biologizanta, cum fac criticii care nu-i cunosc
dedt segmentar opera, sau care pur ~i simplu pierd din vedere laturile ~i
aspectele sociale pe care ea Ie cuprinde ca elemente esentiale. Dupa cum s-a ara-
tat, teoria supraeului a lui Freud reflecta rolul protector al societatii' in viata
omului ~i in special rolul acesteia in reprimarea agresivitatii primitive 19), cit 'ii un
rol formativ superior, in sensul a ceea ce noi numim integrare socia1a.
Inca din 1923 (Das Ich und das Es), Freud d'efine'ite. 'ii un eu ideal care.
spre deosebire de eu (omul a'ia cum estel, reprezinta omul a'ia cum ar trebui sa
fie, modelat de 0 cenzura morala puternica. "Eul ideal - spune Freud - satisface
toate conditiile pe caretrebuie sa le satisfaca esenta
superioara a omului (oo.) Sentimentele sociale se ba-
zeaza pe identiJicarile cu ceilalti membri ai colecti-
viti'itii care au acela$i eu ideal" 20). In 1932, Freud
'ii-a reprezentat grafic sistemele dinamice ale perso-
nalitatii, a'ia cum Ie vedea el atunci, in felul sche-
mei pe care 0 reproducem a1iiturat (vezi fig. 1) 21).
In aceasta schema simbolul "pcpt - cs" se refera la
sistemul periferic P (= Perceptie), cuprinzind initial
"precon$tientul" cladit pe "reziduuri mnezice" 22).
Comentind aceasta reprezentare grafica in carte a sa
Psyche, Soma, Germen, B 0 r is R y b a k atrage aten-
tia asupra faptului ea supmeul se scufunda adinc in'
sine, eu care este eonstrins sa intretina relatii inti me,
in eaJitatea sa de "mo$tenitor al complexului lui
Oedip". R y b a k crede ca spatiul afectat sinelui este
totu'ii prea mie, pentru ea el sa corespunda propor-
tillor date de psihanaliza freudiana diferitelor struc-
turi. ale "aparatului psihic". Este aiei mai degraba
ideale dominata de Un eu rational. De altfel. noteazi'i
pagina, uitam prea des 0 eoncluziefundamentala a
is) S. F r e u d, An Outline of Psychoanalysis, Standard Edition, vol. XXIII,
Hogarth Press & The Institute of Psychoanalysis, London, 1939, pp. 144-148.
19) S. A bra m s, N. R 0 s s, Fundamentals of Psychoanalytic Theory, McGraw-
'Hill Book Co., New York, 1965, p. 32; despre persistenta agresivitatii primitive la
Dmul modern, vezi Mar i n Pre d a, Imposibila intoarcere, Cartea Romaneasca.
Bucur'iti. 1972.
20) S. F r e u d, Das Ich und das Es, in Gesammelte SchTiften, VI. Band, p. 381.
21) S. F r e u d, New Introductory Lectures on Psycho-Analysis, p. 111.
22) S. F r e u d, Das Ich und das Es, p. 363.
'26
iui Freud,care spune: "eUl trebuie sa expulzeze sinele. Aceasta este 0 sarcina
care incumbii civilizatiei tot G$a ca $i secarea mla$tinilor Zuydersee" 2:3).
1. Pop e s c u - Sib i u da 0 alta schema grafica (vezi fig. 2).
Schita din figura 2 vrea sa reprezinte, spuneP 0pes c u - Sib i u, faptul di
prin evolutia sociala filogenetica copilul se na;;te aUt cu un eu vegetativ (instinctual),
dt ;;i cu un latent eu social filogenetic (stratul arhaic al con;;tiintei moral-sociale),
.care predispune copilul la socializare, ilface apt pentru "grefarea" eului social
.ontogenetic (con;;tiinta morala). Supraeul ar reprezenta "traditia" pe care se. cla-
.de;;te eul social ontogenetic sau eul ideal (con;;tiinta morala actual a, dobindita).
Antagonismul dintre eul social ;;i eul vegetativ determina numeroase conflicte intre
individ ;;i societate, prin a carol' solutionare se cristalizeaza eul rational (sau critic,
care are in vedere integrarea sociala a personalitatii umane 24). Este aici 0 varianta
grafica diagramatica, rezultata dintr-o interpretare personala a textelor freudiene,
Tara a Ie deforma.
Comprimat intre tentatiile sinelui ;;i opreli;;tile nu intotdeauna justificate ale
unui supraeu implacabil (diferit de la individ la individ ;;i de la un mediu .social
la altul), eul sufera adesea deteriorari, reversibile sau nu. In orice caz, pozitia sa
este mai mult dedt dificila ;;i, de aceea, subliniaza Freud, anxietatea este modul
sau obi;;nuit de existenta 2,,). Pentru a se proteja, eul l;;i structureaza 0 serie
Ie mecanisme de aparare (Abwehrmechanismen), cum slnt refularea, regresiunea,
Eul vegetatlv sou instinctual .
ZONA
deliberarii
reprimarii
cenzurlirii
refularii
sublim/irii
Eul rational sau critic
I
Fig. 2
. ~.
1- - - - - - ;:;;.ontOgenetic)~
~,~ IEul ideal) ~
Eulso~alsau 8
con!ftii~19_morala
- - - - filogenetic j-J.
(supraeul) i2
z
w
r-
"y.
Z
o
u
z
;;i altele,
ca ;;i in
Vasile
jormatia reactionalii, izolarea, anularea retroactiva, proiectia, introiectia
despre care yom vorbi mai departe, adiror important a in cunoa;;tere,
formarea personalitatii, a fost la. noi subliniata nu demult de catre
Pavelcu2).
S-a obiectat lui Freud ambiguitatea conceptului de eu. Mai curind este yorba
de dificultatea de a introduce claritatile amagitoare ale logicii formale clasice,
Intr-un domeniu suprasaturat de dialectica reala a feno~enelor, in care unitatea
contrariilor ;;i identitatea lor apar derutante. Privind tabloul general al dezvoltarii
';;i diferentierii psihicului, al genezei unor contrarii care fiinteaza In unitate ;;i nu
23) Apud B0 I' i s Ry b a k, Psyche, Soma, Germen, Gallimard, Paris, 1968,p. 27.
24) Ion Pop e s c u - Sib i u, Conceptia psihanalitica. Expunere $i critica, Edi-
tura H. Welther, Sibiu, 1947, pp. 72-73.
25) S. F I' e u d, New Introductory Lectures On Psycho-Analysis, p. 103.
26 V. P a vel c u, Invitatie la cunoa$terea de sine, Editura $tiintifica, 1970,
pp. 120-129
27
mai putin in contradictie ~i influent a reciproca, a~a cum apar toate acestea in
teoria lui Freud, nu se poate sa nu obscrvam coincidenta cuceea ce Len i n
numea nucleul dialecticii, anume "dezvoltarea ca unitate a contrariilor (dedublare
a unicului in contrarii ce se exclud reciproc $i raporturile reciprocedintre
acesteu)" 27). Cu toate ca nu afi~eazapretentii in acest sens, paginile scrise de Freud.
de exemplu in eseul sau Das Ich und das Es, ramin a expresiva demonstratie de
analiza dialectica, fara a fi nici pe departe singurele de acest fel in opera sa. Psi-
hologia sa dinamica este, in definitiv, 0 psihologie dialectica, iar P. Fa u g e y -
r a II as nu exagereaza afirmind "caracterul integral dialectic al gzndirii lui
Freud" 2S).
6. Determinismul freudian
Cu formatia sa ~tiintifica de Iaborator, Freud a fost preocupat inca de la ince-
put de intelegerea ~i explicarea fenomenelor. "Freud - spune Ed gar Pes c 11-
a fost intotdeauna animat de spiritul $tiintific cel mai riguros . precizia observatiilor
sale duse pina la cele mai marunte detalii, grija sa neabatuta de a-$i supune ipo-
tezele verificarilor experimentale, sint dovezile cele mai bune ale exigentei spiri'-
tului sau critic" 1). Freud a descoperit in scurt timp ca nu intotdeauna a concluzie
intuitiva, bazata pe observatie directa, este infailibila, ~i atunci a recurs la deduc~
tie. Sub influenta lui Her man n Yon He 1mho I t z 2), care a fast unul din
mentorii sai, credea ca sarcina ~tiintei in general consta in reducerea fenomenelor
naturale la forme simple, a~a cum (dupa He I mho I t z) problema fizicii era
reducerea fenomenelor la forte invariabile de atractie ~i repulsie, a carbr intensitate
depinde de distanta. Fizica perioadei de debut ~tiintific a lui Freud era dominata
de metoda de gindire determinista, care era verificata mai ales in domeniul me-
canicii unde, prin experiente idealizate (conditii artificiale), se prezicea soarta
unui sistem oarecare pe baza cunoa~terii sale la un moment dat, precum ~i a cu-
noa~terii legilor care-l guvernau. 0 adevarata frenezie a determinismului cuprin-
sese Iumea ~tiintifica, incercindu-se descrierea tuturor fenomenelor in lumina
conceptelor acestuia. "Grice fenomen din nat'ura este guvernat de 0 lege! Cu-
noa$terea starii sistemului $i CU1Wa$terea legilor ne vor permite sa prezicem soarta
sistemului in viitor. Cea mai mare minune este tocmai faptul (dupa cum atlt de
frumos se exprimase Poi n c a I' e) ca minuni nu au loc in natura, ca natura este
guvernatii nu de intZmplari, ci de legi" 3). Acest climat de idei I-a influentat pu-
ternic ~i pe Freud, fara insa a-I subjuga.
Comentatorii cu lacune in informatie reduc determinismul freudian la deter-
minismul mecanicist .sau n considera un determinism intrapsihic, tot de factura
mecanicista. Astfel, dupa Ar low ~i Br e n n e r, conceptul psihanalitic de deter-
minism ar consta din afirmatia ca arice raspuns comportamental rezulta din sall'
este in functie de un stimul anterior 4), adica pur ~i simplu formula behavio-
27) V. 1. Len i n, Caiete filozofice, Editura de Stat pentru Literatura Politica,
Bucure~ti, 1956,p. 322.
28) P. Fa u g e y r a II a s, op. cit., p. 297.
1) Ed gar Pes c h Pour comprendre la pensee de Freud et la psychanalyse,
Bordas, 1946,p. 20.
~) H. v 0 n He 1mho 1t z (1821-1894) este unul dintre primii fiziologi care
incearca sa dovedeasca existenta incon~tientului, punind in evidenta 0 a~a-zisa "infe-
renta incon~tienta" in perceptia spatiului (Cf. Leo Postman, Perception and Lear-
ning, in S. Koch, Ed., Psychology,. A. Study of a Science, vol. 5, McGraw-Hill, New
York, 1959, p. 46).
3) L. In f e 1d, Noile cai ale $tiintei, Editura $tiintifica, Bucure~ti, 1960, p. 27.
4) J. A. AI' low, C. Br e n n e r, Psychoanalytic Concepts and the Structure
of Theory, International Universities Press, New York, 1964.
28
rismului lui J. B. Wa t son: (S-R) sau R = f (S), ceea ce constituie 0 simplificare
excesiva, care nu corespunde intotdeauna niei macar fenomenelor mecanicii dasice.
Vom avea mai departe prilejul sa vedem ca un B. F. Ski n n e r, de!?i pornit la
D critica nemiloasa a psihallalizei, a gasit la Freud 0 formula mult mai compli-
cata a determinismului. Intr-adevar, Freud a facut mult mai mult dedt sa aplice
1a individul uman ni!?te legi universale 5).
J)emersul eel mai caracteristic al freudismului consta in ext inderea determi-
~nismului 1a intreaga viata psihici'i, sub forma cauzalitatii absolute. Intemeiat pe
rmaliza a nenumarate cazuri, patologice Eii normale, Freud afirma, pentru prima
aara In acest mod categoric, ca in viata psihica nu exista nimic arbitral', nimic
'lntlmplator !?i nedeterminat, totul, pina la cele mai insignifiantegesturi, cuvinte,
id~i, emotii, avind fie 0 cauza conEjtienta, fie de cele mai multe ori 0 cauza ascunsa
in structurile adinci ale incon!?tientului, ca atunci dnd este yorba de uitari de
nume, pierderi de obiecte, greEieli de pronuntie, greEieli de scris, substitutii de
cuvinte, intervertiri de expresii (Versprechen, VeTlesen, Verschreiben, Missverste-
hen, VergTeifen etc.), fenomene pe care el Ie clasifica in clasa manifestarilor de
psihopatologie cotidiana. (Psychopathologie desc1'llltagslebens). "Anumite insuficiente
ale psihicului nostru ... - spune el - $i anumite ade 'in aparenta neintentionate
se dovedesc, daca. Ie supunem examenul'ui lJsihanalitic, ca fiincl perfect motivate $i
determinate de factori care scapa con$tiintei" 0). In aceasta prima faza a elabo-
rarH conceptiei sale deterministe el neaga, 0 data cu existenta "liberului-arbitru" 7)
I/i existenta hazardu1ui In desfaEiurarea fenomenelor psihice: "eu cred 'in hazaTdul
exterior (real), dar nu cred 'in hazardul interioT (psihic)" 8). Freud denumeEite
aceasta conceptie a sa deteTminism psihologic absolut.
Nu trebuie sa se mai creada, cum se Intlmpla nu arareori, ca pentru Freud
intregul determinism psihic este opera fortelor oculte ale inconEitientului. "Multi
psihanali$ti - arata En g 1ish & En g 1ish - folosesc tennenul determinism
psihic numai 'in legiituTii eu motivatia ineon$tientii, dal' se paTe ca aceeptii ca
posibild $i cletel'minarea comportamentului de eiitTe motive eon$tiente, eu toate
di este lipsitd de interes" 9). In realitate, nota bene, comportamentul determinat
depulsiuni ~i instincte, de motive inconEitiente, Freud il considera patologic,
chiar lii in cazul unor indivizi sanatoEii mintal 1ii psihanaliza, cum am vazut, pre-
~onizeaza un om al viitorului dominat de conEjtiinta, de ratilme. "Distinctia 'intTe
motivatia con$tientii $i motivatia incon$tientii 0 datii stabiliti'i - spune el, subli
ninid posibilitatea actelor voluntare rationale -, convingeTea noastrii este doar
cd motivatia eon$tientd nu se extinde asupTa tuturor deciziilol' motTice. De minima
non CUTat pmetoT. Dar ceea ce Tam'ine nemotivat pe de 0 paTte, i$i afla motivele
5) R. L. M u n roe, op. cito, p. 27.
6) S. F l' e u d, Psihopatologia vietii cotidiene, in vol. de fata.
7) "Determinism - scriu Rob e l' t S. ~Woo d W 0 l' t h Eii Mar y R. She en a n
- is the belief or scientific postulate that all events in nature have their sufficient
.causes. As applied to the human organism determinism means that every act or
thought or emotion has its sufficient causes, though these may be very complex
and difficult to disentangle because of the complexity of the organism and of the
-environement. Freud believed heartly in determinism. He would not admit that
any act "just happened" or that it was due to "free will" ... \Vhere there in no
.conscious motive there must be an unconscious one" (ContempOTaTY Schools of
Psychology, Methuen & Co Ltd, London, 1955, p. 274).
8) S. F l' e u d, op. cit.
9) Horace B. English, Ava ChampncyEnglish, A. Comploehensive
Dictionary of Psychological and Psychoanalytical TeTms, David McKay Co., New
York, 1964, p. 417.
la alUi sur sa, in incon$tient, incit rezulta ca determinismul psihic apare fara solu-
tie de eontinuitate" 10).
Determinism-ul intrapsihie care se atribuie, pe de alta parte, conceptiei psi-
hologice a lui Freud, este fie nascocirea unoI' detractori, fie 0 iluzie de inter-
pretare, cind nu este pur ~i simplli preluarea necritica a nascocirii sau a iluzieL
In primul rind este necesar, ~i posibil, sa clarificam faptul ca conceperea
unui determinism intrapsihic nu reprezinta un fapt scanda10s pentru ~tiinta, pasi-
hil de incriminari dezonorante, cum inca se mai considera. Pentru aceastaclari-
ficare sa apelam la serviciile unui filozof roman contemporan, care se ocupa de
mai bine de doua decenii de problema determinismului in ~tiinta ~i ale carui cer-
cetari sint unanim apreciate. Acest ilozof, 1. T u d 0 s e s c u, porne~te de la pre-
misa ca definitia conceptului de cauzalitate nu se poate limita la cuprinderea
relatiilor cauzale tranzitive. Cauza ~i efeetul nu se gasesc numai in raporturi de
tranzitivitate, ci ~i de imanenta. Actiunea nu trebuie conceputa numai ca inter-
actiune cu altceva, ci in primul rind ca interaetiune eu sine. "Sinteza imanentei $i
tranzitivitiItii 'in determinarea fenomene1or - conchide 1. T u d 0 s e s e u - poate
oferi temeiul definirii eauza1iti'itii ca raport de necesitate genetica atit intre sisteme,
cd $i in sistem. Ca'uza $i efectul nu ne apar in aeest eadru numai ca extremitati
ale unei relatii genetiee polare, ci ~i ca moduri eorelate de manifestare, (aetiva ~i
pasiva) ale aceluia$i sistem. Daea notam cauza cu A ~i efeetul cu B, definirea caue"
zalitatii va trebui sa ia in consideratie doua cazuri posibile : a) relatia cauzala de
1a A la B, cind A ~i B apartin unoI' nivele sau sisteme Sl ~i S2 diferite, ce S2
succed spatio-temporal potrivit schemel :
b) relatja cauzala de 1a A la B, cind A' ~i B apartin aceluia~i sistem Sl potrivit
schemei:
(A ,'--;' B)::; Sl . II
Primul model semnifica 0 relatie cauzala intre doua elemente apartinind unor
sisteme diferite, aflate in raporturi de coorclonare, iar al doilea model semnifica
o relatie cauzala intre doua elemente sau sectiuni ale aceluia~i sistem, elemente
aflate in raporturi de subordonare fata de sistem./ / Mentionam ca primul model
(cel tranzitiv) al cauzalitatii S2 conserva ca un model de cauzalitate univoca,. iar
eel de al doilea model (eel imanent) se struetureaza ca un model de cauzalitate
biunivoca. Aceasta pentru ca termenii A ~i B sint fiecare in parte ~i cauza ~i efect"
activ ~i pasiv. De un de rezulta ca modelul cauzalitatii imanente este configurat in
fapt de schema :
(A ~ B) ::; 51 . 1/
Intrucit clefinitia cauzalitatii implica ambele tipuri de cauzalitate (tranzitivii ~i;
imanentii), inseamna ca va fi moddata cuprinzator de schema:
[A::; Sl--to B~ A2J +[(A;-- B) ~ SlJ"lll.
1. T u d 0 s e s c u mai arata ca, pretutindeni !?i intotdeauna, la orice nivel dE'
structurare a materiei, ambele tipuri de cauzalitate actioneaza corelativ, cu pre-
ponderenta unuia sau a celuilalt, in functie de gradul de complexitate structurala ..
10) S. F I' e u d, Psihopatologia vietii cotidiene, in vol de fata.
11) 1. T u d 0 s e s c u, DeteTminismul $i $tiinta, Editura :;>tiintifiea, Bucure!?ti"
1971, pp. 79-80.
30
A~adar, determinismul intrapsihic (sau imanent, sau endopsihic, sau intra-
sistemic!) nu reprezinta 0 aberatie din punct de vedere :;;tiintific :;;i mozofic. Feno-
menul exista ca atare fii inca preponderent la sisteme de .felul omul'ui, iar psiho-
logiei, indeosebi, nu i s-ar putea interzice sa se. ocupe in mod special de acest tip
de determinism (sau de cauzalitate). Numai ca Freud nu s-a limitat, totU:;;i, la
aceasta forma a determinismului. Visele, arata el, intre altele, au nu doar cauze
incon:;;tiente; ci intotdeauna se poate pune in evidenta :;;i 0 cauza exterioara, un
eveniment diurn (exeitatie exterioara) care precede visul :;;i-i furnizeaza explicatia,
fapt deosebit de qorde stabilit mai ales la copii. Darpe masura ce "aparatul
psi hie" se c1ezvolta, avind a organizare complexa, ca la individul adult, pot inter-
veni :;;i "excitatii pslhice" (interioare), neinsotite de un complement din afar a 12).
Inetiologia nevrozelor, de asemenea, se disting :;;i factorii constitutionali favori-
zanti, dar rolul declanfiator il are invariabil, un tra'umatism de origine externa,
cu radacinile in reIatii interumane. Toate cazurile morbide analizate C:2 Freud pun
in evidenta atit heteroraporturi cauzale,' cit :;;i autoraporturi cauzale, realizind un
model de cauzalitate biunivoca, in sensul ca uneori constitutia ereditara are pri-
mul cuvint, cauzind conflicte cu mediul (traumatizante) care la rindul lor ampli-
fica dificultatile interiaare, pe ciud alteari startul n da un eveniment neferieit
din exterior care pune in dificultate un angrenaj psi hie debil, alienabil. Bineinteles,
ca uneori centrul de greutate se va depIasa de la tranzitivitatc ia imanenta, pe 0
rul,a complicata, pel1dinte de factori biolog-iei, psihologici :;;i sociali, a:;;a cum se
manifesta ace:;;tia in inc1ividualitatea concreta a celui care traie~te conflictul ell
mediul :;;i implicit conflictul intrapsihic, care urmeaza inexorabil primului, pu-
tindu-l depa:;;i pe toate dimensiunile, "Originea unui simptom - spune Freud -
Be reduce deci la stimuli din exterior, care au fost in mod neceSClr con~tienti la
un moment clat, dar care apoi at. devenit inconfitienti ca urmare a amneziei.
Scopul si'mptomului, tenclinta sa, este insa, dimpotriva, in toate cazurile, un proces
endopsihic care la un moment dat a putut deveni con,)tient, dar care. tot a$a de
bine' poate ramine scufundat in inconfitient. Dar put in intereseaza caamnezia
a voalat originile, adica evenimentele pe care se intemeiaza simptomul, cum eBte
cazul isteriei; scopul, tendinta simptomului, scop fii tendinta care inca de la' in--
ceput au putut fi inconfitiente, - ele sint acelea care determina dependenta simp-
tomului de inconfitient, atitin nevroza obsesionala, cit ,)i in isterie" 13). Ni se
of era :;;i 0 schema didactica a ceea ce Freud denume:;;te "ecuatia etiologidi a ne-
vrozelor" H), e1aborata cu mult -mai inainte ca Kurt Lewin sa-:;;i fi facut cunoscute
"ecuatiile" sale.
B. F. Ski n n e 1', care il critica pe Freud pentru ca nu este behaviorist suti
1a suta, face observatia, demna de luat in seama, ca Freud chiar :;;i pentru capricii
caUla determinanti externi, luindu-:;;i sarcina de a explica in sens determinist
chiar :;;i "comportamentul determinantului interior" ("the behavior of inner deter-
miner"). "El a Nicut acest lucru - scrie B. F. Ski n n e l' - punind in evidenta
cauze externe pina atunci neobservate, tinind de mediu sau de geneza individu-
111.1... Aceasta l-a dus la reprezentarea fiecarui lant cauzal, pe care I-a descoperit,
ca 0 serie de trei evenimente. Un fapt de mecli11., cel mai adesea legat de copi-
laria individului, care 1.fii are efectul sa'u asupra aparatul11.i mintal intern care,
la rindu-i, produce manifestarea de comportament sau simptomul. Faptul de me-
diu, starea sau procesul psihic, simptomul comportamental - acestea sint cele
12) S. F l' e u d, Introducere in psihanalizi'i, in vol. de fata.
1:J) Ibidem, p. ~5U.
H) Ibidem, p. 303.
31
trei verigi ale lantului cauzal la Freud 15). Privind schema lui Freud, observam ca
Ski n n era simplificat, totu~i, lucrurile: el a omis 0 a patra veriga, cea care
reprezinta evenimentul traumatic actual, pierdut din vedere de majoritatea criti-
eilor sau comentatorilor grabitL .
Dupa cum vedem, ne aflam In fata unui tablou complex al cauzalitatii la Freud,
departe de formula behaviorista S-+ R, pe care i-o atribuiau A 1'10 W ~i B l' e n n e r.
Ne vom face 0 idee inca ~i mai completa despre formula complexa a deter-
minismului la Freud, luind cunostinta de urmatorul text cu totu1 remareabil, din
mai multe puncte de vedere : "Cit despre factorul e.rtern, acesta consista in pn.:siu-
nea e.rercitatd de educatie, care se face purtiitorul de cuvint al cerintelor mediului
civilizat $i a carei influenta este dupd aceea inlocuita prin actiunea directd chiar
a acestui mediu. Civilizatia n-a putut Iua na$tere $i nu s-a putut dezvolta decit
gratie renuntarii la satisfacerea anumitor trebuinte, $i en cere ca toti aceia care,
in flu.rul generatiilor, Val' sd profite de avantajele vietii civilizate, sa renunte la
rindu-Ie la satisfacerea anumitor instincte jG). In cursul vietii individuale are loc 0
neincetata transformare a presiunii e.rterioare in presiune interioara. Datoritii
.influentei permanente a mediului civilizat, din ce in ce mai multe inclinatii ego-
iste se transforma in inclinatii sociale, ca urmare a cumuliirii elementelor Eros-ului.
In sfir$it, putem admite ca orice presiune interna a ciirei actiune se manifestd
in cursul evoZutiei umane n-a fost initial, adica la inceputul istoriei umane, dedt
o presiune e.rternd. Oamenii care vin astdzi pe lume aduc cu ei 0 anumita pre-
dispozitie de a-$i transforma inclinatiile egoiste in inclinatii sociale, predlspozitie
care face parte din structura pe care au mO$tenit-o $i care opereazd aceasta
transformare nu in virtutea unei predispozitii ereditare, ci sub presiunea factorilor
e.rteriori. Astfel ca fiecare individ sufera nu numai influenta mediului sau civili-
zat actual, ci $i pe aceea a mediUm' in care au trait inainta$ii sai" F). Se des-
prinde din aeeste rinduri 0 conceptie determinista mult diferita de mecanicism,
eu ee"te elemente de interactiune dialectica, intersistemica ~i intrasistemica, amintin-
du-ne de coneeptul de cauzalitate reciproca dezvoltat de F l' a n e isH a 1b wac h s 18).
Totadata', i?i nu numai aici, ci in 'tntreaga sa opera, Freud carelc'aza cauzalitatea cu
structura ~i structura cu interactiunea (dei?i n-o face explicit), impunlnd ideea de
continuitate genetica, de conexiune a structurilar ~i a substructurilor in sens deter-
minist-cauzal, pe un model care ni S2 sugereaza a fi spiraloid. In plus, 1. T u d 0 -
s e s c u semnaleaza la Freud 0 corelatie a conceptelar de structura ~i finalitate,
scriind : "Orientate pe acest faga:?, cercetarile de analiza structuraia ar putea, intTe
altele, oferi prilejul intemeieTii unei e.rplicatii cuprinziitoare, CClre sa deschida
$i 0 peTspectiva asupra viitorului, perspectiva intrevazuta de aUfel pc temeiurile
is) B. F. Ski n n er, Critique of Psychoanalytic Concepts and Theories, in
"The Scientific Monthly", 5, 1954, p. 302.
iG) CInd, deci, imaginindu-~i un a$a-zis "mod de existenta nonrepresiv",
Her bel' t Mar c use predica "liberarea trebuintelor instinctuale :;;i a satisfactii-
lor ramase pIna acum tabtl sau refulate" (Eros et Civilisation. Contribution Ii
Freud, Editions du Minuit, Paris, 1963, p. 10), el nu are dreptul sa se erijeze in
disci pol a1 lui Freud sau in continuator al san. A sa "reinterpretare a cQnccptiei
teoretice a lui Freud" (ap. cit., pp. 16-17) nu este decit 0 vasta opera de denatu-
rare vulgara, iar acela care pretinde a face 0 eritica a revizionismului neo-freu-
dian, nu-i el insu~i mai putin, ~i poate nici mai mult, deeIt un revizionist situat
pe pozi\iile omului preistoric al cavcrnelor.
17) S. F l' e u d, Considerations actuelles sur la gueTre et sur la mort, In Essais
de psychanalyse, Payot, Paris, 1967, p.p. 244-245.
18) ]\1a r i 0 Bun g e, F. Hal b wac h s, T h. S. K u h n, J. Pia get, L. R 0 -
S 2 n f e 1d, Les theories -de Ia causalite, P.U.F., Paris, 1971, pp. '71-76.
32
finalitatii inca de Freud" 19). Remarca e1ogioasa care, dupa parerea noastra, s-ar
potrivi in primul rind lui Al f red Ad 1e r fii ~co1ii sale de "psiho1ogie indivi-
duala", dar care nid adresati:i freudismului nu este deplasata ..
Un element esentia1 a1 conceptiei. freudiene despre determinism este notiunea
de supTadeterminare, reluata mai tirziu de Louis Althusser, in studiile sale structu
raliste. Freud Insu~i a pre1uat-o, cu siguranta, de la W. W u n d t, despre al carui
principiu aZ cauzeZor compZexe se vorbe~te inca in Zur Psychopathologie des
AlltagsZebens 20). Wundt insista asupra faptului ca, in anumite cazuri, se intimpla
mari dificultati in stabilirea categoriei in care trebuie trecuta 0 tulburare data, IncU
mai conform cu adevarul ar fi sa Be atribuie aceasta tulburare actiunii simultane
;;;i combinate a mai multor cauze 21). Schema freudiana mentionata de noi este, de
al1el, construita pe principiul complexului cauzal. Nu este Insa mai putin adeva-
rat ca Ul'lii psihanali~ti, din dorinta de a descopeti "cauze ultime", deroga des de
1a acest principiu. Charles de Montet denunta 0 astfel de derogare la psihanalista
elvetiana Ray m 0 n d e de Sa u s sur e care, In l'EncephaZe (8, 1924), analiza cazul
unui tinar obsedat, analiza efectuata prin prisma unei cauze unice de ordin prep on-
derent endogen. Socotind naive astfel de ,explicatii care ignora "complexitatea vie"
a fenomenelor, de Montet se ralia la reZativismul psihologic, axat pe notiunea de
probabilitate. "Esentialul este - spune de M 0 n t e t - ca ansambl'ul conditiilor
care determina comportamentul nU poate fi redus nici Za un. singur mobil, nici la
o pluralitate de mobiluri, nici in sfir$it, la cutare tendinta sau cutare instinct, luate
izolat. Comportamentul decurge in mod necesar din persistenta in prezent a tuturor
momentelor 9i a tuturor factorilor trecutului (cauzele organice 9i psihice constituind
o unitate, 0 stare totala nedeductibila); aceasta interdependenta se manifesta nu
numai in interiorul individului, ci 9i in afara lui, deoarece individul exercita 0
influenta, de exemplu, asupra mediului sau social, provocind aici prin comporta-
mentul sau reactii 9i raspunsuri particulare, pline de consecinte, in continuare,
pentru propria sa conduita 9i conceptie despre viata" 22). Dupa parerea noastra,
Freud n-a ajuns niciodata la 0 astfel de conceptie a determinismului probabilist,
care implica 0 multitudine de variahile interconexate 9i iJ:1tercurente, cu determi-
natii statistice, Intrudt el a fost mereu (:a 9i fascinat de ideea transmisa de
'H e 1ill h 0 1t z, a reducerii fenomenelor naturale la forte simple 9i 1a cauze ultime.
Clnd Norbert \Viener, deci,. crede a gasi la Freud elemente de indeterminare 9i
de probabilitate, probabil ca are in vedere in primul rind implicatia componentei
irationale in conduita 9i gindirea oamenilor, genera toare de actiuni imprevizibile 23).
Desigur, in opera lui Freud exista numeroase teze care ar putea servi drept baza
unoI' opinii ca aceea exprimata de Nor b e r t \Vi en e r, mai ales daca se iau
in consideratie 9i rationamentele probabiliste neexplicite, cuprinse in analiza cazu-
rilor concrete. "Ar fi 0 eroare - citim, de exempZu, in Vorlesungen zur Einfiihrung
in die Psychoanalyse - sa se creada ca 0 $tiinta nu se compune decit din teze
riguros demonstrate $i nu ar avea noima sa pretindem acest Zucru. 0 astfel de exi-
genta este apanajul acelor temperamente care alearga dupa autoritate, cautind sa
substituie catehismului religios un altul, fie el $i $tiintific. Catehismul $tiintei nu
cuprinde dedt putine propozitii apodictice, majoritatea afirmatiiZor sale prezentind
19) L T u d 0 s e s c u, op. cit., p. 189.
20) Terminata de Freud in 1901 carte a este editata In 1904 (Kharger, Berlin).
20) W. W u n d t; Volkerpsychologie, 1900, 1. Band, pp. 371 9i urm., apud
S. F r e u d, Psihopatologia vietii cotiediene, In vol. de lata.
22) C h a r 1e s . de M 0 n t e t, Le relativisme psychologique, F. Alcan, Paris,
1926, p. 21.
23) Vezi N. Wi e n e r, Cybernetiq'ue et societe, Union Genera1e d'Editions,
Paris, 1962, pp. 10-11.
.3 - cd. 404
33
numai anumite grade deprobabilitate" 21,). In astfel de asertiuni este, fnsa, vorba
mai curind de relativismul adevarurilor ~tiintifice, dedt de 0 viziune probabilista
asupra desfa~urarii fenomenelor realitatii, de admiterea jocului dialectic dintre
necesitate ~i intimplare. In mare, Freud ramine la ideea determinismului absolut.
7. Instinctul co structura determinanta, dor ~i determinate
Afirmatia lui Will i a m Jam e s, ca omul poseda 0 garnitura de instincte "mal
numeroase ... decit a tuturor celorlalte mamifere, inclusiv maimuta" 1), a dus In
cele din urma, in jurul anului 1924, dupa cum ne raporteaza How a I' d H. Ken el-
leI', la intocmirea unei liste care inventaria nu mai putin de 6000 de instincte
umane. Un veritabil "monstru statistic", Aceasta situatie incredibila a pus la ordi-
nea zilei redefinirea instinctului, prin care James intelesese 0 activitate care rea-
lizeaza scopuri neprevazute dinainte, datorita unei coordonari de acte care nu
"este rezultatul educatiei, precizind : "Este ca 0 functie care determina structura ana-
tomicii a animalului" 2). Pe baza acestei definitii erau inglobate in sfera instinc-
tului ru:;;inea, frica de intuneric, curiozitatea, jocul, instinctul matern ~i patern,
dar ~i "instinctul" de proprietate, modestia, simtul igienic ~i multe altele. Definitia
data mai tirziu de etologistul N. Tin b erg e n ("mecanism nervos organizat ierar-
hic, sensibil la oanumita pregatire, declan~are !Ii dirijare a impulsurilor de ori-
gine interna ca ~i externa, :;;i care reactioneaza la aceste impulsuri prin mi:;;carl
coordonate care contribuie la conservarea individului !Ii a speciei" 3) nu este
nici ea in masura sa puna ordine in acest domeniu. De aceca Ken dIe l' propune
patru criterii dupa care sa se acorde calitatea de instinct unui act de compor-
tament: 1) activitate complex a ; 2) structura rigida; 3) se manifesta inainte ;;i in
afara de arice invatare ; 4) apartine intregii specii 4).
Conceptul freudian de instinct (in expresie originala der Trieb = instinct, por-
nire, inclinatie, impuls, imbold, forta vegetativa) este unul din cele mai con-
troversate din intreaga psihanaliza 5). Francezii n traduc adesea prin "pulsion'"
englezii prin "drive" (energie, forta, imbold, stimulent), dar se fac :;;i diferentieri
abstruse, se prop un modele reinterpretative, reformulari neurofiziologice ~i cau-
zaliste. Starea de confuzie era marita de 0 dec1aratie ambigua a lui Freud insw;;i,
In Neue Folge "der Vorlesungen zur Einfilrung in die Psychoanalyse (1933) : "Teoria
instinctelor este, ca sa spunem a:;;a, mitologia noastra. Instinctele slnt fiinte mitice
superbe In indeterminarea lor. In munca noastra nu Ie putem neglija nici 0
clipa, ~i totu~i niciodata nu sin tern siguri ca Ie vedem !impede" 6).
Intr-o etapa inca timpurie a dezvoltarii teoriei psihanalitice (Triebe und Trieb-
schicksale, 1915), bazindu-se pe investigarea c1inica a tulburarilor psihice ca sursa
principala de cuno:;;tinte, Freud definea instinctul ca pe un stimul venit din interio-
rul organismului, din fata caruia nu este posibila retragerea, satisfacerea sa avind
24) S. F I' e u d, Introducere in psihanalizii.
1) W. Jam e s, 'Precis de psychologie, Marcel Riviere Ed., Paris, 1932, p. 352.
2) Ibidem, p. 521.
3) N. Tin b erg e n, The Study of Instinct, Clarendon Press, Oxford, 1958,
p. 112.
4) How a l' d H. Ken dIe 1', Basic Psychology, Appleton - Century - Crofts,
New York, 1963, pp. 246-247.
5) 1. G. S a l' a son, Personality, J. Wiley & Sons, New York, London, 1966,
p. 33.
6) Apud M a u I' ice Be n ass y, Theoriede l'instinct, in S. Nacht, Paris,
op. cit., p. 36.
34
un caracter imperios. "Nu $tim - scria el, mentinindu-se in cadrele unei cerce-
tari cu mijloace psihologice - daca acest proces este de natyra strict chimica sau
daea poate sa corespunda $i unei liberiiri de aUe forte, de exemplu mecanice.
Studierea forte lor pulsionale depa$e$te terenul psihologiei; cu toate ca faptul de
a fi generat de 0 suna somatica este elementul absolut determinant pentru instinct,
el nu ni se face cunoscut in viata psihica d(?cit prin scopurile sale"J) In afan'i de
scap, care consUl intr-o satisfacere a unei trebuinte ~i duce la suprimarea starU
de tensiune, a aHa caracteristica a instinctului este obiectul sau, adica mijlocul prin
care i~i atinge scopul. De~i Freud admite ca legitima intrebuintarea termenilor "in-
stinctul jocului", "instinctul de distrugere", "instinctul gregar" etc., el propune ca
toate instinctele sa fie grupate deocamdata in doua categorii : instinctele eului (sau
de autoconservare) ~i instinctele sexuale, motivind aceasta diviziune prin faptul ca
"biologia ne invata ca sexualitatea nu poate fi a~ezata pe acela~i plan ell celelalte
functiuni ale individului, deoarece tendintele sale depa~esc individul ~i au drept
scop producerea de noi indivizi, adica conservarea speciei" 8). Destinul instinctelor
este triplu: satisfacerea imediata (descarcarea pulsion ala), refularea (insotita de
dezvoltarea unoI' formatiuni de substitutie, de simp tome morbide) ~i sublimarea
(canalizarea intr-o activitate derivata, investitia de energie fiind deturnatapentru
creatia artistic a, ~tiintifica sau pentru alte activitati de ordin social superior).
In Jenseits des Lustprinzip (1920), instinctul este vazut ca "expresie a unei ten-
dinte inerente oriciirui organism viu $i care il impinge sa reproduca, sa restabileasca
o stare anterioara la care a fost obliga#isa renunte, sub influenta forte lor exterioare
perturbatoare; expresia unui fel de elasticitate organica sau, daca preferati, a unei
inertii a vietii organice" U). Pe baza un or exemple din viata animalelor (pe~ti, pasari),
Freud remarca determinismul istoric al instinctelor. Instinctele "organice" nu sint
dedt factori de conservare, istoriee~te dobinditi, exercitindu-se in conditii de me diu
invariabile. Pin a aici nu este nimic de obiectat. Freud risca ins a 0 ipoteza specu-
lativa, construita pe un sofism : "Dadi admit em - spune el - ca pe un fapt expe-
rimental care nu comporta nici 0 exceptie, ca tot Ceea ce este viu se intoarce la
starea neorganica, moare din motive interne, atunci putem spune: scopul spre care
tinde intreaga viata este moartea; $i invers: ceea ce nu este viu este anterior a
ceea ce este viu" 1lif. Eroarea lui Freud este aici, credem, aceea de a fi atribuit fina-
litate unui fen omen de degradare, de destructurare ~i decad ere, pe dnd finalitatea
este caracteristica sistcmelor vii in ascensiune. Daca scopul vietii este moartea,
pentru simetrie logica ar fi trebuit sa ni se arate ~i care este scopul mortii 11).
Dupa parerea noastra, problema nu poate fi solutionata in termenii finalitatii, fara
a se cadea intr-un cerc vieios. Vazind de asta data in instincte mai ales latura
conservatoare ~i de echilibrare ~i mergind pe aceasta pista "in extremis", era ine-
7j S. F l' e u d, Triebe und Triebschicksale, in GesammeZte Schriften, V. Band,
pp. 448-449.
8) Ibidem, pp. 450-451.
9) S. F l' e u d, Jenseits des Lustpr{nzips, p. 226.
10) Ibidem, p. 228.
11) ,,0 evolutie - spune J. Pia get - poate avea un caracter dirijat fara
a fi citu~i de putin finalizata. Exemplu : evolutia entropiei in fizica. Cre~terea pro-
gresiva a entropiei este un model de evolutie dirijata, in care nu se gase~te nid
o urma de finalitate ... Chiar in domeniul psihologic, ~i probabil ~i sociologic, un de
problema se pune cu totul altfel dedt in fizica, intrucit aici putem considera con-
~tiinta care i~i asuma scopuri, ma intreb daca finalitatea nu este intotdeauna reduc-
tibila la 0 directie ea insa~i impusa de echilibrarea cresdnda a unei structuri"
(Entretien sur les notions de "Genese et de Structure", Mouton et Co, La' Haye,
Pans, HJ65). Pia get neglijeaza ~i el directia echilibrarii, de unde confuzia, tendinta
respingerii finalitatii in genere.
35
vitabil ca Freud sa ajunga la concluzia ca "tntreaga viata instinctivi'i tinde sa
readuca fiinta vie la moarte" 12). Instinctele sexuale, vitale, in schimb, fac 0
opozitie mereu infrinta acestei "finalitati" absolute, care este moartea. "Eliminarea
substantei sexuale 'in cursul actului sexual corespunde, 'intr-o anumita masura, se-
pari'il'ii dintre soma $i plasma germinativa. Tocmai de aceea stare a care urmeaza
satisfactiei sexuale complete seamana cu moartea $i de aceea la animalele inferi-oare
moartea urmeaza imediat procreatiei. Aceste fiinte mol' dupa ce au procreat, pentru
ci'i dupa eliminarea Eros-ului prin satisJacfie, moartea i$i mascheaza libertatea
de actiune $i nU mai inWne$te obstacole in realizarea planUlilor sale" 13). Sintem
mereu lapunctul de pornire: ce planuri? - ne intrebam, fara a gasi nici un
raspuns valabil. "Scopul" vietH fiind moartea, "scopul" mortii este tot moartea, 0
reciproca fiind in acest caz inca ~i mai ilogica. $i totu~i, cum vom vedea, absurdul
are logic a sa, dupa cum ~i logica are absurdul ei, din moment ce reflecta 0 reali-
tate care contine absurd.
Teoria freudiana a dualismului instinctelor (Lebenstrieb ~i Todestrieb, Eros ~i
Thanatos, Libido ~i Agresiunea) reprezinta la prima vedere 0 aventura pur specu-
1ativa in labirintu1 unei teorH bio1ogico-filozofice obscure, aceea a plasmei germi-
native ncmuritoare ~i a somei muritoare, conceputa de A. We ism ann, pe care
Freud 11 citeaza copios cu 1ucrari ca Uberdie Dauer des Lebens (1882) ~i Uber
Leben und Tod (1892) ~i pe care el a vrut sa-1 duca la ultima sa expresie, ca intr-un
joc intelectual dezinteresat. La UTI- moment dat, chiar, Freud incearca parca sa se
scuze pentru aceasta copilarie; "AI' putea fi intrebat daca, $i in ce masuTa, adeT
eu insumi la aceste ipoteze. Voi Taspunde: nu adeT mai mult dedt a$ cauta
Sa obtin pentTu ele adeziunea, credinta altom, Sau, mai exact: n-a$ putea spune
in ce masura credo Mi se pare ca nu trebuie Sa facem sa inteTvina aid factorul
afectiv. Te poti abandona unui rationament, urmaTindu-i deTularea pina la limita
extrema, $i aceasta pur $i simplu din curiozitate $tlinfifica ... Recunosc ca cea de
a tTeia etapa a teoriei instinctelor, in care ma ap,gajez aici, nu poate pTetinde la
aceea$i certitudine ca prime Ie doua" H).
,. Ajun~i aid, am putea in continuare sa nu mai dam nid 0 atentie unei teorH in
care nici autoru1 ei nu are incredere !ii din care diferiti ideologi au biitut cu zel
monedii falsa, imprimindu-i insa efigia propriei lor conceptH, de regUla de esentii
retrograda. Dar teoria lui Freud se refer a la fapte pe care Ie constatam zilnic
!ii ea dezvolta un cert nucleu dialectic. Ea nu depa~e~te nki in profunzime !ii
nici in inedit, nici in adevar !ii nici in indrazneala, in fond, ceea ce Friedrich Engels
a spus, cu cUeva decenH inaintea sa, pe tema vietH ~i a mortii. "Nici 0 fiziologie -
scrie En gel s - nu este consideratii iitiintifica daca nU concepe moartea ca pe
Un moment esential al. vietH (H e gel, Enz., I, 1952-1953), dacii nU concepe cii
nega1ia vietii este cupTinsii esential in viata 'insii$i, astfel ca viata este inteleasa.
totdeauna in raport cu rezultatul ei necesaT pe care-l contine permanent 'in ger-
mene - moaTtea. Caci numai la aceasta se l'educe conceptia dialecticii asupra
vietii. Insa pentru cine a 'inteles aceasta s-a ispTavit cu orice vorbarie despre ne-
mUTiTea sufletului. MoaTtea este sau descompunerea corpului oTganic, caTe nu lasa
in ufma lui nimic, in afara componentelor chimice care au format substanta lui,
sa'll lasa in urma lui un principiu de viata, care este mai .mult sau mai putin
identic cu sufletul $i caTe supravietuie$te tuturor oTganismelor vii, nu 11umai omu-
12) S. F l' e u d, Jenseits des Lustprinzips, p. 229.
13) S. F l' e u d, Das Ich und das Es; p. 392.
H) S. F l' e u d, Jenseits des L'llstprinzips, pp. 251-252. (Prima teorie a instinc-
telor, despre care vom discuta mai departe, se refera la largirea notiunii de sexuali-
tate; vezi!ii M a U l' ice Ben ass Y. Theorie de l'instinct, p. 8).
36
lui. A$adar, aici este suficient sa ne Ziimurim pur $i simplu, cu ajutorul dialecticii,
asupra naturii vietii $i mortii pentru a 'inZiitura 0 superstitie straveche. A trai in-
seamna a muri" 15). Citindu-l pe En gel s, nu ne mai speriem de asertiunile lui
Freud care, desigur, :in calitatea sa de materialist ~i ateu, a inte1es prea bine ca
s-a ispravit cu orice vorbarie despre "nemurirea sufletului". Sa mergem, insa,
mai departe.
Socotind ca inc6n~tientul, ca structura in cea mai mare parte instinctual a,
constituie principa1u1 factor de determinare endogena a comportamentului (struc-
turd determinantd) ~i postulind :in ace1a9i timp atrofierea programatidi a vietH
instinctive a individului, Freud ad mite a prin urmare posibilitatea actiunii deter-
minante a unui factor exterior care, evident, urma sa fie mediat, dar care in cele
din urma trebuie sa exercite 0 presiune cauzala asupra cauzei, imprimindu-i aces-
teia anumite efecte (cu repercusiunile lor cauzale ulterioare, cum este de a~teptat).
Intrebarea este: se poate spera, practic vorbind, la un asemenea rezultat?
Cercetari experimentale riguroase raspund afirmativ. Inca Wi 11i a rn: Jam e S
stabile~te doua legi de varia tie a instinctelor: (a) 0 lege a inhibarii instincte10r
de catre deprinderi, ~i (b) 0 lege a caducitatii, care prevede ca un numar de in-
stincte se dezvolta pina la 0 anumita virsta, pentru ca apoi sa dispara. De unde
consecintele: daca instinctul a putut functiona in perioada sa de energie maxima,
el este dub1at de 0 deprindere care :ii supravietuie~te, pre1ungindu-i reactiile;
:in timp ce daca, lipsind imprejurarile, nu ~i-a putut crea 0 deprindere complemen-
tara, animalul va putea mai tirziu sa intilneasca excitanti adecvati, dar far a a
mai manifesta vreo reactie 16). Aceasta inseamna ca comportamentul instinctual se
afla sub contro1ul factorilor de mediu. Fara solicWiri adecvate din exterior instinctul
se stinge, ca un reflex condition at mirecare (ceea ce $i a fost, far a indoiala, alta-
data, in istoria speciei respective, :inainte de a se fi transformat in structura ste-
reotipa ereclitara).
J. Jay n e s a imaginat un simplu 9i ingenios aparat, cu ajutorul cihuia a
demonstrat ca puii de gaina, din rasa New Hampshire Red, pornesc in urmarirea
unui cub de mucava verde, care este pus in mi9careprintr-un dispozitiv mecanic,
daca sint expu9i acestui stimul in primele 54 de ore de 1a ie$irea din gaoace
(vezi fig. 3). Zece zile mai tirziu, ei inca mai urmareau cubul, de9i mai rar $i nu
aUt de staruitor. Puii expu$i aceluia9i cub mobil pentru prima oar a la vlrstade
11-12 zile nu-l mai urmaresc. Experimentul lui Jaynes demonstreaza existenta unei
perioade critice in emergenta instinctului 9i, de asemenea, faptul ca comportamen-
tul instinctiv sta in directa dependenta de aparitia in mediu a unor stimuli apro-
-pi~aff17). Intre instinct 9i invatare are deci loc un proces interactional inclinat, din
. punct de vedere evolutiv,m- iavoarea invatarii. Analizind exeprimentul_de--mai-.
sus, alaturi de altele similare (cu ciorLde. Canada, pui de broasca tesf(;sa ma-
rina etc.), How a r d H. Ken dIe r conchide ca este zadarnica incercarea de
it interpreta comportamentul ca fiind determinat exclusiv de factori ereditari sau
de factori de mediu. "A argumenta ca comportamentul instinctual este exclusiv
Junctie de factorii ereditari ar fi tot at'it de ridical ca a atribui conditionarea
exclusiv influentelor de me diu. Se $tie cd sistemul fiziologic al organismuiui, care
este 'in mare masura determinat genetic, joacd un 1'01 important 'in dobindirea
raspunsurilor conditionate. A t~intreba daca fie factorii de mediu, fie cei ere-
15) F. En gel s, Dialectica naturii, Editura Politic a, Bucure~ti, 19i6, pp. 269-270.
16) W. Jam e s, op. cit., p. 531-535.
17) J. Jay n e s, Imprinting: The Interaction of Learned and Innate Behavior,
1. Development and Generalization, II The Critical Period, in "Journal of Compara-
tive PhysiOlogical Psychology", 49, 1956, pp. 201-206; 50, 1957, pp. 6~10.
37
vitabil ca Freud sa ajunga la concluzia ca "intreaga viata instinctiva tinde sa
f'eaduca fUnta vie la moarte" 12). Instinctele sexuale, vitale, in schimb, lac 0
opozitie mereu infrinta acestei "finalitati" absolute, care este moartea. "Eliminarea
substantei sexuale 'in cursul actului sexual corespunde, intr-o anumita masura, se-
pararii dintre soma $i plasma germinativa. Tocmai de aceea starea care urmeaza
satisfactiei sexuale complete seamana cu moartea $i de aceea la animalele inferiuare
moartea urmeaza. imediat procreatiei. Aceste fiinte mor dupa. ce au procreat, pentru
ca dupa eliminarea Eros-ului prin satisfactie, moartea i$i mascheaza libertatea
de actiune $i nu mai intilne$te obstacole in realizarea planul'ilor sale" 13). Sintem
IDereu lapunctul de pornire: ce planuri? - ne intrebam, fiira a gasi nici un
raspuns valabil. "Scopul" vietii fiind moartea, "scopul" mortii este tot moartea, 0
reciproca fiiud in acest caz inca i?i mai ilogica. $i totu~i, cum vom vedea, absurdul
are logica sa, dupa cum ~i logica are absurdul ei, din moment ce reflecta 0 reali-
tate care contine absurd.
Teoria freudiana a dualismului instinctelor (Lebenstrieb ~i Todestrieb, Eros ~i
Thanatos, Libido ~i Agresiunea) reprezinta la prima vederc 0 aventura pur specu-
lativa in labirintul unei teorii biologico-filozofice obscure, aceea a plasmei germi-
native ncmuritoare ~i a somei muritoare, conceputa de A. We ism ann, pe care
Freud 11 citeaza copios cu lucrari ca aber die Dauer des Lebens (1882) ~i aber
Leben und Tod (1892) ~i pe care el a vrut sa-l duca la ultima sa expresie, ca intr-un
joc intelectual dezinteresat. La un. moment dat, chiar, Freud incearca parca sa se
scuze pentru aceasta copilarie: "A$ putea fi intrebat daca, $i in ce masura, ader
eu insumi la aceste ipoteze. Voi raspunde: nu ader mai mult decit a$ cauta
sa obtin pentru ele adeziunea, credinta altoTa. Sau, mai exact: n-a$ putea spune
in ce masura cred. Mi se pare ca nu trebuie sa facem sa intervina aici fUctorul
afectiv. Te poti abandona unui rationament, urmal'indu-i derularea pina la limita
extrema, $i aceasta pur $i simplu din curiozitate $tiintifica ... RecUnOsc ca cea de
a treia etapa a teoriei instinctelor, in care ma a:rz,g,ajezaici, nu poate pretinde la
aceea$i certitudine ca primele doua" 14).
,. Ajun~i aici, am putea in continuare sa nu mai dam nici 0 atentie unei teorii in
care nici autorul ei nu are in credere ~i din care diferiti ideologi au biitut cu zel
moneda falsa, imprimindu-i insa efigia propriei lor conceptii, de regula (Ie esenta
retrograda. Dar teoria lui Freud se refer a la fapte pe care Ie constatam zilnic
~i ea dezvolta un cert nucleu dialectic. Ea nu depa~e~te nici in profunzime ~i
nici in inedit, nici in adevar ~i nici in indrazneala, in fond, ceea ce Friedrich Engels
a spus, cu citeva decenii inaintea sa, pe tema vietH i;>ia mortii."Nici 0 fiziologie -
scrie En gel s - nu este considerata $tiintifica daca. nU concepe moartea ca pe
un moment esential al vietH (H e gel, Enz., I, 1952-1953), daca nu concepe ca
negatia vietii este cuprinsa esential in viata insa$i, astfel di viata este inteleasa
totdeaunain raport cu rezultatul ei necesar pe care-l contine permanent in ger-
mene - moartea. Caci numai la aceasta se reduce conceptia dialectici1. asupra
vietii. Ins a pentru cine a inteles aceasta s-a ispravit cu orice vorbarie despre ne-
murireasufletului. Moartea este sau descompunerea corpului organic, care nu lasa
in urma lui nimic, in afara componentelor chimice care au format sUbstanpa lui,
sau lasa in urma lui un principiu de viata, care este mai mult sau mai putin
identic cu sufletul $i care supraviepuie$te tuturor organismelor vii, nu numai omu-
12) S. F r e u d, Jenseits des Lustprinzips, p. 229.
13) S. F r e u d, Das Ich und das Es, p. 392.
1~) S. F r e u d, Jenseits des Lustprinzips, pp. 251-252. (Prima teorie a instinc-
telor, despre care vom discuta mai departe, se refera la largirea notiunii de sexuali-
tate; vezi ~i M a u r ice Ben ass Y. Theorie de l'instinct, p. 8).
36
lui. A$adar, aici este suficient sa ne lamurim pur $i simpZu, cu ajutoruZ dialecticii,
asupra naturii vietii $i mortH pentru a inZatura 0 superstitie straveche. A trai in-
seamnd a muri" 15). Citindu-l pe En gel s, nu ne mai speriem de asertiunile lui
Freud care, desigur, in calitatea sa de materialist !ii ateu, a inteles prea bine ca
s-a ispravit cu arice vorbarie despre "nemurirea sufletului". Sa mergem, insa,
mai departe.
Socotind ca incon~tientul, ca structura in cea mai mare parte instinctual a,
constituie principalul factor de determinare endogena a comportamentului (struc-
tura determinanta) ;;1 postulind in acela~i timp atrofierea programatica a vietH
instinctive a individului, Freud admitea prin urmare posibilitatea actiunii deter-
minante a unui factor exterior care, evident, urma sa fie mediat, dar care in cele
din urma trebuie sa exercite 0 presiune cauzaZa asupra cauzei, imprimindu-i aces-
teia anuinite efecte (cu repercusiunile lor cauzale ulterioare, cum este de a~teptat).
Intrebarea este: se poate spera, practic vorbind, la .un asemenea rezultat?
Cercetari experimentale riguroase raspund afirmativ. Inca Will i a in Jam e s
stabile~te doua legi de variatie a instinctelor: (a) 0 lege a inhibarii instinctelor
de catre deprinderi, !ii (b) 0 lege a caducitatii, care prevede di un numar de in-
stincte se dezvolta pina la 0 anumita virsta, pentru ca apoi sa dispara. De unde
consecintele : daca instinctul a putut functiona in perioada sa de energie maxima,
el este dublat de 0 deprindere care ii supravietuie~te, prelungindu-i reactiile;
in timp ce daca, lipsind imprejurarile, nu !ii-a putut crea 0 deprindere complemen-
tara, animalul va putea mai tirziu sa intilneasca excitanti adecvati, dar fara a
mai manifesta vreo reactie 16). Aceasta inseamna ca comportamentul instinctual se
ana sub controlul factorilor de mediu. Fara solicitari adecvate din exterior instinctuZ
se stinge, ca un reflex conditionat oarecare (ceca ce ~i a fost, fara indoia1a, alta-
data, in istoriil speciei respective, inainte de a se fi transformat in structura ste-
reotipa ereditara).
J. Jay n e s a imaginat un simplu ~i ingenios aparat, cu ajutoru1 caruia a
demonstrat ca puE de gaina, din rasa New Hampshire Red, pornesc in urmarirea
unui cub de mucava verde, care este pus in mi~care printr-un dispozitiv mecanic,
daca sint expu~i acestui stimul in primele 54 de ore de la ie~irea din gaoace
(vezi fig. 3). Zecezile mai tirziu, ei inca mai urmareau cubul, de~i mai rar ~i nu
aUt de staruitor. Puii expu~i aceluia~i cub mobil pentru prima oara 1a virsta de
11-12 zile nu-l mai urmaresc. Experimentul lui Jaynes demonstreaza existenta unei
perioade critice in emergenta instinctului ~i, de asemenea, faptul ca comportamen-
tul instinctiv sta in directa dependenta de aparitia in mediu a unor stimuli apro-
-prlal;P7). Intre instinct ~i invatare are deci loc un proces interactional inclinat, din
punct de vedere evolutiv,in favoarea invatarii. AnaHzind exeprimentulJie-:-mai-
sus, a1aturi de altele similare (eu eiorLde Canada, pui de broasca tes[;asa ma-
rina etc.), How a r d H. Ken dIe r eonchide ca este zadarnica incercarea de
a interpreta comportamentul ca fiind determinat exclusiv de factori ereditari sau
de factori de mediu. "A argumenta cd comportamentuZ instinctual este excZusiv
Junctie de factorii ereditari ar fi tot atit de ridicaZ ca a atribui conditionarea
excZusiv influenteZor de me diu. Se $tie cd sistemuZ fizioZogic aZ organismuiui, care
este in mare masura determinat genetic, joacd un roZ important in dobindirea
rdspunsuriZor conditionate. A tt; intreba dacd fie factorii de medin, fie cei ere-
11 F. En gel s, DiaZectica natnrii, Editura Politica, Bucure~ti, 19i6, pp. 269-270.
16) W. Jam e s, op. cit., p. 531-535.
17) J. Jay n e s, Imprinting: The Interaction of Learned and Innate Behavior,
1. Development and Generalization, IT The Critical Period, in "Journal of Compara-
tive PhysiOlogical Psychology", 49, 1956, pp. 201-206; 50, 1957, pp. 6~10.
37
Fig. 3
ditari determinii caracterul comportamentului, este ca $i cum te-ai intreba dacil
lungimea singurii, sau numai liitimea determina aria 'linui dreptunghi" 18)
Ca arice manifestare fenotipica, arata l?i J. Piaget, instinctul este ininteligibil
in afara interactiunii indisolubile dintre mediu l?i programarea ereditara. Nu exista
instincte pure, iar tendinta vieW, pe palierele ei superioare; este de a elimina
instinctele cu "logica" lor prea putin flexibil8,. Inteligenta va mOl?teni instinctul,
reglarea progr~mata va face loc autoprogramarii creatoare."Dupa sfiirimarea in-
stinctului - spune J. Pia gel -, 'incepe 0 nuua evolutie cognitiva, care porne$te
chiar de la zero, pentru ca montajele 'inniiscute. ale instinctului au dispiirut $i pen-
tru ca oridt de ereditare ar fi, sistemul nervos cerebralizat $i inteligenta 'in calitate
de capacitate 4e a 'inviita $i de a inventa, activitatea care trebuie desfa$uratii este
de acum 'inainle fenotipicd" 19).
Atari conc1uzii ne certifica faptul ca proiectul esential al psihanalizei, care
consta in transcenderea incon$tientului, in "desecarea" instinctelor (ca a mlal?ti-
nilol' Zuydersee, dupa compal'atia memorabila a lui Freud), nu este 0 intreprindere
utopica, ci 0 posibilitate confirmata de l?tiinta, l'ealizabila 0 data cu progresul
societatii l?i al civilizatiei. Expeditiile teoretice ale lui Freud, dincolo de granitele
pSihDlogiei, in antropologie, sociologie l?i etica, nu reprezinta doar 0 veleitate de
om de l?tiinta dornic sa se afirme l?i in domeniile limitrofe, ci i:;;i au baza de
plecare in programul reprezentativ al psihanalizei : transformarea fondului instinc-
tual al omului, a naturii sale ani male, intr~o natura cu adevarat umana. "In
general - spune E. Jon e s, unul dintre cei mai credincio~i discipolLai lui Freud -
se prezice cii dacd progresul fizicii va continua 'in ritmul actual, ornenirea va
ajunge cU:Qnd in ~situatia copiilor care se joaca ..cu. pistoalele 'incarcate. In orice
caz, este sifjur-ca puterea omului .a5upra lumii matei-fuTe,chiar at'it de inegalii
cum este 'in momentul de JaW, a depa$it cu mult controlul omului asupra lui
insu$i. Viitorul ne poate arata ca a dobindi acest control, a face tot atit de dis-
ponibil incon$tientul,cum este con$tiinta, va insemna in istoria omului 0 era
la fel de importanta cum y, fost aceea a aparitiei con$tiintei. Scopul psihanalizei
este de a face posibil acest Iucru" 29). Acest scop a determinat pe psihanali~ti sa-,;;1
caute aliati printre celelalte i?tiinte. 0 epoca de incurajare fara precedent a cerce-
tarilol- intel'disciplinare n-ar mai tl'ebui sa condamne cu u:;;urinta tendinta spre
multilateralitate a lui Freud ~i a psihanalizei.
18) How a r d H. Ken dIe r, op. cit., p. 250.
19) J. Pia get, Biologie $i CUlWa$tere, Editura Dacia, Cluj, 1971, pp. 383-384.
20) E. Jon e s What is Psychoanalisis?, International Universities Press, New
York, 1948, pp. 107-108.
38
Jean Jacques Rousseau eredea di omul este bun de la natura,
societatea fiind ace:ea care n eorupe ~i-l degradeaziL Freud, dimpotriva, este eon-
vins ea omul se prezinta eu un fond natural defieitar (in raport eu noul sau rol
. existential, am spune) ~i ea numai 0 societate echitabila if poate ridica pe 0
treapta mai inalta a scarii umane. In conceptia sa, cali tate a de om nu se mo~te-
ne~te, ci se dobinde~te. Aceasta nu reprezinta nicidecum 0 denigrare a speciei
umane. "Departe de noi - spune Freud - intentia de a nega tendintele nobile ale
naturii 'umane ... Daca insistam asupra a ceea ce este rau in om, este numai pen-
tru ca altii nu vad deloc acest aspect, ceea ee nu amelioreaza eu nimie natura
omeneasea, ci doar 0 face de neinteles. Numai renuntind la aprecierea morala
unilaterala avem $ansa de a gasi formula care sa exprime e:raet raporturile exis-
tente intre eeea ce este bun $i ceea ce este rau in natura umanii" 21).
Cind Freud constata reprimarea (necesarii) de catre societate a un or ins1:lncte,
sau ingradirea lor, e1 nu Ie deplinge deloc, w;;a cum, intelegind superficial lucru-
:rile, au facut-o san 0 mai fac ~i astazi unii epigoni freudi~ti. "Noi am aratat -
spune e1 - ca. presiunea exterioara. pecare educatia $i mediuZ- ie exercita asupra
(}Tnului au drept efect sa. contribuie la orientarea vietii instinctive spre bine,
Javorizind trecerea de la egoism la altruism22). In numele acestui idealumanist,
Freud critica vehement orinduirea burgheza, care cu1tiva ipocrizia, dezintere-
sindu-se de fapt de radicala ~i real a transform are a omului in directia desavir~irii
umanitatli acestuia. "Societa.tile noastre civilizate - scria el in 1932 -, care cer
o conduita. buna, fara a se sinchisi de tendintele care 'ii stau la baza, au obi$nuit
in acest fel un mare numar de oameni sa se supuna, sa se conformeze eonditiilor
lumil civilizate, fara ca natura lor sa participe la aceusta supunere" 23).
eclor care, pe de aW't parte, idealizeaza societatile primitive, hedonica "stare
de natura", Freud Ie raspunde prin aratarea dezavantajelor vietii salbatice. Cu
toate ca civilizatia are neajunsurile ei, este de preferat "starii de natura". Nazu-
intele irationale de abolire a culturii, a civilizatiei, sint expresia miopiei ~i ingra-
titudinii unor grupuri neinsemnate 24). Naturismul idilic ~i reactionar nu poate gasi
nici 0 baza teoretica in freudism, ~i nici anarhismul individualist, decit cu pretul
unoI' mistificari grosiere, in maniera acelora fiicute de suprareali~ti ~i respinse
~u hoti't2'ire de Freud 2:;). Cultul libertatyi individuale arbitrare nu are asentimentul
lui. Dimpctriva, el Ii den1011streaza irationalitatea. "Dezvoltareacivilizatiei - citim
in Das Unbehagen in del' KUltur, 1930 - 'Ii impune (libertatii individuale, n.n.)
restrictii $i echitatea cere ca de aceste restrictii sa nu fie scutit nimeni" 26). In
fat a ratiunii ~l a axperientei, crede el, 11imc nu poate pina la urma rezista, a~a
incH, avind incredere in ratiunea omului, in inteligenta sa, putem fi optimi~ti 27).
Aparind idealul primatului inteligentei umane, contra revoltei oeuUa a instinc-
telor, Freud se pronuntii in acela~i timp pentru construirea unei societati ratio-
nale, care sa asigure 0 dreapta repartizare a bunurilor ~i care sa regleze in spirit
justitiar raporturile sociale dintre oameni, anihilind agresivitatea 28), rapacitatea,
21) S. F r e u d, Int1'Oducere in psihanaliza, in vol. de fatiL
22) S. F I' e u d, Essais de psychanalyse, p .. 246.
23) Ibidem, pp. 246-247.
2'.) S. F I' e u d, Die Zukunft einer Illusion, p. 442.
25) S. F r e u d, Scrisoare catre Stefan Zweig, in M a I' the Ro b e r t, La re-
'volution psychanalitiqtle, t. II, p. 252.
25) S. F l' e u d, Malaise dans la civilisation, Editions Denoel et Steele, Paris,
1934, p. 33.
27) S. F I' e u d, Die Zuicunft einer Illusion; p. 643.
28) Revue internationale des sciences sociales, UNESCO, v. XIII, 1, 1971, consa-
era intregul numar problemelor agresivitatii umane, subliniind exactitatea vederilor
Iui F r e u d..
39
rivalitatea otraviUi de du~manie ~i ura etc. Deoarece, insista el, "pasiunile instinc-
tive sint mai puternice decit interesele rationale, civilizatia trebuie si'i. faca totul
pentru a stavili agresivitatea umana $i pentru a-i reduce manifestarile cu ajutorui:
reactiilor psihice de ordin etic" 29). In vederea infaptuirii unei ordini sociale ra-
tionale a armonizarii intereselor individuale cu acelea ale colectivitatii ~i a biruin-
tei fortelor vietii simbolizate de Eros, cu toate ca accentul il pune pe aspectele
de ordin psihologic ~i etic, Freud nu exclude revolutia sociala ca forta determi-
nanta a transformarii con~tiintei, nu se declara impotriva revolutiei. EI dovede~te
o intelegere clara a raporturilor antagoniste dintre exploatatori ~i exploatati ~i
arata ca este imposibil ca clasele oprimate sa adopte morala opresorilor, din mo-
ment ce vad inea un instrument de subjugare. "Cind 0 civilizatie - spune el -
n-a depa$it stadiul in care satisfacerea unei parti a membrilOl' ei este conditionata
de oprimarea altora, poate a majoritatii, cum este cazul oricarei civilizatii actuale,
se intelege de la sine ca in inima oprimatilor cre$te 0 ura puternica impotrivCl'
civilizatiei care se sprijina pe truda lor, dar din ale carei bunuri se imparta$esc
atit de put in. Nu ne putem a$tepta sa gasim la oprimati 0 interiorizare a inter-
dictiilor morale, deoarece ei mai curind sint inclinati sa nu recunoasca aceste
interdictii, ei tind sa aboleasca insa$i aceasta civi]izatie, sa-i nege bazele pe care
se sprijina (...) Inutil sa mai spunem ca 0 civilizatie care lasa neindestulat un
numiir atit de mare din membrii sai $i ii duce la revolta, nu are nici 0 perspectivii.
de a se mentine, $i nici nu 0 merita" 30). Aparator dintotdeauna al fericirii umane.
Freud s-a apropiat mult de adevarata solutie a problemelor care-l preocupau pe
plan social, preocupare f0arte fireasca pentru un om de ~tiinta interesat de deter-
minismul fenomenelor psihicului uman, cu neputinta de izolat de fenomenele so-
ciale. "Etica bazata pe religie - ciUm in Das Unbehagen in del' Kultur, care
reprezinta 0 veritabila diatriba la adresa societatii capitaliste - agita promisiunqa
unei lumi de dincolo mai bune. Dar atita timp cit virtutea nu va fi recompensatiir
aici pe pamint, sint incredintat ca etica va predica in de$ert. De asemenea, mi se
pare in afara de orice indoiala faptul cli 0 schimbare realii a pozitiei oarneniloT
fata de proprietate va fi in acest sens mai eficace decit orice comandament etic.
Dar aceasta conceptie justa a sociali$tilor ar fi umbrita $i facutii fara valoare
practica in eazul unei noi subaprecieri idealiste a naturii umane 31). Freud ne
atrage astfel atentia asupra faptului ca nu este p05ibila faurirea unui om nou,
daca 5e ignora natura umana autentica,legile functinnarii d, mascate adcsea de
cc.nvenientele sociale. Trebuie sa se ia masuri eficiente pcntru transform area.
posibila, a acestei naturi, mergindu-se, sugereaza Freud, pina la dictatura democra-
tica, ration ala. Societatea este realmente transformabila in masura in care ~i omul:
este educabil ~i real mente educat 32).
In termenii psihanalizei, ~i desigur in limitele ei, Freud pleda pentru un om
demn de civilizatie, dar ~i pentru 0 civilizatie demna de om, vazind necesitatea
unei organizatii de conducatori superiori, siguri ~i dezinteresati, care sa lupte
pina la capat pentru realizarea acestui plan grandios, politic, social ~i pedagogic 33).
29) S. F r e u d, Malaise dans la civilisation, p. 48.
30) S. F r e u d, Die Z'ukunft einer Illusion, p. 419.
31) S. F r e u d, Malaise dans la civilisation, p. 78.
32) S. F r e u d, Die Zulwnft einer Illusion, pp. 415-416. Avind in vedere an-
vergura gindirii lui Freud" Ideea sa clara in privinta determinismului social-cul-
tural al psihicului uman, pe care culturali~tii americani n-au facut decit sa 0 am-
plifice, Pie r reF 0 u g e y roll a s arata ca "nu este exagerat sa. se spuna 9a.
Freud a jucat un rol capital in procesul de socializare a psihologiei" (La revolution.
freudienne, pp. 102-103).
33) S. F r e u d, Ibidem.
40
I
J
I
PSihi::mallza freudiana n-a emis niciodata pretentia de a se substitui in acest sens;;
politologiei, ciea J:~i ofera serviciile sale speciale, care nu pot sa contravina in
nici un fel idealului de om ~i de fericire faurit de marii gJ:nditori J:ndomeniul socia~
lului. Civilizatia, pentru Freud, "desemneaza totalitatea actiunilor $i organizatiilor
a caror instituire ne indeparteaza de starea animala a stramo$ilor nO$tri $i care
urmaresc doua scopuri: protectia omului contra naturii $i reglementarea relatiilor
interumane" 34).
l\Iunca este, in conceptia freudiana, mijloc de fericire, daca este libera ~i duce-
la J:nflorirea aptitudinilor individului. "Simpla muncii profesionalii - spune el :...-
a$a cum este ea la indemina orieui, poate juea .rolul atribuit in "Candide" eulti-
viirii noastre ... PosibiZitatea de a transforma componentele narcisiee, agresive $i
chiar erotiee ale energiei psihiee 'in munea profesionaZii $i in relatiile sociale pe
care ea Ie implicii, ii dii muncii 0 valoare eu nimie mai prejos decit aceea de
a-i fi indhidului indispensabilii pentru mentinerea $i justificarea existen{ei sale
in societate. Daca este libel' aleasii, orice meserie devine izvor de bucurii deo-
sebite" 25). In aeest fel Freud, eu spiritul sau realist, adversar al escatologiilor,
ne dezvaluie J:ntreaga dificultate a operei de transformare a naturii umane, dar
~i intreaga sa mi'tretie. Metoda freudiana, observa cu patrundere I g ()r Car u s 0,
este ponderat optimista cu privire la dezvoltarea con~tiintei ornului, dar J:n ace-
la~i timp este "Un m:ertisment impotriva oriciirui optimism total, care neaga con-
tradictiile prezente sau viitoare" el(i). Observatie care atrage J:nca 0 data atentia
asupra greutatilor pe care Ie are de J:nfruntat omul J:n directia propriei sale per-
fectionari, a socializarii instinctelor, a progre~ului In general.
8. De 10 incon~tient 10 con~tiinta
Ca un soi de compensatie pentru exagerarile psihologiei starilor de con~tiinta,.
care ignora total fenomenele psihice subliminale (J 0 h n S t u art Mill, de exem~.
plu, declara ca incon~tientul este neant, ca nu exista niei un fel de activitate psihie~
In afara con~tiintei), la psihologii moderni a aparut tendinta de supralicitare
a ineon~tientului, de demonstrare a "naturii ineon$tiente a intregii activitiiti psi-
hice in general" 1). Intr-o vreme se aji.msese la proliferarea a tot felul de form~
de ineon~tient, numarul lor ridicJ:ndu-se, noteaza M i h aiR ale a, pJ:na la 20 2).
Freud, manifestlnd prudenta ~tiintifica, prefera sa vorbeasca de "ipoteza incon-
$tientului" ~i, pe lInga refulare, indica drept izvor al acestuia amneziile 3).
Pentru Freud, chiar ~i intr-o perioada mai timpurie a dezvoltarii teoriei sale
psihanalitice, structura psihicului nu este pur ~i simplu binara. In studiul Das
Unbewusste (1915), el distinge, pe linga con~tiinta ~i incon~tient, un precon$tient.
31) S. F r e u d, Malaise dans la civilisation, p. 27.
35) Ibidem, p. 18.
36) 1. Car u s 0, Psychanalyse et ideo logie, in "Bull. de Psychologie", XXIII,
4-5, 1969-1970, p. 219.
1) A. H e s n a r d, op. cit., p. 61.
2) M. R ale a, Problema incon.~tientului, In vol. Scrieri din trecut, E.S.P.L.A.,
Bucure~ti, 1957, p. 26.
3) S.. F r e u d, Introducere in psihanaliza, in vol. de fata. F. V. Bas sin
considera incon~tientul freudian drept un "factor care mediaza .ocult 1egatura dintre
afectele primare de un tip obi~nuit, ajunse 1a con~tiinta, ~i expresia ulterioara a
acestor afecte, care s-ar traduce numai In forma simbolica a viselor, a semne10r
clinice, a actiunilor gre~ite etc.". Scotind In evidenta realitatea indubitabila a
conf!xiunilor aSCUnse de con$tiintii,psiho1ogul sovietic concede ca problema ridi-
cata de Freud este legitima, defectuoasa fiind "metodologia" {Contrib'utii la pro-
blema "incon$tientului", in "Probleme de filozofie" (1952), observatie care, insii.
dupa parerea noastra, comporta discutii}.
41
1,) S. F r e u d, Das leh und das Es, p. 367.
5) Ibid:m, p. 383.
Drice act psihic, admite Freud, trece prin doua faze, intre care se intercaleaza
o "cenzura", un fel de post de graniceri. In prima faza, actul psihic este incon-
:;;tient ~i apartine sistemului 1cs. In caz ca cel'lzura il respinge, trecerea la faza a
doua este ratata (= refulare). Este insa posibila, in cazul trecerii examenului ~i
"perchezitiei" cenzurii, intrarea in faza a doua ~i deci dobindirea dreptului de
cetatenie in sistemul Cs. Aceasta nu illseamna ca raportul acestui act psihic cu
con~tiinta este univoc determinat, deoarece actul respectiv cste numai s'usceptibil
de a deveni con:;;tient, daca trece de cenzura ~i, pe de alta parte, procesul poate
fi reversibil, in functie de 0 multitudine de factori interni ~i externi.
Ulterior Freud a descris, cum am vazut, un "aparat psihic" in care locd
incon~tientului este precizat in detaliu. Relatia dintre diferitele instante psihice
este complcxa ~i dinamica. Incon~tientul opereaza uneori chiar in sfera con;;;tiintei
(eului) sub forma faptelor psihice incomplet refulate sau derefulate. "Astfel, un
individ se compune pentru lOoi - arata Freud - dintr-un sine psihic, necunoscut
$i incolO:;;tient, peste care se suprapune eul ca element de supi'afata, emanat cUn
sistemul P (= Perceptie) ca dintr-un nucleu" 1,), Insu~i eul llU reprczil1ta, in
.aceasta viziulle, dedt un fragment al sinelui (incon~tientul primordial) care a
suferit al1umite modificari sub impactul lumii exterioare, prin internwdiul organe-
lor de sim\, iar supmeul nu est2 nici el dedt partial con~tient, minuind un cod
de legi ~i de nonne adesea ininteligibile ~i supunind eul unoI' sanctiuni severe.
"Dat Hind modul de formare a supraeului - serie Freud -, se intelege ca vechile
conflictz care au avut loc intre eu :;;i obiectele de concentTotie libidinala ale sine-
lui se prelungesc in conflicte desfa:;;urate intTe eu $i mO$tenitoTul sine,lui, Gelid
supraeul ~{il). Aceasta situatie dramatica a con~tiintei este defin itorle p2ntru. reali-
t.atea psihica, atita tirep cit se are In vedcre starea de fapt a on1ului comun,
care se lasa de obicei prada instinctelor 91pornirilor irationale G).
Daca insa con~tiinta apare initial diminuata !?i strimtorata in teoria p:;ihanali-
tica (reflectlnd 0 situatie admisa ca existlnd in realitatca cotidlcma a unei societati
date), in practjca psihanalitica i 5e acorda in schimb rolul viorii btli, preco111-
zlndu-se faxcl njci un cchivoc suprerr'1atia con;;tUntei. HUn,de era sil1el~, trebu'ie S:l
fie eul. Aceste C'UVln,te extraoTdinare ale z.ui-'FreL~cZ. - sl1bliniaza I gar Car u S 0 -
rnaTturisesc 0 i,iL-credere nezdrunczIl.ata in om, eLl enl sCiu l10n .>l 111'0..1).Cc:,_-'i ele
val' sa spuna: unde era sinelc, en trebuie sa cZ-evin dirt, ce hL ce maio UTt1,Gil(' 7).
Psihanaliza nu numai ca 11 ajut21 pe om sa descopere noi fatete ~i relatii 2.1e
existeJ1tei {con~tientizare)r ci realizeaz3, In conditii fav:)rabile~ 0 veritabila 111110:-
bilare a sa. Chiar $i incon~tientul proprlu-zis este susceptibil de iUlegrare con~
.')tienta, In pofida pozitii1or ct::;tinute initial (the achieving of consCiOUS!1,eSSy cum
spune Ern est Jon e s). Impulsurile subcorticale, instinctE::le, tcndintele anima-
lice, afectele catastrofice pot i C0119ticntizatc, In seop'Lll atci1u,arii S2U chiar H1Tu'-
larii efectelor lor negative, nefaste. Paleostructurile fUl1ctiono.le pot interaC"~:on3
in sens convergent ell n20structurile functional2, in conforn1itatc~ CD legea c1ialectica
a negarii negatiei. In acest fel, individul l;;i revizuie.;;te specia, ~i-o l;reincorpo-
reaZ8!' prin filtrele cOl1;;tiintei sale un:anc . .<-tlccst proces dEt rc'znltate, CU1TI este ;;i
de a;;teptat, n1ai ales la adultul care a beneflciat de 0 f:ducatL; cDrespUl1zatoal'P ;;i
la care aceste "flltre" pot fUllctiona. "Ideca absolutii -- 5pune He gel - peate
fi cernparata cu un varin care roste$te aeelea$i adev(!ruri religioasc ca $iun
42
6) S.
7) 1.
F l' e u d,
Car us 0,
New Introductory Lectures on Psycho-Analysis, p. 282.
Psychanalyse et ideo logie, p. 217.
'Copil, dar pentru care ele exprima sensul intregii sale vieti. Copilul intelege $i
el continutul religios, dar pentru el acest continut are doar sensul a cevain afara
ci'imia se afli'i incii intreaga viatii $i intreaga lume" 8).
Comparatia de mai sus poate fi utila ~i pentru noi. cu conditia sa fitim S-(}
utilizam. In cazul nostru, in locul "adevarurilor religioase", trebuie sa punem incon-
fitientul cu continutul sau (instincte, temperament etc.). Este evident ca ultfel
functioneaza acestea la adult, pentru care el "exprima sensul intregii sale vieti"
~i cu totul altfel la copilul pentru care "are doar sensul a ceva in afara caruia
se afla inca intreaga viata fii intreaga lume". Psihanaliza, ca pedagogie speciala,
i$i propune toemai sa liehideze cutoate infantilismele $i, eon$tientinzind omul, sii-l
socializeze in acela;ii timp.
Renuntind tot mai mult la exagerarea rolului inconfitientului, psihanaliza
pune in lumina ponderea specifiea pentru om a confitiintei, deoareee toemai apari-
tia eonfitiintei reflexive eonstituie evenimentul fundamental fii ireductibil pentru
-calitatea de om. "Singure con.?tiinta $i cunoa$terea fac din om parte a naturii do-
,tatii eu viata psihicii, - serie un eUl10seutpsihanalist -, un om veritabil, permi-
t'i,ndu-i sii-$i ereeze el insu$i 0 existentii personali'i. De aceea sarcina oriciirei Hinte
,omene$ti care dore$te sa fie mai mult decit un sclav inciitu$at in ciiutarea condi-
tiUor celor mai elementare ale vietii, este de a-$i li'irgi $i aprofunda con$tiinta" 9).
Aceasta orientare, astazi mai puternica in multe tari de veche cultura psihologica
.("La Psychologie est de plus en plus ouverte aux problemes de la conscience",
constata J e a'n Pia get, intr-uri tratat influent 10), a fast la noi anticipata, intre
-altH, eu argumente psihologice fii social-politiee, de acado Vas i 1e P a vel e u,
1ntr-o perioada cind se parea ca ratiunea a suferit 0 sincopa ireversibiL3.. "In 80-
detatea de asti'izi - scria psihologul ie~ean, sesizind un fenomen profund dede-
subtul aparentelor epocii -, se fiiuresc noile scopuri ale umanitiitii, noile directii
ale spiritului, 0 nouii tehnicii politioa ... Actiunea individului nu mai este liisatii
la voia intimpliirii, ci este supusa tot mai mult eontrol'ului. Educatia inteligentei
lace loc educatiei camcterului :;;ia personalitlitii. StatuI 'i:;;ipropune sli modeleze
pe cetiitean in sensul sinergiei colective ... Valoarea economicului trebuie inteleasii
'mal cu scama ca mijloc de realizare a Unei ridicari de nivel .'in con.?tiinta celor
multi. Acest adevZir. rasare $i mai evident din important-a care se atribuie din
<;e in ce mai mult educatiei. inviitiim'intul capatii un rol cultural de prim rang.
Contrar parerilol' lui Gus t a veL e Bon dupi'i care educatia ar fi un proces
de automatizare, de trecere a fenomenelor din con$tiintii in incon$tient, noi ere-
dem ca educatia este mai ales un fenomen de ridicare progresivii a omului pe
t'f'eptelecon:;;tiintei. Opera educativii este sterilii atita timp cit $coala nu este
inteleasi'i ca factor de con$tientializare" ii) .
. Fara a face din con~tiinta obiectul exclusiv al psihologiei, aceasta trebuie sa
intre din ce ill ce mai mult in 1'aza ee1'cetarii psihologice, pe toate dimensiunile.
Pina acum aeest fenomen este tratat, destul de expeditiv, in capitolele introduc-
tive ale manualelo1' ~i tratatelo1', mai ales dintr-un punet de vedere ideologic,
pc cind necesara este abordarea realmente psihologica, teoretica ;;;iaplicativa, a fe-
nomenului, in care sa nu se mai recada in scinda1'ea "mctodologica", "gnoseolo-
8 Apud V. 1. Len i 11, Caiete Nlozofice, Editlira de Stat pentru Literatura
Politica, Bucure~ti, 1956,p. 200.
9) E. Ae p p 1i, Psychologie du conscient et de l'inconscient, Payot, Paris, 1953,
p. 45.
10) P. ' F r a i sse, J. Piaget, Traite de psychologie experimentale, t. 1, P.D.F.,
Paris, 1907, p. 162.
l1)V. P a vel c u, Con$tiintii:;;i incon$tient, Bueurcfiti, 1942, pp. 107-108.
43
gica", relativii 12) materie-spirit, corp-psihic ~i, deci, nici la decretarea con~tiinte]
drept problema insolubila ("comme une donnee de fait", dupa expresia lui Hen r i
Pie r 0 n) 13), prin ridicarea la rangul de categorie filozofica indefinisabila.
Mentionam in mod deosebit faptul, ignorat de multa lume, ;ca S. Freud nl}
numai ca a incuviintat, dar chiax: a initiat :;;i incurajat orientarea psihanalizel
ditre sondarea efeetiva a fenomenului eon~tiintei 14), atit in seopuri terapeutiee,
cit.:;;i pedagogiee propriu-zise. N-a fost nicideeum nevoie sa se faca opozitie lul
Freud spre a se ajunge la psihanaliza "culturalista" americana, care i:;;i eoncen-
treaza investigatiile asupra eului :;;i asupra conflictelor actuale ale individului
integrat intr-un anumit mediu, sau spre a se ajunge la aeea tot mai influenta
"psihologie a euiui" (Egopsychology) cultivata de He i n z H art man n :;;i :;;coala
sa. In modul eel mai semnificativ cu putinta, Karen Horney, promotoare a "cul-
turalismului" nord-american, scrie: "Avem de facut un pas ferm dincolo de
Freud, pas care nu este insa posibil dec'it pe baza descoperirilor revelatoare ale
lui Freud" 15).
9. "Pansexualismul"
Teoria sexualitatfi rcprezinta capitolul cel mai indraznet, dar :;;i cel mai
spinos al psihanalizei. Cercetarile :;;i elaborarlle teoretice ale lui Freud in acest
domeniu, de:;;i intemeiate pe date clinice de necontestat, au intimpinat 0 opozitie
continua :;;i multiform a, mergind de la exprimarea unor naive perplexitati sau
de la indreptat;te problematizari de ordin ~tiintific, pina la injurii, anatema :;;i
boicot, tacit sau manifest. Fara indoiala ca la aceasta au contribuit mentalitatea
epocii, prejudecatile, puritanismul ipocrit al unei burghezii care i:;;i vedeajJuse
in discutie moravurile :;;i morala, :;;i care nu era dispusa sa stimulezEOinvestigatii
serioase in aceasta sfera a existentei private 1).
Pus in. fata unor obiectii :;;i acuzatii diverse, intre care aceea de "pansexua-
lism", Freud :;;i-a aparat netulburat punctulde vedere, continuind sa vorbeasca
~i sa trateze deschis problemele sexualitiitii umane. "Cei mai multi dintre oamenii
"cultivati" ("Gebildeten" in textul original) au viizut in aceasta terminologie 0
ofensii - scrie Freud in cunoscuta sa lucrare Psihologia maselor $i analiza eului -
$i s-au razbunat lansind impotriva psihanalizei acuzatia de "pansexualism". OTi-
cine vede in sexualitate ceva rU$inos$i umilitor pentru natura umana este liber
sa se serveasca de termenii mai clistin$i eros $i erotica. Eu insumi a$ fi putut
face la fel de la bun inceput, ceea ce m-ar fi scutit de 0 multime de obiectii.
Dar nu am fiicut-o, pentru ca nu-mi place sa fac concesii la$itiitii. Niciodata
n'u se poate $ti unde ajungi daca dpuci pe acest drum; incepi prin a ceda asupra
cuvintelor, iar uneori sfir$e.:;ti rrin a renunta la fondul lucrurilor. Personal n1:
12) v. 1. Len i n, Opere complete, vol. 18, Editura Politica, Bucure:;;ti, 1953.
p. 148.
1:3) H. Pie ron, Le Cerveau et la Pensee, F. Alcan, Paris, 1923, p. 321.
14) D a Vi d Rap a p 0 r t, A Historical Survey of Psychoanalytic Ego Psycho.,.
logy,}n "Psychological Issues", 1.,1, 1959, p. 6 :;;iurm.
10) K. H 0 r n e y, The Neurotic Personality of Our Time, Norton & Co., New
York, 1964, p. 20.
1) Lucru1'ile nu s-au schimbat p1'ea mult pin a in anii 50 in unele ta1'i occidentale.
o ancheta sexologica executata cu obiectivitate de biologul Al f l' e d K i rt s e y
(University of Indiana, S.U.A.), pe baze taxonomice, i-a at1'as mari neplaceri, inclu-
siv amenintarea cu destituirea din invatamint (vezi A. C. Kin s e y, \V. D. Po m e-
roy, C. E. Mar tin, Le comportement sexuel de l'homme, Rayonnement de la
Pensee, Paris, 1948).
44
!]iisese eii este. un merit sa-ti fie rU$ine de sexualitate . euvintul greeese "Eros",
prin care se pretinde ea se atenueaz!i aeest sentiment de rU$ine, nu este, de fapt,
decit tiilmacirea euvintului nostru, "iubire" (Liebe) . dar, la urma urmelor, aeela
care $tie sa a$tepte, nu are de ee sa facei eoneesii" 2).
A~a cum bine arata sociologul !Ii antropologul B l' 0 n i s 1a w Mal i I10 W ski,
unul dintre cei care au intreprins verificarea "pe teren" a realitatii unora dintre
"complexele" descrise de Freud, "ceea ce un om de ~tiinta poate repro~a psiha-
nalizei, nu este faptul de a fi tratat despre sexualitate cu franchete, dindu-i imp 01'-
tanta pe care 0 merita", ci numai faptul de a nu fi tratat totdeauna intr-o ma-
uiera corecta astfel de probleme 3). Aspect peste care, desigur, nu se poate trece
eu u~urinta.
Sustinind determinismul sexual al nevrozelor ~i in buna masura al comporta-
mentului uman de toate zilele, Freud s-a gasit la un moment dat in fata unoI'
dificultati aUt de ordin teoretic, cit ~i practic, retrospectivele psihanalitice ducind
lntotdeauna la identificarea unoI' evenimente traumatice (traumatisme psihice,
trairi ~ocante) care se localizau in copilarie ~i se legitimau ca factori determi-
nanti primari ai tulburarilor conduitei omului. Toata lumea privea insa copilaria
<c8. pe 0 virsta a inocentei, a puritatii desaviqite, considerind-o straina de arice
~oloratura sexuala. Or, in aceste conditii, determinismul sexual intilnea 0 bariera
care parea de netrecut ~i Freud a recurs la ceea ce singur denume~te "lurgirea
notiunii de sexualitate" ")..
El a pornit de la premisa (axiomatic a) ca perversiunile (adica tot ceea ce,
chiar ~i in expresie lingvistidi comuna, se recunoa~te a fi "aberatii sexuale") tin
.de manifestarile sexualitatii, indiferent daca Ie consideram normale sau patolo-
gice, Hind guvernate in mod vadit de ceea ce Freud a nUmit "principiul pla-
eerii". Asemenea manifestari sint socotite 0 dispozitie generala, originara, 0 ema-
natie naturala a instinctului sexual (Sexualtriebe). "Experienta eotidiana ne-a
aratat - scrie Freud - ei'i majoritatea acestor deviatii, eel putin cind este vorba
de eazurile mai putin grave, rar lipsesc din viata sexuali'i a oamenilor normali,
<carele privesc ea pe simple partieularitiiti alevietii lor intime" 5).
Se atrage in continuare atentia asupra a numeroase manifestari de acest
gen la copil, dezvoltindu-se 0 teorie a autoerotismului (dupa americanul H a vel 0 c k
Ell i s, 1895 6) ~i a zonelor erogene, facindu-se distinctie intre genital ~i sexual
'Ii tragindu-se concluzia ca, din moment ce este un adevarat "pervers polimorf" 7),
i,""'",.c0pilul traie~te 0 viata sexuala sui generis, divizata in stadii caracteristice, in
<conformitate cu zona erogena de predilectie (orala, anala, genitala). Actul suptului,
2) S. F I' e u d, Massenpsychologie und Ich-Analyse, in Gesammelte Sch,iften,
VI. BanQ., pp. 287-288.
3) B. Mal i now ski, La sexualiU! et sa repression dans les soeit!tes primiti-
ves, Gallimard, Paris, 1966, p. 12.
,j) S. F l' e u d, Drei Abhandlungen zur Sexualtheorie, in Gesammelte Schriften,
V. Band, p. 6.
5) Ibidem, p. 33.
6) "inteleg prin autoerotism - scrie H. Ell i s - fenomenele de emotie ~exuala
spontana produse in absenta oricarui stimul extern, fie direct, fie indirect. In sens
larg, de care nu putem face complet abstractie aici, autoerotismul cuprinde acelea
<lintre modificarile activitatii sexuale reprimate care actioneaza ca factori ai anu-
mitor conditii morbide, precum ~i ai unoI' manifestari normale de arta ~i poezie,
'~i care chiar coloreaza, mai mult sau mai putin ,111treaga viata" (Etudes de psycho-
,logie sexuelle,t. 1, Mercure de France, Paris, 1916, p. 227):
7) S. F l' e u d, ibidem, p. 65. Spre deosebire de Freud, H a vel 0 c k Ell i s
exclude insa din notiunea de autoerotism sexualitatea pervertita ~i feti~ismul erotic
(,op. cit., p. 228).
45
de pilda, este echivalent ell actul sexual propriu-zis al adultului: "Cind vezi un
copil satul abandonind sinul, recazind in bratele mamei sale - scrie Freud -, cu
obrajii rO$ii, cu 'un zimbet fericit pe fata, adormind, nu se poate sa nu-ti spui d!
aceasta imagine ramine modelul $i expresia satisfactiei sexuale pe care 0 va
CU1wa$te mai tirziu" 8).
In efortul de a scoate in relief "activitatea sexuala a copilului", Freud nu S-3
Jimitat la descrierile de felui aceleia de mai sus, ci s-a referit ~i la erectiile pre- '-,
coce, la "masturbatiile" sugarului, la exhibitionismul infantil etc" mobilizind un
lntreg arsenal de date (desigur, selectate din unghiul sau de vedere in sprijinul'
tezei sale din care nu lipsesc nici practicile ilicite ale unor doici lip site de scrupule).
"Cunoscind - scrie el - cii satisfactia sexuala este cel mai bun remediu impotriva
insornniei $i ca rnajoritatea cazurilor de insomnie nervoasa se datoreaza unei insatis-
factii sexuaIe, se $tie ca bonele prea putin con:}tiincioase ii lini$tesc $i ii adorm
pe copiii care Ie sint incredintati, mingiindu-le organele genitale" 9).
Aceasta imagine deconcertanta a sugarului, care inca de la pieptul mamei
sale lncearca satisfactii "sexuale", a fast imediat abhorata, teoria sexualitatii infan-
tile provodnd adevarate scandaluri publice. De aici au pornit, in esenta, ~i mariIe
divergente din sinul mi~carii psihanalitice, mergind pina la lupte de' opinli frac-
tioniste ~i disidenie oficializate. Gasindu-se la un moment dat izolat, suspicionat
chiar ~i de unli dintre d~scipolii cei mai apropiati, Freud a adoptat atitudini de
profet neinteles, punindu-~i totu~i speranta intr-o reabilitare postuma. "Voi reu$i
probabil - noteaza el eu amaraciune in Zur Geschichte del' psychoanalytischer
Bewegung, 1914 - sa rna mentin gratie rezultatelor terapeutice ale metodei mele 10),_
dur voi ramine ignorat de $tiinta tot restul vietii. La citeva zeci de ani dupa moar-
tea mea, altcineva va redescoperi in mod inevitabil aceIea$i Iucruri, astazi inactuaIe,
va $ti sa Ie faca acceptate de toata lumea, $i mil va ridica la demnitatea 'unui
precursor nejericit. A:}teptind, voi incerca, dupa pilda lui Robinson, sa mii instalez
cit mai comod posi,bil in insula mea singuratic(i" 11). Dar aceasta profetie nu s-a
adeverit, inca, nici in laturile ei sumbre, nici in acelea privitoare la consacrarea de
catre posteritate a teoriei sexualitatii in ansamblulei.
Supralicitarea determinismului sexual a viciat intrucitva psihanaliza. Cele cind
cazuri psihice expuse de Freud in amanunt ("Dora", "mleul Hans", "omul cu ~obo-
lanii", "Pre~edintele Schreber", "omul cu lupii" 12) fac din etiologia sexuala piatra
de incercare a. "oxtodoxiei" freudiene. In cazul "omului cu lupli", de exemplu, Freud
gase~te cauza imbolnavirii de nevroza a unui tinar in virsta de 22 de ani, intr-un
vis de groaza avut de pacient pe dnd era copiI de 3-5 ani (dtiva lupi cattirati
intr-un nuc, albi, cu cozi mari ca de vulpe, stind nemi~cati intre erengi, priveau
cu atentie la ceva, pe fereastra camerei unde dormea copilUI), vis la rindul sau
determinat de un "traumatism sexual" trait de bolnav eu mult mai inainte, la
virsta de 18 luni, dnd ar fi surprins un act sexual intre parinti (a~a-zisa "seen a
8) S. F r e u d, ibidem, p. 56. "A considera actul sugerii laptelui ca un fen omen
erotic - serie C. 1. Par h 0 n -, ce aduce satisfactiuni de naturasexuala, mi se
pare eel putin 0 larga exagerare". Dar, cu toate rezervele, C. I. Par h 0 n consi-
dera ca "opera lui Freud nu ramine mai putin insemnatii". (Prefata la 1. Po-
pes c u - S i bi u, Doctrina Iui Freud (PsihanaIiza), Sibiu, 1936, pp. XI-XII).
9) S. F l' e u d, ibidem, p. 55, nota 1 din subsolul paginii.
iO) "Dupa opinia noastra, singurele argumente veritabile sint eazurile vinde-
eate (fara ele psihanaIiza nu s-ar fi putut Impune deloc)", observa A. Co s m 0 v i c i,
op. cit., p. 24.
11) S. F l' e u d, Zur Geschichte der psychoanalytischen BetL'egung, in Gesam-
melte SChriften, IV. Banel, p. 427.
12) S. F r e u d, Krankengesehichten, in Gesammelte Schriften. VIII. Band.
46
primitiva", Urszene). Simpla contemplare a acelui act incomprehensibil ar fi zgu-
duit structurile incon~tiente alepsihicului infantil, determinllid aparitia nevrozei, Cll
simptomatologia ei complicata ~i bizara. Interpretarea freudiana a visului, execu-
tata dupa a logica particular a, devine uluitoare: lupii visati aveau cozi lungi -
ceea ce inseanma exact invers, adica absenta cozilor, deci castrare; privirea fixa
~i atenta a lupilor nu apartine in realitate fiarelor, ci copilului, in vreme ce ne-
mi~carea lupilor inseamna tocmai mi~care, mobilitate, aclica acea mi~care tulbura-
, toare la care a asistat copilul in dormitorul parintilor 13),
Freud nu se limiteaza insa la "largirea" notiunii de sexualitate, in sensul extin-
derii acesteia pina la sugar, ci invaca determinismul sexual ~i in legatura Cll
intreaga activitate umana, fie ea econ'omica, ~tiintifica, politica sau artistica. Civi-
liza\ia, cultura In general, sint privite ca rezultat al "sublimarii" instinctului sexual
care, in loc de a-~i cheltui energia de care dispune (libido) in felul in care-I este
propriu, a canalizeaza in aIte directii, spre procesesecundare, in urma unor con-
stringeri exterioare, de ordin social, educativ, transformind-o in acest fel ~i obti-
nind satisfactii substitutive in domenii care nu mai tin de fapt de "principiul
pliicerii", ci de "principiul realitatii". Aceastii idee de sublimare - va nota Cll
malitiozitate C. G. J u n g - nu este decit 0 performantii de alchimist care trans-
forma vulgaritatea in noblete 14). In linii mari, conceptia lui Freud despre sexua-,
litate a ramas aceea~i, cum se poate vedea din Abriss del' Psychoanalyse (1938)"
carte care constituie un veritabil testament teoretic al psihanalizei 15).
Nu toate tezele determinismului sexual au rezistat examenului ~tiintei. Pri-
mele semne de intrebare adresate etiologieI exclusiv sexuale a nevrozelor au venit
din partea unor noi fapte, reale ~i de necontestat, de felul nevrozelor traumatice
contractate de soldati ~i ofiteri in razboi, pe front, sau de civilii care asiiau la
grozaviile macelului. Carti ca Troubles mentaux de guerre de L e pin e, sau Emo-
tions et commotions de guerre a lui LeI' i, ca ~i altele, au pus in mare dificultate,
interpretarile pansexualiste. J. Doll a l' d ~i Ne alE. Mill e l' analizeaza, din,
pUllct de vedere determinist, a serie de cazuri mai recente de nevroze de razboi,
luate din lucrarile lui R. R. Gr ink e l' ~i J. P. S pie gel (War Neurosis, Bla-
kinston, New York, 1945; l'.,[en Under Stress, Blakiston, New York, 1945),in care nu
intervine nici urma de sexualitate. Mecanismul genezei nevrozei este un mecanism,
de conditionare de tip pavlovist ~i chiar refularea este un reflex dobindit. $i pentru
B. F. Ski nn e l' este oarte evidenta apropierea reudismului de pavlovism, in ce
prive~te mecanismul de producere al nevrozelar ~i, in general, 011 comportamentului.
"Punind accentul pe geneza comportamentului - spune Ski n n e r -, Freud dJ.i0
mare extensiune proceselorinviitiirii. Acestea nu s'int niciodatii tratate operational,
'in termenii transformiirii in comportament, cimai curind ca dob'indire de idei,
sentimente $i emotii, care 'ulterior se exprima sau se manifestii prin comportament" 16).
Evidelltiind un astfel de proces de invatare in geneza nevrozelor de razboi,
Doll a r d ~i ]\1 i 11e r nu gasesc nici a componenta sexuala in mecanismul pe
care ei il descompun ~i-l descriu in amanunt: "In timpul luptei soldatul este
impresionat de multi stimuli exteriori. De asemenea, el produce stimuli interiori
prin riisjJ"'l.msurile sale perceptive, prim aprecierea laturilor izbitoare a ceea ce,
se intimplii $i prin gindurile legate de ceea ce face el insu$i. Conditiile trauma-
tice ale luptei determinii 0 fricii de nedescris fata de toti ace$ti stimuli. Frica se<
generalizeazii $i la aZti stimuli asemilniitori, fiind cu atit mai puternica, cu eft sec,
13) Op. cU., p. 129~i urm.
14) C. G. J u n g, Problemes de l'ame moderne, p. 401.
15) Vezi S. F r e u d, An Outline of Psychoanalysis, pp. 107-108.
16) B. F. Ski n n e r, op. cit., p. 303.
~eneralizeaza mai mult. Mai tirziu, cind soldatul incepe sa se qindeasca Ia cele
'intimplate, amintirile sale sau, ca sa fim mai exacti, gindurile $i imaginile pe
care acestea i le suscita, sint stimuli asemanatori cu aceia pe care a trebuit sa-i
infrunte in lupta. Tocmai de aceea aceste ginduri $i imagini ii produc frica
nemaipomeniti'i. Atita timp cit soldatul i$i interzice sa se mai gindeasca la cele
petrecute in lupta, stimulii care produc trica sint indepi'irtati $i frica scade. Aceasta
scadere a intensitatii fricii intare$te $i mai mult reactia de interdictie a reamin-
'tzrii. in cazurile U$oare aceasta duce Ia 0 dezobi$nuinta de a se mai gindi-.sau de
a vorbi despre Iupta; in cazurile grave duce la completa incapacitate de a gindi
sau de a vorbi despre intimplarile traite" 17). Procesul poate merge ~i mai departe;
;a~a iucH reactia de interdictie, la care ne-am referit, sa devina anticipativa, bolnavu1
invatind sa evite nu numai gindurile legate de faptele producatoare de frica, ci ~i
;asociatiile care ar putea sa 1e sugereze.
In fata acestor noi fapte, Freud incearca sa faca 0 jonctiune en sexualitatea,
prin intermediu1 conceptului de narcisism 18), teorie dezvoltata mai inm in Zur
Einfiihrung des Narzissmus (1914), apoi in alte 1ucrari, ~i care sustine investirea
libidou1ui in iubirea de sine (libido narcisic). "In nevrozeZe tmumatice - va spune
Freud -, mai ales in aceZea provocate de ororiZe razboiului, descoperim un mobU
personaZ, egoist, utiZitar, defensiv, mobil care daca, singur, este incapabiZ sa declan-
$eze boaZa, i$i are contributia sa la aceasta, ca Si la mentinerea ei in perioada de
-stare. Acest mobil cauM sa protejeze eul impotriva pericoleZor a carol' amenintare
a constituit cauza ocazionaZa a bolii" 19). Dupa citeva pagini de consideratii in lega-
tura cu fenomenul prezumtiv al refugiului in boala ~i in care se analizeaza cazuri
de alta natura, Freud conchide foarte semnificativ: "Poate credeti ca daca am
.procedat aSa, a fost pentru ca, urmind 0 ordine inversa, a$ fi intilnit mai. multe
dificuZtCiti in stabiZirea etioZogiei sexuale a nevrozelor. Va in$elati. in nevrozeZe
de transfer trebuie, spre a ajunge Za aceasta conceptie, sa se inceapa printr-o
buna dirijare a interpretarii simptomelor. in formele obisnuite ale nevrozelor zise
"momentane", roZul etiologic al vietii sexuale constituie un fapt brut, care se
of era de Za sine observatiei" 20) . Cu toate acestea, Freud nu reu~e~te sa iasa cu
adevarat din impas ~i, citeva aliniate mai incolo, capituleaza : "Nu mi-a mai sciipat
atunci ca etiologia starii morbide nu putea fi totdeauna redusa Za viata sexuaZ6" 21),
serie el, ~i imediat adauga : "Daca cut are bolnav a fost direct afectat de tuZbumre
sexuaZa, Za altuZ aceasta tuZburare n-a survenit dedt ca urmare a un or pierderi
pecuniare importante sau a unei grave maladii organice (...) 0 persoana nu devine
nevroticii dedt cind eul sau "i-a pierdut aptitudinea de a-$i reprima ZibidouZ
intr-un feZ sau altuZ. eu cit eul este mai puternic, cu atit ii este mai usor sa se
achite de aceasta sarcina; orice sliibire a eului, oricare ar fi cauza, este urmatii de
acela$i efect ca $i cre$terea cerintelor libidoului Si desehide in consecintii calea
spre afectiunea nevrotica" 22). Astfe1, pe cai deturnate, se incearca 0 revenire la
.determinismul sexu al.
Ca Freud n-a putut ramine niciodata indiferent in fata fapte10r reale, ne-o
demonstreaza convocarea de urgenta, in toamna an'u1ui 1918, 1a Budapesta, 1a sfiqi-
17) J. Doll a r d, N. E. Mill e r, Personality and Psychotherapy, McGraw-
Hill Book Co, New York ~tc., 1950, p. 202.
18) Termen creat tot de H a v e 10 ekE 11i s, dar pe care Freud declara ca 1-a
pre1uat de la P. N ii eke (S. F r e u d, Zur Einfiihrung des Narzissmus, in Gesam-
melte Schriften, IV. Band, p. 155).
19) S. F r e u d, Introducere in psihanalizii, in volumu1 de fata.
20) Ibidem, p. 319.
21) Ibidem.
22) Ibidem, pp. 319-320.
48
I
'tul primului razboi mondial, a mlUi congrcs psihanalitic consacrat in mod special
dezbaterii plOblernei nevrozelor de razboi (Kriegsneurosen). Congresul, considerat
~eFreud drept "un triumf personal" 2'), n-a facut insa dedt sa valideze, in lumina
~onceptiei despre "narcisism", notiunea de sexualitate in acceptiunea sa cea mai
cuprinzatoare 2, psihanali~tii neintelegind ca viabilitatea freudismului este departe
dea rezida in absolutizarea etiologiei sexualiste a nevrozelor, ori in generalizarea
.determinismului de natura sexuala a comportamentului uman.
Dupa nevrozele de razboi invocate de clinicieni, antropologii ~i sociologii au
fast aceia care, facind intinse cercetari privitoare la sacietatile primitive de pe
mai multe continente (M a r g a I' e t Mea d. Rut h Ben e d i c t, B. 1\1 a Ii -
1:10 W ski), au stabilit in acest fel ca faimosul "complex al Iui Oedip", conform
'Caruia copiii ar simti 0 pretimpurie atractie sexuaL'! pentru parintele de sex opus,
tinzInd la excluclerea rivalului (posibile fUnd ~i unele intervertiri de tip perversio-
nal) 2"), este departe de a ii un fen omen universal. Intr-adevar, este absurd sa se
vorbeasca de 0 rivalitate fiu-tata, sau fiid-mama, acolo unde paternitatea ramine
prin definitie 0 necunoscuta. Freud insu~i, de altfel, a trecut pe linga supozitia (din
pacate imediat... "refulata" !) ca la bazaacestui fenomen ar putea sta initiativa in-
cOl1~tienta a adultilor care, din motive obscure (insatisfactii erotice, "antrenamente"
sterile ale instinctului sexual incomplet consumat etc.), cauta un fel de surogate
erotice. "Sa adaugam neintirziat - scrie el - ca parintZi in$i$i exercitCi a. influenta
decisiva in aparitia la copi! a complexului Iui Oedip, cedind din parte-le atrac-
tiei sexuale, ceea ce face ca, in familiile eu' mai multi copii, tatal sa prefere in
mod viidit fetitele, in timp ee toata duio$ia mamei .se indreaptii spre biiieti" 26).
A~adar, manifestarile exterioare ale instinctului la copii par sa fie rezultatul
imitatiei celor mari, 'copiii insu~indu-~i un fel de ... "forme fara fond" (ca in
oadmirabila compa'ratie a lui He gel, pe care am vazut-o), ~i asta mai ales la
virsta antepre~colara, cind imitatia reprezinta 0 forta incalculabila. Este yorba,
in orice caz, de particularitati restrinse, indeosebi familiale, ~i nu de 0 situatie
generata spontan in cadrul dezvoltarii ontogenetice ~i valabila la scara umanWitii.
Studierea sexualiti'itii de catre Freud a avut, cu toate acestea, incontestabile
Jaturi pozitive. Cere eta rile sale au relevat, intre altele, faptul ca sexualitateanu
<2ste un fen omen care apare subit la virsta pubertatii, ex nihilo, ci este rezul-
tatul unci maturizari treptate, al metamorfozei indel un gate ;;i complexe a unui
element ereditar. Valabila este, credem, ~i c1eosebirea facutii intre sexualitate :'ii
genitalitate, prima notiune fiind mult mai cuprinzatoare dedt cea de-a doua.
"Sexualitatea - spune G. Pol i t z e r -, ea oriee "manifestare psihologicii", an-
gajeaza totalitatea fiintei. Existii desigur (?) utilizarea sistemului genital.in ve-
23) Pet e l' B li t t n e r, Freud und der erste Weltkrieg; Eine Untersuchung
uber die Beziehung yon medizinischer Theorie und g'esellschaftlicher Praxis del'
Psychoanalyse, Ruprecht-Karl-UniversiUit, Heidelberg, 1975, p. 97.
2' S. F r e u d, Einleitung zu Zur Psychoanalyse der Kriegsneurosen, Diskussion
auf den V. Internationalen Kongres,; in Budapest, September 1918, in Gesammelte
Schriften, XI, Band, pp. 252-255.
25) lata un exemplu eoncret de manifestare a "complexului lui Oedip", pe
care-l reproducem dintr-o carte de vulgarizare a Dr. C. V 1a d. Este yorba de
Intoarcerea de la mo~i a unei familii (tata, mama, baietelul), Cll tramvaiul. Tatal
coborind eu cUeva statii mai inainte, copilul converseaza cu mama: "ee bine
ar fi sa-l calce pe tata tlamvaiul ! -Dar de ce mai, nu ti-i drag tat a ? il intreabi'i
mama-sa surprinsa. - Ba mi-i dlag, da' daca el moale eu dolm cu tine in pat. -
De ce sa dormi cu mine? - A~a, eu vIeau sa dolm cu tine! Alte explicatii n-a
mai putut da" (In domeniul incon$tientului, p. 135). Insistind mai ales asupra
sexualitatii, vulgarizatorii freudismului au impus Ia 110i 0 imagine unilaterala :'ii
<desfigurati'i a operei lui Freud.
26) S. F I' e u d, Introducere in psihanaliza, in vol. de fatii.
49
derea obtinerii pUieerii, dar de aici $i pina la a spune ca actul sexual nu com-
porta dedt 0 atitudine unica, atitudine atit de deosebita de eelelalte indt s-ar
putea spune eu siguranta unde ineepe $i unde se sj'ir$e$te, este 0 prapastie. Sexua-
litatea (...) comportli mii de atitudini care pot intra in textura tuturor celorlaUe
atitudini ale noastre.: iata intregul sens al teoriei freudiene a sexualitatii" 27).
Studiile freudiene asupra sexualiHitii au fundamentat, de asemenea, necesitatea
unei pedagogii sexuale ~i a edudlrii timpurii ~i calificate a copiilor sub acest raport.
K are n H 0 r n e y, scotind in evident a puternica influenta exercitata de teoria.
"complexului lui Oedip" asupra educatiei contemporane, subliniaza ca pozitiv
faptul ca acesta i~a facut pe parinti con~tienti de pericolul reprezentat de un
comportament necontrolat in fata copiilor 28).
10. Tera pia psihclnalitica
Referindu-se la termenul "psihanaliza", Freud define~te trei acceptiuni ~i
destinatii ale acesteia: 1) procedeu de cercetare a proceselor psihice, altfel anevoie
de abordat; 2) metoda detratament a tulburarilor nevrotice, bazata pe cunoa~-
terea in profunzime a structurii l?i modului de functionare a "aparatului psihic" ;
3) cale de fundamentare a intuitiilor psihologilor, tavorabila dezvoltarii unei dis-
cipline l?tiintificecomline pentru acest domeniu.
Admitind ca terapia psihanalitica nu este - cum cu toata inodestia recu-
noal?te parintele ei - un soi de panaceu, neputindu-i-sepretinde sa "faca mi-
nuni" 1), este in afara de orice indoiala taptul ca psihoterapia pusa la punct de
Freud ~i discipolii sai da rezultate din cele mai bunc, indeosebi in ceca ce pri-
ve~te istcria, nevrozele anxioase, obsesiile, inhibitiile, tobiile, pervcrsiunile sexuale,
complicatiile vietH erotice ("Schwierigkeiten des Liebeslebens", in termenii lui
Freud) l?i altele, a~a incH ea nu este ignorata de nici un manual sau tratat
modern de psihopatologie sau psihiatrie
Examinind mai indeaproape virtu tile "regulii fundamentale" a psihanalizei
(obligatia de a spune totul, de a se confesa integral, de a nu tainui nimic, de
a da friu liber vorbirii), Cat her i n e B.-C1e men t subliniaza ca "efieacdatea
sa, surprinzatoare prin disparlpia simptomelor pe care ajunge sa Ie vindece, este de
netagilduit in adaptarile succesive pe care Ie obtine, scotind in relief eficienta
specifica interventiei limbajului, pe care anumite eu/turi anistorice 0 cunosc din-
totdeauna" 2).
Desigur, nu este aici locul sa expunem metodica curei psihanalitice, din
moment ce, chiar in volumul de fata, cititorul poate parcurge capitolul Terapia
psihanalitica, in expunerea lui Freud insu~i. Dorim numai sa consemnam in
treacat faptul ca, imuntind decesul, nu de mult - la respectabila virsta de
92 de ani - a unuia dintre faimo~ii paeienti ai lui Freud, a~a-numitul "Om eu
lupii", presa nu pierde ocaziade a evidentia din nou eficienta curativa a metodei
terapeutice freudiene: "Fara psihanaliza - Ii plaeea lui (adica Iui Serghei Pan-
27) G. Pol i t z e r, Le my the de l'antipsychanalyse, p. 36.
28) K. H 0 r n e y, New Ways in Psychoanalysis, Norton & Co., New York,
1966, p. 85.
1) S. F l' e u d, "Psychoanalyse" und "Libidotheorie", in Gesammelte Schriften,
XI. Band. 1928,p. 215.
2) Cat her i neB. - C1e men t, Pie r r e Bl' uno, L u c i enS eve, Pentru
o critica marxista a teoriei psihanalitice, traducere de Leonard Gavriliu, Editura
Didactica ~i Pedagogica, Bucure~ti, 1975,p. 34.
50
kiev, alias "Omul cu lupii") sa repete - nu a~ fi putut suporta niciodata vici-
situdinile vietii" 3). Fire~te, nu este de conceput elogiu mai convingator dec'it
acela venit din partea beneficiarilor directi ai terapiei psihanalitice. Referindu-se
la tratamentul psihanalitic, P a u 1 Pop e s c u - N e v ea n u remarca pe drept
cuvint ca "insa,?i doctrina nu este straina de succesele metodei" ">. Concluzie per-
fect rezonabila, 0 teorie neputind duce la aplicatii practice valabile, incununate de
rezultate pozitive, dec'it in cazul ca reflecta legitatea real a a fenomenelor de care
se ocupa.
11. Oimensiunea peaagogica a psihanaiizei
S i g m u n d F r e u d a fundamentat din punct de vedere psihologic nu doar
o terapeutica originala a nevrozelor, ci ~i 0 pedagogie axata pe decriptarea mo-
dalitatilor de exprimare ale incon~tientului in comportamentul copiilor, ..psihana-
liza fac'ind posibila elaborarea ~i aplicarea in practica a unor procedee eficace de
educatie afectiva, cu implicatii benefice asupra dezvoltarii ansamblului trasaturi-
lor de caracter ale copilului ~i adultulul. In eseul Die Frage der Laienanalyse
(Problema psihanalizei practicate de nespeciali$ti, 1926), Freud definea clar dim en-
siunea pedagogica a psihanalizei, scriind: "exista inca un domeniu de aplicatie a
phihanalizei, care mL cade sub incidenta legii privind exercitarea ilegala a medi-
cinei $i pe care cu greul-ar putea revendica medicii. Am in vedere aplicarea ei
in pedagogie. Cind un copil incepe sa exteriorizeze semne ale unei evolutii de
nedorit, cum sint proasta dispozitie, incapatinarea $i incapacitatea de a fi atent,
atunci nici medicul pediatru $i nici medicul $colar nu ,vor putea face nimic pentru
dinsul, chiar daca copilul prezinta manifestari nervoase clare: anxietate, anorexie,
voma, insomnie. Aceste simptome nervoase $i distorsiunile de caracter incipiente
pat fi suprimate printr-un tratament in care influenta analitica sa se conjuge cu
masurile ed'ucationale, tratament care nu ar putea fi finalizat dedt de persoane care
consimt sa se ocupe de conditiile existente 'in mediul unde traie$te copilul, price-
pindu-se in acela$i timp sa-$i faca drum spre viata sufleteasca a copilul'ui" f),
Pe de alta parte, atit in textul citat, c'it ~i in cunoscuta sa autobiografie, F r e u d
prescrie psihanalizei ~i un rol "profilactic", identifidnd in ea virtuti de "educatie
preventiva", menita sa corecteze de timpuriu anumite devieri in comportament.
Pe scurt, Freud are convingerea ca "domeniul de aplicare a psihanalizei prezinta,
de fapt, aceea$i amploare ca acela al psihologiei, fata de care reprezinta un com-
plement de 0 mare importanta" 2)
La "transplantarea" psihanalizei in pedagogie 0 contributie de primamarime
au avut initial A If red Ad 1e r, H a n s Z u IIi g e r, Os car P f is t e r, Ann a
F r e u d ~i multi aWl. Una dintre ccle mai remarcabile lucrari de sinteza in acest
domeniu este Psychanalyse et education a lui G eo rg e sMa u c 0, multii vreme
director la Centre psycho-pedagogique "Claude Bernard" de l'Academie de Paris
3) R {)11and J ace a r d, La mort de l'"Homme aux'loups", in "Le Monde",
23 juin 1979, p. 18.
4) Pa u 1 Pop e s c u - N eve a n u, Dictionar de psihologie, Editura Albatros,
Bucure'iti, 1978, p. 564.
1) S i g m u n d F r e u d, Gesammelte Schriften, XI. Band, Internationaler
Psychoanalytischer Verlag, Leipzig/Wien/Zurich, 1928, pp. 382-383.
2) S i g m un d F r e u d, Ma vieet la psychanalyse, Gallimard, Paris, p. 86.
51
~i secretar general al Haut Comite de la Population et de la Famille. Autorul pune
accent pe analiza "sensibilitatli relationale incon$tiente" in cducatie, relevind
faptul ci'i educatorul actioneaza nu nu;mai prin ceea ce spune, ci indeosebi prin
ceea ce este, 0 insu;;ire esentiala pentru orice pedagog fiind maturitatea afectiva.
Dupa parerea sa intreaga valoare a tehnicii psihanalitice consta in deseatu"iarea
dorintelor de forta lor pulsionara oarba, spre a Ie transpune intr-un limbaj acce-
sibil dialogului uman. "Cu alte cuvinte - scrie G. M a u c 0 -, sa facem sa treaci!
dorinta din planut incon$tient unde ramine necontrolata, in planul con$tient, unde
poate fi dominata eu ajutorul cuvintului" 3).
In Romania psihanaliza a fost asimilata, in perioada dintre cele dou!:\ raz-.
boaie mondiale, de unii din cei mai prestigio:'li pedagogi. G. G. Ant 0 n e s c u,
profesor "ii "ief al catedrei de pedagogie de la Universitatea din Bucure"iti, intre
anii 1910-1947, pe ling a faptul ca a dedicat dimensiunii pedagogice a psihanalizei
o lucrare distincta (Psihanalizi'i $i educatie, Editura Casei $eoalelor, 1928), in tra-
tatul sau de Pedagogie generala (Institutul Pedagogic Roman, Bucure~ti, 1930)
expune pe larg prineipiile fundament ale ale psihanalizei ;;i metoda terapeutica,
implicit educationala a acesteia. G. G. Ant 0 n e s c u releva ca psihanaliza 5e
dovede:'lte extrem de utila in sofutionarea problemelor educatie( morale ;;i chiar
in promovarea cortceptiei demoeratice fata de "organizarea sociali'i dictatoridlii".
,,0 conceptie democratica - scrie el - va alege, desigur, disciplina libera, care
face posibilii supunerea prin convingere, deci ordjnea sociala consimtiUi de ceta-
teanul libel''' 4). Dimpotriva, 0 educatie bazata pe eonstringerea dictatorial a lasa
doar impresia "ca elevul este a$a cum it dOTim noi. Aceastii impresiune triideaza,
insa, numai 0 aparenti'i, 0 masca pe care el $i-o impune, spre a ne complace $i a
obtine astfel avantaje sau, mai bine zis, spre a' evita multe nepZaceri. In adincul
sufletului si'iu, insi'i, se agiti'i elementeZe refulate, a carol' energie afectivii se va
manifesta mai curind sau mai tirziu, fie prin deghiziiri, fie prin izbucniri vioZente,
fie prin' apatie, fie chiar prin simptome patologice" 5). Avem aici una din cele
mai plauzibile explicatii a ridiciirii in masii a tineretului :'Ii copiilor impotriva
dictaturii ceau~iste.
Un aIt important pedagog roman, Con s tan tin N a l' 1y, mai intii profesor
la Univers ita tea din Cernauti, apoi -la cea din Bucure"iti, observii ca "tendinta edu-
cativi'i a sti'ipinit intotdeauna gindiTea lui Frel,td" ~i cii insu;;i tratamentul psihana-
litic ca atare reprezintii 0 educatie progresivii in scopul de a depa;;i la fiecare din
noi "rezidu:uriZe copili'iriei". "Un adevi'irateducator, un adeviirat profesor - serie
C. N a dy in studiul Doctrina l'ui Freud $i aplicatiile ei in educatie .- se va
simti in domeniul psihanalizei la el acasa, intrucit aceasti'i $tiinti'i nu va face
altceva decit si'i-i liimureasci'i $i sa-i sistematizeze ceea ce el totdeauna a simtit $i
.a intentionat ObSCUT.PTecum F r e u d ~i Ad 1e r cer orici'irui medic si'i fie educator,
noi credem ca orice profesor trebuie sa fie psihanalist. Nu pentru cazuri intr-adeviir
grele, de patologie avansati'i, ci pentru cazurile zilnice, in care e atit de -greu sa
stabile;;ti granite intre normal $i anormal, $i unde profesorul caTe vine ifi' cOntact
intim cu elevul se poate pronunta" 6). Potrivit opiniei acestui pedagog, prin faptul
cii ne pune la dispozitie mijloace de a transforma in mod eon:'ltient ~i metodic
3) G e 0 r g e sMa u c 0, Psychanalyse et education, Aubier-Montaigne, Paris,
1968, p. 34.
4) G. G. Ant 0 n e sc u, Psihanaliza $i educatie, "Editura Casei $coalelor, 1928
p. 53.
5) Ibidem, p. 54.
6) C. N a r 1y, patr'u mari educatori: John Locke, Vasile Canta, Sigmund
Freud, Georg Kerschensteiner, Ed. "Cartea Romaneasca", 1938, p. 200.
52
energia celor mai puternice instincte in manifestari cu valoare morala eterna;
psihanaliza inseamna pentru educatie un mare pas inainte 7).
12. rsihanaiizCI in universul socia-politic
Daca ar fi sa urmarim indeaproape tema formulata in titlul acestui paragraf,
spatiul intregului volum aici de fata ne-ar fi de departe insuficient. Controversele
sint pc acest plan aUt de numeroase, de diverse !?i nu de putine ori chiar inven-
tive, incH orientarea pe nisipul mereu spulberat de furtuna polemicilor devine act
de temeritate. :;;t e fan 0 d 0 b I e j a al nostru, de exemplu, eticheteaza freudismul
cu u~urinta drept 0 "teorie subversiva care, sub egida $i aparenta $tiintei, pro-
paga imoralitatea $i -viciul, impudicitatea $i dezmiitul, pornografia $i trivialitatea,
exhibitionismul $i nudismul, comunismul $i bestialitatea, anarhia $i iresponsabili-
tat'?a" J). Adevarul il gasim exact in contrariul termenilor in!?irati mai sus. Nicaieri
in scrierile lui Freud nu-~i afla acoperire invinuiri de aceasta factura, pe dnd
argumentele pentru respingerea unoI' asemenea acuzatii se gasesc din bel~;;ug. Din
fericire, in momentul de fata putem aborda deschis tot ceea ce in studiul intro-
ductiv laeditia din anul 1980 am fost siliti sa tre.cem .sub tacere. Dar neavind
posibilitatea de a expune aiel, fie ~i mai mult sau mai putin rezumativ, conceptiile
sociale ~i politice ale parintelui psihanalizei, se impune totu~i - avind -in vedere
imperativele actualitatii - sa examinam dt de cit atitudinea lui Freud fata de
marxism ~i comunism.
Sintem de acordcu P a u I R oa zen, J2-Q).jtolog.:AU~';'Clrd University, care
arata ca "anevoie iti _E0.tL!:.maginaaziur; singur teoretician in $tiintele socia~-
interese autentic constructive, care sa nu se afle sub influenpa lut Freud" 2). Cauza
acestui "val de interes" fata de psihanaliza este, crede autorul mentionat, declinul
vadit al marxismului. "Data fUnd prabu$irea a numeroase din sperantele $i inva-
lidarea multora din predictiile sale, M a r:+ - scrie P. R 0 a zen - nu mai este
astiizi, in viata intelectuaZii a Occidentului (~i nu numai a Occidentul~i, L.G.);
personajul care era in urmi'i cu treizeci de ani. $icu toate ca F I' e u d este departe
de a-i Ii substitutul, el a ajutat la umplerea acestui vid. Chiar dacii ideile sale par,
la 0 primi'i ochir-e, mai putin pertinente pe plan social, in an'umite privinte ele
sint la fel de atragi'itoare" 3).
Sa ne dispensam insa de consideratiile politologului american ~i sa ne adresam
direct textelor freudiene, cu privire la problema care ne intereseaza. Daca in
Viitorul unei iluzii (1927) F l' e u d era inca destul de rezervat cu privire la critica
"marelui experiment social care se desfi'i$oari'i in prezent in vasta tara ce se in-
tinde pe continentele european $i asiatic" 4), in schimb in Angoasa $i civilizatie
(1930) ~i in Noi prelegeri de psihanalizi'i (1932)ctitica sa referitoare la marxism
este dcosebit de ascutita ~i "la obiect". F I' e u d nu mai ezita acum sa atace frontal
carentele conceptiei lui Mar x ~i ale orinduirii intemeiate pe. aceasta. _"Lucri'irile
lui K a I' I Ma I' x - scrie el - care trateaza despre structuTa economici'i a socie-
7) Ibidem, p. 202.
1) :;; t e fan 0 d 0 b 1e j a, Psychologie consonantiste, vol. II, Libraitie Maloine,
Paris, 1939, p. 833.
2) P a u I R 0 a zen, - La pensee politique et sociale de Freud, Presses Univer-
sitaires de France, 1968, trad. din engleza, p. 11.
3) Ibidem.
4) S i g m u n d F r e u d, Die Zukunft einer IUusion, in Gesammelte Schriften,
XI. Band, Leipzig/Wien/Zurich, 1928,p. 416.
53
tiItii $i despre influenta diferitelor. forme de economie politica asupra tuturor
activitatilor umane au, lucru de netaggduit, autoritate in epoca noastra. Se inte-
lege ca personal nu. cunosc, in legaturacu fie care din punctele luate in considerare,
care este ' gradul de justete sau de eroare. Am auzit ca unii, mai bine documentati
decit mine, nu izbutesc nici chiar ei sa ajunga la 0 concluzie. Anumite idei m-au
deconcertat, de exemplu, aceea referitoare la evolutia societatilor umane care ar
asculta de legile naturale. De asemenea, Mar x pretinde ca transformiirile ce au
loc in paturile sociale decurg unele din altele ca urmare a unui p1'oces dialectic,
Nu sint absolut sigur ca am inteles aceste asertiuni, care nu par "materialiste", ci
constituie mai degraba reziduul obscur'ei filozofii hegeliene, Mar x suferind
de altfel influenta acestei !jcoli. In ceea ce ma prive!jte, nu reu!jesc sa ma despart
de opinia mea de p1'Ofan, obi!jn:uit fiind sa socot formarea diverselor clase ale
societatii drept rezultatul luptelor angajate, dintotdeauna, intre diferitele grupuri
umane ... Traind pe acela!jisol, invingatorii devinstapini, iar invin!jii sclavi. Nimic
din care Sa deceUim aici leg't naturale sau evolutia conceptelor" 5). Pentru F I' e u d
evolutia istorica are la baza noile cuceriri ale ;;tiintelor in lupta pentru dominarea
naturii, dar ;;i 0 multitudine de alti factori, unii dintre ace;;tia implicind ;;i meca-
nismele genetice: despotismul rusesc ar fi fost in felul acesta condamnat chiar
mai inainte de declan;;area primului razboi mondial, deoarece endogamia fami-
liilor domnitoare din Europa dusese la degenerarea tarilor, incapahili sa mai re-
ziste in epoca dinamitei. Tot a;;a, Anglia ;;i-a vazut amenintata izolarea ei insulara,
lini;;titoare, de indata ce avionul lui Bleriot a putut zbura peste CaMiui Minecii,
iar submarinele germane au impinzit marile 9i oceanele. "Evident - serie apoi
F 1'e u d -, marxismul nU-!ji datoreaza forta nici conceptiei despTe istorie, nici
previzi'unilor pe c.~~e Ie formuleazi'i pe baza acestei conceptii, Ci ingenioasei sale
demonsl1iiILa-inJluentei pe care situatia economicii-o exercita asupra activitatii
intelectuale; morale !ji artistice a oamenilor. Au fost astfel descopeTite 0 serie de
relatii$i 'de determinari, pina atunci aproape ignorate; dar este imposibil sa ad-
mitem ca factorti economici aT fi singurii care determina compoTtamentul oame-
nilorin societate. Intr-adevar, este de netagaduit faptul ca &iferite persoane, rase,
popoare puse in conditii economice similare nu se comportCi: in acela$i fel, cgea ce
este suficient ca sa invalideze ideea unei pretinse tiranii exclusive a factorilor
economici. Este 'de neadmis sa neglijam rolul factorilor psihologici cind avem de-a
face cU'reactiile unor fiinte umane vii., Nu numai ca ace-$ti factori participa la
stabilirea condltiilor economice, ci ei determina in continuare toate actele oame-
nilor, care nu pot reactiona dee'lt in virtute a pulsiunilor lor primordiale, a instinc-
tului de conser,vare, a agresivitatii, a setei lor de dragoste, a trebuintei
de a cauta pli1cerea $i de, a evita nepli1cerea. lntr-un studiu precedent,
am scos in evidentaexigentele considerabile ale supraeului, care Teprezinta
traditia $i idealurile trecutului $i care, un anumit timp, va rezista impulsuriZor
deteTminate de noua situatie economica. Sa nu uitam, in sfir$it, ca pe deasupra
colectivitatii umanesubjugate necesitatilor economice, procesul evolutiei culturale
- a ceea ce eu numesc civilizatie - continua !ji ca, de$i sufera influent a tut-urar
celorlalti factori, nu Ie datoreaza nicidecum originea. Evolutia aceasta este com-
parabila cu un proces organic $i, in ceea ce 0 prive$te, este de asemenea capabila
sa exercite 0 actiune asupra tuturor celorlalti factori. Ea deplaseaza scopurile spre
care tindeau instinctele $i face ca oamenii sa se razvrateaSGa impotriva a ceea ce
pina atunci li s-a parut S'uportabil; in afara' de aceasta, intariTea progresiva a
spiritului $tiintific pare a fi Una din operele esentiale ale civilizatiei. Acela care ar
5) S i g m un d F r e u d, Nouvelles conferences sur la psychanalyse, Gallimard,
Paris, 1936, pp. 241~242.
54
~ncerca sa faca din marxism 0 doctrina sociala veritabila, ar trebui sa fie in state
sa arate in detaliu rolul fiecaruia din aceijti diveriji factori; el ar trebui sa stu-
dieze dispozitia constitutionalil generala a omului,variatiile dupa rasa ale acestuia,
modificarile pe care Ie sufera ca urmare a conditiilor sociale, ale activitatii profe-
sionale, ale posibilitatilor de clijtig $i sa observe cum se inhibii sau se stimuleaza
Teciproe toti aceijti factori" 6).
Dar F r e u d nu filtreaza critic doar ideile marxismului, ci examineaza ~i
modul in care se incerca sa fie acestea transpuse in practica in epoca stalinista
d.e trista memorie. ,,0 datil ce s-a recunoscut important a enormil a conditiilor eco-
nomice, a existat tentatia de a nn se abandona evolutiei naturale transformarea
-acestora, ci de a 0 provoca pe cale revolutionara. Pus 'in practica de catre bol$e-
vieii TUiji, marxismul teoretic a capiitat caracteristicile unei. conceptii despre lume:
-are energia, coerenta, exclusivismul iji, de asemenea, a stranie asemanaTe cuceea
.ee e! combate. Marxismul, care iji-a datorat $tiintei originea iji afirmarea sa, el,
care s-a cliidit pe ijtiinta iji pe tehnica generatii de aceasta, a instituit a interdictie
de .a gindi tot at'it de inexorabila pe dt a fast, la timpul sau, aceea a religiei. Este
interzis sa se critice teoria marxista, iar a te 'indoi de temeiul ei este a crima
pasibila de pedeapsa, cum era odinioara erezia in ochii bisericii catolice. Operele
lui Mar x, in calitatea lor de surse de revelatie, au inlocuit Biblia iji Coranul,
.eu atit mai virtos cu cit ne oferii tot atiteacontradictii $i obscuritiiti ca iji stra-
vechile carti sfinte" 7).
J\Iai presus de toate, redus adesea de catre protagoni~tii sai inculti - in ma-
terie de cunoa~tere a offiului - la faimoasele Teze asupra lui Feuerbach -,
marxismul ignora de fapt natura umana, ceea ce pe F 1'e u.d nu-l poate lasa indi-
ferent. "De$i proscrie nemilos toate sistemele idealiste $i toMe iluziile - scrie
el -, marx'ismul, pus 'in practicii, a creat el 'insuiji noi himere, care nu sint nici
mai putin indoielnice, nici mai putin indemonstrabile decit cele vechi. El spera ca,
in cUeva generatii, sa poata transforma natura umana in aija fel indt oamenii sa
triiiascii in comUn in sinul unei noi orinduiri, fara a intra 'in conflicte $i efectu'ind,
neconstrin$i, 71mnca necesaTii. Pentru a reprima instincteIe, ceea ce este indispen-
sabil intr-o societate oTganizata, el Ie deplaseaza, dirijeazii spre exterior tendintele
-agresive ce ameninta orice colectivitate umana, in cele din urma bizuindu-se pe
ostilitatea saracilar impotriva celar bogati, pTecum iji pe ostilitatea oamenilor mii-
runti de .aItadati1. impotriva vechilor detini1.toTi ai puterii. Este Tealmente ireali-
zabilii sarcina de a modifica astfel natura umana; entuziasmul pe care il suscita
actualmente in mase miijcarea bol$evici1." 'in vreme ce aceasta noua or'induire so-
cialii este inca nedesav'ir$ita $i este amenintatii din afara, nu ne permite sa pre-
vedem momentul in care va fi finisata iji stabila. Intocmai ca religia, bol$evismul
Ie face credincio$ilar sai, spre a-I despiigubi de suferintele lor, de privatiunile lor
-actuale, fiigiiduinta unui timp mai bun, 'in care nici a trebuintii nu va ram'ine
ne~atisfiicutii. Acest paradis este,. e drept, situat chiar pe pamint $i oamenii VOl'
putea intra in elintr-un viitor mai mult sau mai putin indepartat; dar Sa ne
(!mintim ca em'eii in,~i$i, a caror religie nu cunoa$te 0 viata viitoare, au a$teptat
venirea lui Mesia pe pam'int iji ca Evul me diu cre$tin a crezut mereu ca 'impa-
Tapia lui Dumnezeu este apraape" 8).
F r e u d se indoie~te ca natura umana va putea fi vreodata aUt de radical
schimbata. Posibile sint, insa, pina cind mutatiile fericite in natura umana vor
G) Ibidem, pp. 244-245.
7) Ibidem, p. 245.
S) Ibidem, pp. 245-246.
55
deveni realitate, "remanierea orinduirii sodale", suprimarea mizeriei materiale @
maselor, cu respectarea concomitenta a cerintelor culturale ale individului.
Nu am dovedi insa respect fata de adevar daca, in acest context, nu am men-
tiona ca F r e u d nu accepta neconditior, ,t societatea burgheza, el ne:;;ovaind sa-i
analizeze iridelung metehnele, aspectele "pa;'ologice", iluziile :;;i utopiile care-i sint
proprii. n preocupa in special calamitatea reprezentata de omul funciarmente-
agresiv; lansat in jungla concuren1;ei, acesta este gata sa-:;;i doboare semenii Cll'
singele rece eu care dobori copacii intr-o padure.
E r i c h Fro m m, cautind sa discearna caracterul "cvasipolitic" al mi:;;carii
psihanalitice, crede a fi descoperit ca "scopul l'ui Freud era acela de a crea c
mi$care de eliberare morala a omului, 0 mi$care mire ana $i bazata pe $tiintap
pentru 0 elita care trebuia sa ghideze umanitatea" 9). Nu avem totu:;;i in aceste'
rinduri dedt 0 speculatie exegetica. Cert este ca F r e u d a tins intotdeauna catre
ameliorarea naturii umane, spre binele omului insu:;;i, intuindfaptul de capitala
important a ca societatea este mai degraba a:;;a cur" <este omul, dedt omul cum'
este societatea.
In incheierea acestui paragraf, ne simtim 'datori, in lumina celor aratate mai
sus, sa atragem cititorului atentia asupra ultimului alineat din Angoasa in civiZi-
zatie, in care Freud, inca acum 60 de ani, avertiza asupra celui mili mare pericoT
ce pinde:;;te lumea secolului XX : "Problema destinului speciei umane - scrie el -
mi se pare a se pune in felul 'urmi'itor: va putea progresul civilizatiei, $i in ce
mi'isuri'i, si'i domine perturbi'irile aduse vietii in comun de pulsiunile umane de
agresiune $i de distrugere ? Din acest punct de vedere epoca actuali'i merita, poate,
o atentie cu totul deosebiti'i. Oamenii de azi au impins atit de departe dominarea
forte lor naturii incit, cu ajutorul lor, le-a devenit u$or sa. se extermine, reciproC'
pini'i la eel din urmit. Ei 0 $tiu bine $i aceasta este ceea ce explici'i 0 buna. parte
din nelini$tea lor actuali'i, din nefericirea $i angoasa lor. lar acum, avem motive
sit a$teptam ca una din cele doua. "puteri cosmice", Eros-ul etern, sit facit Un efort
spre a se afirma in lupta pe care 0 duce impotriva adversarului si'iu nu mai putin
etern. Cine va pu'tea insi'i sit prevadit' deznodi'imintul ?" 10).
Sa speram ca "deznodamintul" va fi unul fast. -$i poate fi a:;;a daca, biruin-
du-ne instinctele primare, in primul rind agresivitatea, yom miza in mod respon-
sabil pe ratiune, in sensul "politicii" Iui Freud.
13. Repere
Oridt de paradoxal ar parea faptul, "complexul lui Oedip" nu constituie,
cum s-a afirmat, "cheia de bolta" a edificiului psihanalizei freudiene, sau, cum
se exprima R 0 g e r M u c chi ell i, "la grande affaire de Freud" 1). Dovada ca
il putem inlatura, fara ca totu:;;i psihanaliza sa se prabu:;;easca. De asemeneap
factorul sexual nu constituie dedt 0 latura a determinismului psihologic freudian.
Freud fiind eel care a introdus :;;i fundamentat notiunea de supradeterminare,
care ia in considerare :;;i alti factorl, intre care un loc esential il ocupa factorii
sociali (relatiile interumane, influent a structurilor institutionale etc.). In aceasta
9) E r i c h Fro m m, La mission de Sigmund Freud, Presses Uni versi taires de
France, 1975, trad. din engleza, p. 95.
10) S i g m u n d F r e u d, Das Unbehagen in del' Kultur, mit einer Rede yon
Thomas Mann als' Nachwort, Fischer Taschenbuch Verlag, Frankfurt am Main, 1976.
1) R. M u c chi e 11i, La personnalite de l'enfant, Editions sociales, Paris, 1969',
p.80 ..
56
situatie, ne putem pune urmatoarea intrebare :ce da viabilitate operei teoretice
9i practice a lui Freud, daca ea rezista pina 9i in urma extirparii unoI' elemente
socotite de unii ca fiind baza psihanalizei? Adevarul este ca freudisroul se
impune in primul rind nu prin "artefacte" de felul "complexului lui OedipK
(care are totu9i justificare de la caz la caz!) 9i nici prin hazardate reconstituiri.
mitice ca acelea din Totem und Tabu (1913) etc., ci printr-o serie de descoperiri
9i elaborari de cea mai mare Insenmi'ttate, intre care procesul refularii (9i im-
plicit al defularii) despre care Freud insu9i precizeaza ca reprezirita elementul
care sustine structura de rezistenta a conceptiei sale: "Die Ve.rdriingungslehre
ist nUn del' GrundpfeiZer, auf dem das Gebaude der Psychoanalyse ruht" (= "Teo-.
ria refularii este principalul sUlp' pe care sesprijina ediflciul psihanalizei") 2),.
Daca ar fi, Insa, sa intocmim 0 lista care sa puncteze important a psihanalizeL
freudiene, ne-am opri la urmatoarele :
a) A deschis noi orizonturi de intelegere a comportamentului normal 9i pato-
logic al oamenilor, printr-o investigare adecvata a motivatiei incon9tiente, dat
fiind faptul ca "la Freud reprezentiirile con$tiintei se raporteaza la pulsiunile
incon$tientului, care constituie dinamica psihicului" 3).
b) A contribuit roasiv la dezvoltarea unei viziuni materialiste, dinamice 9i
dialectice asupra vietii psihice, pe care a descris-o in complexa ei manifestare
antinomica, Incerclnd sa, ne faca sa simtim valoiO\reacontradictiilor propulsive..
c) A insistat asupra necesitatii de a privi monistic psihicul, in relatie indi-
solubila cu baza structurala anatomo~fiziologica, vazlnd in metabolism expresia
ultima a proceselor psihice,'fara a Ie reduce insa la acesta. "Edificiul teoretic
al psihanalizei, pe care l-am creat- precizeaza Freud - nueste tn realitate'
decit 0 suprastructura pe care noi trebuie s-o a$eziim pe baza sa organica. Acest:
lucru, lnsa, nu ne sta lncatn putintd" 4).
d) A introdus, inaintea gestalti9tilor, 0 conceptie structuralaln psihologie, a9a,
incH nu este de mirare ca astazi configurationi9tii Incearca 0 "integrare" a psi-
hanalizei.
e) A corelat in mod dialectic conceptele de structura 9i determinism, de
sistem 9i funqie, anticipind chiar unele modele cibernetice in aceasta privinta,
Dupa Freud, arata Ern est Jon e s, "psihicul este un complex sau sistem reflex"
cu intrare la 0 extrema $i descarcare (ie$ire) la cealalta: prima este, desigur;
extremitatea senzoriala, a doua cea motorie" 5).
f) A adus 0 contributie de prim ordin la progresulpslhologiei ca 9tiinta, prine
postularea cauzalitatii riguroase a fenomenelor psihice 9i prin incercarea de a
stabili determinismul multlplu al acestora, izgonind din acest domeniu conceptiu
mistiea a "liberului arbitru". "No man - subliniaza I I' win G. Sa r a son
exerted an impact equal to Freud's on the scientific study of the determinants of
human behavior" G).
g) A dat studiului proceselor 9i trasaturilor psihicului
atestata 9i de G. Pol i t z e r, psihanali9tii cautind sa afle
petrece in interiorul individului d, implicit, 9i ceea ce se
9iducind astfel la cercetarea personalitatii In lntregime.
o directie concretii,
nu numai ceea ce se
petrece Intre indivizi
- 2) S. F r e u d, Z'ur Geschichte del' psychoanalytischen Bewegung, in Gesammelte,
Schriften, IV. Band, p. 421.
3) P.Fougeyrollas, op. cit.,p. 29.
4) S. F r e u ct, Introducere in psihanalizd, In vol. de fata.
5) E. Jon e s, Freud's PsychOlogy, in vol. eit., p. 21.
6) 1. G. Sa r a son, Personality, Wiley & Sons, New York, London, 1966,p. 51.
h) A socializat psihologia. "Opazitia- spune Freud in Massenpsychologie
undu Ich-Analyse (1921) -dintre psihologia individuala $i psihologia socialil sau
colectivacare la prima vedere, poate sa para foarte profunda, pierde mult din
logica sa de indata ce 0 privim mai indeaproape. Desigur, cea dintii are drept
obiect individul $i cercetarea mijIoacelor de care acesta se serve$te, ca $i a
diiIor pe care Ie urmeaza spre a~$i satisface dorintele $i trebuintele, insa, in
aceasta cercetare ea nu reu$e$te decit arareori, 'in cazuri cu totul exceptinnaIe,
sa faca abstractie de raporturile care exista intre individ $i semenii sai. Aceasta
tocmai pentru ca celalalt joaca intotdeauna 'in viata individului rolul 'unui model,
al unui obiect, al unui asociat sau al unui adversar, a$a incit psihologia indivi-
duala ni se prezinta inca de la 'inceput ca fiind in acela$i timp, privitii dintr-un
lnumit unghi, 0 psihologie socialii, in sensul laTg $i pe deplin justificat al cuvin-
tul'ui" 7).
i) A inteles e2. psihologia trebuie sa-~i pastreze statutul de ;;tiinta autonoma,
-eu toate ea personal a intreprins numeroase eereetari laterale, absorbind infor-
matli din toate ;;tiintele invecinate, in spiritul a ceea ee numim astazi cercetare
in terdisciplinara.
j) A stimulat, 1a colaboratorii sai, intin;;e cereetari d_e ordin antropologic ;;i
psihosociologie.
k) A promovat eoneeptia genetica in psihologie, privind fenomenele psihice
din punctul de vedereal genezei ;;i evolutiei. In acest sens I-a preeedat pe
J. Pia get, fapt reeunoseut azi 8).
1) Ne-a dat despre psihic imaginea unui domeniu natural de fenomene,
posibil de eunoseut, de transformat ;;i de stapinit eu mijloacele ;;tiintei.
in) A rafinat metoda clink a de cercetare ;;i a folosit, inh~-un mod nou, metoda
psihopato1ogica impusa de Ribot ;;i de urma;;ii aeestuia.
n) A determinat fecunda orientare psihosomatica in medieina.
0) "Psihanaliza are meritul - serie acado Vas i 1e P a vel e u - de a fi
initiat un nou mod psihologic de investigatie a pacientuluiin elaborarea diagnos-
ticului. Limitlndu-se initial la domeniul nevrozelor, psihanaliza $i-a extins dmpul
de cercetare asupra intregii semiologii medicaIe ... Noua Iozinca, "nu existi'i boli,
d bolnavi", dob'inde$te 0 noua acceptie, psihologid" 9).
p) "Doctrina lui Freud - ;;i acesta este unul din cele mai mari merite ale
sale -, scrie K ur t LeVI i n - a contribuit din plin 1a ;;tergerea granitei dintre
normal iii patologic, dintre obi;;nuit ;;i exceptional 9i, decl, a favorizat omoge-
nizarea diferite10r domenii ale psihologiei. Desigur, proeesul este departe de a
fi terminat, dar el este intru totul comparabil cu acela din fizicamoderna, care
.a asigurat unificarea fenomenelor cere;;ti ;;i terestre" 10).
1') "Ne-a invatat sa ne concentram atentia asupra psihologiei copilului ;;i asupra
'.biografiei individului" 11).
s) A indreptat atentia educatorHor asupra conditiilor familiale de formare
'l)i dezvoltare a persona1itatii copilului, reliefind importanta relatiilor parinti - copii,
,ca ;;i a relatiilor dintre frati.
;;) In ciuda unoI' exagerari, a intreprins exploatarea indrazneata ;;i detaliata
a sexualitatii umane "Teoriile sexualitatii ale lui Freud - scria dr. I 0 s i f
7) S. F l' e u d, Massenpsychologie und Ich-Analyse, p. 261.
8) Pet e l' J. W 0 1f f, The Developmental Psychologies of Jean Piaget and
..Psychoanalysis, International Universities Press, New York, 1960, p. 10.
9) V. P a vel c u, Soma $i Psyche, in "Cronica", VI, 17, 1971.
10) K u r t LeVI i n, Psychologie dynamique, P.U.F., Paris, 1967, p. 45.
11) B. Mal in 0 VIski, op. cit., p. 11.
West f ri e d - au in special meri tul de a descoperi caracteristicile sexuale ale
. multpr activmiti psiho-fiziologice .care pareau sa nu aiba nimie comun Cll viata.
sexuala... Sexualitatea in psihiatrie capata 0 valoare dintre cele mai desearna
l(>iaceasta constituie unul din meritele cele mai mari ale doctrinei freudiene" 12).
t) "Lucrarile lui Freud asupra visului,alaturi de acelea ale lui Maury -
scrie cercetatorul roman N i e 0 I a e Vas chi d e - reprezinta ansamblul eel
mar complet ~imai bine sistematizat asupra psihologiei visului" 13).
t) "Freud a demonstfat cii afectivitatea, mai mult decit inteligenta, este
fact01'ul esential al vietii noastre cotidiene" 14) .
u) A tins eu eonseeventa spre Elepa~ireaomului instinctual, impulsiv, irational,
spre consolidarea con~tiintei in lupta cu instinctele. "Freud believed in the ulti-
mate triumph of reason in the individual and in mankind", releva eu pregnanta
Frederik J. Jecker15). Din acest punct de vedere un Herbert Marcuse,
eu toata critica sa valabila la adresa societatilor. industriale avansate de tip capi-
tallst 16), se situeaza la antipodul lui Freud,producind confuzie in masa publicului.
v) "A pregatit intr-o masura intelegerea ~i valorificarea ill psihologie a Ullor
descoperiri ulterioare din domeniul fiziologiei"17).
x) A stiinulat gasirea de noi metode de eunoa$tere a personalitatii umane
{Rorschach, T.A.T., Szondi etc., in general testele proiective). Faimosul brain-
storming reprezinta aplicarea in domeniul creativitatii a "regulii fUl1dampntale"
a psihanalizei (asociatii libere sustrase oricarei autocritici).
y) A demonstrat inconsistenta superstitiei,a eredintei intr-o lume. suprana-
turaIa, contribuind la propulsarea unei viziuni rationale despre lume ~i viata.
z) A dat un impuls fara precedent prozei de analiza, de discernam'int psi-
hologic, iar unul .dintre cei mai ilu~tri beneficiari ai psihanalizei 'in aeest sens,
Tho mas Man n, eonsidera necesara ~i posibila eontributia freudismului 1a
dezintoxiearea ~i pacificarea umanitatii 18). In acela~i timp, Freud s-a pronuntat
eu judiciozitate 'impotriva lirieH de elucubratie suprarealista 19).
S-ar putea cita, 'in continuare, alte ~i alte merite de prima important a ale
psihanalizei freudiene (de exemplu, eritica P?trunzatoare a marxismului ~i a r'in-
duielii socio-economice generate de acesta, faptul de a fi oferit noi criterii de
apreciere criticii literare 20) ~i de arta, de a fi militat pentru stavilirea agresivitatii
11iviolentei, pentru 0 viata civilizata $i pa~llica, 'incercind sa-i defineasdi coordo-
natele psihologice etc.), dar ~i cele de mai sus justifica cu prisosinta interesul
12) Dr. I 0 s if We s t f r i e d, Instinctul sexual, cu un "Cuv'int introductiv"
de Prof. S. F r e u d, Cartea Romaneasca, Bucure~ti: 1928, p. 193. Acela~i autor (di-
ruia Freud 'iimultume$te pentru invitatia de a vizita Romania ~i pentru straauinta
sa de a face cunoscuta psihanaliza 'in tara noastra), observa cu probitate;; ca ,,'in
{:eea ce prive~te rezultatelemetodei psihanalitice 'in domeniul sexualitatii evident
{:a multe din ele vor trebuisa ineerce 0 minutioasa reviZuire tara a ~tirbinimic
din meritul metodei freudiene" (Ibidem, pp. 193-194) ..
13) N. Vas chi d e,Le Sommeil et les Reves, Flammarion, Paris, 19n, p. 175.
H) G. He u y e r, Vingt ler;ons de psychologie medicale, P.D.F., Paris, 1966,p. 168.
15) Ben jam inN e 1son (Ed.), Freud and the 20-th Century, Meridian Books,
Inc., New York, 1957, p. 134.
16) N. T e r t u Ii a n, Herbert Marcuse, Freud $i Marx, 'in "Romania literara",
Anul III, 1, 2, 3,1970.
17) V. P a:vel c u, Drama psihologiei, p. 188.
18) Tho m as Man n, Freud et l'avenir,'in "Noblesse de l'esprit", Paris, 1936.
19) Vezi $i Leo n a r d Ga v ri 1i u, Sigmund Freud $i mitulsuprarealismului,
in "Amfiteatru", anul VIII, Nr; n,1973, pp. 18-19.
20) An g e la Ion, "In cautarea surselor profunde ale povestirii", prefata 1a
Mar t h a Rob e r t, Romanul inceputurilor $i inceputuriZe romanului, Editura
Univers, Bucuref?ti,1983, pp. 22-23.
59
permanent de care se bucura opera lui Freud In lumea contemporana. "Opera luii
Freud - subliniaza pe buna dreptate J. A. C. B row n" - nU reprezinta 0 teorie
limitata, de tipul celor indriigite de experimentali$ti, $i de aceea nu poate fi com-
parata cu legile lui Boyle $i Charles, ale lui Ohm sau ale lui Weber $i Fechner,
care calculeazii matematic raporturile dintre un mic numar de date in interiorul"
unui canal ingust de informatie, pe cind aceasta este 0 ipotezii ce acopera un do-
meniu intins de fapte, cu 0 grijii mai putin pronuntatii pentru amanunte. In acest
sens ea este de comparat cu ipotezele lui Newton care, pe baza citorva observatii
fiicute asupra comportarii ciiderii obiectelor pe pamint, a facut un salt imaginal'
in" cosmos, dar, din fericire pentru Newton, nou s-a giisit nimeni atit de smintit
sa-i reprO$eZe cii nu $i-a verificat experimental ipotezele asupra nebuloaselor
extragalactice. Propozitiile lui Newton $i Freud nu sint desigur in miisurii sa
explice arice fenomen, deoarece au 0 forma ipotetica, insii Freud i$i mai a$teapta
un Einstein al siiu" 21).
De fapt, problema "validarii" psihanalizei pe cale experimentala, prin teste,.
probe de laborator, masuratori, statistici sau prin formalizari de tip logico-mate-
matic, este luata azi tot mai in serios, fiind de citat in acest sens, lucrarile
R. S pit z, L. K ubi e, Ern s t K r i s, J. H. Mas s c r man, J. Me Hun t, Rob
R. Sea r s, E. H i 1gar d, I. S a r a son, M. Ben ass y sau CIa r k L. Hull,
unii dintre ace;;tia negasinducse decit in relatii tangentiale cu psihanaliza (pro-
psihanali;;ti) 22). Pe de alta part~, nu sint absente nici pozitiile de respingere
(H.J. E y s e n c k, Don aId M. K a p I a n, Jam e s V. Me C 0 Ii nell, J. W 0 I P e,
K.M. Co I b y etc.), unii propunindu-~i chiar sa lichideze definitiv ;;i irevocabil ell
"problema incon~tientului" ~i cu psihanaliza, de pe cunoscuta pozitie paleobehavio-
rista care, inca acum mai bine de jumatate de secoi. preconiza la fel eliminarea
con~tiintei din sfera de preocupari a psihologiei 23). Atitudine extremista, rara eco!]
serios, dar care trebuie tratata cu circumspectia de rigoare.
14. Ccmsidera~ii finale
Este hiperbolica afirmatia lui C. A. Mac e, care sustine ca tranzitia de la
psihologia prefreudiana la cea freudiana este de ordinul marilor mutatii geologice
("The transition from Pre-Freudian to Freudian psychology is as abrupt as any
transition in the history of the subject") 1). Ideea de "rasturnare copernicana", de
"revolutie inedita", afirmatia lui K u r t T u c h 01 sky ca fiecare volum din opera
lui Freud a zguduit lumea 2), toate acestea poate cacontin 0 anumita doza de exa-
gerare, dar este indiscutabil faptul ca parintele psihanalizei are partea sa de genia-
litate. In primul rind, el a demonstrat In chip magistral ca autoguvernarea con-
~tienta a omului nu este un lueru simplu ~i de la sine Inteles, ea omul, departe de
a aetiona in virtutea prerogativelor divine ale a;;a-zisului "liber arbitru", filee parte
dintr-o retea eomplexa de relatii determinate biologic ~i social (sa nu uitam ca
pentru Freud oriee psihologie este integral sociala), ale cawr legi structural-cauzale
21) J. A. C. B row n, op. cit., p. 200.
22) Vezi Wi 1f rid Hub e Y, Her man Pie ron, Ant 0 i n eVe r got e, La
psychanalyse, science de l'homme, Dessayt, Bruxelles, 1970, p. 268 ~i urm.
23) T. R. ]VIi 1 e s, Eliminating the Unconscious: A Behaviorist View of Psycho-
analysis, Pergamon, Press, London, 1966.
1) C. A. Mac e, Editorial Foreword In J. A. C. B row n, Freud and the Post-
Freudians, Penguin Books, Baltimore, Maryland, 1967, p. VII.
2) Mar the Rob e r t, La revolution psychanalytique, t. 1, P.D.F., Paris, 1966,
In notita introductiva.
60
trebuie sa Ie cunoasca ~i sa tina efectiv seama de ele, daca vrea sa fie cn adevarat
libel'. In al doilea rind, a fixat practicii psihanalitice un scop elevat, demn de alti-
tudinea rolului istoric al omului, daruindu-se cu 0 rara tenacitate ~i pasiune urna-
TIista realizarii acestui scop, prin mijloacele de care d~spunea in domeniul sau de
activitate. In felul acesta psihanaliza freudiana constituie nu numai 0 conceptie
~tiintifica despre psihicul uman ~i phihoterapia corespunzatoare, ci $i 0 fundamen-
tare solida pentru orice program realist de perfectionare psihologica $i' etica a
omului, de consoli dare a saltului omenirii de la pitecantrop la Homo sapiens, de
la impulsul obscur $i patima, la autocontrol ~i' obiectivitate, de la starile confuz'O
~i anxiogene, la claritate, echilibru $i ponderatie, de la individualismul feroce,
agresiv, 1a empatie $i altruism, la integra rea sociala, de 1a instinct, incon$tient, la
1'atiune, la. con$tiinta, intr-un cuvint, favorizeaza in mod practic ina1tarea de la
abisal la apical. "j\fetoda. esentialmente pedagogica", a cElJ:acterizat-o, pe drept
cuviut, psihologul fraucez G e 0 r g e s Pol i t z e r 3). Optlnd pentru (l exegeza
obiectiva a operei lui Freud, intr-un scurt eseu publicat in ziarul L'Unita, in
care condamna pe cei care in loc sa int21eaga rastalmacesc, lVI a r i 0 S pin e 11a va
opina $i el ca psihana1iza freudiana constituie un aport ftmdamental la edificarea
unei noi rationalitati, oferindu-ne nu pur $i simplu 0 metodologie a cunoa$terii
omului ca atare, ci ~i una de interventiepentru transform area sa 1,).
Analizind rolul umanist al psihanalizei freudiene $i subliniind importanta
cardinala a cunoaterii adecv"ate a realitatilor psihologice de catre cei care conduc
marile procese de transformare sociala, R e u b e nOs b 0 r n scrie: "Ceea ce il
preoeupa pe reformator, este de a face tn a$a fel incit oamenii sa gindeasca $i sa.
actioneze rational, in sensul tntelegerii realitatilor vietii sociale. Stnt insa putine
spemnte de a se Conferi comportamentului lor un seop mtional, daea se lasiI
tara. raspunsintrebarile fundamentale cu privire la sursa unci parti insemnate
a imtionalitatii omene$ti. Dimpotrivii, daca reformatorul social cunoa$te motivatia
incon$tienta a comportamentu~ui timan, el este tnarmat spre a da acestor forte
incon$tiente 0 directie obiectivii $i mtionalii" 5). Identificam in aceste rinduri
tocmai "ideea-forta" dezvoltata de Freud in intreaga sa opera. Cultura, in con-
ceptia freudiana, reprezinta elementul prin care omul se ridicii deasupra condi-
tiei animale, element care prezinta doua aspecte esentiale: pe. de 0 parte luarea
in stiipinire a fortelor naturii, in vederea satisfacerii tot mai depline a trebuin-
telor umanitatii, pe de alta parte luarea in stiipinirc a naturii uma1ie, prin cu-
noa~terea ~i dirijarea instinctelor pe caile admise de convietuirea intr-o societate
civilizati'i., in vederea "TegliiTii TapoTtuTiloT dintTe oameni, in special in ceea ce
prive$te repartitia bunurilor accesibile" 6). Civilizatia, sustine Freud, trebuie apa-
rata impotriva individului 7), intelegind prin acea.sta 0 opozitie socialmente orga-
nizata impotriva individului incapabil sa se ridice la orizontul ratiunii, al eticii
superioare. Psihanaliza a generat astfel nu numai 0 psihoterapie, ci $i 0 peda-
gogie, punind intr-un mod nou problema eduearii $i reeducarii omului, in con-
cordanta eu civilizatia concreta a epocii, dincolo de orice "experiment social"
totalitarist.
Dr. LEONARD GAVRlLlU
3) G. Pol i t z e r, Le my the de l'antipsychanalyse, p. 33.
1,) ]\-1 a r i 0 S pin e 11a, Frelfd piu frainteso che capito, in L'Unita, Anno LVI,
N. 227, 2 oUobre 1979.
5) R. 0 s b 0 l' n, op. cit., p. 115.
6) S. F l' e u d, Die Zukunft einer Illusion, p. 412.
7) Ibidem, p. 413.
61
IN1'ROD UC:ERE
IN PSIHAN ALIZA
Partea 'Intii
ACTELE RATATE
5 - cd. 404
.
.l.
PREAMBUL
l\U ~tiu dti dintl'e dLlmneavoastra cunosc psihanaliza din lectura san
din auzite. Dal' insu~i rostul acestor prelegeri, menite Sa constituie 0
Introducere in psihanuliza, ma obliga sa procedez ca 9i cum nu ati :?ti
nimic in pl'ivinta acestei terne ~i ati simti nevoia de a fi intiati in e1e-
mentele ei de baza.
Tl'ebuie totu~i sa presupun ea aveti cuno:?tinta de faptul ca pSlhana-
liza este un proeedeu de tratament medical al persoanelor care surera
de boli nervoase. Acestea mnd spuse, va pot arata cu ajutorul unui
exemplu ca In acest domeniu lucrurile nu se petrec ca in alte l'amuri
1 d .... , -I- v +' l' ' .tV" l' d
a e mer lcmn, Cl In~r-o. rn~l1l~r.a eu coru. neOSHJl_a.m .g~ne~~, emv Sl.~-
punern un bolner", une LenmcI terapeutIce, ne dam toata sllmta sa ml-
nimalizam in ochii' s21 inconvenientele :?i si'H dam toate asigurarile
posibile in ceea ce prive:;;te succesul tratamentului. Cred ca sintem' in-
dreptatiti s-o facenl, pel1tl'u ea procedind asHel ne sparim in chipefec~
tiv ;;ansele de reu;;ita.. Procedarn insa eu totul altfel atunci cind supunem
unnevrotic tratalnentulLli psihanalitic. In acest caz 11punen1 la cureIlt
eu dificultitile rnetodei, eu cl1xrata sa, ell efot'turile ~i sacrificiile pc care
Ie cere; cit despre rezultat, Ii spunem Cd nu-i putem pro:,lite nirnic
v' , '<'l~ 'bll
~lgur~ ca a;e,:t~~ va CielJ:llae ct~~. l~lU ,In :ar~se 'va COIYl~orta -0 11.aV~1
msu~l, de m~elegerea, de docllltmeCl, ae rabaarea sa. Se mtelege de 1a
sine Cd ,l\'enl TI1oti\T2serioase, a car or irnportanta 0 \Teti sesiza poate
mai ti1'ziu, care ne c1icteaz&aceasti'i conduita neobi~nuita,
Va rog sa nu mi-o luati in nume de rau daca voi lncepe prin a va
trata pentru moment ca pe ace9ti bolnavi nevrotici. Ca atare, nu va
sfatuiesc sa mai veniti sa ma ascultati 9i altadata. In aceasta situatie,
va voi infati9a toate neajunsurile care sint in mod l1ecesar legate de
didactica psihanalizei 9i toate dificultatile care se opun formarii unei
opinii personale in aee;:1stamaterie. Va voi demonstra ca intreaga orien-
tare a culturii dumneavoastra anterioare 9i toate deprinderile de gin~
dire au fa cut din dumneavoastra. in chip inevitabil adversari ai psih-
analizei 'ii va voi arata' ee anumeaveti de 111vinsin dumneavoastra in-
~iva, spre a domina aceasta ostilitate instinctiva.. Fire:;;te, nu va pot
spune dinainte ceea ce veti dobindi prin prelegerile ill21e din punctul
de vedel'e a1 intelegerii psihanalizei, dar in mod sigur va pot afirma ca
faptul de"afi asistat 1a aceste prel~geri nu va va face capabili sa intre-
prindeti 0 cercetare sau sa conduceti un tratament psihanalitic. Dar
daca exista cumva printl'e dumneavoastra cineva care, nemultumindu-se
Cll 0 cunoa9tere superficiala a psihanalizei, ar dod sa intre in contact
permanent cu ea, nu numai di l-a~ sfatui Sa-9i schimbe intentia, ci l-a~
pune direct in garda impotriva unei asemenea tentative. In situatia
acfuala, acela care ar alege aceasta cariera s-ar priva de arice posibi-
67
iitate de succes universitar ;;i s-ar afla in calitatede practician in mij-
locul unei societati care, neintelegindu-i aspiratiile, il va privi cu nein"",
credere ;;i ostilitate :;;i va fi gata sa dezlantule impotriva lui toate spi-
rite1e re1e care stau lapinda in ea. probabil va yeti face 0 idee suman'!
asupra multitudinii acestor spirite' rele fie ;;i numai gindindu-va la
faptele pe care ni Ie ofera razboiul.
Exista .totu:;;i persoane pentru care arice cuno;;tinta nouaeste atra-
gatoare, i,n pofida inconvenientelor la care am fikutaluzie. Daca unii
dintre dumneavoastra apartin acestei categorii ;;i, fara a se lasa descu-
t"ajati de avertismentele mele, VOl' 1'eveni aid data viitoare, ei VOl' fi
bineveniti. Dumneavoastra toti aveti ins8. dreptul dE:a cunoa;;te dificul-
tatile psihanalizei.
Cea dintii. dificultate este inerenta insa;;i didactidi psihanalizei. In
invatamintul medical este utilizat in mod obisnuit simtul vazului. Ve-
deti 'preparatul anatomic, precipitatul care se 'formeaza' in eprubeta ca
rezultat alunei reactii chimice, contractia mu:;;chiulul ca efect al exci-
tariinervilor acestuia. Mai tirziu se prezinta simturilor dllmneavoastra
bolnavul, cu simptomele afectiunii sale, produsele procesu1ui sau mor-
bid ;;i, in multe cazuri, vi se pune sub ochi, izolat, chiar microbul care
a provocat boala. In chirurgie asistati la interventiile acute pe bolnav
si chiar trebuie sa incercati sa Ie executati dumneavoastra insiva. Pina.
~i in psihiatrie 1) " prezenta~ea bolnavului, 'cu jocul schimb3.to~ al fizio-
nomiei sale, cu felul sau de a vorbi ;;i a se comporta, va pune la dis-
pozitie 0 multime de date de observatie care va lasa 0 impresie profunda
:;;idurabila. Astfel, profesorul in invatamintul medical indepline;;te rolul
unui ghid ;;i al unui interpret care va in80te:;;teintr-un muzeu, in timp
ce va puneti in relatie. directa cu obiectele ;;i s1nteti incredintati ca yeti
dobindi, printr-o perceptie nemijlocita, convingerea despre existenta
unor fapte noi.
Din nefericire, lucrurile se petree eu totnl diferit in psihanaliza. Tra-
tamentul psihanalitic nu comporta dedt un schimb de cuvinte intre
pacient;;i medic. Pacientul vo1'be;;te, }')oveste:;;teevenirriente din viata
sa anterioara ;;i impresii din prezent, se plinge, i9i confeseaza dorintele
pornirile sale afective. Medicul il asculta, se straduie9te sa dirijeze
cursul ideilor pacientului, il indeamna sa-:;;i aminteasca, ii orienteaza
atentia in anumite directii, Ii da explicatii :;;i observa reactiile de com-
prehensiune sau de respingere pe care Ie provoaca in acest fel la bol-
nay. Anturajul neinformat al pacientilor no;;tri, car,e nu se lasa convins
dedt de ceea ce estevizibil9i palpabil, de preferinta de acte ea aeelea
care se desfa:;;oara pe ecranul einematografic, nu pier de niciodata oeazia
de a-;i;l manifesta indoiala eu privire la efieacitatea pe care 0 pot avea,
ca mijloc de tratament, "simplele eonvorbiri" 2). Aeeasta critic a este
inconsecventa ;;i ilogica. Oare nu aceia:;>ioameni ;;tiu sigur ca bolnavii
doar "i;;i inchipuie" ca au cutare sau cutare simptome ? Initial cuvintele
fiiceau parte din magie ;;i inca in zilele noastre cuvintul ;;i-a pastrat
mult din puterea sa 111agic2l de odinioara. Cu ajutorulcuvintelor un om
1) In eeea ce prive~te delimitarea pe care Freud 0 opereaza intre psihanaliza
$i psihiatrie, sa se vadii capitolul introduetiv din partea a treia a eartH, eonsaeratii
teariei psihanalHice a nevrozelor. (Nota had.)
2) In textul original: "wie man clurch blosse Reclen etw'-s gegen die Krankheit
ausrichten kann". (Nota trad.)
isi poate face semenu1 fericit sau iI poate impinge 10.disperare, cu aju-
t5ru1 cuvintu1ui profesoru1 transmite ~tiinta so. elevilor, iar un orator
pune st.ipinire pe auditoriu ~i Ii determina judecatile ~i deciziile 3). Cu-
vintele declan~eaza afecte ~i constituie pentfu oameni mijlocul general
de influentare reciproca. Sa nu cautam deci sa diminuam valoarea pe
care 0 poate prezenta utilizarea cuvintelor In psihoterapie ~i sa ne
multumim sa asistam ca auditod la schimbul de cuvinte care are IDe
intre psihanalist ~i pacient.
Dar nici acest lucru nu ne sta in putinti'L Conversatia care constituie
tratamentul psihanalitic nu ingaduie auditori ; ea nu se preteaza la de-
monstratie. Firc'?te, in cursul unei Jectii de psihiatrie poate fi prezentat
studentilor un neurastenic sau un isteric care sa-~i exprime necazurile
~i sa-~i descrie simptomele. Dar aceasta va fi totuI. Cit- despre infor-
matiile de care are nevoie psihanalist'.ll,bolnavul nu Ie va transmite
decit daca are pentru medic 0 inclil1c:tie afectiva deosebita; de indata
ce va sesiza prezenta fie :;;i a unui singur martor indiferent, bolnavul
va tacea'). Aceasta se datorc:;;te faptulul ca informatiile privesc ceea
ce este mai intii11 in viata bolnavului, ceea ce el, co. persoana sociala
autonoma, trebuie sa ascunda fata de ceilalti, in sfir;;it, se refera 10.
ceea ce el, ca persoana com;tienta de unitatea sa, nu vrea sa-~i martu-
riseasca nici sie;;1.
Deci nu puteti asista, co. auditori, 10.un tratament psihanalitic. Despre
aceasta puteti fi doar informat :;;i, in sensul -cel mai riguros 0.1 tet-
menului, nu aveti posibilitatea sa cunow?teti psihanaliza dedt din auzlte.
Faptul de a nu putea obtine decit informatii, co. sa zicern a~a, de a
doua mina, va creeaza conditii neobi9nuite in ceea ce prive~te forinarea
unei opinii. Totul depinde, In mare masura, de gradul de incredere pe
care vi-l inspira aeela care va informeaza despre psihanalizii
Imaginati-va pentru 0 clipa Ca asistati nu 10.0 lectie de psihiatde,
ci 10. 0 lectie de istorie ~ica vorbitorul va. poveste9te despre viata ::;i
faptele de anTIe ale lui Alexandru eel Mare. Ce motive ati avea sa cre-
deti in veridicitatea expunerii sale? La prima vedere situafia pare inca
;;i mai defavorabila deciti:n cazul psihanalizei, caci profesorul de istorie
n-a luat parte nicidecum la expeditiile l~i Alexandru, pe cind psihana-
listul va vorbe9te eel putin de fapte in care el insu9i a indeplinit un
1'01. Dar aici intervine a circumstanta care 11 face pe istoric demn de
crezare. EI paate, de exemplu, sa va trimita 10.scrierile vechilor istorid,
contemporani cu evenimentele in cauza sau destul de apropiati de e1e,
adica lei cartile lui Plutarh, Diodo!', Arrian etc. ; el va poate pune sub
3) Acest adevar este adesea subllniat ~i de protagoni~tii psiholingvisticii ~i
semioticii din zi1ele noastre .. "Lucian din Samosata - scrie de pilda Adam
S c h a f f - poveste~te di galii. il reprezentau pe Hercule - simbo1u1puterii -
ca pe un -barbat batrin care trage dupa sine oameni ale CarOl'urechi slnt legate
eu lanturi de aur de limba eroului Gamenii ace~tia, serie Lucian, il mmeazaeu
placere ~i-cu bucurie pe eel ce i-a sUbjugat, de~i 1e-ar fi u~or sa se elibereze.
Aceasti:i imagine poate fi explicaUi prin convingerea galilor ca forta fiziea nU
inseamna nimic in comparatie eu puterea euvintu1ui" (Introducere in semantica,
Bueure~ti, Editura $tiintifica, 1966,p. 129). (Nota trad.)
{) Telmica "pereti1or unitransparenti", pusa 1a pUnet mai tirziu, ar fi permis
vizionarea ~i - eu ajutoru1 metode1or de inregistrare fonica - audierea nestin-
ghcrita a ~edintelor de cura psihanalitica. (Nota !rad.)
69
ochi re:eroduceri de monedesau de statui ale regelui ~i 0 fotografie a
D.1Ozaicului pompeian care reprezinta batalia de la Issos. La drept vor-
bind, toate documentele prezentate nu dovedesc decit ca generatiile
trecute au crezut in existenta lui Alexandru si in realitatea faptelor sale
de vitejie ~i in acest considerent puteti gasi un nou punet de plecare
pentru critica dumneavoastra, care va conchide ca nu tot ceea ee s-a
spus despre Alexandru este demn de crezare sau poate fi stabilit
eu certitucUne in toate .amanuntele ; totu~i eu reruz sa admit ca ati putea
pari'isi sala de conferinte Indoindu-va de existenta in realitate a 1ui
Alexandru cel Mare. Decizia dumneavoastra va fi determinata de doua
considerente principale: primul, conferentiarul nu are nid un niotiv
plauzibil de a Va face sa admiteti drept real ceea ce el iDSu;;i nu con-
sidera a fi real; a1 qoilea, toate cE'trtile de istorie de care dispunem in'-
fati;;eaza evenimentele intr-o maniera aproape identici'i. Daci'i abordati
apoi examenu1 izvoarelor mai vechi,veti tine seama de aceia~j factori,
anmrle mobilurile care i-au putut cali'iuzi pe autori ;;i concordantamar-
turinor lor. In eazul lui Alexandru, rezultatul examenului va fi cu sigu-
ranta lini;;titor, dar va Ii f;>ialtminteri dadi este vorba de personaliti'iti'
ca Moise 5) sau Nimrod. eft despre il1doielile pe care Ie puteti concepe
in legatura cu gradul de incredere medtat de relatarile unui psihana-
list, veti avea in continuare destule prilejuri de a Ie aprecia valoarea.
Acum aveti dreptul sa ma IntrebE4i: daci'i nu exista un criteriu
obiediv in judecarea veridicitatii psihanalizei ;;1 dad nu avem nid 0
posibilitate de a face din aceasta obiect de demonstratie, cum S8 poate
preda psihanaliza ;;i cum ne putem convinge de adevarul afirmatiilor
sale? Intr-adevar, aceastEi ucenicIe nu este facWI Ojiputini sint eel care
:;;i-au insu;;it psihanaliza inty-un mod sistematic, insa exista fire;;te 0
eale de acces la acea.sta ucenicie.Psihanaliza se Invata mal intH pe tine
lllSuti, prin studierea propriei personaliti'iti. Aceasta nn se reduce intru
totv.l la ceea ce numim alJtoobsel'\latie, dElI' pOE~te1a nevol;2 sa i se- sul~-
ordoneze.Existao Intreaga categorh::~ de fenorllene "psihice~ foarte -frec-
vente ;;1 in general cunoscute, care, gratie cJ:torva indicatE referitoare
la mecanismul lor, pot constitui obiecte de autoanaliza. Faclnd acest
lueru, capeti convingerea atitde canfata eu rea]jltaltea proce-
se1m des crise de psihana1iza ~i la ustete:'Cl conceptiilor Este cazul
sa spllnem totLl~i ca, tlrrnirld aceasta ca.le, nLl trebuie sa 112 a~tept3.1n
la T2Edizarea "llnor -progrese n(~li:mjta,t2 Y!1}.11t.;rnai rnuJt lasin-
Cll1alizat de Ull psihanalist i:ncerclrld pe prol-Jriul eu
efectele psiha11alizei 91 profiti1:1d d2 aC2st spre a afla mecanis-
n1ele l)tocedtlrii in toate nllantele sale. Se de lit ,sine ca acest
G) S. Freud .a _fo~t preocupat toa~a vlata de personalitatea fondatDrului cul-
tull1i nlozaic; caruia Tn ultin1ii ani ai existentei sale i-a consacrat un \lE~ststudiu
(i1,1aise $1 monoteismul), 111 care Ineearea, printre altele, s2n:;;iclarHice nu numai
originile religiei evreilor,ci 9i originile antisemitisrnului.
".i~m fast uin1it sa constat -'- scrie ellntr-o scrlsoare datata 14 dee. 193"7-ca
:x?erien'~a prir;n~r~~ala a .pop~rului, .expe~ienta sa embrionara: ea sa spun a~a :-
111Iluenta OlllUIUl lVIOlse~l Ie~lI'ea dlIl Eglpt- a det.er1T~lnat Intreaga sa evolu~le,
plnZt In ziiele noastre, ca un veTitabil traumatism al celei dintfi copilarii In bio-
grafia unui individ nevrotic" (S. F r e u d, Briefe 1873-1939, S. Fischel' Verlag,
Frankfurt a, M., 1960, p. 431). (Nota tract) .
70
extelentmijloc nu poate ffutilizat dedt individual i?i nu se apliccl
niciodata untii grup l3)
,Acces1.l1uidumneavoastra la upsihanaliza" i se mai opune9i 0 aWi '%
difkultate careinsa nu mai este inerentapsihanalizei caatare:tQcrnai
dumneavbastra sinteti. responsabilide aeeasta, din eauzastudiilor dum-
neavoastra medicale anterioare. Pregatirea pecare atiprimit-o pina
in prezent a imprimatgindirii dumneavoastra 0 anumita. orientare care
va indeparteaza. mult de psihanaliza. Ati fost. deprini?Lsa..atribuiti fUnc~
~iilor organisffil.).lui ~i tulburari10r acestora cauze anatomice, sa Ie .ex-
pIicati plasindu-va din punctul de vedere}l chimiei $1fizicii, .saIe eon~
cepeti din punet de vedere biologic, pe dnd interesul dumneavoastya
nu. a fost orientat niciodata spre viata psihica prin care, ell toate aces-.
tea, culmineaza function area admirabilului $1 complicatului. nostruor-
ganism. Tocmaide aceea ati. ramas strEtini de modul dea gindi PSillO-
logic $i de aceea v-ati obi$nuit. sa priviti cu. neincredere acesf<mod de
a gindi, refuzlndu-i arice earacter $tiintific i?i abandonindu-l. prQfanilor,
poetHor, filozofilor naturE .i?i mistkilor. Aceastainseamna sigur 0 limi-
tarepentru activitatea dumneavoastra medicala, cad, a~a cum este regula
in toCIterelatiileumane, bolnavul incepe>lntotdeaunaprina"i?i prezenta
fateta sa. psihica$imai .tem tare multsanufitiobligati,. spre p~guba
dumneqvoastra,sa ..1e l<'isatiprofanilor,. vra~ilor. i?irnisticilor,. pe care-i
dispretuiti'atit, .obqnfiparfe cii11. illfluent~ terapellticapecar~ . lncerpati
s~oexercitati.d '.......... .d ........ >< ...... >i< ...
. . En T1U n~socotescmotivele .invocatespre . <t.scuza.ACe~s;talacunadin
pregatixeadumneavoastra.Incane lipse~te acea ~tiintafilozofica auxi-
liarS. pecare s-o puteti utilizaln atillgerea scopurilor eerute deactivi-
tatea medicali'!. Nici filozofia speculativa, nid psihologia desciiptiva, niei
psihologiadenumita experimentala ~i care se alatura fiziologieisimtu-
rilor nn sint capabile, Cli?acum sint ele predate in ~coli, sa va furnizeze
date utile en privire 10. Ta.portul dintre cOrp $i suflet $i sa va oiere
mijlocul dea intelegeotulburare psihica posibila.Chiar in cadru1me-
dicinii, psihiatria, este adevarat, se ocupa dedescriereatulburarilorpsi-
hicepecare Ie observai?i de reunirealorin tablouri elinice .morbide"
dar, in momentele lorcele mai bune, psihiatriise intreaMei in~i~idadi
p:e.zen~a:ile lor. r:ur desc:'ip~i,::en:~rita~:ltur~elede. i?tiinta. Nu. eunoa~tem
me1 ongll1ea, mo mecamsmul, nm legatunlereclproce. alesnnptomelor
din care se compun acestfj. tablouri nosologice; nid omodificare de-
monstnbilc'i a organului anatomic, 0.1sufletului nu .1e,S:orespuJ:'lde; eit
despremodificarile. invocate,acestea nudau. nicla ..explicatie Teferitoar.e
~a simptome. Aceste tulburari' psihicenu sintaccesibi1e unei >actiuni
_terapeutice decit in masura in care eleconstituie efecte secundare ale
J~meiafectiuni organke oarecare.
AceastE1este 0 lacuna pe earepsihanaliza sestraduie~te 8-0 inla!ure.
Ea' vrea sa olare psihiatriei bazapsihologica caI'@'n lipse$te, sperind sa
deseopere te1'enu1 comun care sa faca inteleas;",intilnirea dintre p tul-
burare somatica .,;;i'0 t1.l1burare psihica. Bpre a ajunge. aici,psihanaliza
trebuiesase tina 1a distanta de orIce presup~zitie de ordin anatomic.
0) ]Vlai 'tLcziu, J. L. Mo r e nova pUne totw~i 1a punet 0 psihoterapie de grup
{vezi Who shall survive ? Foundations of Sociornetry, GrQup Psychptherapy and
.sociodrama, Third Edition, Beacon Bouse Inc., NeVI York, 1978. Editia j'ntii a apa-
['ut In 1934. (Nota trad)
chimie sau fiziologic, sanu se sprijine 9.edt pe notiuni pur psihologice,
ceea ee, ma tem, va fi tocmai motivul pentru care eo. va va aparea 1a
inceput ciudata.
Mai este in sflr;>it, 0 dificultate, de care, de altfel, nu va voi face res-
,ponsabil nici pe dumneavoastra, dupa cum nu voi acuza nici prega-
tirea dumneavoastra anterioara. Dintre premisele psihimalizei, dona
;;ocheaza pe toata lumea ;;i Ii atrag 0 dezaprobare generala: una dintre
ele se love~te de b ,prejudecata intelectuala, eealalta de 0 prejudecata
estetico-morala. Sa nu desconsideram pre a mult aceste prejudecati, ele
reprezinta elemente viguroase, rama;;ite utile, chiar necesare, ale unoI'
faze din dezyoltarea umanitatii.Ele s-au mentinut datorita fortei vietH
afective ;;i lupta impotriva lor' este dificila.' "
Potrivit celei dintli dintre aceste premise neagreate alepsihanalizei,
procesele psihice 0.1'fi prin ele fnsele incon;;tiente, in ceea ce prive~te
cele eom;tiente, aeestea nu 0.1'fi decit acte izolate, fractiuni aie vietii psi-
hiee totale. Amintiti-va, in legatura cu aceasta, ca noi sintem, dimpo-
triva, obi;;nuiti sa identificam psihicul cu con~tientul, ca socotim tocrrw.i
con;;tiinta drept 0 caracteristica definitorie a psihicului ;>i ca psihologia
com;ta pentru noi in studiul continutului com;tiintei. Aceasta identifi-
care a psihismului cu con;;tiinta ni se pare chiar atit de fireasca incH
vedem 0 absurditate manifesta in ceo. mai mica obiectie care i s-a1'
opune. Cu toate acestea, nu se poate co. psihanaliza sa nu obiecteze im-
potriva echiv<;llarii psihicului Cll con;;tientul. Definitia pe care 0 da eo.
'psihicului arata ca acesta se compune din procese care apartin dorne-
niilor sentimentului, gindirii ~i vointei. Psihanaliza trebuie de altminteri
sa afirme caexista 0 gindire incon;;tienta ;;i 0 vointa incon;;tienta. Dar
prin aceo.sta definitie ;;i prin aceasta o.firmo.tie eo. i;;i indeparteaza de 10.
inceput odce simpatie din partea adepJilor unei ~tiinte reci ;;i i;;i atrage
banuiala de' a nu fi decit 0 ;;tiinta esoterica ;;i fantastica, ;;i care ar vol
sa opereze in tenebre ;;i sa pescuiasca inapa tulbure. Dar, firec;,te;
dumneavoo.stra inca nu puteti pricepe cu ce drept consider eu co. pI'e-
judecata 0 propozitie atit de abstro.cti'i co. aceea care afirma ca "psihi-
cuI este con;;tientul", dupa cum Inca nu va puteti do. seama de evolu-,
tio.conceptiei care a putut duce 10. negarea incon;;tientului (presupunj'nd
ca acesta exista) ;;i de avantajele unei o.semenea negatii. A discuta des-
pre legitimitatea echivalarii psihicului eu 'con;;tientul sau a extinderii
acestuia dincolo de limitele con;;tiintei, poate sa apara vana logomahie,
dar va pot asigura ca admiterea proceselor psihice incon;;tiente inau-
gureaza in lume $i in ;;tiinta 0 orientare noua ;;i decisiva.
Tot a~a de putin puteti Mnui legatura intima care exista intre
aeeasta prima indrazneala a psihanalizei ;;i aceea pe care 0 voi mentiona
mai departe. A doua propozitie pe care psihanaliza 0 proclama ca pe
una din descoperirile sale, contine in special afirmatia ca pulsiunile pe
care Ie putem ealifica doar drept sexuale, in sensul restrins sau larg
. al termenului, indeplinesc, in etiologia mala9.iilor nervoase ~i psihice,
un rol extraordinar de important, care pina in prezent nu a fost apre-
ciat la valoarea so.. Mai mult dedt atit: psihanaliza afirma ca unele
;;i acelea~i emotii sexu~le partiCipa, intr-:-o masura care este departe de
a fi neglijabila, 10.ereatiile eele mai inalte ale spiritului uman in dome-
niile culturii, artei ;;i activitatii sociale.
Conform experientei mele, aversiunea suscitata de acest rezu1tal
0.1cereetarii psihanalitice constituie -sursa cea mai importanta a rezis-
72
tentelor de care se love~te aceasta cercetare. Vreti sa ~titi cumne expll-
eam noi faptul? Sintem de pareni ca cultura a fost creata sub presiu-
nea necesitatilor vitale si in dauna satisfacerH instinetelor si ea ea este.
in mare p~te, recreata' in acela~i fel, fiecare n.ou individ component
al societatii umane repetlnd, in benefieiul ansamblului colectivitatii, S2-
crificarea propriilor instincte. Printre fortele instinctive refulate in acest
mod, pulsiunile sexuale indeplinesc un rol considerabil; ele sufera (>
sublimare, adiea sint deturnate de la scopul lor sexual ~i orientate spre
seopuri socialmente superioare ~i care nu mai au in ele nimie sexual. 7)
Dar ne referim aici la 0 structura instabila; instinetele sexuale sint
greu de infrinat ~i fiecare individ care are a participa lao activit ate cul-
turala se expune pericolului de a-~i. vedea instinctele rezistlnd acestei
refulari. Societatea nu vede 0 D1ai grava amenintare pentru cultura sa
declt aceea pe care ar prezenta-o libertatea instinctelor sexuale ~i reve-
nirea lor la scopurile primitive 8). De asemenea, societatea nu ar adn,ite
sa i se reaminteasca aceasta parte obscura a fundamentului pe care S8
sprijina; ea nu are nici un interes ca forta instinctelor sexuale sa
I'ecunoscuta ~i ca importanta vietH sexuale sa fie I'elevata fiecaruia; ea
a adoptat mai degraba 0 metoda de educatie care consta in deturnarea
atentiei de la acest domeniu. Tocmai de aceea ea nu se impaca eu aeest
rezultat ~tiintifie alpsihanalizei de care ne ocupam noi : ea l-ar ve~teji
bucuroasa ea Hind contrariu punctului de vedere estetie, condamnabil
din punet de vedere moral, periculos in toate privintele. Dar nu eu
repro~uri de acest gen se poate suprima un rezultat obiectiv al muncH
~tiintifice. Daca vrea sa se ~faca auzita, obiectia trebuie sa se transpum\
pe plan intelectual. Or, natura umana este astfel eonstruita incH sintem
inclinati sa consideram drept injust ceea ce nu ne este pe plac ; in acest
eaz este u~or de gasit argumente pentru justificari. Astfel, societatea
transformadezagreabilul in just ~i combate adevarurile psihanalizei cu
argumente logiee 9i faptice din domeniul afectivit."itii, mentinindu-~i
obieetiile, sub forma de prejudecati impotriva tuturor tentativelor de
respingere.
Se euvine insa sa observam ea in formularea fiecarei teze critice.
noi nu am vrut sa manifestam nici 0 tendinta. Singurul nostru scop a
fost sa expunem 0 stare de fapt pe eare credem ea am constatat-o ca
urmare a unei munci perseverente. Credem ca avem dreptul sa res-
pingem ~i de data aceasta interventia unor eonsiderente utili tare In
mlmca 9tiintifica ~i aceasta chiar inainte de a examina daci'i teme:riJe
in numele carora ni se impun aceste eonsiderente sint sau nu justiflcate.
Acestea ar fi numai citeva din difieultatile eu care va yeti confrunta
in alternativa ca va yeti ocupa de psihanaliza. Pentru ineeput este p:rea
multo Daca aceasta perspectiva n~ va inspiHminta, pu~em continua.
*" *
7) "Se:l.ualregungen" in textul original (Nota tracl.)
8) Freud insu~i se raliaza acestei atitudini sociale, spre deosebire de Her e :c t
1\1arc use in ale carui mIlni, in ciuda criticii valabile pe care 0 face "societatii
de consum", freudismul va degenera intr-o doctrina a eliberarii cvasianarhice a
omului, revendicarile de ordin sexual ocupind primul plan. Gravele insuficiente
ale modelului de om proiectat de Mar c use ne dau dreptul - dupa cum re-
marca P. IV1ass e t (a se vedea La pensee de Herbert Marcuse, E. Privat, Toulouse,
1969, p. 176) - sa vorbim mai degrabii de subumanismul dedt de umanismul
accstui filozof. (:-Jota trad.)
73
II
ACTELE RATATE
in eVl- este
IJlrtea adauga 0 rnul-
diverse deT1.t11niY'.~_.
au
mare
un
drtrata
eEl ternlf~nii care Ie
curn 111 le~arn ncjJ!rEcZelltslt. Tuturor acestora Ii
aser:n.5.na.toai"e, cLlnOSCtrte SU.D
acestea sint incide11te a caror
Vall 1ncepe nu ell supozitii, ci eu 0 cercetare avYnd ea obiect anu-
mite fenomene, extrem de frecvente, de eunoseute ~ide insuficient apre-
date ~ieare n-au nici () legatura. eu starea morbida, deoarece ele potfi
observate la orice am sanatos. 81nt eno111ene pe care Ie desemnifm cu
termenul generic de act~ ratate ~i care se produc cind 0 perso:ma pro-
nunta sau serie, dindu-:;;i seama saunu, un .alt .cuv1nt dedt eel pe care
vreasa-l rosteasea san .s2-1 a~tearnape hYrtie(lapsus),. cind cite~te,
btr-un text imprimat sau manuscris. unalt cuvint dedi cel realmente
tiparit sau seris (falsa lectura), sau' cind aude altccvad\?clt ceca ee i
e v . v . tV f 7 ~ "' 7 "' ~ v t v d t I' .
Be spune, ~a~a ea aceas ,2 .J Cic8Ci.1!erc~"J~ze vaUO-h.wasa "1ma e 0 "u OU-.
I'areorganlc,~i a aparatLll}.11 audltlV. _u altl serle de r2110Tnene de ace-
gen are la baza uitt1reaJ Inteleginu1.1-se insa eEl nu"este vorba de b
de du:tata, ci -n10nientana, ca de pilda in cazLIl In carecin.e\la
T1Llpoategasi llnIlu~Dc pe care -i~ s;tie ~i IJe care 1:1re.cunoa~te regLllat,
-sau sa pun:a In aplicare un proiect de care totLl~i i~i all1jn.fe~te_lD2i
~i care, in consednf:a, nn este uitat deelt pe moment. Intr-o a
trc'iJ. scrie, tO~lnai conditia lTIOmentanllllli este aceea care lipse,~tc; ca
{:I~~e~zem.pluatllnci cIJldcin2"\ra nu izbtlt.e~te sa ga.sea~:.ca un obiec:t
care pllS, ell to ate acest'2a, tlndeva la ID.de:-nirl3.: ~hl
cazurile de pieTderi, Intr"Ll totul analoage. Este vorba de
tratate in rood difeTit de celelalte cazuri de Llitar"c
~i ne ce'ITtrari2czil, in lac de a Ie cC']TiPre~hen Se
~i anumite erori, in care mOJllJerlt:meiLlte
pregnant, ca clnd creder:n l'ucruri c,rce
mai ID.ainte si despre ,caj'e vorn ti-rZILl ca ele 1111 sint asCi-
:r.Jun:cd arareori dirltre aceste fapte,
obie(te, capata 0 anumitil .inlportal1ta practiciL JJQ a.ceea ele -n_tl trez'2SC
TI1are inJeres, nu datl']oc laafecte sllperficiale
. In leg~tUl~aeu aceste' fen~)l~~ne ~a v~i retine ~C:LnT)atentJa. D:lr ~a
9" aud oblectm.c1 eu 0 mcl1spusa: "In neeuprmsa lume extenoara,
ca ~.l ~n lurneanlai rlestr'lI1S~i a vietii psillice atitea enigrn.e gran-
1) De exemplu, versprcchen (lapsus), verlesen (falsa lcctura) , veThoren (falsa
auditie), verlagen (imposibilitatea de a ,?'asi un obiet:t DUS de-o carte) etc. (Nota
trad.) ~ .
74
dioase, in domeniul tl.11bura1'i1or psihice exista. atitea 'fenomene uimitoare
care eel' Eii care merita 0 explicatie, incH este adevarata neseriozitate sa
te oenpi de asHel de bagatele. Dacane-ati putea explica de ce cutare
individ eu vazul Eiiauzul integre ajunge sa vada ziua inamiaza mare lu~
-crud- inexistente, pentru ce cutare altul se crede deodata. persecutat de
eei care p'ina atunci ii erau cei mai dragi sau urmarit de him ere pe care
un copil le-ar gasi absurde, am spune atunci eEl psiho.naliza meritc'i a fi
Iuata 'in seama. Dar daca psihanaliza nueste in stare de altceva decit sa
-cerceteze de ee un orator participant la un banchet a pronuntilt 1'nt1'-o
zi un cuvint 'in loe de altul sau- de ce stapina easel Eii-a rataeit chene,
sau aIte nimicuri de aeest fel, atunci Intr-adevar exista aIte probleme
care lIe solicita timplll ~i atelltia".
La acestea voi raspunde: Rabdare! Critica dumneavoastra nu ni-
mere~te la tinta. Adevarat, psihanaliza nu se poate laudo. ca nu s-.a ocu-
pat nidodata de bagatele. Dimpotriva,' m3terialul observatiilor. sale este
constituit in general de aceste fapte putin remarcabile, pe carealte ~tiinte
Ie inlatura considerindu-le pre a putin semnificativQ, ea sa spunem a~a
resturi ale lUD1ii feIlomenale.Dar nu CllmV8., In_ critica dU111neavoastra,
'conflUldati illiPQrt~lllta IJl'of}lenlelor eu excentricitatea silnptolnelor.? Oare
nu exist a lucruri importante care, 'in anumite conditii 'ii in anumite mo-
mente. nu se maniiesta dedt prin semne Inconsistente? Mi-ar i u'!or sa
va cli:2Z mEci . deGit o. singura situatie cie gen.Oare nu prin
semne imperceptibile ghiciti, dumneavoastra tinerii, ca ati ci~tigat inima
cutarei sau cutarei fete ? A~teptati, spre a 0 ~ti, 0 declaratie explicita san
~a tbal'a sa vi se arunce la piept eu inflacarare ? Nu va multurn}ti, dim-
potriv~~, eu 1..111 gest i111percelJtibil, eLl 0 striIlgere de- 'fulDa abia rJr~:=lungitEt?
~i -In. calitate de Crir(linalist~ Intri2pi'il1de~:i 0 a:nclletalegata deo
omucidel'e, v.;a~teptati ca uciga~ul sa-~i fi lasat la locul faptei fotogra-
fia~i acb:'esa, Sa1J. \ra ITlult:l...l!niti, 111 rnod 11(~CCSaT, spre a ajunge 1a des co-
perlrea 1.dentitatii fapta~ului, eu indicii_ adesea foarte slabe ~i rlelnseni::.;.
nate? E~.' TlU :dispretui:r~'i~ ~ semne7_'9 ele IJune pe
Urrl18. UIler h.ICI'tlri, foarte il11portante~ Gln.desc d1..mll'CcElVOolstri'i, de
C3~-1ocrnHinlLiY'ile probleTne ale~i :;;t'iin,t'c:i trebuje sa ne
frideosebi atentia.l1.d~sea, lIlsa~ DU.
sirnpi.u' T~Tolect de a Ie consacra cuti\rei
lritotdeau:na Incotro trebuie
cl \'0. ll~cep? prin a \1,3. Ot IUIJtele acesteanu
n1erl:il nicl 0 explicdtie~ sint intirnpla.ri IYlarunte. Ce fntelege el. prin
aceasta? "\Ta preti:nde ca e~~ista evenirnerlte l1egljjabile, aflatein afara
inla.rrtuirli fello1Tlen.ale a lu.mii ~i care a1" 1 IJUtlltJ tot atit de sa
nLl se fi IJrodus? Rtlplnd Insa deterDli:nisrrrul V'2fscll, fie 9i irltr-un
singur punct, rasturnaD1 intreaga -coIlcepfte ~tiint-lfica asupra lU111ii. \Ta
trebui sa-i demonstram omului nostru ca conceptia religioasa asupra
lumii este mai consecventa cu ea Insa9i dnd afirma. la.murit ca. 0 vrabie
nu cade de pe acoperi9 fara interventia expresa. a vointei divine. Pre-
supun ca amicul nostru, In loc de a trage conclu4ia care decurge din
primul sau raspuns, se va razgIndi 9i va spune ca el gase9te intotdeauna
explicatia fenomenelo1' pe care Ie studiaza. AI' fi vorba de mici devieri
functionale, de impreciziuni ale functiei psihice 9i ale carol' conditii ar fi
lesne de determinat. Un om care de obicei se exprima corect, se poate
ca in vofbire sa cornita gregeli: l)atunci dnd este u90r indispus sali
obosit; 2) dnd este iritat; 3) dnd este peste masura de absorbit de
aIte lucruri. Aceste asertiuni pot fi U90r confirmate: Lapsusurile se pro-
duc adesea lndeosebi atunei dnd e9ti obosit, dnd suferi de dureri de
cap sau in perioada de debut a unei migrene. In acelea9i imprejurari se
produce cu u9urinta uitarea numelor proprii. Multe persoane recun0!3c
apropierea iminenta a uneimigrene exclusiv printr-o astfel de amnezieo
La fel, in stare de iritare confundam adesea atitcuvintele, dt 9i luerurEe,
ne "ingelam", iar uitarea proiectelor, ca 9i a multoI' alte actiuni neinten-
tionale devine deosebit de frecventa dnd sintem distrati, adica atund
dnd atentia ne este concentrata in eu totul alta directie. Un exemplu
cunoscut privind asemenea distragere a atentiei ne este oferit de acel
profesor din "Fliegende Blatter" 2) care i9i uita umbrela 9i ia 0 aWi pala-
rie In loc de a sa, pentru ca se gInde9tela temele pe care Ie are de tratat
in viitoarea sa carte. Cit despre proiecte concepute 9i promisiuni fi'icute
9i uitate, pentru ca alte evenimente au survenit 9i au orientat cu violenta
atentia in aW'i parte, fiecare va gasi exemple In propria sa experient20
Toate acestea par de inteles 9i la adapost de orice obiectie. Faptele
poate ca nu sint pre a interesante, nu atlt de interesante cit ne-am fi
a9teptat. Sa examinam mai indeaproape aceste explicatii date actelor
1'atate. CondiWle considerate determinante pentru ca ele sa se produca
nu sint toate de aceea9i natura. Indispozitia 9i tulburarea de eirculatie
sanguina inte1'vin in eazul perturbarii unei functii normale, cu titlu de
cauze fiziologice; iritarea, oboseala, distractia sint factori de un orcHn
diferit: Ii putem numi psihofiziologici.Aee9ti din llrma factOl'i se lasa
u90r interpretati, aUt prin oboseala, distractie, poate ~i prin excitatie
generala se produce 0 dispersare a atentieI, eeea ceare ca dect faptul ca
activitiitii respective nu i se mai acorda atentie suficienta. Aceasta acti-
vitate poate fi u,?or tulburata sau se incdepline;;te eu 0 precizie nesatjs~
facatoare. 0 indispozitie, modificarile circulatorii care survin in sistenml
, nervos central pot avea aeela;;i efect, influentind in acela9i fel factorul
eel mai important, adica distributia atentiei. In toate cazurile, deci, a1'
fi vorba de fenomene consecutive. tulburarilor de atentie, fie ca aceste
tulburarisint produse de cauze organiee, fie de cauze psihice.
Toate acestea nuau da1'ulsa ne stimuleze interesul pentru psihanaliza
91noi In9ine am putea Ii inca 9i mai ispititi sa renuntam la tema nqastra.
Totu9i, examinind 1ntr-o maniera mai riguroasa observatiile fiicute.
remarciim ca, in ceea ee prive9te actele ratate nu toate eoncorda ell
aceasta teorie a atentiei sau, eel putin, nu se lasa deduse in mod fires:::
din aceasta. Yom constata, Int1'e altele, ca acte rat ate 9i amnezii se
produc de asemenea la 'persoane care, departe de a fi obosite, distrate
2) Titlul unei publicatii care cultiva umorul vulgar. (Nota tracL)
76
sau iritate,sint normale din toate punctele de vedere ~i numai mai
Hrziu, tocmai ca 0 urmare a actului ratat, se atribuie acestor persoane
{) iritare pe care ele refuza s-o admita. Este cam simplista afirmatia care
.pretinde ca 0 concentrare a atentiei asigura executia adecvata a unei
activitati, pe dnd diminuarea atentiei ar avea un efect contrar. Exista 0
lTmltime de actiuni pe care Ie executam in chip automat sau cu atentia
scazuta, ceea ce nu dauneaza cu nimie gradului lor de precizie. Individul
care, plimbindu-se, abia daca ~tie unde se duce, cu toate acestea nu rata-
ce~te drumul :;;iajunge la destinatie fara a bijbii. Pianistu1 exersat lasa
5~1-icad.. degetele, fara a reflecta, pe clapele potrivite. Fire~te ca i S8
poate intimpla sa gre:;;easca, dar daca actul automat ar fi de natura sa
sporeasca ~ansele de eroare, atunci tocmai virtuozul a1 carui act, ca
urmare a unui exercitiu indelungat, a devenit pur automat, ar trebui sa
fie :;;i cel mai expus gre~elii. Dimpotriva, insa, vedem ca multe actiuni
reu:;;esc indeosebi atunci cind nu constituie obiectul unei atentii spe-
dale, iar gre:;;eala se poate produce tocmai atunci cind tinem in mod deo-
sebit sa reu:;;im0 executie perfecta, adica atunci dnd nu are loc 0 abatere
a atentieL In acest caz putem spune ca gre~eala este efectul "emotiei".
Dar de ce emotia nu ar mari mai curind atentia indreptata spre 0 ac-
tiune careia i se acorda maximum de interes? Cind, intr-un discurs
important sau in cursul unoI' tratative, cineva comite un lapsus ~i afirma
contrariul a ceea ce voia sa spuna, el comite 0 eroare care cu dificultate
poate fi explicata prin teoria psihofiziologica sau prin teoria atentiei.
Adele ratate insele sint insotite de 0 multime de mid fenomene
58cundare pe care nu Ie intelegem~i pe care explicatiile propuse pina in
prezent nu Ie-au facut mai inteligibile. Cind, de exemplu, am uitat pe
moment un cuvint, ne impacientam, cautam sa ni-l reamintim :;;inu avem
Ddihna pina cind nu-l regiJ.sim. De ce omul, contrariat la culme, in ciuda
dorintei pe care :;;i-omanifestiJ., reu~e:;;teatit de rar sa-~i indrepte atentia
asupra cuvintu1ui care, cum insu:;;i ne-o spune, Ii "sUi pe linlba" :;;i pe
care il recunoa:?te de indata ce il prommta cineva in fata lui? Exista,
apoi, cazuri in care actele ratate se multip1ica, se in1antuiesc intre e1e,
32 in10cuiesc reciproc. 0 data uiti de un rendez-vous; data urmatoare
'?ti hotarit sa nu-l mai uiti, dar reiese ca din gregea la ai notat 0 aHa
ora. In timp ce cauti, prin tot fe1ul de artificii, sa-ti reaminte~ti un
<:uvint uitat, iti scapa din memorie un a1 doilea, care te-ar i putut
ajiJta sa ti-l aminte9ti pe primul ; :;;ipecind porne~ti in cautarea acestui
a1 cIoEea cuvint, uiti un 0.1treilea, :;;ia~a mal departe. Acela~l lucru, se
S;tie, se poate produce ~i in cazul erorilar tipografice, 'pe care Ie putem
considers. acte ratate ale culegatorilor de litere. 0 eroo.1'ede. acest gen.
s-a strecurat intr-o zi intr-o publicatie social-democrat!l. In reportajul eu
pdvire 10. 0 anumlta solemnitate, se putea eiti: "Am remarcat, printre
cei prezenti, pe Alteta sa Kornprinz-u[" (in loc de Kronprinz, printul
Tno~tenitor). 1\ doua zi ziarul a incercat sa dea 0 rectificare ; scuzlndu-se
pentru eroarea sa, serio.: "fire~te, am volt sa spunem Knorprinz-u[" (de
asemenea in loc de Kronprinz). Vorbim, in aceste cazuri, de un geniu
rau care trage sforile gre:;;elilor de tipar, de spiridu:;;ul din caseta tipo-
grafica, expresii care depa:;;escsemnificatia unei simple teorH psihofizio1o-
gice a erorilor de tipar ..
Probabil ~titi, de asemenea, ca se pot provoca fapsusuri de limbaj,
a,?a zicind prin sugt?stie. Exista, in legatura eu aceasta, 0 anecdota : un
actor novice este intr-o zi distribuit, in piesa "Fecioara din Orleans", in
77
importantulrol care consta in a-i anunta regelui ca conet.abilul i;;i
preda sabia (Schwert). Or, in timpul repetitiei, unul dintre figuranti s-a
amuzat suflindu-i actorului timid, in locul textului exact, l1rmatoarele:
Confortabilul i;;i preda calul (Pferd) 3). $i s-a intimplat ca aceasta gluma
proasta sa-;;i atinga tinta: nefericitul actor a debutat realmente, in
cursul unei reprezentatii, prin fraza astfel modificata, ;;i aceasta in ciuda
avertizarilor pe care Ie-a primit in legatura cu aceasta sau poate tocmai
din cauza acestor avertizari. Or, toate aceste mici particularitati ale actelor
ratate nu se explica in mod satisfacator prin teoria atentiei deturnate.
Ceea ce nu vrea sa spuna Cd aceasta teorie 13.1' fi falsa. Ca sa fie intruc
totul satisfi'icatoare, ea are nevoie de completari. Pe de aHa parte, ade-
varul este ca numeroase acte ratate Dot fi examinate si dintr-un alt pune\:
de vedere. L,
Sa analizam, dintre actele ratate, pe acelea care se preteaza cel mai
biue intentiilor noastre : gre~elile de Iimbaj (lapsusurile). De altiel, tot
atlt de bine am putea sa alegem erorile descris sau de cHit. In legatura
eu aceasta, trebuie sa tinemseama de faptul ca singura intrebare pe'
care ne-am pus-o pina in prezent a fast de a :;;ti cind ;;1 in ce eonclitii
se comit lapsusuri, precum ~i de faptul ca nu am. obtinut raspuns decit 18
aceasta si11gura Intrebare. 111sa, de aselnellea, put ern lua il~ consicleI~are
fonna pe care 0 ia l~psusul, ea ;;i efectuLcare rezulta. Ati ~i ghicit ca
aUt a timp eit nu s-a eluddat aceasta ultima chestiune, atita timp cit
nu s-a explicat ereetul produs de lapsus, din punet de vedere psihologlc
fenomenul ran1in.-2 tEl accident~ chiar ~i atLU1ci cind s-a gasit explicatia
sa fiziologica. Este evident ('a~atu:ncl ,cincl savlr~esc Ull lapsus, accst.a
poate imbrllca rtenumarate forme; in locul cuvintului potrivit, pot sa
pronunt nenumarate cuvinte nepotrivite, sa-i imprim cuvintului adecvat
o Inie dedeforTI1-ari. $i CiI1d, Intr-tlIl caz p::trt~cular, din toate
posibile eLl nu corl1it decitu11 an11:rrdt lap_sus determin.at~ exista perltTlI
aceasta motive decisive, san esto yorba doar de un fclpt accidental, arbi-
tral', de 0 ehestiune care nu comporta nid un raspuns rational?
Doi alJtori, Ivleril1ger $i ]V[ayer (prirl1ul~ filolog, eel de-al doilea-, psillia-
tru), au incercat in anul 1895 sa abordeze din aceastil perspectiv2 pro-
blema erodloF de Ei au adunat exemple pe eaI'8 1a inceput Ie-au
expus plaslndu-se unghi de vedere pur descriptiv. Faclnd acest
lueI'u, evident ca oi nn au dat niei a explicatie, dar au indlcat drumul
in stare sa duca 1a aeeas!a. Deformarile pe carelapsusurile Ie imprima
discursului intentional e1 Ie distribuiein urmatoarele categorii : a) inter-
versiuni ; b) impietari ale unul euvint sau parti de cuvint asupra cuvin-
tulul precedent (Vorklang),. c) iufluenta a unui cuvint asupra eelor
care Ii urmeaza (Nachlclang),. d) contaminari; e) substitutii. Va voi dta
exemple apartinind fieeareia din' aceste categorlL Avem interversiune
cind cineva spune 1'vIilo din Venus In loc de Venus din Milo (interver-
siune de ordln lexical). Avem impietare asupra cuvintului precedent,
eind cineva spune: "Es war mil' auf del' Schwest ... auf del' Brust so
schwer" (Subieetul vola sa spuna: "avem 0 greutate atlt de mare pe
piept" ; in aeeasta fraza, cuvintul schwer [greu] a impietat in parte asupra
3) In limba germana frazele cu pncma slnt: a) "der Connetable sein Schwert
zuriickshickt" 1/i b) "der Komfortabel schickt sein Pferd zuruck", in care confuzia
se face, pe de 0 parte, intre cuvintele Connetable 1/i Komfortabel, iar pe de
aW'iparte intre cuvintele Schwert $i pferd. (Nota trad.)
78
cuvintuluipreeedent Brust [piept]. Avem prelungire sau repetitie su-
perflua a unui cuvlnt in fraze ea acest nefericit toast: "leh ford ere sie
auj, auf das \Vohl unseres Chefs cwfzustossen" ("Va invit sarigiiti pentru
prosperitatea :;;efului nostru", in loc de "sa beti - anstossen - pentru
prosperitatea :;;efului nostru"). Aceste trei forme de lapsusuri nu sint pre a
frecvente. Veti gasi mult mai multe observatii referitoare la lapsusurile
care rezulta dint1'-o contmctie sau dintr-o. asociatie, ca in cazul in care
un domn abordeaza pe strada pe 0 doamna, spunindu-i: ,,\;Venn sie'
gestatten, Frauleiri, mochte ich sie gerne begleit-digen" ("Daca imi per-
miteti, domni:;001ra, v-a:;; insoti bucuros" - cel putin asta voise tinarul
sa Sptma, dar el a comis un lapsus prin contraqie, combinind cuvintul
begleden, a insoti, cu beleidigen, a ofens a, a fi Epsit de respect), Voi
spune in treacat ca tinarul p1'obabil nu s-a bucurat de prea muIt succes
pe Enga tinara, fata, Voi cita, in sflqit, ca exemplu de- substitufie, aceasta
fraza imprumutata dintr-unul din studiile Iui Meringer :;oi Mayer: "Pun
prepal'atelein cutia po:;;tala" (Briefkasten), pe cind voise sa spuna "in
incubator" (BriiBcasten).
Incercarea de explicatiepe care cei doi autori mai sus amintiti au.
crezut ca 0 pOt deduce din eolectia lor de exemple imi pare eu tOlul
nesatisfacatoare, Ei socot Cel sunetele .;;i silabele unui cuvint au valeri
diferite S1 ea 1nervatia~) unui element (sunet sau silabe.) eu 0 valoare
supcrioal:a poate ex~rcit:.,- 0 infJuenta perturbatoare asupra inervatiei
e1en12'1.te101'eu 0 va10,,11'emai seazuta. Aceasta explicatie nu corespunde
dedt cClzurilor, de altIel putin frecvente, din a doua ~i a treia
In celelalte l~~jJsusuri predominare a anllmitor SUYlete Clsupra
altora, admitincl ca eo. exista, 11U joaca niei un ro1. Cu toate aC'2~;tt;a,
lapsustlrile cele Dlai freCv2nte slnt ae:elea'in care u~nClIVIYlt ,este inlocuIt
pdn a1tul asemanator, iar aceasta asemElnare Ii S2 pare multora suficienta
eel. S2 e:~IJlice fen0111eli.ul. Un profesor~ bunaoara~ afirn1a in lectia sa inall--
gurala: "l'Ju sint dispus (geneigt) sa apreciez cum se cuvine meritele
prc:d.2cesorullli D1eu", pe Ciild el '.roise sa spuna: "I\Ju r11a COllsider 0
2~ltoritate destul de r:lare (geeignet) ca sa apreciez etc." Sau UI'l alt
exenlpl-u; "Irl ceea ce prive~te aparatul genital al Iemeii, In. ciuda 11U""
Tneroaselor teTl,tatii (1lersuchllngen) ... scuzati~ 111ciuda nllmeroaselor ten-
tative (V ersuche )...".
Dar laI}susuJ eel mai freC\l.erlt ~i cellnai fral=r8.rlt este acela care C011sta
'in a spnne exact contrariul a ceea ce voiai sa spui. Este evident ca in
acest caz relatiile tonale si erectele de similitudine nu joaca dedt un rol
minim; ca 0' substituire' a acestor factod se poate invoca faptul ca
exista intre cantrarii 0 strinsa afinitate conceptua1a ::;;i ca ele sint extrem
de apropiate in asociatia psihologica. Avem ex empIe istorice de acest
gen: un pre::;;edinte 0.1 camerei deputatilor din Austria a deschis intr-o
zi gedinta eu cuvintele; "Domnilor, constat prezenta unui numar de ...
mernbri :;;i,'in consecinta, declar :;;edinta inchisa".
Grice aWi asociatie racila, susceptibila, in anumite circumstante, de
interpretari deplasate, poate produce aceIa:;;i efect. Se poveste:;;te, de
exemplu, ca in cursul unui banchet dat cu prilejul casatoriei unuia
dintre copiii lui Helmholtz Cll fiica marelui 9i cuhoscutului industria::;;
'V. Siemens, ilustrul fiziolog Dubois-Reyrnond a pronuntat un discurs
~) "die Inne1'vation" In textul original. (Nota trad.)
79
festiv ~i ~i-a terminat toastul, desigur stralucit, cu urmatoarele cuvinte :
"Traiasca, aeci, noua firma Siemens & Halske". Spunind acestea, fire~te
d, el se gindea la vechea firma, asocierea celor doua cuvinte fiind fami-
liara berlinezilor, cam a~a cum Ie este vienezilor asocierea numelor
Riedel si Bentel.
In acest fel, pe linga relatiile tonale ~i similitudinea cuvintelor, trebuie
sa. admitem ~i influenta asociatiilor de cuvinte. Dar nici aceasta nu ajunge.
Exista 0 intreaga serie de cazuri in care explicatia unui lapsus observat
nu reu~e~te dedt daca se tine seama de propozitia care a fost enuntata
sau macaI' gindita anterior. Sint ~i acestea cazuri de actiune la distanta,
. de felul acelora citate de Meringer, dar de 0 amploare mal mare. Ajun:;;i
.aid, trebuie sa va marturisesc ca, luind totul in consider are, mi se pare
ca in acest caz sintern mai putin dedt oricind in stare sa intelegem ade-
varata natura a erorilor de limbaj.
Cu toate acestea, nu cred ca ma in~el spunind ca exemplele de lapsus
citate in cursul cercetarii precedente lasa 0 impresie proaspata, care
merita osteneala de a ne opri asupra e1. Am examinat mai intii conditiile
in care se produce in-general un lapsus, apoi influentele pe CEll'eIe deter-
mina categoria de deformare a cuvintului; dai' inca nu am examinat
efectul lapsusului in sine, independent de modul sau de producere. Daca
ne hotarim sa' 0 facem, trebuie in sfir~it sa avem curajul saafirmam :
in unele din exemplele citate, deformarea care constituie lapsusul are
un sens.Ce intelegem prin aceste cuvinte: are un sens? Ca efectul
1apsusului are pOlte 9reptul de a fi considerat un act psihic complet,
eu scopul, sau propriu, 0 manifestare cu continutul ~i semnificatia sa
intrinseca. Pina 'acum nu am vorbit declt despre acte ratatl2, dar ni se
pare Ca actul ratat ar putea fi adesea 0 actiune absolut corecta, care nu
face decit sa se substituie unei actiuni a9teptate sau planuite.
Acest sens propriu al actului ratat apare in anumite cazuri de 0 ma-
niera impresionanta "Ii irecuzabiHi. Daca, inca de la primele cuvinte pro-
l1untate, pregedintele declari'i ci'i 121 inchide gedinta, in lac s-o declare
deschisa, noi, care cunoa:;;tem imprejurarile in care s-a produs lapsusul,
sintem inclinati sa eautam un sens aeestui act ratat. Presedintele nu se
a9teapta la ni~ic bun de 10.:;;edinta 9i ar fi bucuros s-o poata suspenda.
Putem sa descoperim fara niei d dificultate sensul, sa intelegem semni-
fieatia lapsusului respectiv. Cind 0 doamna, lasind impresia ca-i face
eomplimente alteia, spune: "Sint sigura ca tu te-ai impopotonat eu
aceasta palarie ihcintatoare", in loc de "tu ai cusut...", nici 0 teorie :;;tiin-
tifiea din lumenu ne poate impiedico. sa nu descoperim in spatele acestei
seap'ari gindul ca palaria eu pTicina este opera unei amatoare. Sau cind
o doamna eunoscuta pentru caracterul ei e11ergie spune: "Sotul meu a
consultat un medic in legatura cu regimul pe care-l are de urmat; me-
dicul i-a spus ca nu are nevoie de regim, ca poate minca :;;ibea tot ce
VTeau eu" - avem de-a face cu un lapsus, fara indoiala, dar care ne
apare ca expresia irecuzabila a unui program nestramutat.
Daca reu:;;imsa stabilim faptul ca lapsusurile care au un sens, departe
de a fi 0 exceptie, dimpotriva sint foarte frecvente, aeest sens, de care
inca nu s-a vorbit in legatura cu actele ratate, va aparea pentru noi in
mod necesar ca lucrul eel mai important :;;i vom avea dreptul sa im-
pingem pe ultimul plan toate celelalte puncte de vedere. Vom lasa de-o
parte in special toate rhomentele fiziologice :;;i psihofiziologice, limitin-
du-ne Ia cercetari pur psihologice asupra sensului, asupra semnificatiei
130
adeler ratate, asupra intentiilor pe care acestea Ie reveleaza.ln conse-
dnt.a, vom examina fara intlrziere, din acest punct de vedere, un numar
rnai important de date de observatie.
Totu~i, avind de realizat acest proiect, va invit sa parcurgem Im-
pre una 0 aWl. cale. Multor poeti li s-a intfmpiat sa se slujeasca de lap-
SilS sau de aIte acte rat ate drept mijloc de reprezentare poetica. Prin el
insu~i, faptul o.eesta este indeo.juns pentru a dovedi ca poetul soeotei/te
actal rato.t, de exemplu lapsusul, co.nefiind lipsit de sens, cu o.tHmai rnult
en dt el 11 produce in mod intentionat. Nimeni nu va adrnite ea poetul
a gre~it scriind ~i ca a lasat sa subziste gregeo.la sa, ca un Iapsus in gura
per,>onajului. Prinlapsus poetul vrea sa sublinieze ceva ~i nu ne este greu
sa constatam ca el dore~te sa ne avertizeze asupra persoanei respective
care este distrata, obosita sau amenintata de un aeces de migrena. Dar
dacii. poetul se sluje~te de lapsusui eu sens,fire~te ca noi nu trebuie sa-i
exageram importanta. Un lapsus poate fi in realitate totalmente lipsit
de sens, poate sa nu fie dedt un accident psihic sau sa nu aiba sens
dedt in chip exceptional, fara a-I putea refuza poetului dreptul de a-I
spiritualiza prin inzestrarea cu un sens, spre a-I pune astfei in serviciul
intentiilor pe care Ie urmare~te. Nu va mirati deci daca va spun ca in
. leg3.tura cu acest subiect va puteti instrui mai bine citindu-i pe poeti
dedt studiind lucrarile filologilor ~i psihiatrilor.
Gasim un asemenea exemplu de lapsus in "Wallenstein" (Piccoiomini,
actui I, scena a V-a). In scena precedenta, Piccoiomini a Iuat cu infIa-
carare partea ducelui, glorificind binefacerile pacH, binefaceri care i
:'i-au dezvaluit in cursul caIatoriei pe care a facut-o il1sotind-o pe fHca
lui Wallenstein in tabara de razboi. El Ii lasa pe tatiU acesteia ~i pe
trimhul curtii in ceo. mai profunda consternare. Si scena continua.
QUESTENBERG. Vai noua! Unde am ajuns, 'prieteni ? aare 11 vom
Iasa, sa pIece cu rnintea stapiniti'i de aceasta himera, fara a-I chema
inapoi ca sa-i deschidem numaidecit ochii ?
aCTA VIa (tulburat dintr-o profunda reflectie). - Pe aimei mi i-a
deschis el acum ~i ceea ee vad este departe de it ma bucura.
QUESTENBERG. La ce te reieri, prietene ?
aCTA VIa. Fie blestemata aceasta caIatorie !
QUESTENBERG. De ce ? Ce s-a intimpiat ?
OCTAVIa. Vino t Trebuie sa merg neintlrziat pe nenorocita urma, pe
car;j 0 vad cu oehii mei... Vina ! (Vrea sa-l duca cu sine).
QUESTENBERG. Ce ai ? Unde vrei sa mergi ?
aCTA VIa (grabH). La ea 1
QUESTENBERG. La ... ,
OCTAVIa (revenindu-~i). La duce ! Sa mergem etc.
Octavio voise sa spuna: "La el, la duce !". Dar ei saV.ir~ise un
~i prin cuvintele La ea ne reveIeaza (eel putin noua)faptul ca a
ghicit sub ce influenta exalta tinarul razboinic binefacerile pacii.
O. Rank a descoperit in opera lui Shakespeare un exemplu de acela~i
gen, i.nca ~i mai frapant. ExempIuI este extras din Negustorul din Venetia,
mai precis din celebra seena in care iericitul indragostit are de ales intre
tre\. Eldite. Nu a~ avea nimie mai bun de facut dedt sa va citesc scurtu!
in care Rank se refera 10. acest detaliu.
Negustorul din Venetia de Shakespeare (actul III, scena a II-a)
un caz de lapsus foarte subtil motivat din punet de vedere poetic
striHucit pus in valoare din punct de vedere tehnic; ca 91 exempiul
6 - cd. 404 81
desC01)erit de Freud 111 n\~)"allenstein", acesta dovedeste capoetli c-:"~::l~;:;C
bine mecanismul ~i sensul actului ratat :;i presupun .vi' auditor i~telegere3
sensului sau.. Constrinsa de tatal ei' sa-~i aleaga un sot prin tragere 1a
sorti, Portia a reu~it,. printr-o fericita intimplare, sa scape de toti pre-
tendentii care-i erau dezagreabili. Gaslhd in sflqit in Bass~mio 0 persoa::ia
pe plac, ea se teme ca nu cumva ~i 81 sa aleaga sortul neci~tigator.
AI' dad, a~adar, sa-i sugerezein modul eel mai dellcat ca 9i-n acest caz
el poate fi sigur de dragostea ei, dar legamintul fi'lcut a impiedlca s2-1
incul1o~tintezecic acest fapt. Pe cind ea este prada acestei lupte j!jte-
rioare, poetul 0 face sa-1 spuna pretendentului drag;
"Ramii, te rog ; mai ramii 0 zi sau doua mal ina1nte de a te lnCTe-
dinta hazardulu1, cad daca alegerea durnitale va fi neizbutita, voi
pierde compania. Deci a~teapta. Ceva imi spune (insa nudrBgostea)
ca nu doresc pierderea dumitale ... A~ putea sa te ciilauzesc, in a~c: fel
incH. sa te fac sa alegi ceea ce trebuie, dar a~ deveni sperjura ~i ji-a~
\1Oi-0. Astfel s-a1' putea sa nu ma obtii ~iatunci m-ai face sa regre: ca
n-am saviqit pacatul de a fi sperjura. Ah, .ochii ace~tia care m-au :ul-
burat si m-au impartitin doua ; una care iti apartine, cealaltii can? 2te
a dumltale ... care est'e a mea, voiam sa zic.' Dar chiar daca ea imi ecc;r-
tine, ea. este tot a dumita1e, a9a ca rrdi ai intreaga". fi)
"Acest lueru, in legatura ell care ea dorise sa faea numai a
aluzie, cad in fondaI' fi trebuit sa-1 pastreze sub taeere, ~i :::nurne ea
este intreaga a lui 91-1iube.<;;techiar inainte de alegere, autorul ni-1 c3ez-
valuie cu 0 admirabila finete psihologica cu ajutorul lapsusului ~i
prin acest artifidu, sa atenueze into1erabila incertitudine a indrago':;ti-
tului, precum ~i pe aeeea a spectatorilor, cu privire la rezu1tatul aleger]i" .
.Sa mai remarcam eu dta finete impaca Portia cele doua martmislri
cuprinse in lapsusu1 ei, prin suprimarea contradictiei care exista intre
ele, dind curs libel' fagaduintei: "dar chiar dacaea imi apartine, ea
este tot a dumitale, a9a di ma ai intreaga" ..
Un ginditorstrain de medicina, printr-o observatie intimplato3re, a
descoperit sensul unui act rat at, scutindu-ne astfel de osteneala de a
cauta noi explicatii. !l cunoa.'?teti eu toW pe genialul satiric Lichte;iJ:x;I'g
(1742-179g),despre care Goethe spunea ca fiecare din vorbele sale :le
duh continca 0 problema. Tocmai unci vorbede spirit Ii datoram ades2H
rezolvarea unei probleme. Lichtenberg noteaza undcva ea, citindu-l pe
Homer, el a sflr~it prin a cHi "Agamemnon" pretutindeni unde er2,SC:C:;';
cuvintul "angenornmen" (aeceptat). In aceasta rezida cu adevarat teDTi3
lapsusului. .
In viitoarea prelegere vom examinafaptu1 daca putcm fj de aCQrd
eu poetii in ceea ce prive~te conceptia despre actele ratate.
*
5) Fragmentul selectat de O. Ran k este extras dintr-o foarte buna ve':'sL"ne
germana a piesei, datorata lui S chI e ge 1 9i Tie c k. (Nota trad.}
8-2
III
ACTELERATATE
(Co-Iltinllare)
In ultima no::'_str8.prelcgere am aV<lnsClt ideca de a examina aCtul
ratat nu in 1egatura cu 2ctiunea intentio1121a pe -care 0 tulbura, ci ~i
pentru e1 insu:;;ii). 1\i s-a pamt ca in anumite cazuri actul ratat trada un
sens propriu :;;ine-am spus ca dad ar Ii posibil sa ne confirmEun
aceasta priri1a impresie pe 0 scara mai 1ar-ga,atunci sensul propriu actelor
ratate ar fi de natura sa ne intereseze mai indeaproape declt circum-
stantele in care se produce actul.
Sa ne punem inca 0 data de acord asupra_a ceea ce intelegem noi
clnd vorbim despre "sensul" unui act psihic. In ce ne. prive:;;te, "sensul"
nu este altceva decii finalitatea pe care 0 serve:;;te :;;i locul pe care actul
il ocupalntr-o procesualitate psihidi. Am putea chiar ca, inmajoritatea
cercetarilor noastre, sa inlocuim termenul"sens" prin termenii "finali-
tate" sau "tendinta". Ei bine, aceasta finalitate pe care noi credem a 0
discerne in actul ratat, sa nu fie dedt 0 aparenta in:;;eliHoaresauo
exagerare poetica ?
Avind in vedereexemplele de lapsus reproduse mai sus, sa trecem
in revista un numar mai rnare sau mai putin important de observatii in
legatura cuacestea. Vom gasi in acestfel intregi categorii de cazuri in
Cdre sensul lapsusului reiese in mod evident. Este vorba,. in primu1
rind, de cazuri in care se spune contrariul a ceea ce cineva VOla sa
spuna. Pre:;;edintele spune in cuvintul sau de de;schidere : "Declar :;;edinta
inchisa". Aid echivocul nu este posibiL Sensul :;;i intentia tradate de
dlscursul sau este ca e1 dorea sa inchida :;;edinta. De alttel 0 spune e1
insu:;;i, am putea adi'lliga noi fn privinta aceasta :;;i nu avem decit sa-1
credem pe cuvint. Nu ma tu1burati deocamdata eu obiectiile dumnea-
voastra, spunindu-mi bunaoara ca lucrul nu este cu. putinta, de vrel11e
ce ;;;timca e1 voia nu Sa inchida ~edinta, ci s-o desehida, :;;ica e1 insu:;;i,
in care am recunoscut instanta suprema, ne conflrma faptul ca voia s-o
desehida. Nu uitati ca am convenit sa nu consideram 1a inceputactul
ratat decit in sine; cit despre raporturile sale Cll intentia care-l tulbura,
va fi yorba mai tirziu.Dacii am proceda altfel, am camite 0 eroare de
logica care ne-ar determinasa escamotam problema pe care 0 avem de
tratd (begging th,e question, spun englezii).
In celelalte cazuri, in care nu s-a spus exact contrariul a ceea ce
individul voise Sa faca, lapsusul izbute:;;te la fel de bine sa exprime un
sens opus. Nu s'int dispus (geneigt) sa apreciez cum se cuvine meritele
predecesorului meu. Cuvintul geneigt (dispus) nu este antonimul lui
1} "sondern an wid fUr sich", (Nota tract.)
83
geeignet (autorizat) ; dar este yorba de 0 marturisire publica,
opozitie cu situatia vorbitorului.
$i in alte cazuri~lapsusul adauga pur ~i simplu un alt inteles sensului
intentional. Propozitia apare astfel ca un 0 soi de concentrare. de abre-
viere, de condensare a mai multoI' propozitii.Acesta e cazul doamnei
energice despre care am discutat In capitolul precedent. "EI poate minca
:;;1bea - spunea despre sotul ei - ceea ce vreau eu". Este ca ;;i__ cum
ar Ii zis: "El poate mlnca ;;i bea ce vrea. Dar ce este dupa vrerea -sa ?
En slnt aceea care voie~te iniocul sau". Lapsusurile lasa adesea impresia
sint prescurHiri de acest gen. Exemplu: un profesor de anatomie,
dupa ce-9i termina lectia _asupra cavitatii nazale, i9i intreaba auditorii
daca au inteles. Ace;;tia n'ispunzlnd afirmativ, profesorul continua:
"Nu-mi vine- a crede, pentru ca oamenii care inteleg structura anatomica
a cavitatii nazale pot fi, chiar intr-un ora~ de un milion de locuitori,
nurnarati pe un deget ... pardon, pe degetele unei singure miini". Fraza
abreviata avea, in fapt, sensul ei : profesorul voia sa spuna ca nu exist<'i
dedt un om care intelege structura cavitatii navale.
Al<'ituri de acest grup de cazuri, in care sensul actului ratat apare de
la sine, -exista altele in care lapsusul nu reveleaza nimic semnificativ ~L
care, prin urmare, sint cu totul contrare fata de tot ceea ce ne putem
a~tepta. Cind cineva stilce'7te un nurne propriu sau juxtapune ;;iruri de
sunete insolite, ceea ce se lntlmpla destul de frecvent, problema sen-
5ului actelor ratate nu implidi in mod hotarlt un raspuns negativ. Exa-
minind insa aceste exemple mai indeaproape, gasim' ca deformarile cu-
vintelor sau frazelor 5e explica cu U'7urinta, ba chiar ca diferenta dintre-
aceste cazuri mai obscure '7i cazurile mai limpezi citate anterior nu este
aUt de mare pe cit am avut impresia initial.
Un domn caruia i se cer ve~ti despre caIul sau bolnav, raspunde:
"Ja, das draut ... das dauert viellefcht noch einen Monat". El voia sa zka :
ast.a Va dura (das dauert) poate inca 0 luna. lntrebat asupra sensului pe
care 11dadea cuvintului draut (pe care 11folosise in loe de dauert), el a
raspuns ca gindindu-se ca boaia calului sau era pentru dinsul un eveni-
ment trist (traurig), operase fara voie fuziunea cuvintelor traurig ~i
dauert, ceea ce a prod us lapsusul draut (Meringer ~i Mayer).
Altcineva, vorbind de anumite procedee care il revoltau, a adaugat :
"Dann aber sind Tatsachen zum Forschwe1.n gekgommen ..." Or, e1 voia
sa spuna: "Dann aber sind Tatsachen zum Vorschein gekgommen" (,,Au
ie:;;it la iveaHi atunci fapte ..."). Dar, cum in sinea sa el califica procedeele
respective drept porcarii (Schweinereien) a operat in mod involuntar
asocierea cuvintelor Forschein (zum Forschein kommen = a ie$i la
iveala) ;;i Schweinereien, de unde a rezultat lapsusul Vorschwein (Me-
ringer '7i Mayer).
Reamintiti-va cazul tinarului care se ofedse sa acompanieze 0 doamna
pe care n-o cuno~tea, prin cuvintul begLeitdigen. Ne-am luat permisiunea
de adescompune expresia in begleiten (a acompania) ~i beleidigen (a
insulta, a ofensa) ~i am fost aUt de sigud de aceasta interpretare indt
nid n-am mai socotit utila cautarea _confirmarii. Vedeti dupa aceste
exemple ca pina ~i aceste cazuri de lapsus, mai obscure, se lasa explicate
iJrin ciocnirea, prin interferenfa a doua intentii verbale. Singura deose-
bire care exista intre diversele categorii de cazuri cansta Infaptul ca in
unele din ele, cum ar fi lapsusurile prin opozitie, 0 intentie este in in-
tregime inlocuita de alta (substitutie), pe dnd in alte cazuri are loc 0
'I
I'
f\
~i
deformare sau 0 modificarea unei intentH de ci'itre alta, cupioducerea
de cuvinte hibride mai mult sau mai putin incarcate de sens ..
Credem a fi patruns asUel misterul unui mare numar de lapsusUJri.
persistind in aceasta viziune, vom' fi capabili sa intelegem 9i alte grupe
care inca par enigmatice. Astfel,in ceea ce prive:;;te deformarea nume-
lor, nu putem admite ca ar fi lntotdeauna yorba de 0 concurenta inire
doua nume, in acela:;;i timp a~emanatoare :;;idiferite. Chiar :;;iin absenta
acestei concurente, cea de-a doua intentie nu estegreu de descopedt.
Deformarea unui nume are ade.sea loc in afara oridlrui lapsus. Prin de-
formare se incearca transformarea unui nume in ceva ce suna udt sau
in ceva care aminte:;;te un obiect vulgar. Este un gen de insulta foarte
raspindit, la care omu! cultivat sfir:;;e:;;teprina renunta, dar adesea fara
convingere. De muIte od el Ii da forma unei "vorbe de duh", de 0 calitate
eu totul inferioara. Pare dcci indicat sa admitem ca lapsusul rezulta ade-
sea dintr-o intentie injurioasa care se manifesta prin deformarea nu-
melui. Extinzind conceptia noastra, gasim ca explicatii analoage sint
valabile pentru unele cazuri de lapsus cu efect comic san absurd: "Va
invit sa rigiiti (aufstossen) pentru prosperitatea :;;cfului nostru" (in loc
de : sa beti - anstossen). Aici 0 atmosfera solemna este tulburata, con-
trar oridirei a~teptari,de iruptiaunui cuvint care treze~te 0 reprezentare
dezagreabila; amintindu-ne de unele cnvinte :;;i discursuri injurioase,
sintem autorizati sa admitem ca, in cazul d~ fata, oanumita tendinta
cauta sa se manifeste, in contradictie flagranta eu atitudinea aparent
respectuoasa a vorbitoruluf. In fond,este ea :;;icum acesta ar fi voit sa
spuna : nu credeti in ceea ee spun, nu vorbese serios, imi bat joc de
.mo~uliea etc. Fara indoiala ca la fel se petree lucrurile in eazul lapsu-
surilor in care cuvinte anodine se vad transform ate in cuvinte inopor-
tune :;;iobscene, cum ar ii, de exemplu "apopo" pentru "apropo" (JVIerin-
gel' ~i Mayer) 2).
Be observa la multi oameni tendinta ca din placere sa inlocuiasca
cuvinte aeeente eu expresii vulgare, de dragul "vorbei de duh". $i,
lntr-adevar, de fieeare data dnd sesizam 0 asemenea deformare, trebuie
sa ~tim daca ;mtorul ei a vrut doar sa se arate spiritual sau. a lasat sa-i
scape un lapsus veritabil.
Am dezlegat astfel, relativ w~or, enigma aetelor ratate! Acestea nu
sint aecidnte, ci aete psihice determinate, avind semnificatia lor ~i fiind
produse de coneyrsul sau, mai degraba, de opozitia a doua intentii dife-
rite. Dar prevad toate lntrebarile ~i toate dubiile pe care le-atiputea
avea in legatura eu aceasta, intrebiiri ~i dubii care trebuie sa-:;;i pri-
measca raspunsurile :;;i solutiile inainte ca sa avem dreptul de a ne
bucura de acest prim rezuItat obtinut. Nu sUi citu:;;i deputin in intentia
mea sa va imping la decizii pripite. Sa discutam toate chestiunile in
ordinea lor, cu calm, una dupa alta. -
Ce intrebiiri mi-ati putea pune ? Daca socot ca explicatia propusa este
valabila pentru toate cazurile sau numai pentru unele din ele? Daea
aceea~i conceptie 5e extinde asupra tuturor celorlalte varietati de acte
ratate: erori de leetura, de scris, uitare, neindeminare, imposibilitatea
de a gasi un obiect pus de-o parte etc. ? Ce 1'01 pot avea oboseala, starea
de excitatie, distractia, tulburarile de atentie, avind in vedere natura
2) "oder Eischeissweibchen filr Eiweissscheibchen". continua Freud eu un
exemplu intraductibil. (Nota tract.)
85
p.sihica aactelor ratate ? Se constata, in plus, ca din cele doua tendinte
concurente ale unu1 act ratat, una este. intotdeauna evidenta, cea1alta nu.
Ce este de faeut spre a 0 pune in evident;':\ pc aceasta dinurma 9ijclnd
se pare ca am izbutit, cum dovedim ea aceastci tendinta, departe dea fi
doar verosimila, este slngura reala? Mal aveti alte intrebari? Daca
nu, voi continua eu insumi sale. pun. Va vol reaminti ca, la drept
vorblnd, actele ratate ea atare ne lnterese1za prea putin, cD.intentionam
doar ca din studierea lor si'\ obtlnem rezultRte aplieabile 1a psihanaliza.
De aceea ne punemurmaroarea intrebare: c:'<1'oslnt aeele intentii 9i
tendinte susceptibile sa tulbure in fe1ul acesta aIte Intentii 9i tendinte 9i
ce raporturi exist~i Intre tendlntele pertu:>bate ~i ten.di~ntele perturba-
toare ? Astfel, dupa ce am gasit solutla problenlei, reluam munca noastra
de 1a capat.
Deci: este explicatia noastra valabila pentru toate cazurile de lap-
sus? Sint foarte inclinat sa ered aeest lucru, deoareee regasim aceasta
explicatie ori de cite ori examinanl un lapsus. Dar nlrrdc nu dovede9te ca
nu exista lapsLlsuri produse 9i prin alte mecanisme. Din punet de vedere
teoretic, aceasta posibilitate neintereseaza pre a putin, deoarece conclu-
pe care intelegem sa Ie formulam, privinc1 introclucerea in psihana-
liza, ramin ca atare, chiar daca lapsusurile care se incaclreaza in con-
ceptianoastra n-a1' constitui deeit un num;'ir extrem de mk, ceea ce
desigu1' ea nu esto cazul. eft despre intrebarea daca trebuie sa extindem
91 la aIte genuri de aete ratate rezultatele pe care'le-am obtinut in
legatura cu laDSusurile, voi da in mod anticinat un rasnuns afil'mativ.
Yeti vedea, de" altfel, ca am d1'eptul s-o fac, atunci cind 'vom fi abordat
cerceta1'ea exemnlelor referitoare 1a erayHe de scris, de neindemiriare etc.
Va p1'opun totu;i, din motive tehnice, sa amlnam aeeasta dupa ce 'lorn
Ii aprofundat 9i maimult problema lapsusurllor.
$i acum, dat fiind mecanismul psihic pe care I-am descris, sa vedem
ce 1'01 revine actorilor pe care unii au tori ii considera de 0 importanta
primordiala: tu1burari circulatorii, obosea1a, excitatie, distragere, tu1-
burarl de atentie. Aceasta problema. merita 0 cercetare atenta. Remarca'~i
ca nu contestam niddecum actiunea acestor factorL $i, de altminteri, nu
i se intimp1a des psihanaIizei sa conteste ceea ce au afirmat altii; in
general, ea' nu face dedt sii adauge lucruri noi 91, inanumite ca2uri,
S2 dovede9te ca ceea ce afost omis de catre altH 9i adaugat de psihanaliza
con~,tltule tocmai esentialul. Influenta starilor' fiziologicf,;, rezultind din
indispozitii, tulburari circulatorii, stari de epulzare asupra producerii
lapsusurilor trebuie recunoscuta fara rezerva. Experienta dumneavoastra
personala 9i cotidiana ajunge ca sa va faca evidenta aceasta 1nfluenta.
Dar aceasta explicatle lamureste nres. nutln! S1; inainte de toate, starile
pecare Ie-am enu~erat nu si~lt ~onc1itii ~eces'are ale actului ratat. Lap-
susul se produce tot atit de bine in deplina stare de sanatate, in stare
perfect normala. Ace9ti faetori somalid nu au val03re decit in masura
in care faciliteaza 9i favorizeaza mecanlsmul psihic particular al 1apsu-:
suluL Spre a ilustra acest raport, m-am servit int1'-o zi de 0 compa1'atie
pecare 0 voi relua astazi, intrucit n-a~ putea-o inlocui cu una maibuna.
$a presupunem ca, trecindintr-o noapte intunecoasa printr-un loc pustiu,
a~ fi atacat de un vagabond care mi-ar luB. ceasul 9ipunga 9i ca, dupa
ce am fost pradat astfel de raufi'icator, caruia nu i-am putut vedea fata,
m-a9duce sa depun 0 plingere 1a cel mai apropiat comisariat de politie,
spunind: "singuratatea ~i intunericul mi-au furat lucrurile mele de
86
pret"; comisarul mi-ar putea raspunde : "Mi se pare ca nu aveti drep-
tate sustinind ae.easta explicatie ultramecanicista. Daca sinteti de acord,
11e 'lorn reprezenta mai degraba situatia in felul urmator: protejat de
bez::a, favorizat de locul singuratic, un hot necunoscut v-a furat lucru-
rEe de valoare. Ceca ce, dupa parerea mea, intereseaza cel mai mult in
cazul dumneavoastra, est2 de a-I gasi pe hot; numai atunci vom avea
intrucltva ~ansa de a intra -in posesia obiectelor pe care vi Ie-a furat".
Fadod psihofiziologici cum sint emotia, distragerea, tulburariIe de
ater-ctie, este evident eEl nu ne sint de prea mare ajutor in explicarea
act'C'lor rati:lte. Sint moduri de a vorbi, paravane indaratul carora nu ne
interziee sa privim .. gai bine ne-a:01 putea intreba: care este,
cutare caz particular, cauza emotiei, adevie1"ii exceptionale a atentiei ?
Pe de aHa parte, influentele tona1e, similitudinile verbale, asociatiile
obl.)'J.uite pe care Ie prezinta cuvintele au ~i e1e, treouie recunoseut, 0
ancImita importanta. Toti ace9ti factori faciliteaza 1apsusul, 'indrum'in-
du-l pe a cale posibUa de unn:.n. Dar 2StCde ajuns sa am in fata un drum,
pedru a fi dela sine inteles ca II voi urma? Mai trebuie un mobil in-
t:,I'lO'- pentru a mE" decide, 0 forta care sa ma impinga 'in ace a directie.
Aceste raporturi ionale ~J aceste similitudini verbale nu f3.c dcci, 'intoc-
n:::,i ca ~i starile corporale, declt sa favorizeze lapsusul, fara a-I do.
prcpriu-zis 0 explicatie. A~adar, giridltl-va di, in mareR majoritate a
ca:wrilor, discursul meu nu este dtu~i deputin tulburat de faptul ca
tei'l~',-enii pe care ii intrebuinJez cheama prin asonanta lor altii, sau sint
:inti:'l legati de antOnime1e lor, ori ca provoaca asoeii4ii uzuale. In cel
mai rau caz, am putea spune, impreuna eu filozoful VI u n d t eJ),ca lap-
susulse produce atunci dnd, co. 0 consecinta a epuizarii fizice, tendinta
de asociatiedepaseste to ate celelalte intentii ale discursului. Explicatia
ax i perf~cta, da'~a' nu 0.1' ii contrazisa de ~xperienta cart~, in unele da-
.., doved~'?te va?sent~ iactorilor c?rpora1i, iar :in altele absenta asocia-
tElOI' capablle sa avonzeze lapsusun1e.
D v d 1'./-.' " tV' t . 'tV
" .i. ~rson3.1 g2se~c. ;eoseOh ue. l.nteresan ~ m reoareav aum:"eav?as ra
reI en toare la mOGUl In care stablhm care smt cele doua tendmte mter-
ferente. Probabll ca nu va indoiti de importantele consecinte ale rasp un-
sului care va fi dat. In ceea ce prive9te una din tendinte, aeeea tulburata,
nid 0 :indoiala nu este eu putinta in legaturaeu aceasta : persoana care
siivll'seste un act ratat 0 cunoaste si 0 revendica. Indoieli si ezitari nu
pot l~~ nao,;tere decit :in legatu~'a c'u ceala1ta tendinta, ace~a perturb a-
toare. Or, dupa cum y.,am ~i aratat, iar dunmeavoastra eu slguranta ca
n-ati uitat, existao intreaga serie de cazuri 'in care ~i aceastil din urma
tendinta este manifesta. Ea ne este reve1ata de efectu1 lansu3ului, eu
singur~ conditie. de a avea curaju1 sa examinam acest efect irisine insu~i.
Pre;;edintele spune contrariu1 a ceeace trebuia sa spuna : este evident
ca e1 voia sa deschida gedinta, dar nu este mai putin evident ca ar fi
bucuros s-o poata inchide. Faptu1 e aUt de limpede 'incH oriee aWl inter-
3) Citarealui Wilhelm \Vu n d tnu pare a fi intlmplatoare, in masura in
care "filozoful" abdica in favoarea psihologului experimentalist. Pretuirea pentru
un alt promotor al pSihologiei experimentale germane, Gus t a v Th:e 0 do r
Fee h n e r, este deschis marturisWi de Freud in a sa Selbstdarstellung - die
Fruge der LaienanaZys.e(autobiografie aparuta in Die Medizin der Gegenwart
in SelbstdarstelZungen, Leipzig, 1925), incit am putea vorbi de 0 filiatie, din
pacate mereu scapata din vedere. (Nota trad.)
8'7
pretare devine inutila. Dar in acele cazuri in care tendinta perturba-
toare nu face dedt doar sa deformeze tendinta initiala, faraa se expriT;1a,
cum 0 putem 110idesprinde din respectiva deformare ?
Intr-o prima serie de" cazuri 0 putem face foarte simplu ~i foarte
sigur, in acela9i mod in care stabilim tendinta tulburata. In aceste cazuri
o aflam chiar din gura persoanei care vorbe9te $i care, dupa ce a COJJrJis
lapsusul, l:;;irevine :;;irestabile:;;te cuvintul potrivit, ca in exemplul citat
mai sus : "Das dmut ... nein, das dauert vielleicht. noch einen Monat". La
intrebarea : de ce ati inceput prin a folosi cuvintul draut:' persoana :ras-
punde ca a vrut sa spuni'! : "E 0 intimplare trista" (traurige), dar ca, iara
sa vrea, a operat asocierea cuvintelor dauert :;;i traurig, ceea ce a produs
lapsusul draut. 9i iata tendinta perturbatoare revelata de ins8.$i per-
soana in chestiune. Acela:;;i lueru in eazul lapsusului Vorschwein (a se
vedea mai sus, in capitolul II), persoana interogata raspunzind ca a VJrut
sa spuna Schweinereien (porcarii), dar ca s-a retinut :;>i a ajuns 121 cO
fo1'mulare gre9ita. 9i in acest caz determinarea tendintei perturbatoare
rew;;e9te la fel de bine ca :;;i aceea a tendintei perturbate. Am citat nu
fa1'a intentie aceste cazuri, a carol' comunicare $i analiza nu-mi apa:rti~'l
nici mie, nid vreunuia dintre adeptii mei. Nu-i mai putin adevarat ca
,in aceste doua cazuri a fost necesara 0 anumita interventie pentru a a-,
cilita solutia. A trebuit sa intrebam persoanele in cauza de ee au I
cutare sau cutare lapsus, ee au ele de spus in legatura cu aceasta. Fara
interventia .amintita, aceste persoane ar Ii trecut .poate pe lingii lapsus, :...
fara a-9i da osteneala sa-l explice. Intrebate, ele I-au explicat cu ajutorul .
. celei dinm idei care Ie-a venit 'in minte. Este de remarcat Cd aceasta
mica interventie 9i rezultatul ei constituie de-acum un demel's psihana- ...
litie, fiind prototipul investigatiei psihanalitice, pe care o yom institui in
cele ee urmeaza.
Oare slnt eu prea suspicios,banuind ca exact in clipa in care psiha-
na]iza 19i face aparitia in fata dumneavoastra, se inHire9te 9i rezistenta.
dumneavoastra fata de ea? Nu aveti oare dorinta sa-mi obiectati. ca
informatiile furnizate de persoanele care au comis lapsusurile nu sint
rntru totul edificatoare? Aceste persoane, socotiti dumneavoastra, sint
in mod firesc 1nelinate sa dea curs invitatiei care li se adreseaza de
aexplica lapsusul 9i spun primul lueru care Ie treee prin minte, daca
acesta Ie pare indicat sa furnizeze. explicatia cautata. Taate acestea nu
dovedesc, dupa parerea dumneavoastra, dedt ca lapsusul are 1'ealmente
sensul care i se atribuie. II poate avea, dar de asemenea poate avea aU
sens. In mintea persoanei interogate ar fi putut veni 0 alta idee, poate
chiar mai potrivita dea servi drept explicatie.
Gasesc eu adevarat uimitor putinul respect pe care, Infond, il aveti
pentru faptele psihice. Inchipuiti-va ca cineva, intreprinzind analiza chi-
mica a unei anumite substante, a extras a cantitate determinata, de
exemplu atitea miligrame dintr-unul din element~le sale constitutive,
Din aceasta cantitate mica pot fi scoase concluzii determina~e. Credeti
ca se va gasi un chimist care sa conteste aceste concl~zii, sub pretextul
ca substanta izolata ar fi putut avea aWl greutate? Oricine se Inc1ina
in fata faptului ca tocmai greutatea gasita constituie greutatea reala ~;i
l:;;iintemeiaza pe acest fapt, fara ezitare, concluziile ulterioare. Or, atund
eind neaflaill" in prezenta unui fapt psihic reprezentat de 0 idee deter-
minata aparuta in mintea unei persoane interogate, nu se mai apliea
aceew;>iregula :;;i se sutine ca persoana respectiva ar fi putut avea 0
88
,
t
:;
alta idee! Ayeti iluzia unei libertati psihice si nu ati voi sarenuntati la
ea. Regret, dar' nu imparta~esc opi~ia dumn~avoast~a privitoare la' acest
lueru.
Poate ca yeti eeda asupra aeestei chestiuni, insa pentru a va IntMi
rezistenta in legatura cu 0 aHa. Veti spune in continuare ; "Pricepem eEl
tehnica speeiala a psihanalizei canst? in a obtine chiar din gura subiee-
tului analizat solutia problemelor de care ea se oeupa. Or, sa reluam
exemplul in care oratorul' de la banchet invita adunarea sa "rigHe"
(aufstossen) in sanatatea $efului. Ne' spuneti ea in eazulacesta intentia
perturbatoare este 0 intentie injurioasa care se opune intentiei respec-
iuaase. Dar aceasta nu este deeit interpret area dumneavoastra personala,
bazata pe date de observatie exterioare lapsusului. Intrebati persoana
respectiva, niciodata ea nu va marturisi 0 intentie injurioasa, ci :mai
qegraba 0 va nega din rasputeri. De ce sa nu abandonati interpreta:rea
dunmeavoastra nedemonstrabila, in fata acestui protest imposibil de
combi'itut?
Da, ati gasit de data aceasta un argument care rezista. Imi imag1nez
ca sint in pielea oratorului nostru, poate ca el este asistentul $efului sar-
batorit, daca nu cumva privat-doeent 4). n vad sub infati~area unui tim'll'
al carui vUtor este plinde promisiuni. n voi intrebaeu insistenta
n-E[ incercat vreo' 1'ezerva in legatu1'a cu exprimarea sentimentelor de
respect fata de ~eful sau. Da1' iata-ma prim it cum se cuvine. 5e
impacienteaza 9i se infurie; "Va rag sa incetati eu intrebarlle dumnea-
voa::;tra, ca altfel ma SUpaI'. eu banuielile dumneavoastra sinteti in stare
sa-mi periclitati int1'eaga ea1'iera. Am zis pur 91 simplu aufstossen (a
rigH), in lac de anstassen (a bea), pent1'u ca in aceea.;;i fraza folosisem
deja de doua ad prefixul auf. Este ceea ce Meringer nume$te Nach-
klang (ecou) 9i nu aveti de cautat alta ihterpretare. M-ati inteles? 9i
eu asta basta!" Hm! Reactia estefoarte violent;}, negarea este prea
din cale afara de energiea. Vad eElnu se mai poate obtine nimic de la
tinar,l1ar personal socot ea el este cit se poate de interesat sa 5e
atribuie nici un sens actu1ui sau ratat. Poate veti gindi ea nu are drep-
tate sa 5e arate aUt de grosolan in privinta unei cercetari pur teoretice,
dar in definitiv, yeti adauga dumneavoastra, 9tie e1 mai bine ce a VI'ut
sau ce n-a v1'ut sa spuna.
Oare ? Asta 1'amine de vazut.
De data aceasta credeti ca m-ati prins. Parca va aud ripostind : 'lata
care va este tehnica r Cind 0 persoana care a eomis un lapsus dedara
in legiHura cu acest fapt eeva care va eonvine, spuneti ca eaeste auto-
ritatea suprema ~i decisiva : ,,0 spune persoana inSa9i 1" Dar daca ceea
ee dec1ara persoana interogata nu va convine, pretindeti numaideclt. eEl
explicatia sa nu are nici 0 valoare, ca n'U 111aieste demna de incredere.
.Este exact, fire9te. Pot insa sa va prezint un caz analog, in care.
lUCTurilese petree de 0 maniera eu totu1 extraordinara. Cind un detinut
aflat 'in preventie 19i marturise9te fapta, judeeatorul erede in martu:ria
sa, dar atuncf dnd 0 neaga, judecatorul nu-l crede. Daca 1ucrurile a:r sia
4) Titlu ~tiintific ~i grad universitar, eehivalent eu aeela de lector, pe care
insu!]i Freud I-a obtinut temporar, in 1885, iU domeniul neuropatologiei, dupa care
a fast nevoit sa pilraseasca invatamintul superior, functionind dtva timp intr-un
azil de psihiatrie de 1a periferi51Vienei. (Nota trad.)
89
altfel, existenta justitiei nu ar fi posibila ~i, in. ciuda eventualelor erori,
~>slnten1_ obligati S8. acceptanl acest sisten1.
Dar dumneavoastra sintet1 cumva judecator, iar eel care a savirsit
laps:xml apar:e eumva in fata dumneavo2stra ca un detinut in stare de
preventie?
Poate di nu ar trebui sa respingem aceasta comparatie. Observati,
1nsa, importantele deosebiri care ni se dezviiluie de in data ce aprofundam
de putin problemele in aparenti'i atH de anodine pe car-e Ie rididi
ratate. Diferel?-te pe .car~, totu~i, nu le~am putea ~suprima. ~a
propun un eOmprOnllS prm!lzonu, bazat tocnlm pe aeeasta eomparatw
intre nsihanaliza si Pl'ocedura iudidara. Trebuie sa fiti de Beard eu mine
<,a: se.;sul lIn11i a~t ~ratat TIll ~dn;ite nici cea, mai mica l~do~iala 2t~nci
dnel este evidentiat de insa~i persoana analizata. Voi fi, in schimb, de
acord eu dumneavoastra asupra faptului di dovada clara a sensului pre-
supus este imposibil de obtinut atunci cind cel analizat refuza ariee
lamurire sau cind el nu este prezent spre a ne edifiea. Sintem in aceasta
situatie obligati, co. ~i In cazul unei anchete judiciare,sa ne multumim eu
acele indicii care Val' face decizia noastra mal mult sau mai putin plauzi-
in raport cu imprejurarile. Din ratiuni practice, tribunalul trebuie
sa dec1are vinovat un detinut in stare de preventie, chiar dad nu poseda
probe prezumtive. Pentl'u n01 aceasta neeesitate nu exista, dar nu
hebuie sa renunti'im la utilizarea unor asemenea indicii. Ar fi 0 eroare
S2 creada ca 0 ~tiinta nu e alcatuita decit din teze riguros demonstrate
~i ntl ar avea 110hna sa pretLndern acest lllcru, 0 aselnenea ex5genta tine
. de temperamentele care simt nevoia autoritatii, cautind sa inlocuiasca
catell1silll-llreligios prin 'alt1.11, fie el eel stiirltific. 'CatehismLll stiintei l1U
cuprinde decit putlne propozitii apodicti~e, l~ajoritatea afinTl~tiilo~ sale
prezentind doar ilnumite grade de probabilitate. Este tocmai a caracte-
ristica proprie spiritului ~tiintific faptul de a se multumi cu aproximari
ale realiti'itii 91 de a putea continua activitatea eonstruCtiva.; in ciuda
lipsL'l de probe defJnitive.
In cazul in <;are, ins2., nu detinem chiar de la eel analizat lamur1r1
asupra sensului actului ratat, unde yom gasi puncte de sprijin pentru
interpretarile noastre ~i indicii pentru dernonstratia noastra ?Aceste
puncte de sprijin 91 imUcH provin din sUl'se multiple. Ele ne sint furni-
zate in primul r'indde. comparat1a analogidi eu fenomene care nu sint
legate de adele ratate, ca, de exernplu, in cazul in care constatam ca
defornuc!.rea unui nmne, ca act ratat, are acela:i>i sens injurios ca ~i acela
pe care l-ar avea 0 deforlllare intentionata. Dar puncte de sprijin ~i
indicii ne mai sint fUTnizate ~i de eontextul psihici,) in care se produce
actnl ratat, de cuno~tintele pecare Ie avem in legaturi'l ell caracterul
personnei care savir~e~te acest act, de impresiile pe care aceastapersoana
Ie-a. putut avea inainte de act ~i impotriva carom .en poate ca reaetio-
neazEl prin acesta. In general, lucrurile se petrec in sensul eft noi for-
mulam mai intii 0 interpretare a adului ratat pornind de laprincipii
generale. Ceea ce obtinem in acest fel nu este decito prezumtie, un
proiect ermeneutic caruia Ii cautam confirmarea in examenul contextu-
lui psihic. Uneori, spre a obtine confirmarea presupunerii noastre, sintem
obHgati sa a~teptam anumite evenimente care ne slnt, ca sa spun em a~a,
anuntate de actul ratat.
5) "psychische Situation" in textul original. (Nota trad.)
90
. 0~u-mi va fi u:;;or sa aduc dovezi cu privire la anticiparile pe care vi
Ie fac atita vreme cit voi ramine eantonat in domeniul lapsusului, eu
tC2.te eEl :;;i, In aceasta privinta putem gasi citeva exemple potrivite.
Tir:arul care, dorind sa insoteasca 0 doamna, se ofera sa 0... begleitdigen
(asodatie a cuvintelor begleiten - a Insoti, -:;;ibeleidigen = a fi lipsit de
T2SDeet) este en siguranta un timid; doamna al earei sot poate minca :;;i
bea: ce vrea ea este fara indoiala una din aeele femei energiee (:;;ipersonal
o canose Cel atare) care ~tiu sa coman de in casa lor. Sau sa mai luarn
UITtlatorul exemplu : eu oeazia reuniunii generale a asociatiei "Concordia",
un. tinaI' membru pronrmta un violent discurs de opozitie, in cursul
c2~ruia el interpeleaza directiaasocia~iei, adresi:ndu-se I11e::nbrllor "COD1i--
tetului de imprumut" (Vorschuss),in loc de a spune membrii "eonsiliului
dC? directie" (Forstcmd) sau ai "eomitetului" (Ausschuss). Deci el a format
un cuvint sui-generis Vorschuss, combinind, fara a-:;;i da seama, cuvin-
te1e Vor-stand :;;i AUS-schuss. Se poate presupune eaopozitia sa se eon-
fnmta eu 0 tendinta perturbatoare avind 0 posibila legaturi'i eu 0 ches-
fiu::e de irnprumut. Intr-adevar, am aflat ca vorbitorul nostru avea
n:e1'eu nevoie de bani :;;1ea toom2i facuse 0 noua cetere de imprumut.
putem deci sa identificam cauza intentiei perturbatoare in ideea u1'ma-
t02P:;: a1 face bine sa fii moderat in opozitia ta, caci teadresezi unor
o3.rreni c,re pert sa-ti acordc sau sa-ti refuze imprumutul pe care i1
\Toi putea sa va prezint o bogata selectie deastfel de probe-indidu
atunci dnd voi aborda vastul domeniu al ce10rlalte acte ratate.
Gind cineva uiti'i sau, in ciuda efortmilor sale, nu retine. decit Cll
mare greutate un nume care' Ii este totu:;;i familiar, sintemin drept sa
presupunem ca respectivul incearca vreun resentiment cu privire la
piJrt3.torul ace1ui nume, ceea ce il determina sa nu se gindeasca bucuros
la el. Reflectati la destainuirile care urmeaza, legate de eontextul psi-
in care s-a produs unul dinaceste acte ratate.
"Doml11Jl y. nutrea odragoste neimparta:;;ita pentru 0 doamna care
CI. sflrsit prin 2 S2 casatori cu domnul X. Cutoateca domnul Y. j] cu-
pc domnul X. de multa vleme :;;1are CLl el chiar:;;i relatii de
afac~d,el Ii uita. mereu numele, in a~:3. fel incit se vede sUit sa intrebe
alte persoaI12 ori de cIte ori trebuie sa-i scrie" 6).
Est,e; evident ci'i domnul' Y. nu n1ai vrea sa :;;tie nimie despre feri-
citul sau rl\~al : "I\Jic11tgedacht soIL seiner werden!" (".s3-1 ~tergen1 din
1i12lhorianoastra 1") 7).
Inca. un exemplu; 0 doamna cere medicului ei informatii eu pri-
vire la 0 alta doamna pe care. ei doi 0 cunosc, numind-o 1n5a 'CU numele
ei de fata. Cit des pre numele pe care aceasta ilpoarta dupa c~satorie,
l-auitat eu desavl1'E;ire. !ntrebata in legatura eu acest fapt, ea declara
.d. este foarte nemultumita de casatoria prietenei sale .:;;i ca nu-l poate
suferi pe sotul acesteia 8)
Vom avea inca multe de spus eu privire la uitarea de nume., Ceea
ce ne intereseaza indeosebi in aceasta privinta este eontextul psihic in
care 5e produce aceasta, uitare ..
6) Dupa C. G. Jung.
7) Vers din Heinrich Heine.
13) Dupa A. A. B ri 11.
91
l
Uitarea unar praiecte paate fi carelata, in general, eu cfctiunea tmuj 1
proees psihie cantrar care 56 opune infaptuirii lor. Este nu numai oph:da
psihanali~tilar, ci toata lumea este de aceea;;i parere. Este opinia la ca:re
fiecare adera in viata de taate zilele, dar a neaga in tearie. Tutorele care
se scuza in fata copilului sau ca a uitat sa-i indeplineasdi darinta, nu
este deloe absalvit in ochii acestuia, care imediat ginde;;te: nu-i nid 0
iota de adevar in eeea ce spune tutorele meu, pur ~i simplu e1 nu vrea
s&-;;i tina promisiunea facuta. Tocmai de aceea uitarea este interzisa in
anumite imprejurari ale vietH, iar diferenta dintre eonceptia populaT2
;;i conceptia psihanalitica despre actele ratate este anulata. Inchipuiti-va
pe stapina unei case care i9i intimpina invitatul eu euvintele: "CU111!
A9adar astazi trebuia sa veniti ? Am uitat eu desaviqire ea v-am in-
vitat pentru astazi". Sau imaginaTi-va cazul tinarului obligat sa l)1artu-
riseasca fetei pe care 0 iube~te ca a uitat sa vina la ultima intilnire
fixata : dedt sa faca asemenea marturisire, el va nascoci obstacolele cele
mai neverosimile care, dupa ce I-au impiedicat sa fie punctual la intil-
nire, I-au pus 9i in irnposlbilitatea de a-I da de ~tire. In viata militcua
scuza de a fi uitat ceva nu este luata in consider are ~i nu fere~te de
pedeapsa : este un fapt pe care il cunoa9tem en totH ~i pe care il gash:!!.
pe deplin justificat, deoarece recunoa~tem ea in conditiile vietH mHi-
tare anumite aete rat ate au un sens ~i, in majoritateC! cazurilor, 9tim
care este acest sens. De ce sa nu fin). 1a felde 10gici 9i sa nu extindem
aceea~i optiea ~i asupra ce10rlalte aete rataie, urmind a ne referi Ie
acestea deschis ~i fara ? Fire$teca exista un raspuns ~i in 1e-
gatura cu aceasta.
Daca sensu1 uitarii de proiecte este ne1ndoielnic chiar $i pentru pro-
fani,veti i cu atH mai putin surprin~i sa constatati ca. scriitorii utili-
zeaza acest act ratat in acela$i scop. Aceia dintre dumneavoastra care
au vazut sau au citit piesa Cezar $i Cleopatra de B. S haw 19i a111in-
tese fara indoJala ultima scena, in care Cezar, pe punctu1 de a pleca.
este obsedat de ideea unui proiect pe care il concepuse, dar de care nu-~i
mai putea aminti. Intelegem in final ca proiectul consta in a-~i Iua aaio
de la Cleopatra. Prin acest mice artificiu scriitorul vrea sa-i atribuiie
marelui Cezar 0 superioritate pe care el n-o avea 9i pe care nici nu
pretindea s-o aiba. Din surse. istorice puteti afla ca Cezar a adus-o pe
Cleopatra 1a Roma 9i ca ea a ramas acolo cu mieul ei Cezarin pina la
asasinarea Imparatu1ui, dupa care a fugit din ora;;.
Cazurile de uitare de praiecte sint in general aUt de clare incH niLl
putem cltu~i de putin sa Ie utiliz8.m 'in vederea scopului pe care il ur-
marim ~i care consta In a deduce din contextul psihic indiciile referi-
toare la semnificatia actului rataL' In consecinti.i, ne vom referi la un
act prin excelenta lipsit de claritate, echivac: pierderea de obiecte
;;i hnposibilitatea de a gasi obiectele puse bine. Ca intentia noastra ar
putea sa jaace un anumit rol In pierderea de obiecte, accident pe care
adesea 11 resimtim 'in mod dureros, vi se va parea fapt neverosimil.
Exista, 'insa, numeroase date de observatie In genul acelora care ur-
meaza: un tinar pierde un creion 1a care tinea mult; or, in ajun el
primise de 1a cumnatul sau 0 scrisoare care se termina cu cuvinte1e:
"Nu am de altminteri nici timp, :;;iniei dorinta dea incuraja u9uratatea
92
''11 lenevia ta" 9). Creionul era tocmai un cadou provenit de la acest
cumnat, Fara aceasta coincidenta, fire~te nu am putea sa afirmam ca
inte.ntia de a se debarasa de obiect a jucat vreun 1'01 In pierderea aces-
ttHa. Cazurile de acest gen sint foarte frecvente. Se pierd obiecte atunci
c'iG.-d te-ai certat cu cei care le-audaruit ~i dnd nu mai vrei sa te mai
ginde~ti la ace~tia. Se mai pierd obiecte 9i atunci dnd nu mai tii la
de "i vrei sa Ie inlocuiesti eu altele, maibune. Aeeleiasi atitudini cu
privire la un obiect ii co~espunde, fire'lte, faptul de a le'lasa sa cadi'l,
de a Ie degrada, de a Ie sparge. Oare este 0 sirnpla intimplare atunci
cind un ijcola1' pierde, distruge, strica obiectele sale de uz curent, cum
oX fi ghiozdanul sau ceaso1'nicul sau, chiar in ajunul zilei sale de ani-
versare?
Acela care s-a ailat adesea in situatia penibila de a nu regasi un
DDiect pe care el insm,;i I-a pus undeva de-Q parte, nu va recunoa~te ca
::J intentie oarecare i-a dictat acest accident. eu toate acestea, nu sint
race cazurile in care imprejurarile care insotese 0 uitare de acest gen
de'EyaJuie 0 tendinta de a indeparta in mod provizoriu sau pe 0 durata
mal lunga obiectul cu pricina. Citez unul din aeele eaiuri care poate
C3. este cel mai frumos din toate cele cunoscute sau public ate pina
astazi : _
Un barbat inca tinar imi poveste;;te: "Antm dtiva ani, in menajul
men au intervenit neintelegeri. Gaseam ca sotia mea era prea rece 9i
triHm unul linga altul lipsiti de tandrete, ceea ce de altfel nu ma im-
piedica sa-i recunosc calitatile sale ex.celente. tntr-o zi, intorc'indu-se
de la 0 plimbar~, crezind ca ma intereseaza, ea mi-a adus 0 carte pe
CBxe 0 cumparase. I-am multumit pentru "atentie"9i i-am fagaduit
sa citesc cartea, pe care am pus-o de-o parte. Dar s-a intlmplat sa uit
imediat locul unde am pus-o. Au trecut luni de zile, timp in care, amin-
thJ.du-mi in mai multe rinduri de cartea disparuta, am incercat s-o des-
cop::i.r, fara a reuiji. Dupa vreo ~ase luni, mama, pe care 0 iubeam mult,
,,?i care locuia separat de noi, a cazut bolnava, iar sotia mea a dat fuga
S~G Ingrijeasca. Stare a bolnavei a devenit grava, prilej pentru sotia mea
de a-iji dezvi'ilui cele mai bune caliti'iti ale sale. !ntr-o seara, l11-amintOrs
O.casl incintat de sotia mea 9i plin de recuno~tinta fata de tot ceea ce
facnse. M-am apropiat de biroul meu, am deschis fara nici 0 intentie
def[nit<'i, dar eu 0 siguranta de somnambul, un anumit 'sertar 9i primul
lu.cnl caremi-a cazut sub ochi a fast cartea I'a!acita, ramasa de negasit
vrerne aUt de indelungata".
o data ce a disparut motivul, obiedul a incetat sa mai fie de negasit.
A~ putea multipliea la infinit exemplele de acest fel, dar nu 0 voi
face. In luerarea mea Psihopatologia vietii cotidiene (a carei prima edi-
tie, in limba germana, dateaza din 1904) yeti gasi 0 cazuistica abun-
del1.ta spre a va servi in studiul actelor ratate 10). Din toate aceste exem-
pIe se degajeaza una ~i aceea~iconcluzie: actele ratate au un sens iji
indka mijloacele de a desprinde acest sens in conformitate cu circum-
stantele care insotesc aetuL Astazi VOl i mai laconic, caci nu avem de
gLad'dedt sa ext~agem din studiul acestor fenomene. elementele unei
intt'oduceri in psihanaliza. Drept urman~, nn va voi vorbi dedt de doua
II,. Dupa B._D at t n er.
DJ De asemenea In colectiile lui A. jI.{ a e d e r
13r ( II (in L engleza), E. i 011 e s (1. engleza),J.
(111 limba franceza); A A
S tar k e (1. olandeza) etc.
93.
grupe de observatii. Observatii referitoare 10. actele ratate cumulate ;;;i
combinate ;;i cu privire 10.confirmarea interpretarilor noastre prin ev~-
nimente petrecute ulterior.
Actele ratatecumulate :;;i combinate reprezinta eu siguranta ceo. 1Yi2i
deplina ilustrare a speciei lor. Daca 0.1'fi fost vorba doar sa aratam ca
actele ro.tate pot avea sens, ne-am fi propus de 10. inceput sa nu 118
ocupam dedt de acestea, sensul lor fiind atit de evident incit se inlp1cu18
in acela;;i timp inteligentei celei mai obtuze ;;i spirituhii celui mai critic.
Acumularea manifestarilor ne releva 0 perseverenta greu de atri1:mit
hazardului, dar care se acorda pe deplin cu ipoteza unui plan. In firle,
inlocuirea: unoI' acte rat ate prin altele ne arata ca ceea ce este importcC1.t
:;;iesentiaI in acestea nutrebuie cauto.t nici in forma, niei in mijloace2e
de care se servesc ele, ci in intentia pe care ele insele a servesc si care
se po::tte realiza prin mijloacele cele mai .variate. Va voi clta un caz'de
uitare iterativa: E. Jones poveste;;te ca, din m0tive pe care Ie
Iasase odata pe bi.roul sau, timp de citeva zile, 0 scrisoare pe care ()
redactase. Intr-o zi s-a decis s-o expedieze, dar i-a fast returnatcl
"deadletter office" (serviciul descrisori neexpediate), pentru ca uitase
sa scrie adresa. Reparind aceasta seapare, a dus din nou scrisoarea 1a
po;;ta,- dar de data aceasta a pus-o netimbrata. Abia atunci a fast
sa-~i marturiseasca ca, in fond, nu tinea cftu;;i de putin sa e:x:pedieze
scrisoarea cu pricina.
Intr-un alt caz intilnim, 0 combinatie intre insu;;irea din gre~e2la
a unui obiect $1 imposibilitatea de a-I regasi. 0 doamna face 0
torie la Rama impreuna cu cumnatul ei, pictor celebru. Oaspetele este
sarbatorit in mod stralucit de germanii care locuiesc 10. Roma :;;i pli-
me;;te, intre alte cadaud, o' medalie antica de aur. Doamna constat~, eu
amaraciune ca ctImnatul ei nu apreciaza 10.adevarata so. valoare acc2;sti'i
piesa exceptionala. Sora so. venind 10.Roma $-0 in10cuiasca,doamna
intors acasa ~i, desfacindu-;;i bagajel~, a constatat ca luase cu sine,
, a-:;;i.da seama, medalia. Ea ;;i-a infarmat numaidecit cumnatul in
anuntindu-I ca-i va trimite medalia 1a Roma chiar a doua z1. A doua
insa, medalia era aUt de bine pusa de-o parte incH era de negasit,
imposibil de expediat. Numai atunci doamna a avut intuitia a ceea' ce
semnifica "distractia" sa, anume dorinta de a pastra pentru sine
roasa piesa 11).
V-am ;;i citat mai sus un exemplu de combinare a unei amnezii .CLr-
a eroare : a fast vorba de cineva care, uitind prima data de 0 intilnlT
;;i ferm hotarit sa n-o uite data urmatoare, s-a prezentat tatu~i }a a
doua intilnire 10. 0 aHa ora dedt cea fixata. l,Inu1 din prietenii
c;are seocupa de ;;tiinta ;;i totadata de literatura, mi-a povestit un CB.z
intru totul analog din propria sa viata. "Am acceptat, acum dtiva emi
- imi spun eo. el - 0 functiein comitetul unei anumite asociatii lite-
rare, gindindu-ma ca asociatia m-ar p1itea ajuta intr-o zi sa fie
tata una din draIYlele scrise de mine. In fiecare 'lined asistarl1, de aItfel
ara mare interes'cla ;;edintele comitetului. eu citeva luni in urma a;Ir
primit asigurarea ca voi fi jucat 1a teatruI din F. ~i, din aceI moment, am
uitat cu regu1aritate sa ma due 10. amintitele ,;;edinte. Dar dupa ce am
cltit ceca ce ati seris despre astfel de 1ucruri, m-am rU,;>inatde proce-
11) Dupa R. Reitler.
94
deul meu ~i mi-am spus eu reprooi' ea n-ar ..fi frumos din parte-illi sa
absentez de 1a ,?edinte din dipa in Cqre nU mai aveam nevoi~ de aju-
torul pe care contasem. Am luat ded hotarirea ca vinerea urmiHoare sa
nu mai lipsesc. ]VI-amgindit tot timpulla 'aceasta, 'pina in ziua in care
am ajuns in fat a u,?ii salii de ,?edinte. 9i nu mica mi-a fost mirarea
gasind-o inchisa, pentru ca ,?edinta avusese loc in ajun. Intr-adevar, ma
in~elasem in ceea ce prive~te ziua : era deja simbata!".
Ar fi extrem de ispititor de a adi1uga ~i aIte fapte de observatiede-
acela.;;i gen, dar renunt. Mai degraba va voi prezenta citeva cazuri apar-
tinind aItei categorii, anume aceleia in care interpretarea noastra tre~
buie, spre a-,?igasi corifirmarea, sa ao,;tepteevenimente ulterioare .
. Se intelege de la sine eEl trasatura esentiala a acestor cazuri consta
in faptul ca contextul psihic actual ne este necunoscut sau este inClcce--
sibil investigatiei noastre. Interpretarea noastra ~tre in acest caz claar
valbarea unei simple prezumtii c;'ireia nu-i acordi'im pre a mare
tanta. Mai tirziu survlne insa un fapt care arata ca prima noastra intcr-
pretare era .justificata. Am fost invitat intr-o zi de 0 tinarafami1ie ,?i,
in cursul vizitei, proaspata casatoriti1 mi-a povestit riz1nd ca a doua zi
dupa intoarcerea din calatoria de nunta se dusese sa-~i vada 0 sora care
nu e maritata, ca s-o ia, ca ~i altadata, la eumparaturi, sotul ei fiind
ocupat cu afaceriie sale. Deodata e1zari de ceal1lta parte a strazii un
damn ;;i, putin surprinsa, Ii spuse surorii sale: "Ia uite, domnul L.",
faraa-:;j fi dat seama ca domnul nu era altul dedt barb1tul eu care
S2 casatorise in urma cu cUeva saptamini. Povestirea mi-a lasat 0 im-
presie penibila, dar nu voiam sa cred in concluzia care mi se parea ca
rezulta. Istorioara mi-a revenit in minte dupa scurgerea mai multor
ani, dnd am afIat ca, intr-:-adevar, casatoria tinerilor mei a avut 0 In-
cheiere dintre cele mai neferieite.
A. Mae del' relateaza cazul unei doamne e-?Te,in ajunul' cas'ito-
riei, a uitat sa mearga la proba rochiei sale de mireasa ~i nu ~i-a c1'11in-
tit, spre rnarea disperare a croitoresei, dedt sear a tirziu. El vede a legs.-
tura intre aceasta amnezie ~i divortul petrecut putin' dupa cummie,.
Person<;l]cunosc 0 doamna, astazi divortata, careia i se intimpla adesea,
eu multa vreme inainte de despartire, sa senmeze cu numele ei de rata
actele care se ref ereau la administrarea bunurilor sale. Cunosc ~i cazurI
privind alte femei care, in cursu 1 calatoriei de nunta, ~i-au pierdut 've1'i-
gheta, accident caruia evenimentele ulterioare i-au conferit 0 s2111.11.i1-
catie fara echivoc. Se citeaza cnul unui vestit chimist german a
casatorie n-a putut avea lac pentru ca el uitase ora 11care fusese fixata
ceremonia ,?i, in loc sa se duca 11biseridi, se dusese 11l1borator. El a
fost destul de chibzuit c1sa se limlteze la aceClstiiunica tentativa si a
mU1:itla adinci batrinete, celibatar. '
Fara indoiala ca sinteti tentati sa credeti ca, in to1te aceste cazuri,
actele rat ate inlocuiesc acele omina 12) sau premonitiuni ale antici]oL
9i, intr-adevar, unele omina nu erau dedt acte ratate, ca in cazul cind
cineva 82 impiedica sau cadea. Altcle aveau totu~i caracteristieile- unui
eveniment obiectiv,nu pe aeelea ale unui act subieetiv. Dar abia
va imaginati cit de gl'eu este sa deosebiti dHca un eveniment dat apar-
12JIn limb a latina Omen (-in:is). Cuvlntul circula ~i in limb a germani:, en
sensul original' de prevestire, picrza, semn prevestitor. (Nota trad.)
95.
tine l.meia sau alteia din aceste categorii. Adesea actul l~i pune masca
unei intlmplari pasive.
Toti aceia dintre dumneavoastra care au in spatele lor 0 experienta
suficient de bogata i:;;i VOl' spune poate ca ar fi fost scutiti de multe
decep~ii :;;i surprize dureroase dad. ar i avut curajul ~i hbtarirea de a
interpreta actele rat ate care se produc in relatiile interumanedrept
semne premonitorii :;;i de a Ie utiliza ca indicii ale unor intentii inca
tainke.Cel mai adesea nu iridraznim sa facem acest lu~ru, din teama
de a nu avea aerul unei intoarceri la superstitie, peste capul ;;tiintei. De
altfel nu toate prevestirile se realizeaza ~;i, cunoscind mai bine teoriile
noastre, veti intelege ca nici nu este necesar ca ele sa se realizeze in
totalitate.
*
* *
IV
ACTELE HATATE
(sf1r~it)
"
Adele ratate au un sens : aceasta este concluzia care trebuie sa ad-
mitem ca se degaja din analiza efectuata pina aici ~i s-o punem la
baza ccrcetarilor noastre uIterioare. Repetam : noi nu pretindem (Sii-dat
fiind SCOpillpe care :il urmarim, 0 asemenea afirmatie nu este ne-
cesara) ca arice act ratat aT fi semnificativ, cu toate ca acest lucru il
socotim probabil. Nu este de ajuns sa constatam existenta relativ frecvent<'i
a sensului in ctiferitc forme de acte ratate. Exista de altfel, in aceasta
privinta,. deosebiri de la 0 forma la aIta. Lapsusurile, erorile de scri;;;
etc., pot avea 0 baza pur fiziologica, ceea ce mi se pare putin probabil
in c1i-verselevarietati de amnezie (uitarea de nume ~i de proiecte, ne-
putinta de a regasi obiectele prealabil puse de-o parte etc.), pe dnd
exist a cazlIri de pierderi in care probabil ca nu intervine nici 0 intentie,
$i ered ca pot adauga ca gre~elile care se saviqesc in viata nu pot fi
interpretate de~it intr-o anumita masura in lumina conceptiei noastre.
Retineti bine aeeste limite, punctul nostru de plecare in cele ce urmeaza
mnd ca acfele ratate sint acte psihice care rezu1ta din interferenta a
doua intentii.
Acesta este primul rezu1tat al psihanalizei. Psihologia n-'a bi'muit_
nicicind aceste interferente ~i nici fenomenele care decurg. Noi am ex-
tins considerabil domeniul psihicului, anexind psihologiei fenomene care
anterior TIu-i apartineau ..
Sa ne opeim inca 0 clipa asupra afirmatiei ca actele ratate sint "acte
psihice". Prin aceasti'i afirmatie noi postulam doar faptul ca actele -psi-
hice au un sem, sau ea implica ceva in plus? Nu ered ; aceste acte sint
destul de nedefinite i greu de inteles. Tot ceea ce poate fi observat in
viata psihica va fi eventual desemnat sub .numele de fenomen psihic.
Va trebui numaisa ~tim dadi cut are manifestare psihica data este
eteetul direct al influentelor somatice, arganice, fizice, in ce caz scapa
ea cel'cetarii psihologice sau' daca are ca antecedente imediate aIte pro-
cese psihice dincolo de care incepe undeva -seria influentelor organice.
Tocmai la aceasta ultima everitualitate ne gindim atunci dnd cllificam
un fenomen drept proces psihic ~i de aceea este mai rational sa dam
propozitiei noastre urmatoarea forma: fenomenul este semnificativ, el
are un sens, adica ne dezvaluie 0 intentie, 0 .tendinta ~iocupa un anumit
-loc intr-o serie de raporturi psihice.
Exista multe alte fenomene care se apropie de actele ratate, dar ca-
rora aceasta denumire nu Ii 5e potrive~te. Noi Ie numim acte acci-
dentale sau simptomatice. Ele au de asemenea caracteristicile unul act
nemotivat, insignifiant, lipsit de importanta ~i mai ales superfluu. Dar
ceea ce Ie deosebe~te de actele rat ate propriu-zise este absentaunei
intentii contrare ~i perturbatoare venind sa contrazica 0 intentie pri-
7 - cd. 4-04
97
mara. Ele 5e eonfunda, pede alta parte, eu gesturile :;ii mi~carile care
servese drept expresie emotinor. Fac parte. din aceasta categorie de
acte ratate toate manipu1arile, in aparenta fara seop, pe eare Ie exc-
cptam, ea ::,;icum ne-am juca, cuve::,;minte1e noastre, cu vreo parte a
eorpu1ui nostru, cu obiecte care ne stau 1a indemina ; melodiile pc care
Ie fredonam 'ilpartin aceleia~i categorii de acte, caracterizate in general
de faptul ca Ie suspendam, tot a::,;acU1111e-am declan::,;at, fara ~11otive
aparente. Or, eu EU ezit sa afirm ca toate aceste fenomene sint Se1'l1-
nificative ::,;ipot fi interpret ate in aeela::,;ifel ea toate actele ratate, ca
ele constituie mid semne revelatoare ale altoI' proccse osihic8. mai
importante, ca sint acte psihice in deplinul inteles 'ell cuvintului. Nu in-
tentionez insa sa mai intlrzii asupra acestei amplifieari a domeniului
fenomenelor psir.Jce, ci prefer sa reiau analiza actelor ratate, care pun
in fata noa?tra cu toam claritatea problemele importante ale psihana-
[izei.
Chestiunile ce1e 1no.i intel'esante pe care Ie-am formulat eu privire
la actele ratate 9i ciirora noi inca nu Ie-am dat 0 dezlE:!gare,sint 11rl1:2-
toarele : ari1 aratat ca actele r2ttate rezulta din intererenta a doua in-
tentH dUcTite, din care una poate i ea1ifieata ca perturbata, iar cealalta
ca perturbatoare. Or, daca intentiile tulburate nu ridica nid 0 pr:)-
blema in ceca ce prive9te intentiile perturbatoare, ne intereseaza in
nrimul rind sa stabllim care sint aceJe intentii canabile s[t Ie tulbure
IJe altele si, in a1 doHea rind, ee raDorturi s~ stabilesc intre. intentiile
perturbate' 9i cele perturbatoare . ,
Permiteti-mi sa ma refer din non la lapsusea reprezent~nit al in-
ttegii spedi 9i sa raspund mai intii 1a cea de-a doua chestiune.
Poate exista intre cele doua intentii un raport de eontinut, caz in
care intentia perturbatoare contrazice intentia perturbata, 0 rectifica sau
o completeaza. Sau, dimpotriva, nu exista nid un raport intre conti-
nutul celor doua tendbte 9i atunci cazul devine mai obscur 9i mal in-
teresant.
Cazurile pe care de-aeum Ie eunoa9terH, preeum ::,;ialtele analoage,
ne perrnit sa intelegem rara difieultate primul din aeeste raporturi.
Aproape in toate cazurile 'in care cineva spune contrariul a ceea ce vrea
sii spuna, intentia perturbatoare exprima 0 opozitie fata de intentia
tulburata, iar aetul ratat reprezinta conflictul intre aceste doua ten-
dinte inconciliabile. "Declar deschisa ~edinta, dar a;; prefera s-o inchid",
acesta ~ste sensu1 lapsusului comis de pre:;;edinte. Un ziar politic, acu-
zat de eoruptie, S8 apara intr-un articol care trebuia sa cu1mineze in
cuvinteJe: "CititorE no::,;tri n8 sint martori ca intotdeauna am aparat
binele ~~eneral in modul eel mal dezinteresat". Dar redactorul insa.r-
dnat s[~'redacteze aceasta aparare scrie "in modul eel mal intcTcsat".
Dupa parerea mea expresia expri:ma gindul sau 'intim: "Sint obligat
sa serin eft e alba, dareu ;;tiu sigur ca e neagra". Undeputat care i~i
propune sa declare ca trebuie spus'imparatului adevarul jara rnenaja-
rnente ("riickhaltIos"), percepe deodata 0 voce interioara care il pune
in garda impotriva indraznelii sale ::,;i il face sa comita un lapsus in
care cuvintele ,,fara ,menajamente" (ruckhaItLos) sint inlocuite prin cu-
vintele "indoindu-ne spinarea" (riickgratIos)1>.
1) $edinta Reichstag-uluigerman, din noiembrie 1908.
98
In cazurile pe care Ie cunoa;;teti ;;1 care lasa impresia unoI' contra-
geri ;;i abrevieri, este vorba de rectificari, adausuri ;;i continuari prin
care 0 a doua tendinta l$i face aparitia alaturi de prima. "S-au petrecut
lucruri (zum VORSCHEIN gekommeJ1), a;; spune pe buna dreptate ca
erau porcarii (SCHWElNEREIEN)". Rezultatul: "zum VORSCHWEIN
gekommen". Cei care inteleg acest lueru pot fi numarati pe degetele
'unei singure miini, dar, la drept vorbind, nu exista decit 0 singurii per-
soana care intelege acest lueru, ded persoanele care 11 inteleg pot fi
numarate pe "un singur deget". Sau: "Sotul meu poate sa manince
;;i sa bea ce vrea el,- dar, 0 ;;titi prea bine, nu suport ca el sa aiba
vrerea lui, ded, trebuie sa manince ;;i sa bea ce vreau eu". In toate
aceste eazuri, precumvedem, lapsusul decurge din insu;;i continutul
intentiei tulburate sau se ata$eazi'i la aceasta.
Celalalt gen de raporturi intre cele doua intentii intel'ferente pare
bhar. Dadi nu exista nid 0 legatura intre continuturile lor, de unde
provine intentia perturbatoare ;;i cum se face ea ea i$i manifesta ac-
tiunea sa tulburatoare in cutare punct precis? Ob:servatia, singura in
stare sa ne furnizeze un raspuns la aceasta intrebare,ne permite sa
constatam ca tulburarea provine dintr~o suita de ginduri care preocu-
pase persoana respectivi'i ell put.in inainte ~i care se manifest a in acest
mod, indiferent daca l,?i gase,~te expresia sau nu in discurs. Este un
veritabil ecou, care insEt nu este intotdeauna 9i in mod neeesar produs
de cuvintele pronuntate. Mai exista aici 0 legatura asociativa intre e1e-
mentul tu1burat 91 e1ementul perturbator, dar aceastil Iegatura, in loc
sa rezide in continut, este pur artificialil 9i forma rea sa este rezultatul
unoI' asociatii fortate.
lata un exemplu foarte simplu, pe care I-am observat eu insumi.
Intilnesc intr-o zi in frumosul nostru tinut a1 Doiomitelor doua doan;me
vieneze, costumate in turiste. Facem dtva Hmp drumul impreuna :;:1
vorbim despre placerile ;;i inconvenientele vietH de turist. Una dintre
doamne reeunoa$te ca nid 0 Z1 m~ este pentru turist lipsita de nepla-
cer1. "Adevarat - spune ea - ca nu este nicidecum agreabil cind ai
mers toata ziua in soare ;;i ai ,bluza :;:i dima$a pUne de sudoare ...". La
ultimele cuvinte eo. are 0 mica ~ovaiala, apoi reio.: "Dar cind te In-
torci apoi nach Hose 2) (in loc de nach Hause === acasa) ;;i pOli, in sfiqit,
sa te schimbi...". Inca nu am analizat acest lapsus, dar nid nu ered eEl
este necesar. In prima sa fr2z2, doamna avusese intentia sa faca 0 enu-
merare mai completa: bluza, caina;;a, pantaloni (Hose). Din ratiuni de
buna nlviinta,. ea s-a abtinut de a mai mentiona aceasta ultima piesa
vestimentara, dar in fraza care a urmat, absolut independenta prin con-
tinutu1 ei de cea dinti], cuvintu1 Hose, care nu fusese pronuntat la
.momentul oportun, apo.re co. deformare a cuvintuIui Hause.
Putem acum sa abordam principa1a problema a1 carei examen I-am
o.1111nat indelung, anume : care s1nt intentiile ce se manifesta de 0 ma-
niera atit de ie9ita din comun ;;i vin sa Ie tulbure pe celelalte ? Evident,
este vorba de intentii foa1'te diferite, dar carora vrem sa Ie desprindem
caracteristicile C0111une.Daca examinam sub acest raport 0 serie de
exemp1e, acestea se lasa lesne orinduite in trei grupe. Din primagrupa
fae parte cazurile in care tendinta perturbatoare este cunoscuta de eel
2) "Hose" 111s,=amna in 1. germana pantaZoni. (Nota trad,)
99
care vorbe~te ~i, in plu~, i s-a dezviHuit acestuia inainte de lap~us. A
doua grupa cuprinde cazurile in care persoana care vorbe~te, cu toate
ca recunoa~te in tendin~a pcrturbatoc,re 0 tendinta care .ii apartine, nu
'9tie ca aceasta tendin~a era activa in propria sa fiin~a inainte de lap:;us.
Ea accepta deci interprctarea data de n01 lapsusului, dar nu poate sa
nn se arate intr-o anumita masura mirata. Exemple referitoare 1a aceasta
atitudine ne sint poate mai u~or furnizate de alte acte ratate dedt de
lapsusuri. A treia grupa cuprinde cazud in care persoana interesata
respinge energic interpret area care i se sugereaza : nu se mu1turne~te
numai cu negarea existentei intentiei perturbatoare inainte de 1apsus,
dar ea afirma ca aceastii inten~ie ii este absolut str8ina. Amintiti-va de
toastul tinarului asistent care propune sa se "rigiie" in sanatatea ~efului,
ca ~i de raspunsul lipsit de amabilitate care mi-a fost dat, cind am pus
sub ochii autorului acelui toast intentia perturbatoare. $titi ca inca
nu am reu~it sa ne punem de acord cu privire la modul de a concepe
aceste cazuri. In ceea ce ma prive~tt\protestul asistentului, autorul
toastului. nu ma stinghere~te nicidecum ~i nu ma impiedica sa-mi men-
tin interpretarea, ceea ce poate ca nu este cazul dumneavoastra: im-
presionati de negarea sa, fara indoiala ca va intrebati daca nu am face
mal bine sa remmtam fa interpretarea cazurilor de acest gen ~i sa Ie
consideram drept acte pur fiziologice, in sensul prepsihanalitic al cuvin-
tului. Pot sa inteleg ceea ce va retine. lnterpretarea mea implica faptul
ca persoana care vorbe~te poate manifesta intentH -pe care eo. insa~i Ie
ignora, dar pe care eu sint capabil sa Ie pun in evidenta cu ajutorul
anumitor indicii. lar dumneavoastra ezitati sa acceptati aceasta ipoteza
aUt de originala ~i de bogata in consecinte. Cu toate acestea, daca ati
vol sa ramineti consecventi in conceptiadumneavoastra cu privire 10.
actele ratate, iiltemeiata pe 0 multitudine de fapte, nu ar trebui sa
ezitati in acceptarea acestei ultime ipoteze, oriclt de deconcertanta vi
s-ar parea. Daca acest lucru nu va este cu putinta, riu ne ramine dedt
renuntam 10. intelegerea actelor ratate, dobind,ita cu aUta dificultate ..
Sa ne oprim un moment asupra a ceea ce une~te cele trei grllpe pe
care Ie-am stabilit, asupra a ceea ce este comun celor trei mecanisme
ale lapsusului. Ne gasim, in privinta aceasta, din fericire, in prezenta
unui faptcare estemai presus de orice contestatie. In cazul primelor
doua grupe, tendinta perturbatoare este recunoscuta de insa~i persoana.
care vorbe~te; ba mai mult; in prima grupa tendinta perturbatoare se
reveleaza chiar inaintea lapsusului. Dar, aLit in prima grupa eft ~i in
ceo. de-a doua, tendinta ~cu pricina este refulata. Cum persoana care
vorbe$te s-a hotarit sa nu 0 faca sa apan'i: in discurs, ea comite un
lapsus, adieu tendinta refulata se manifesta in pofida persoanei respec-
tive, fie modificind intentia marturisita, fie confundindu-se cu ea, fie,
in sfir$it, luindu-i pur$i simplu locul. A~adar, acesta este mecanismul
lapsusului.
Pundul meu de vedere imi permite sa explic prin acela~i mecanism
cazurile din a treia grupa. Voi admite numai ca singura deosebire care
exista intre cele trei grupe consta in gradul de refulare a intentiei
perturbatoare. In prima grupa, aceasta intentie exista ~i este sesizata
de persoana care vorbe~te, inainte de manifestarea sa ; tocmai atunci se
produce refularea pentru care intentia perturbatoare se razbuna prin
lapsus. In a doua grupa refularea este mai accentuata ~i intentia nu
este sesizata 1:no.intede inceputul discursului. Ceea ce este uimitor este
100
l
~
,
faptul ca aceastii refu~a)'e, destul de profunda, nu impiedica intentia
perturbatoare sa parti<;ipe 1a producerca 1apsusu1ui. Situatia aceastane
faeiliteaza eonsiderabil exp1iemea a ceea ce se petrece in. a treia grupa.
Voi merge ehiar pina 1a a admite eElputem sesiza in aetul ratat mani-
festarea unei tendinte refulate de nmlta vreme, ba chiar de foarte multa
vrerhe, in a~a fel incH persoana care vorbe~te nu-~i mai da citu~i de
putin seama deea ~i estc foarte sineerc'i negindu-i existenta. Dar chiar
lasind cle-o parte problema referitoare la a treia grupa, nu .<.;epoate
sa nu adcrati la concluzia care dccurge din examinarea eelorlalte ca-
zuri, anume ca refuLcu'eo intentiei de a expriJrvCf ceva constituie conditia
indispensabi!cl jJ::ntru {i]X/Titia unui Iapsus.
Putem afirma aCLu:nca all1 realizat noi progrese in ceea ce prive~te
intelegerea actelor ratate . .';)timnu numai ca aceste acte sint acte psihice
care au un sens ~i sUIt mareate de 0 intentie, ea ele rezulta din con-
fruntarea a doua intentii difer1te, ci s1 ci'i una din aceste intentii tre-
buiesa fi marcat,il1al~te de discurs, ~ anumita refulare, ea sa ~e ma~
1'lifeste astfel prin perturbarea ce1eilalte. Intentia trebuie sa fie ea ins3,?i
p~rturbata, inainte de a putea -sa devina pel'turbatoare. Se intelege de
la sine ca prin aceasta noi inca nu vorn dobindi 0 explicatie compIeta
a fenomenelor pe caw Ie numim aete ratate. Vedem aparind de indata.
alte semne de intrebare ~i,'in general, presimt1m ca cu cit avansam in
studiul nostru, eu atit ocaziiJe de a pune noi. intrebi'iri VOl' fi mai nu-
me1'oase,--Putem sa intrebam, bunaoara, ,de ce lucrurUe. nu se petree
mult. m'ai simplu. Cfnd dneva are intentia sa refuleze 0 anumita ten-
dinta in locs-o lase sa se exprime, ar trebui sa ne gasim in prezenta
a unuia din urnlatoarele doua cazuri: ori refularea este obtinuta :;;i
<lLuncinimic nu trebuie sa apara din tendinta perturbatoare; ori refu-
larea nu este obtinuta ~i atunci tendinta eu' pricina trebuie sa se exprime
franc ~i complet. 1-\ctele ratate rezulta insa dintr-un compromis ; ele
arata ca fieeare din cele doui'i tendinte este pe jumatate ratata ~i pe
jumatate izbutita, eel.-intentia -nu este nici complet suprimata, ~i -
faclnd abstractie de unele eazuri izolate - nici cu totul intacta. -Sintem
in arept sa presupunem ca produeerea acestor efeete de interferenta
sau de compromis cere anumite eonditii particulal'e, dar nu avenl nid
cea mat mica idee despre natura acestor conditii. Nu ered ea un studiu
mai aprofundat al aetelor ratate ne-ar ajuta sa deseoperim aeeste con-
ditii necunoscute. Ca sa ajungem la.acest rezultat, ar trebui sa explu-
- ram mai degraba, in prealabil, aIte ZOne obscure ale vietii psihice;
numai analogiile pe care Ie vom gasi aid ne VOl'da curajul sa formuliim
ipotezele capabile sa ne conduca la 0 explicare mai eompleta aactE:lor
ratate. Dal' mai e 0 ehestiune: ehiar ~i atunci cind operezi eu indicii
,marunte, cum faceDl noi aid, te expui la anumite pericole. Exista 0
mala die psihica, numita paranoia combinatorie, in care indiciilema-
runtc sint utilizate intr-un mod abuziv si nu as putea sustineea toate
concJuziile deduse ast.fe1 sint exacte. Nu se putem apa;a impotriva
acestor pericQIedecit conferind observatiilor noastre 0 baza cit mai
lafga cu putinta, intemeiata pe repetarea acelora~i eemstatari, din cele
mai difel'ite domenii ale vietH psihice explorate de noi.
Vom abandona, prin urmare, la aeest punet, analiza actelor ratate.
Vreau numai sa va recomand un lueru :sa retineti in memorie, ca
pe un model, modul in care am tratat aceste fenomene. 1-\viud in ve-
dere acest. mod, putet1 evalua inca de pc acum .care este scopul psiho-
101
1..--
logiei noast1'e. Nu dorim doar sa descriem ~i sa clasificam fenomenele,
ci intentionam sa le~i concepem ca pe ni~te indicii ale unui joc de
forte care se desfa~oara In viata psihica, ca manifestari ale unoI' ten-
dinte cu scop definit '~i care actioneaza fie in aceea$i dire~tie, fie in
directii opuse. Incerci'im sa elaboram 0 conceptie dinamica cu privire
1a fenomenele psihice. Pot1'ivit conceptiei noast1'e, fenomenele coneret
sesizate trebuie sa faea loc tendintelor abia recunoscute ca valabile.
Nu vom avansa in studiul actelor 1'atat8, inainte de a IntreprLTlde
in acest domeniu 0 incursiune, pe parcursul careia vom regasi fapte
cunoscute ~i vom descoperi citeva noutati. Facfnd aceasta, vom tine
cont de diviziunea in cele trei g1'upe a acestor fenomene,pe care am
stabilit-o la inceputul cercetarii noastre: a) lapsusul, cu subdiviziunile
sale In erod de scris, de lectura, falsaauditie; b) uitarea, eu s'ubdi-
viziunile salecorespunzatoare obiectului uitat (nume proprii, cuvLnte,
st1'aine, impresii) ; c) confuzia, pierderea, imposibilitatea de a 1'egasi un
oblect pus de-o parte. Erorile nu ne intereseaza dedt In masura In care
decurg din tiitare, confuzie etc.
Am vorbit destulde mult despre lapsus, dar, cu toate acestea, mai
avem ceva de adaugat. De 1apsus se 1eaga mid fenomene afective care
nu sint lipsite de interes. Nimeni nu recunoa9te bucuros ca a comis
un lapsus: adesea se intlmpla sa nu Intelegi propriul ~au lapsus, in
timp ce Intotdeauna II intelegi pe a1 altuia. De asemenea, lapsusul .este,
intr-o anumita masura, contaminant; nn este U90r sa vorbe$ti despre
lapsusuri, fara a comite tu insuti unul. Lapsusurile cele mai insigni-
fiante, acelea care nu furnizeaza nici 0 informatie deosebita cu pri-
vire la procesele psihice ascunse, an totu~i 0 motivatie care nu este
greu de sesizat. Cind, ca urmare a unei tulburari oarecare, stiryenita
in clipa pronuntarii unui cuvint dat, cineva emite la repezeala 0 vo-
cala lunga, elnu pregetd sa a1ungeasca vocal a scurta care urmeaza
imediat dupa aceea, savlqind astfel un non lapsus clestinat sa-l com-
penseze pe primul. La fel se petree lucrurile atunci cind cineva pro-
nuntli intr-un mod impropriu sau neglijent 0 vocala dubla; e1 cautB.
sa se corecteze pronuntind vocala dubEi care urmeaza intr-un fel
ll}enit sa reaminteasca pronuntarea exacta a celei dintli: s-ar spune
eElpersoana respectivE! tine sa demonstreze auditorlului sau ca cunoa~te
Hrnba materna ~i nu S8 dezintereseaza de pronuntarea coreeta. Cea
de-a doua deformare, pc care am putea s-o numim compensatoare,
are ea scap tocmai saatraga atentia auditoriului asupra celei dintli
~i de a-I dovedi ea vorbitorul Insu~i a luat aminte la gre~eala sa. Lap-
susurile cele mal simple, cele mai frecvente ~i cele mai insignifiante
constau in cOl1trageri ~i anicipari care se manifesta In partileprea putin
clare ale discursului. 1ntr-"0 fraza ceva mai lunga, de exemplu, se co-
mite lapsusul care consta In pronuntarea prih anticipatie a ultimului
cilvint al comunicarii. Aceasta da inmresia nnei anumite nerabdari de a
termina fraza, atesta In general 0 an~mita rezerv8.1n comunicarea aces-
tel fraze sau pur ;;i $implu fata de insu;;i actul de a vorbi. Ajungem In
acest fel Ii:! cazurile lImita in care deosebirile Intre conceptia psihana-
1itica desnre lansus si conceptia fiziologica obisnuita se sterg. Noi sus-
tinem caexista 'In ac~ste cazl.l~i0 tendinta care'tulbura il;tentia care are
~. 5e exprima in cliscurs ; dar aceasta teri.dinta ne anunta doar existenta
sa ::;;inu scopul pe care 11urmare9te ea insa~i. Tulbura1'ea pe care ea
provoaca insote~te anumite raporturi sau afinitati asociative ;;i poate f.i
102
inte1easa ea servind 1a deturnarea atentiei de,1a ceea ee se intentiona
sa se spuna. Dar niei aeeasta tulburare de atentie, niei aeeste afinitati
asociative nu sint suficiente spre a earacteriza Ins8."linatura procesului.
Luate 1a un loc, insa, ele ne dezv8.luie destule fapte despre existenta
unei intentii perturbatoare, fara ca noi sa ne putem forma 0 idee despre
natura sa, potrivit eu efectele sale, a"lu cum este eu putintii in cazurile
Treat accentuate.
Erorile de seris pe care Ie abordez aeum seamana aUt de mult eu
lapsusurile exprimarii verbale ineltele nu' ne pot furniza nici un punet
de vedere inedit. Sa incerdim totu~;i' sa spicuim cite ceva din acest do-
menill. Gre$elile, contractiile, trasarea Ell1ticipata a unor cuvinte care
trebuia'.1 sa urmeze mai tlrziu, toate aeeste aecidente dovedesc in mod
m::nifest ea cineva nu prea dore$te s;''t serie ~i ea este nerabdatorsa
sfir:7easea; efecte mal pmnuntate ale e1'o1'ilor de seris 1asa sa se recu-
noasea natura S1 intentia tendintei perturbatoare. In general 9tim, atunci
cinct gasim 0 seapare de condei intr-o serisoare, ca persoana care' a scris
11'.1era tocmai in apele sale, dar nu totdeauna putem stabili ce i s-a
Intimpl~t. Erorilede scris, ca 9i lapsusurile exprimarii verbale, sint
rareo1'i remarcate de autorii lor. Semna1am interesantul fapt de obser-
vatie care urmeaza : sint oameni care au obiceiul de a cHi, inainte de
expediere, serisorile pe care Ie-au scris. Altiiriu au aeest obicei, dar
dnd 0 fae cite 0 data, din intlmplare, ei au totdeauna prilejul de a gasi
91 coreda: 0 eroare izbitoCl,re. Cum sa ne explicam acest fapt? 8-a1'
spun8 ca aee9ti oameni pardi ar 9ti totu~i ca, scriind,au saviri?it un
lapsus. Putem admite faptul ca real?
De importantapl~actica a categoriei gre,?elilor de scris' se .leaga 0
interesanta problema. Va amintiti, desigur, cazul asasinului H. care,
cindu-se drept baeteriolog, l~;i procura din institutele ~tiintifice culturi
de microbi patogeni extrem de virulenti 9i' utiliza aceste culturi spre a
suprima prin aceasta metoda ultramodern a persoane care erau pe urmele
luL Intr-o zi individul a ad1'esat direetorului unuia dintl'e aceste institute
o sctisoa1'e in care se pHngea de ineficacitatea cultu1'ilorcare ii fusesera
trimise, dar serUnd a comis a eroare, in a9a fel IncH in locul cuvintelor
"in testele me1e executate .pe 90areci 9i pe cobai", se putea citi clal':
"in testele mele exeeutate pe oameni". De altfel aceasti'"'leroare a frapat
pc rnedicii institutu1ui in cauz8. care, pe cit ~tiu, n-au has totu9i nid 0
concluzie din aceasta. Dunmeavoastra credeti e8. medicii n-ar fi fast
bine Inspirati daea ar- fi luat aeeasta e1'oare drept 0 marturisire ~i ar
ii initiat 0 aneheta care sa curme Ja timp ispravile acestui asasin?
Oan~ nu gasitf ea in acest coz necunoa9terea conceptiei noastre e1.1p1'i-
vire 1a actele ratate a fast eauza unei intirzieri nespus de regretabile?
ce ma pri.ve9t<::, aeeasta eToare de scris eu sigural).ti'i ca mi s-a1' fi
suspecta, dar in ce priv2.<;;teutili.zarea e1 eu- caraeter de martu-
nSlr2 S2 1'idied obstaeole fOii-1'teserioasc. Lucrul nu este atit de simplu
eit pare. L8psusul de grafie3) constituie un indiciu incontestabil,
121 singur nu e5te de ajuns ea sa justifice deschiderea unei anchete
Desigur acest lapsus de grafie atesta ea individul respectiv
este preocupat de ideea de a-;;i infeeta se1'.1eni1,darnn ne permite sa
deddem daca este vorba in acest caz de un proiect maleficbine definit
3) Lapsus caZami,. ell untc:nnen latinesc 111cetatenit, substantivul calamus In-
52mn1no. Intre altele,?l pana sau toe de se1'is. (Nota trad.)
103
sau de 0 fantezie/ fara niei 0 importanta practica. Este chiar posibil ca
omul care a comis acest lapsus sa gaseasca cele mai convingatoarear-
gumente .ubiective ca sa nege aceasta fantezie ~i s-o respinga ca fiindu-i
absolut straina. Veti intelege mai bine posibilitatue legate de acest gen
de lapsus, atunci cind yom examina deosebirea care exista ihtre reali-
tatea psihica ~i realitatea materiala. Aceasta nu ne impiedica sa vedem
in acest caz un act ratat care a dobindit ulterior 0 importanta nebi'muita.
In erorile de lectura. ne aflam in prezenta unui context psihic care
difera net de acela allapsusurilor exprimarii verb;:lle ~i de grafie. Una
dincele doua tendihte concurente este aid inlocuita printr-o exc.ita~ie
senzoriala, ceea ce poate ca o. face mai putin rezistenta. Ceea ce citim
nu maiconstituie 0 emanatie a vietH noastre psihice, ca in cazulcelor
ce ne propunem sa scriem noi in~ine. De aceea eror11ede lectura co-nstau
in cea mai mare parte a cazurilor, intr-o substitutie completa. Cuvintul
de cititeste inlocuit printr-un aUul, faraa exista in mod necesar un
'raport de continut intre text ~i efectul erorii, substitutia facindu-se in
general in virtutea nnei simple asemanari intre cele doua cuvinte ..
Exemplul referitor la Lichtenberg: Agamemnon in loc de angenomlnen,
este cel mai ilustrativ pentru aceasta categorie. Daca vrem sa. desco-
perim tendinta perturbato:1re, cauza erorii, trebuie sa Eisamin intre-
gime la 0 parte textul cHit gre~it.:;;i sa incepem ftxamenul <:lnalitieprin
a pune aeeste doua intrebari: care este ideea ce vine in minte prima
:;d 9are se apropie eel mai mult de aceasta eroare, :;;i in ce situatie
a fast ea comisa? Uneori euno:1:;;terea situatiei este suficienta pentru
explicarea eroril. Exemplu: cineva, care incearea oanumita trebuinta
naturala. rataee$te intr-un ora$ stri'iip $i zare:;;te la inal!imea primului
etaj al unei case 0 fir-ma mare cu inscriptia "CLOSETlicius(I ( . W.C).
El are tot timpul sa se mire ca firma. este plasaia. atH de sm, inainte
de .a observa ca.trebuia cHit "CORSEThaus(I '(= easa. de c'orsete). In
aIte cazuri eroarea, tocmai pcntru ca. este independenta de continutuJ
'textului, cere 0 analiza aprofundata care nu reu:;;e:;;tededt dac\ e:;;ti
~exersat in tehnica psihanalitica. :;;i ai incredere in ea. Cel mai 3cics12a,
insa., este mult mai u:;;or sa obtii explicatia unci erori de leetura. Ca in
exempJul Lichtenberg (Agamemnon in lac de angenornmen)
substituit ne dezvaJuie fara dificultate suita de idei care constituie SUI'sa
tulburaril. Pe timp de razboi, de exempIu, se Intimpla saeitim adesea
m)me de ora:;;e, de comandanti de- armata. :;;i expresii militare, auzite
din gura tuturor, ori de cite ori ne aflam in prezenta unoI' euvinte care
au 0 oarecare asemanare eu aceste cuvirite si eXDresli. Ceea ce ne
'reseaza si nepreoeuDa. vine sa iii locul a ~eea ~e este stri"lin de
cuparile 'noastre :;;iiY{ea nu De intereseaza. Ecoul ideiJor noastre
pereeptiile curente.
Erorile de lectura ne ofera de asemen~a numeroase cazuri in care
insusi textul citit trezestc tendinta Derturbatoare, text care astfel S2
tran,;forma cel mai ades~a in cont;ari~l sau. Ne ga.sim In prezenta l.E:2i
lecturi indezirabile 9i, gratie analizei, ne dam scama Cd tocmai do:dnta
intensa de a evita 0 c!l1umita lectura este responsabila de deformarea
acesteia.
In erorile de lecturacele mai frecvente, pecare le-~im mentiODElt
in primul rind, eei doi factor]. carora Ie-am atdbuit un 1'01 important
in actele rat ate nu indeplinesc decit un 1'01 eu totul secundar: ne P2:-
ferim la confJictul eelar doua tendinte :;;i la refularea uneia din e1e,
104
-
-
_refulare care. se manifesta tocmai prin efectu1 actu1ui rataL Nu este
yorba de faptul caerorile de lectura ar prezenta caractere aflate in
dezacord cu ace:;;ti factod, dar conflictul continutului de idei,care duce
la eroarea de lectura, este mult mai puternic dedt refularea pe care
acest continut de idei a suferit-o anterior. Acesti doi factori se reHefeaza
foarte net in diversele modalitati ale actului ~atat provocat de amnezie.
Uitarea de proiecte esteun fenomen a carui interpretare nu prezinti'l
nid 0 dificultate :;;i, a:;;acum am vazut, nu este contestatii nid chiar de
.profanL Tendinta care perturba proiectul consta intotdeauna intr-o in-
.tentie contrara, intr-o nonvrere 4),despre care ne ramine sa. aflam pentru
ce nu seexprima in alt mod :;;i'intr,..o maniera mai putin disimulata.
Dar. existenta acestei vointe contrare este incontestabila.Uneori izbu-
tim sa afl;'im dte ceva despre motive1e care obliga la disimu1area acestei
contra-vointe: disimu1indu-se, aceasta _l~i atinge intotdeauna scopul, pe
care :;;i-1rcalizeaza in actul ratat, in timp ce al' fi sigurade re,spin-
gere daca s-ar prezenta ca 0 contradictiefati:;;a. Daca, in intervaIul de
timp care separa conceperea proiectului de executarea'sa, se produce
insa 0 schimbare importanta in contextul psihic, schimbare incompa-
tibila cu infaptuirea proiectu1ui, uitarea acestuia nu mai poate ff COn-
siderata ca 'act ratat. Aceastii, uitare nu mai mira, cad ne dam seama
bine ca executarea proiectu1ui arfi ,de prisos in noul context psihic.
Uitarea unui proiect nu poate fi considerata act ratat dedt in c3zul in
care nu avem de.,..aface cu 0 schimbare a acestui context.
Cazurile deuita're de proiectesint in generaL atlt deuniforme ~,i de
evidente incit nu prezinta' nici un interes pentru cercelarea noastra.
Totu:;;isub doua' aspecte studiu1 acestui act ratat e~te susceptibil sa ne
invete ceva nou. Am aratat ca uitarea, deci nonexecutia proiectului, este
dova'da unei contra-vointe ostile acestuia. Faptu1 r~mine adevarat, dar,
potrivit cercetarilor nOastre, contra-vointa poate fi' directa sau indirecta.
Spre .a arata ce intelegem noiprin contra-vointa indirecta, n-am putea
sa procedam mai bine dedt sa citam un exemplu sau doua. Cind tuto-
rele uWi sa-:;;i recomande pupilul unei' terte persoane, uitarea' sa poate
tine de faptul ca, neinteresindu-se pre a mult de pupilul sau, nu prea
clore:;;tesa faca recomandarea necesara. Cel putin in aeest fel va inter-
preta pupilul amnezia tutorelui. Dar situatia poate fi mai compJJcata.
Aversiunea fata de realizarea planului sau poate proveni la tutore din
aWi sursa ~i poate fi indreptata in aWi directie.Pupilul poate S:1 nu
fie, bunaoara, intru nimic implicat .in amnezie,care poate fi determi-,
mtii de cauze legate de terta persoana. Vedeti, deci, eit de"dificila poate
fi utilizarea practicii a conceptiei noastre. In cill.da justetei interpretarii
sale, pupilul risca sa devina prea neincrezator :;;i nedrept fata de tuto-
rele sau. Sau, atunci cind cineva uita de 0 intilnire pe care a aceeptat-o
:;;i la care el insu~i este hotarit sa mearga, motivul cel mai verosimiI
al uitarii ar trebui cautat cel, mai adesea in putina simpatie nutritil
fatii de persoana cu care urmeaza sa S8 intilneasca. In acest eaz", Insa,
analiza ar putea sa demonstreze ea tendinta perturbatoare se raporteaza
,nu 1a persoana, ci la Ioeul unde trebuia sa aiba loc intilnirea;;i care
era evitat din cauza unei amintiri penibile 1egata de aceI loco AU exem-
pIn: cind uitam sa expediem 0 scrisoare, ten dint a perturbatoare .1:;;i
4) "ein Nichtwollen" In textul original. (Nota trad.)
105
poute trage oa1'te bine obi1'~ia din continutul scrisorii; dar se poate ~i
ca acest continut sa fie cu totul anOdin. ~ica amnezia sa provina din
faptu1 ca e1 aminte~te in vreun fel de continutul unei aite scrisori, scrisa
mai demult ~i care a generat in mod direct tendinta perturbatoare : pu-
t8m arirma in acest caz ca contra-vointa s-a extins de la sc;risoarea pre-
cedenta, unde era justificata, la scrisoarea actuala care nu 0 justifica
nicidecum. Vedeti, a~adar, ca trebilie procedat cu precautie ~;;ipru-
chiar ,,!i in interpretarile in aparenta cele mai exacte; ceea ce
este echivalent din punet de vedere psihologie poate fi interpretat in
multe feluri din punct de vedere practie.
Fenomene ca acelea despre care v-am relatat pot sa va para extra-
V-ati putea intreba dad nu cumva contra-vointa "indirect!'"l"
imprima proeesului un caracter patologic. Va pot insa asigura di acest
proces este intru totul compatibil cu starea normaEi, eu stareade sEma-
tate. Totu~i, intelegeti-ma bine. Nu sint .nicideeuminelinat sa admit
ineertitudinea interpretarilor noastre analitiee. Posibilitatea interpreta-
rilar multiple ale uiUirii de proiecte subzista numai atlt timp dt noi nu
am intreprins inca analiza eazului ~i at'lt timp dt inte1'pretarile noastre
nu 52 bazeazii decitpe supazitii de o1'dingeneral. O1'i de cite ori ne
angajam in analizarea persoanei interesate, aflam eu suficienta certi-
tudine ea este yorba de 0 cont1'a-vointa direeta ~i care este- sursa actului
ratat.
Un alt aspect este urmi'lto1'ul: constatlnd ca intr-un mare numar de
eazuri uitarea unui proiect se reduce la 0 contra-vointa, ne simtim incu-
s.::! extindem aceea~i concluzie :;;ila a aHa serle de. cazuri in care
persoana analizata, nemultumindu-se sa nu confi1'me eontra-vointa 1'e-
de noi, pur~i simplu 0 neaga. Ginditi-va la numeroasele cazuri
in C':ll'8 se uitd restituirea d\rtilor imprumutate, achitarea facturilor
SL1U datoriilor. Trebuie sa avem curajul sa-1 spunem pe1'soanei in-
trL?reS;Jte ca en 8re intentia de a past1'a cartile, de a nu 'pIaU d3toriile,
.chiar atuDci cind aceasta persoana va nega intentia pe care i-o atrlbulm,
DefEnd in stare sa ne explicam prin alte motive atitudinea sa. Ii yom
sDune ea are aceasta intentIe si ea nu isi da seama de ca,dar d\, in ceea
{:~ne prive~te, ne este dea:jun's ci'i.ea s~ da in vileag prin efectul uitarii.
Celalalt ne va raspunde ea tocmai de aceea el nu-~i arninte~te, Vedeti,
ded, Cd ajungem Ia 0 situatie in care ne-am mai gasit odata. Voind sa
dam intredga dezvoltare logiea interpretarilor noastre pe cit de variate,
pe atit de' justificate ale acte10r ratate, sintem anl doar ~i poate deter-
sa admitem ca exista 1a om tendinte capabile sa actioneze f[ml
lui. F'ormullnd insa aceasta propozitie, venirn in contradictie CLl
toate conceptiile ailate in vigoare in viata ~i in psihologie.
Uitarea de nume proprii, de dcnumiri :;;i de cuvinte straine S8 lasa
la fel explicata printr-o intentie contrara care se leag;'i d'irect sau in-
direct de numele sau cuvintul eu pricina. V-am citat deja numeroase
e:;~:ernpile de repulsie directa eu privire la nume ~i cuvinte. Dar in aces"L
gen amnezii determinarea indirecta estc cea mal frccventa :;;i eel
mai adesea nu poate fi stabilita dedt in urma unei analize minutioase.
ultimul razboi, in "cursul caruia ne-am vazut obligati sa renun-
tam la atftea dintre placerile noastre de. altadata, a creat asociatiile cele
Tnai 131zare,care au avut drept efect slilbirea memoriei noast1'e in ceea
ce prive9te numele proprii. TvIiS-8. intimplat recent sa nu pot reproduce
Dumele inoiensivului 01'0.9moray Bisen: 9i analiza a dovedit ca nu era
106
nicidecum yorba de 0 atitudine ostiEl din .parte-1m fata de acest ora~,
d ca amnezia tinea maidegraba de asemanarea care exista intre nu-
me1e sau ~i acela al palatului Bisenzi din Orvieto 5), unde odinioara am
petrecut multe zile placute. Ne gasim aid pentru prima oara in pre-
zenta unui principiu care, din punctul de vedere al motivatiei tendintei
care favorizeaza uitarea de nume, ni se va dezviHui mai tirziu ca inde-
pHnind un 1'01 preponderent in determinarea de simptome nevrotice:
este vorba, intre altele, de refuzul memoriei de a evoca ceva asociat cu
senzapi penibile legate de unele amintiri acaror evocare ar fi de
natura sa reproduca aceste senzatii. In aeeasta tendinta de oeolire a
neplacerii pe care 0 pot pricinui' amintirile sau alte ~cte psihice, in
<J.ceasta fuga psihica din fata a tot ee este penibil trebuie sa vedem
ultirna ratiune eficienta, nu numai a uitarii denume, ci 9i a multor
altor acte ratate, cum sint neglijentele, eradle etc.
Se pare insa ca uitarea de nume este facilitata in mod special de
factori psiho-flziolagici; 0 putem astfel observa chiar:;;i in cazuri in
care nu intervine nid un element legat de vreo senzatie de neplacere.
Cind va aflati in prezenta cuiva care are tendinta Sa uite nume, cer-
{:etarea analitiea va va permite intotdeauna sa constatati ca, daca anU-
mite nume ii scapa, nu estepentru ea Ii displac sau ii evoca amintiri
dezagreabile, ci pentru ea la el se includ in alte lanturi de asociatii eu
ca.re ele se afla in raporturi mai strinse.S-ar putea afirma ea aceste
numesint legate strins de gceste lanturi asociative :;;i sint respinse de
aUe asociatii ee se pot forma dupaimprejurilri. Amintiti-va de artifi-
ciile mnemotehnicii9i:, nufaraoarecare. uimire, yeti constata ea unele
mane sint o111iseea urmare ainse9iasociatiilor pe care Ie sta,bilim in
mod intention at pentru a evita fenomenul uitare. Avem un exemplu din
cele mai tipice in numeleproprii de persoane care, se intelege de la
sine; pentru oameni diferiti au prin forta lucrurilor 0 valoare psihica
en totul diferita. Luati, spre exemplu, prenumele Teodor. El nu sem-
nifie,a nimic pentru unii dintre dumneavo~stra, pentru altii, este pre-
numele tatalui, al unui frate, al unul prieten sau chiar prenumele lor.
Ex:perienta analitica va dovedi caprimii nu risca sauite ca 0 anumita
persoana straina poarta acest nume, pe dnd ceilalti VOl' avea. mereu
tendinta de a refuza altuia un nU:rne care Ii se pare rezervat relatiilor
lor personale. Deoarece la aeest obstaeol asociativ se adauga aetiur~ea
prindpiului neplacerii 9i aceea aunui mecanism indirect, in acest eaz
va yeti putea face 0 idee adecvata despre gradell de complexitate al
cauzelor uitarii momentane a unui nume. Dar 0 analizariguroasa este
. capahEa sa descurce in intregime itele aeestui seul incilcit.
Omiterea imptesiilor o;;i aevenimentelor traite reliefeaza cu mai
multa precizie o;;iintr-un mod mai exc1usiv decit in eazul ui.tarH. de
:nume actiunea tendintei care ineearca sa indeparteze din amintire tot
Ce este neplacut. Aceasta amnezie nu poate fi eonsiderata act ratat de-
dt in masura in care, examinat In lumina experientei noastre de toate
zilete, ea ne apare ca surprinzatoare:;;i nejustificata, adica in cazul in
{:G\reuitarea cuprinde, de "exemplu, impresiile rnai recente sau J:flai im-
portante sau impresii a CarOl' absenta reprezinta 0 lacuna intr-un an-
samblu despre care se pastreaza 0 amintire perfecta. De ce o;;icum
~i ~,frasitalian situat caIn la jtlmatatea distantei clilltreRo111a si Flol'enta, (~Jota
tract.) ....
107
carac-
putem noi ,uita in general ~i, intre altele, evenimente care, a~a cum Slut
acelea din primii ani de copilarie, cu siguranta ca ne-au lasat 0 imprE.'je
din cele mai pr'ofunde? Este aici 0 problema de unordin cu tatul di-'
ferit, in solutionarea careia putem foarte bine sa atribuim un anumit
1'01 apararii impotriva senzatiilor de suferinta, atriigindin acela~i t.irfJp
atentia asupra faptului ca acest factor este departe de a explica fer'IO--
menul in totalitatea sa. Este un fapt incontestabil cii impresiile deza~
greabile sint uitate cu u~urinta. Numero~i psihologi au sesizat aces! fapt
care a fiicut asupra marelui Darwin 0 impresie atii de profunda incH
el ~i-:-aimpus ca "regula de auI''' sa noteze cu deosebita grija observa-
tiile care pareau defavorabile teoriei sale ~i care, dupa cum el a avut
ocazia s-o constate, nu voiau sa se fixeze in memoria sa 6).
Aceia care aud pentru -prima oara vorbindu-se despre uitare ca lnl]-
loc de aparare contra amintirilor penibile, rareori pierd prilejul de a
formula obiectia ca, potrivit propriei lor experiente, mai degraba a:l1in-
tirile penibile se ~terg cu greu, revenind pururea, orice am face
ca sa Ie inabu~im, torturindu-va fara incetare, cum este cazul, de pEda,'
cu amintirea unoI' ofense ~i. umiliri. Faptul este exact, dar obieqia nu
rezista. Ne iritereseaza sa nu pierdem din vedere faptul ca viata psihicii
este un cimp de batalie ~i 0 arena unde se infrunta tendinte opuse SiTU.
ca sa vorbim intr-un limbaj mai putin dinamic, Ca ea se compunedin
contradictii~i din cupluri antinomice. Dovedind existelllta unei 1en-
dinte determinate, noi nu dovedim prin aceasta absenta unei alte 1cn-
din:te care actioneaza intr-un sens contrar. Exista loc 'Ii pentru una, ~i
pentru cealaltii. Problema este numai sa cunoa~tem raporturile caTe
se stabilesc intre termenii opu~i, actiunile care en'iana aUt de la una,
cit ~i de la cealalta.
Pierderea ~i imposibilitatea de a giisi obiectele puse 1a pastrare' ne
intereseaza in mod deosebit, din cauza multiplicitatii de interpretaride
care sint susceptibile aceste doua acte ratate :'ii a diversitatii tendinteJor
la care ele se supun. Ceea ce este comUl1 tuturor acestor cazuri e'ite
. vointa de a pierde; ceea ce difera de 1a. un caz 1a altul e';te motivuJ:
~iscopul pierderii. Pierdem un obiect atuncicind e uzat, cind avem
intentia sa-l inlocuim cu altul mai bun, cind a incetat sa ne mai
cind il detinem, de 1a 0 persoana cu care am incetat de' a fi in bune
relatii sau cind a fost achizitionat in imprejurari la carenumai vrem
sa ne gindim. Faptu1 de a lasa sa cada, sa se detcrioreze sau sa se
sparga un obiect poate servi acelora~iscopuri. Experienta vietH sed ale
arata cacopiii nedoriti ~i nascuti in afara casatoriei sint mult 1118i1ra-
gili declt cop5ii recunoscuti ca legitimi. Acest rezultat nu este UTl11clrea
tehnicii grosiere a facatoarelor de avorturi, ci se exp}ica printr--oome-
care neglijenta in ingdjirile date acestor copii. S-ar putea ca
obiecte10r sa aiba aceea9i explicatie ca ~i aceea a ingrijirii copiilor.
In alte cazuri se pied obiecte care nu ~i-au diminuat cu nimic v,;-
loarea, cu singura intentie de a aduce un fel de sacdficiu sortJi ~i de
a fi astfel crutati de 0 aHa pierdere de care ne temem. Analiza
cii aceastil maniera de a coniura soarta este destul de rclspinditA Ii} 1101
~i ca din acest motiv pierde~ile 'l1oastre constituie adesea ~un sscri:ficiu
Ii) Vezi C h a 1"1 es D a r \v i n, Amintiri des]Jle dezvoltarea [lindiTi!
tei'ulu.i meu.. A'utobioCjTCIfia, tl'ad. V. V. Dobrovici 'Ii D. Dorogan, Eclitu;'8.' Acndemjei
Romane, Bucure'iti, 1962, p. 144. (Not2. tract)
108
voluntar.Pierderea mai poate fi expresia unei sfidari sau a unei auto-
pedepse. Pe scurt, motivele mai indepartate cale tendintei de a ne de-
barasa de un obiect prin pierdere sint nenumarate.
Ca ;;i celelalte erori, confuzia este adesea utilizata in realizarea de
dorinte care ar trebui refuzate. lntentia i;;i pune atunci masca unei in-
timplari fericite. Unul din prietenii mei, de exemplu, care ia trenul ca
sa raca, in imprejurimile ora;;ului, 0 vizita la care nuprea tine, in statia
de legiitura se in;;eala asupra trenului ;;i 11ia pe acela care se intoarce
in ora~. Sau se intimpla ca, dorind in cursul unei calatorii sa fad,
1nt1'-o statie intermediara, 0 oprire incompatibila cu anumite obligaW,
pierzi ca din intimplare trenul delegatura, ceea ce in final iti permite
sa-~i oferi oprirea pe care odoreai. Va mai pot cita cazul unuia dintre
bolnavii mei caruia Ii Interzisesem s-o cherne pe amanta sa la telefon
:;;i care, ori de dte ori voia sa-mi telefoneze, forma "din gre;;eala",
"mh1tal", un numar eronat care era chiar acela al amantei sale. lata,
in sfir;;it, un faptde observatie referitor la 0 confuzie, pe care ni-l
.raporteaza un inginer, observatie eleganta ;;i de' 0 importanta practica
considerabila prin aceea ca ne face sa vedem pe concret preliminariile
eu privire la deteriorarile aduse unui obiect :
. "Eram ocupat de citava vreme, impreuna cu mai multi dintre co-
legit mei, in laboratorul de la $coala superioara, cu 0 serie de expe-
riente foarte complicate asupra elasticitatii, muncii la care ne angajasem
benevol, dar care incepuse sa ne ia exagerat de mult limp. Intr-o zi
cind ma duceam la laborator cu colegul meu F:, acesta mi-a sPl\s co. era
deioiat ca trebuia sa piarda atit timp in acea zi, dat fiind ca avea mult
de lucru acasa. N-am putut dedt sa-l aprob ;;i am adaugat glumind
;;1 facind aluzie la un incident care avusese loc in saptamina prece-
denta ; "Sa speram ca ma:;;ina va ramine astazi in pana; ca :;;i data tre-
cuia, eeea ce ne va permite sa oprim luerul ;;i sa plecam devrerne 1".
Cind s-au distribuit sarcinile de mundi, colegul meu a primit insarci-
narea sa regleze supapa presei, adica sa lase sa patrunda lent lichidul
de presiune din rezervor in cilindrul presei hidraulice, deschizind cu
precautie supapa; cel care conducea experienta statea ih apropierea
manometrului :;;i, in momentul in care este atinsa presiunea ceruta,
trebuia sa strige cu voce tare "Stop 1". Auzind acest apel, D. a apucat
.supapa :;;i a invirtit-o cu toata puterea ... la stinga (toate supapele,- fara
exceptie, se inchid prin rotatie la dreapta 1). !ntreaga presiune a re-
zervorului a actionat in presEt, ceea ce a' depa:;;it rezistenta eanalizarii
~I a avut ca efect ruperea unei suduri in tevarie: accident lipsit de
gravitate, dar care ne-a obligat sa intrerupem luerul :;;isa ne intoarcem
aeasa. Ceea ce este curios, este ca prietenul meu F., caruia am avut
prilejul nu mult dupa aceea sa-i vorbesc despre acest accident, pretin-
dea a nu-;;i aminti de el, pe cind, in ce ma prive:;;te, am pastiat 0 amin-
tire eerta a faptului".
Cazuri ca acesta sint de natura sa va sugereze presupunerea ca daca
miinile personalului dumneavoastra se transform a atH de des in vraj-
ma~ele obiectelor pe care Ie aveti in casa, acest fapt poate ca nu se
datoreaza unui inofensiv hazard. Va mai puteti de asemenea intreba
daca intotdeauna in mod intimplator ne facern rau noua in;;ine, punin-
du-ne in perkol propria integritate. Presupunere :;;i sellin de intrebare
. pe care analiza faptelor de observatie, de care eventual yeti putea dis-
pun.e, va va permite sa Ie verificati i sa Ie dati 0 rezolvare.
10~
Sint departe dea fi epuizat tot ce poate i spus pe tema actelor
ratate. Ramin inca muIte aspecte de examinat ~i de discutat. A~ fi insa
foarte satisfacut sa ;;tiu Ca am reu~it, prin putinul pe care vi I-am spus,
sa zdruncinam vechile dumneavoastra idei asupra temei de care ne Ocu-'-
pam ~i de a va fi faeut apti de acceptarea unor idei noL In rest, nu-mi
fac nid un scrupul de a Eisa lucrurile in punctul unde Ie-am adus, :lara
a avansa in continuare. Prindpiile noastre nu-~i intemeiaza intreaga de-
monstratie doar pe actele ratate $i nimic nu neobliga sane limitam ce1'-
cetarile, raportindu-le numai la materialeh::l urnizate de aceste ade.
Marea valoare a actelor ratate consUl pentru noi in frecventa lor, in
faptul C? fiecare Ie poate observe). cu u,?urinta ,la el insu,?i ,?ica produ-
cerea lor nu are drept conditie necesara 0 stare morbida oarecare. In
incheiere, a~ dori numai sa va real11intesc una din intrebarile dUTfl-
neavoastra, pe care pina acumam li'isat-Q fara raspul1s: dat fEnd ca,
potrivit numeroaselor fapte pe care Ie cunom~tem; oamenii sint adesea
atlt de aproape de intelegerea actelor rat ate ~i S8 comporta adesea ca
$i cum le-ar sesiza sensul, cum se face ca, in general, acelea'ii feno:rnene
Ie apar de multe od ca mnd accidentale, lipsite de sens ~i de impor-
tant;'!. ~i ca S8 arata am de refractari fata de explicarea lor psiharla-
1itica?
Aveti dreptate: avem aid un fapt uimitor, care cere oexplicatie.
Dar 'in loc de a va cia exDlicatia gat a elaborata, urefer ca, prin dezvoltarl
succesive, SaVEl fae cap~biii 's-o gasiti singuri,' fara a mai i nev018 sa
va vin eu 'in sprijin.
Partea a doua
VISIJL
V
DIFICULTATI $1 ABORDARI PRELIlVIINARE
;)J 0 5e p h B 1'e u e r,ln anii 1880-1882. A 5e vedea In legatura eu aeeasta
C(Jn.lelintele tin ute de mine in America, in anul 1909: "Dher Psychoanalyse" ~i
~ZUt' Geschichte del' psychoanalytisehen Bewegung".
S-a filcut intr-o zi descoperirea ca simptomele morbide ale un or ne-
yrotici au Un sem 1). Aceasta a constituit punctul de plecare al trata-'
mentului psihanalitic. In cursu 1 acestui tratament s-a constat at ca. bol-
navit invocau visele in chip de simptome. S-a presupus atunci cEi ;;i
visele trebuie sa aibaun sens.
Totu;;i, .in loc de a urma ordinea cronologica, noi ne vom incepe
expunerea invers. Ca pregatire pentru studiul nevrozelor, yom demon:..
stca sensul viselor. Aceasta rasturnare in ordinea expunerii se justi,..
fica nu numai prinfaptul ca studiul viselor reprezinta Cea mai buna
introducere pentru studiul nevrozelor, ci ;;i prin aceea ca visul insu~i
ste un simptom nevrotic, prezentind pentru noi avantajul inestimabil
de a putea fi constatat Ia toti oamenii, inclusiv la eei sanato;;i. Chiar
in eventualitatea ca toti oamenii ar fi sanato9i ,;;is-ar limita doar sa _
viseze,. noiam putea, prin cercetarea viselor,sa ajungem aproape la ace-
lea~i constatari ca acelea pe care Ie obtinem prin analiza. nevrozelor.
rn acest fel visul devine un oblect de cercetare psihanalitica. FenQ-
men obi9nuit,fenomen caruia i se da putina importanta,lipsit in apa--
renta de arice valoare practica, ca ;;i Clcteleratate cu care are in comun
faptul case produce la oameni sanato;;i, visul se prezintii investigarii
noastre in conditii mai degraba defavorabile. Actele ratate erau doar
neglijate de catre ;;tiinta ;;i Ii s-a acordat prea putina atentie; dar, la
urma urmei, nimeni nu se ru;;ina sa 5e oCUP'?- de ele, spunindu-!;>i Ca,
in ciuda faptului di exista 9i lucruri mai importante, era posibil co.
actele ratate sa ne ofere si ele date interesante. Dar a se consacra unor
cercetari asupra viselore~a considerat nu numai ca 0 ocupatie fara
valoar:e practica ~i superflua, d ;;i ca 0 distraetie penibila: se vedea
in aceastao ocupatie anti;;tiintifica ~i care denota la acela care i secoh-
sacra 0 inc1inatie spre misticism. Un medic sa se dedice studierii viselor;
dnd neuropatologia ~i psihiatria ne ofera cititea fenomene infinit mai
serio.ase: tumori, adesea de marimea unui mar, care comprima orga-
nul vietii psihice, hemoragii, inflamatiicron.ice in cursul carora sepot
dernonstra la microscop'modificarile tesuturilor! Nu! Visul este un
subiect prea insignifiant ;;i el nil meritEi onorurile unei investigatii ~tiin-
tifice !
. Este vorba, in plus, de un obiect de studiu al carui earacter este in
epozifie ell toate exigentele ~tiintei exacte, de un obiect in legaturacu
care cercetatorul nu are nici 0 certitudine. 0 idee deliranta, de exem-
8 - cd. 404 113
pIu, se prezinta cu contururi 112te ;;1 bine delimitate. Eu sint ilnparatul
Chinei, proclama sus ;;i tare bolnElvul. Dar visul? eel l1Wi adesea. e1
nid nupoate fi maCaI' povestit. eind cineva i:;;i expune visu1, ce 11e
garanteaza exactitatea naratiunii sale, ce ne dovede:;;te ca e1 l1u-:;;i
meaza visul in timp ce il poveste~te, di nu adauga detalii imaginare,
data flind incertitudinea amintirii sale? Fara a mai socoti maiori-
tateaviselor scap[t memoriei noastre, ca nu ramin in a111intir2a
decitfragm-ente.neinse]TIl1.ate. Oare pe baza interlJretarii acestor IT:at.e-
riale vrem sa intemeiem 0 psihologie ~tlihtifka sau 0 metoda de trata-
ment pentru bolnavi ?
Ex:cesul 111tr-o i1..Ic1ecata trebllie sa ne trezeasca totdeallnE':: nelTlcc:r-'2-
derea~. Este limpede ca obiectiile impotriva vlsului ca object decerc2tCixe
fl1erg pi'e-adeparte. Au visele, CLlll1allzim spLlnin,du.~-se, 0
minora. ? Noi am 'ii avut de raspuns la 0 obiectie de acela:;;l gen
tura en acte1e ratate. rAnn aratat atunci ca lucrpri de mare
S2 pot manifesta priu semne ceea ce prive:;;te
vag al viselor,. acestaconshtuie desigur lin cmader ca oricare altul ; 1101
nu putem saprescriem lucrurilor caracteristicile pe care trebuie sa Ie
prezinte ele. De altfel exista $i vise dare fit definite. Pe de
cercetarea psihiatrlca. abordeaza adesea obiecte care sufera de
determinare, cum este cazul reprezentarilor obsedante de care
tot.u:}i, psihiatri respectabili 9i eminenti. Jmi amintesc de
prezentat In -l)ractica 1112a rnedicala .. Bolnava aJ:Y1Ceput prhl n.-rni c:~e-
clara: "Irlcere lU1 sentinlent ca ~i Clan a~ fi facut sall a~ fi'\/rut ~::l fac
rB.u unei flinte vii... Unui copil ?Nu, mai degraba unul cEne. Axn !Jll-
presia eft I-am aruncatde pe un pod sau di. i-am fRcut vreun 2Jt ran':.
Putem remedia prejudiciul care rezulta din incertitudinea
referitoare la vis, avansind postulatul eft nu trebuie sa vis
d.ecit c'2eaCe povesteE3te sllbiectul respectiv ~i ca trebtli.e fc~cern
abstractie de tot ceea ce el a putut uita sau deform a amintiriIe sale.
In sfir9it, nu ne este permis sa spunem ca visul estc in general un
fenornen lipsit de importanta. Oriclne 'itie din propria experienta
dispozitialJsihica III care se trez2stecineva In1.11':nla lJnlJj ~lisse
rnetitin~ pe parcursul intregli zile. Ivledicii cunosc cazuri in ca]~e 0 ];1.11-
, . ,. v ", t . b' 1 v J A.J ' , d l' .v
cae)JSll11C~ a o.eOLHa CUv UTIv~lS, Om~V\' p~scnnu 0 VJ~eeA' e":rama
rata de VIS. Se relateaza ca personcl]e lsto1'1c2 au gaslt 111 VIse
a indeplini tmeIe actiunimarete.Ne pntern, deci, puneintrebarea de
u~ll.deville dispretul eercllrilor2?tiil1tifice fate} de .vis ?
Pers?n~.l vad in a~es~ ?jsp~:et, 0 ~eacti2 i:npo~riva imp'QI'~aTI'~eieX2i2C-
rate care 1-'a fost' atnbmta ocnmoara. Se she ca reconsntmrea
lui nu este lueru u~or, darputem admite fara s,o,iiHre ca stI'amos,iJ n03-
t,L de acmn trei mii de ani s1 rnaide demult au visat tot
visam noi azi. Pe cit s,tim, to.'~te popoarele vechi au acordat
mare importanti'i ~;;i Ie-au considerat utilizabile din punet de vcdt:re
practic. Ele au extras din vise indicatii cuprivlre Ia viitor, aJ} CButut
in eIe prevestiri. La greci ~i 10. popoarele oxientale, 0 campaniernili-
tara fara talmacitori de vise eTa considerati"l la fel de imposibila ca in
zilele noastre 0 a:stfel de campanie fara inijloacele de reCL;n02i$tere LIr-
nizate de aviatie. Cind Alexandru eel Mare a intreprhis expeditia set de
cucerire, el avea in suita sa p2 cei .mai renumiti interpreti de vise.
Ora~ul Tyr, care in acel tlmp era inca situat pe o insula, opun2~ rege-
lui 0 astfel de rezistenta incit el era hotar'it sa ridice ased;ul, dnd. i11-
114
tr~o noapte, a visat un satir executind un dans triumfal. rmparta~jnd
visu1 ghicitoru1ui sau, fu asigurat ca trebuia sa vada in acesta prezi-
Cerea victoriei impotriva ora,,?ului. Drept urmare, e1 ordona asaltul si
ora,?u1 fu cueerit; Etrusdi 'ii yamanii se slujeau de alte mijloace pentr(l
ghicirea viitorului, dar inT-21'pretarcCt viselor a fost cuttivata ~i s~a bueu-
rat de 0 mare. favoare in tirnpul intregii perioade elenistico-romane.
Din literatura referitozTe la acestea nu ne-a ramas dedt lucrarea capi-
talii a lui Artemidor din Daldis 2), care. ar data din epoea imparatului
l1~drian. Cum se exolica faDtul ca arta de a interpret a visele a decazut
9i visul insu,?i a c<1zut in 'dizgratie, nu v-a,? pute'a-o spune. Nu put em
vedea 111 2.ceast/i decadc:Ilt-a ~i Ill. aCEst disc:redit nici efectLIl progresului,
~eoarece sUTqbrul ev mediu a conservat eLl fidelitate lucrllri l1)ult. rnai
absllrde decft \lcchea interpretare a vlselor. Dar fapt este ca iriteresl..ll
pe11tru ;vise a degenerat treJ!tat -in sllperstitie 9i ~i-a gasit llltimul refu-
'giu la oarneni _iIlculti. UltinlLll abuzal intErpretArii, care S-3 mel1~1nut
pina in zi1ele noastre, consta in a aila ell ajutorul viselor numerele'
ci~tigatoare la loterie. In schirnb~ ~tiirlta 2}Gtcta eonten1porana s-a ocu-
pat 111 rn.1J.lte T'li\duri de totcle,Rtm~~ ell intentla de a Ie aplica
teoriile sale psihologice. F'l:re$te, niedicii ~;ledeall 111vis nu 1JD act psihic,
ci 0 111urlifestare psihic~i a 1.l11Cre:{citatii ;)oITiatice. Binz declaTa In 1876
ca visu1 este un "proces somatic, totdeauna inutil, adesea chiar mor-
bid si care este -02ntru si ne:nurire ceea ce un teren
acoperit 'de balarii~i situat Intr-o ' depresiune estepentru
C2l'e il domina din eel'''. D/l:aury cmnparavlsul cu convulsiile dezor-
donate ale darlsului .Sf. Gu.y ::n, in opozitie' eu -mi9carile coord onate" ale
omul"Lli 110rl113..1, iar 0 \lecl12C0111paTatie asirnileaza visele ell sunetele pe
care "le produce un om nepriceput in muzidi, facInd S3. alerge pe cla-
pele i11strU111ertb.J.lui cele zece degete ale sale".
11 irlterI)reta 111secrnlna a gaslll11 sen-s aSCUI1S; nici vOTbanu poate
fi deaccasta lY'l,-tru cel care depreciaza intr-atit valoarea visului. Cit}ti
descrierea -visul1~i la :l 1a Jadl 9i la alti filozofi rl1oderni: totI se
ll1ulturnesc sa enl.unere aspqctele p:rin care \lisul se deosebe~te de gll1-
,. , . , , . d . '.c t" 'tv.c .. ';1 t" ,
alrea 111stare ae _'\/e.gn:~:.prIn re ~llcerea In.L~ny~Ol:all -.a~11,eY:IU~n,11nCUJ-~e
d~SC?mpllller~a . as?CICltlllor, Sl~p~~lll1areaSplrltlllU~ crlt~c, el111Tinare: or!-
J carel cunoa::;T:Crl 91 toate celelalte sernne care tlnd sa dovedeasca sca-
zuta valoare care trebuie acordata viselor. Singura contributie pretioasa
Ja CUD.o.a~terea\risuJui, pentru care sintern datori ~tiint21 e:xacte, 'se re-
fera 1a influenta pe care 0 exerciti'i asupra continutului vise10r excitatme
corporale care S8 pl"odnc In timpul somnuluL De la un aut or norvegian
asto.zi disparut, J. lVIourly-Vold, alJ ramas doua mari volume de cereetari
experimentale asupra somnului (tradus8in limba germanaln 1910 9i
1912), eu referire aproape in exclusivitate la efectele produse de 111odi-
ficarlle de pozitie a mernbrelor. i\ceste cercetati slnt elogiate ca modele
de eercetare exactii asupra .somnului. Dar ce ar spune 9tiinta exactii
afIlnd ca noi vrem sa Incerdlm ade:;::,operi sensul viselor? Poate ca
:2) Scriitor grec din see. al II-lea e.n., 'orIgInal' GIn Efes, darnumit ndin
Daldis" dlipa ora,;;ul natalal mamei sale, spre a-I deosebi de geograful Artemidor
::lin Efes (sec. 1. 1.e,n.). Oneirokritika sa cuprinde, intre altele, reguli ~ interpre-
~ar~ 9 viseloI'..- Fr~ucr a cunoscut probabil versiunea germ, ana tiparita Ia Stuttgart
u "8Ul. (Nota tract.)
3) Maladie neurologica. (Nota tract.)
115
s-a -,?ipronuntat pe aeeasta tema, dar noi nu ne yom Lisa descurajati de
judecata sa. !ntrucit actele ratate pot sa aiba un sens, nimie nu se opune
ca aeela;;i lueru sa se petreaea ~i eu visele, iarin multe eazuri aeestea
au in mod efectiv un sens care a scapat eercetarii exac18. Sa ne insu-
:;;im deci prejudeeata eelor veehi ;;i a poporului ;;i sa ne angajam pe
urmele talmacitorilor de vise de altadata.
}VIaifntH trebuie, insa, sa ne orientam eu privire la tema noastra, sa
treeem in revisti'Ldomeniul visului. Ce es18, a;;adar, un vis? Este greu
raspundem printr-o definitie. In consecinta, nn yom ince:r:ca sa dam
o definitie acola unde este de ajuns sa indidim un subiect pe care toata
Imnea n cunoaste. Ar trebui sa reliefam caracteristicile esentiale ale
visului. De unde sa Ie luam ? Sfnt atitea c1eosebiri, ;;i in toate directiile,
fn interiorul cadrului care delimiteaza domeniul nostru !Esentiale VOl'
fi aeele caraeteristici pe care Ie yom putea arataca fiind comune pen-
tru toate visele.
Prilpa dintre carac18risticile comune tuturor viselor este faptul ca
S8 produc in timpul somnului. Este limpede ea visele reprezinta 0 ma-
nifestare a vietH psihice in timpul somnului ;;i ea daca aeeasta ofera
anumite similitudini eu viata psihica din stareade veghe, ea este de
asemenea particularizata prin deosebiri considerabile. Aeeasta definire
o gasim deja 1a Aristotel. Este posibil ca intre vis ;;i somn sa existe
raporturi inca $i mai intime. Sintein adesea treziti de un vis, adesea
visam cind ne trezim in mod spontan sau cind sintem treziti din somn
in chip violent. Astfel visul ne apare ca 0 stare intermediara intre somn
~i starea de veghe. Iat<i-ne, prini urmare, condu3)i in domeniul somnului.
ee estesomnul? ..
Aceasta este 0 problema fiziologica sau biologica in carB multe 1u-
crud sint inca discutabile. Nuputem decide nimie eLl privire la aeeasta,
oar socot ea trebuie sa ineercam sa caraeterizam somnu1 din punet de
vedere psihologie: Somnu1 este 0 stare in care individul care doarme nu
con~tientizeaza nimie despre lumea exterioara, stare in care interesul
siu se afla eu totul detasat de aceasta lume. Ma seufund in somn toc-
rnai retragindu-ma din lumea exterioara .~i 1uind masuri de precautie
Impotriva excitatiilor din afara. > Adorm, de asemenea, atunei clll.d sint
abosH de aeeasta lume ;;i de sHmulii e1. Adormind, Ii' spun lumii exte-
rioa1'e: lasa-ma in pace, fiindea vreau sa dorm. Dimpotriva, copilul
_spune : inca nu vreau sa dorm, vreau sa mai stau treaz. Tendinta biolo-
gica a somimlui pare deci sa eonstea in relaxare, iar earacteristica sa
psihologica instingerea interesufui pentru lumea exterioara. In raport
eu aceasta 1ume in care am venit fara s-o fi dorii, ne aflam intr-o ase-
menea situatie incH nu 0 putem suporta neinirerupt. In consecinta, ne
scufundam din dnd in dnd in stal'<!a in care ne gaseam inainte de a
veni pe lume, in existenta noastr8. intrauterina. Cel putin ne eream con-
ditii eu totul analoage en acelea din aeeasti'i existenta : ealdura, obscu-
ritate, absenta excitatiilor. In plus, unii dintre nor se ineovriga ;;i dau
eorpului lor, in timpul somnului, 0 atitudine asemanatoare ell aeeea
pe care 0 aveau in pinteeelemamei. S'-ar zice di pina ;;i la virsta adulta
nu apartinem lumii dedt eu doua treimi din existenta noastra ~i ea
pentnl 0 treime inca nu ne-am naseut. Fiecare t1'ez1re din 'somn -dimi-
neata est~ pentru noi, in aceste eonditii, ea 0 noua na<;>te1'e. Oare nu spu-
nem despre starea in care ne gasim 1a trezire din SDmn: sintem ea
nou-nascuti? Spunind aceasta, fara indoia1ii eEl ne faeem 0 idee eft se
11~ .to
I
\
t
poate de falsa despre senzatia generala a noului-nascut. Este mai cmind
de presupus ca acesta se simte foarte indispus. De asemenea, despre
faptul de a ne na9tespunem : a vedea lumina zilei.
Daca somnul este ceea ce am aratat, visul, departe de a face obH-
gatoriu parte dinel, apare mai curind ca un accesoriu rau venit. Noi
crcdem ca sonmul lara vise este eel mai bun, singurul ca1'e-9i merita
nu11'1e1e;ca nid 0 activitate psihica nu a1' trebui sa aiba lac In timpu1
somnului. Daca survine 0 activitate psihiea, este tocmai pentru ca nu
am reu9it sa realizam starea de repaus foet-al, sa suprimam p1na9i
ultimele resturi ale oricarei ?ctivitati psihice. Visele nu a1' fi altceva
dedt aceste 1'esturi ;;i ar parea ca, Intr-adevar, visu1 nu ar t1'ebJ;lisa
aiba nici 0 semnificatie. Altfel se petreceau lucr,urile cu actele ratate,
care sint activitati ale starU de veghe. Daratunci cind dorm, dupa ce
am reu;;it sa reduc total activitatea mea psihica, neputlnd sa stapinesc
dedt citeva resturi ale acestei activitati, nu este nicidecum necesar ca
aceste resturi sa aiba sens. Sensul acesta nid nu a9 9ti sa-l utilizez,
cea mai mare parte a vietii :t11e1epsihice fUnd abolita. N-ar putea fi
vorba, in adevar, decit de reactii sub forma de contractU musculare,.
decit de fenomene psihice provocate nemijlocit de 0 excitatie somatica.
Visele n-ar fi in felul acesta decit resturi ale activitatii psihice din
starea de veghe, resturi capabile daar sa tu1bure somnul ; iar noi nu am
avea nimic mai bun de lacut dedt sa abandonam acest subiect,ca nein-
cluzindu-se in psihanaliza. Dar, chiar daca visul ar fi inutil, existenta
sa nu poate i negata 9i Doi putem incerca sa dam soeoteala de aceasta
existentB.. Pentru ce viata psihiea nu adoarme eu totul? Filra Indoiala
pentru di eeva se opune odihnei sale. Asupra sa se exerdta excitatii,
fata de care trebuie sa reactioneze. Visu1 ar reprezenta deci modul de
reaetie al psihicului, in timpul starii de somn, la excitatiile eu care se
confrunta. Sesizam aid 0 cale de acces' spre Intelegerea visului. Putem
cerceta care sint, In diferitele vise, excitantii care tind sa tulbure S0111-
nu19i 1a care persoana care doarme reactioneaza prin vise. Am desprins
in elul acesta prima caracteristica comuna a tuturor viselor.
Exista ~i 0 a douacaracteristica eomuna? Cu siguranta, insa este
mult mai greu s-o intelegem ~i s-o descriem. Procesele psihologiee ale
somnului difera eu totul de aeelea ale staru de veghe. Traim in somn
multe evenimente in care eredem, ID timp ce nu estevorba; poate, dedt
de 0 excitatie care ne tulbura. Percepem adesea imagini vizuale care
i uneori insotite de senti mente, de idei, de impresii furnizate de
simturi decit de vaz, dar totdeauna :;;ipretutindeni domina imaginile. In
consecinta, dificultatea de a povesti un vis rezulta, In parte, din faptul
ca avem de. transpus imaginile in cuvinte. V-a9 putea desena visul meu,
dar n-a9 9ti sa vi-lpovestesc, spune adesea persoana care viseaza. La
drept vorbind, nu este aid yorba de 0 activitat.e psihica 1'edusa, cum a1'
fi aceea a unui debil mintal comparatacu aceea aomului de geniu :
este yorba de ceva calitativ diferit, fara a putea spune Ince anume
consta diferenta. G. Th. Fechner formuleaza undeva supozitia ca scena
pe care se desfa90ara visele (in suflet) este diferita de aceea a 1'ep1'e-
zentarilor starU de veghe. Esteun lueru pe care nu-l intelegem, 9i des-
pre care nu 9tim ce trebuie sa glndim; dar aceasta exprima fidel acea
impresie stranie pe care ne-o lasa cea mai mare parte a viselor. Com-
paratia activitatii care se manifesta in vise Cll efec:tele obtinute de 0
mlila profani'\. Inmuzica nu ne mai este aid de niei un ajutor, deoarece
117
clavirul atins de aeeasta mhl[l seo&te ri-:eren ace1ea~i sunete, care nu
sint in mod neeesar melodioase, od de cite ori intlmDlarea face ea
mina sa se plimbe pe Sa avem merell in rninte ~cea ce-;o, doua
caracteristica COD1unaCl ~ o..ricit de inco111prellertsibilc- ar fi cleo
Mai exista si alte caractcristici comuns? Eu nu sssizez altele si,
in general, nu ~Tad decit deosebiri sub tOGte aspectele: atlt in ceea ~e
prive~te clurata aparenti'i :;;i elaritatea, roln1 jucat de emotE, persis-
tenta etc. Dupa opinia noastr!'t, tot1).1se petrece altfel decit ne-am a:;;tepta
daca ar fi fost yorba doar de 0 aparare fortata, momentana, SpaSITlO-
d~ca in1potriva' unei excitatii. In Ci2~~" ,ce.p~'lve~~e intinde:ea ,lor, e~ista
VIse foarte scurte care se conlpun 0111cr-o llnaglne S8U chn Cl-t,e\7a IH13-
gini dispersate :;;inu contin decit a idee, decltun cuvint; altele au un
continut foarte bogat, care se desfa:;;oara ea ni:;;te veritabile rpmane :;;1
par sa dureze timp foarte indelungat. Exista vise tot atlt de clare ca
~i evenimentele vietH reale, atit de clare incH, ehiar treziti din somn,
avem nevoie de cltva timp spre a ne da seama ca nu este vorba dedt
de un vis; altele sintdeznadajduitor de slabe, :;;terse, vagi. $i chiar in-
tr-unul :;;i acela:;;i vis, gasiln uneori parti. de 0 mare 1impezime, ala-
tmi de altele care sint insesizabil de diafane. Sint vise pIine de sens
san cel putin coerente, chiar bogate spiritual, de 0 frumusete fantastidi,
pe cind altele sint cetoase, stupide, absurde, chiar extravagante. Uncle
vise ne lasi'! cu torul reci, in timp ce in altele sint trezite toate afectele
;;i incercam durerea pina la lacrimi, anxietatea care ne intrerupe sam-
nul, uimirea, extazul etc. Majoritatea vise10r sint uitate ell repeziciune
dupa ce ne-am trezit sau, daca se mentin in timpul zilei, ele palese
treptat:;;i spre seara prezinta mari lacune; dimpotriva, unele vise, spre
exemplu acelea ale copiilor, se COnserVE! atit de bine incit uneori Ie
regasim in amintirile persoanei respective, 30 de ani mai tirziu, ca 0
impresie cu totul recenta. Anumite vise, ca :;;iindividul uman, nu apar
dedt 0: singura data; altele se repeta de mai multe ori la aceea:;;i per-
soana., fie neschimbate, fie eu u:;;oare variatii. Pe scurt, aceasta insig-
nifianta activitate ps'ihica .noctllrn.3. disp1.1nede l.ln repertoriu colosal;
fUnd capabHa sa recreeze tot ceea ce psihicul creeaza in timpul adivi-
tatii sale diurne, dar' ea nu este niciodata identica cu aceasta.
S-'ar putea incerca explicarea tuturor acestor varietati ale visului,
presupunind ca ele corespund diverselor stariintermediare dintre somn
~i veghe, diverselor faze ale somnului incomplef Daca ar fi insa a~a,
atunci, pe masura ce visul dobinde:;;te mai multa valoare, un eontinut
mai bogat ;;i 0 claritate mai mare, ar trebui sa ne dam seama din ce
in ce mai limpede ca. este yorba de un vis, cael in visele de acest gen
viata psihica se apropie eel 111ail11ult de ceea ce este ea in stare de
veghe. $i mai ales nu ar trebui sa avem in acest c_az,alaturi de frag-
mente de vis nete ;;i rezonabi1e, altele lipsite de arice preciiie, absurde
;;i urmate de noi fragmente transparente. A admite explicatia pe care
am enuntat-o, ar fi sa atribuim vi~lii psihiee facultatea de a-:;;imodifica
profunzimea somnului cu 0 viteza :j;i 0 w;mrinta care nu au corespon-
dent in realitate. Deci putem spune ca aceasta explicatie nu rezista.
Lucrurile nu sint, in general, aUt de simple.
Vom renunta, deocamdata, sa CElutam"sensul" visului, spre a incerca,
parnind de la caracteristicile comune tuturor viselor, sa Ie intelegem mai
bine. Din raporturile care exista intre vise ;;i stare a de somn, am con-
chis ca visul este 0 reaetie la 0 e:xcitatie care tulbura somnul. Este, 0
118
.singur~l aspect, de' 0 importanta exceptionala, in care psihologia
xpenmentala ne-ar putea da <;oncursul, furnizindu-ne dovada ca exci-
tcctlilesuportate in timpul somnului trans par in vis. Cunoastem multe cer-
referitoare la aceasta problema, indusiv Reelea a'le Iui Mourly-
despre care am vorbit mai inainte, ~;;ifieeare din noi a avut pri-
sa confirme aceasta. constatare prin observa.tii personale. Voi dta
experimente selectaie dintre cele mai vechL Pe unele dintre ele
Maury Ie-a incercat pe sine insu~i. In timpul sonmului i s-a dat sa
apB_de colonie, iar e1 a visat ca se .afla la Cairo, in pravalia
Ini Jean-]'vIarie Farina, cu care era legat printr-o multime de aventuri
extravagante. Sau a fost ciupit u$or de ceafa ~i a visat indata ceva eu
un plasture ~i un medic care 11ingrijise in copilarie. Sau, in sfir~it, i s-a
apa pe frunte : a visat ca se aila in Halla, tnmspira din belsug si
vin alb de Orvieto. ' ,
Ceea ce frapeaza in aceste vise provocate experimental ne va api.irea
poate cu ~i mai multa claritate intr-o alta serie de vise declansate prin
exercitii. Este vorba de trei vise comunicate de un observator agel',
Hildebrandt, ~i care constituie, toate trei, reactii 1a zg0l110tul modus de
un ceas de!?teptator: , ...
,,1\1a plimb intr-o dimineata de primavara, hoinaresc pe eirnppina
IntlAln sat vecin, unCle 'lad locuitorii in haine des8.rbatoare indreptin-
du-se in numar mare spre biserica, cu cartea de rugaciuni in minEt. Este,
'1ntr-adevar, c1uminica ~i curind trebuie sa inceapa prima slujba. Mi'i
hot<'irasc sa asist, insa cum se face foarte caId, ca sa ma odihnesc intru
In cimitirul din preajma bisericii. Indeletnicindu-ma cu citirea diver-
selo1' insc1'iptH martnare, aud c1opotarul wind in c1opotnita ~izaresc
susde tot clopotulmic care trebuie sa anunte imediat inceperea ruga-
dunii. EI mai sta nemi~cat clteva cllpe, apoi incepe sa se mi~te ~i deo-
data- sunetele sale devin llrnpezi ~i patrunzatoare, trezindu-ma. Tiriia
ceasul-de~teptator.
o a doua corrbinatie. E 0 z1 senina de iama. Strazile ,sint aeoperite
de 0 patura groasa de zapada. Trebnie sa fae 0 plimbare en sania, dar
sint obligat sa a~tept n'lUlta vreme pina sint anuntat ea sania e in fata
u~ii/ bainte de a l.1rCa,fac p'.'egatirile de rigoare : hni pun ~uba, insta-
lez tava eu jaratic. In Sf1r$it, iata-ma in sanie. Din nou a$teptare, pina
ce haturile dau CanOl' semnalulde plecare. Ace$tia se pun in mi~care
5i zurgalaii lnceD sa faea sa rasune r11uziealor ienicereasca bine cunos-
~uta, cuo viole~ta care sfi~le brusc pinza de piHanjen a visulul. $i de
data ~ceasta era vorba pur ~i simplu de zgomotul sone1'iei ceasului
de'iteptatoL
Al treilea exemplu l Vad 0 fata de la buditarie indreptindu--se de-a
lungnl culoarului spre sufrag~rie, in mina cu 0 stiva de citeva duzini
de farfurii. Vrafu1 deporte1an pe care 11poarta ea ml se pare in perieal
de a-:;;1pierde echilibrul. "Ia seama, Ii spun, intreaga ta incarditura
va cadea 1a pamint". Primesc raspunsu1 obi~nuit in asemenea impre-
jnrari etc., ceea ce numa impiedica sa urmaresc eu nelini~te servitoa.,.
rea. 1at-o, in adevar, impiedicindu-sechiar in pragu1 w?ii, vasele fra-
gile cad ~i se impra~tie pe parchet in mii de cioburi, cu un zomait
inspaimintator. Curind bag de seama insa ea este vorba de un zgomot
persistent care nu este propriu-zis un zornait, ci clopote1u1 unei sone-
I'ii. La trezire constat ca este zgomotul eeasului'-de~teptator.
119 -
Aceste vise slnt foarte frumoase, pline de sens ,?i, contrar majori-
tatii viselor, sint deosebit de coerente. Nu Ie adres,l>11,in consecinta, nki
un repro~. TrasiHura lor comuna consta in aceea CElsituatia se rezolvc'i
totdeauna printr-un zgomot care mai apoi este recunoscut ca fHnd pro-
dus de soneria ceasului-de~teptator. Vedem, a,?adar, cum se produce un
vis, dar aflam totodatEl ceva in plus. Persoana care viseaza nu recu-
nom?te soneria ceasului-de~teptator(de altfel acesta nu figureaza in vis),
ci ea inlocuie;;te zgomotul acesta prin altul ;;i de fiecare data interpre- .
teaza diferit excitatia care intrerupe somnul. De ce? La aceasta intre-
bare nu avem nici un raspuns: s-ar spune Cd este vorba aici de ceva
al"bitrar. Dar, a intelege visuI ar fi toc;mai sa putem explica de ce per-
soana care viseaza alege tocmai cutare zgomot ~i nu altul, spre a inter-
preta excitatia care provoaca de~teptarea. Se mai paate abiecta in lega-
tura ell visele lui Maury faptul ca daca se vede excitatia manifestindu-se
in vis, nu se constatii precis de ee ea se manifesta sub cutare forma data,
care nu deeurge nicidecum din natura excitatiei. In afara de accasta, in
visele lui Maury vedem adauglndu-se efectului direct al excitatiei 6
multime de efecte secundare ca, de exemplu, aventurile extravagante
din visul care are ca obiect odicolonul, aventuri imposibil de explicat
prin aeeasta .
. Or, notati bine ca tocmai in visele care provoaca de~teptarea <J.pare
cea mai mare sansa de a stabUi influenta excitatiilor intrerllp~ltoare de
somn. In majo;itatea celorlalte chzuri, a~est lucn~ va fi mult mai greu.
Nu ne trezim intotdeauna ca Urmal'(~ a unui vis ;;i dnd ne amintirn
dimineata de visul din cursul noptH, cum sa mai regasimexcitatia care
poate ca a actionat in timpul somnului ? Am reu;;it 0 data, fire~te dato-
ritd unor imprejurari speciale, sa constat aposteriori 0 excitatie sonora
de acest gen. M-am trezit intr-odimineata 1ntr-o statiune de altitudine
din Tirol Cll convingerea ca am visat ca a murit Papa. Cautam sa-mi
explic acest vis, dnd sotia mea m-a intrebat : "Ai auzIt, in zori, ee grO-
zav se tri'igeau clopotele la toate bisericile ;;i capelele?-- Nu, nu auzisem
nimic, pentru ca am un somn adinc, dar aceasta comunicare mi-a per-
mis sa-mi inteleg visul. Care este frecvC'nta acesIor excitatH care 11
determina pe eel adormit sa viseze, tara ca el sa obtina rnai tlrziu nki
cea mai m[Jxunta informatie in legatura cu aceasta? Ea poate fi mare
sau nu. Dat fiind ca excitatia nu mai poate fi dovedita, este imposibil
sa ne mai fctcem in privinta aceasta vreo idee. De altiel. nici nu vom
lungi discut1a asupra valorii excitatiilor exterioare, din pnnctul de vedere
al tulburaxii pc care acestea 0 exercita asupra somnului, ;;tiindca ele
nu ne pot explica dedt numai a midi fraetiune a visului ~i nu intreaga
reactie constituitii de vis.
Dar acesta nueste un motiv pentru abandon area in intregime a aces-
tei CMe de aItfd este susceptibila de dczovltare. In fond" putin
intereseaza cauza care tulbura somnul ;;i incita psihicul 1a vise. Cind
accasta caUZdnu rezida intr-o excitatie senzoriaEi venita din afara, poate
btervcmi 0 excitatie eenestezica, provenind de la organele interne.
Aceast,l ultima ipoteza pare oarte probabili'i 5,i raspunde conceptiei
popubre privind producerea viselor. Visele vin din stomac, auzim ade-
sea spunindu-se .. Day ~i in acest caz se poate intimpla in mod neferi-
dt ca 0 excitntie cenestezid'i activa in timpul nortH sa nu lase nid 0
urma dimineata ;;i sa devina astfel nedemol1strablla. eu toate acestea,
nL! vrem .sa neglijam bunele ~i multiplele experimente care plcdeaza in
]20
favoarea legaturii dintre vise ~i excitatiile interne. Este in general un
fapt incontestabilea starea organelor interne este capabila sa exercite
o influenta asupra viselor; Raporturile existente intre continutul unor
vise,' pe de -0 parte, ~i acumularea urinei in vezica sau excitarea arga-
nelor genitale, pe de_aW} parte, nu pot fi .trecuteL'u vederea.De la
aceste cazuri evidente se trece la altele in care actiunea unei excitatii
interne asupra continutului visului pare mai mult~au mai putin ver~-
.simila, continutul incluzind elemente ce pot fi considerate ca 0 elabo-
rare, reprezentare ~i interpretare a unei excitatii de acest gen.
Scherl1er, care s-a ocupat mult de vise (1861), a insistat indeosebi
asupra raportului de la eauza la efect care exist a intre excitatiile care
i~i au sursa in organele interne ~i vise,' citind citeva exemple frumoase
in sprijinul tezei sale. Cind vede, de exemplu, "doua ~iruri de biiieti
frumo~i, blonzi ~i cu tenul delicat infruntindu-se intr-o pozitie de lupta,
precipitindu-se unii contra aItora, atacindu-se reciproc, apoi separindu-se
ca sa revina pe pozitiile lor initiale ~i luind de la capat lupta", prima
interpretare care se prezinta este ca ~iruriledebaieti sint reprezenta-
rea simbolica a celor dOlJa ~iraguri de dinti, aceasta interpretme fiina
canfirmata de faptul ca persaana care a visat a' fast nevaita,dupa.
aceasta scena, ,;sa-~i extraga din maxilar undinte lung". Nu mai putin
plauzibila pare explicatia care atribuie unei' iritatii intestinale un vis
in care autorul vedea "culoare lungi, strimte, sinuoase", ~i putem admite
impreuna cu Seherner ca visul tinde inainte de toate sa reprezinte prin
obiecte asemanatoare organul care genereaza excitatia.
Trebuie cieci sa admitem ca excitatiile interne sint susceptibHe sa
:incleplineasca acela~i 1'01 eu excitatiile care provindin exterior.
nefericire interpretarea lor este expusa acelora~i obiectii, intr-un mare
numar de cazuri interpretarea printr-o excitatie interna este incerta sau
nedemonstrabila; numai unele vise permit sa se banuiasca participarea
excitatiilor care-~i au punctul de plecare intr-un organ intern; :in sfir$it,
intocmai ca excitatia senzoriala exterioara, excitatia unui organ intern:
liu explica din vis decit ceea ee corespunde reactiei directe a excitatiei
~i ne lasa in incertitudine :in ceea ce prive$te provenienta eelorlalte parti
ale visului.
Sa notam totu~i 0 particularitate a viselor pe care 0 reliefeaza stu-
diul excitatiilor interne. Visul nu reproduce excitatia ca atare: e1 ()
prelucreaza, 0 indica printr-o aIuzie, 0 pune intr~o relatie, 0 inlacuie:;;te
Drin altceva. Aceasta latura a travaliului care are loc in cursul visului
~ebuie sa ne intereseze, deoarece tocmai tinind seamade aceasta vom
a'ea ~ansa sa ne apropiem mai mult de ceea ee eonstituie esenta visn-
In, Cind intreprindem ceva sub imboldul unei stimulari, singuraaceasta
stilulan~ nu epuizeaza jntatdeauna continutuiactului sav:ir$it. 'A1acbeth
de ~akespeare este 0 piesa de circumstanta, scrisa eu prilejul suirii:
pe trn a unui rege care, cel dintii, a reunit pe cre~tetul si'm coroanele
a treitari. Dar aceasta imprejurare istorica epuizeaza oare continutul
piesei,'xplica ea grandoarea ~i enigmele sale? Este posibil ca excitatip:
exteriN~ si interne care actioneaza in fimpul somnului asupra omulm
sa nu S"'I~ascadedt la declansarea visuIui, fara a ne revela nimie din
1 esenta sa ,
~' Ceialal-:aracter comun tuturor viselor singularitatea lor psihiea, este
I pe de 0 PC.e foarte greu de inteles, iar 'pe de aHa parte nu ofera nid
I
~ 121
I
I
~,
;p::: ============- _-----------~-
un punet de sprijin pentru cercetari ulterioare. EvenllYlentele dIn care
se compune visu1 au ce1 mal adesea forma vlzuaEi. Oare excitatiile dau
vreo explicatie acestui fapt? In vis este vorba, in fond, de excitatia De
'Care am resimtit-o 7 Dar de ce este visu1 vizua1, pc cind excitatia o~u1a~ra
nu d2clan9caza vise decit in cazuri ext rem de rare? San atunci cind '11-
sam ceva in legatura cu 0 conversatie sau un discurs, se 'poatc dovedi ca. 0
conversatie _sau vreun .a1t zgomot similar ne-au ajuns 10.- urechi in, timpul
$on111ului7 1mi permit sa resping categoric aceasta ultima ipoteza.
Deoarece catactere1e comune tuturor vise10r rou sint de nici un aiu-
. - - .~~ J
tor pentru explicarea acestora, Doate ca 'lom reusi mal mult facind
ape1 1a deosebirile cm"e Ie separa.~Vise1e sint adesea' lipslte de sens,ce-
loa5c, absurde; dar sint 9i vise pline de sens, limpezi, -rezonabile. Sa DP.
oprim. putin ::;isa vedem dad'! nu cumva acestea din urma nu ne permit
S8. .1eexplicam pe celelalte. Va voi imparta:;d, in acest scop, cel mai recel1t
vis rational ce mi-a fost povestit,:;;i care apartine unui tinar : "Plinlbin-
du-mli pe strada Karntner, ma intilnesc cu domnul X., CLl care fae cithTa
pa~i impreuni'i. Maduc apoi la restaurant. Doui". doamne si un dO'Tm
se Cl:;;azala masa mea. La' ineeput sint ~ontrariat 'Ii nu vre~u si'H pri-
vesco in final ridie ochii :;;iconstat ca sint foarte elegcmtl". Autorul vLc,-
lui remarea in legiHura ell aceasta. ea in seara precedenti'i 21 S2 aflase ell
adeVc1ratpe strada Kiirntner, pe unde treee in rnod obi9nuit ~i ca S2 iri-
till1ise Intr-ade-var eLL dom:nul X. Celalalt fragn1ent HI visuhli nl~ C011-
stituie 0 reminiseenta directa, dar se aSea111anaintr-o anumiUima5ura cu
un eveniment petreent eu citiva ani mai imJinte. lata un aU vis de acest
gcn, al unei doamne. Sotul ei 0 intreabi'i : "N-ar trebvi sa acordam pia-
nul 7;; La care ea raspunde : "E inutil, pentru ca tot va trebui sa-l im-
bracam din nou in piele". Visul reproduce ocol1versatie pc care ea 0
avusese aproape aidoma cu sotul ei in ziua care a precedcl.t visul. Ce
invataminte desprindem din aceste doua vise sobre 7 Ca in ~:mumitevise
putem gasi reproducerea unor e'lenimente din starea de veghe sau a
unar episoade legate de aceste evenimente. AI' fi un rezuItat apreeiabil
sa putem face asemenea afirmatii despre bate visele. Dar nu acesta este
cazul, iaraceasta concluzie nn se aplica dedt 1a fOclrte putine vise. In
majoritatea vise101' nu intilnil11 nici un fapt in legatura CLl stared de
veghe, iar in ceea ce prive~te factorii care deterl11ina visele absurde ~l
nebune9ti, ne afIi'lm deoeamds,ti'i in ignoranta. $tim numai ca he gasim
in fata unei noi probleme. Dorim sa 9tim nu numai ce inseamna visu1,
dal' $i de ce ~i in ce scop reproduc visul cutare eveniment cunoscut
intimplat cu totul recent, atunci cind, ca in eazurile pe care Ie-am cita;
semnificatia so. este clara.
Fara indoiala ca 'sinteti, co. 9i mine,' satui sa urmariti aeest gen de
'Cercetari. Cl'edem CEl e zadarnie sa ne interesam numai de 0 singura Iro-
blema, aeeasta nu ajunge, atlta timp cit nu 9til11in ce directie tr,)uie
cantata soh.\tia. Psihologia experimentala nu ne ofera deeit eitevadate,
de 0 va10are exceptionalii., este drept, asupra rolu1uiexeitatiilor n .de-
c1an9area viselor. Din partea filozofiei nu ne putem a:;;tepta dedt 1??leC-
tii dispretuitoare privind insignifianta din punet de vedere ccmt~v .0.
obiectului nostru de investigatie. In fine, nu vrem sa imprumutn mml~
de la 9tiintele oculte. Istoria 9i intelepciunea popoarelor der'nstreaza
ca visu1 are un sens9i prezinta importanti'l, anticipind viitor> eeea ce
este greu de admis :;;i imposibil de demonstrat. Astfel, pr~u1 nostru
de~lers este total neputincios.
122
Impotrlva oridirei a~teptari, ne vi~e un. ajutor dlntr-o dlrectie pe
care inca nu am luat-o in considerare. Limbaju14) care nu datoreaza
nlmic hazc1rdului, ci constituie, ca sa spunem a~a, un sediment 'al cu-
no~tintelor acumu1ate, limbajul, pe care nu trebuie totu~i s'a-1 utilizam
fadi precautie, cunoa~te "visele in stare de veghe": acestea sint produse
ale imaginatlei, fenomene foarte generale care se observa atit la per-
soan.e1'e sanatoase, clt ~i la bolnavl ~i pe care oricine Ie po ate cerceta pe
sim? insu~i. Ceea ce distinge in mod deosebit aeeste productii imagi-
nare este faptul ca au primit denumirea de "vise eu ochii deschi~i" ~i
efectiv ele nu prezinta nici unul din ce1e doua caracteristicicomune
propriu-zise. A'ia cum 0 arata nume1e lor, aceste vise nu au. nici
() legatura eu stare a de somn, iar in eeprive~te a1 doilea cal'acter co-
nn este vorba nici de perceptii, niei de halucinatii, ci mai curind
de reprezentari : ~tim ca imaginam,. canu vedern, ci gindim. Aceste vis.e
5e observa la vlrsta care precede pubertatea, adesea incepind eu a doua
copilarie, ~i dispar la virsta adulta, dar ele persista uneori pina 1a adinci
bEitrineti2. Continutul acestor prod use ale imaginatiei este dominatde
o motivatie foarte transparentq. Sint scene ~i evenimente in care egois-
ambitia, nevoia de putere sau dorintele erotice ale persoanei care
astfel i~igasesc satlsfacerea. La tineri domina visele de ambitie ;
feJl1ei, care i~i eanalizeaza intreaga ambitie in succesele amoroase,
pri'"ul lac este ocupat de visele erotice. Dar adesea sesizam ~i la barbati
trebuinta erotica si pe fundal1il acesta toate succesele si ispravile erotice
ace~tor visato;i nu au co. scop dedt cucerirea admir~tiei 9i favorurilor
femeilor. Pe linga aceasta, visele in stare de veghe sint foarte variate
au~ 0 soarta vadata. Unele din ele sint abandonate dupa 0 scurti'i
perioada de timp, pentru a fi inloeuite ; altele sint mentinute, dezvoltate
pina 10. stadiul unoristorii complicate ~i adapt ate conditiilor schimba-
toan, ale vietH. Ele, co. sa spunem a~a, tin pasul eu timpul ~i poarta
"marea" ce .atesta influent a noii situatE. Ele constituie materia prima
a produetiei poetke, cad tocmai imprimindu-le vise101' in stare de veghe
anumite transformari, _anumite travestiri san abrevieri autorul operelor
de imaginatie creeaza. situatii De care Ie plaseaza in romane, nuvele sau
lJleSe dete~tru. Dar intotde~ur::a visiitorul in cauza, direct saU prin identi-
fleare mo.nifesta eu altcineva, este e1'ou1 vise101' sale in stare de veghe.
Acestea~i-au primit p1'obabil numele datorita faptului ca,In ceea ~e
prlve~te raporturile lor eu realitatea, nu trebuie considerate ea fiind
mai reale dedt visele p):'opriu-zise. Be mai poate ea aceasta. asemanare
de nume sa se intemeieze pe un caracter psi hie pe eareinea nu-l cu-
noa,;,tem, pe care il caub'im. E posibil, de asemeneo., sa nu fim Indreptatiti
sa dam pre a mare importanta acestei asemanari de nume. AUtea 9i at'ltea
probleme, care nu 'lor puteo. fi elucidate dedt mai tirziu.
*
4) Extragindu-~i teoria din investigatia lingvistica ~i reducind de regula prac-
tica la simple jocuri intelectuale, de cenac1u psihanalitic, sclipitoare, dar sterile,
francezul Jacques l.acan hipertrofiaza una din laturile freudismului, e~uind in cari-
eatura, calambur sau delir subtire (Cf. Leo n a r d Ga v r i 1i u, Structurii. $i
determinism in psihologia abisalii., teza de doctorat, capitolul "De la. pansexua-
lism la panglosie: Jacques Lacan", text xerografiat, Universitatea "AI. 1. Cuza".
Ia;;i, 1972, p. 223-242.
~123
VI
1POTEZE $1 TEHNICA 1NTERPRETARII
A9ada1', pentru a putea progresa in eercetih'ile noastre asupra visulnl,
aVe'mnevoie de 0 noua cale, de 0 metoda nowl. Va voi face in legatura_
eu aceasta 0 propune1'e cit se poate desimpla : sa admitel11, in tot ceea
ce va urma, ca vis1.1leste un fenomen nu somatic, ei psihic, Ce' in-
seamna acest l1.1er1.1, cunoa9teti; ee ne, autorizeaza, insa, sa proccdam
asHel? Nil11ic, dar de asemenea nimie nu ne impiedica. Luerurile S2
prezinta in felul urmator: daca visul este un fenomen somatic, nn ne
intcreseaza. EI nu ne poate interesa decit daca adl11itemea este un eno-
men psihic. Deci ne apueam de lucru pe baza postulatului ca exist;} re21-
mente un asemenea fenomen, spre a vedea ce poate sa rezulte din cerce-
tarea noastra faeuta in aeeste eonditii. Dupa rezultatul pe care il yarn fI
obtinut, \rom judeea daca trebuie sa ne mentinem ipoteza 9i s-o adoptaTYl
ca pe un rezultat. In fond, la ce nazuim, in ce seop intreprindem mm",ca
noastra ? Seopul nostru este acela al 9tiintei in genere : vrem sa intele-
gem fenomenele, sa Ie raportam unele la altele ,?i, in ultima in.stanta, sa
amplifieam pe d,t posibil puterea noastra fata de ele.
Ne continuam deci activitatea admitind ea visul este un fenomen
psihic. Dar, in lumina aeestei ipoteze, visul a1' fi 0 manifestare a celui
care viseaza, omanifesta1'e de la care nU avem ee invata, pe care nu
o intelegem. Ot, ee qti faCe dumneavoast~a in fata unei manifestari
din. parte-mi, pe care nu ati intelege-o ? lVIi-ati pune intrebari, nu-i a~a ?
De ce nu amproceda in mod asemanato1' eu insul care viseaza? De
ee sa nu-l intrebam ee semnifica visul sau ? '
Amintiti-va d1 ne-am gasit intr-o situatie asemanatoal;e dnd am ana-
lizat unele acte ratate, un caz de lapsus. Cirtevaa spus : "Da sind Ding'
zum Vorsehwein gekommen". In legatura eu aceasta, noi il intrebihn: ..
nu, din ferieire nu noi il intrebam, ci alte persoane, eu totul straine de
psihanaliza, 11 intreabEi ce vrea sa spuna eu aeeasta fraza neinteligibiJiL
EI raspunde ea avea intentia sa spuna : "Das \varen Sehlceiner~in:" (emu.
porearii), dar di a'ceasta intentie a fast refulata de alta, mai mooe1'at2 :
"Da sind Dinge zum Vorschein gekommen" (s-cm produs atunei Iucruri);
.numai ca prima intentie, refulata, I-a determinat sa inloeuiasea in fraza
cuvintul Vorsehein prin cuvintul Vorschwein, lipsit de sens, dar marc5nd
eu toate aeestea aprecierea sa peio1'ativil in legatura eu' "luerurile care
s-au modus". V-am explicat atunci di aceasta analiza eonstituie prototipul
int1'egii eereetari psihanalitice 9i acum intelegeti de ce psihanaIiza cultiva
o tehnica ee consta, pe cit posibil, in dezlegarea enigmelor sJ-e catre;.
insusi subiectul analizat. Asa S8 face ea, la dndu-i, autorul visului trebu'ie
sa n~ spuna e1 insu~i ce sen1nifica visul sau.. ,,'
In p1'ivihta visului luerurile nu sint, eu toate. a:esA~ea,ch1a1' atn G:
simple. In actele ratate noi am avut de-a face 111almtll eu. unele . cazun
simple; dupa acestea, ne-am. gasH in fata aHora in care sublectulllltero-
124
f
I
/,1
III
:'
I
f
gat nU voia sa ne furnizeze nici 0 informatie ~i chiar respingea eu indig-
nare raspunsul pe care i-I sugeram. In eeea ee priveste visele, cazurile
d.in prima categorie lipsesc eu totul: autorul visului s~stine fntotdeauna
ca nu 9tie nimic. Interpretarea noastra e1 nu 0 poate respinge, pentru ea
nu avem nici una sa-i propunem. Trebuiesa renuntam din nou la lncer:"
carea noastra? Autorul visului ne9tiind -nimic, noi im;;ine neavind nici
un element de informatie ~i nici 0 terta persoana nefiind mai bine in-
formata, nu ne raminenici 0 speranta de a. aHa ceva. Ei bine, daca vre~i,
renuntati la lncercare. Dar daea tineti sa n-o abandonati, urmati-ma. Va
.voi_spune, intre altele, ea este foarte posibil, chiar verosimil ea,dupa
teate, autorul visului Sa 9tie ce semnifica visul sau, dar ca, nedindu-;;i
seama ca 0 ;;tie, se crede in ignoranta.
Imi yeti obiecta, in legatura ell aeeasta, ca introdue 0 nOlla. ipoteza,
a doua de la inceputu1 eereetarilor noastre asupravisului ~i ca, f;kind
aceasta, diminuez considerabil valoarea procedeului meu. Prima ipoteza :
visul este un fenomen psihic. A doua ipoteza: se petree in om fapte
psihice pe care e1 Ie sesizeaza, dar, de care nuare cuno~tinta etc. 1) Imi
yeti replica ca nu avem dedt sa tinem seama de neverosimilul acestor
doua ipoteze pentru a ne dezinteresa complet de concluzill~ care pot fi
trase din, e1e.
Da. insa eu nu' v-am invitat aid nid sa Vil reve1ez ~i nid sa va
ascund arice ar fi. Am anuntat "lectii elementare servind de introducere
in nsihanaliza", ceea ee nu i1~p1iea~ituslde Dutin din parte-mi sa va fae
() e'xpunere ad usum Delphini 2), adiea ~ exp~.ln~repiaEt, disimulind difi-
cuIt:'itile, aeoperind laeunele, aruncfnd un voal peste indoieli, toate aeest"a
pentrn a va face sa credeti pe deplin_di ati fnvatat ceva nou. Toemai
penh'll ca sinteti ineepatori, amdorit sa va prezint ~tiinta noastra a~a
cum este ea, eu inegalitatile ~i asperitatile ~ale, en pretentiile 5iiezltarile
sale. Stiu ca lucrurile stan la fel In orice stiinta si ca mai ales nu pot
sta altrel fntr-o ~tiinta aflata la inceputu~ile ~al~. i;ltitl, de asemen"ea,
ca fnvatamintul se straduie~te cel mai adesea sa di,simuleze mai lntii in
fata studentilor aeeste dificultati si imperfectiuni. Acest lueru nu este
po'sibil in psihanaliza 3). Deci a~1 'form;lat d~ua ipoteze, din ea're una.
o inglobeaza pc eealalta, iar daca procedeul vi separe anevoios ~i nesi-
gul', fiindobi5inuiti cu certitudini de un nivel mai ridieat ~i en dedncW
mai elegante, va puteti dispensa de a ma urma mai departe: In acest caz
cred ca ati face bine sa renuntati eu totul la problemele psihologice,
pentru ca in aeest domeniu nu yeti gasi caile precise ~i signre pe care
slntcti disDU;;i sa Ie urmati. Este de altfel inutilca 0 ;:,;tiinti'icare are
1) In te'\:tul original: "Seelische Dinge im Menschen giut, die er weiss, olme
;zu wissen, class er sie weiss, usto". (Nota tract.)
1}_ Denulnirea data editiilor din clasicii antichitatii, destinate Instruirii fiului
lui Luclo,,"ie al XIV-lea. Din aeestea erau epurate IJasajele considerate obscure,
vulgare '~<Pl irl10rale (Nota trad.). -
:5} Este loeul sa relevam valoarea clidactica a prelegerilor lui Freud. Aproape
1a tot pasul lntlll1iin eflciente proceclee euristiee, de stimulare a auclitoriull1i la
participarea aetiva din punet de yedere mintal. Nu trebuie sa fii numaidecit specia-
list ca sa identifiei in acesteexpuneri elemente esentiale ale unormetocle active
ca pt'ol)len1atlzareaJ irrvatarea prin descpperite etc~7 precUrl1 ~iun interes 8pa1'te
pentru aplicabilitatea i11 pr?ctica terapeutica a ideilor avallsate. l\>f'utatis 1nuktnrlis~
prelegerile lui Freud pot eonstitui un obiect de studiu plin de invi\t~nninte penttu
didaC'ttC'a universitara, Indeosebi lllceea ce priYe~te predarea disclp~il)el-or unlaniste.
(Nota trad.)
125
""";;;1
eeva de oferit oamenilor sa umble dupa auditori :;;ipartizani.ln fayoareEl
sa trebuie sa vorbeasca rezultatele si ca atare trebuie sa asteDte ca 2C's<e
rezultatc sa fie convingatoare prin ~le insele. ' .l ~
Tin insa sa-i Ct\lertizez pe aceia di11tre dUl11neavoastra cc~re
sa persevereZ8 ID1preuna eLl Inine ill ID.cercarea de a .e\ddentia cc::<.cele
doua ipoteze ale mele nu au 0 valoare e::>;ala.eit 'Jriveste -' ~ !,
pot.rivit careia "'\lisll1 ar fi Ull fen0111en psihic,ne propllneln's~o \!erific',~f~l
prin rezultateleacti\Tit2~tU. Ilo3stre ; lrl ce2a ce prive$te a doua jpotez~~1 ea.
a fast deja denl0Ilstrata in.tr-Lln alt d0l11eniu ~i in1i iaLl claar }jbertE{t2:;:~<:12
a 0 Lltiliza pell.tru solt;~tiorlareaDroblemelor care 11e intereseaza &i_ci.
In ce domeniu s,-a ~lemonsh:at ca exist.'l 0 cunoa~tere de care
nu ne dam seama, a~a cum admitem noi ~ici in legEitura eu au':ori';
vise? Sintem aid in prczenta unut fapt remareabil, surprinzatol', S,_EC2D-
tibil de a modifica eu totul felul nostru de a concepe viata psihica '" ((':'e
nll aTe nevole .sa ralTi.lna ascuns. Est~un fapt care, de~i contraziciIl~1u-se
in termeni - contradicHo in adjecto - nu exprima mai pEtin "cali-
tatea. Or, acest f3pt TIUeste 11ici(1~c1)n1sec~ret. l\Ju c1h1\Tina ,';a este ~jeC'll-
nosout ~i nu i S2 aoorda su-ficienta atentie; dupa cum nu cstc ,+,q
noastra daca judecatile asupra tntmor acestor probelme
elaborate de persoane straine de faptele de observatie ~i
hotaritoare efectuate pe aceasta tema.
Demon_stratia 'la care ne referin-l a fo,,;t facllta
~lrlt'e:~~~;~~d~i i11;1~~~~i~~ 5~e~::?bitct? , amef';ic,C.cE/c'._,' 'JTr'nt_F'~2'-1'.'J'2'Dl~e;;7:~:,i~~~,~~1.~~1~:
e:xperienta. tTn. orri In. st2,re sOlTlrlalJlbl1]lcael~2 pus S~).lncert..\? tct -"!~Jl
de halu.cin.atii: la trezire el parea sa TILl ~?tie11i~11icdin. ceea ce se
cuse in cursu1 somnului sau hipnotic. La invibtia direda 2.
de a relata ce i se i11.timplase in timpul hipnozei, subiectul
'lncE:pl.rt ~a nll-~i nill1ic. Dar Berl'lheiln illSist3}
ca ~tie, ca l~i ,Ta arnintt: srtb~ectL-ll de"\Tcnea :?o\Tajtor~ lI}cepea
ideile, 'l~i ,aluintea nl_ai ea prill vis,) de }JT'in_12 senz~ltie care I-Ll:'-::,,:= ... :-:'~
sugerata, apoi de 0 alta; arnlIltirile de\,TenE:au din ce In
mai cornplete, plua a fi evocate fara nici a lacuJ'l,l.
faptul ca, subiectul 11.-acomunioat Intre tilTlp cu nir:neni
sa conchidem ca, chiqr ~i Inainte de a fi impins de
sa-'ii aminteasca, e1 cuno~tea evenimentele petrecutein SOJ1',;",') 'm
-hipnotic. Numai ca accstea ra,mlnindu-i inaccesibiIe, e1 nu"-si di'idea S2,-'n3
eEl' lecLlnoa~te.Deci era "Torba de unC2Z absoltlt analog acel1.Jia 1:>2 C'.sre
11presupunem la persoanele care viseaza.
care
Sper eEl faptl11 pe care l-arn constats.t '/'8. st'lTJJrincdi2, :tara
ca m~a,ve'ti lntreba : dar de ce liLt atl reC1JTS la aC2e,~_~,~jd(?l'nc)ns!x,,1':e
legatura ell- actele I'atate, atuI1_ci clnd i-anI atribuit subiectulLli
sese lapSl1S1.11iD.ten~ii "ilerb,ale deSlJre care el ITU stie n:nlic ~,i
4) A:m b r 0 i.s c -- A u ~'st e Li 2 b a u !t. (1.821-:1~D,).' .s-~
ocupat mdeosebl de 8.phCa~llle prachce ale mpnohsli1ulUl ~l sugestieL '.')'.,;1.
dintre prolTIotorii E?colii de l~ I-Sancy. (Nota tract.)
5) H y P poI y t e Be r n h e i m (1837--1919), medic fl-ancez, initia:
la universitatea din Strasbourg, Stabilindu-se la Nancy,' s-a consacrat
hipnozei ')i sugestiei. Din principalele sale lucrari, citam : Ler;ons de cliniqlw 'iTi.edi-
cale (1,~77), De la.., ::~.[,rt,qcstio-n cl\;'_ns ~'et([~ h'~~pn:?t-icrue.~t c~'.rei'~~~<'1 de veilZc _ 0
HupnOf.LSm,e, sU-urJr!SLl.o-n et, TJsycn.otheTct-]Jle (189LJ), echtla GIrl 1~0J ctlI)l'iIIZ"n,)~ 'no}
consideratE asupra isteriei. (Nota trad.)
126
nega? Din nlOment ce elneva erede ca nu ~tie nimie despre eveni-
mente pc care Ie poarta t.otu$i in memorie, nu est2 deloe neverosimil ca
el sa ignore multe altele dintre proeesele sale psihice. Acest argument,
veti adauga, cu siguranta ca n2-ar fi imr;.resionat. ~i n2-a1' fi ajutat 'sa
intelegem actele 1'atate. Desigur a$ fi putut 1'ecurge atunci la acest argu-
ment, daca nu. a~ fi dadt. sa-l pastfez intr-o knprejurare care mi 5e pfu"ea
mai nime1'ita. pent-eu utiliza1'ea lui. Adele ratate v-au oferit, in parte, ex-
plicatia 101:J?~~n ele inse1e, iar .in rest v--au' dete1'min~! ,sa ~dmit2ti, ~n
nllmele unltatll fen,oD1enelor, e:xlstert"ta unorprocese- pSlDlce 19norate. In
ceea ce pyive~te vlsul, slntem obligati sa cautam. explicatii in aWl parte-
$i, in plus, contez pe faptulca in aceasta privinta veti admite mai u:;;or
asimilarea sa eu hipnoza. Starea in care saviqim un act ratat trebuic sa
\Ti se para llormala, fara nici 0 sirni1itudirle. ell stareahJprlotica.
d' t' ~ ~ 0 . t~ ~, L 1..' 0''''
",-ln1poTlva,. ~ a.sem~n~r~ IoarGe Tle ae Incre SLarea Inp~_~lca_ ~1
SOlnn, condltle a- \TISlILul. De fapt hlpnoza este nUillltaSOr:"1n
Ii spunem persoanei pe care 0 hipnotizam : aclonni ! 1ar sugestHle p2 C,ire
i Ie oferim pot fi comparate cu visele.din timpul somnului natural. Situa-
tiile psil:ice s:nt, ~Tl cele. doua ~cazu~'i, cuadevara.t analo2ge,I~ sovmn:rI
natun.l mcetan1 sa ne mteresam ele tot ce este lume extcnoara; In
sOlrlrl';,.11 hipnotic D.e dezirltere~'.Ein] de intreagalalYleexterioara, ell c)~cep-~
perso2neicaI'c~ ne-2 h.iprlotizat $i eLl carera.ll1.lrlerttlJ1. rcJatie .. De altfel
ceea ce numim somnuI doicii, adica sornnul in tlmpul ci'ltuia doiea
in legatura cu capilul ~i nu poat.e ff trezita decit. de acesta, r~eprezinta
u.n "}rlt norm,?.l 81 S0l1l.TIuluiI-Lipll0tic. Deci TILIne -Ct:jll111ana rdci nIl
rise extinZlIldasllpra SOlYI1TUlui n.atural 0 particularitatc; proprIe 11ipT10Z(~L
1r1fe]-ul acesta ipote-za potri'vit c8.reia -a,lltOI'UJ \Tisuluiar a\lea
visului sau, Insa '0 cuno$tinta care pe moment. ii este inaccesibili'i, nu este
ell totu-I lipsita de telT1E:j. Dealt.fl sa notarD_ ca cdci se deschtc18 0 a treia
cale de studiere a visului : dupa excit.atiile care inti-erup sonmuJ, .
visele '1n stare de veghe, avem vIsele sugerate ale st.arU hipnotk2.
Poate eEl aCUDl ne plltenl relntoarce la tenla :noastra ell 0 J::ncrectere
sporiti'i. A~adar, est.e foarte verosimil ca pe1'508na care vlseaz8. sa aiba
CUl10~ti11ta"!/is:U.lLli ej, iar problenla care se pLlne nil este declt s-o
capabilil sa regaseasca aC23.sta Cllno~tinta ~:i sa ne-o C01TIllnlce. fTu-f
ceren1 SEi ne furnizeze in1cc1L:1t SCT1SlIlvlsulL~t ci dorim daar S2.~-i
ten1 sa-i gaseasca _o}:iginea~ 8.3. 111e2rg}i plna la. an.s3Jnblll1 de
interese- din care deri'lC3. acesta. ITl cazul actelor ratate (va _arn-intiti
special In acel.a uncle, era~or?a ~le lapsusul y?rschweift,Intre~il1elu-l pe
acestula cum I s-a 1ntImplat so. lase sa-1 sCSipeacest cuvmt,
idee care i-a venit In rninte in legah.1ra eu aceasta ne-a J3murit
decit. In ceea ce prive:;;t.e visul vom adopta 0 tehnidi foarte
calchla"ta pe acest ex:elTIpl_u. \lOD1 Intrel)R persoan_8. resbecti\Ta~C-e _B
rninat-o sii viseze cutm:-e sau cutare vis 'Ii vom considers primu1 ei ras-
ptU1S ca fiind 0 3qJlicatie. Deci 111..1 VOlll "tine seaD1a delocde deosebirile-
L '-I-' .. ~ 0 1 ' 1 1 ' .. '- .
care pOL eXlsta 111l;re cazuI'lle In care au [OTLL. VI-5l1._Ulcrec-e _a ~tl ~1 1l1tre-
acelea In care el crede .ca rill ~tie ceY"a despre "\r1S1...11 SaLt,- tratiJlclLl~~e p~'
celclalte ca faclnd parte din Ul1a ~:laceea~i- categol~ie.
Desigur ca aceastatehnica este foarte simpIa, dar ma tem foarte mu1t
ca ea sa nu provo ace din partes dumneavoastra 0 puternica opozitie. Veti
spune : "lata 0 noua ipoteza! Este a t1'eia ~i cea mai neverosimiIa dintre
toate! Cum,? 0 intrebati pe persoana care. a visat ce i$i amjnte~,te in
legaturaeu visul ~i socotiti ca explicatie prima amintire care Ii strab2te
127
r
memoria? Dar nu este necesar ca ea s;"H;;iaminteasca ceva, dupa cum
l~i paate aminti clte-n luna ~i-n stele! Nu veciem pe ce se bazeaza presu-
punerea dumneavoastra. Este dovada unei increderi excesive intr~o ches-
tiune in care un dram de spirit critic ar fi mai indicat. In afara de
aceasta, un vis nu se poate compara eu un lapsus unie, pentru ca se
-compune din elemente multiple. In acest caz, la ce amintire trebuie el
'sa 52 raporteze?".
Aveti dreptate in privinta bturar obiectiilor dumneavoastra secun-
dare. Un vis se deosebe~te intr-adevar de un lapsLls prin multiplicitatea
:elementelor sale ~l tehnica trebuie sa tina seama de aceasta deosebire.
Va voi propune, in consecinta, sa descompunem visul in elementele sale
:::;;i sa examinam fiecare element in parte: yom fi restabilit in aeest fel
analogia cu lapsusul. De asemenea, _aveti dreptate afirmind ca, fie ~i
chestionat asupra fiecarui element al visului sau, subiectul ne poate ra,;-
punde ca el nu-~i aminte~te nimic. Sint cazuri, ~i fa acestea ne yom
referi mai tirziu, in car~ putem utiliza aeest raspuns :;;i, fapt curios,
,aeestea sint tocmai cazurile in legatura CLlcare noi in~ine putelTl ave:l
idei precise. In general, insa, atlmci cind autorul visului ne va declara
e'i nu are niei 0 idee despre yis, noi il yom contraziee, yom insista, il
vom asigura ca trebuie sa-~i adudi aminte Ceva ~i yom sfin;:i prin a aVea
dreptate. El ne va oferi 0 idee oarecare despre vis, inciiferent care. Ne
va da cu cea mai mare u~urinta anumite relaW, Pe care Ie putem numi
isto1'1ce. Va spune : "Asta s-a intimp1at ied" (ea in cele doua vise "pro-
zaice" pe care Ie-am citat mai sus); sau: "Asta imi aminte~te un fapt
intimplat recent'i" Procedind in acest mod, yom constata ea raportarcc1
vis.elor la impresiile care Ie-au precedat in ultime1e 'zile este mult mai
frecventa decit am erezut-o la inceput. In final, avind intotdeauna visul
ea pund de plecare, subiectul i~i va aminti de evenimente mai indep{ir-
uneori chiar foarte indepartate.
Totu~i, in ceea ce prive~te esentialul n1.1aveti dreptate. Va .in~eldti
crezlnd ca actionez in chip arbitral' cind admit ca prima amintire a
autcrului visului trebuie sa-mi dezvaluie Ceea ce caut sa1.1sa I'ni puna
pe u1'mele a ceea ce caut ;_nu aveti dreptate spunind c{\ aceasta am1nt11'o
poate fi una oarecare ~i fara nici 0 legatura cu ceea ce caut ~i ca aceasta
211' exprima un exees de ineredere. Deja mi-3m pennis 0 data sa VEl 1'2-
pro~ez inerederea dumneavoastra profund inradacinata in libertatea ~i
sprntaneitatea psihologica, spunin.:lu-va cu acel prilej ca 0 a'oe,r,en(':}
incredere este total anti:'?tiintifica ~i trebuie sa se incline in fata irnpcl'a-
tivelor determinismului psihic. Va rag sa respecta~i ca Pe un fapt real
ceea ce subiectul ehestionat isi aduce aminte - asa cum a fost retinut
de e1 'Ii nu altfel. Spul)ind 'acest lv.eru, nu' inteleg sa inloeule~c a
crecHnte. eu aIta. Este posibil sa dovedim ce, amintirea rcproduC;[l de
subiedul chestionat nu prezinta nimic arbitral' ~i nedeterrninat ~i ea nu
este legatura eu ceea Ce eautam noL Recent am anat, de altfel f[ll'i1 a
acarda 0 importanta exagerata faptului, ca ~i psihologia experlmentala a
iurnizat dovezi de acest gen.
Delta fiind importanta temei, fae apella intreaga dumneavoastra aten-
tie. Cind rog pc eincva sa-mi spuna ee-i treee prin m1nte in legatura
cu. un element determinat al visului, Ii eel' de fapt sa S8 lase in vola
asociatiei libere, eu pastrarea ferme. a reprezentarii initiale. -Acest lucru
obliga 1a 0 orientare particulara a atentiei, orientare diferita ~i chiar in-
,compatibilacu aceea care are loc in reflectie. Unii sub1ecti realizeaza 0
128
;asHeide orientare a atentiei cu u~urin~; alW fae, in leg'atur<"i eu
aceasta, dovadn unei neindcminari incredibile. Or, asoc1atia libera pre--
zinta un nivel superior chiar 9i atunci dnd abandonez aceasta repre-
zentare initiaUi ",1nu stabilesc decIt genul 9i speda ideii, invitind bUna-
oara subiectul sa se gindeascaliber la un nume propriu sau la un numar.
o asemenea idee ar trebui sa fie inca 9i mal arbitrara Eliimprevizibila
decit aceea utilizata in tehniea noastra. Cu toate acestea putem demon-
stra ca ea este in fiecare eaz riguros determinata de importante dispozi-
tive interne care, in momentul in care ele actioneaza, ne sint. tot a9a de
putin eunoseute ea ~i tendintele perturbatoare dincazul actelor ratate
san tendintele provoeatoare de acte accidentale.
Eu~i multi altH dupa mine am efectuat numeroase experimente de
~lC:(st fel in leg{lturl'l.eu nume ~i numere Iuate Ia Intimplare. Ceilaiti
TH1U facut dedi sa rcpete aceIea~i e:xperiInente, din care uncle au fost
puY)licatc. Procedeul consta in trezirea UnOI' asociatii in lant cn privife
la numele rosilt. Acestea nu mai sint in acest cat eu totul libere, ci se
raportcaz[l unele 1a altele ca ideile evocate in 1egi'itura eu elementele
viRului ~i aceasta pinel cind seepuizeazi'i impulsul de formare a acestor
;ftsociatii. Experimcntul odata incheiat, ne af1ilm in prezenta explicatiei
G1Tene dezvaluie motivele ~i importanta liberei evoc8.r1a unui nume ~i
nt' face sa intelegem important a pe care aeest nume poate s-o alba peniru
subiectul de experienta. Experimentele dau invariabil acelea~i rezultate,
se refera la cazuri .extrem de numeroase ~i necesita largi explicatii de
detaEu. Asociatiile generate de numerele libel' evocate sint ponte cele
mal prohante: ele 5e desfa~oara eu 0 asemenea l'apiditate ~i tind spre
un scap ascuns, eu 0 certitudine atit de incomprehensibila, ca sintem
Cll adevarat descumpal'liti dnd asistam la succesiunea lor. Nu va vol.
cOHmnica dedt un singur exemplu de analiza eu privire la un nume,
<xempluexceptional de favorabil, deoarece poate fi expus cn put in ma-
terial ilustrativ.
Vorbind intr-o zi de aceasta cl1estiuhe eu unul dintre tinedi mei pa-
denti, amformulat idea ca, in ciuda tuturor aparentelor de arbitral', fie-
care nume libel' evocat este determinat indeapl'oape de relatiile cele mal
.apropiate, de particularitiiWe subiectului de experienta ~i de situatia iu!
111.0mentana.Cum el se indoia, i-am propus sa facem pe loc un experi-
ment de acest gen. $tiind Cd intretinea numeroase relatii de arice fel
cn femei ~i fete, credeam ca invitindu-l sa se gindeasca .liber la un nume
de femeie, nu va fi pus in incurcatura dedt de dificultateaalegerii. El
conveni. Dar spre surprinderea mea ~i poate mai ales spre mirarea lui,
in lac sa ma cople~easea eu 0 avalan!?B.de nume feminine, el ramase mut
un timp ~i apoi mi-a spus ca un singur nume ii vine in minte, exclu-
zind oricare a1tul : iUbine. - E uimitor, i-am spus, dar ee se leaga in
mintea dumitale de acest nume ? Cite femei din cele pe care Ie cunoa:;.teti
poarta numele acesta ? El bine, e1 nu cuno~tea niei 0 femele care sa se
numeasea Albini'! 'ii nu gasea in memoria sa nid un fapt care sa se lege
de aeest nume. 5-a1' putea erede ca analiza I'!,,?uase. In realitate, err era
uumai terminata ~i, spre a-i explica rezultatu1, nu mai era necesara nid
,0 idee noua. Tinarul meu era fcarte blond ~i, in cursul tratamentului,
Ii 'spuneani adesea, in gluma, di este Un albinos; in afara de aceasta,
in perioada in care a avut loc experimentul ne ocupam de stabilirea tra-
si'lturilor feminine care inttau 1n constitutla ~. Ded el insm?i era acea
Albine, femeia care 'in clip2 aceea n interesa eel mal multo
It
12;}
'i ., _------- =======
La fel, melodii care ne tree prill eap fara motiy aparent, la "maL\?:;:L
se releva ca fiind determinate de a anumita suita de idei 8i ca f.kind
parte din aceasta suita care are dreptul sa ne preocupe, nh:a ca nol sa
ne dam scama de aeeastaactivitate. !n acest caz este 1.1$01' cledcmonsh'a[
ca evocarea in aparenta involuntara a acestei melodii se raporteazil fie
1a textul lor, fie la ideile de origine. Nu ma refer 1a adevaratii muzicienI,
in legatura cu care nu de~in nid 0 experienta $i c2rora continutul mu-
zical al unei melodii Ie poate oferi un motiv suficient pentru evocarea
acesteia. Cazurile din prima categorie sint 1nsa eu sigurcmta cele L':11
frecvente. Cunosc un tinar care timp indelungat a fost literalmente oh-
sedat de melodia, incintatoare de altfel, a ariei lui Paris din "FrumoDsa
Elena",;;i aceasta pina in ziua in care analiza i-a dezvaluit,il1 propriul
sau interes, lupta carese dadea in sufletul sau intre 0 "Ida" $i 0 "Elena",
Daca ideilecare apar spontan, fara nid 0 constringere ~i fara nlci un
efort, slit astfel determinate 1?ifac parte dintr-un anumit ansamblu.
sintem atunci in drept sa conchidem ca idei care nu au dedt 0 singm:a
Iegatura, aceea care se ata$eaza la 0 reprezentare initiala, pot sa nu fie
mai putin determinate. Analiza ne arata, intr-adevar, ca pc 11ngB. lega-
tura eu reprezentarea initiala, ele se afla $i sub dependenta anumitor
structuri de interes ~i idei pasion ale, complexe a CarOl' interventie 1'a-
mine necunoscut:~, adica inco119tienta, inmomentul in care ea se produceo
ldeHe care prezinta acest mod de legatura au constituit obiectul unor
cercetari experimentale foarte instructive $i care au indeplinit in istoria
psihanalizei un 1'01 considerabil. $coala lui W u n d t a propus experic.
mentul deilUmit de asociatie, in cursu1 caruia subiectul supus expe-
riehtei este invitat sa raspunda eft mal rapid cu putinta printr-o reac{:ie
oarecare la un cuvint care Ii este' adresat in calitate de excitant. Putern
studia In acest fel intervalul de timp care se scurge intre excitatie ';'1
reactie, natura raspunsului dat ca reactie, erorile ce se pot produce ell
prilejul repetarii ulterioare a aceluia$i experiment etc. Sub conclucerea
Iui BIeuler $i Jung, s,eoala dinZiirich a obtinut explicatia reactiilor ce
se produc in cursul experimentului de asociatie, cerind subiectului supus
experientei sa-1?i manifeste mal evident reactlile, atunci cind nu era1JL
suficient de clare, cuajutorul unar asociatii suplimentare. S-a descoperit
cu acest prilej ca aceste reactE putin explicite, biz31'e, erau determinate
in madul eel mat riguros de cQmplexele subiect1.l1uisupus experientei 6),
Datorita acestea cbnstatari, BI e u 1e r $i J u n g au aruncat prima
punte de trecere de la psihalogia experlmentala 1a psihanaliza.
AsHel edificati, imiveti 'putea replica: "Recunoa$tem acum C{l ideile
evocate libel' slnt determinate $1 nu arbitrare, cumcrezusem noL Re-
b) Introdus de C. G. J u n g, acest term en '.se deflne.'ite ca 0 configurape sta-
bila de afecte .'ii de idei generate de situatii, evenimente san rela1;ii umane Cll
caracter tensional ~i frustrant, exprimata ,printr-un .anumit algoritmcomporta-
mental. Cpmplexele 5e fO;"llLCaZa in copillirie, ,iar persisten1;a lor la \'lrstele uIte-
riDare este alimentata de incHnatia unol' indivizi de a evita in continual'e situa-
{iile de tipul acelora care Ie-au generat. Mulie complexe au la baza gI'e.'ieli savlr-
r;;ite In educatia practicatii In familie sau in ~eoala. Referindu-se 1a complexul de
inferioritate descris de A. Adler, Paul Popescu-Neveanu noteaza: "Fiind In ccl,,~
mai numeroase cazuri efectul unor" deficiente educative, aparitia lor poate i pI'e-
Intfmpinata prin 'realizareafntre adulti ~i' copii a unoI' rela1;ii atentc, -de solici-
tudine l1i incredere rCclproca etc." (vezi Dictional' de psihologie, Editura Albatro;;.
Bucure~ti, 1978, p. l23);(Nota trad.)
]30
cunoa~ten1 ~i deterrnhldTea ideilor cure apdr iil rapo,rt ell c;len1:ntele vise--
lor. Den', 1111 aceasL~~112 interescaza. D1.liY1l1el1V03.str(:1~ pl'etiildeti ca ideea
care ia na~tere in lcgi.ltura eu Ul1-ClC111211t al visullli este detern1inata de
iundalul psihic, 'nccunoscut nouR, al acestuieleJ!ent. Or, Iuerul acesta
111..1 IiI so pare dClnon.str~1t. I\Toi an} 1}reV8z'ut ca idc:e':1care iana~tere ell
privire 10. Ul1 clcD1cnt al \risul"ui 11.1 se \Ta releva Cd flind determinata de
llnnl dintre corn,pIe~rele 2l1torull.l.t visu]uL Dar care este utilitatea acest~2i
constatari ? In lac de a ne ajuta sa Intelegem visul, eJ daar ne faciliteaza,
ea ;;i experimentul de 2sociatie, cunoa~terea acostaI' C19a-zlse complexe.
Iaracestea, ce au de dc-a face cu visu1 ?".
Aveti dreptate, insd un beTU va scapel, chim motivul pentru care eu
nu am luat e::pc:rimcntul de asoclatie ca pnnet de plecarc al acestei ex-
IJlJlleri. In. ace~:it eXf)erin1ent, in.tr-adevarnol Slllten1 care alegelJl
Itl chip arbitral' pe unul dintre lactorE determinanti a1 reactiei : cuvintul
care serve9te drept excitant. Reactia apan:: In acest caz ca 0 veriga. in-
te:crnediara Intle cuvintul-excitant si cOl1mlexele De care acest cuvint Ie
'" -'f. '._ ~ ~ .~. A' .' -'.: - -.
declanEieaza la sublectul supus expenentel. In VIS, cuvmtul-exeltant este
inlocuit prin ceva Cdye provine din viata psihica a autorului visului,
dintr-o sursa care ii este necunoscuta, iar acest "ceva" a1' putea fi el
fnsu9i "produsul" unui complex. In consecinta, nu este exagerat sa ad-
mitem eEl Eli ideile ulte1'ioare care se leaga de elemente1e unui vis nu
sint determinate deeit de complexul acestui e1e;nent $1 pot, prin urmare,
sa ne conduca 1a dcscoperirea aeestuia.
Permiteti-mi sa va dovedesc, eu ajutorul altui exernplu, ca lucru-
dIe se r::etrec Intr:ad~."ar 39a cum antidpa~:l. 110i ,s~ se peb~~aca in eaz,:l
care one Intereseaza. {Jltareade nurne proprll II11plica operatil care constl-
tuie 0 excelentii ilustrare a acelora care au lac in analiza unui vis, dar
eu rezerva ea in cazul uitarii toate operatiile se reunesc in una $i aceea$i
persoana, r-:~ :cind in.. i';lterpretarea unui vis ele 52 Impa~t in~re do~a
persoane. Clnd am mt,n: pe rnOillent un nume, nu am mm putm eertr-
tudinea c5. 11 ~tiu~ certitudine I)e carr; n-:-oputeJ.TI doblndi pentru autorlll
unui "lis d2clt }Y~ 0 cale indirer~ta, indicatfi de ex:perin1e:ntul lui Bern-
~~~l1~f~~~r~m~fe;~i~lY~:~a;'~i~~~~~i: c~~~~~~~;:~~~i n~st~n[f~~~~ib;i~1;;i0l9d~~~~
deasca 1Tlutilitatea den1ersului. Pot totu~i de fiecare data sa .e"'"\1oc, in
schimbu1 numelui omis unu1 sau mai multe nume inlocuitoare. Cind unul
l' L t "'j- . , . t ' + l'
~ll1lr~ :ces e nume mlOcuhoa~e !r::ll apare SpO~L[:n In. l11~nce, ~na og:a
sltuatlel mcle eu aceca care eX1sta m cazul anallzcl unm VIS devme eV1-
denEl. Nici eleTncDtul visului nu este ceva autentic: e1 vine sa inlocu-
iasca ceva necunoscut mie, ceva ce trebuje sa-mi fie revel at de analiza
visuluL Singura deosebire care exista intre cele doua situatii const' in
aeeea ea in cHzul uiUtrii unui nume recunosc imediat ;;i fara ezitare ca
cutare nume evocat nu este dedt un in1ocuitor, pc dnd inceea ee pri-
ve$te elementul ,.risului nu dobYndim aceasta convingere dedt in u1'ma
unoI' lungi si anevoloase eercetarL Dar si 'in eazurile de uitari de nume,
1a fel, dispu~em de un mijloc de a ajunge de 1a numele inlocuitor la eel
veritabil, uitat Ei1sculundat in incon'?tient. Atunci dnd, concentrindu-ne
atentia asupra numelar Inlocuitoare, apar alte idel legate de ele, 1ntot-
deauna ajungem, dupa ocoluri mai lungi san mai scurte, pina la numele
uitat ~i eonstatam eEl aUt numele inlocuitoare aparute spontan; dt $i
acelea p1'ovocate de n01 se leaga strins de numele uitat ~i sint determinate
de acesta.
131
lata, de altfel, 0 analiza de Rcest fel: constat 'intr-o zi ca am uUat
numele acelei mici tad de pe Riviera, unde Monte-Carlo este orafilul eel
mai cunoscut. E agasant, dar Rfilastau lucrurile. Trec in revista tot ceea
ce o;;tiudespre aceasta tara, ma gindesc la printul Albert, din casa Mati-
gnon-Grimaldi, la casatoriile sale, la pasiunea sa pentru explorarea fun-
dului marHor, la inca aIte multe lucruri legate de aceasta tara, dar
in zadctr. Renlmt deci la diutarile mele si las sa tisneasdi nume de
substitutie pentru numele uitat. Aceste nun~e se succ~ci rapid: mai intii
J\lonte-Carlo, apoi Piemont, Albania, Montevideo, Calico. In aceasta serie,
cuvintul Albania se impune eel dintii atentiei mele, dar el este de indata
inlocuit eu Muntenegru, din cauza contrastului 'intre alb-~i negru. Observ
atunci ca patru dintre aceste cuvinte de substitutie contin silaba mon;
regasesc numaidecit cuvintul uitat filistrig : Monaco! Numele de substi-
tutie au fost deci realmente derivate din numele uitat, primele patru
reproducind silaba sa initiala, iar ultimul suita de silabe 9i intreaga silah'!
terminala.7) Am putut sa deseopiir 'in acela9i timp motivul care ma fa-
cuse sa uit pentru moment numele principatului Monaco: actiunea inhi-
bitoare fusese exercitata de cuvintul Miimchen, care nu este dedt ver-
siunea germana a lui lHonaco.
Exemplul pe care I-am citat este desigur frumos, dar pre a simplu.
In aIte cazuri, ca sa facem mai aparenta am~logia eu eeca ce se in-
tlmpla 'in interpretarea viselor, s'intem obligati sa grupam In jurul pri-
melor nume de substitutie 0 serie mai lunga de aIte nume. Am facut 9i
experimente de acest gen. Un strain ma invita intr-o zi sa beau cu el
vin italian. Ajun9i la local, el este incapabil sa-9i aminteasca numele
vinului pe care intentiona sa mi-l ofere, deoarece pastrase 'in legatura eu
el cea mai buna impresie. In urma unei lungi serii de nume de substi-
tutie aparute 'in locul numelui uitat, am crezut sa pot conchide ca uitarea
era efectul unei inhibitii exereitate de amintirea unei anumite Hedwiga.
Am 'imparta:;;it aceastil deseoperire tovadi:;;ului meu, care, nu numai ea a
confirm at ea bause pentru prima data aeel vin 'in campania unei femei
numite Hedwiga, dar, gratie acestei descoperiri, a reu:;;it s.i regaseasdi
numele vinului eu pricina. In perioada despre care va vorbesc el era
casatorit 9i fericit in easnicia sa, iar relatiile sale eu Hedwiga datau
dintr-o epoca anterioara, de care nU-9i amintea bucuros.
Ceea ee este posibil c'ind este vorba de 0 uitare de nume, trebuie sa
fie :;;iin eazul interpretarii unui vis: trebuie in special Sft faeem accesi-
bile elementele ascunse :;;iignorate, cu ajutorul asociatiilor care se refera
1a substituti@ luata ca punet de pleeare. Potrivit exemplului eu privire
1a uitarea unui nume, trebuie sa admitem ca asociatiile legate de ele-
mentul unui vis s'int determinate aUt de aeest element, c'it 9i de fund a-
Iul sau incono;;tient. Dadi ipoteza noastra este exada, tehnica noastra i~i
va gasi in aceasta 0 anumitJi justificare.
*
7) In t(~xtul original, cunoscuta provincie iugoslav,~ apare sub forma italieni-
zantil Montenegro, incluzind d.eci silaba eu efect euristic "mon". (::'Jota tr".d.)
132
VII
CONTINUTUL MANIFEST $1 IDEILE LATENTE
ALE VISULUI
Studiul nostru privind actele ratate ne va fi util si in continuare
Gratie eforturilor pe care Ie-am gcut in elaborarea a~estui studiu i~
cont'extul ipotezelor pe care Ie cunoa~teti, am obtinut doua rezult~te:
o. conceptie asupra elementului visului ;;i 0 tehnica de interpretare a vi-
selor. 1n ceea ce prive~te elementul visu1ui, ~tim ca acesta este lipsit de
autenticitate, ca nu serve;;te dedt de substitut a ceva ignorat de autorul
visului (a~a cum se intimpla cu tendinte1e actelor noastre ratate), a
ceva ce este prezent la eel care viseaza, dar care Ii ramine inaccesibil.
Speram sa putem extinde aceasta conceptie la vis in totalitatea sa, adka
privit ea un ansamblu de clemente. Tehnica noastra cbnsta in aceea ea,
1asind cimp libel' asociatiei, inlesnim aparitia altor structuri substitutive
pentru aeeste elemente ;;i ne servim de aceste structuri ca sa scoatem la
suprafata continutul incon~tient al visului.
Va propun3cum sa operam 0 modificare a terminologiei noastre, cu
singurul scop de a da clemersurilor noastre ceva mai multa libertate. In
loc de a spune: ascuns, inaccesibil, neautentic, de aeum inairite yom
folosi, in seopuI preciziunii descrierii: inaccesibil con;;tiintei eelui ee
viseaza sauinconstient. ea si in cazul unui cuvint uitat sau al tendintei
perturbatoare car~ provoaca' un act ratat, nu este yorba dedt de lucn~ri
momentan incon$tiente. 5e intelege de la sine ca inse~i elementele visului
~i reprezcntarile substitutive obtinute prin asociatie vor fi, prin contrast
eu acest incan;;tient 111ome'11tan, numite con$tiente. Aeeasta terminologie
TIU mai implica nici a constructie teoretica. Utilizarea termenului incon-
$tient, in sensul unci descried exacte ~i u;;or de inteles, este fara de cusur.
Daca extindem optica noastra de la elementul separat la visul ca tota-
litate, gasim ca acesta din urma constituie 0 substitutie deformata a unui
eveniment incon~tient :;;iea interpretarea viselor are drept sarcina sa des-
copcre respectivul element incon;;tient. Din aceasta canstatare deeurg
t1'ei principii carora trebuie sa ne conformam in activitatea noastra de
interpretare :
1) A ~ti ceea ce pare sa spuna eutare vis nu prezinfa pentru noi nici
un inte1'es. Inteligibil sau absurd, limpede sau eet,os, putin intereseaza,
deoareee el nu reprezinta in nici un fel in{:on~tientul pc care 11cautam
{vom vedea, mai tirziu, ca aceasta regula comporta 0 limitare) ; 2) munea
noastra trebuie sa 5e margineasca la declan:;;areareprezentarilar substitu-
tive legate de fiecare element, fara a reflecta asupra lor, fara a cauta sa
~tim daea ele cantin eeva valabil, f<'iraa ne preocupa sa ~tim daca ;;i in
ce masura aeestea ne indeparteaza de elementul visului ; 3) vom a9tepta
pina cInd incan9tientul ascuns, cautat, S8 va deeanta de la sine, cum s-a
intlmplat in eazul euvlntuluiMonCico din experimentul descris mai sus.
Intelegem aeum elt de putin hltereseaza sa ~tim in ce masura, mare
sau mica, ell ce grad de fidelitate sau de incertitudine ne amintim un
133
,,,;]-
ciln en U11~1
IJTOCC~;Ll1 de inter-
:.!cest ltlCTU, 005e1'-
1'::lSdT11 pe tOato SEt se
vis. Aceasta pentru ca v1su1 de care ne amintim nu constituie ceeo. C'e
1a drcpt "\lorbind cfruu:'1m, el n.efiind decit l1l1 substitut defornlat care, cu.
DjutorLll altar structuri. substitutive fie care Ie facern ,S[l trebuie SEi
ne perlrdta sa 112apropieIn de irtsa~i esenta de a tran::;foTl-:-l'-:'. ~j_n-
con~tie11tul visul1.1i in con~:.tient. ])-J.CR nrnintjrert no?stn~t ;) fost c1eci infi-
dela, este pe1it.r"U ca eel a i::l:1pr.i~~1atacestui substitLit G 110UJ. d2orn1dre
care, la rlndu-.i~ poate S[l Tll.1fie nernGtivata.
}\cti~vitatea de interpretar2 poate fi facut.1 tot atlt de bil1e aStlpra pro-
priiloI'v'ise" precurD. GSLlpra aeelora
tan1 cl1iar. nlai propriile vise,
pretare este D1ai den1bnstrc~ti"'"vT.De indata ce
Van1 ca rie lo'.:inl. de obstacole. i\p:J.l' dar TltI le
afirme. Le supunem lZl probe ~i la a selec'~ie. In
aceste idei SpllIlCf:l: r~,u, ea. rru se acoTda ell \1~.SUJ;-Vl 011, ru 1 se
\Te9te; 111 leg~it:ur2 ell alta: ea c prea absllrdEi; in leg2~tu.ra en 0 a
treia: aceasta c prea inslgnLfia11ta. Plltem observa clatoritrl acestor
obiectii, ideile slnt inabusite si eliminate inainte de a fiavut tin1Pul sa
devln'a dare. In acest Eel: pe de 0 parte ne ata:;;am prea rnult d~ ;'epr~-
zentarea initiala, de elemeniul visului, iar pe de alta parte tulburam
prin selectie rezultatul asociatiei, printr-o atitudine preconceputii ell
privire 10. alegere. CInd, In lac de a ne interp1'eta noi 1n91ncv1s1.11,la.sam
aceagta pe sean1a altllia, un rnobil i11terviri 131 i~rvoarea &C2StE'j a.I\?-
geri ilicite. Spunenr uneori : 11l1, aceastiS. idee este pi-ca. dezagreu1)jlfi., lTU
vreau sau nu pot s-o imp[trtagesc.
Evident, aceste obiectU all1eni11tii reu~it:J noast.re. rI'rebuie
sEr luan1 1113Sl1ri de apa.rare 1111potL'iva lor: clnd est,2 "'\/orba de prolJria
persoana, 0 putem face luind hota.rirea fenna de a nu Ie ceda; in eazul
interpretarii visului de ditre 0 aWl pe1'soanii, impunind clc,?steia, ea
regula inviolabila, sa nu omita comunicarea niei unei idei, chlar ~i atuncl
dnd ar gasi ideea respectiva ca mnd prea lipsita de irnportan~a, proa
2bsu1'cla, fara legatura eu visul sau pcnibil de cor:.1Llnicat. persoana careia
v-ren1 s,9.-i int(~rpreta.n1 visul va f:?'lgacl-ui sa respectC' acea.st~l regula, dar
nu 'va trebui sa 11enecajim 111privint~1 rnodul'Lll necoresI)UnzatoT In care
i~i tine fagaduiala. Unii i~l VOl' spune atunci ca, in c!uda bluror asigw'a-
rl101~ (-l~lt~or~tare" l:U arn .. ~on.\r!.rtEfe ~tC~E::?~:st21 ~ .?c. leg~:in:1itatea
asoClatlei l1bere '$1VOl' saeat! ea treomc mceput prm a~l cl'$tJga am punct
de vedere teoret1c adcziunea dindu-i sa citeasca cart1 sau trimitind-o
s[t a'Oiste la conferinte capabile sa fedi din ea un partizan a1 conceptiilor
1102stre privh1d Clsociaticl libera.Faclnd acest l"LICrU~n:n1 de
o e1'oa1'e :;;i, ca sa ne abtinem, va Ii deajuns sa ne gin dim Cd de~i nol
'OIntem siguri de o1'oo1'ia noa;;:tr~, conccDtie, nu v:::dern m::;j putin arJ(Lc'irld
in noi, i~potriv<; anumitor idei, aeele~9i obiectii critice, ca~'e nu 'Oint
Indepartate dedt ulterior, ca sa zicem a~a, in a doua instanta.
In 10c de a 11e supa.l'a pentru lipsa de doeilitatc. a autorului visului,
am putea sa utilizam aceste date de cxperienta spre a trage noi InvatI,-
minte, cu atit mai importantc eu dt eram mai putin pregatiti. pentru
cleo !ntelcgem cii munca de interpreta1'e S2 face impotriva unci anurnite
rezistente care se opunc la aceasta :;;i care i:;;i gase9te expresia in obiectiile
cdUce de care vorbim. Aceasta rezlstenta est2 independenta de convin-
gerea teoretica a autorului visului. Ba ehiar invatam ceva In plus. Con-
statam ca accste oiJiectii critlce nu sint niciodatii iustlficate. Dlrrmotriv<'i,
ideile a carol' refular~ se incearci'i, se reveleaza "a fi totdeciliwL $i
exceptie cele mai importante ~i mai categorice pentru descoperil'ea in-
131
ron$tientului. 0 obiectie de acestgen COllstituie, ca sa zicem w?a, marca
distinctiva a ideH pe care 0 Insote9te.
AceasLl rezistenta este ceva cu totul nOLl,un fenomen pe care I-am
descoperit datorita ipotezelor noastre, dar care nu erau nicidecum impli-
cate in acestea. Acest nou factor introduce in calculele noastre un ele-
ment de surpriza neplacuta.
Bunuim de pe acum ca e1 nu este facnt sa ne faciliteze ll)Unca, ei
esie de natura sa na1'alizeze toate efortnrile noast1'e in vederea solutio-
n;lrii pI:oblemei vis~:tlui.Sa ai de-a face cu un 1ucru. atit de putin imp'or-
tani' eel v1sul ~i sa te izbe~ti de dificult::'J.tiaUt de mad! Dar, pc de aWl
aceste dificultati slnt poate de natura sa ne stimuleze si sa ne fad'!.
Intrevedem en inu~ca nOB-stramedta eforturile De care nile cere. Ne
lovim totdei:.1unade rezistenta clnd vrem sa patrun'dem de la substitutul
prin care se manifest;'i elementul visului pina la incon~tientul sau ascuns.
Sintem deci indreptatiti sa gindim ca indaratul substitutului se ascunde
ceva important. Care este, a9ada1', utilitatea acestor dificultati, daca ele
trebuie sa contribuie 1a ment}nerea tainei acestui cev<:\ascuns? Cind un
copUnn vrea sa desehidi'i pnmnul ea sa ne arate ce ascunde in mina sa,
1:?s1.c tocmai pentru ca el ascunde ceva cenuar trebui sa ne ascunda.
Chiar In momentul in care introducem in expunerea noastra concep-
dinamiea a unei l'ezistente, trebuie sa Va avertizam asupra faptului ca
,",stcyorba aid de un factor va1'iabil din punet de vedere cantitativ. Re-
zlslenta poate fi mare sau mica9i trebuie sa ne a9t",pUimsa vedem aceste
diJerente manifestlndu-se in cursul muncH noastre. Poate ca putem dta9d
acestui iapt un aU fapt de experienta desprins de asemehea in cursul
activitatii noast1'e de interpretare a vlselor. AsHel, in anumite cazuri 0
si:ngura idee sau un foa1'te mic numar de idei ajung ca sa ne condudi de
la elementul visului la substratul sau incon~tient, pe clnd inalte cazuri
avem nevaia, spre a ajunge la acest l'ezultat, sa solicitam lungi lanturi
de asociatii 'Ii sa invingem numeroase obiectii critice. Ne vbm spune, ~i
probabil en indreptatire, ca aceste diferente tin de intensitatea varia-
bml a rezistentei. Cind rezistentaeste 111aimica, distanta care separa
sukstitutul d6; substratul incon9tient este mai redusa;o rezistenta mai
p"LEernicase insote~te insi'! de deformal'i considerabile ale incon:;;tientului,
mea ce nupoate decit sa amplifice distanta care separa substi.tutul de
substratul incon9tient.
Paate ca este timpul sa verifici'im tehnica noastra de interpretare a
vi",:nui, sprea vedea daca a9teptarile noastre se justifica. Da, insa ce. vis
sa. alegem pentru aceasta? Nici nu hanuiti cit de greu imi vihe sa iae
accasta alegere ~i, pe c1easupra, Sa va fae sa intelegeti in ce consUl.. aceste
aificultati. Fara indoiala ca trebuie sa existe vise care, 1n ansamblul lor,
nu au suferit o deformare accentuata si cel mai bun lucru a1' fi sa in-
cepem eu ele. Dal' caresint visele c~l mai putindeformate? Sa fie
acstea visele rezonabile,- clare, din care v-am 9i cHat doua exemple?
Ne-am inse1a foa1'te mulL Analiza ne dovedeste ca aceste vise au suferit
() deform~re nemaipomenit de mare. Daca,' totu91, I'enuntind la ariee
conditie particulara, a:;; alege primul vis care 1mi apare in minte pro~
babE ea ati i deceptionati. Este posibil sa notam sau sa observam, in
legiHu1'a CL~ fieca1'e eieme~t al unui vis, un asemenea cuantum de idei
In6t munca noastra sa ia 0 amp10are imposibil de cuprins. Daca trans~
crjen1 visul $i inregistram toate ideile care lau na~tere in legatura cu el,
accstea slnt suseeptibile sa depageaSca eu u~urinta de dteva ori lungimea
vlsului propriu-zis. Pare deci absolut indicat .<;3 c8.uti1mpentru analiza
135
clteva vise scurte, .din care fiecare sa poata eel putin sa ne spuna sau:.
sa ne confirme ceV3. A:;;a yom :;;i proceda, in afara de cazul In Cai-2:
experienta ne va arata unde putemgasi visele mai putin deformate.
Ni se mai ofera ~i un aIt mijloe, care sa ne inlesneasca munea.
loc Sa tintim la interprctarea de vise: in intregul lor, ne yom limita sj
examinam doar clemente izolate ale viselor, spre a vedea pe baza unor-
exemple astfel alese cum i;;i gasesc ele explicatia prin aplicarea tehnki:
noastre.
a) 0 doamna poveste:;;te ca, fUnd copil, a visat adesea pe bunul Dum-
nezeu purtind pe cap 0 boneta de hirtie, ascutita. Cum S{i intelegem ace1';
vis, fara ajutorul autoarei ? Nu pare el complet absurd? El devine in.')5
mai putin. absurd dnd 0 auzim pe doamna povestindu-ne di., pe dnd
era copil, i se punea adesea 0 boneta de acest fel, pentru ca stindi:L
masa ea aveo. obiceiul sa traga cu ochiul pe furi~ 10. farfuriile fratiloc
:,?isurorilor ei, spre a se asiguro. ca nu erau serviti mai bine dedt e:L
Boneta era deci destinata sa-I slujeasca, ca sa zicem a~o., drept ocheL4d
de caI. lata 0 informatie pur istoric8., furnizata fara nici 0 dificultat;~.
Interp:reto.reo. acestui element ~i, co. urmare, a visului in intregime, l't'U-
ge~te fara dificultate, dato:rita unei noi dezvaluiri a autoarei visulu L
"Cum eu am auzit spunindu-se ca bunul Dumnezeuvede :;;i ~tie
visul meu nu poate sa insemne dedt un lllcru, anume ca, precum bunut
Dumnezeu, eu vad ~i 9tiu totul, chiar ~i atunci cind cineva incearca si
ma impiedice". Dar poate ca acest exemplu este prea simplu.
b) 0 pacientasceptica viseaza un vis cam lung, in cursul caruia anu-
mite persoane Ii vorbesc, in termeni extrem de elogio;;i, despre carted.
mea asupra "Cuvintului de duh"l). Este mentionat apoi un "canaL", poa{-,,:'
o aWL carte 1Jnde se vorbe$te de un canaL sau avtnd vreo legatun'i oare-
care cu un canaL. ea nu mai stie ... este ceVa cu totuL tulbure.
Veti fi poate inc1inati sa c'redeti ca elementul "canal" fiind atH
nedeterminat, va scapa oricarei interpretari. Aveti dreptate in ceea ce
prive9te dificultatea presupt.lsa,dar aceasta nu provine din lipsa de clari-
tate a elementului: dimpotriva, lipsa de claritate a elementului ~i difi-
cultatea interpretarii sale provin din una ~i aceea~i cauza. In mintea au-
toarei visului nu incolte9te nici 0 idee in legatura cu canalul; in C;~~
ce ma prive~te, fire~te ca nici eu nu pot spune nimic in <lceasta privintciL
Ccva mai tirziu, adidi a doua zi, ei Ii <lpare 0 idee .care poate ca era in
Jegatura eu acest element al visului sau. Este yorba defapt de un calaln-
bur pe care 11 auzise. Pe un vapor care facea cursa Douvres-Cal;xi:,;v
un scrUtor cunoscut 5e intretine cu un englez care, in cursul conversa-.
tiei, citeaza fraza : "Du subUmeau ridicule il n'y a qu'un pas" 2). Bcrii-
torulraspunde : "Da, Pas de Calais", voind sa spuna prin aceasta ca e[
gase~te Franta sublima ~i Anglia ridicola. Dar Pas de Calais este un:
canal, canalul Minecii. Ma veti intreba dadi sesizez vreo legiHura 1nt1'e
aceasta idee ~i vis. Sigur d da, intrucit ideea respectiva cUirealmente
solutia pentru acest enigmatic element al visului. Dadi va indbiti ca,
aceasta expresie de spirit a exist at inaintede vis, ca substrat incon~tient
a1 elementu1ui "canal", puteti admite CEl a fost nascocit dupa aceea, pen..,.
1) Titlul origin.al: Der "Vitz und seine Beziehung zum UnbCWlIssten (CuvinVc;l.
de duh :;;i raporturile sale cu inColl~tientul), prima edilie apiirut&i Yn editura FranK
Deuticke, Leipzig & Wien, 1905 (Nota trad.)
2) In limba fral1cez[, in textul original ("De ]a sl!blim Iii'. riclicol lll! este dedt
un pas") (Nota trad.)
tru nevoile cauzei? Aceasta idee dovede~te in special seepticismuJ auto.}-
rei visului,care la ea se disimuleaza indaratul unei uimiri involuntare,
de unde 0 r!;zistenta care explica atH lentoarea eu care a aparut ideea,
cit ~i caracterul nedeterminat al elementului visului. Luati in considerare
aid raporturile care exista inire elementul visului ~i substratul sau incon-
~tient : primul estc ca 0 miea fractiune din eel de-al doilea, ea 0 aluzie
1a acesta din urma; tocmai prin izolarea sa de substratul incon'itient
elementul visului a devenit complet de neinteles.
c) Un pacient are un vis destul de lung: mai multi membri ai fami-
Iiei sale stau in jurul. unei mese de 0 forma neobi$nuitii etc. In legatura
eu masa,el i~i aminte~te a fi vazut 0 mobila cu totul asemanatoare, en
prilejul unei vizite pe care a facut-o 1ntr-o familie. Apoi ideile saLe
irump : in acea familie, raporturi~e dintre tata ~i fiu nu erau prea cor-
diale; el :;dadauga imediat ca raporturi analoage exista intretatal sau
si sine. Deci .masa a fost evocata in vis pentru a reprezenta aceastfl
situatie paralela.
Aceasta persoana era familiarizata demult cu exigente1e interpretiirH
viselor. Altcineva ar fi gasit ca este de mirare ca dintr-un detaliu am
de marunt ca forma unei mese sa fad un obiect de investigatie.
lntr-adevar, pentru noi nu exista nici un element in vis care sa fie acci-
dental sau indiferent ~itocmai de 1a elucidarea unoI' detalii aUt de nein-
semnate 'ii de nemotivate a;;.teptam noi lamuririle care ne intereseaza.
Ceea ce va mai mira, poate, este ca procesul care a avut loc in visul de
care ne ocupam a exprimat ideea : Za noi lllcrurile se- petrec ca $i in acea
familie, prin alegerea mesei. Vet,i avea insa ~i explicat,ia' acestei particu-
laritati daca va voi spune ca familia respectivii se numea Tischler ;\).
Notati totw.;i, cit de indiscret e;;ti constrins sa fii uneori, atunci cind vrei
sa imparta;;e~ti anumite interpretari ale viselor. Trebuie sa vcdeti aid
una din dificultat,ile de care, a;;a cum v-am spus, se love'ite selectarea
exemplelor. Mi":'ar fi fost u~or sa inlocuiesc acest exemplu cu un a1tn1,
dar probabil ca nu a:;;fi evitat indiscret,ia pe care ocomit in legatura ell
acest vis decit cu pretul altei indiscretii, referitoare la alt vis.
Mi se pare indicat sa introduc aid doi termeni, de care ne":'amfi putut
servi demu1t. Vom numi continutlll manifest al visuZui ceea ce repre-
zinta visul eel naratiune, 'ii idei Zatente ale visuZui ceea ce este ascuns
;;i 1a care vrem sa ajungem prin analiza ideilor care apar in legatura
visele. Sa examinam deci raporturile, a:;;acum se prezintae1e incazurile
ci1ate, intre cont,inutul manifest :;;i ideile latente ale viselor. De aUfel
aceste raporturi pot .fi foarte variate. In exemp1ele a 'ii b eontinutul
manifest face parte, dar intr-o foarte mica masura, din ideile latente.
o parte a marelui ansamblu psihic alcatuit din ideile incon~tiente ale
visu1ui a patruns in visu1 manifest, fie in calitate de fragment a1 acestulH.
fie, in alte cazuri, ca 0 aluzie, ca expresie simbolica, ea 0 abreviere in
stil te1egrafic. Munca de interpret are are drept sarcina sa intregea::~ca
acest fragment sau aceasta aluzie, fapt care ne-a reu'iit in mod deosebit
in cazul b. Substituirea printr-un fragment sau printr-o aluzie constituie
deei una din formele activitatii onirice. In afara de aeeasta, in exemplul c
se poate recunoa~te circumstanta pe care 0 yom vedea reie~ind eu mal
mult;'i claritate In exemple1e urmiHoare.
: Nume cleriva.t de lOtC'uvi'ntul Tisch
mac;u (Nota trad.).
cl) Cineva viseaza ca trage In spatele patuhd pe 0 cloamna cunoscutii
idee care Ii trece nrirlTrdnte ii ofer'~l serlSlll ace_r~tLli eJernent ani.;...
ric : e1 i:;d manifesta prefe;-infa, fata de aceastCi doamna 4) . -
e) Un altul viseaza c11fratele sau este inchEs Intr-o lada. 0 prima idee
fnlocuie;;te radii cu dulap (SCHRANK), iar ideea urmatoare da numai-
dccit inte:rpretarca 'visului: fratele Sall S2 'restr-Znge (SCH_RJ4JVKT sic77.-
IGJIV} ;)
.' n' .. v v v 1 I 7" v
. I) vlr:eVtl ,-,V1~e~az~eEl 11.rC(~ peu~ 1itU-n:c, ce ~lLi1.,Ce G.escoIJc'tao ~)C~nol~a~na
e.2'.traord'lnal'u. 1'~Jlmlcn1al flresc ~l se 1:)21'2 ca aceasta nu neceslta nlCl 0
lnternretar2, ca al" fi vorba dear de a sti 1a ce remLillscent:'l. C~2 reJer~i
"0;1 ce rnotiv sta la baza evocarii a~est2i reminisccnte. 'Eroare !~82
dO"'led.c;;te 'cd accst '.lis are totc-~titalleVoi(~ de interpreiare ca ~i
corlfuz ~i illceto~at. l'~U ascensillnile peC8I'e le~ar fi facut Ii -\rin. In rrLinte
autorului visului, ci el se gindeo;te doar la unul dintre prietenii sC\L editor
al Llnei reviste care se ocupa de relatiile-11oastre ell regiLlnile cele lTlai
indepartate ale globului. Ideea latenta' a visului consta deci in acest caz
111 identificarea au.toru.lui visulu.i ell "acela care privest-e soatiul InCOI1-
jurator" (Rundschauer)(J) .. , .,
Gasim aici 0 modalitate noua de relatii intre. continutul manifest ::;i
kkca latenta a vlsului. Primul este nu Gtlt 0 deform are cit 0 reprezen-
bte a celei de a 'deua, imaginea sa plastica o;i concreta avlndu-o;i sorgin-
teu in lumea expreslei verbale. L3~drent vorbind, si de data aceasta se
ajl..mge In 0 def;rmare, pentru ca ahm~i cind pranuni;dm un cuvint noi
arn IJierdtlt de ITlult alni:rltirea inl.Cl.ginii concrete care I-a generat, in a;:;a
incH nu-I mai recunoa~tem dnd e1 este inlocuit deaceasta imagine,
Dadi veti tine seama de faptul ca visul manifest se compLIne in princi-
din imagini vizuaIe, mai rar din idei 91 din cuvinte, veti intelege irn-
deosebitil pe care trebuie 3-0 acordam acestei madrrlitati de re-
in Ceca ce prive;;te mecanismul de forma1'e a viselor. Vedeti, de
aSf'Tnenea, eEl prin aeeasta devine posibila ere area in visul manifest,
o irttreaga .serie de gl11d1Jri abstracte, a l.lDO'i' in}dgini de substid
C2re folosesc intentiei de tainuire a acestora. Ace:Jsta este tchnica
r.:J. r\: 1_, -'"'e l~ d--' 10 ..... ,Q - ",; YY1C c "'''1<",rr~::1 " ..... !--:se Da" c1n n -10 V1y"n
c. Cv~QUt. ct v,,-Z","g~lva el:,?,,<cl l!hc'blnuor ""?"';"c, . j 1 cv U-5\,'"'v
acca'3ta aparenta de Joe spIrltual pc care 0 gasim 1a reprezentarlJE de
aU2';t gen? Aceasta este 0 alta problema, de care nu avem a ne ocupa
Voi treee sub tacere a a patm madalitate de relat1e intre elementul
Jcitcn,t ~:;ielementul manifest. Va voi vorbi de aceasta atunci cind ni S2
VD dczvi.'ilui de la sine in te]mica. Data fiind aceastA amisiune, enumeI'2-
rea mea nu va fi campI eta ; dar este sufie-ientil pentru denl0nstratia
noastra.
Aveti acum curajul sa abordati interpretarea unui vis campIct? Sa
incercam, spre a vedea daca s1nte111 bine pregatiti pentru 0 asHel de
sarcina. Se intelege de la sine ci'i vi suI pe care il voi aIege, fa.ra' a n
dintre cele mai obscure, va prezenta toate atributele, cit mai pronunt:Jt
pos;bile, proprii unui vis.
~) Joe de cuvinte: herVOTziehen = a tiri, 1/orzug ==: preferinta.Radacina zug
e:,;('c!erlvata din verbul ziehen. (Nota trad.)
Steh einschranken = a se Inchide Intr-un dulap. (Nota trad~)
f-~) I-landschau In 1. gerlnnn8:, ceca ce Insealnna totodata privire circnZa.riL
(Neea trad.)
A"iada:r, o doarnnii ine~ltinar~{, d,s,ii,torita de mal multi ani, are visul
: se afUt cusotul ei la teatrn $i 0 parte a stalurilor este contplet
SofId ii povestq!te co. Eliza L. 9i logodniwL ei aT fi vrut .o/1vina .~i
teatn.l, dar nu gasiseri1 dedt Iocuri proaste (3 Iocuri costEnrj. Iflorin
de creituri), pe care ntt Ie puteau accepta. Ea ginde:;;te ci'i n-Q fost,
[[ltiel, cine $tie ce nenorocire.
Prirnul lutru p8 care ni-l impartii:;;e:;;teautoarea visului ne aratA ca
'pretextul acestui vis se afla deja in continutu1 manifest. So~ul ei pur
i-a povestlt ca Eliza L., 0 prietena de aceea:;;i virsta eu ea, S8
. 'lisul constituiedeci 0 reactie Ia aceasUi veste. $Um deja di
nm1te cazuri este wlor sa gasi];} prete~dul visuluiil1 evenim.entele
zliei care I-a preeedat s1 di autorii viseIo!' indica cu usurintaaceastA fi-
Informatii de ac~lasi 2"enne sint furnizate de a~ltoatea v.-jsului . , ~
aite elemente ale continutului illcmifest. De unde provine
mmtul privind absenta spectatorilor intr-o parte a stalurilor ? Este oalu-
zie la ~n e:reniment real l?e~recut ell s~ptamina m~i inair:te. Pr~pll~in-
sa aSlste la 0 anU'T!lta reDrezentatle. ea cumparase bllete dmmnte,
CLA .un avans in zile atit de exagerat inc'it s-a vazut obligata sa plateasca
o taxa de. v!nz.?re~antici~at.a. C,ind a sasH impre:,tna eu sot;.ulei.la. teatru,
<.\ observat msa ea se grabIse aegeaba, pentrucao parte a st(!Jurzlor era
cproape goala. AI' i fast timp. sa n curnparat biletele chiar in
p:rt'zentatiei. De altfe! sotul ei n~a pierdut ocazia de a glumi' pc tema
acestei grabe. Dar de Unde provine detaliuIeuprivire la ,suma de 1 flo-
:;;i 50 de ereitari ? l:;;i are originea intr-un ansamblu eu totul diferit,
caTe nu are nimie eomun cu preeedentul, constituind ~i e1 0 aluzle 10.0
datind din ziua care a precedat visul. Cumnata sa primind de la
ei drept cado'll suma de 150 de lorini, n-a gasH nimic mai bun de
f<'Jcut(ce prostie !) decitsa alerge la bijuti.er :;;isa dea banH pe giuvaeri-
c:lt'.;:;;! C21'C este originea det3liului privitor la cifra 3 (3 locuri)? In
eu aceasta autoarea visul1.1in1.1ne poate spune nimic, in afar;.!
faptul Ci'l, sprE' a-I exp}iea, recurge 1a informatia ca logodnica, Eliza L.,
Inal tirdira eu 3 Illni decite3.1 care este 111.aritEita deja de zece Hl1l.
cum se explica absurditatea de a lna trei bilete pentru dquil per-.
? Alltnarea visului n1.1ne,-o spune '71rcfuza, de altfcl, arice alt cfort
de mcmorie, orice aIta lamurire.
Putinul pe care ni I-a spus ne este insa suficient ea sa descoperim
12tcnte ale visului e1. Ceea ce trebuie sa atragcl atentia, este faptuI
Ci' in comunicarile facute in legatura cuvisu1, ne-a dat in mai multe rin-
detalii care stabilesco eonexiune intre diferitele parti ale visuluL
detalii sint toate de ordin temporal. Ea se gindise la bilete prea
dCuieme, Ie eumparase eu muU timp inainte de spectaeol, IncH 1US2S2
obligata sa Ie p1i'iteasea mai scump; eumnata sa de asemenea se grabise
sD. dea banii la bijutie1', ca sa cumpe1'e giuvaericale, ea;d cum i-a1' fi fost
tc;ma ci'ipierdo ocazia. Delednotiunilor aUt de accentuate "prea devreme;"
"Cl mult timp inainte'" leadaugam faptul care a servit de pretext visu-
luL ca :;;iin.forrn.atia ea prietenia, doar eu 3 Iuni mai putin vz.rstnicZi dedt
c;, este ~ogodit2~cu un barba,t d~ ispra\=~, '7i c,:itica ~epr0t.Jatoare la~adresa
cU'l1natel s21e ea era 0 proshe sa se graoeasca astfol, obtmem urmc:;toarea
sLuctura de idei latente ale visu1ui, din care continutul manifest nu
estc dedt un grosolan substltut derormat "
"A fost 0 prostie din p2rte-mi sa ma grabese aUt la rnarlti:;;. Vad din
eXemplul Elizei ca n-:1,;>Ii pie:rdut nimic daca c!,?Ii a:;;teptat" (Graba e.sie
reprezentata deatitudinea sa eu prilejul cumpararii bileteIo1' ,?i de aceed
a cumnatei sale 13 cumpararea giuvaericaIeIo1'. Cas2.t6ria i~i are substi-
tutul ei in faptul de a se fi dus eu sotul ei la teat1'u.) Aeeasta a1' fi ideeci'
p1'incipala ; am putea continua, dar cu mai putina eertitudine, pentru d,
an8liza nu s-a1' mal putea sprijini pe indicatiile autoa1'ei visului : "Pen-
tru aceia~;;ibani ao;;fi putut gasi unul de 100 de ori mai bun" (150 de
florini a1catuind 0 5Uma de 100 de ori mai mare decit 1 florin o;;i50 de
c1'eitari). Dadi inlocuim euvintul bani eu euvintul zestre, sensul Ultill1'~t
fraze a1' fi ca toem3i cu zest1'ea sa cumpa1'a un sot; giuvaericalelo~i
biletele de teat1'u p1'oaste ar fi in cazul acesta notiuni de substitutie
pent1'u aceea de sot. AI' mai fi. de dorit sa ~tim daca elementu1 ,,3 b1-
1ete" se rapo1'teaza tot let un bi:l1'bat.Dar intelegerea noastra nu ajung,-,
aUt de departe. Am stabilit doar ca visul in chestiune exprima parer-ea
pr-OCista a femeii 1a adresa sotu1ui ei 5iiregretu1ei de Ci se fi mCiritat aUI
de devreme.
Dupa parerea mea, rezultatulacestei prime interpretari a unui vis
mai curind ne surprinde9i ne tulbura, dedt ne satisface. Pre a multe'
lucruri se ofera deodata atentiei nOl1stre, mai mult dedt avem posibi-
litatea .sa cuprindem. Ne dam chiar de pe acum seama ci'i nu yom epui;;",
toate invatamintele care se degaja din aceasta interpretare. Sa ne grCi-
bim sa extragem ceeC\ ce consideram a fi date noi ~i sigure.
In primul rind: este uimitor ea elementul graba este accentuat in
ideile latente, pe eind nu gasim nid 0 urm8. din acesta in continutul
rnanifest. Fara analiza, niciodata n-am fi h'inuit ca acest element
depline9te un 1'01 oarecare. PEtre deci posibil ca lucrul esentia1, inS2,'ii
ideea centrala a gindurilor incono;;tiente sa lipseasca din continuturlJe
manifeste, ceeace este de natura sa imprime 0 modificare profunda im-
presiei pe care ne-o lasa visul in ansamblul sau. In al doilea rind: g:i-
sim in acest v~s.0 asociere absurda : 3 pentru 1 florin 9i 50 de creitari ;
in ideile visului descoperim aceasg propozitie: a fost 0 prostie (de
se marita a~a devreme). Putem nega in mod categoric ca ideea CI
o prostie ar fi reprezentata prin introducerea unui element absurd in
continutul manifest? In al. treilea rind: 0 privire comparativ sumari:~
ne dezvaluie ca rapo1'turile intre elementele manifeste 9i elementele
latente sint departe de a fisimple; in orice caz, nu intotdeauna se 1n-
timpH\ ea un element manifest sa inlocuiasca un element latent. Tre-
buie mai curind ca intre cele doua domenii sa existe raporturi de an-
samblu, un element manifest putind sa inlocuiasca mai 'muHe elemente
latente, iar un element latent putind fi inlocuit de mai multe elemente
manifeste.
Asupra sensului vlsului 5ii asupra atitudinii persoanei care a avut
acest vis eu privire 1a accstn VOl' i de relevat, de asemen,ea, 1ucruri SUf-
prinzatoare. Ea adera la interpretarea noastra, dar se arata uimita.
;;Ea ca are atit de putina stima pentru sotul ei o;;inu cunoao;;temotivele
pC'l1tI'Ucare trebuie sa-I desconsidere fntr-o asemenea masura. 81nt aiel
inca multe aspecte incomprehensibile. 8int ferm convins ca inca nu sIn-.
tem suficient de inarmati ca sa intreprindem interpretarea visp1Dt'
.ca avem nevoie de indicZltii ;;1 de 0 pregatlre suplimentara.
VIII
VISELE COPIILOR
Am impresia ea am avansat prea rapid. Sa ne intoarcem pu~in 1a 0
~hestiui1e despre. care am mai discutat. Inainte de a intreprincle ultima
'incercare de depa~ire, eu ajutoru1 tehnicii no.astre, a dificultatilor care
decurg din deformarea viselor, am afirmat di eel mai bine 31' Ii sa oeo-
Um aceste dfficultati, abordind doar vise1e in care (presupun:ind ca
acestea exista) deformarea nu s-a produs sau este neinsemnata. Aeest
proeecleu este de aItfel in contradictie cu dezvoltarea cronologica a cu-
no~tintelor noastre, dici, in realitate, numai dupa 0 aplicare riguroasii
a tehnicii de interpretare 1a visele deformate ~i dupa 0 analiza com-
pleta a acestora, atentia ne-a fost atrElsa de existenta viselor nedefor-
mate.
Visele pe care Ie cercetam apar la copli. Ele sint scurte, clare, co-
-erente, neeehivoce, u~or inteligibi1e ~i sint totu~i, in chip incontest.abil,
vise. Deformarea viselor se observa 9i Ia copii, chiar de timpuriu, 9i se
cunosc vise apartinind unor copii intre 5-8 ani caTe prezil1ta deja toate
caracterele viselor de la virste mai inaintate. eu toate acestea, daca ne
limitam cercetarile la virstele euprinse intre inceputurile posibil de cu-
noscut ale activitatii psihice 9i al patrulea sau al cincilea an de viata,
gasim 0 serie de vise care prezinta un caracter pe care il putem numi
:infantil 9i din care putem regasi eventual mostre $i la copm mai in
virsta. In anumite imprejurari, chiar 9i la persoanele adulte putem ob-
serva vise de un tip absolut infantil.
Prin analiza acestor vise infantile put em foarte u;;or ;;i cu multil
ccertitudine sa obtinem asupra naturii ,risului lamuriri care, dupa cum
ne este permis sa speram, se VOl' dovedi decisive 9i universal valabile.
1) Spre a intelege aceste vise, nu avem nevoie nid de analiza, nid
de aplioarea unei tehnici speciale. Nu trebuie sa ehestionam copilul care
19i poveste;;te visuI, dar trebuie sa-l completam printr-o relatare pri-
-vind viata copilului. Exista intotdeauna un eveniment care, petrecIn-
du-se in ziua care precedeaza visuI, ni-l explica. Visul este reactia din
timpul somnului Ia acest eveniment din starea de veghe.
Sa citamdteva exemple care vor servi de baza pentru oonc1uziile
noastre ulterioare.
a) UnbiHetel in virsta de 22 de luni este 1nsarcinat sa ofere cuiva,
drept rasplata, un oo;;ulet eu cire;;e. El 0 face in mod vadit tara nid 0
tragere de inima, in duda promisiunii di el insu;;i va primi, ca recom-
pensa, cUeva cirege. A doua zi dimineata el poveste;;te ea a visat oa
."He(r)mann (a) papat toate cire$ele".
b) 0 fetita in virsta de 3 ani ~i 3 luni face prima sa dHatorie pe
mare. In momentul debard~rii, ea nu vrea sa paraseasca vaporul 9i se
pune re un pHns amar. Durata dilatoriei i .se paruse prea scurta. J.\
141
doua zi dimineatc'i ea povestest.e: ~)\/o(rt)teG. {!1i. ant fast ell vUDorul
nlare~':T1'ebu.i~ s~, intregill1 ac~ast~Upov~stiTe, spunind ca ace1 ~Oi&j
rase 11111p n.i~n 111C1elu.ngo.t decH~,Sllst1nea copiill1.
c) Un baiete1 de 5 ani ~i trei 1uni este elus intr-o excursie 1a Eschern-
tea, in apropiere de HClUstatt. El auzise vorbindu-se ea Hallstatt se aHa la
P?al~le 1:1U~t(~lui Dacl1steh1~c~u"e. ~l int~resa, foarte~ DILllt. I?e 10. loculrr~a.
sa dE1 j-\.ussee vedea ,foarte bU1e n1untt~1.C Dachstell1 ~l, ell ajllt-ol"!--11
ocheanuIui, se putea distinge SinlOnyhiZUe J). Copilu1 se straduise ade"8cl
sa 0 zareasc[l., d.ur nu 9tirn ell ce reZLlltat. Excllrsia lficepuse 111tr-o dis-
pozitie de veselie, curiozitatca fHnd oa1'te mOTe.Od de cite ori se Lar"'i:i
un munte, copHul intreba; "E muntele Dachstein ?iI. Devenea tot mar
taciturn pe masura ee primea. raspunsuri negative ~i sfin,;i prin a flU
rnai sc;oate nici un cuvlntj reruzlnd- sa ia parte la 0 mica ascensiunc
o cascada. Au crezut ell totii ea este abosH, dar i} doua zi dimineata e1
povesti vesel: "Am visat di astCi noapte am fost La SiTrwnyhiitte". D2Ci
e1 luase parte la exeursie in vederea aeestei vizite. In ceea ce prive'?t~
i.llnanunte1e, e1 se referi 1a tmu1 despre care auzise vorbindu-se mai in2\'-
inte, anume ca pentru a se ajunge 1a cabana.se urea timp de ~ase ore
o scara intrepte.'
Aceste trei vise slnt suficiente pentru toate lamuririle pe eare Ie-am
putea dari. -
2) Dupa cum vedem, aceste vise ale capiilar nu sint lipsite de sens :
ele reprezinta aete psihice inteligibiLe, cornplete. Amintiti-va de ceca.
ce v-am spus eu privir!i: 1a judecata pe care ;,;i-ofae medicii eu pdvire
la vise ~i in special de co-rnp!1Ti'1~~i Cll degetele pe care muzicianul pri-
eeput Ie face sii alerge pC' pLmului. eu siguranta ea nu va va
scapa opozitia f1agranta care intre vlsele copUloI' ;,;1aceasta con-
ceptie. De asemenea, ar fi Ui'Y11'to1' ca copilu1 sa fie capabil sa 'indepll-
neasca in timpul somnului actepsihice complete, pe cind, in aceleH:;;L
conclitii, adnltul 8--ar multumi ell rCClctiiconvulsiformc. Avem, de altfel,
toate IYJ_otivele sa-i _atribuilTI copiIului un ,son1n lTIdi bun ~i n1ai profund.-.
3) 'Jisele COl)iil.or D.esLlferind llici 0 deformare, TIU eel' nici un efort
de inJerprett..1.re. l-::ontinl1tLl1 nl.anifest $1 ideile latente se C011ful1.da ~-;;i
coincid in aceste vise. Dejormarea nu constituie deci un caracter naturCi[
<xl visttlnL Sper c{t aceasta va va ridica a piatra de. pe inim.a. Trebuie
totu~i sa va avertizez ca, reflectind mai indeap1'oape asup1'a faptului.
VOlli fi abligati sa. admitem chiar ;,;i in aceste vise 0 defarmare infirn:\
o anumita diferentEi intre continutul manifest ~i ideile latente.
4) Visul infant.il este 0 reactie la un eveniment al zi1ei Care lasa in
unna sa regret, 0 tristete,o dorinta nesatisfacuta. Visul znsceneaz([ rea~
LizareCL direcUi, nevoctlata, a Gcestei dorinte. Amintiti-va acum ceea c:-
am snus in leg,'itura en 1'02u1excitatiilor eorporale exterioare si inte~
rioar~, considerate ca perturbatoare .ale somnului9i produd"it~are de
vise. Am facut cuno9tinta in capitole1e anterioare cu fapte absolut certe,
dar nnmai un mic numar de vise pot i explicate in acest mod. .in
visele copiilor nimic nu ne indicilactiunea unoI' astfel de excitatii SD~
matice ; asupra acestui aspect, nid a eroa1'e nu este posibila, visele mud
en totul inteligibile ;;i u;;or de cuprins dintr-o singura privire. Aeeasta
nu constituie insa un motiv ca sa abandonam exp1icatiaetiologica a
i) Cabana Simony (Nota trad.)
142
viscIo1' ptin ~xcita~ie.Ne puteI11 nUn1ai intreba cum am ornis lalncenut
ca somnulpoate fi tulburat de exdtatii nu numai eorpol'uIe, ci ~i
hice ? $tim totU9i eEl somnul adultului este eel mai adesea tulbllrat prin
excitatHpsihice, Intrucft ele lrnpiedica realizarea condi'tiei psihice a
adormirii, .stingerea oricarui inte1'es pentru lumea exterloara.Adultul
nu adoa1'me deoarece ezita sa-5i fntreruna viata adiva, activitatea sa
leg3til. de lucrurlle care il inte~eseazi'L La eopil, aeel\tS;!;Ei excitatie
hiea, perturbatoare de somn, este data de dorini;a nesati.sfaeuta, la
el reactioneaza. prin vis.
5) Pornind de aid, yom ajunge pe drumu1 cel mai seurt 1a con-
duzE asup1'a fUhctiei visului. In calitate de reactie 1a exeitatia psihic;'i,
visul trebuie sa aiba drept functie Indeparbrea ac:esteiexcitaW, Ina,?!1
fel ca somnul sa poatacontinua. Prin ce minoe dinamiC so ;'\chitEi visnl
de aee.Elstafunt!tie'? Este un lueru pe care i~c8. 11ignoram; darceea ~e
put em afirma inca de pe aeum este ca, departe de a fi un fa"eta: de
bumre a somnuZui, a~a cum i se repro~eaza,visur este protector at som-
nului, pe care il apara impotriva a ceea ce este susceptibil si1-1tulbu:e.
Gre~im erezind ca fara vise am i dormit mai bine; In realitate, fara
ajutorul visu1ui nu amfi dormit deloe. Tocmai lui Ii datoram putinu1
somn de care ne bucnram. EI n11 poate evita sa neprilejuiasca anumite
tulburari, a9a cum paznicul de. ndapte este obligat sa facaelinsm!i
zgomot urmarindu-i pe aceicare, prin scandalul lor nodurn, .ne-m' fi
trezit Cll siguran~a.
6) Dorinta este excitantu1 visului; realizarea dorintei eonstituiecQn-
tinutul visu1ui ; aceasta este una dintre caracteristicile fundamentale ale
visului. 0 aWl caracteristica, nu mai putin constanta, consti'i.ln aceea
c;1 visul nu exprima simplu un gind, d reprezinta 0 dorinta realizata
sub forma unei manifestari psihice halucinatorii. A$ dori sa calatoresc
pe mate: aceasta este dorinta-excitant a visului. Caliitoresc pe mare:
aeesta este continutul visului. Deci pilla 9i In visele copiilor, atit de
simple, persista deosebirea hltre ideea latenta si continutul manifest,
o d~fornlare a gindirii latente a visului ; este transformarea ginduluiin
eveniment trait in vis. In interpretarea visului, trebuie Inainte detoate,
sa facem drumul invers al acestei mici transformari. Daca ar i ade-
varat ea apare aid una din caracteristicile cele mai generale ale. visUlui,
atunci fragmentul de vis cHat mai sus: 'il vild pe fratele meu inchis
ifttr-o Iadi"i, ar trebui sa fie tradus nuprin ; fratele meu se restringe; ci
prin : a$ dori ca fratele meU sa se restringa, fratele meu .trebuie Sa se
restringa 2). Din cele doua caraeteristici generale ale visului, pe care
Ie-am reIiefat, cea de a doua are sansa cea mai" mare de afi acceDtatii
fara opozitie.Numai ca urmare a 'unoI' cercetari aprofundate ~i cUIJrin-
21nd un materialfaptic abundent VOJrt puteanoi demonstra ca excitantu1
visului trebuiesa fie intotdeauna 0 dorinta ~i nu opreocupare, un pro':'
feet sau un repro~; aceasta va lasa insa intacta cealaltaearaderistlc8.
a visultd, careconst<'i in aceeaca visul, in loc de a reproduce pur
simplu excitatia, 0 suprima, 0 indeparteaza, 0 epuizeaza printr-un
caracteristic de traire.
7) Avind .in vedere cele doua caracteristici ale visuluiputem reluct
comparatia intre acesta ~i actul ratat. La acesta din urma distingem 0
tendinta perturbatoare~i 0 tendinta perturbata, iar in actul ratat e:1
2) A 50 vedea vi suI analizat 1a p. 138. (Nota trad.)
H3
atare vedem un compromis int1'e aceste doua tendinte. Aceeasi schema
se aplidi visului. In cazul visului tendinta perturbata nu poate fi aHa
decit tendinta de a dormi. Cft despre tendinta perturbatoarc, 0 inlocuim
eu excitatia psihica, a~adar eu dorinta care tinde staruitor la satisra-
cerea sa: de fapt pinain prezent nu cunoa~tem alta excitatie psihic{l
sllsceptibila sa tulbure somnul. Deci 9i visul ar rezulta dint1'-un com-
promis. In timp ce dormim, incercam 0 dorinta care se cere satisfacuta :
satisfacindu-ne doriI;ta, continuam sa dormim. Avem 0 satisface1'e par-
tiala 9i 0 suprimare partiala a ambelor eomponente.
8) Amintiti-va speranta pe eare ne-am exprimat-o mai sus, de a
putea utiliza, ea 0 cale de acces spre intelegerea problemei visului,
faptul ca anumite produse, foarte transparente, ale imaginatiei au pri-
mit numele de vise in stare de veghe. In realitate aceste vise in stare
de veghe nu sint altceva dedt impliniri ale dorintelor ambitioase 9i e1'o-
Uce, binecunoscute noua; dar, de9iviu reprezentate, aceste impliniri de
dorinte sint numai ginduri 9i nu iau niciodaM forma de fenomene ha1u-
cinatorii ale vietii psihice. AsUel, din cele doua earacte1'istici principaI~
ale visului, este mentinut aiel tocmai cel mai putin sigur, pe cind cela-
lalt dispare, el depinzind de starea de somn 9i nefEnd realizabil in stare a
deveghe.Insu~i limbajul eurent pare a presupune faptul ca p1'incipala
caraeteristica a viselor consta in satisfacerea unoI' dorinte. Sa spuncm,
in treacat, ca daea evenimentele traite in vis nu sint decit reprezen-
tad tI'ansfoI'mate, posibile in conditiile starii de somn, deci "vise in
stare de veghe nocturne", atunci intelegem ca desfa:,;urarea visului am -
ca efect suprimarea excitatiei nocturne 9i satisfacerea dorintei, deoarece
epica viselor in stare de veghe implica 9i ea satisfacerea de do1'inte;;i
se manifest.a ca atare numai in scopul acestei satisfaceri.
Alte moduride a vorbi exprima acela9i sens. Toata lumea cunoa:;;te
proverbul: "Porcul viseaza jir, gisca viseaza graunte" 3) ; sau 1a 1ntre-
barea: "Ce viseaza gaina ?", raspunsul: "Boabe de mei". Coborind
astfel inca 9i mai jos dedt am facut-o noi, adiea de la eopil la anini aI,
proverbul descifreaza 9i el in cbntiputul visului satisfaeerea unei tre-
buinte. Sint nenumarate expresiile care implica acela9i sens: "fru-
mos ea in vis", "nici n-am visat asemenea lueI'u", "nid cu gindul n-am
gindit, nici eu visul n~am visat". Inregistram aid, din partea limbajului
de. toate zilele, 0 atitudine preconceputa evidenta. Exista 9i vise care
provoaca angoasa, vise cu eontinut penibil sau indiferent, dar aeeste
vise nu au stimulat limbajul de toate zilele. Acest limbaj aminte~te :;;i
d(~vise "rele", dar visul 9i nimlcmai mult nu este pentru el dedt acela
care procura dulcea implinire a unei dorinte. Nu exista proverb in care
. sa fie vorba de porcul. sau de gisca ee viseaza 1a cutitul casapu1ui. ..<:
Fara indoiala ca ar i fost de neinteles ca autorii care 8-au ocupat
de vis sa nu fi observat eLl principa1a sa funetie consta in implinirea
de dorinte. Dimpotriva, ei au notat ad~sea aceasta caracteristica, dar ni-
meni n-a avut vreodata ideea de a-I recunoa~te importanta generala 9i
de a face din ea punctul de plecare al explicarii visului. Noi presupunem
(asupra acestui lucru vom reveni maL departe) ce i~a putut impiedica.
Refleetati la toate aceste lamuri1'i ptetioase pe care Ie-am putut ob-
~ine, aproape rara ostenea1il, din examinarea viselbr copiilor. $tim 1n-
:J) Existii ~i zicala romane.scl "vrabia mala.i viseaz"l ". cu un sens identic (Nota
triad.,
rleosebi ca functia visului este de a ne proteja somnuI,ca e1 rezulta
din conjugarea a doua tendinte opuse, din ca-re una, nevoia de somn,
ramlne constanta, pe cindcealalta eaum sa satisfaea a excitatie .psi-
hieB.; avem, in plus, dovada ca visuI este un act psihic, semnificativ,
;;;1cunoa:;;tem ce1e doua caracteristici principale ale sale: satisfacerea
dodntelor 9i caracterul de traire psihica halucinatorie. Dobindind toate
aCE'stenotiuni, am fost de multe ad tentati sauitam ea ne ocupfim de
psihanaliza. In afara legaturii facute cu actele ratate, demersul nostru
nu continea nici un element specific. Orice psiholog, chiar totalmente
ignorant in ceea ce prive;;te premise1e psihanalizei, ar fi putut conferi
;'lCeasta explicatie viselor copiilor. Atunci de ce n-a facut-o nid un
psiho1og?
Daca nu ar exista declt vise infantile, problema noastia ar fi solu-
"tionata, sarcina noastra dusa la bun sfir~;;it,fara sa mai fie nevoie sa
interogam pe autorul visului, rara a face sa intervina incoW?tientul.
Ianl a recurge la asocia{ia libera. Noi am constatat, in mai multe rin-
dud, ca acele caracteristici, carora am inceput prin a Ie atribui 0 im-
portan{a generala, nu apartin in realitate dedt unei anumite categorii
~i unui anumit nUU1ar de vise. Deci este vorba de a ~ti daca caracte-
risticile generale pe care ni Ie ofera visele copiEor sint mai stabile,
data ele apartin ~i viselor mai putin transparente, al diror con{inut
manifest nu prezinta nici un raport cupersistenta unei dotinte din
timpul zilei. Potrivit concep{iei noastre, asemenea vise au suferit 0
deform are considerabila, ceea ee nu ne permite sa ne pronun{am ime-
diai asupra lor. De asemenea, prevedem ca, pentru a explica aeeasta
rleformare, .vom avea nevoie de tahnica psihanalitica, de care ne-am
putut dispensa cu prilejul ohtinerii cuno:;;tintelor noastre referitoare la
visele copiEor.
Exista totu:;;i un grup de vise nedeformate care, ca ~i visele copiilor,
.apar -aa impliniri ale unordorinte. 8int aeele vise care, pe tot parcursul
vietH, sint provocate de imperioase trebuinte organice: foame, sete,
nevoi sexuale. Ele' constituie, a9adar, impliniri de dorin{e efectuate ca
reactie 1a excitatii interne. Astfel, eu am notat la 0 fetita de 19 luni,
un vi.s compus dintr-un meniu, la care ea i9i adaugase num.ele (Anna F.,
~a.p!mne, znwura, omleta, supa): acest vis este 0 reactie la diet a la
qne fusese ea SUPUSR. timp de 0 zi, din cauza unci indigestii atribuite
dip$unilor :;;i zmeurei. In acela:;;i timp bunica acestei fetite, a ci'irei
Vlrsta adEmgata la vlrsta fetitei da totalul de -70 de ani, afost obligati'i,
din pricina nelini:;;tii determinate de rinichiul ei flotant, saposteasca
Q z1 Intreaga: in noapiea urmatoare ea a visat di a fast invitata la
dml la ni1?te prieteni care i-au oferit cele mai bune bucate. Observa-
care se refera 1a prizonierii lipsiti de hrana sau la persoane care,
cursul cali'itoriilor :;;i expeditiEor, indura aspre privatiuni dovedesc
eEl in aceste conditii toate visele au ca obiect satisfacerea dorintelor
care nu pot fi sati~facute in realitate. In carte a sa, Antarctica(v~l. I,
19fH, p. 336), Otto Nordenskj6ld vorbe9te asHel despre echipajul. ell
care hibernase: "Visele noastre, care niciodata n-au fost mai vii ~i
mai numeroase ca atunci, erau foarte semnificative, prinaceea di ele
indicau limpede' directia ideilor noastre intime. Chiar 9i acei .dintre
tovara:;;ii no;;tri care nu visau decit in mod exceptional in viata nor-
mala incepusera acum sa ne povesteasca lungi istorii in fiecare dirni-
neata, cu prilejul reuniunilor in care discutam experienta dobindita in
Hl - cd. 404
H5
lU111ea fanteziei. Toate aceste vise se rapo:ctau la lumea e);::t2i'ioara de
care, eram. aUt de dep~rt2, dar adese~ ~i la situatin noastra actual!L ..
~.i\ 1111nCa~l a beat ace~tla ercru de altfel pivotii In jurul car ora gra'J"it~Ju.
eel mai adesea vic:;ele noastre. Unul dint:'e noi, care S8 specializase in:
a visa .Dluri banchet2, era lIlcrnt3.t cind l1e putea .anun-ta din1ine~ltfa
ca 11la.'5e UTi prinz con1pus din trei felllri de mlncare; D.n altul \;1S::1
tutun, rnunti de tutun, iar un al treilea vedea in visc:,le sale CO;'L,'Yf';
Ina111tlnd ell toste p:illzele in largul nl~~_rli. Inca un '.Tis rn\?rit~l
nat: factorul aduce scrisorile ~i explica de ee intirzlase aUt de mult
se in)e13se in dlstribuirea scrisorilor ~i nu izbutise sa Ie regaseascf
dec1.t ell rl'}ulta grelltate. Fire5?tc, 111 sorrln ne oCllpalTI de lucrul~i ine/!
:?i mai imposibile, dar in toate visele pe care Ie-am visat en insuml
san pe care Ie-am auzit povestite de eeilalti, saracia de imaginatie ocTa
absolnt uirnitoare. D:lca toate aceste vise al' fi putut sa fie COll.S2tTc-
nate, elm avea docnmente de un mare interes psihologic. Yom
ins3. lesne cit de binevenit cra somnul pentru noi toti, caei 11e orer"';'
ceea ee doream eu cea mai mare ardoare", Mai cHez ~i dupa Du Pre~ .
"IVIungo Park, eazut, in cursul unei calatorii prin Africa, intr-o
vecina eu inanitia, visa tot timpul vaile bogate in ape o;;icimpiile Vei7l
din tara sa natala. Tot a~a Trenck, chinuit de foame, se vedea intr-Q
braserie din Magdeburg, in fata unei mese in dire ate cu un prinz caple):
lar George Back, care luase parte la prima expeditie a lui Franklin,
visa cu regularitate mese copioase, pe cind ca urrnare a unoI' privatiuni
teribile el murea literalmente de foame".
Aeela care, mincind seara bucate piperate, incearca in timpul
o senzatie. de sete, viseaza cu u~urinta ca bea. Fire~te, este imposibil S':
suprimi cu ajutorul visului 0 senzatie de foame sau de sete mai mutt
sau mal putin intensa; din aceste vise te treze~ti insetat ~i e~ti nevoit
sa-ti potole~ti setea eu apa adevarata. Din punct de vedere praetic, ser-
viciul pe care ni-l aduc visele in aceste eazuri este insignifiant, dar nll.
este mai putin evident ca ele au drept scop mentinerea somnului, irr\-
potriva excitatiei care impinge la trezire ~i la actiune. In eazul trebuin-
telor de 0 intensitate seazuta, aceste vise exercita adesea 0 aci)une elicT.'.'
La fel, sub influenta excitatiilor sexuale, visul procuri'! satisfactli
care prezinta, insa, particularitati demne de notat. Trebuinta sexuaJi"l
depinzind intr-o mai mica masura de obiectul sau dedt foamea ~i setea
de ale lor, ea poate dobindi 0 satisfactie reala gratie emisiunii involun-
tare de lichid spermatic; rar ca urmare a anumitor dificultati, in relatia:
eu obiectul, des pre care va fi yorba mai tirziu, se intimpla foarte adesea
ca visul care insote~te satisfacerea reala sa prezinte un continut vag:
sau deformat. Aeeasta partieularitate a emisiunilor involuntare de
sperma face ca aeestea, dupa rem area lui Otto Rank, sa 'fie extrem dc
Dotrivite pentru studiul deformarii viselor. Toate visele adultilor, care
~u drept - obiect trebuinte, includ in afara satisfacerii un element in
plus, un element ce provine din surse de excitatie psihica 9i are nevoie,.
spre a fi inteles, de interpretare,
De altfel, nei nu afil'mam ca viselc! adultilor, formate dupa modeiul
viselor infantile ~i care impliea satisfaeerea dorintelor, ar reprezenta
doar reactii la trebuinte imperioase enumerate mai sus. Cunoa~tem de
asemenea vise ale adultilor, seurte ~i clare, care, luind na~tere, sub
influenta anumitor situatii dominante, provin din surse de excitatie
incontestabil psihiee. A~a sint, de exemplu, visele de impacienta :
ce ai facut pregatirile in vederea unei calatorii, sau ai luat toate ma-
surile ca sa asi~ti la un spectacol care te intereseaza in mod deosebit,
sau la 0 conlerinta, sau ca sa faci 0 vizita, noaptea visezi di scopul
propus este atins, ca e9ti la teatru sau convel'sezi cu persoana pe care
doreai s-o vezi. A9a sint 9i visele numite pe buna dreptate "vise de
1ene": persoane carora Ie place sa-9i prelungeasca somnul, viseaza ca
s-au 9i sculat, ca i9i fac toaleta sau Cd se ana chiar la ocupatiile lor,
pe cind in realitate continua sa doarma, marturisind prin aceasta ca Ie
place sa fie active mai muIt in vis dedt in realitate. Dorinta de a
dormi care, cum am vazut, ia parte in mod fire.';c la formarea vise10r,
se rnanifesta foarte clar in visele de acest gen, in care ea constituie
chiar factarul esential. Trebuinta de a dormi se situeaza De dreDt cuvint
aEituri de celelalte 'mari trebuin'te organice. ~.
Folosind reproducerea unui tablou al lui Schwind, expus la galeria
Schack din JVl:l.inchen, va voi ari'ita aid cu ce plitere de in~uitie a redus
pidorul originea unui vis la situatia dO'11incmta'\). Este "Visul detinu-
tului" care, fire9te, nu poate avea alt continut dccii evadarea. Ceca ce
este excelent sesizat este ca evadarea trebuie sa aiba loc pe fereastra,
pentru ca pc Cicoloa patnms l'aza de lumina care a pus capat somnului
c2ptivului. Gnomii cocotati unul pe altul reprezinta pozitiile succesive
pe care ar trebui sa Ie ia detinutul spre a ajunge pina la fereastra 9i,
daca nu ma inge1 ~i nu atribui pictorului intentii pe care nu Ie-a avut,
mi se prtre ea gnomul din virful piramidei, aeeia care tale gratiile,
nicind astfe] ceea ce prizonierul insu9i ar fi bucuros sa poata face, sea-
mana in chip izbitor cu acesta din urma.
In toate celelalte vise, cu except:a visclor cepiiler 9i a acelora de tip
infantil, deformarea, Ll9acum elm spus, constituie un obstacol in calea
noastra. N-am putea afirma di 9i acestea reprezinta impliniri de do-
rinte, curn sintem inclinati sa credem; continutul IDr manifest nu ne
dezvi'!luie nimic in legatura cu excitatia Dsihica ce Ie sta la origine si
ne este peste rmtinta'sa dovedim ca ~i eLletintesc la indepartarea sa~l
la anularea acestei excitatii. Aceste vise trebuie interpretate, adica LH-
macHe, deformarea lor trebuie inlaturata ;;i continutul lor manifest
inlocuit prin contlnutul lor latent: num.ai cltunci vom putea sa judecam
daC2 cbtele valabile penti:u visele infantile sil1t valabile 9i pentru toate
celelalte vise. far-a except.ie.
IX
CENZURA \llSULUI
Studiul visclor copElor ne-a clezvt'tluit gCYlQZLl1 esenta 5i functia vi-
sului. Visul este un n;i'iloe de suprirnare a E<I.:citatiiZor (lJsih:ice) cw',c tul-
bura s07nnul, aceasfCi s;{primare fcldndu-se ell oj{ltond satLsfa;erii ho[u-
cinatorii a unoI' trebuinte, In ceca ce prive~te visele adultilor, TIU aTn
I)'utut explica decft lU1 singur grLlp, cuprlzind indeosc:bl r>2 acelea pe
care Ie-am califlcat drept vise de tip infantil. elt despre celelaltc, inca
nu ~tim. ni~ic in pI'!vinta 10:; c~9spun,: c.hiar ca nici nu, Ie. intelege~n,
Am obt1l1ut un l'CZUltat provlzonu, a CdI'Ul valoare nu treDUle s-o sub-
estin1anl : ori de cite o:ci l.lr1 vis este absoh-lt intellgibil,el S~ dcr~lede-'?te
ca fEnd satisracerea halucinatol'ie a unei dorintc, Este vorba aid de 0
coincidenta c'are nu po ate fi nici aecidentala, nici lipsita de importanta,
Cind ne aflclm in prezenta unui vis de un alt gen, admitem, caur-
mare a diverse lor aprecieri ~i prin analogle cu coneeptia despre actele
ratate, eEl e1 constituie un substitut deform at al unui continut care ne
este necunoscut 9i la care trebuie sii-1 raportam, A analiza. a Int,elege
aceasta deform,:{re operata de vis, aeeasta este clcci sarcina noastd.
imediata.
Deforrnarea operatel de vis este ceea ce 11 Li.ce straniu sau incompre-
hensibil. Vrem sa stim mai muIte lucruri in acea:-;trl Drlvinta ; mai inti:!
'care este originea ~a, dinamismul sau; apoi functia lye cm:e 0 IndepE-
ne9te ~i, in s11';;it, modu1 in care aetioneaza, Putern spune, in con 58-
cinta, ca deform area operata de vis este produsu1 travaUului psihic care
se desfa;;oara in vis. Vom descrie acest travaliu 91 11 yom raporta 1a
fortele care acp.oneaz2 asupra Sd.
Si acum a:scultati visul ce uI'illleclZi:i,consemnut de 0 doamni'i din
cerc:ul nostru 1) 9i apartinirld, dupa cum ne infonnC'c,za ca, unei dOa'11ne
in virsta, roarte cultivata 51 stilTlata, Ace';! vis nn a fost SlXOUS analizeL
Referenta no as tri"l pretinde' ca pentru persoanele care se oCl.{pa de
analiza e1 nu an' nevoie de niei 0 interpretare, Autoarea visulul
nu I-a interpretat, dar I-a judecat ;;1 I-a condmnnat co. 91 cum ea ar
fast capabila sa-1 interpreteze. lata, de exemplu, cun1 S-;} pronuntat ea
in aceasta privinta ; ,,~i cind te ginde:,;ti Cd acest vis aUt de oribi1 ~i de
stupid a fost visat de 0 femeic de 50 de ani, care zi ~i noapte nu are
dedt grija copHului sau 1".
Si iata aCl1111,risul referitor la E1sistenta an1o"oasa:':) ... pEa 5e du.ce la
spit~lul milital' Dr. 1 ;;i ii "pune plantom.ilu1 ca dorei)te sa vorbeasdi ell
medicul ~ef (Ji'l. un nUnlC necunoscut (1), cal'uia vrea sa-i ofere sex-vi--
cine sale pentru spital. Spunind acestcCl, ea subliniaza in a;;a fel cuvl~ntul
servicii. incH subofiterul observa indata en cste vorba de servicii intr-ale
amoruIld, V1'izlnd ca' are de-a face cu 0 doamna in virsta, dupa ce ezita
putin, 0 1asa si;, treacil. Dar in loc de a ajunge la medicul ~ef, ea nime-
reste intr-o incilpere larga ~i intunecoasa, in care 0 multime de olited
si 'medlci militari sLm in iurul unei mese lungl, Ea se adreseaza ell
~ferta sa unul medic pl'ima;,care 0 intelege de fa pril11ele cuvinte. 1st-g,
I) D-na dr, van H u g-1'[e 11 In u t h..
:.!) "Liebe,~dien.sten~~in textul original. (Nota trad.)
142
t(:;xtul disClLcsullli c~.i, a~Cl C1Ull I-a lxcon.untt.J.t in vis:- ,~Eu, ca stnTulte
a1te 1011101 ;;1fete tinere din Viena, sintem gata sa... eu soldatii" ofiterii
fara deosebire ...". La aceste cuvinte ea aude (tot in vIs) urt'murmur:
Dar expresia, cind jenata, cind rnalitioasa, care apare pe fetele ofi-
t'1 " , " t .' d .J' t' A t 1 '
;en~o!, 11 connrma~a ?F eel. e,J..<:,a ~n,;e~egprea bine ce vreaea sa
spuna, Doanma contmiH: ";:;;tm Cd not.arfrea nO::istra p02te sa para bi-
..,. ." ... "t '-' ~ -4- J
zara, no~ msa o~ua~n ClLS8 poate ac in serios. Soldatu1 aflat pe front
nu este mtrebat claca vrea sau nu sa moara". Urmeaza 0 ner10ada lunga
do ta'cer" '~rn;bl'l;; """ed'" 1 ... , "I . A . L S '
,~ . v ,e~", 1cl. Hi h.U, prImal' . 0 Ia ac 1111JOC91 11 spune : " cumpa
aoamna, sa presupuncm Ca am aJuns la acedsta ..." (Murmure). Ea S8
dqsprh;de, din i;11brati~a,ea lui, gindindu-se ca 9i el e la fel cu toti cei-
Ja.tt1, ~l raspunae : "Dumnezeule. eu sInt 0 femeie In etate si 8-a1' putea
ca niciodatkl s;} nu ma aflu in aceasta situatle. Pe de aWi p'arte 0 con- . ,. ,
ditie, totu';'I, trebuie indeplinita: va trebul sa 5e t1na seama de virsta,
nu va t1'ebu1 Cd 0 femeie in virsta 9i un tine reI ... (murmu1'e); ar i
oribH". l\1::?icul primar.: "V~ inteleg ~erfect". Citiva afited, printre
ca:'e se alld unul Cd,'e I-a facut curte m tine1'ete, izbucnesc in ris si
doamna 1-;;i exprima dorinta de a fi condusa la medicul 9ef, pe care h
cunOR']te, Cd sa puna lucrurile 1a punet. Dar, spre marea ei mil'are, con-
stata C2 nu cunoCl:;;tenumele acestui medic. Cu toate acestea, medicu1
primal' Ii arata politicos 91 respectuos, 0 scara de leI', in spiral a 9i
strimta, care duce direct la etajele superioare 9i Ii recomanda sa urce
la etajul doL Pe cincl urea, se aude un ofiter spunind: "E 0 hotarire
colosala, fie femeia tinara sau batrina. Taate respectele mele !". eu
con9tiinta de a-:;;iimplini 0 datorie, ea urca 0 scara interminabila.
Acela~i vis s-a repetat de doua ori in interval de citeva saptamini,
eu unele modificari (dup<1remarca doamnei) eu totul neinsemnate -'Ii
absurde.
Accst vis 5e desfas;oara ca 0 fantezie diuma; el denota 0 rema1'ca-
biLl eontinuitate ~i unele detalii de continut a1' Ii putut sa fie clari-
fieate, d'lca 8-ar ii aratat vreo grija pentru asemenea lamuriri, ceca ce,
dupa cum 9titl, nu s-a intimplat. Pentru noi eel mai important 9i mai
interesant fapt e<;teca visul prezinta anumite lacune, nu in rememorare,
ci in continut. In trei rinduri continutul este ca si epuizat; discursu1
doamnei fiind de fiecare data intrerupt printr-un 'murmur. Cum visul
nu a fost sup-us nid unci analize, propriu-zis nu avem dl'eptul sa ne
pronuntarn cu privire 1a sensul sau. Exista totu9i aluzii" ca aceea im-
plicata In cuvintele servicii intr-ale amorului, care indreptatesc unele
concluzii, dar in special fragmentele de discurs care preced murmurul
au nev01e de completare, ceea ce nu se poate face dedt intr-un singur
sens bine determinat. Procedind 1a restituiri1e necesare, constatam ca,
spre a-~i indeplini 0 indatorire cetateneasca, autoarea visului este gata
sa-,,?i puna propria persoanci 1a. dispozitia soldatilor 91 ofiterilol', pentru
satisfacerea trebuintelor lor erotice. Idee din cele mai scabroase, model
de inventie Indraz~et libidinoasa; numai ca aceasta idee, aceasta fan'-
tezie nu ~e exprima l~ vIs. Tocmai acolo unde contextul pare sa implice
confesiunea, aceasta este inlocuita in continutul manifest printr-un mur-
mur indistinct, ea apare"?ters sau este suprimata.
Desigur veti presupune di tocmai indecenta acestor pasaje este
cauza sup:rimarii lor, Dar unde gasiti 0 asemanare eu acest fel de a pro:
ceda? In zilele noastre, nu trebuie 'sa priviti prea departe. Deschldetl
149
oricare ziaI' politic ~i veti gasi ici-colo textul intrerupt de spatii albe:l).
$titi ca aeesta este rezultatul executarii unui ordin al eenzurii. Pe sp.>
tine albe trebuiau sa figureze pasaje care. nefiind agreate de autorita-
tile superioare ale cenzurii, au trebuit sa fie suprimate. Va spuneti ca
este pacat, ca pasajele suprimate puteau fi foarte bine cele mai inte1'e-
sante, "eele mal bune pasaje".
Uneori cenzura nn se exercit,l asupra unor pasaje incredintate tipa-
rului. Autorul, prcvazlnd ea anumite pasaje S2 Val' Iovl de obstacolul
cenzurii, Ie-a atenu:xt in prealabil, Ie-a modlficat u:~or, sau S-R mul-
tumit sa atinga in tre'-lC'atsau sa faca pur ~i simpiu aluzie la ceea ce
avea, ca sa spul1enl a~?a, 111 virful perlitei sale. Ziarul n"Llapare In acest
caz eu spatii aIbe, insa anumite perifraze ~i obscuritati vel.VOl' dezviilui
cu u~urinta efo1'tu1'ile pc care autorul Ie-a racut ca sa evite inte1'ventia
cenzurii ofieiale.
Sa retinem aceastA analogie. Noi sutinern ca pasajeIe din discursul
doamnei noastre, omiS2 sau acoperite de murmur, au fost "'~eIe vlctiIna
unei cenzuri. Ne referim direct Ia ocenzura a visului, careia trebuie
si'i-i atribuim un anumit 1'01in deformarea operata de vise. Od de cite
od continutul manifest prezinta lacune, trebuie incriminata interventia
cenzurii visului. Putern merge chia1' mal departe, afirmind ca od de cite
ori ne gasim in prezenta unul elemcnt on11'icfoarte ",tel's, nedeterminat
.;;i indoielnic, pe dnd altele au lasat amintiri clare ~i dlstincte, trebuie
scl 2dmitenl c{, acesta a suferit actiunci-l ccnzuriL Aceasta se manifesta
rar, insfi, intr-un mo:1 at'it de fati9' de n;.'.iva'n putea spune, ea in visul
de care ne ocupam aieL Cel maiadesea aeeast-a eenzur<'ise exercita dupa
eea de-a doua modalitate, impunindu-:;:i atenuarI, aproximatii, aluzii 'la
gindurile autentice.
Cenzura visclor se rna1 exerdta :;:1dupa 0 a trela modalitate, pentru
care nu exista analog-ie in domeniul cenzurii presei ; v,i{pot insa iluska
Reeasta mQdalitate cu un exemplu, acela a1 singurului vis pc care I-am
analizat. V;'i amintiti, desigur, de visul in care era vorba de "trei 10cur1
de teatru proaste. pentru suma de 1 florin s1 50 de creitari". In ideile
latente ale acestui vis elementul "grabit, pre a devreme",' ocupa primul
plan: fusese 0 prostIe sa se marite atit de curznd, fusese de asemenea
o p1'ostie sa-~i procure bilete de teatru cu aUt de mult timp inainte,
:Iusese ridicol din partea CUlllnatei sa se grabeasca astfel sa-~i cheltuiasca
banii pe giuvaerica1e. Din acest element central al ideHar visului nimie
'nu trecuse in continutul manifest, in care totul gravita in jurul fap-
tului de a merge la teatru 71 de a-:;;i procura bilete]e. Prin aeeasta de-
plasar:e a .centrului de gretltate~ prin aceasta regrupare a elementelor
continutului, visul manifest devine aUt de deosebit 'de visu1 latent incH
este imposibil de a-I deduce pc unul din eel<'ilalt. Deplasarea centrului
de greutate este unul din principalele m1jloace prin care se efectueaza
deformarea viselo1'; toemai ea impdma visului acel caracter bizar care
ii face sa apara pentru lnsu~i autorul sau ca nefUnd propriu1 sau produs.
Omisiune, modifica1'e, regrupa1'e de materiale : acestea sint, deci, efec-
tele cenzurii ~i mijlaaceJe de derormal'e v1s'2101'. Cenzura este prin-
cipala eauza sau una din pr1ncipalcle cauze ale deformarii operate de
vise, a carei examinare ne preocupa acum. Cit despre modifieare ~i re-
grupa1'e, avem obiceiulde a Ie eoncepe 91 ca mijloace de "aparare".
il) A1uzie transparenti!. 1a contro1u1 sever exercitat de cenzura imperiaEi asu-
pra presei, In timpul primului razboi mondial. (Nota trad.).
150
Dupa aceste remarei asupra efeetelor cenzurli vis~lor, sa ne oeupam
d~' dinamismul aeesteia. Nu luati aeeasta expresie intr-un sens prea'
~mtropomorfie ;;i nu va reprezentati eenzorul visului sub Infati;;area unui
omulet sever sau ea pe un duh ee oeupi'! un eompartil1'1ent al ereie-
ruIui, de unde ;;i-ar exereita functiile; nici nu dati termenului dina-
mism un sens pre a "localizator", gindindu-va la un centru cerebral de
unde ar emana influenta cenzurata, pe care 0 leziune sau 0 extirpare
aaeestui centru ar putea s-o suprime. Nu trebuie sa vedeti in aeest
cuvint decit un termen eomod spre a determina 0 relatie dinamica. El
TIU ne impiedica nicideeum sa ne intrebam prin ce tendinte ;;i asupra
,ci'iror tendinte se exereita aeeasta influenta; 9i nu vom fi surprin;;i sa
aflam ea s-a ;;i intlmplat sa fim supu,;,i cenzurii viselor, poate faraa
ne da seama despre aceasta.
Intr-adevar, a,;,a s-au petreeut luerurile. Va amintiti de uimitoarea
constatare pc care am facut-o cind am inceput sa aplicam tehniea aso-
d,atiel libere. Am sesizat atunci 0 rezistenta opunindu-se eforturilor noas-
ire de a trece de la elementul visului la elementul incon,;,tient al carni
substitut este. AeeasHi rezistenta, aratam, poate varia in intensltate; ea
poate Ii, de exemplu, cind eonsiderabila, cind eu totul insigni:l'ianta.' In
acest ultim caz, efortul nostru de interpretare nu are de strabatut decit
putine verigi intermediare; cind insa intesitatea este mare, pornind
de laelementul dat, trebuie sa urmarim Ul1'lung lant de asociatii care
ne indeparteaza' mult de elementul respectiv ;;i, pe acest traseu, s'rrtem
obligati sa depa~im toate difieultatile care ni se prezintilsub forma de
,obiectii cdtice impotriva ideilor cate apar in legatura cu visul. Ceca
ce se prezinta in munea noastra de interpretare sub c1spectul lmei
tente, trebuie integrat in travaliul ee se efectueaza in vis, ca CenZllJ'cl.
exercitata asupra visului. Rezistenta la interpretarea visului nu este
altceva decit obiectivarea, eenzurIi visului. Vedem astfel ea eenzura
nu-~i limiteaza runctia la a determina derormarea care intervine in vis,
d se exercita intr-un mod neintrerupt, spre a conserva deformarea pro-
duscl. De altfel, tot a~a cum varia in intensitate de 1a un element la altul
rezistenta de care ne loveam in interpretare, deformarea produsa de
cenzura dife1'a,;,i ea, in ~cela:;;i vis, de la un element la altul. Daca
comnaram continutul manifest si ideile latente, eonstatam ca anumite
elel';ente latente au fost cO:llplet elimin:'lte. ca unele aU.'Sufcrit rnodifi-
cari mai mult sau' mal putin importante, ca altele au trecut in conti-
nutul manirest al visului fara a fi surerit nid 0 modificare, ba poate
chi3r mal bine reliefate.
Dorim 1ns8 sa ce1'cetam prin intermcdiul diror tend1nte 01 1mpotriva
'Carol' tendinte S2 exercita cenzura. La aceasta intrebare, de 0 impor-
tanta fundal1'1entala pentru intelegerea vlsului, ,;,i poate chiar a vietH
LE11anein general, obtinem eu u;;urinta raspuns daca parcurgem seria
de vise care a putut fi supusa interpretarii noast1'e. Tendintele prin care
S2 exercita cenzura sint aeelea pe care autorul vlsului, in judecata sa
din stare de veghe, Ie recunoa:;;te ea fiind ale sale, slmtindu-se de aeard,
eu ele. Fiti siguri ea atunei cind refuzati a vii da inclJVlii1tarea fata de
o interpret are corecta a unula din vlsele dumneavoastra, mot1vele care
va dicteaza refuzul sint aeeleasi ea si aeelea Drin care actioneaza C2n-
zura, care produe deformarea '';'1 eal:e hc ne~esara interp;'etarea. Gin-
diti-va, numai, la visul doamnei in viI'sta de 50 de ani. Filra sa-o;;1Ii
interpretat visul, ea 11gas8,;,te oribH, dar ar fi fast ~i mal dezolat{l.daca
d-na dr. V. Hug i-ar fi imparta;;it citu;;i de putin datele obtlnute din
1.51
interpretarea care se impunea in acest caz. Oa1'e nu t1'ebuie sa vedeul
tocmai un fel de condamnare a acelor detalii in faptul ca partile cele
mai indecente ale visului sint inlocuite de un murmur?
Dar, tendintele impotriva carora este dirijata cenzu1'a viselo1' trebllie
desclise, plasindu-ne mai intli din pllnctul de vedere a1 instanteiins~i
reprezentate de cenzun'i. In acest caz putem afirmaca aeestea sint ten-
dinte blamabi1e, indecente din punet de vedere etie, estetic :;;i social, di
sint lucruri la care nu indraznim sa gindim sau la eare llU gindim decit
ell oroare. Aeeste dorinte eenzurate 9i care primese in vis 0 expresie
deformata sint, 1nainte de toate, manifestari ale unui egoism rara~mClr~
gini 9i fara serupule. De altfel llU exista vis 'in care eul autorului vbulut
sa nu joace roIuI principal, eu toate cael ;;tie a se disimula foarte bine
in continutul manifest. Acest "sacro egoismo" al visului sigur ca uu
este lipsit de legatura eu tendinta noastra din somn, care consta tocmai
in deta9area de orice interes fata de lumea exterioara.
Eul eliberat de arice piedica morala cedeaza tuturor cerintelor in-
stinctului sexual, acelora condamnate de nmlt de educatia naastra este-
~i acelora care contrazic toate regulile de restrictiemora1a. Ciiutarea
pUicerii, ceea ce numim noi libido 4), i~i alege obiectele fara a 'intilni
nici 0 rezistenta ~i..1~i alege de preferi.n1;a obiectele interzise; l~i alege
nu numai femeia altuia, ci ~i obiecte car ora aeordul unanim a1 uma-
nitatii Ie-a conferit un caracter sacru: barbatul l~i indreapta alegerea
sa asupra mamei 1?isurodi, femeia asupra tatalui 1?ifratelui (visuI doam-
llei in virsta de 50 de ani era ~i el ineestuos, Libidoul ei mnd in moet
incontestabil dirijat ciitre fiul sau). Pofte pe care Ie eredem straine na-
turii umane se dovedesc destul de puternice ea sa provo ace vise. Ura
li?i croiei?te drum libel'. Dorintele de razbunare, a dad moartea persoa-
nelor celor mai iubite, parinti, irati, surori, soti, copii sint departe de
a "i manifestari exceptionale In vise. Aceste dorinte cenzurate par sa
urce dintr-un adevarat infern; interpretarile intreprinse in stare de
veghe dovedese ca nici cenzura nu pare a i destul de severa fata de
aceste dorinte.
Dar acest continut nefast nu hebuie imputat visului insu~i. Nu
uitati ca aeest continut indeplinei?te 0 unctie inofensiva, ehiar utHil,
care consta in a apara somnul impotriva tuturor cauzelol' de tulburare.
Acest eontinut urit nn este inerent naturH lnsa~i a visului, pentru ca
dumneavoastra ~titi ca exista vise in care putem reeunoai?te satisfaeerea
unor dorinte legitime 9i a unor trebuinte organice imperioase. De etltfel
aceste din urma vise nu sufera nici a derormare; ele nu au nevoie de
aceasta, fUnd in stare sa-~i indepHneasca functia fara a aduee nici ceo.
mai mica atingere tendintelor morale i?i estetice ale eului. Luati aminte,
totodata, di deformarea se produce in vis in funetie direeta de doi fae--
tori. Eo. este eu aUt mai pronuntata eu cit dorinta care trebuie supusa
cenzurii este mai blamabila ~i eu c'it sint mal severe exigentele cenzurii
4) In concepiia Iui Freud, libido reprezinti'i foria cu care se manifcsta 1n-
stinctul sau impulsul sexual. J u n g a incereat sa "desexualizeze" libidoul, con-
siderind ca acest termen desemneaza 0 valoare energetidi comunicabila oridirui
domeniu de activitate. In zilele noa5tre J a c que s Lac a n, care di10 interpre-
tare intelectualista psihanalizei freudiene, erede ea poate vorbi despre libido ea
despre 0 "energie psihica a dorintei". Acceptiile sexualizante au fost dezvoltate
in special de ficoala britanica a !vI e 1ani e i K 1e i n ~i de unele orienta!'i in-
flueniate de T h. Rei k. (Nota trad.)
Ia un moment dat. Tocmai de aceea 0 tinara sever educata Sl deo
dO:Jre neimblinzita va deform a, impunindu-le 0 cenzura nerniloJsi.~,
te1e triHte in vis, pe clnd acelea:;;i ispite ne apar noua medicllor eel ino-
cente ~i ii VOl' aparea ea atare autoarei visului insa~i, atunci cind ea
va fi eu zece ani mai batrina.
In rest, nu avem nid un motiv intemeiat ea sa ne indignam eu
privire 1a rezultatul mundi noastre de interpretare. Parerea mea este
ca. inca nu intelegem cum se cuvine acest rezultat; avem insa, inainte
de toate, datoria de a-I apara de anumite atacuri. Nu este dificil sa
sim puncte slabe. Interpretarile noast1'e au fast facute sub rezerva unoI'
ipoteze, anume ca visul in general are un sens, ca trebuie sa acceptilm
existenta in somm.il normal a unor procese psihice incom?tiente analoage
eu acelea care se manifesta in somnul hipnotic ,;,i ca toaie ideile care
apar in Iegatura cu visele sint determinate cauzal. Daca, pornind de 1a
aceste ipoteze, am fi ajuns, in interpretadle n021stre, 1a rezultate plau-
zibile, am fiavut dreptul sa conchidem ca ipotezele respective cores-.
pund realitatii faptelor. Dar cum stau 1ucrurile daca rezultatele ni 5e
prezinta a;;;a cum 1e-'am iIlfati~at? Multi VOl' fi tentati sa spuna : aceste
rezultate fiind imposibile, absurde sau eel putin neverosimile, in ipote-
zele de la care se po1'ne~te este ceva fals. Sau' visul nu este un fenomen
psihic, sau in stare normala nu exista nil11ic incon~tient, sau, in fine,
tehnica dumneavoastra are pc undeva un important defect. Aceste con.-
cluzii nu sint ele mai simple ~i mai satisfacatoare dedt to ate grozaviJ1e
pe care Ie-ati descoperlt, a~a-zidnd, pornind de la ipotezele dumnea-
voastra?
Intr-adevar,ele sint 9i mai simple, ~i mai satisfaditoare, dar .de aiel
nu urmeaza ca ar fi mai exacte.
Sa avem rabdare; problema nu este inca gata pentru 0 dezbatei'e
concluziva. Inainte de a oaborda, yom diuta sa intensificarn critica In-
dreptata impotriva interpretarilor noastre. Ca aceste rezultate slnt pu-
tin imbucuratoare ~i stimulatoare, iata ceea ce intereseaza relativ putin.
Exista pentru aceasta, 1nSa, un. argument mai solid; acelaca autorii
viselor, pc care noi 'ii punem la curent eu tendintele degajate din inter-
pretarea viselor lor, Ie resping eu cea mai mare inver~unare, bizuindu-se
pe argumente bune. "Cum? zice unul, vreti sa-mi demonstrati, dupa
visul meu, ca imi pare rau de banii cheltuiti eu zestrea surorii mele
91 eu educarea fratelui meu ? Dar e eu neputinti"i, pentru ca eu nu mun-
cesc dedt pentru sora 9i fratele meu, nu am alt interes in viata dedt
indeplinlrea datoriei fata de el, a9a cum am promis, in calltatea mea de
prim nascut, bietei noastre mame". Sau iata 0 femele care ne spune:
"Indrazniti sa pretindeti ca doresc maartea sotului meu? Dar este 0
absurditate revoltatoare! Nu numai atit, ~i poate ca nu ma yeti crede,
dar casnicia noastra este una din cele mai fericite, iar moartea sa m-ar
lipsi dintr-o lovitura de tot ce am eu pe lume". Un altul replica: "Imi
atribuiti pofte senzuale eu privire la sora mea? Dar e ridicol, ea IT:l
ma intereseaza sub nici 0 forma, dici slntem eertati 91 de ani de zUe
n-am sehimbat 0 vorba". Treaea-mearga. daca aee9ti autor! de vise S-3r
multumi sa nu confirme sau sa nege tendintele pe care noi Ii Ie atri-
buim: am putea sustine in aeest caz ca este yorba de lucruri pc care
ei Ie ignora. Dar ceea ce devine in final uluitor pentru TIoi este fapt'lll
ca. ei pretind a nutri dorinte diametral opuse acelora atribuite de n01
pe baza viselor lor 1;>iCel ei sint in stare sa ne demonstreze predomi--
153
nanta aeestor dorinte opuse in intreaga lor conduita de viata. }'Ju ar Ii
timpul sa renuntam 0 data pentru totdeauna lamunca noastra de inter-
pretare, ale direi rezultate ne-au dus ad absurdwn ?
Nu, inca nu. Ca :'Ii celelalte, acest argument, in ciuda fortei sale in
aparenta mai mad, nu va rezista criticii noastre. Presupunlnd ea exista
in viata psihica tendinte incon~tiente, ce dovada putem aduce impotriva
lor din faptul ca exista tendinte diametral opuse in viata con$tienta?
Probabil ea este loc in viata psihica pentru tendinte contrare, pentru
antinomii care coexista ; este posibil ca predominanta unei tendinte con-
$tiente sa fie conditia refularii in ineon$tient a aceleia care Ii este COl1-
trara. Ramine totu$i obiectia potrivit careia rezultatele interpretarii v1-
selor. nu ar i nki simple, nid incurajatoare. In ceea ce priveste simpli-
tatea, voi observa ca nu aceasta va va ajuta sa rezolvati problemele re-
feritoare la vise, fiecare din aceste probleme punindu-ne de la inceput
in fata unor clrcumstante complicate; cit despre camcterul destul de
neplaeut al rezultatelor noastre, va voi spune ca nu aveti dreptate sa
va lasati calauziti de simpatie sau antipatie in judecatile dumneavoastra
$tHntifice. Hezultatele interpretarii vi se par cumva neplacute, chiar
jenante :;;i fespingatoare? Ce importanta are? ,,<;;:ane les empechf: pas
d'exister" ;,), I-am auzit pe maestrul Charcot spunind intr-o imprejurare
asenlEmi'i.toare,pe cind asistam ca tinaI' medic 1a demonstratille sale
clinice. Trebuie sa avem taria de a ne inabu~i simpatiile ~i antipatiile,
daca vrem sii cunow;;tem adevarul gol-golut. Daca un fizician ar veni
sa va demonstreze ca viata organica va trebui sa inceteze pe pamint
intr-un scurt rastimp, ati cuteza oare 52-i raspundeti : nu-j posibll,
perspectivE! aceasta este prea descurajanta"? Cred Cd mai curind atl
pEish'a tucerea, pina ce, un alt fizician ar reu~i sa demonstreze ca con-
cJuzia primului so bazeaza pe ipoteze false sau pe calcule cronate. Res-
pingind ceea ce nu va este pc plac, va conformati mai degi'aba meca-
nismului formarii viselor, in loc sa va propuneti sa-I intelegeti :'Ii sa-1
stapiniti.
Foate ca va veti decide sa faceti abstractie de caracterul dezgustator
al dorintelor cenzurate de vise, dar aceasta pentru a sustine argumentul
potrivit caruia al' fi neverosimi1 Cd raul sa ocupe un loc atit de mare in
const1tutia omului. Propria dumne'lvo'lstra experienti'( va autorizeaza
insa sa va sprijiniti pe acest argument? Nu ma refer la parerea pe
care 0 puteti avea fiecare despre sine; dar ~efii ~i colegii v-au cople~it
oare cn bunavointa lor, dU$manii v-au tratat cavalere:'lte 'Ii ati constatat
1a oamenU care va inconjoara atlt de putina invidie, ca sa credeti ca
este de datoria dunmeavoastra sa protestati impotriva partii pe care noi
o atribuim in natura umana egoismului malefic? A~adar, n-ati luat
aminte eft de necontrolat 'Ii de nesigur este omu1 cind este vorba de
problemele vietH sexuale? Sau ignorati faptu1' ca toate excesele 9i toate
.dezi11a.turilela care visam noaptea sint ziua transpuse in realitate (dege-
nerind adesea in crime) de oameni tn:?ji? Ce altceva face psihanaliza
dedt sa confirme vechea maxima a lui P1aton ca buni sint cei care se
mu1tumesc sa viseze ceea ce altii, cei rai, infaptuiesc in realitate ?
$) In limba franceza in textul original (= "Asta TIU Ie impiedica sa existE"').
Fh.'ud afost elcvul lui ell arc 0 t, la Paris, in anii 1885-1886, [x1strindu-l
ne:;;ters in memoria sa. (Nota tract)
15':;'
Lasind acum la 0 parte individu1, ginditi-va 1a marele ra,zboi care
rlevasteaza Europa, reflectati 1a intreaga violenta, 1a ferocitatea s1 fals1-
tatea pe care Ie-a abatut asup1'a lumii civmiate. Oa1'e credeti' ca un
pumn de ambitio:;;i :;;i de instigatod fara scrupule ar Ii ajuns s~ dezlan-
1u1e toate aceste duhuri rele, fara complicit;;ttea a milioane de supu:;;i?
In fata acestei situatii, aveti oare curajul sa mal combateti in favoarea
inexistentei raului in structura psihica a omului ?
Imi veti obiecta ca fac asupra razboiului un rationament unilateral,
ca razboiul a dat la iveala ceca ce este in om mal frumos :;;imai nobil :
.eroismul, spiritul de sacrificiu,solidaritatea sociala. Fara indoiala; dar
TIU trebuie sa va faceti vinovati de nedreptatea comlsa adesea la adresa
psihanalizei, careia i s-a repro:;;at ca neaga un Iucru pe singurul motiv
ca ea afirma un alt Iucru. Departe de noi intentia de a tagadui ten-
dintele nobile ale naturii umane 9i trebuie spus ca noi nu am facut
nimic spre a Ie reduce valoarea. Dimpotriva: eu va vorbesc nu numa!
despre dorintele nefaste cenzurate in vis, ci 9i despre cenzura insa9i
care refuleaza aceste dorinte 9i Ie face de nerecunoscut. Daca insistam
asupra a ceea ce este rau in am, este numai pentru ca altii neaga acest
aspect, ceea ce nu amelioreaza cu nindc natura umana, ci 0 face de nein-
1e1es. Tocmai renuntind la aprecierea morala unilaterala avem 9ansa de
a gasi formula care exprima mai exact raportu1'ile dint1'e ceea ce este
bun 9i ceea ce este rau in natura umaniL
Sa raminem deci pe aceasta pozitie. Chiar 9i atunci cind vom gasl
eel rezultatele muncii noastre de interpretare a viselor sint stranii, nu
va trebui sa Ie abandonam. Ulterior poate ca ne va fi posibil sa ne
.apropiem de intelegerea lor urmind 0 aHa cale. Pentru moment, sa I'e-
tinem: deforrnarea eveni111entelor operGtil in vis este 0 consecinta a
cenzurii pe care tendintele marturisite ale euLui Ie exercita impotriva
tendintelor ~i dorintelor indecente care se agita in noi noaptea, in timpul
:somnului. De ce aceste dorinte 9i tendinte apar noaptea 9i de unde pro-
vin ele? Problema aceasta ramine deschisa 9i a~teapta noi cercetari.
AI' fi insa injust din partea noastra sa nu reliefam fara intirzie1'e un
alt rezultat al cercetarilor noastre. Do1'intele care, aparind in vise, ne
tulbura somnul, ne sint necunoseute; nu Ie constatam existentadecit
,ca urmare a interpretarii visului. Deci, in mod provizoriu, Ie putem ca-
lifiea drept incon9tiente, in sensul curent al termenului. Trebuie insa
sa ne fie dar ca ele sint inconstiente mai mult decit in mod provizoriu.
A9a cum am vazut-o in mult~ cazuI'i, autorul visului Ie neaga, ehiar
:;;i'dupa ce interpretarea visului Ie-a pus in evidenta. Avem aici aeeea9i
situatie cain cazul interpretarii lapsusului "Aufstossen" 6), unde ora-
torul indignat sustinea ca el nU-9i cunoa9te 9i nu ~i-a cunoscut niciodata
un sentiment lipsit de respect fata de geful sau. Noi am 9i pus la indo-
iala valoarea acestei asigurari, admitind doar ca oratorul putea sa nu
fie constient de existenta durabila In sinea sa a unui asHel de senti-
ment. Aceea~i situa~ie ~e repeta de fiecare data cind interpretarn un
vis cu puternice deforrnari, ceea ce nu poate dedt 8a-i sporeasca im-
portanta pentru concepti a noast1'a. In consecinta, sintern eu totul dis-
fi) i\. 51:' vedea capitolul ,.Actele ratate". pp. 65 :;;iurm. (Nota tract.)
155
pu,?i sa admitem ca in viata psihica exisul procese, tendinte despre care:
nu :,?Umin general nimic, despre care nu 9tim nimic de multa vrerne,
despre care poate ca niciodata nu am ~tiut nimie. De aeeea ineon9tie:,-
tul nl se infatigeazil naua' ea avind un aIt sens; factorul "aduaiitate"
sau "momentaneitate" ineeteaza de a fi una dlntre caraeteristicile sale
fundamentale; incon9tientul poate fi incon~t1ent intr-un mod permD-
nent :;;inn numai un renamen momentan "latent". Se intelege de In sine
eel 'lorn reveni mai tirziu '$i mai cletaliat asupra notiunii de mai SlF.
*
'* *"
X
SIlVIBOLISTICA VISULUI
Am stabilit ca deformarea care ne impiedica sa intelegem visu1 este
eectu1 unei cenzuri care i:;;iexercitil activitatea impotriva dorinte1or in-
acceptabile, incon:;;tiente. Dar, fire;;te, nu am sustinut ca cenzura a1' fi
slnguru1 factor care produce deformarea, iar studiu1 mai aprofundat a1
visului ne permite intr-adevar sa constatam ca E?ia1ti factori participa,
pe linga cenzura, 1a producerea acestui enomen. Aceasta, spul'lem noi,
pste adevarat in a~a masura incH, ehiar dacaeenzura ar fi complet eli-
TYJlnata,intelegerea visului de catre noi nu ar fi c1tw;>ide put in inles-
nita :;;i continutul manifest nu a1' coincide nici in acest caz cu ideile
latpnte ale visului.
Tocmai tinind seama de 0 lacuna ('l tehnicii noastre, ajungem la des-
.coperirea ce1or1a1tifactori care contribuie la obscurizarea ;;i deformarea
v]selo1'. Am aceeptat, impreuna eu dumneavoastra, ea la subieetii an<1-
liz;;ticlemcntele particulare ale unui vis nu trezesc uneori nici 0 idee.
Desigur, acest fapt este mai putin frecvent declt 0 afirma subiectH; in
rnulte cazuri facem ca ideile sa apara. cu pretul perseverentei:;;i al in-
sistentei. Dar nu estc mai putin adevarat ca in unele eazuri asociatia
ri~I l:eUye~tesau, cind 0 ?bt1nem ,ell in~istenta, nu da .rezult~~ele a;;tepta,te.
tEW faptul se petrece m cursm unm tratament pSlhanahtIc, acesta 00-
bj'n_de~te 0 inlpoTtant:~i deosebita, de care nuaven1 a l1e ocupa aieL Dar
e] se produce ~i in cazul interpretarii visclor unoI' pe1'soane normale
:S.,]U in cazul interpretarii propriilor noastre vise. In asemenea c2zuri, dnd
ayn ajuns ]a convingerea ca arice insistenta este inutila, sflqim prin a
descoperi ca acest accident de nedorit se produce cu reguladtate, in lcga-
cu anmnite elemente det.erminate ale visului. Ne dam atunci seama
c'; nu este vorba de 0 insuficienta accidentala a tehnicii, ci de un fapt
gl:/ernat de 0 noua lege.
Fata de acest fapt, inccrcam tentatia de a interpreta noi in:,?ine
,,(fste elemel'lte "mute" ale visului, de a-I talmaci prin propriile n0'-15-
tre mijloace. Avem impresia ca obtinem un sens satisfacator' de flecare
d"t;'i cind manifestam incredere intr-o asHel de interpretare, pe cind
visul ramine lipsit de sens $i de coerenta, atit timp cit nu ne hotarhn
Si, intreprindem aceastA operatie. Pe masura ce aceasti'i cercetare S2
unor cazuri din ce in' ce mai numeroase, cu conditia ea ele sa
asemE'matoare, incercarea nOdstra, la inceput timida, devine din ce
In ce mai sigura.
Va expun toate acestea intr-un mod oarecum schematic, dar invata-
lYL;ntulactmite expunerile' de acest gen, in cazul in care lucrurile sin1:
numai simplificate $i nu deformate.
Procedind cum am aratat, obtinem, pentru 0 seric de elemente ale
vLelor, talmaciri sigure, intru totul asemi:lnatoare eu acelea date de ci'ir-
noastre de vise populare pentru toate evenimentele ce apar in vise.
157
r
Sper, in treacat fie zis, ca nu ati uitd cd tehnica a';ociatiei nu ne ajut<~
niciodata sa obtlnem talmaciri certe ale elementelor viselor.
Irni ve~i obiecta ca aces! rl.od de int2Tpr2tare vi sc pare IDc:l ~i rnai
TlesigLlr ~i rnai dernll de critica dccit acela care fa.ce apel la c1.socier0a.
Hbera a ideilor. Dar inteI'vine aid un alt element. Cil1d,.In urma unor
cxperiente repetate~ aTn re1.1~it sa reLlnin1 un nllmar destul de rnure din
aceste talmaciri certe, observam ea est' yorba de interpretdri care al' fi
putut Ii obtinute 'ii daca ne baZlm exclusiv pe cuno'itintele nO:lstre
ca, spre a Ie intelege, nu era nevoie sa recurgem la am:ntirile autorulLli
visuhli. Vorn vedea in a daua -parte a acest0i expunc{'i cum se a,jLlng-2
1a Cllnoa~terea sernnificatiei J 01".
Aeestui r(;~port COD.st::1D_tex:lsteTlt Intxe Llnui. vis ~j tat118-
circa sa ii dam mrTle]e de raport simboIic, elernentul insu'i1 fEnd un
simboI al gindidi ineon'itiente a visului. FEu'a indoiala ea vEl, amintiti
ea, examinind mai inainte raporturile care exista intre elementele vj-
sului 91 substraturile 1m', am stabilIt ca e1ementul unui vis poate Ii
fata de substratul acestuia ceea ce este partea fata de Intreg ;;i ca, de
asemenea, poate fi 0 aluzie referitoare la acest substrat sau reprezen-
tare a sa figurata. In afara acestor trei categorii de raporturi, am anUD-
tat atunci 'ii 0 a patra categoric, pe care. nu am numit-o. Era tocrnai
raportul simbolic, acela pe care 11 introduce',) in acest n:oment. Foarte
interesante discutii }Jriv2.'sC a;=-est ren0111en, de c:~n-ene VOln ocupa If'la-'
inte de a ne expune observatiile mal speC'ialeeu privire 1a slmbolisticiL
Simbolistica constituie pO:lte capitolul eel mai interesant al teori'2i
viselor.
I/om spune 1nainte de toate ca, 'in caEtate de talmacirl stabile, sim-
bolurile realizeaza intr-o oarecare masudl idealul vechii E;;ipopularci
interpretari a viselor, ideal de care tehnica noastra s-a indepartat multo
Ele ne permit, in anumlte circumstante, sa interpretam un vis LiT'ii
a mai chestiona pe autorul aeestuia care, de "lltfel, nu ar Ii Glpabil s:i
adauge nirnic la simb01. Cind cun03'item simbolurlle uzuo.le ale viselo!',
personalitatea autoru1ui visului, conditiile in care e1 traie'ite 'ii trairi1e
care au precedat visul, adesea putem interp1'eta un vis fani niei 0 difi-
cultate, il putem talmaci, ca sa zicem a'ia, liber. Un ascmenea tur ek,
forta este maguEtor pentru interpret E;;iil impune futa de autorul visu-
1u1; el constituie 0 I'elaxare binefacatoare fata de efortul penibil Ia care
obliga iflterogarea autorului visului. Nu va lasati insa sedu:;;l de aeeast,l
facilitate. Sarcina noastra nu consti\ in a executa tururl de forta. T,;'h-
nica care se interneisza pe euno:''iterea simbolurilor nu 0 inlocuie,;;te
'-lceea C(.lrc se intcrneiaza pc asociatie si nu se poate n13.Sllra cu aCeiJl<;td.
Ea nu face dedt s-o cO:11p1etez2 p~ a~easta din urma, furnizindu-i date
utile. In cee:l ce oriveste insa eunoasterea contextului psihie al auto-
rulni visului, treb~ie s;~ 'itlti ea vlsel~ pe care Ie aveti de interpretat
nu apartin intotdeauna unoI' persoane pe cate Ie cunod'iteti bine, c;"t
In general nu sinteti 1a curent cu evenimente1e Ia zi care au PU;Llt
provoea visul 'i1 ca ideHe ;;i amintirile subiedu1ui analizat sint acelea
care vii dau eunoa'iterea a ceea ce numim context psihic.
In plus, este eu totul ciudat, ehiar daca avem in veclere conexiunile
de care va i yorba mai incolo, ca coneeptia simbolica a raporturiloI'
dintre vis ;;i ineon'iUent s-a lovit de 0 rezistenta din cele mai inversn-
nate. Chiar persoane chibzuite 'ii inform ate, care au mers 0 buna bueaT:J.
de drum impreunii eu psihanaliza, au refuzat sa 0 urmeze pe aeeastft
] r,q ~-'.~ .
cale. lar aceastil atitudine este cu aUt mai ciudatii cu cit simbolismul
nu esteo caracteristica proprie numai visului 9i descoperirea simbo1ului
nu este opera psihanalizei care, pe de aHa parte, a facut aIte de3co-
periri rasunc'itocire. Dacii vrem sa pIasam cu orice pret descoperirea
simbolisticii visclor in epoca moderna, trebuie 3a-1 consideram ca autor
al acesteia pe filozoful K. A. Schemer (186}). Psihanaliza a confirmat
clescooeririle lui Sherner, aduclndu-Ie de aIttel modificari esentiale.
Desigur ca acum doriti sa aflati dte ceva asupra naturE simboluriJor
in vise, pe baza studierii unor exemple. Va. vol imparta;:i cu dragii
ini111aceea ce ;:tiu in legatura cuaceasta,prevenindu-va totodata ca
acest fenomen inca nu ne este aEt de clar pe cit am vrea sa fie.
Esenta raportului simbolic consUi intr-o comparatie .. Darnu ajunge
o comparatie oarecare pentru ca acest rap art sa se stabileasca. Pre-
supunem ca 2ceasta comparatie cere anumite conditii, f8:ra a putea
spww care s[nt acestea. Nu tot ceea ce poate fi eomparat cu un obiect
sau un proees apare in vis ca simbol al acestui obiect sau proces .. Pe
de alta parte, visul, departe de asimboliza arice, nu alege in acest scop
dedt anumite elemente aleideilor 1atente ale visului. Simbolistica este
astfel limitata din t0ate direetiiie. Trebuie sa convenim, de asemenea,
ca notiunea de simbal nu este :inca net delimitata, ea ea se confunda
adesea cu aceea de substituire, de reprezentare etc., ca ea se apropie
chiar 9i de notiunea de aluzie. In unele simboluri, comparatia care Ie
serve~te de baza este evidenta. Exista insaaltele in legatura eu care
sintem obligati sa ne intrebam unde trebuie sa cautam fadorul comun,
acel tertium comparationis al presupusei comparatii. 0 reflectie mai
aprofundata ne va permite uneori sa descoperim acel factor comun care,
in aIte cazuri, va ramine realmente ascuns. In afara de aceasta, daca
simbolul este 0 comparatie, ar fi ciudat ca asochitia sa nu ne faca sa
o descoperim, ca insu~i autorul visului san-o cunoasca 9i sa nu se
slujeasca de ea, rara a ;:ti nimic in Iegatura eu ea ; ba mai mull: auto-
rul visului sa nu se arate nicidecum dispus sa recunoasca respectiva
comparatie atunci cinc1Ii este infati9ata. Vedeti, a>;adar, ca raportul sim-
bolic este a comparatie de un gen eu totul deosebit, a carei ratiune ne
scapa inca. Poate yom gasi mai tirziu uneleindicii privitoare la aceasta
necunoscu ta.
Obiectele care i~i gasesc in vise 0 reprezentare simbolica sint putin
numeroase. Corpul uman in ansamblul sau, parintii, copHi, fratH, suro-
rile, na~terea, moartea, goliciunea - ~i aIte citeva Iucruri. Casa este
aceea care constituie singura reprezentaretipica, normala a persoanei
umane ca intreg. Acest fapt a fast reeunoscut deja de catre Scherner,
care dorea Sa-I atribuie 0 importanta de prim ordin, pe nedrept dupa
opinia noastra. Adesea ne vedem in: vis alunecind pe fat ada case10r, in-
cercind in timpul acestor descinderi cind placere, cind angoasa. Casele
cu peretii netezi reprezinta barbaV, acelea cu stucaturi ~i balcoane, de
care ne putem agata, reprezinta femei. Parintii au ca simboluri impa-
ratuL ~i imparCiteasa, regele ~i regina sau alte persoane respeetabile : in
. acest fel vlsele in care figureaza parintii se desfa~02ra intr-o atmosfera
de pietate.Mai putin tandre s1nt visele in care apar ucopii, frati sau
surori, care au ca simboluri mid animale, insecte. Na;:terea este aproape
totdeauna reprezentata de a ac~iune in care apa este principalul factor:
visam fie ca ne aruncam in apa sau ca ie9im din apil, fie ea scoatcm
pe cineva din apa sau ca sintem noi sco~i, eu alte cuvinte ea intre acca
pcrsoana ~i au torul visului exist~l 0 re18tie de paternitate/n18t.ern-i tate~
Moartea iminenta este inlocuiUi in vis prin pLecare, printr-o caV5torie
eli trenuL,' maartea efectivA este reprez2nta~q prin anumite prevestiri
obscure, sinistre; goliciunea prin Twine {;i uniforme. So vede aid cum
, l' t'.c '.c' d' <- 'd v , 1 'v.
s~' ~}lerQ.pe l:eSIJ11,.I,LC gram"ele mere ee12 .aua genun ae reprezentaT1 :
,',EnDolunJe 91 alu;;;1l1e .
.Abandan.incl aceastil enumerare maj dcgraba saraea, yom aborda un
do;neniu ale earui ohieete 9i cantinut sint reprezentate de 0 simbolistiea
cxtr(;m de baga~{l 9i variaUi. Este domeniul vietH sexuale, al arganelor
ge-nitc~le, al actelor sexuale, al relatlilor sex.uale. JVlajoritatea sllnboltl-
rilor din vise sfnt simboluri sexuale. Dar aid ne aflam in fata unci
dispraportii remareabile. Pc c:ind continuturile simbo1izate sint putin
numeroase, simbolurile care le desemneaza sint extraordinar de nume-
roase, in a:;;a fel ca fiecare obiect poate fl exprimat prin simboluri
mil1tip1e, avind toate nproape aceea9i valoare. In cursul interpretarii 1n-
ce:;cam insa 0 surpriza .nep1acuta. Cantral' reprezentarilor din vise, care
sInt foarte variate, internretarile simbolurilor sint cum TIU S8 Doate T1}:li
monotone. Este un fapt ~are a displacut tuturor acelora ~are au~avut pri~
sa-1 constate. Dal' co putem face?
Cum este pontru prima data dnd, in aceste expuneri, vom aborcla
prcblema vietH sexuale, va trebui 38. va spun cum inteleg sa tratez
aceasta tema. PsihanaJiza nu are niei un motiv sa vorbeasca prin eufe-
rn1sme sau sa se multumeasca eu a1uzli, ea nu incearca nid un senti-
rncnt de jena de a so ocupa de acest subiect important, ea gase9te corect
,,;i convenabil sa spuna lucrurilor pc nume 9i eonsidera ca acosta este
2('1 mai bun mijloc de a se fed de reticentetu1buratoare. Faptul e2,
iJ'/cm de vorbit unui auditoriu eornpus din reprezentantii eelor dou{,
se>e nu schimba eu n1m1e lucrurile. Tot a~a cum nu existil :;;tiinta ad
'U;:nn Delphini, nu trebuie sa existe una pentru folosinta tinerelor fete
iar doarrmele pe care Ie zaresc printre clumnec:voastra au dOTH
si'i arate eEl prin prezent.a lor aici ele doresc sa fie tratate, suI?
;;tiintei, in mod egal eu barbatii.
Ded visul dispune, pentru organele sexuale ale omului, de 0 muli;ime
de reprezentari pe care le putem numi simbolice Eii in care eel mal ade-
S2'" este evident factoru1 comun a1 comparatiei. In ceca ce privc:;;te ap,\-
ra::111genital al b21rbatuJui, in intregul sau, prezlnta Importanta simbolic6
lndeo~)ebi numarul sacru 3. Partea pdncipala a aparatului genital
masculin 9i coa mai vrednica de interes pentru ambele sexe, penisul,
gi'lse::;:tesubstitutele simbolicemaiintli.in obiecte care li slnt asemi',-
n;'ri;oare prin forma, adtca: bastoane, umbreLe, stiIpi, arbori etc., apoi
in obiecte care, ca 9i penisul, pot patrunde in interiorul unui corp, pro-
ducind raniri: arrne ascutite de toate felurile, cum a1' fi cutite, pwn-
spade, sCibii, sau ehiar arme de foe, cum ar Ii pw}ti, pistoale
in '''fwd deosebit, arma care prin forma sa se preteaza In mod special
aceast.a eomparatie, adidi revolvcruL In co~marurile fete lor urmarirea de
c;jtre un am inarmat eu un cutit sau cu 0 arma de foe joaca un 1'01esen-
, Asemcnea obiecte se intilnesc eel mar' frecvent in simbolistica viselor
~i interpretarea lor nu pl'ezinta ni~i 0 clifl~ulb~e. N~ ~"nai .putin inteli-
eSle reprezentarea membrulu1 masculm prm obleCTcdm care curge
un lichid : robinet, ibriee, izvoare tz!}nitoure, ca 9i prin alte obieete.sus-
ceptibile de alungiri, cum ar Ii Elmpile en suspensor, creiounele ell ndn6.
llu.biUi etc. FaptuI ca tocurile de scris, creioanele, pfLeLe peniTu unghii,
1\0
docande ~i aIte instrumente sint incontestabil reprezenUiri simbolice ale
organului sexual masculin depinde de 0 coneeptie simpla in legiltura eu
ncest organ.
Insu'iirea deosebita pc care 0 are acesta de a invinge gravitatia, lrisu-
::;;11'8 care formeaza 0 parte a fenomenului erectiei, a creat reprezentarea
simbolica Cu ajutorul baloanelor, aviocmelor 9i chiar dirijabilelor Zezrpelin.
Dar visul cunoao,;teo,;iun alt mijloc, mult mal exprcsiv, de a simbo1iza
erectia. El face din organul sexual ins9.0,;1 cscnta persoanei 'ii 0 pune sa
zboare. Sa nu va rnirati daea va spun ea vlsele atlt de frumoase pc care
Ie eunoa:;;tem eu toW 'ii in care zborurile detin un 1'01 aUt de important
trebuie interpretate ca avind la baza 0 excitatie sexuaia generaHi, feno-
menul de erectie. Dintre psihana1i:;;ti, P. Fed ern este acela care a sta-
bilit aceasta interpretare eu ajutorul unoI' dovezi eu neputinta de respins,
dar chiar 'ii un experimentator aUt de impartial 'it poate aUt de igno-
rant int1'-ale psihanalizei ca M 0 u r 1y-V 0 I d a ajuns la aeelea;;i con-
duzii, in urma experientelor sale care eonstau in a da b1'atelor 'ii pi-
cioarelor, in timpul s0111nului, pozltii artifidale. Nu-mi obiectati la
aceasta eu faptul ca femeile pot 9i ele sa viseze ca zboara.Amintiti-va
mai cur:ind ea visele noastre se VOl'realizarea unoI' dorinte si ca dOl~inta
a fi barbat, con9ticnta sau incon'itienta, estc extren~ de frecvent[l
1a femeie. Aceia dintre dumneavoastra care s1n1.mai rnult sau mai putin
versati in anatomie nu Val' gasi nimie uimitor in faptul eii femeia este
in stare sa-;;i implineasdi aceasta dorinta eu ajutorul acelora~i senzatii
ca acelea incercate de barb at. De fapt poseda in aparatul ei genital .un
mie membru asemanator penisului 1a barbat, 'ii aeest membru rninuscul,
ditorisul, indepline'ite in eopiliirie ;;i la virsta aduWi care precede rapor~
turile sexuale acela'ii 1'01 ea 'ii penisul barbatulu1.
Printre simbolurile sexuale masculine mai putin inteligibile, VOID cita
reptiLele ~i pe~lii, dar mai ales faimosul simbol al ~arpeLui. De ee para-
da ~i mantalw au eapatat acela9i inteles? Nu este u~or sEtghicim acest
lucru, dar semnificatia lor simboliea este incontestabila. Ne putem 1n-
treba, in sfir'ilt, daca substituirea organului sexual masculin printr-un a1t
membru, cum ar fi mina sau pidorul, trebuie considerata, de asemenea,
ea fiind simboliea. Cred ca luind in considerare ansamblul vlsului ~i
tinind seama de organele corespondente ale femeii, yom fi in majoritatea
cazurilor obligati sa admitem aceasta semnificatie.
Aparatul genital al femeii este reprezentat in mod simbolic pdn toate
obiectele a CarOl' caracteristica consta in aeeea ea circumseriu 0 cavitate
in care poate i introdus ceva : mine, gropi, peyteri, vase ~i stide, cutli
de toate ormele, WZl, cufere, buzunare etc. Vaporul face 'ii 81 parte din
aceasta serie. Unele simboluri ea dulapuri, cuptoare 'ii mai ales camere
S8 raporteaza mai degraba la uter dedt la aparatul genitalpropriu-zis.
Simbolul camera se include aid in acela de casa, ~ U$a ~i portaL deve-
nind la r1:ndu-le simboluri care desemneaza orificiul genital. Mai au sem-
nificatie sirnbolica anumite materiale, cum ar fi lemnul sau hiTtia, ca 'ii
obiectele facute din aceste materiale ca masa si cartea. Dintre animale,
meLcd si scoicile s1nt ineontestabil simboluri' feminine. Sa mai citam,
dintre ~rganele eorpului, gum ca simbol al orificiului vaginal ~i, dintre
edificii, biserica 'ii capela. Dupa cum vedeti, nu toate aeestc simbolud
sbI de fel de inteligibile.
Trebuie eonsiderati ea faclnd parte din aparatul genital sinH care,
eEl ~i celelalte emisfere, mai marl, ale co1'pului feminin, '1;;iafla repre-
11 - cd. 404 161
zentarea simbolica in mere, piersici, fructe in generaL Pilozitatea zone101'
genitale la cele doua sexe este reprezentata in vis sub aspectul unei
paduri, al unui tufi$. Topografia complicata a aparatului genital al fe-
meii determina adesea reprezentarea acestuia sub forma unui peisaj, ell
stinci, paduri, apa, pe dnd impozantul mecanism al aparatului genital
al b.iirbatului este simbolizat sub forma tuturor felurilor de masini com-
plicate, greu de descris. '
Un alt simbol interesant al aparatului genital al femeii este reprezen-
tat de lildita cu bijuterii,. giuvaer ~i eomoara s'int dezmierdarile adresate,
ehiar ~i 'in vis, persoanei iubite ; dulciurile servesc adesea la simbolizarea
placerii sexuale. Satisfaetia sexual<'iobtinuta fara eoneursul unei persoane
de sex opus este .simbolizata prin tot felul de executii muzicale, 'intre
altele prin cintatul la pian. Alunecarea, eoborirea bl"USCa, smulgerea
.unei ramuri sint reprezentari subtil simbolice ale onanismului. 0 repre-
zentare eu totul deosebita este eaderea unui dinte, extractia unei masele :
simbolul acesta semnifica in mod cert castrarea, privita ca 0 pedeapsa
pentru masturbare. Simbolurile destinate sa reprezinte In mod special
raporturile sexuale sint mai putin numeroase In vise dedt s-ar crede,
potrivit informatiilor de care dispunem. Putem cita, ca raportindu-se
la aceastil eategorie, activWltile ritmice, ca dansul, echitatia, ascensiunea,_
eEl ~i aceidentele violente, ca de exemplu faptul de a fi zdrobit de un
Qutomobil. Sa. mai adilugam anumite activitati manuale ~i, fire~te, amc-
l1intarea eu 0 anna.
Utilizarea ~i talmacirea aeestor simboluri s'int mai putin simple declt
poate ca 1e credeti. $i una ~i alta comportil multe aspecte care contrazlc
a~teptarile noastre. In consecinta, constatam faptul incredibil ea deosebi-
rile sexuale slnt adesea abia schitate in renrezentarile simbolice. Multe
simboluri desemneaza un organ gei1italin g~neral - indiferent daca este
'masculin sau feminin: acesta este cazul simbolurilor 'in care apare Ull
copil mie, 0 fetitii sau un biiietel. Alteori, un simbol maseulin desel~1-
neaza 0 parte a aparatului genital feminin, 9i invers. Toate aeestea ramill
de ne1nteles atlt timp c'it nu sintem la curent eu dezvoltarea reprezen-
tarilor sexuale ale oamenilor. In anumite cazuri aceasta ambiguitate a
simbolurilor poate sa nu fie dedt aparentil; de aItfel simbolurile cele
mai frapante, ca buzunarul, a1"ma, cutia, slnt exceptate de .utilizarea sim-
bolica bisexuaUi.
Inceplnd nu cu ceea ce reprezinta simbolul, ci eu simbolul insu~i, voi
trece 'in revista domeniile din care au fast 'imnrumutate simbolurile
sexuale, completind aceasta eercetare eu c'iteva ~onsideratii referitoare
in special la simbolurile al carol' factor comun ramine abseur. Un simbal
abscnT de aeest gen este palaria, poate orice acoperamint de cap 'in gene-
ral, eu senmifieatie 'in genere masculina, dar uneori :;dfeminina. Tot a,?R,
mantaua serveste la desemnarea unui barbat, eu taate ca adesea dintr-un
alt punct de vedere dedt eel sexual. Sinteti Uberi sa cautati ratiunea
faptului. Cravata, care atirna pe piept ~i care nu este purtata de femei,
este 'in chip manifest un simbal maseulin. Lenjeria alba, pinza sint in
general simboluri feminine; hainele, uniformele sint, a ~tim deja, simbo-
Iuri destinate sa exprime goliciunea, formele corpului ; pantoful, papucul
desemneaza simbolicorganele genitale ale femeii. Am 9i diseutat despre
aeeste simboluri enigmatice, dar in mod sigur feminine, care sint masa,
lemnul. Scam, treptele, rampa, ca ~i actul de a urca pe 0 seara etc. sTnt
cu siguranta simboluri ale raporturilor sexuale. Meditind mai inde-
162
aproape la acestea, gasim ca factor eomun ritmica ascensiunii, poate ea 91
crescendo-ul excitatlei: jena In respiratie, pe masura ce sulm.
Am mentionat deja peisajul, ea reprezentare a aparatului genital al
femeii. Muntele, stinca sint simboluri ale organului sexual masculin,
gri'idina, un simbol frecvent al organului sexual feminin. Fructul deser:n-
neaza nti copilul, ci sinul. Animalele salbatice servesc la reprezentarea
in primul rind a oamenilor pasionati, apoi a instinctelor 1'ele, a patimilor.
Mugurii 9i florile semnaleaza organelegenitale ale femeH 9i In special
virginitatea. Amintiti-va in legatura cu aceasta ca florile sint cuadevarat
organele genitale ale plantelor. Cunoa9tem deja simbolul camera. Repre-
zentarea dezvoltindu-se, ferestrele, intra rile 9i ie9irile din, camera dobin-
desc semnificatia de deschideri, de orificii ale corpului. Camera inchisa,
camera deschisa fac parte din aceea9i simbolistidi, iar cheia este incon-
testabil .un simbal masculin.
Acestea sint materialele care intra in compozitiq. simbolisticii viselor.
De altfel ele sint deparate de a fi complete, expunerea noastra putlnd Ii
extinsa atit in dimensiunile sale orizontale cif :;;iIn profunzime. Cred insa
ca enumerarea facuia este mai muIt decit sufieienta. Ba se poate ca,
exasperati, sa-mi spuneti : "Ascultindu-va, am zice ea traim intr-un uni-
vers de simboluri sexuale. Toate obieetele ee ne inconjoara, orice ve~mint
pe care-l pun em pe noi, orice lucru pe care puhem mina nu ar i deci,
dupa opinia dumneavoastra, decit simboluri sexuale ~i nimic mai muit 1<>
Sint de acord ea sint pe lumea aceasta lucrur,i uimitoare, iar prima intre-
bare care 5e pune in mod firesc este urmatoarea: cum putem noi cu-
noa:;;te semnificatia simbolurilor onJrice, pe dnd insw;;i autorul visului
nu ne da nid 0 lamurire in aceasta privinta sau nu ne da decIt infor-
matii absolut nesatisfacatoare ?
Raspund : aceasta clmo39te:re provine din diverse izvoare, dinbasme
:;;imituri, din farse :;;iglume, din folclor, adidi din studiul moravurilor,
obiceiurilor, proverbelor ~i cintecelor diferitelor popoare, din studiul lim-
bajului poetic 9i al limbajului comun. Regasim pretutindeni aceea9i sim-
bolistica, pe care adesea 0 intelegem fara cea mai mica dificultate. Exa-
minind fiecare din aceste surse unele dupa altele, descoperim un aseme-
nea paralelism cu simbolistica viselor incH interpretarile noastre VOl'
doblndi un grad de certitudine sporit din aeest examen.
Corpul uman, am spus, adesea este reprezentat, dupa parerea lul
Seherner, prin simbolul casei; or, din acest simbol fae parte de aseme-
nea ferestrele, u;~ile, portile, care simbolizeaza aecesul in activitatile
corpului, fatadele, netede sau impodobite eu stucaturi :;;i ba1coane care
pot servi drept puncte de sprijin. Aceasti.i simbolistica S8 regase9te in
limbajul nostru curent : in acest fel, pe un vechi amie il salutam spunin-
du-i "easa batrina" 1), iar despre cite unul zlcem ca nu totul este in
ordine la "etajul sau superior" ..
Pare, Ia prima vedere, bizar ca parintii sa fie reprezentati in vis
sub infatisarea unui euplu'regal sau imperial, ceea ce i9i gase9te 0 para-
lelain b~sme. Nu credeti ca in multe basme care ineep prin formula
A fost odata un imnarat'si 0 impiirateasa", avem 0 substituire simbolica " -.l,
1) Tradueerea Hterala pentru sintagma "altes Haus", fara corespondent in
limba romana. Singura expresia "a tine casa" (eu cineva) se apropie oarecum de
semnificatia la care se refera Freud, care mizeaza aid pe un idiotism stricto
sensu, observatie valabiUi lli pentru alte expresii Intilnite mai departe. (Nota trad.)
163
a formulei "A fost odati! un tata ;>i 0 mama ?\; In familie copiii s1nt
adesea numiti, in glumil, printi, primu1 nascut primind titlul de print
mO$tenitor. Impilratul insu~i i~i spune tatCi a1 tarii. Tot in gluma copino;'
Ii se spune viermi, iar n01 Ie spun em cu compasiune : bietii vienni$ori 2)
Dar sa revenim la simbo1ul casa ~i la derivatele sale. Cind, in vis,
folosim stucaturile ea puncte de sprijin, nu avem aid 0 reminiscenta a
reflectiei bine cunoseute a oamenilor .din popor la adresa unei femei eu
sinii foarte dezvo1tati: ai de ce sa te apuci? In aceea~i imprejurare,
oamenii din popor se mai exprima ~i altfel, spunind : "lata 0 femeie care
are 0 gramadil de lemne in fat a easei", ca ;;i cum a1' vol sa confirme in-
terpretarea noastra care vede in lemn un simbol feminin, un simbol al
ma ternitil tii.
In ceea ee prive~te lemnul, nu vom reu;;i sa intelegem ratiunea care
a facut dinel un simbol al maternitatii, a1 feminitatii, dadi nu chemam
in ajutor lingvistiea comparata. Cuvintu1 german Ho1z (== lemn) a1' avea
.aceea;;i ddilcina cu cuvintu1 grecesc 0"'1), care inseamna materie, ma-
terie bruta. Dar adesea se intlmpla ca un cuvint generic sa sfi1'~easca
prin a desemna un obiect particular. Or, exista in Atlantic 0 insula nu-
mita Madera, nume care i-a fost dat de portughezii care au descoperit-o,
deoareee ea era pe atunci acoperita de paduri. In limba portugheza
Jl/ladeira inseamna tocmai lemn. Fara indoiala ca recunoasteti in cuvintul
madeira cuvintu1 latin materia u~or modificat ~i care, 1a ~indu-i, .inseam-
na rnaterie .in general. Or, cuvintu1 materia este un derivat de la mater,
mama. Materia din care este facut un lucru este ea un fel de mama a
acestuia. Deci toemai aceasta straveche conceptie s-a perpetuat in fo1o-
sirea simbolului lemn pentru femeie, mama.
Na;;terea este eu regularitate exprimata in vis printr-o relatie eu
apa: te seufunzi in apa sau ie;;i din apa, eeea ee vrea sa spuna ca te
na~ti sau e~ti nascut. Or, nu uitati ca acest simbol poate fi considerat
ea punind in evidenta 0 dubla legatura eu adevaru1 transformismului :
pe de 0 parte (~i avem aiei un fapt din epoci foarte indepartate) toate
mamiferele terestre, inclusiv stramo;iii omului, descind din animale acva-
tice; pe de aIta parte, fiecare mamifer, fieeare om i;;i petreee prima
faza a existentei sale in apa, adiea in lichidul amniotic din uterul mamei
;;i a se na;;te inseamna pentru el a ie~i din apE\. Nu afirmca toti eei ce
viseaza cunose toate aceste lueruri, dar creel ca nid nu au nevoie sa
Ie eunoasca. Fara indoia1a eil autorul visu1ui stie 1ucruri care i-au fost
povestite in <;opilarie, dar ehiar ;;i despre aceste euno~tinte afirm ca ele
nu au eontribuit eu nimie la formarea simbolului. Ni S-i;1 spus odinioara
-ea barza este aceea care aduce copHi. Dar unde traie9te ea? Pe malul
3pe10r, in balti, deci tot in apa. Unu1 dintre pu.cientii mei, pe atunci eopU
de gn'ldinita, auzind aceasta istorie, disparuse 0 intreaga dupa-amiaza de
acasa. A fost gasH pe malul ele;;teului castelului in care locuia, aple-
cat cu fata la apa 9i incercind sa zareasca pc fund copila;;ii pe care urma
sEl-i aduca barza. ,
In miturile privitoare la na9terea cronor, supuse de O. Rank unei
analize comparate (cel mai veehi este acela privind na9te1'ea regelui
Sargon, din Agados, in anul 2800 1.e.n,)3), scufundarea in ap,,, ;;i salvarea
2) "das a1''/1"l,e WU1'm" in textul original. (Nota tn,d,)
3) Saragon T, intemeietorul imperiului mesopotamian, eu capitala Ja Agado~.
(Nota trad,)
164
din apa joad't un 1'01 predominant. Rank a stabilit ca este yorba aid de
reprezentarile simbolice ale na~terii, analoage acelora care se manifesta
in vis. Cind visum ea ne-a salvat 0 persoana de la inee, facem din aeeasta
persoana mama, san pur 9! simplu 0 mama; in mit, 0 persoana care a
salvat un copn din apa, marturise~te a i chiar mama acestuia. Exista 0
anecdota bine cunoscuta, in care un ovreia~ inteligent e intrebat : "Care
a fost mama lni Ivloise?" EI raspunde iara nici 0 ezitare : "Printesa. -'-
Ba nu, i se obiectcaza, printesa doar I-a salvat de la inec. - Asta pre-
tinde ea", riposteaza ovreia~ul, dovedind astfel ca a descoperit semnifi-
catia exacta a mitului.
Plecarea simbolizeaza in vis moartea. De altfel, atu11ci cind un copil
cere ve~ti despre 0 persoana pe care 11-a mai vazut-o de mult, exista
obiceiul de a i se raspnnde, claca este yorba de 0 persoana raposata, ca ea
a plecat intr-o calatorie. 5i in acest eaz en snstin ca simbolul nu are
nirnic de:...aface cu aceasti1 explicatie pentru u~u1 copiilor. Poetul se
sluje')te de acela~i simbol cind ne vorbe9te de lumea de dincolo, ea de
un tJrirn ncexp1orat, de unde nici un ciiWtor (no traveller) nu se mai
1ntoa1'ce. Chiar 9i in eonversatiile noastre zilnice ni se intimp1a aclesea
sa vorbim d2spre ultima calatode. Toti cunoscatorii vechilor rituri :;;tiu
cit de importanta era reprezentarea unei ciilEitorii in imparatia morta
in religia Egiptului antic. :Mai sint apoi numeroase1e exemp1are din car-
tea mortilor care, ca un Baedecker, insotea mumia in acest voiaj. De
cind 10curi1e de ingropaciune au fost separate de locuinte, aceasta ultima
calatorie a mortu1ui a devenit 0 realitate.
Simbolistica sexuala nu este nici ea proprie doar visu1ui. 5-a intim-
plat fiecaruia dintre durnneavoastra, fie ~i numai 0 singura data in via\:d,
sa mearga ell impolitetea pina CleoloincH sa trateze 0 femeie drept "Ia~a
batrina" 4), faru a sti Doate ca s-a folosit astfel de un simbol sexuaL In
Noul Testament se' sp'une: femeia este un vas fragil. Cartile sfinte ale
evreilor sint, in stUul lor atlt de apropiat de poezie, intesate de expresii
imprumutate din simbolistica sexuala, expresii care nu au fast intot-
de2una intelese exact si a CarOl' interpretare, de exemplu, in Clntarea
Clntarilor, 'a facut loc InuHar neintelegeri. In literatura ebraka de mal
tirziu gasim foarte frecvent simbolul care reprezinta femeia ca pc 0 easa'
a dil'ei usa cor{~spundeorificiului genital. Tinaru1 sot se plinge, de exern""'
pIn, in c[~zul in "'caremireas:: n-a -fast virgin,.\ di a gasit 1L$a s]]a1'[({. De
~1semenea, in Dceasta literatura gasim 9i I'eprezentarea femeii prin sim-
bolul masCi. Femeiaspune despre sotul ei : i-am pus masa, cia)' cl 0 va
T'listunu. Coplii estropiati se nasc din cauza ca sotul rastoarna. m.nsa. Am
Iuat ac.este inforrnatii dintr-o monografie a d. L. Levy, din
asupra SimboHsticii se:ruule in Biblie $i Talmud.
Etimologistii sint a.c:eia care au facut verosimila presupuncrea ca
vaporu1 estc' 0 reprezental'e simboliea a femeii: substantivul Schiff
(- vapor), care servca initial pentru a desernna un vas de argl1a, nu ar
fi In realitate dccit 0 modHlcarc a cuvintuluiSchaff (= strachina). Fap-
tul ea cuutorul este simbolu1 femeii si a1 uteru1ui ne este confirmat de
legcnda g;'eceasca privitoare Ia periandru din Carint ~i consoarta sa, IVlc~
lissa. Ond, potrivit istoricului Herodot, tiranu1, dupa ce ~i-a ucis din
gelozle femeia iubiti:l, a conjurat umbra acesteia sa-i dea ve~ti desp"~e
1) "alte SchW:htcl" in textul original, tara corespondent eu putere de cirCd-
laFe in limba rom[ma. (Nota tract.)
105
sine, moarta $i-a dezviHuit prezenta, amintindu-i lui Periandru ca e1 i$i
biigase pUnea intr-un cuptar rece, expresie voalata, destinata sa desem-
neze un act pe care nici 0 alta persoana nu-l putea eunoa$te. In Anthra-
pophyteia, publicata de F. S. Kraus ~i care constituie 0 mina de inor-
matii fara egal pentru tot ceea ce prive~te viata sexuala a popoarelor,
citim ca in unele regiuni ale Germaniei se spune despre 0 femeie care a
nascut : i s-a surpat cuptorul. Aprinderea focului, cu tot eeea ce tine de
aceasta, este impregnata profund de simbolistica sexuaIa. Flacara simbo-
lizeaza totdeauna organul genital al barbatului, iar vatra, sinnl femeii.
Daca socotiti uimitor faptul ca peisajele servesc atit de des in vise
1a reprezentarea simboliea a aparahlui genital al femeii, instruiti-va de
la mitologi, care va VOl' spune ce 1'01 insemnat indepline9te tarina hreini-
tOGre in renrezentarile si in culte~'~ popoarelor vechi si in ce masura
concepti a d~spre agricultura a fost determinata de acest simbol. Veti fi
tentati sa cautati in limbaj reprezent'lrea simbolica a femeii : nu se spune
oare ('in limb a germana) FTCiuenzimmer (= camera femeii) in loc de Frau
(= doamna, femeie), inlocuindu-se astfel persoana umana prin spatiul
locuibil care Ii este destinat? La fel, spun em "Sublima Poarta", desem-
nind prin aceasta expresie pe sultan ~i guvernul sau; cuvintul faraon,
care slujea sa desemneze pe suveranii Egiptului antic insernna "mare a
curte" (in vechiul Orient curtile disnuse intre nortile duble ale arasului
lOr au locuri de adunare, ca ph~tele publice in luiTlea greco-ramana). 80cot
totu$i ca aceasta filiatie este eam superficiala. l'vlai curind a~ crede ca
doar in masura in care desemneaza spatiul in care se aflii adapostit Elmul
camera a devenit simbolul femeii. Simbolul cas,] ne este deja cunoscut
sub acest raport ; mitologia ~i stUul poetic neautorizeaza S[l. admitem o;;i
aIte reprezentari simbolice ale femeii : cetatea, fortareata, casteluZ, OTa:juL
Dubiile, in ceeace prive9te aceasta interpretare, nu 51nt permise decH in
cazul persoanelor care nu vorbesc limba germana ~i care, prin urmare,
sInt incapabile sa ne inteleaga 5). Or, in cursu 1 acestor ultimi ani,. am
avut ocazia sa tratez un mare numar de pacienti straini ~i cred ca-mi
am1ntesc ca in visele lor, in eiuda absentei oricarei asemanari intre
cele doua euvlnte in limbile lor mateTne respective, camera semnifica
intotdeauna femeie. Mai avem ~i aUe motive sa admitem ea raportul sim-
bolic poate depa~ilimitele lingvistice, fapt deja recunoscut In trecut de
cercetatorul vise10r Schubert (1862). Trebuie totU91sa spun ca nkl unul
din pacientii mei nu ignora cu totul limba germani'i., in a~a fel incH tre-
buie Sa las grija stabilirii acestei distinctii pc seama unor psihanali9ti
care a1' avea posibilitatea sa colecteze In aIte parti observatii In legatura
cu persoane care nu vorbese dedt 0 singura Bmba.
In ceea ce prive$te reprezentarile simbo1ice ale organului sexual a1.
barbatului, nu exista. nid una care S[, nu fie exprimata in limbajul
curent sub 0 forma comica, vulgara sau, ea uneori la scriitorii antichi-
tapi, sub 0 forma poetica. Printre aceste reprezentari figureaza nu numai
G) !ntr-adevar, multe dintre expresiile textului lui Fred, lipsite de corespon-
dent functional in limba romana, suna bizar urechii noastre. A se vedea mai sus,
de exemplu, expresia ofensatoare "alte Scl1achteI" (= "ladii batri:lla"), adresata
femeilor. ea sa sune natural, pe romane~te ar trebui sa. spunem "hoa~ca biltrlna",
cuvint ce se trage din ucraineanul "haska" (= vipel'a), caz in care, IllS<1, se dis-
truge coincidenta de simbol. Mai ales aventurarea In de~ertul pUn de miraje al
interpretiIrilor etimologice ni se pare riscanta, In masura in care Freud nu de-
pa;;e~tein asHel de demersuri pe Nietzsche. (Nota trad.)
166
simbolurile care se manifesta in vise, ci ~i altele, ca de exemplu diverse
uneJte ~i indeosebi plugul. In rest, reprezentarea simbolica a organului
sexual masculin acopera un domeniu foarte restrins, foarte controversat
~>ide care, din motive de economie, dorim sa nu ne ocupam. Nu yom
face dedt citeva remarci cu privire la unul singur din aceste simboluri
ie;;;ite din comun : .simbolul trinitatii (3). Sa lasam la 0 parte chestiunea
daca cifra 3 i~i datoreaza caracterul sacru acestui raport simbolic. Ceea
eEl putem afirma insa sigur este ca daca obiecte alcatuite din trei parti
(trifoiul, de exemplu) au dat forma lor.anumitor arme ~i emblene, faptu1
se explici'i prin semnificatia 101' simbolica.
Crinul frantuzesc cu trei ramificatii ~i emb1emele triskele (trei pidoare
recurbate pornind dintr-o radacina comuna), acele bizare emb1eme din
doua insule atit de departate una de alto., Sicilia 9i insula Man, nu sint,
de asemenea, dupa parerea mea, dedt reproduceri simboliee, stiIizate,
ale aparatului genital' 0.1 barbatului. Reprezentarile organului sexual
masculin erau considerate in antichitate puternice mijloace de aparare
(Apotropaea) impotriva in:fluentelor nefaste 9i poate CEt trebuie sa vedem
o reminiseenta a acestei eredinte in faptul ca ",i in zilele noastre toate
amuletele purtatoare de noroc nu sint altceva dedt simbolurl genitale
sau sexuale. Examinati 0 eolectie din aceste amulete ce se poaria 1a git
sub forma de colier: yeti gasi un trifoi eu patm foi, un purcel, 0 ciu-
perea, 0 poteoava, 0 scara, un hornar. Trifoiul eu patru foi iulocuie'ite
trifoiul eu tre1 fol Intr-adevar simbolic; purcelul este un veehi simbol
al fecunditatii; ciuperca este un simbal incontestabil al penisului, exis-
tind ciuperci care, cum este Phallus impudicus, io;i datoreaza numele
aseman8.rii lor frapante eu organul sexual a1 bEirbatului ; potcoava repro-
duce contururile orificiului genital al femeii, iar hornarul cn seara face
parte din 'colectie pentru ca exercita una din acele profesii cu care omul
din popor compara raporturile sexuale (vezi Anthropophyteia). $tim
de-aeum ca. scara face parte din simbolistica sexuala. a viseIo!'; limba
germana. ne vine aid in ajutor, aratindu-ne ca cuvintul "a urea" este.
utilizat intr-un sens esentialmente sexual. In germana se spune "a urea
dupa femei" ~i "un veehi urcator". !n limba francez2, unde cuvintul
german Stufe se traduce prin cuvintul marche, un biHrin chefliu este
numit "vieux mareheur". Faptul Cd la multe animale acuplarea se face
prin incalecarea femelei de catre mascul nu este, desigur, strain de
aceasta apropiere.
Smulgerea unei ramuri, ca reprezentare simbolicEi a onanisnlului, nu
corespunde numai semnificatiilor vulgare ale acestui act, ci are 9i numc-
roase al1alogii mitologice. Dar ceea ce este eu totul deosehit, este repre-
zentare a ominismului, sau mai curInd a eastrarii considerate ca 0 pe-
deapsa pentru acest paeat, prin caderea san seoaterea unui dinte; in-
tr-adevar, antropologia ne ofera un pandant 1a aceasta reprezentare, pan- .
c.:ant pe care cred ea putini il eunosc. ered Cd nu 1113. in~el vdzind in
circumciziunea practicata 1a atltea popoare un eehivalent sau un sucee-
daneu al castrarii. In plus, 9tim ca unele triburi primitive de pe conti-
nentul african practica circumciziunea ca rit a1 pubertatii (spre a celebra
intrarea tinarului in virsta virilitatii), pe dnd alte triburi,ehiar vecine
eu cele dintli, inlocuiesc circumciziunea prin extractia unui dinte.
Inchei expunerea mea prLl1aceste exemple. Nu slnt dedt exemple;
5e stiu multe in legatura cu eele aratate mai sus ~i va imaginati lesne
cit de variat~l o;ide interesanta a1' fi ocolectie de acest gen fiicuta nude
167
diletanti ca noi, ci de speciali;;ti in antropologie, mitologie, lingvistica
etnologie. Dar putinul pc care I-am spus necesita anumite eonc1uzii care.,
far{l a pretinde cli epuizeaz2 tema, sint de natura sa dea de gindit ..
Ne aflaln mai inm in rata faptului ca nutorul are In dispozitia sa
modul de expresie simbolic, pe care nu-I cunoa9te ;;i nid nu-l recunoa~te
in stare de veghe. Este un rapt care nu v~i mira mai putin decit dadi .
afla di femeia dumneavoastra de servlciu intelege sanserita, pe
dumneavoastra 9tit1 absolut sigu!' ca ea se trage dintr-un sat din Boemia
9i n-a studiat niciodata aceasta limba. Nu este u;;or sa ne dclm sealE2
de acest fapt ell ajutorul cOl1ceptiiJor psihologice actuale. Putem doar S~i.
spun em ca, 1a acela care vis'C'aza cunoa$terea simbolisticii este incG:r:-
;;tienta, ca ea faee parte din vlata psihicc'i incon9t1enta. Aceasta expll~
catie nu ne conduce ins<3.prea departe. Pina acum nu arn avut nevoie S~l.
admitem decit tendinte incon~tiente, adieii tendinte pe CDxe le ignoram
moment an sau pe 0 durat~l mai mu1t sau mai putin lungi:i. De data
aceasta, insa, este vorba de ceva mai mult: de cuno;;tin1;e incon~tiente,
de raporturi incon~tientc intre anumite iclei, de comparatii incon~tiente
intre diverse obiecte, comp~u'atii in urma carara unul dintre obiecte :;::e
instaleaza permanent in locul celuilalt. Aceste comparatli nu. se fac de
fiecare data pentru nevoile cauzei d 0 data pentru totdeauna, fUnd od-
cind disponibi1e. Dovada 0 avem in faptul ca ele sint identice la persc2r-'
nele cele rnai diferite, indiferent de deosehirile de limbii. 6)
De uncle poate proveni cunoa9terea acestor raporturi simbolice ?Um-
bajul curent mi ne furnizeazd dedt 0 parte infirma a acesteia. Nume-
1'oasele analo~~i ~e ?are ~e pot 0.fe1'1alte domenii s~nt c:l ,m~i ach~sea igr:o-,
rate de autorll "I/Isclor ~l nun~lal eu grell ani rel1~lt nOI In~lne sa grtlparrl
Cileva.
In al doilea rind, acestc, raporturi sirnbolice nu apartin
- autorului V1S1.11ui ~i l1U caracter1.zeazli dcar t.ravaliul care are lee in curs:uJ
\riselor, l}rin C2re aceste r(:rporturi njung sli se exprirne. $tim. de-aC-UnlJ
ca miturile :'it basmele, popJ:rul in proverbele 91 dntecele 11mbajul
curent ~i in1aginatia poeticS. utilizeaz~; aC'eea~i stm bolistica. I)olnenlul
simbolicului este extrem de intins; iar sirnbolisUea vi.'::elor nu oste dedt
un rnic sector a1 accstuia ; ninl.1.C nll cste 111ai putirl h1c]jcat:. dc{~jt S~l llt8_;,~~i
intreaga proble:na pornind de la vIs. I'v'Iulte slmboluri folosite in c:1t mu:I
nu se manifesta in vis sau nu apar astfel dedt 1'areo1'i ; dt desrwe
bolurile din vise, muJte dintre ele nu Ie regasim in aHe domcnii, S2.L1
TILl Ie regasim, CU111 ati vL"izut) declt ici-colo. ii\reEl in1presia ci nc aflarrl
in prezcnta unui mod de expresie vechi, dar care a disparut, cu c;:eeptia
citor\ra :rcstu:ci disernin.at.e in diferlte dOl"l1enii, llnele a1tele colc,
o alta catcgm'ie pastrll1du-se inca sub forme u~or In mai
multe dmncnii:). lmi amintesc, in legAtura eu ace;:lsta, p!;'\:';n1uirea
unui allenat inte1'esant carQ imaginase existenta unei "Umbi fundamen-
tale~' In care toateaccste ~,inlboUce erau, I){lrerea sa~
resturi ale accstei lirn bi.
t~} Apare aiei, in gernlen, ccnceptia u:arhetipurilo'r~ t din care C. G. Ju n 15,",'CI
face pivotul a~a-zisului incon~tient colectlv, ca fond de imagini stravechi CORstJ-
tui>1d tezaurul nati\' al umanjt~~ii (Nota trad.)
7) A sc \'edca, in legf\tura cu a('('asia, E. Fro m m, Le langage onblif;, Payot:
Paris, 1953, lucrare in care, de altfd, mai multe capitaTe sint cODsacrate probleme!
naturil visului ~i "artei" de a-I interprcta. (Nota tract.)
J08
In al trellea rind, trebuie sa fitl surprin~i eel simboJistiea in
celelalte domenii nu e"te in mod necesar,:'Ii exclusiv sexuala, pc cind in
vise simbolurile sel'vesc aproape in exclusivitatela exprlrnarea obiectelar
~i raporturilol' sexuale. Acest lucru nu este nici el u~or de explicat. Sim-
bolud initial sexuale VOl' i capatat ulterior 0 aHa utilizare, aceasta sch1111-
bare de destlnatie antrenind degradarea lor treptata, prin trecerea de Ja
reprezentarea simbolica la aHa form;'l de reprezentare. Este evident ca
nu putem raspunde aeestor intrebari cit timp nu ne ocupam decit de
slmbolistica viseIo!'. Trebuie ima sa retinem prlneipiul c;1 exista raporturi
deosebit de strinse intre simboluriIe veritabile 'Ii viata sexuala.
Beneficiem de eur1nd, eu privlre 11 aceste raporturi, de 0
contributie. Un lingvlst, d. H. Sperber (din Upsala), ale c;'trui lucrarl
independente de psihanaJizd, a sustinut Cd trebuintele sexuale au jucat
un rol din cele' mai importante in geneza ~i dezvoltarea limbii. Primele
sunete articulate auservit 1a comunicarca idoilor ~i la chemarea partene-
1 . l' l' 't' ~ ~1 ~ 'I }' b" , ", .
ru Ul sexuu-,- .. ; ~lt2ZVO_~tL~Te.a U~l erloara .... 3 ra~ta~!~l .... O1'n11 -1J. a Insc:.~~ILorg~_n_~n
zarea munCH In co,'numtatea umana pnmltlva. IVlunca era ereetuata In
comun, fUnd aco;'lipanlata de cuvinte 'Ii expresii ritmic r2petate: 1nto1'2S1.11
se:~~lal s-a transrerat ast~fel in dO:T,<:niulAmu?~ii. S,-.ar spunE Cd o~1Ul
mlhv nu s-a resemndt sa munceasca decIt facmd elm ace~"sta echlvalentul
~i substltutuJ activitatj sexuale. In acest felcuvintul la-nsc.rt in
muncH in cornun aV2<1 dour] sensuri, unul care exprima actul
ce1alalt munca activa, care fUS2se asimilata eu acest act. Putin cite putin
cuvintul S-d detas3.t de semnificatia sa sexuaL'i, spre a S2 fixa clefinHiv
in domeniul mun~ji. Ace1a~i lucru's-a petl'ecut ~i 1a generatiile ultel:ioare
care, dupa ce au n;lscoeit un euvbt nou eu s?mnificatie sexuala,l-au
2pl.icat unui gen nou de munca. Se Val' fi format astfel numeroase
cIni, avlnd toate 0 origine sexuala ~i sfir:'lind prin a-~i abandana semni-
ficatla se~Y~1.1ala. Da.ca ipoteza pe care D.n1 schitat-o estQ" cxacUi-, ea ne
c12.L~cllld.e 0 posibHitute de a lntcJege sirnbolistica vlselor, de a
de ce vlsul, care pastreazii ceva din aceste y-echi conclitii de v-tat-a, }::":t'c--
zin.ta atitea sirnboluri legate de 'viata sexuala, de ce, 111 gerieral, arrncle
:'Ii LU1'31teIe slujesc de simboluri masculine, pc eTnd tesatudJe 'Ii obiectcle
ea.snice sint simboluri feminine. Raportul simbolic ar i supravietuiwrul
\r,:~(=l'i idc::!.tit~lti de Cllvinte; obiectele care au purtat altcldata
YlU1TIe eEl obicc'tele legate de sfe~~a ~1 Viat3 scx1..1ala ar 3}-x.lrea astazj In
vise In cdlitatc de siD1boluri dlJl aceasta sfera ;;1din aceasta 'lia~8.
Toat.e accste analogii evocate in legatura cu slmbolistica viselor Vi'l
vor bgadui sa va faceti 0 idee despre psihanaliza ca cliscipIina de un
interes general, ceca ce nll estc cazlll niei ell psihologia, Jlici ell ps111latria.
Activitatea Dsihanalitlci'i ne pune In Jegatura cu 0 multime de alte
morale, cu>]; slnt mitologia, lingvistica, etnologia, psihologia popolreIo",
stiinb religiilor, ale CarOl' cercetari sint susceptibHe sa ne furnizeze datele
~ele 'mai pretioase. Nu va veti mira, in consecinta, Cd mi'lcarea psiha-
nalitica a dus 13 crea.rea unui periodic consacrat exclusiv stuclierii acestor
raDorturi : ma refer la revista Imago, fondat.a in anul 1912 'Ii condusa de
Hims Sachs s1 Otto Rank. In to ate raportuTile sale eu eelelalte ~tiinte,
psihanaliza n;ai mult cIa declt prime:;;te. Desigur, rezultatele adesea nc-
obi911uit.e anuntat.e de psihanalizd devin mai w?or deacceptat in urma
confirmarii lor prin ccreetari efectuate in aIte domenii; clar psihanaliza
est.e aceea care furnizeaza metodele tehnice ~i stablle~te punctele de ve-
derc a CarOl' ap1icare trebuie sa se arate fccunda in ce;elalte ~tiinte.
Cercetarea psihanalitica descopera in viata psihica a individului Un1&n
fapte care ne permit sa rezolvam sau sa punem sub" adevarata lor lumina
multe enigme ale vietH colective a oamenilor.
Dar inca nu v-am spus in ce imprejun'iri putem obtine viziunea cea
mai profunda in legatura cu aceasta prezumtiva "limba fundamentaEi",
care este domeniul care a conservat resturile ei cele mai numeroasE:'. Do-
meniul acesta este acela al nevrozelor; materialele sale 3int constituite
de simptome :;;1aIte manifestari ale bolnavilor nevrotici, simptome ::,;ima-
nifestari pentru a CarOl' explicare :;;i tratament a fast creata psih2naliza.
eel de-al natrulea punct de vedere al meu ne readuce, 2sadar, b
punctul de pl~care :;;i ne orienteaza in directia care ne este tra~ata. Am
spus di chiar 9i daca cenzura viselor nu ar exista, visul nu ne-21r i mal
inteligibil, pentru ca ::,;1in acest caz am avea de rezolvat problema t8.1-
madrii limbajului simbolic al visu1ui in eel a1 gincUrii noastre din starea
de veghe. Simbolistica este deci un al doilea factor de deformare a1
viselor, independent de cenzura. Putem ins3. presupune eEl este eonfor-
tabil pentru CenZl..1ra S2.. se slujeasca de silnbolistic8.) aCC:1sta urrnarind
acela~i seop : so. faCEt visul bizar ~i de neinteles.
Studiu1 ulterior a1 visului n8 poate race sa inca un factor
dedeforn1are. Dar nil \'reau Sri - parasirn IJI'oblc!lna s:ln1bolisticii visulul
fara a \TEl aminti 111ca 0 data atit'udinea enignlatic3. pe care persoal18 cul-
tivate au crezut eft trebuie s-o adopte in aceasEl privinta : 0 atitudine de
rezistenta indlrjita, in timp Co2 existen~a simbolisticii este demon strata
ell certitudine In rnit, religie, art~i ~i linlbEi. Sa '\lcden1 rErtiunea acestei
atitudini in legattlrile pe care Ie-arn st.~~bjlit intre sinlbolistic8. viselor
sex11ali tate ?
*
* *
XI
ELABORAREA VISULUI
Daca ati reu:;;it sa va faceti 0 idee despre mecanismul cenzurii :;;1a1
reprezentarii simbolice, veti i In stare sa intelegeti cele mai multe vise,
fara ca totUij>isa cunoa.'?teti in profunzime mecanismul de deforma1'e al
v18e10r. 5pre a intelege visele,va vetl servi intr-adevar de doua tehnici
care se completeaza reciproc : veti stimula la autorul visului aparitia de
amintiri, pina veti ajunge de 1a elementul substituit 1a substratul visului
,?i, potrivit cuno:;;tintelor dumneavoastra pe1'sonale, veti inlocui simbo-
lurile orin semnificatia lor. In cursu 1 acestor 01Jeratii va veti afla In fata
unoI' i;certitudini. D~r despre acea8ta, mal tirziLL' , ,
Putem relua acum 0 problema pe care am inca'cat s-o abordam ante-
rior cu mijloce insuficiente. Am incercat, intre alte1e, sa stabilim 1'apo1'-
turile care ex1sta intre elementele visclo1' si substraturile lor si am gasH
ca aceste raporturi sint paLm la numar ; ~dportul de la part~ la intreg,
analogia, sau aluzia, relatia simbolicil 91 reprezentarea verbal a plastica.
Vom intreprinde aceea9i cerceta1'e pc 0 scara mai vasta, comparind
continutul I:nanifest al visului in ansamblu eLl visul latent C!9d cum ni-l
dez'{aluie interpret-area.
5pe1' ca nu vi se va mal intimpla sa confundati visul manifest eu
vlsul latent. Avind mereu prezenta in minte aceasta dlstinetie, veti fi
cl:?tigat, din punctul de vedere al intelegerii viselo1', mai mult dedt ma-
joritatea cititorilo1' luerarif mele Interpretarea viselor j). Permiteti-mi sa
va amintesc ca activitatea care transforma v1s1.11 latent in vis manifest se
nume.'?te elaborarea visului. ActivHatea opusa, aceea care ne duce de la
visul manifest la visul latent, se nume:;;te activitate de interpretare. Pro-
cesul de interpret are Unde sa suprime aetivitatea de elaborare. Visele
de tip infantil, in care am 1'ecunoscut fara dificultate reaHzari de dorinte,
au fost si ele SUDuse unei anumite elabora.ri, indeosebi in ce p1'1v2ste
transformarea dorlntei intr-o 1'ealitate, cel mai adesea aceea a ideilor'ln
imagini vizuale. In acestcaz este nevoie nu de interpretare, ci de 0
simpUi ochire Indanltul acestor doua t1'anso1'ma1'1. Ceea ee, in celelalte
vise, se ~.dau?a. activltatii de elabori.H:~,este. cee~ ce ~oi r;-umim.~ef?r-
marea Vlsuluz, lar aceasta nu poate 1t supnmata declt prm achvltalea
noast1'a de interpretare.
Avind p1'ilejul sa compar un mare numar de inte1'p1'2ta1'ide vise, am
nosibilita:tea sa va eXDun Int1''-omaniera sintetica ceca ce activltatea de
~laborare onirica face' cu materialele idei10r 1atente ale viselor. Va rog
totu~i Sa nu t1'ageti concluzii pripite din cele ce va voi spune. Va voi
prezenta doar 0 desc1'iere care se cere urmarita eu 0 atentie concentrata.
1) Se referii la lucrarea Die Traumdcutung, a carei prima editie a aparut in
ceditura Deuticke din Viena, in anul 1900. Aceea;;i lucrare a fast publicata in
Limba fmncezi'i, mai tirziu, sl~b tltlul La science des reves. (Nota tract.)
171
Primul efect al procesului de elaborare a unui vis cansti'. 111 conc/en-
sarea acestuia din 'urmii. Vrem 53 spun em prin aceasta CCl continutu]
visului manifest esie Tnai redus decit acela al visului latent, ca e1 repre-
zinta in consecinta un fel de traducere abrevlata a acestuia. Condensarea
poate uneari lipsi, dar ea in general exist. 9i adesea este considerabiJa.
Nu 5e observi'l niciodata contrariu1, adicil niciodata nu se intimpla ca
visul manifest sa fie mai intins decit vlsul latent si sa aiba un continut
mai bogat. Condensarea se efectueaza printr-unul' din unniltoarele'tIei
procedee : 1) uncle elemente latente sint pur ~i simplu eliminate; 2) visul
manifest nu contine decit fragmente din anumite ansamblUl'i ale V1-
sului latent; 3) elemente1e latente care au trasaturi comune se regase:':'c
fuzionate in visul manifest.
Daca vreti, puteti rezen'a termenul "condensare" l1umai pentru aceST
din Llrnla prOCedeLl. Efectele sale sint dease-bit deu~or de den1onstr~it~
Rememorind propriile dumncavoastra vise, yeti identifica Cll uwrir,ta
cazuri de condensare a mai multor persoane in una slngura. C persoene;
nlcatuitil in accst fel are aspc~ctul Iui A, tinuta lui B, face ceva care ami,>
te9te de C, dar, eu toaLe acec;tea, '?tim ca este yorba de D. Prin accasti.\
combinare, fire~te, se reliefeaza un caracter sau un atribut eornun eclor
patrLl persoane. Se realiza, de asemenea, un compus din mai multe
obiecte sau localitati, eu conditia ca obiectele sau localitatile respective
sa posede una sau mal multe trasaturi comune pe care visul latent s;,-
.Ie evidcntieze In rnod deo':iCbit. Este ca si cum s-ar forma 0 notiune nOUi~
, '.'
Gt efen1er{t, C1\Tlnd ca DtlclCll elerncl1tu1 con1un. Din sllpraptlnerea unitJ--
tilor condensate intr-un tot CO'11POZitrezulta, in general, 0 imagine n~
corltllI'Uri vagi, analoaga ell aceea care se obtine suprapun.ind 11:1_:J1 rnuJte
fotografii pe acela::;i c]i~eu.
Procesul de elaborare oniric{l cste l)uternic angrenat 111 r}toduce~-c~:~
aces tor stl'UctLlri C01T:I)ozitE\ fUnd l.l.~or de dernol1strat Cd tras[ltf ...lrlle co-
r]'IP'-l'" Cct"f'" COnc'l'-;+u;e'~ ('0"C111"'1 "J"opn"~,,';': 101' 5'11t CN~at'" Ie,,] 1'"or1 lOntD'1ti,,-
l,--tJ.,,-, .C .....)Ll, 1-,_ .~~.':"LLY.U _ l.l.'-!C_' . .l..l.. , ... J..~'" "'-:- ........ -'-. ~_"' >,._l- .}.-:--"'-.-~.'-"
rlat aeola Ll11de aC0stea llI)SCSC, de c~{(~n1I)luprln alegerea eXpl"CSICl vel''''
belle pentru 0 idee datil. CtU10astem dciH condensari si stflIcturl corn-
')0''';1'' (1~ ')Cpc't gnn . 1e,-,"c1' \T0L"L'~ ITTv1"nl~o'1iY'ri u~ 1''11 111' sp'e,.ni'11 1'1'-' tInp;p 1 ~d_ -,'~. c:: a ,~-,.J ..... ~_.. , _ CL,_i t.t !.L -'-~~~'-lJ."_l.l ~.A"'U .1..1 'w->...l. """' .. _c.;...L ..... ~......
lapsusuri. Amlntiti-vd de t.inarul care voia sa begLeitdigen (cuvint comF~13
din begleiten = a Insoti '71beleidiuen = a fi lipsit de resp':"ct) 0 doamnii.
ExistJ ~i cuvinte de spirit a diror telmidi se reduce la 0 condensan:: de
Deest gen. Fii.clnd insaabstrac1;ie de aceste cazuri, trebuie sa subliniem C2
procedeul respectiv apare Cd fiind cu totul neobi~nuit ~i bizaro Alcatuirea
de persoane C0111pozite In vise are, e adevarat, corespondentul snu In
anumite creatH ale imaginatiei noastre care adesea tope9te impreuna ele-
mente ce nu se gasesc reunite in rcalitate ; ",,?a sint centaurii sau anima-
1ele legendare ale vechii mitologii saU din tablourile lui Bticklin Zi. 1n121-
ginatia "creatoareH este incapabila, de altfel, sa inventeze ceva; ea se
multume9te sa imbine elementele separate unele eu altele. Darprocedeul
pus in aplicare de procesul de elaborare prezinta particu1aritatea ca mate-
rialele de care dispune consti'! din idei, din care unele pot fi indecente
~i inacceptabile, dal' care sint modelate'ii ex primate coreet. Pl'ocesul de
~I} flr-r:old H5chl[n (Ig27'-1901)~ pic-tor
viziuni inspir':-ite oe rrHto}ogie (CYn1~ui.l!e
.flsalrul pirolilor etc.). (I~ota trad.)
172
daborare onirica confcra acestor idei 0 aWi forma 9i este incC!mprehensi-
b11faptul cn In aceastii transcriptie sau traducere ca 1:nt1'-oalta scriere
sau limba el se sluje~te de proccdeul fuziunii sau al combinariL 0 tra-
ducere se striiduie~te in general sa tina seama de particularitatiJe textului
sa nu confunde similitudinile. Procesu1 de ebborare onirica, dimpotriva,
5e stra_duie~tesa condcnseze douaiclei diferite, cautInd, ea int1'-un calam-
bur, un cuvint eu mai multe sensuri in care sa se poata htilni cele doua
idei. Nu trebuie sa ne gn'lbim sa tragem concluzii pc marginea acestei
particularitati care, de altfel, poate cleveni deosebit de senmificativEl pen-
tru conceperea procesului de elaborare onirica.
Cu toate di condensarea obscurizeaza visul, nu aven, totu9i impresia
ca ea a1' fi un efcct al cenzurii. Am putea s[l-1atribuim mddegrabi1 cauze
de ordin mecanic sau economic in proccsul onirk : totusi cenzura isi are
:aid parte a sa de contributie. " ,
Efectele condensarli pot fi absolut extraordinure. Ea face pOsibila reu-
nirea intr-un vis manifest a doua serii de idei latonie eu totul diferite, in
H$C! fel ca putem obtine 0 interpretare aparent satisfacatoarc a unn! vis,
avind prin aceasta ~i posibilitatea unei interpret-ari de ordinsuperior.
Condensqrea mai are ca efeet tulburarea, complicarea raporturilor
btre elementele visului latent si acelea ale visului manifest. Inacest fel
un element manifest poate sa' ~orespunda simultan mai multor e1emente
1atcnte, dupa cum un elemenflatent poate participa 1[\ mai multe ele-
mente manifeste : este yorba, ded, de un fel de Incruci~are, Constatam,
de asemenea, in cUI'sul interpreUirii unui vis, ca ideile care apar in legi1-
iura cu un element manifest nu trebuie utilizate treptat, in ordinea succe-
siunii lor. Adesea trebuie a~teptat ca intregul vis sa-~i fi gasit interpre-
tarea.
Travaliul de elaborare onirica opereaza deci a transcriptie CLl totul
neobi~nuita a ideilor viselar, 0 transcriptie care nu esie nki 0 traducere
cuvint cu cuvint sau semn cu semn, nici 0 selectie calauzita de 0 anumita
regula, ca atunci cind nu reproducem decit consoanele unui cuvint, omi-
tind vocalele, niei ceea ce s-ar putea numi 0 Inlocuire prin reprezentare,
situatie in care reliefam un element in dauna multoI' aHara: ne aflam
in fata a ceva cu totul diferit ~i mult mai complicat.
Un al doilea efeet al procesului de elaborare oniricil consta din
deplasare. Din fericire, despre aceasta avem unele cuna~tinte prealabile;
:<;;tim, intre altele, ca acest fenomen este in intregime opera cenzurii vise-
lor. Deplasarea se exprima in doua feluri : in primul rind, un element
latent este inloeuit nu printr-unul din propriile sale elemente constitutive,
d prin ceva mai indepart at, deci printr-,o a1uzie; in al doilearind, accen-
tul psihiceste transferat de pe un element important peun a1tul, mal
putin important, in a~a fel ca visul apare altfel centrat ~i straniu.
Inlocuirea printr-o aluzie exista i?i in gindirea noastra in stare de
veghe, dar cu 0 anumita diferenta. In gindirea in stare de veghe aluzia
trebuie sa fie u~or inteligibila ~i trebuie sa avem Int1'e aluzie :;;igindirea
veritabila un rap art de continut. Cuvintul de spirit se serve:;;te adesea
de 0 aluzie, tara a respecta conditia asociatiei intre continuturi ; el inlo-
cuie~te aceasta asociatie de continut prin una exterioara putin uzitata,
bazata pe 0 similitudine tanaIa, pe ambiguitatea de sensuri pe care 0 are
un cuvint etc. El respect-a totu~i in mod riguros conditia inteligibilitatii ;
cuvlntul de spirit ~i-ar rata total efectuI dadi nu am putea parcurge
fara dificultate drumul de la aluzie 1a obiectul acesteia. Dar deplasarea
173
prin aluzie care are lac i11 vis se sustrage acestor doua limiti'iri. Aiei
aluzia nu prezinta dedt raporturi eu totul exterioare ~i foarte indepar-
tate de elementul pe care Jl Inlocuie9te ; in consecinta. ea este cifrata si
dnd vrem sa ajungem 1a elementul v1zat, interpret area aluziei lasa im-
presia unui cuvint de spirit ratat sau a unei explicatii :fortate, trase de
par. Cenzura vise101' nU-9i aUnge scopul decit daca izbute~te sa faca de
negasit drumul ce duce de la a1uzie 1a substratul ei.
Deplasarea de accent constituie un mijloc mai neobi9nuit de exprimare
a gIndurilor.Ne servim adesea de acest mijloc in gindirea din stare de
veghe, spre a produce un efeet comic. Ca sa. faceti 0 idee despre aces!
efect, va. voi aminti urmatoarea anecdota : era intr-un sat un potcovar
care s-a facut vinovat de 0 crima grava. Tribunalul a hotarit ca aceastil
crima sa fie ispa9ita ; dar cum potcovarul era singurul din acel sat 91; prin
urmare, indispensabil, 9i cum, in schimb, in acela9i sat existau trei croi-
tori, a fost spinzurat unul din ace~tia In locul potcovarului.
Al treilea eiect al procesului de e1aborare onirica este, din punct de
vedere psihologie, eel mai interesant. EI consta dintr-o transformare a
ideHar in imagini vizuale. Aceasta nu Inseamna ca toate elementele con-
stitutive ale laeilor onirke a1' sufed aceasta transform are ; multe idei l1?i
eonserva forma proprie ;;i apar ca at are sau in calitate de cun09tinte in
visul manifest; pe de aWl parte, imaginile vizuale nu sint singura forma
pe care 0 imbraca ideile in vis. Nu este insa mai putin adevarat ca ima-
ginile vizuale joaca un 1'01esentia1 in formarea vise101'.Aceasta parte a
procesului de prelucra1'e onirica este cea mai constanta; noi 0 eunoa~tem
deja, a$a cum de altfel ne este CUl10scuta"reprezentarea verbala plastid!!
a elementelor izolate ale unui vis.
E evident ca acest rezultat nu este u~or de obtinut. Spre a va face 0
idee de dificultatile pe care Ie prezinta, inchipuiti-va ca ati preluat sarcina
inlocuirii unui articol de fond politic printr-o serie de ilustratii, acHca
treceti de la scrierea eu semne grafice la scrierea prin semne figurative.
in ceea ce prive9te persoanele 9i obiectele concrete desp1'e can~ este vorba
in articolulpropus, va va fi U90r 9i poate chiar eomod sa.Ie in10cuiti prin
imagini, dar va yeti lovi de mari dificultati de indata ce veti aborda
reprezentarea concreta a euvintelor abstracte ~;;i a partnor de vorbire care
exprima relatiile dintre idei : particule, conjunctii etc. Pentru cuvintele
abstraete va veti putea servi de tot felul de artificii. Veti cauta, de exem-
plu, sa transcrieti textul articolului poate sub 0 alta forma verbala putin
utilizata, dar continind mai multe elemente concrete 9i susceptibile de
reprezentare. Va veti aminti in acest caz ca majoritatea cuvintelor ab-
stracte sint cuvlnte care au fost altadata concrete ~i veti cauta, Pf cit va
vasta in putinta, sa gasiti sensul lor initial concreto Veti fibunaoara
incintati sa puteti reprezenta "posesiunea" (Besitzen) unui lueru prin sem-
nificatia sa concreta care este aceea de a i a$ezat pe (daraufsitzen) acest
obiect. Procesul de eiaborare nu procecleo.za o.lte1.Unei reprezentari in-
jghebate in asemenea conditii nu trebuie sa-i cerem 0 prea mare preci-
zie. Asado.r, nu veti pretinde nu stiu ce rigoare din parte a trava1iului de
elabor~re onirica dada inlocuie9te' 0 notiune atIt de greu de exprimat en
ajutorul imaginilor concrete cum este adulterul 3), printr-o fractura de brat
3) 1n limba germana Ehebruch, 1,"'1. traducere literala "ruptura de casatorie"
(Nota trad.).
174
(Armbruch) 4). Cunoscind aceste detalii, yeti putea intr-o oarecare masura
sa corectati stingaciile acestor pictograme in cazul in care Ii se cere aces-
tara sa in10cuiasca scrierea obi~nuita.
Aceste mijIoace auxiliare lipsesc insa in cazul in care ni se cere sa
reprezentam partile discursu1ui care exprimare1atii intre idei : pent1"u ca,
din cauzCi ca etc. Aceste elemente ale textului nu vor putea fi, cieci, trans-
formate in imagini. Tot a$a, procesul de elaborare a viselor reduce conti-
nutu1 ideilor viselor 1a materia lor bruta, filcuta din obiecte ~i din actiuni.
Trebuie sa iti mu1tumiti daca yeti uvea poslbilitatea sa traduceti eu mal
multa finete a imaginilor re1atiile care nu S8 preteaza la reprezentari
concrete. Tocmai In acest fel rew?e9te procesul de elaborare onirica sa
exprime unele parti ale continutului ideilor latente ale visului prin pro-
prietatile formale ale visului manifest, prLngradul mal mult sau mal pu~in
riclicat de claritate sau de obscuritate pe care i-I imprima, prin divizarea
in mai multe rragmente etc. Numarul de vise partiale in care se descom-
pune un vis latent corespunde in general numaru1ui de teme principale,
de serii de idei din care se compune vi suI latent ; un vis scurt preliminar
indepline.;;te, in raport cu visuI principal subsecvent, ro1ul unei introduced
sau al unei motivatii; 0 idee secundara care vine sa se adauge ideilor
principale este inlocuita in visul manifest printI'-O schimbare de scena in-
tercalata in decoI'u1 principal in care evolueaza evenimentele visului
manifest. $i a.;;a mai departe. Forma insa~i a viselor nu estelipsita de
importantB. .;;i cere, de asemenea, 0 interpretan~. Multe vise care au loc in
cursu1 aceleia.;;i nopti prezinta adesea aceea.;;i importanta .;;i dovedesc
<I) Pe cind eorectam ~palturile acestor pagini, mi-a eazut intimplator sub ochi
un fapt divers pe eare-l transcriu aici deoarece el aduee 0 confirmare nea'\'teptata
consideratiilor noastre: "PEDEAPSA LUI DUMNEZEU" (Fractura de brat ca
expiere a unui adulter). Doamna Alma M., nevasta unui rezervist, depune impotriva
doamnei Clementina K. 0 plingere de adulter. Ea spune In pllngerea ei ca
femeia lui K. a intretinut cu M. relatii condamnabile, pe cind propriul ei barbat
se afla pe front, de unde el Ii trimitea totw;;i 70 de coroane pe lUna. Femeia Iui
K. primise :;;i de la sotul reclamantei multi bani, In timp ce reclamanta insa~i
~i copilul ei sufera de foame :;;itraiesc in mizerie. Camarazii lui M. i-au raportat
rec1amantei ca sotul ei a frecventat eu nevastci lui K. erI~me unde stateau pIna
la ore tirzii din noapte. Ea chiar 0 data nevasta lui K. I-a Intrebat pe sotul re-
clamantei, de fata cu mai multi infanteri~ti, daca n_ar face mai bine sa-9i para-
seasca "baba", ca sa traiasca cu ea. Proprietareasa lui K. I-a vazut adesea pe sotul
reelamantei in locuinta ibovnicei sale, in tinuta mai mult dedt neglijenta. _ In
fata unui judeditor din Leopoldstadt, nevasta lui K. a pretins ieri ca nu-l cu-
noa'\'te pe IvI. ,\,i a negat In consecinta :;;i pe buna dreptate toate relatiile intime
eu acesta. _ .
Martora Albertina IvI. a aratat insa ca ea a surprins-o pe nevasta Iui K. pe
cale sa-l imbrati,\,ezepe barbatul reclamantei.
Interogat in cursul unei ~edinte anterioare, in calitate de martor, M. a negat
la rindul sau oriee relatie ell nevasta Iui K. Ie1'1,insa, judecatol'ul a p1'imit 0-
sCl'isoare prin care M. I$i retrage marturia facuta anterior :;;i recunoa'lte ca a
avut-o pe nevasta lui K. drept amanta pIna In luna iunie a anului treeut. Daca a
negat orice relatie ell aceasta femeie, cu prilejul interogatoriului precedent, a fa-
cut-o Hindca ea H cautase si-l rugase in genunchi s-o salveze, nemartllrisind.
nimie. "Ast/hi, se1'ia martorul,' ma simt obligat ,sa-i arat tribunalului tot adevarul,
caci rupIndl}-mi mina stlnga, socot acest accident co. pe 0 pedeapsa dumnezeeasca.
pentru pacatul meu".
JudeciHorul constatind ea in actiunea penala datats. de mai mult de un an"
reclamanta ~i-a retras pllngerea, ineuipata a-beneficiat de 0 hotadre de neurmarlre.
17~
dOrtul de a stapini din ce in co mai bine 0 exdtatie de 0 intcnsitate
crescfnda. Intr-unul .'?i acela.;;ivis, un element deoscbit de dificultuos poate
Ii reprezentat de simboluri multiple, de "dublete".
Urmarind confruntarea intre ideila latente ale viscIor si visdc rna-
nlfeste care Ie inIocuiesc, aflam 0 multime de lucruri la' care nu ne
a;;teptam ; in acest fel aflam, bun{war{l. ca insa;;i absurditateCl viselor are
senmificatia sa deosebita. ,se poute afirma Cel asupra acestei chestiuni
opoz1tia dintre concepti a medicala s1 conceDtla psilnnalitica desD1'e vi~
ating~ culmea acuitahi. Potriv1t ceiei dintii,' visul a1' fi absurd' pentn~
ca activitatea psihiciJ. al carei efeet este acesta ;;i-a pierdut Ol'ice-capa-
citate de a formula 0 judecata critic, ; potrivit conceptiei noastre, dim-
potriv-iJ.,visul devine absurd de indata ce este exprinnt;l critica cuprinsii
in inse;;i ideile visului, de indaHi ce s-a formulat judecata "e absurd".
In legatura cu accasta ave~i un bun excmplu in visuI, pe care il cunoa;;-
referitor Ia intentia de a asista Ia 0 reprezentare teatrala (trei bilete
('ostlnd 1 florin ;;1 50 de creitari). Judecata formulata cu acest prUej
ste ; a fost a absurditate sa 1m; rnilrit atit de cm'ind.
cursul activitatii de interpretare afli:lm, de asemenea, ceca ce
corcspunde indoieli1or :;;iincertitudinilor atlt de des exprimate de autond
vlsului. anume daca un element dat s-a manifestat realmentc in
dnca e.ste exact elementul invocat sau presupus, ~1nu <lItul. In genera],
n'imic din ideile latente ale. visului nu COl'l'spundc acestor indoieli ~i
incertitudini ; ele sint exclusiv efeetul cenzurii~i trcbuie considerate ca
fUnd expresia unei tentative, partial izbutite, de suprimare, de refulare.
Una din constatarile cele mai uimitoare este aceea referitoarc 121
modul In care procesul 'de elaborare onirica prelucreaza opozitiile care
oCxistfi in cuprinsul visului latent. $tim deja ca elerl1cntele analoage ale
materialului latent sint inlocuite in visu1 manifest pdn condensari. Or,
contrariile Slnt tratate in acela~i fel ca ;;i analogiile ~i sint exprimate de
preferinta prin acela;;i element manifest. 1\stfel un element al visului
manifest, capabil sa exprime contrariul s;''tu,este posibil sa semnifice
numai acest contrariu, sau sa exprime ambele sensuri simultan ; numai
dupa intelesul general putem sa decidem alegerea noastra in ceea ce
prive;;te interpretarea. Aceasta explica de ce nu apare in vis reprezen-
tarea, univoca cel putin, a lui "nu".
Acest mod eiudat de a opera, care caracterizeaza procesul de elabo-
rare onirica, 1;;1gase;;te 0 fericitIt analogie in dezvoltarea limbii. Multi
lingvi;;ti au constatat ca in limbile cele mal vechi antonimele puternic-
slab, clar-obscur, mar.::-mic slnt exprimate prin aceea:;;i radilcina ("opo-
zitia de sens in cuvintele primitive"). AsHel, in vechea limba egipteana
Ken insemna initial tare ~i slab. Pentru a se evita neintelegerile ce pot
rezulta din olosirea unor cuvinte atft de ambivalente, in limbajul '101'-
bit 3-a recurs 121 0 intonatie ~;;ila gesturi care variaza cu sensul dat cu-
vrntului, iar in scriere cuvintul era insotit de un "determinativ", adid
de 0 imagine care, insa, nu era destinata pronuntarH. Se scria dcci Ken-
tare, insotindu-se euvintul cu 0 imagine care reprezenta un om stind
in picioare, dupa cum se scria Ken-slab, insotindu-se cuvintul Cll 0 ima-
gine care reprezenta un barbat chircit. Numai mai firzlu, In urma unol'
u:;;oare modifid'iri imprimate cuvintuIui primitiv, s-a obtinut 0 desem-
nare speciaUi pentru fiecare din contrarlile pe care Ie ingloba. S-a ajuns
in acest fel la dedublarea Iui Ken (puh~rnic-slab) in Ken - putemic :;;i
Ken - slab. Citeva limbi mal tinere ~i uncle limbi lTlOderne au con-
servat numeroase urme ale acestei opozitii de sens primitive. Va voi
dta clteva exemple, dupa K. Abel (1884).
Limba latina prezinta urmatoarele cuvinte intotdeaunaambivalente :
altus (inaIt, adinc) 9i sacer (sfint, blestemat).
lata citevaexemple demodifici.iri ale aceleia9i riidacini :
clamare(a str'iga); clam (pe tacute, pe furi9, intr-ascuns) ;
siccus (uscat) ; succus (sue, seva) ..
$i in limb a germana:
Stimme (voce) ; stumm (mut).
Compararea limbilor inrudite ne furnizeaza numeroase exemple de
acela9i gen.
Engleza : lock (iDchizator, a Inchide) ; germana: Loch (gaura), Lilcke
(lacUna) ;
Engleza : cleave (a d~spica) ; germana : kleben (a lipi).
Cuvintul englez without, al dirui sens literal este cu.-fara, nll se 111ai
f-olose9te astazi dedt eu sensul tara,. ca vocabula with a fast folosWi
spre a desemna nu numai 0 adaugi1'e, d 9i 0 scade1'e, ne-o dovedese cu-
vintele compuse withdraw, 1.uithhold G). La fel stan lucrurile eu cllvintul
german wieder 6) .
o aHa particularitate a procesului de e1aborare onirica 1:;;igase9te
pandantul In dezvaltarea limbii. In. vechea limbi'i egipteana, ca ,?i in
aIte limbi mal noi, adesea se intlrnpla ca acela9i cuvint sa prezinte,
pentru acela9i sens, sunete orinduite intr-o ordine rasturnata. lata dteva
exemple extrase din comparatia intre limbile engleza 91germana :
Tapf (vas, aala) - pot,. boat (ambarcatiune) -- tub,. hurry (a 52
grabi) - Ruhe (odihnu) ; Ba/ken (bima) - Klaben (bu9tean), club,. wait
(a a9tepta) - tiiuwen ..
Compa1'atia intre latina 9i germana ne da :
capere (a apuea) - packen ,. Ten (rinichi) - Niere.
Inve1'siunile 'de acest gen se produc in vis in mal multe ieluri. Cu-
nOd9tem deja inversarea sensu1ui, inlacuirea a ceva prin contrariul. aces-
tUta. In afar a de aeeasta, in vis S2 produc inversari de situatii, de 1'a-
porturi intre doua persoane,ca 9i cum totul s-a1' petrece intr-o "lume
rasturnata". In vis, tocmai iepurele 11fugareste adeseane vinator. Sue-
cesiunea evenimentelor sufera de asemenea 0 inversiun'e, in a93 fel ca
.seria antecedenta sau cauzala ia locuI aceleia.care trebuia sa urmeze in
mod firesc. Este ca 1a teatrul de bUd, unde eroul cade m.ortteapan,
mai inainte ca In culise sa fi rasunat focul dearma. care trebuia sa-l
uelda. Sint apol vise in care ordinea elementelor este total intervertWi,
In d9a fel inelt daca cineva vrea sa gaseasca sensul acestora, ele trebuie
intemretate ineepind cu finalul si sfirsind eu inceputul. Va amintiti,
fara fndolala, studiile noastre asup~'a simbolisticli viselor, uncle ain arat~t
ca a se scufunda sau a cadea in apa 1nseamna acela;;i lucru cu a ie~i
din ap8., adica a mo~i sau a na9te, ~l ca a te ditara pe 0 scara san a
sui ni~te trepte au acela9i sens eu a cobori, sau ambele sensuri deodata.
5) Withdraw = a retrage, a Iua fnapoi; withhold = a opl'i, a opri (de Ia).
{Nota trad.)
6) Adverbul lvieder marcheazd. de obicei 0 itera1;ie_ aparind in numeroase
verbe $i sub~.t-antive cDmpusc, iar unecri are sens aclversativ (In sch.Lmb, 111S8.).
(Nota trad)
12 - cr!. 404
177
Remardim eu u~urinta avantajele pe care Ie poate avea deformarea vi-
selor de la aceasta libertate de reprezentare.
Aceste particularitiiti ale procesului de e1aborare onirid.i trebuie con-
siderate drept trasaturi arhaice. Ele sint de asemenea inerente vechilor
sisteme de exprimare, veehilor limbi 9iscrieri, 9i care prezinta acelea')i
dificultati de care va fi yorba mai tlrziu, in legatura eu unele obser-
vatii edUce .
. Spre a incheia, sa' formulam citeva eonsideratii suplimentare. In
procesul de elaborare este vorba,. evident, de a transforma in imagini
concrete, de preferinta de natura vizuala, ideile latente concepute verbal.
Or, toate ideile noastre au ca punct de p1ecare imaginile concrete; ma-
terialullor primal', fazele lor preliminare slnt constituite din impresii sen-
zoria1e sau, mai exact, din imagini-amintire privind aceste impresii. Nu-
maiulterior cuvintele au fost ata9ate acestor imagini 9i constituite In
idei. Procesul de prelucrare onirica imprima deci ideilor a tratare orien-
taw regresiv, 0 evolutie retrograda 9i, in cursul acestei regresiuni, tre-
buie sa dispara tot ceea ce dezvaltarea imaginilor-amintire 9i transfor-
marea lor in ide! au putut aduce ca achizitii noi.
Acesta ar ii, m;;adar, travaliul de elaborare a viselor. In prezenti.t
proceselor pe care ni le-a dezvaluit, interesul nostru pentru visul ma-
nifest a trecut, prin forta lucrurilor, pe un plan secundaI'. Dar cum
visul manifest este singurul lucru pe care noi il cuno39tem nemijlocit,
ii vol mai consaera citeva remarei.
Nimic mai firesc decit ea ViSlll manifest sa-fii piarda importanta in
ochii no~tri. Putin ne intereseaza daca este fnchegat sau se lasa di50-
ciat intr-o suite. de imagini izolate, f8.ra legatura intre ele. Chiar ~i
atunei dnd are 0 semnificatie aparenta, 9tim ca aceasta i9i datoreaza
origil1ea deformarii operate de vis 9i nu are vreun raport organic eu
continutul latent al visului, a9a cum nu exista raport intre fatada unci
biserici italiene ~i structura 71planul acesteia. In anumite cazuri aceasta
fatadi'i a visului are fli ea 0 semnificatie, datorita faptului ca reproduce
fara deformare sau abia deformat 0 parte constitutiva importanta a
ideilor latente ale visului. Acest fapt ne scapa totu;>i, atH timp cit nn
am efectuat interpretarea visului, care ne permite sa apreciem graduJ
de deformare. 0 Indoiala asemanatoare incercam in eazul in care doua
clemente ale visului. se apropie in a~a fel incit par sa S2 afle in str1nsa
legatura. Din aceasta putem trage concluzia faarte importanta CEl e1e-
rnentele corespunzatoare visului latent trebuie sa fie ~i ele 1a fel de
conectate, dar in alte cazuri putem constata ca elementele asociate in
ideile latente apar disoci.ate In visul mlli'1ifest.
in general, trebuie sa ne ferim de a incerca sa explicam 0 parte a
visului manifest prin alta, ca ~i cum visul ar. fi canceput ca un tot
coerent 9i 11' dispune de 0 reprezentare pragmatica. In majoritatea ca-
zurilor, visul seamana mal curind cu un mozaic facut din fragmente
de diferite pletre dmentate intre e1e, hi a9a fel ca figurile care rezultil
nu corespund deloe contururilor' originare ale acestor fragmente. Existi'l,
in realitate, 0 prelucrare secundara 7) a viselor, care l!?i asuma sarcina
transformarii intI'-un tot aproape coerent a datelor celor mai imediate
ale visului, dar a~ezind materialul intr-o ordine adesea absolut incom-
7) "sckundiire Bearbeitug" in textul original (Nota trad.)
178
prehensibila t;;i completlnd-o <leola unde acest lucru pare necesar, ell
elemente intercalate.
Nu trebuie, pe de aWi parte, sa exageram importanta proeesului de
elaborare oniridi, nid Sa-I acordam 0 'incredere fara rezerve. Activitatea
sa se epuizeaza in efectele pe care Ie-am enumerat; a condensa, a de-
pIasa, a efectua 0 reprezentare plastica, a supune apoi totul unei ela-
bodiri secundare, aceasta este tot ee poate acest proees sa realizeze :;;i
nimie in plus. Judeditile, aprecierile critice, uimirea, eoncluziile formu-
late in vise nu sint niciodata efectele travaliului de elaborare, nu sint
dedt rareori expresia unei refleetii asupra visului : eel mai adesea sint
fragmente de idei latente care tree in visti.l manifest, dupa ee au suferit
anumite modificari 9i 0 oarecare adaptare reciproea. Procesul de ela-
borare nu poate compune nid discursuri. In afara dedteva rare ex-
ceptii, discursurile auzite sau pronuntate in vise sintecouri sau juxta-
puneri de discursuri auzite sau pronuntate in ziua care a precedat visul,
acest~ discursuri fUnd introduse in ideile latente in calitate de materiale
sau In calitate de excitanti ai visului. Calculele scapa, de asemenea, eom-
petentei proeesului de elaborare onirica ;ace1ea pe care Ie gasim in visul
manifest sint eel mai adesea juxtapuneri de numere, aparente de calcul,
total lipsite de sens sau simple copli de calcule existente in ideile latente
ale visului. .In aceste conditii, sa nu ne mire faptul ea vedem interesul
manifestat pentru procesulde elaborare onirica orienUndu-se ditre ideile
latente pe care visul manifest ni Ie deseopera intr-o stare mal mu1.t sau
mal putin deformati'i. Dar nu sintem indreptatiti sa impingem aceasta
schimbare de orientare pina 1a a nu vorbi, in eonsideratiile teoretice,
dedt de ideile latente ale visului, punindu-Ie in locul visului propriu-zis
,?i formulind, 1a adresa acestuia din urma, propozitii care nu se aplica
dedt celar dintii.
Este ciudat ca s-a pututabuza de datele psihanalizei pentru a se
face aceasta confuzie. "V18ul" nu este a1teeva decit rezultatul procesu-
Iui de elaborare oniriea ; e1 este deci forma pe care acest praces 0 im-
prima ideilor latente.
Travaliul de elaborare onirica este un proees de un ordin cu totul
particular, carilla nu-i cunoa$tem inca ceva analog In viata psihica. Acestc
condensari, deplasari, transformari regresive de idei in imagini sint nou-
tati a CarOl' cunoa,~tere constituie principal a recompensa a efortu.rilor
psihanalitice. Pe de aHa pa.rte, prin analogie cu procesul de elaborare
onirica, putem constata raporturi care leaga studiile psihanali.tiee de
alte domenii, cum aT fi evolutia limbii .~i a gindirii. Nu veti ficapablll
sa apreciati intreaga in1portanta a aeestor notiuni decit dnd yeti ~ti ca
mecanismele care guverneaza proeesul de elaborare a visului sJ:nt proto-
tipuri pentru vlOdalitatile de producere a simptomelor nevrotice.
Imi dau seama, de asemenea, ca inca nu putem imbrati~a intr-o sin-
gura privire ansamblul tuturor noilor achizitii de care psiho1ogia poate
beneficia de pe urma acestor eercetari. Va atrag doar atentia asupra
nailer dovezipe care Ie-am obtinut in favoarea existentei aete10r psi-
hice inconstiente - far ideile latente ale viselor nu sint alteeva - ~i
asupra dr~mului nebanuit de largpe care interpretareaviselor il des-
chide tuturor acelora care VOl' sa dobindeasca eunoa~terea vietH psihice
ineonstiente.
V~i analiza acum, in fata dumneavoastra, cUeva mid exemple de
vise sprea va arata in detaliu ceea ce pina in momentul acesta nu v-am
prezentat declt intr-un mod sintetic, eu titlu de introducere pre~atitoaI'e.
179
XII
ANALIZA, UNOR VISE
Sa nu va deceptioneze faptul ea, in loc de a va invita S{.l asistatj 1;;
interpretarea unui vis maret ~;ifrun-os, va voi prezenta 'ii di? data areas!:)
doar fragmente de interpretari. Va ginditL Elra indoiala, Cd, dupa atlta
pregatire, aveti dreptul sa fiti tratati eu rnai nmltii incredere ~i ca., dutu
mnd reu9ita interpretare a atItor mii de vise, am fi aduna de-
mult 0 eoleetie de exeelente exemp1e de vise care sa poah:J.demonstl'Cl
tot ceea ee am aratat eu privire la procesul de elaboTPxe oniric~i ::;i 1a
continutul viselor. Poate di aveti drcntate, dar trebuie sa va nrevin eel.
nUllel'aase diflcultati se opun realiza~ii dorintei dumneavoastrh.
Mal inainte de toate tin sa va spun di nu exista persaane care sa
faca din interpret area viselor ocupatia lor prlncipala. Cind avem prileju1
sa il1terpretam un vis? Ne ocupam uneori, rara nid 0 intentie speci21i'i,
de visele unul prieten, sau de ale noastre proprii. spre a ne antrena in
tehnica psihanalitic2.; cel mai adesea avem 1n5<1de-a face eu visele
nevI'oticilor supw~i tratamentului psihanalitic. Aceste vise constituIe 1"'1a-
teriale excelente, superioare din toate punctele de vedere p<?r-
soan210r sanatoase, dar tehnica tratamentului ne obl1ga sa subordon3Tl1
interpret3rea viselor intentiilor terapeutice 9i sa abandonam pe pm'curs
un mare numar de vise de indata ce am reu$it sa extragem din de
datele susceptibile de 0 utUizare terapeutica. Anumite vise, in special
acelea care au loc in timpul curei, scapa pur ~i simplu unei interpre-
tari complete. Cum ele irump din ansamblul materialelor psihice, pc
care inca il ignoram, 111.1 Ie putem intelege dedt 0 data cu terrninarea
curei. Conmnicarea acestor vise ar necesita sa vi S8 dezvaluie toate necu-
noscutele unci nevroze; acest 1ucru nu intra in intentiile noastre, de-
oarcce, dupa parerea noastra, studiul visului constitute 0 pregatire pen-
tru aeela a1 nevrozeloi'.
Aceasta mnd situatia, poate ca yeti renunta CLl draga inima la aceste
vise, in schimbul explicarii v1selo1' oamenilor sanat09i sau a propriilor
dumneavoastra vise. Dar acest lucru nu este citusi de putin realizabil,
dat fHnd continutul acestor vise. Nu este citusi de putin 'Dosibil sa te
confesezi tu insuti sau sa smulgi confeshmi aceiora care ':;;i-a\tmanifestat
incredere:l lor in tine, cu aeea franchete $i sineeritate pe care ar cere-o
o interpretare eompleta a viselor care, dupa cum 9titi,. tin de ceca ce
este mai intim ill personalitatea noastra. in afara acestei dificultati de
procurare a materia1elor, mal este un mativ care S2 opune comunic;'idi
viselo1'. Dupa curn 9titi, vi.sul ii. apare celui care viseaza drept ceva
straniu : eu atit mal mult trebuie 8a-i apara asHe1 acelora care nu cu-
nose persoana respectiva. Literatura noastra nu duce Jipsa de anaEz<;
de calitate :;;1complete in acest sens; eu Insumi am pu.blicat elteva in
legatura cu evolutia unor . bo1navl; eel mal frumos exemplu de inter-
pretare este poate acela publicat de Otto Rank. Este vorba de doucl vise
180
ale unei fete, legate unul de altul. Expunerea lornu ocupa dedt doua
pagini de tipar, pc dnd analiza cuprinde 76 de pagini. Mi-ar trebui I
aproape un semestru ca sa facem impreuna 0 munca deacestgen. Cind
abordam interpretarea unui vis mai lung9i mai InuIt sau maiputin
deformat, aVCnl. nevoie de atitea elucidari, trebuie sa tinem seama de
atitea idei 9i amintiri care apar in mi.lltea autoruluivi~Ului, trebuie Sa
ne angajam in atitea digresiuni incH 0 prezentare a unei mund de acest
fel ne-ar Iua foarte mult timp 9i nu ne-ar da nid 0 satisfactie. Va rog
cieci sa va mu1tumiti cu ceea ce este mai lesne de obtinut, adka cu Co-
municarea .unoI' mid fragmente de vise apartinind unoI' persoane ne-
vrotice, din care puteni stlldia cutare sau cutare element izolat. Cel mai
w;;or se preteaza demonstratiei simbolurile ;;i unele particularitati ale
reprezentarii regresive a viselor. Va voi arata, in legatura cu fieeare din
visele expuse mai jos, motivele pentru care mi se pare ea ele merita a
fi comunicate.
1. lata un vis alcatuit din doua succinte imagini; Unchiul celui ce
viseaza fumeaza 0 tigara, ell toate Ca e intr-o simMta.- 0 femeie il
saTuta $i il mingiie ca pe copilul ei.
In Iegatura eu prima imagine, autorul visului (care este evreu) ne
spune ca unehiul sau, am pios, Ilu a comis niciodata 9i nu ar fi capabil
sa comita un asemenea pacat 1). Cit despre femeia care figureaza in
a doua imagine, nu-i vine in minte decit mama sa. Desigur, exista 0
legatura intre aeeste doua imagini sau idei. Dar care? Cum el exclude
categoric realitatea actului unchiului sau, sintem tentati sa. stabilim
intre cele doua imagini 0 relatie de dependenta temporala. "In cazul
in care unchiul men, cucernicia Intruchipata, s-ar decide sa puna tigara
in gura simbiHa, este ea :;;1cum m-a~ lasa dezmierdat de mama". Aceasta
inseamna ca mingiierile schimbate cu mama constituie un lucru la feI
de putin permis ca91 faptul. de aruma simbata pentru un evreu pios.
Am afirmat anterior, iar dumneavoastra desigur ca va amintiti, ca in
cursul procesului de elaborare toate relatiile dintre ideile visului sint
suprimate, ca Inse~i aceste idei sint reduse la stadiul de materiale brute
9i ca sarcina interpretarii este sa reconstituie aeeste relatii ciisparute.
2. Ca urmare a publicarii luerarilot mde asupra visului, am devenit,
intr-o oarecare masura, un consultant ofidal in ehestiunile legate de
vise9i, de ani de z11e, primesc aproape de peste tot scrisori in care
mi se comunica vise sau mi se cere parerea asupra unor vise. Fire;;te,
sint recunoscator tuturor acelora care imi trimitsuficiente materiale
spre a face posibilii interpret area sau imi prop un eiin9i;;i 0 interpre-
tare. Din D.ceasta categorie face parte urmatorul vis, care mi-a fost co-
municat in anul 1910 de ciltre un student in medicina din Munchen.
11 cHez spre a va demonstra cit degreu est~, in general, de inteles un
vis atlta timp cit autorul sau nu ne-a dat toate lamuririle necesare. De
asemenea, va voi seuti de 0 grava eroare, caci va soeot inclinati sa con-
siderati interpretarea viselor care subliniaza importanta simbolurilor ca
o interpretare ideala~i sa treceti pe planul al doilea tehnica bazata pe
asociatiile care apar in legatura cu visele.
13 iulie 1910; Spre dimineataam urmatorul vis; Cobor pe bicicleta
o strada din Tiibingen, cind un baset negruse precipita indaratul ?neu
1) A iuma ~i, in general, a aprinde iocul simbata este la evrei, potrivit pre-
scriptiilor religioase, un pacat de neiertat. (Nota trad.)
181
$ima mU$cil de cillcii. Ceva mai departe sar de pe bicicletii, mil (L$ez pe
o treapta $i incep sa ma apar'impotriva animaLuLui care latra cu tur-
bare. (Nici mu~catura, nici scena care 0 urmeaza nu ma fac sa traiesc
Vreo senzatie neplacuta). In fata mea stau a$ezate doua doamne in
virstil, care mil privesc cu un ae1" batjocoritor. Atunci ma trezesc $i,
luc1'U care mi s-a intimplat de multe ori, chiar in inomentul trecerii de
la starea de somn lp, cea de veghe, visul imi apare in toata limpezimea.
Simbolurile ne-ar fi aid de putin ajutor. Dar autorul visului ne
aduce la cuno~tinta urmatoarele: "Eram, de dtva timp, indragostit de
o fata pe care n-o cuno~team dedt din vedere, .1ntHnind-o adesea pe
strada, fara a fi avut vreodata ocazia sa ma aproprii de ea. A~ fi fost
foarte fericH ca aceasta ocazie sa-mi fi fost data. de baset, cad imi plac
mult animalele ~i cred ca am surprins cu pIacere acela~i sentiment ~i
la dinsa". EI adauga ca adesea i s-a intimplat sa intervina, cu multi'i
Indeminare ~i spre marea uimire a spectatorilor, ea sa desparta cHni
inciHerati. Mai aflam ca fata care Ii placea era vazuta totdeauna in to-
vara~ia acelui cline de rasa. Numai ca in visul manifest tlnara nu apare,
Wnd mentinut doar clinele care 0 intovara~ea. Se poate ca doamnele
care rideau de el Sa fi fost evocate in locul fetei. Lamuririle sale ulte-
rioare nu sint suficiente pentru clarificarea acestui aspect. Faptul ca
. 5e vede in vis mergind pe bicicleta constituie reprodueerea directa a
situatiei de care i~i aminte~te : n-o intilnea pe tinara ~i clinele ei dedt
cinq era pe bicicleta.
3. Cind cineva pierde 0 ruda pretuita, are multa vreme vise ciudate,
in care apar compromisurile eele mai uimitoare intre certitudinea mortii
1')inevoia de a-I reinvia pe eel decedat. Citeodata disparutul, eu toate ea
este mort, continua sa traiasca, caci nu ~tie ca este mort, pe cind daca
:ar ~ti aeest lueru el ar muri numaideclt; altadata el este pe jumatate
mort 1?ipe jumatate viu ~i fiecare din aceste stari se distinge prin semne
particulare. Nu am fi indreptatiti sa tratam aceste vise ea absurde, pen-
tru ca reinvierea nu este mai inadmisibila in vis decit in basm, de pilda,
unde ea constituie un eveniment obi~nuit. !n masura in care am putut
sa analizez aceste vise, am gasH ca ele se pretau unei explieatii ratio-
nale, dar ca pioasa dorinta de a-I readuee pe mort la viata este satis-
facuta de mijloacele eele mai extraordinare. Va voi cita un vis de acest
gen, care pare bzar 1?iabsurd, 1?ia carui analiza va va dezvalui unele
detalii pecare consideratiile noastre tE~oreticeau fost de natura sa va
fadi sa Ie prevedeti. Este visul unui om care ~i-a pierdut de mai multi
ani tatal.
Tata a mul'it, dal' el a fast dezgl'opat :;i este prost dispus. El con-
tinua sa triliaseil dupa dezgropare $i .autoruL visului face tot posibiluI ea
sa nu observe aeeasta. (Aici visul treee la alte lucruri, in aparenta foarte
l:ndepartate.)
Tata a murit: 0 1?tim.Dezgroparea sa nu corespunde reali.taW, cum
nu corespund realitatii nici detaliile ulterioare ale visului. Dar autorul
visului relateaza ca, atunci dnd s-a Intors de la inmormintarea tatalui
sau, a incereat 0 durere de dinti. El voise sa trateze dintele bolnav dupa
preseriptia religiei mozaice : "Daca un dinte te face sa suferi, scoate-l",
"Ii s-a dus la dentist. Dar acesta i-a spus : "Nu face sa-ti seoti dintele;
trebuie sa ai rabdare. Iti voi pune in dinte eeva care va ucide nervul.
Revino pestre trei zile, ea sa-ti extrag leacul".
11:12
Tocmai aceasta "extractie", spune deodata autoI'u1 visu1ui, corespunde
d~zgroparii.
Are e1 dreptate? Nu intru totu1, deoarece nu dinte1e trebuie extras
,
ci partea sa devitalizata. Avem insa aid una din ace1e numeroase impre-
ciziuni care, potrivit experientei noastI'e, se constatii adesea in vise. Au-
torul visului a operat in acest caz 0 condensare, faclnd sa fuzioneze la
un loc tatal mort ~idintele ucis ~i .totu~i pastrat. Nimic surprinzator.
daca in visu1 manifest a rezultat ceva absurd, pentru ca nu tot ce tine
de dinte se poate aplica tatalui. Unde sa gasim, in general, acea tertium
comparationis care a facut posibila condensarea pe care 0 constatam in
visul manifest?
Ttebuie totw,;i sa aveh1 aici un raport intre tata ~i dinte, deoarece
autorul visului ne marturise~te di e1 ~tie ca atund dnd visezi ca iti
Gade un dinte, aceasta inseamria ca 'lei pierde pe cineva din familie.
$tim ea aeeasta interpretare populara este inexactil sau ca nu este
exada dedt intr-un. sens special, adica ineaHtate de butadi'l. In conse-
cinta, 'lom fi eu am mai mirati sa regasim aceastfi tema in spatele tu-
turor eelorlalte fragmente ale continutului visului.
Fara a i-o fi cerut, omul nostru incepe sa ne povesteasdi despre boala
~i moartea tatiilui sau, ca ~i despre atitudinea sa fata de Rcesta. Boala
tatalui a durat mult, tratamentul 9i ingrijirile I-au costat pe fiu 0 mul-
time de bani. $i totu~i el, fiul) nu s-a pIins niciodata, n-a manifestat
nidodata nid cea mai mica nerabdare, n-R exprimat niciodata dorinta
de a vedea terminate toate aeestea. El se lauda ea a dovedit intotdeauna
fata de tatal sau un sentiment de pietate eonforma cu preceptele reli-
gioase, ca intotdeauna s-a eonformat eu stra~nicie legii mozaice. Nu
va frapeaza eontradictia care exista in ideHe care se raporteaza la vis?
EI a identificat dintele eu tatal. Fata de dinte el voia sa procedeze dupa
legea mozaica, care porunce:;;te sa-l smulga de indata ce acesta este 0
cauza de durere si de nemultumire. Fata de tata voia de asemenea sa
procedeze dupa legea care, d'e aceasta data,. spune sa nu te pllngi de
cheltuieli 9i de neeazuri, sa suporti eu rabdare incerearea ~i sa-ti in-
terzici orice intentie de aversiune fata de obieetul care constituie cauza
durerii. Ana10gia intre celedoua situ~tii ar fi fost insa mai deplina daca
fiul ar fi dovedit fat;l de tata acelea,?i sentimente ca fata de dinte, adica
daca ar fi dorH ca moartea sa puna eapat existentei inutile, dureraase
~i eostisitoare a aeestuia.
Personal sint convins ca acestea au fost cu adevarat sentimentele
omu1ui nostru fata de tatal sau in timpul grelei boll a acestuia Elidi
zgomotoasele sale proteste de pietate filiala nu erau destinate dedt s8.-i
indeparteze atentia de aeeste amintiri. In situatii de acest gen dorim, in
general, savina moartea, dar aceasta do1'inta l~i pune masea pietatii:
moartea, se zice, ar fi 0 izb<'ivire pentru bolnavul care sufera. Obser-
vati totu~i ca aid noi depa~im limita ideHor latente inse~i. Prima inte1'-
ventie a acestora n-a fost in mod sigur incon'?tienta clecit putin timp,
adica pe durata formarii visului ; dar sentimentele de ostilitate la adresa
tatalui trebuie sa fi existat in stare ineonstienta inca de multa vreme,
poate chiar din copilarie, ~i numaiin mod 'oeazional, in timpul bol!i, ele
g-au insinuat in con:;;tiint;a,timid :;;ideghizat. eu inca 9imai multa cer-
titudine putem afirma acela~i lucru eu privire la celelalte idei late~te
('are au contribuit la constituirea continutului visului. Nu descopenm
in vis nid 0 urma de sentimente ostiie fata de tata. Dar daca c<'iutam
18.3
radacina unei asemenea ostilitati fata de tam reintorcindu-ne in copi-
Eirie, ne amintim ca ea rezidil in teama pe care ne-o inspin'i tatal care,
foarte timpuriu, incepe sa infrineeemanifesUirile sexuale ale copilului
~i continua sa-i opuna obstacole, din motive sociale, chiar si la virsta
adolescentei. Acest adevar se aplica ~i atitudinii omului nostru fata de
tatal sau : dragostea sa era un amestec de respect ~;ide teama care iz-
vorau din controlul pe care tatal n exercitase asupra activitatii sexuale
a fiului.
Celelalte detalii ale visului manifest se explicil prin coniplexul on3-
nismulu.i. "Este prost dispus": aceasta poate fi foarte bine 0 aluzie -b
cuvintele dentistului ca nu este imbucuratoare perspectiva pierderii unui
clinte din acel loco Dal' aceastEi p1'opozitie pOette ca se raportcaza ~i la
proasta dispozitie prin care copilul care a atins virsta pube1'tatif i~i t1'[,-
deaza sau se teme sa nu-~i tradeze preocuparile sexuale exage1'ate. Nu
fara 0 anumita u~urare pentru sine a transrerat autorul visului, in con-
tinutul visului manifest, proasta dispozitie pe seama tatiHui sau, in vir-
tutea unei inversiuni operate de procesul de elaborare, pc care deja 0
cunoa9teti. "El este 'in viatat(: aceastii idee corespunde tot aUt de bin(~
dorintei d:o> re'inviere, ca ~i asigu1'arii dentistului ca dintele va putea Ii
conservat. Dar fraza : "autorul visului face tot pasibilu! ca (tatiiL) sa nu
observe cce:ista", este deosebit de 1'afinata, avind drept sC,opsa ne su-
gereze concluzia ca e1 este mort. Slngu1'a concluzie semnificattva decurge
totu9i din "complexul onanismului", fiind cu totul de inteles faptul ea
t}na.ru~~ac~t?t ce-iostii .in putinta spre. a as~unde tati'ilui v.iat~ :a s:x~ali'i.
n.rruntltl-va, 111 legatura ell aceasta, ca totaeauna am fost onhgatl sa ne
referiTa la onanism 9i la teama de pedeapsa pentru practicile pc care el
Ie comporta, spre a interpreta visele care au ca obiect durerea de dinti.
Acum vedeti cum s-a putut forma acest vis incomprehensibil. In
acest scop au fost puse in aplicare mai multe procedee: condensarea
bizara ~i ingelatoare, deplasarea tuturor ideilo1' in afara sferoi de gin-
dud latente, crea1'ea de numeroase structuri substitutive pentru cele mai
profunde 9i mai indepartate dintre aceste ideL
4. Am incercat in repetate rinduri sa ab01'dam acele vise sobre :;;i
banale care nu cantin nimic absurd sau straniu, dar in privinta caror<:J
se pune intrebarea: de ce visam lucruri atlt de indiferente? Va voi
. dta, prin urmare, un nou exemplu de acest gen : trei vise legate unul
de a1tul, visate de 0 tlnara femeie '1ncursul aeeleia~i noptt
a) Ea traverseaza salonul din apartamentul sau $i se love$te eu capuI
de lustra care aUrna de plafon. RezuLta 0 plaga singerinda.
Nici 0 reminiscenta; nid a aminti1'e referitoare la vreun eveniment
realmente petrecut anterior. Lamuririle pe care ea ni Ie furnizeaza ne
indica eu totul alta directie. ,,$titiin ce hal imi cade pami. Copna
rnea, mi-a spus ied mama, daca merge tot a~a, capul tau va fi miine-
polmline gol en 0 poponeata". Capul apare aici drept reprezentare a
partii opuse a corpului. Semnificatia simbolica a lustrei este evidenta :
toate obiectele alungite sint simboluri ale organului sexual masculin.
Ar fi vorba, deci, de 0 singerare a partii infe1'ioare a corpului, ca u1'-
mare a unei vatamari pricinuite de penis. A1' putea fi posibile inca
multe aIte sensuri; alte lamuriri date de autoarea visului ne arata ca
este vorba de credinta ei potrivit careia menstruatia ar fi provocati1
de raporturile sexuale eu barbatul, teorie sexuala care numara multi.
adepti printre fetele care nu au aUns inca vIrsta maturitatii.
184
b} Ea dil in vis peste un !jant ad1:nc care, $tie, provine am scoaterea
unui COp:lC. In legatura eu aeeasta ea observa ca copacul Insu~i lipse$te.
Crede a nu i vazut copaeul in vis, dar Intreaga sa fraza sluje~teexp:rl-
marE unei alte idei care reveleaza semnificatia simbolica a faptuluL
Acest vis se raporteaza In special la 0 aHa eoneeptiesexuala infcmtHa,
potrivit careia ictele ar avea la inceput acelea~i organe sexuale ca
biiietii ~l ea numai in urma eastrarii (smulgerea copacului) organele se-
::male ale femeii ar Iua forma cunoscuta.
c) Ea stil in fata sertarului biroului ei, al carei continut .ii este aiit
de familiar indt l$i danwnaidecd seama de eel mcii neinsemnat mnestec
al unei miini stra:ine. Sertarul biroului este, ca orlce sertar, cutie sau
caseta, reprezentare simbollca a organului sexual al femeii. $tie ca
urmele raporturilor sexuaJe (~i, dupa Cum crede ea, ale pipaitului) slnt
U90r de recunoscut ~i s~a temut l1mlta vreme de aceast5 dovada. Dupi'l.
parerea l1,ea, 1nte1'es1.1l suscitat de aceste t1'e1 vise const."i.indeosebi in
cuno.;tiTLfele de care cHi dovada antoarea viseIor: ea i~i aminte9te de
perioada investigatiilor sale infa11tlle asupra. rnisterelor viet-ti sexuale5 CEl
:;;1 de rezultatele 1a care ajunscse ~i de care era, pe atunci, foartE~mindnl.
5. Inca putin simbolism. Dar de data aceasta trebuie sa expun,
prealabil, pe scud, conte:dul psihic. Un domn, care ~i-a petrecut 0
noapte in intimitatea unei doC\mne, vorbe:'?te despre aceastEl dlnurma
ca despre una din acele fid mateme 1a care sentimentul dragostei se
intemeiaza exclusiv pe dorinta de a procrea. Dar imprejurarile In care
a avut loc intllnirea despre care este vorba erau de a~a natura IncH
au trebuit luate masurl de precautie impotrlva eventualiUltii unei sar-
cini 91, dupa cum se 9tie, principal a masunl consta in impiecEcarea Ii-
chidului seminal de .? piit!~?de in .o:-ganu} genital al femeii. In dh~j-
neata care a urmat Intllmrn eu pncma, doamna poveste~te acest VIS:
Un oftter imbriieat eLL0 manta rO$ie 0 unnare$te pe stmclc1. Eo. incepe
so. alerge, urea scam easei sale,. I 0 nrmarc$te int:runa. eu riisuflarea
taiata, ea ajunge la apartamentul ei, se strecoanl inc1untru $i incuie u.;;a
en cheia. Ofiterul ramine afara $i, privind pc fereastra, ea a 'vede ay!-
zat pe 0 banea, plfngind.
Recunoasteti fara greutate in urmarirea de cat1'2 ofiterul eu
rosie si in u~c~rea predpitata a scarii reprezentarea actului sexual. Faptul
di' autoarea vlsu1ui se incuie spre a se pune 1a adapost de urm~rit~r
estQ un exelTInlll referltor la -acelell inversiun.i care-seproduc-atlt-de
free'vent ill vi~e: de faDt este \70:r/)#(1 -de ne:realiz;:1rea actului s2xi.lalde
caire barbat. La fel, e~--~i-a deplasat an1araC.lUn.e.a, atribu.ind-oo parte-
nerului : pc acesta 11vede ea pllrrgind 'in vis, ceea ce de asemenea caIT-
stituie 0 aluzie la ejaculare.
Fara indoiala ca ati auzit spuilindu-se ea, potrivit psihanalizei, toati?
visele 81' avea 0 semnificatie sexuaEi. Acum s'inteti in situatia de a va --. ~ .
cia semna cIt de incorecta este aceasta parere. Cunoa~teti vise rep1'2-
zentind realizari ale unoI' dorinte, vise In care este vorba de satisfacerea
unor trebuinte fundamentale, ca foamea, setea, r.evoia de libertate;
'1 " ' ~ I"'t "t ,:'-, ' -m- '"'dF~'>t-~~
CUlioasteh ae aserl1enea Vise pc care le-ull nUu<l llse ale eOl ~v L<tI"H
$1 neribdarii, vise ale cupidit<:itii, vIse eg6iste. Dar trebuie sa considerati
~a pc un nou rezultat al cercetiirii psihanalitice faptul C2. visele extrem
de deformate (de altfel nu toate) servesc in speC'ial exprimarH dorintelor
sexuale.
185
G. Am un motiv deosebit sa aeumulez exemple de utilizare a sim-
bolurilor in vise. Inca de 1a prima noastra intilnire v-am subliniat cit
este de dWeil, in predarea psihanallzei, sa facem dovada afirmatiilor
noastre ~i sa dobindim astfel convingerea auditorilor. AU avut in 'con-
tinuare multiple ocazii de a va asigura ca avem dreptat~. Or, intre di-
versele propozitii I?i afirmatii ale psihanaJizei exista 0 legi'itura atit de
strinsa incH convingerea dobindWi cu privire 1a un aspect se poate ex-
tinde 1a 0 parte mai mult SDU mal pu~in intima a intregului. Putem
spune despre psihanaliza co. este deajuns sa'-i intinzi un deget pentru
ca ea sa-ti ia toata mina. Acela care a inteles ~i a adoptat explicarea
actelor 1'atate trebuie, spre a i logic, sa adopte tot resiul. Or, simbo-
listica viselor ne ofera un alt aspect la fel de usor accesibil. Va voi ex-
pune visul, de-acum publicat, al~unei femei simple, al carel barbat este
agent de Roli'~ie~i care eu siguranta ca nu a auzit vorbindu-se despre
simbo1istica vlselor O;'i despre psihanaliza. Judecati dumneavoastra in:;;iva
dad" interpretarea aeestui vis cu ajutorul simbolurilor sexuale trebule
sau n'..1 sa fie considerata ea arbitrari'"t 8i fortata.
" ...Cineva s-a introdus atunci in 'locui'nt(! $i, nelini$titZi, ea chemna
un agent de politie. Acesta, insa, in fntelegere eu cei doi "punga$i",
intra intr-o biserica unde urea mai multe trepte. In spatele bisericii erG
un munte acoperit de 0 padUTe deasa. Agentul de politie Civea 0 cas-
cheta $i purta grum6.jer $i manta. Avea ;barbCi ncagra. Cei doi vaga-
bonzi, care il insoteau in lini$te pe agent, purtau in jurul ?oldurilor
orturi in forma de sac. 0 CaraTe ducea de la biserica la munte, mar-
ginitZi de-o parte .~i de alta de ierburi $i tufi$uri caTe deveneau tot mai
dese, formind 0 adevaratil pCidure in virful muntelui".
Reeunoa:;;teti eu u:;;urinta simbolurile folosite. Organele genitale rhas-
culine slnt reprezentate de 0 trinitate de persoane, iar organele femi-
nine de un peisaj, eu capela, munte ~i padure. Treptele apar easimbol
al actului sexual. Ceea ee este numit munte .in vis, .in anatomic poarta
acela:;;inume : muntele lui Venus, osul pubian.
7. Inca un vis care trebuie interpretat CLl ajutorul simbolurilor, vIs
remareabil I?i eonvingator, prin faptul ca insw;;i autorul sau a talmacit
toate simbolurile, fara sa posede nid eea mai neinsemnata cuno~tinta
teoretica eu privire la interpretarea viselor, cireumstanta eu totul ex-
ceptlonala, ale earei elemente nu Ie cunoa9tem en exaetHate.
"El se plimba impreun(I_ eu tatei) sau intr-un loe care eu siqurcLnfi'f
este Pmterul 2), did se vede rotonda $i inaintea acesteia 0 mica ridi-
CQ.tuTade care este ata$Clt un balon captiv care pare destul de dezum-
flat. Tatal sau il intreaba la ce servesc toate acestea; intrebarea it
mira, dar nu do dtu$i de putin explicatia care i se cere. Sosesc apoi
hilT-O curte in care se intincle 0 mare placa de iier, alba. TataZ ar vrea
so. clesprinda 0 bucata mare, dar prive$te in jurul sau ca sa vada daca
nu-l observa cineva. EI ii spune atunci ca aT ii .de ajuns sa anunte paz-
nicul : va putea in acest fel so. ia cit va vol. Din eurtea aceasta, 0 seara
duee intr-un $Clnt ai earui pereti sint eapitonati ca de exemplu un foto-
riu din piele. La capatul acestui $Clnt se afra 0 lunge! platforma, dupa
care incepe un alt $ant".
2) Vestit pare situat in partea estica a Vienei, in vecinatatea Dunarii, des-
chis pentru public din annl 1766, din ordinnl imparatului Iosif al II-lea (Nota
trad.)
J26
Autorul visului da el insu:;;i urmatoarea interpreta1'e: "Rotonda 1'e-
prezinta organele genitaIe, iar baIonul captiv nu este altceva dedt peni-
suI meuu carui capacitate de erectie este diminuata de clUJ.vavreme".
Sa traducem mai exact toate acestea: rotonda este regiunea fesiera pe
care copilul 0 sacoate in general ca faclnd parte din aparatulgenital;
mica ridicatura din fata acestei rotonde reprezinta testiculele. in vis,
tatiil il intreaba ce insearnna toate acestea, cu aIte cuvinte care este
scopu1 :;;i functia oI'ganelor genitale. Fara riscul de a ilC inge1a, putem
sa intervertirn situatiile 9i sa admitem ca fiul este acela care intreaba.
Tatal nepunind niciodata, in viata reaIa, asemenea intrcbare, trebuie sa
consideram aceasta idee a visului ca pe 0 dorinta sau <,,\ n-o acceptam
decit in mod conditionat: "Daca a:;; fi cerut tatalui r,:eu lamuriri cu
privire la organele sexuale ..." Vom gasi imediat inalti'i parte continua-
rea :;;i d~zvoltarea acestei idei.
Curtea in care se afla intinsa placa de fier alba nu trebuie conside-
:rata ca fiind esentialmente un simbol : ea face parte din localul in care
1'5iexercita tabHnegotul. Din discretie, am inlocuit cu metalul alb arti-
colul cu care face el cornert, fara a schimba nimic din continutul visu-
lui. Autorul visului, care i:;;i ajuta tata1 in afaceri, a fast inca din
prima zi 90cat de incorectitudinea procedeelor prin care in general se
d:;;tiga bani. De aceea trebuie sa dam ideii despre care am vorbit mai
sus urmatoarea dezvoltare;. "Daca i-a~ fi eerut tati'ilui meu lamuriri,
e1 m-ar fi in:;;elat, a9a cum i$i in$eala clientii". Tatal voia sa desprinda
o bueata din placa de metal alb: putem v.edea foarte bine in aeeasta
intentie reprezentarea necinstei comercia1e, insa autorul visului ne da
el insu$i 0 alta explicatie: aceasta semnifidi onanismul. Lucrul acesta
11 :;;tim de multa vreme, dar, in plus, aceasta interpret are se aeorda eu
faptul ca secretul onanismului este exprimat prin contrariul sau (fiul
care ii spune tat<'ilui ca, daca vrea sa ia 0 bucata de metal alb, trebuie
s-o faca pe fata, cerind ingaduinta paznicului). A$adar, sa nu ne mire
faptul ca 11vedem pe fiu atribuindu-i tatalui practici onaniste, a$a cum
i-a atribuit intrebarea din prima seena a visului. Cit despre $ant, auto-
rul visului 11 interpreteaza evocind captu$eala 1110alea peretllor vagi-
nali. Din parte-mi adaug ca coborirea, ca in alte cazuri urcarea, sem-
nifica actul sexual.
Primul:;;ant, ne spunea autoI'ul vlsului, era urmat de 0 lunga plat~
forma la capatul eareia ineepea un alt :;;ant: aid este yorba de detalii
biografice. Dupa ee a ~vut dtva timp raporturi sexuale normale fI'ec-
vente, autorul visului se afla. actualmente in dificultate in ceea ce pri-
ve:;;te savi1'$iI'ea actului sexual din eaUza unor inhibitii $i spera ca, gra-
tie tratamentului, sa ajunga la vigoarea de altadatfi.
8. Cele doua vise care urmeaza apartin unui strain eu inclinatii poli-
gamice foarte pronuntate. Vi Ie cHez spre a va demonstra ca in vis
apare totdeauna eul autorului visului, chiar 9i atunci dnd acesta este
disimulat in visul manifest. Valizele care figureaza in aceste vise sint
simboluri feminine.
a) EI pleaci'i in voiaj, bagajele sale sint aduse La !Jadi eu trasura.
Aeestea se eompun dintr-un mare numar de valize, printre.care se
gasese doua mari valize negre, de soiuL "vaIize eu nwstre". EI spune
pe un ton de consoLare : astea nu merg dec'it pina Ia gara.
Calatore$te intr-adevar cu multe bagaje, dar in cursul tratamentului
ne dezvaluie multe istorii eu femeL Cele douii valize negre corespund
187
eu daua femei brunete, care joaca in prezent in viata sa un 1'01 de prima
importanta. Una dintre ele voia sa-I urmeze la Viena; dind curs 5f2-
tului meu, i-a telefonat sa nu intreprinda nimic in acest sens.
b) 0 scena La vama: Unul din tovaraiii Zui de drum deschide vaZiza
$i, triigznd nepiisator din tigara, zice ca nu-i nimic induntru. Vame$ul
pare sa-Z' creada, dar reincepe sa scotoceasca {'i gase$te ceva ell toted
interzis. CaUitoruZ spune atunci ell resemnare: nu-i nimic de facut,
GilEitorul este el inslv;;i; vame~ul siut eu. In general foarte sinceI'
marturisil'ile sale, el valse 52-ml ascunda relatiile pe care tocmni Ie
innodase cu 0 femei'e, presupulliud. pc buna dreptate ea doamna aceca
nu-m1 era necunoscuta. El a transferat asupra altei persoane penibEa
situatie a euiva care prime~te 0 dezmintire :;;i pare, in acest fel, ca e1
1113U:'l1 sa nu figureze in vis.
9, lata exemplul unui slmbol pe care inca nu I-am mentionat';
El Z$l intUne$te sora in compcmia a dou6. prietene, eZe insele surori,
EI intinde ~ina acestora, .dar n'lf propriei s~le surori .... , .
Acest VIS nu se refera la mel un evemment cunoscut. Annnhr118 sa.!e
se raporteaza mai degrabii 1a 0 perioada in care e1 a observat pentn.l
prima data, c<7mtindcauza acestui fapt, ca pieptul S8 clezvolul tirziu 1a
fete, Cele doua surori reprezlnta deci sinH, pe care el i-ar fi apucat
bueuros, numai sa nu fi fast sinH surorii sale.
10. lata un exemplu de slmbolistica a mortii in vis:
El merge pe un pod de fier Snalt $i rigid, eu doua pet'soane pe care
Ze cunoa$te, dol' carora la tl'ezi,e Ie-a uitat numele. Deodata cele doue
pt'rSOQ'ne dislJar i el vede 1111 uLirbat spectral care poarta 0 boneta
un costnm de pinza, 1Z intrcaba. dad nu e tdegrafistuZ ... lVu. Daca
este vizitiul. Nu. l$i continua drumul, mai traie$te in vis 0 maTe neli ..
ni$te $i, chiar treaz fiind, ili prelunge$te viSed, inwginindu-$i ca podul
de fier se prabu$e$te, anmcindu-l in abis.
Persoanele despre care se spune ea nu Ie cunoa:;tem S'lU CEl Ie-am
uitat nu:nele slnt eel mal adesea persoane foarte apropiate. Autarul
visului are un frate sd 0 sod,; daea le-ar fi dorH moartea, n-a1' fi fost
dedt firC3C sa traiasci:i el lnsusi 0 nellniste de moarte. in ceea ce pri-
veste teleg1'afistul, el remarca' ea acesti~ slnt totdeauna transmWitori
de've9ti 1'ele. Dupa uniforma, putea i 9i un lampagiu, da1' lampagiii
au de asemenea printre atributii 9i stingerea felinarelor, Cl93cum geniul
l11.ortii stinge flacara vietH. Ideii vizitiului, el Ii asociaza poemul lui
Uhland despre periplul regelui Carol 9i i9i aminte9te in legatura cu
aceasta de 0 primejdioasa calatorie pe mare impreuna cu dol eamarazi,
calatorie in cursul care1a el juease ralul regelui din poem. In legatudi
cu podul de fieI', 1:;i aminte9te de un gray accident petrecut in ultimuI
timp si de absurdul aforism: viata este un pod susDendat.
II.' Alt exemplu de reprezenta~'e simboliea a mortE: un damn '(v,:--
cunoscut depune in onoarea sa 0 carte de vizitCi in ehenar negru.
12. Visul urmator care are, de altfel, printre antecedentele sale, G
stare nevrotica, va va interesa sub multiple aspecte.
EI ealatore$te cu trenul. Tren'!u se opre$te zn pUn dmp. El creae
ca este vorba de un accident, ca trebuie sa fodi ceva spre a se salva"
traverseazii toate compartimentele $i ii omoaTa pe toti eei pe eare-i in-
tUne$te: conductoT, mecanic etc.
De acest vis se le.Dgarelatarea unul fapt, facuta de un prieten. Pe
o cale, ferata italiana era transportat un nebun Intr-un compartiment
188
rezervat, dar din nebagare de seama a fost Eisat sa intre un calaior
in aeela~i compartiment. Nebunul I-a ucis pe ('illato1'. Autorul visului
se identifica deci cunebunu1 ~i l~i justified actul prin obsesia, care 11
chinuie din dnd in dnd, ea t1'ebuie "sa suprime pe toti martorii". Apoi
gase~te 0 motivatie mai buna, care formeaza punetul de plecare a1 visu-
laL In ajun 0 v3.zuse la teatru pe fata ell care trebuia sa se insoare, dar
pc care 0 parasise,deoareee 11 facea gelos. Data fiind intensitatea pe
care 0 putea atinge la"el gelozia, ar Ii innebunit de-a binelea daca s-ar
Ii casatorit cufata. Aeeasta inseamna : el 0 socoate atH de putin sigura,
ineH ar fi fost obligat sa omoare pe tot! eei ce i-a1' fi ie~it in cale,
cad ar ii fost gelos re toata 1umea. $Um deja ca faptul de a travers a
o serie de ineaped (aid compartimente) 2St2 sirnbolul casatorlei.
In legatura ell oprlrea trenului in plio clmp :;;1eu fdea de Clccldeot,
e1 ne spune ea intro zi in care calatorea intr~adevar pe cale~l ferata,
trenul S2 oprise subit intre doua statii. 0 tlnara doamna care se afla
Hngi'\.021 a emis parerea eElprobabll S8 va produce 0 ciocnire cuun aU
tren 9i di in acest caz prima masura de precautie care trebuie luata estc
sd ridici in sus picioarele. "Pidoarelein sus" au jucat de asemenea
un rol in l1umeroasele plin1DEirl 0i ex.clII'sii 1a tai."'ii 1)2 care Ie facuse eu
fata in zilele feridte ale primel 10i' dragoste. 0 nOUil dovada Cd a1' fj
trebuit sa fie nebun ea s-o ia acum de sotie. eu toate aeestea, cUl1oas;-
.terf'3 situatiei Imi nermite sa afirm ea dorinta de a savirsi aeeastil nebu-
nie-~u era ~itu~i -de'putin absenta 13 e1. .
XIII
TRAsATURI ARHAICE
$1 INF A:I"IT[LISMUL VISULUI
Sa revenim la rezultatul nostru potrivit caruia, sub influenta G.'n-
zurii, procesul de elaborare onirica comunica ideHor latente ale visului
un alt mod de expresie. IdeHe latente nu sint dedt ideile con~tiente
ale vietH noastre din starea de veghe,idei pe care noi Ie cunoa~tem.
Noul mod de expresie prezinta numeroase trasiHuri neinteligibile pentlu
noi. Am aratat ca acesta dateaza din epoci de mult depa9ite ale dezvol-
tarH noastre Intelectuale, tinind de limbajul figurat, de raporturile sim-
balke, poate de conditiile existente inainte de dezvoltarea limbajulul
nostru abstract. De aceea am calificat drept arhaic sau regresiv modul
de expresie al procesului de elaborare onirica. ,n _,_
Veti putea conchide cil studiul mai aprofundat al proce-sului de eL=,":
borare a visului ne va permite sa colectam date pretioase despre lnce-
puturile putin cunoscute ale dezvoltarii noastre intelectuale. Sper sa fle
<:t;;a,da, aceasta cercetare nu a fast in{;a intreprinsa. Preistoria Ia care:
ne conduce procesul de elaborare onirica este dubli:i : mai intH preistoria
individuaEi, copiHiria, apoi, in rnasura in care individu1 reproduce pe
scurt~ in cursul copilariei sale, intreaga dezvo1tare a speciei umane, pre-
istoria filogenetica. Ca S8 va reusi intr-o zi sa se stabileasca DarteC!
care, in procesele psihice latente, 'revine preistoriei individua1e ii Ele-
mentele care, in aceasta viatJ; provin din preistoriafilogenetica, faptul
nu-mi pare imposibil. Astfe1, bunaoara, dupa parerea mea sintem autori-
zati sa socotirn ca pe 0 mo~tenire filogenetic3. simboUzarea, pe care incH-
viduI ca atare nu a invatat-o niciodat8..
Dar acesta nu este singuru1 caracter arhaic a1 visului. Cunoa~teti eu
totii, din experienta, remarcabila amnezie a eopUariei. Mi'i refer 13 faptul
e11primii clnd, ~ase san opt ani din viatii nu lasa, ca evenimentele triiite
ulterior, urme in memorie. Intilnim multi indivizi care cred ca se pot
lauda eu 0 continuitate mnemonica ce se intinde pe toati'i durata vietH
lor, de la primele sale inceputuri, dar eazul contrar, ace1a a1 lacunelor in
memorie, cste mult mai frecvent. Cred eElacest fapt nu a suscitat inte-
resu1 pe care il merita. La virsta de doi ani copilul ~tie deja sa vorbeasca
bine; cmind dupa aceea 81 dovede~te ca 9tie sa se orienteze in situatii
psihice complicate :;d i~i manifestii ideile ;;i sentimente1e prin cuvinte ~i
fapte pe care i Ie reamintim mai tirziu, dar pe care el insu:,?iIe-a uitat
Cu toate acestea, bemoria eopilului fUnd mai putin incarcata in primii
ani decit in anii care urmeaza, spre exemp1u la opt ani, ea ar trebui sa
fie mai eficace ~i mai sup1a, deci mai apta sa retina faptele 9i impre-
siiIe. Pe de aIta parte, niei un fapt nu ne autorizeaza sa consideram func~
tiC! memoriei ca pe 0 functie psihica elevata 9i dificila: gasim,dim-
pot1'ivEl, 0 buna memorie chiar ]a pe1'80ane al carol' nivel intelectual
este foa1'te scazut.
190
Acestei particularitati i se suprapune 0 a doua, anume faptul ca
vidul mnemonic care se intinde asupra primilor ani ai copilariei nu
este absolut: rasar uriele amintiri bine conservate, amintiri care cores-
puncl eel mai adesea unoI' impresii plastice ~i carora,de altfel, n1mie'
nu Ie justifica conservarea. Amintirile care se raporteaza la evenimen-
te ulterioare sufera in memorie 0 select1e: ceea ce este important se
pastreaza, restul este indepartat. Nu la fel se petree lucrurile eu aJi'1in-
tirileconservate din eea mai frageda copilarie. E1e nu eorespund in
mod necesar unor evenimente importante din aceasta perioada a vietH,
nici macar unoI' evenimente care ar fi putut s<1para importante din pune-
tul de veclere al copilului. Aceste amintiri sint adesea atit de banale s1
de insignifiante incH ne intreMm cu uimire de ce aceste detalii au sd-
pat uitarii. Am incercat odinioara sa solutionez eu ajutorul analizei enig-
ma anmeziei infantile ~i a resturilor de amintiri pastrate in ciuda aces-
tei amnezii, ajungind la eoncluzia e8. la eopil singure1e care au supra-
vietuit sint amintirile importante. Numai ea, datorit[l proceselor pc care
deja Ie cunoasteti si care sint condensarea si mai ales deolasarea, ceca
ce este important ~ste in10cuit in memorie prin elemente' care par mai
putin importante. Am dat din aceasta cauza amintirilor din copilarie nu-
mele de amintiri-coperta i),. 0 analiza aprofundata permite sa degajam
tot eeea ce a fast uitat.
In tratamentele psihanalitice ne gasim totdeauna in fata nevoii de
a umple lacune1e pe care Ie prezinta amintirile infantile ~i, in masura
In care tratamentul da rezultate aproape satisfacatoare, adica fnt1'-un
foarte'mare numar de cazuri, izbutim sa evocam continutul anilor copi-
1ariei acoperit de uitare. Impresiilc reconstituite nu au fast in reali-
tate niciodata uitate: ele au ramas doarinaecesibile, latente, refulate
in zona incon~tientu1ui. Se intimpla ins8. ca ele &~ izbucneasca spontan
din incon:;;tient, aceasta produdndu-se adesea eu prilejul viselor. Se
pare deci ca viata onirica 9tie gasi calea de acces 1a aceste trairi infan-
tile 1atente. Gasim in legatura eu acestea exemple admirabile in Etera-
tura :;;i eu insumi am putut Educe in sprijinul' acestui fapt 0 contri-
butie personaJa. Am visat intr-o noapte, intre altele, 0 anumita per-
soans care imi facuse un serviciu ~i pe care 0 vedeam clar in fata ochi-
lor. Era un om mic de stat, chia1' grosolan, avind capul adinc infundat
intre umeri. Am conchis, dupa contextul visului, ca acest om era medic.
Din fericire am putut-o intreba pe mama, care inca traia, care erainfa-
tisarea exterioara a medicu1ui din orasu1 meu natal pe care il para-
~i~em la virsta de 3 ani si am aflat cii acesta fusese Intr-adevar ehiar
mic de statura, grobian, ca avea capul infundat 1:ntre umed: am mai
aflat in plus, de 1a mama, in ce imprejur:lre, uitata de mine, ma ingri-
jis.e. Ace,st acc~s 1~ r.?atevrialel~~ltat~ din, primii ani de copilarie consti-
tme, decl, 0 aHa trasatura arhme:Cla vlsulm.
Aceea~i explicatie este valabila 91 pentru 0 aIta dintre enigrnele de
care ne-am izbit pina in prezent. Va amintiti de uimirea pe care aU
incercat-o dnd v-am adus dovada ca visele sint declan:;;ate de cdorln1:e
sexuale esentialmente reprobabile 9i de 0 licentii adeseaexcesiva, in a~a
fel 1no1t au' facut neeesara instituirea unei cenzuri onirice ~i a unei
deformari. Od de cite ori am interpretat un vis de acest gen, nu s-a
t~ ,,Deckerinnerungen" in textul original (Nota trad.)
191
intlmp1at niciodata ea autorul visului sa nu protesteze ; incazul eel mai
favorabil, adicii chiar :'1i atunci c1nd 5e inclina in fata acestei int'21'-
pretari, e1 se intreaba totdeauna de unde i-a putut \;eni 0 asemenea
dodni;a pe care 0 simte incompatibila ell caracterul sau, contrara ansam-
bJului tendinte1oI' ~i sentimentelor sale. Nu este necesar sa insistlim ca
sa dovedim originea aeestor dorinte. Aceste dorlnte reprobabile i~i au
radacinile in. trecut, adesea intI'-un trecut care nu eSle prea indepartat.
Este posibil sa dovedim ea ele au rost odinioara cunascute sl comtiente.
al carei vis inseamna en ea doreste rnoartea fEcei s'ale in' virsta
de 17 ani reeunoa~te, datorita indrumarU' noastI'e, ca intr-adevar a avut
aceasiCl dorinta intr-o anumita periGadti.. Copilui 50 naSCllse clintT--un
nefericit, care se t2rn1indse prin ruptUl'a. Pe cind era 111C2 Ins-}rM~
ell fiica sa, ea urman? a unei scene ell 50tul a avut un &cces de
in D9a fel incH pierzindu-9i ariee stapinire de sine iucep1.1s2 sa-91
loveascEt pintecele cu pumuli, in nildejdca ca va pricinui asHel moa1't20.
copiIului l)e care-l purta. Sint Iname care :I~.i itlbesc astazi copiji eu taJl-
drete, po,}te chiar ell 0 tdndre-~e exugeratil care ITLIi-au conceput tottl~,;l
decit far,"l tragcre de in__ ilrdi ~i Ie-au dorit udesea moartea lnuinte de a se
nB.:;;te. Cite dini.re ele :nu au clat dorintci lor tin inceput de realizare, din
fericire inofensiv! ;;>1 a5tfel dorInta enigmatica de a vedea murind 0
persoana iubita i~;;i are obir9ia chiar 1a inceputul relatiilo1' c1.1aceasta.
Tatal, al carui vis ne autol'izeaza S2 admitem prin interpret are ca
do:re~te moartea copilulul silu pI'im nascut :;;i prefel'ut, sfir:;;e9te de ase-
menea prin a-01 aminti ca aceasta dorinta nu i-a fost intotdeauna stra2rD..
Pe dnd copilul era inca la sin1.11 mamei sale, tataI, care nu era mul-
de e~satoria S<,I, i~i spunea adeseaca dad micutul, care nn in-
S2:nna nimic pentru el, ar muri, 81 ar redeveni libel' :;;1ar da 0 mal
bU.na folosintJi liberEltii sale, Putorn demomtra aceeasi origine ber-un
m'J.re mana I' , de c3zu1'1 de' u1'a; este vorba in aeeste cazuri de amintiri
ean:~ se refera la fante co 3D:lrtin trccutului, odinio3rc1 eonstlente s1 J'u-
~ - .-, -. _.. a a). .... ~ '-' . '. ' ~
oecmC1 un I'ol 111 vlata pSlrl1ca. 1n11 vep spune ca dm rn.oment ce nu m.l
ex\st8t modificari in atitu.dinea eu prlvire Ia 0 persoana, din moment ce
ace2sta atitudine a fast rncreu binevoltoare, dodntele 91 visele ell pri-
dn" nu <11' trebui 511 existe. Sint cu tatuI dispus sa recunosc Reeast;'! con-
duzle, clur va invit totodatil sa tincti searna nu de textul visului, ci de
sensul care ni 58 dezvIl1uie ca urr:1are a interpretdTiL Se po ate Inthnpla
ca visul manifest care are ca obiect moartea unei persoane iubitc 5a-9i
1"i "'13 ("O'j!' 0 mCl<r,;;",j"1';er;0?j'o"," o'o.>r sa" semnl~fir>e l'n reaHtate ('11
~ i--"\~' .,L (..: , _1_~-!..:)'-'-1 ... t._ .. ~~.~~?(_~1., .....,.<- '_I '""< .. ~ 1~.~ _",-_ A__ -'-.h ~. ~
toLtil aJtceva S,~:~,Usa TIll se i sefv.lt (12 persoe.na iubita declt in calitate de
SL(~;:3titllt In:;elator pentru 0 alta p2r~o311d.
Dar8cceasi sltuatie ridlca si 0 a1.ta pro1)lelna, rnult I11al serioasa. 0:1
i"h~::lr .-1:1;:;1:-),...;,pr1mi:t',co l""'n"":i -CTf)1~.iS'D'ull}e c~1aceasta dorln-~ti de l110arte a
" __',_", .;\., 'I....<"',"' ..~ ,:'1../.-,-,,- .C-l.,,-,,_ ~ . __ ~ '-- . ~_. _-';'-_ -.1 _0. , - 0; - ~_, ~
2z:;_stat s1 a fast confirn1Hta de amintirea evocata, ce constrlule
aC2dsta ~ explicatJe? Aceu3ti dorlnta, de muIt timp 1nvins3., nu mal
sa existe a~um in inconstient 'declt In calitate~ de amintire indi-
lipsiFi de arlee pute{'e .de stimulare. !ntr-adevclT, nimic nu
aceastel putere, Atunci dr; CD aceasta dorinta cste evocata in
vis? intrebare absolut justifjeata, Tentativa de ai cIa un rQspuns ne-Elr
dLtCC cleDdrte sl ne-err o-bliga sa adoptarn 0 a.tlbJ.dinc dete:rrninata ell
la unul' din aS1.1cetelecele mal importante ale too1'ici viscIor, Sint
sEit Sf\ rarnin in cadrLll eXDunerH mele :;;i sa practic 0 abtinere momen-
t.:l'n{'t, S,~ ne I1mJtumirn, as~dar, ell [)pt.l.!!. de a fi C;t~n,.mntrat Crt aceastJ , I- - .
192
dorinta inabu~ita joaca rolulde excitant 0.1visului 9i sane eontinuam
cercetarile in scopul de a ne da seama daca 8i ce1elalte dorinte rau
famate i~i au originea in trecutul individului.' .
Sa ne ocupam de dorintele de suprimare a unor persoane pe Care
trebuie sa Ie punemin legatura eel mai adesea cu egoismu1 nemarginit
0.1autorului visului. Este usorde aratat caaceasta dorInta este cel mai
frecvent creatoare de vise. Ori de cite ori cineva ne bareaza drumulin
viata (~i cine -nu ~tie cit de frecvent apare acest caz in conditiile atit
de complicate ale vietH noastre o.ctua1e),visul se arata gata sa-l suprime,
fie acesta tato.". mama, un frate sau 0 sora, un sot sau 0 soata etc.
Aceasta rautate a naturii umane ne-a uluit ~l nu eram dispu~i, desigur,
sa admitemfara rezerve exactitatea acestui rezultat 0.1interprE~tarii vi-
selor. Dar din moment ce trebuie sa cercetam originea acestor dorinte
in trecut, descoperim numaidedt perioada din trecutu1 individual in
care aeest egoism ~i aceste dorinte, .cu privire chiar ~i la persoanele cele .
mai apropiate, nu mai -prezinta nimie deconcertant. !n primii ani ai sai,
voalati mai tirziu de amnezie,- copilul este acela care face adesea
dovada in eel mai inalt grad de acest egoism ~i care mereu va pre-
zenta in acest sens semne sau mal degraba rama~ite accentuate. Copilul
se iube~te in primul rind pe sine insu~i; elnu invata dedt mai tirziu
sa-I iubeasca pe ceilalti , sa sacrificealtora 0 .parte din eul sau. Chiar
persoanele pe care copilul pare a Ie iubi de 10. inceput, elnu Ie jube~te
mai -intii dedt pentru ca are nevoie de ele, pentru ca nu se poatelipsi
de e1e, deCi din motive egoiste. Abia mai tirziu dragostea se deta~eaza
10.eopil de egoism. De fapt egoismul este acela care il invata sa iubeasca.
Este. extrem de instructiv sa facem, din acest unghi de vedere, 0
comparatie intre atitudineacopilului cu privire 10.fraW :;;i surorile sale
::;d atitudinea fata de parlnti. Copilul mic nu-~i iube:;;te in mod necesar
fratH ~i surorile ;;i, In general, acest sentiment de dragoste nu se ma-
nifesta. Este incontestabil faotul ca pe ei Ii considera concurenti si se
;;tie ca ac~asta atitudine se ~entine nelntrerupt timp de ani ..;;i ani, pina
1a pubertate si chiar si dUDa aceastil v1rsta. Aceasta atitudine este ade-
sea lnlocuitil' sau, ma:i cU;ind, dub1ata de 0 alto. mai tandra, dar, ea
regula generala, atitudinea ostila este cea in.itiala. 0 observam eel ma~
u90r 10. copiii btre doi ani ~i jumatate ;;i cinci ani, cind vine pe-lume
Un nou irate sau 0 noua sora. Fie frate, fie sora, -el are parte, eel mai
adesea, de 0 pl'imire prea putin amicala. Proteste ca: "Nu-mi trebuie,
sa-l ia barza inapoi", sint absolut frecvente. In contini-lare, copilul prQ-
fita de orice deazie co. sa descalifice intrusul, iar tentativele de. a-I face
rau, atentatele directe nu slnt rare in asemenea eazuri. Daca diferenta
de virsta nu este pre a evidenta, dnd activitatea so. psihica marcheaza
o intensitate mai l11.are,copilul seafla pus in fata concurentei Cil fapt
implinit si se 'acomodeaza in "acest sens. Daca diferenla de virsta este
sufident de mare, noul venit poate trezi de 10.-inceput unele simpatii:
e1 apare in acest caz co. un obiect interesant, co. un soi de papu;;a vie;
iar dnd diferenta este de opt ani sau mai mult, putem vedea .manifes-
tindu-se, mai ales la fetite, 0 solicitudine cvasimaterna. Dar,ca sa ne
exprimam frcmc, dnd descoperim, in spatele unui vis, dorinta de a ve-
dea murind un frate sau 0 sora, rareori este vorba de onazuinta enig-
matica, sorgintea aflindu-se in prima copilarie, adesea chiar intr-o pe-
rioada mai tardiva a vietH in comun.
13 - cd. 404
Am gasi cu greu 0 camera a copiilor 2) fara conflicte violente intre
locatarii ei. Motivele acestor conflicte sint: dorinta fiecaruia de a mo-
nopoliza in beneficiulsau propriu dragosteaparintilor, obiectele -~i spa-
tiul disponibil. Sentimentele ostile sint adresate atitcelor mai in virsta
eit 9i celor mai tineri dintre frati :;;i surori. Daca nu ma in:;;el, Bernard
Shaw este acela care aspus: daca exista vreO fiint<"ipe care 0 tinara
englezoaica s-o urasca mai mult dedt pe mama sa, aceasta este cu sigu-
ranta sora sa cea mare. Este, in aceasta remarca, ceva care ne tulbura.
Putem, in cel mai rau caz, sa intelegem existenta urii:;;i a rivalitatii
intre frati :;;i surori. Dar cum se pot oare strecura sentimentele de ura
in relatiile dintre fiica :;;imama, dintre parinti :;;icopii ?
Fara indoiala, copiii in:;;i:;;imani;festa mai multa bunavointa fat<'i de
parintii lor dedt fata de fratii :;;isurorile lor. De altfel faptul este con-
form a:;;teptarii noastre : noi gasim ca lips a de dragoste intre parinti :;;1
copU este un fenomen mult mai contrar. naturii dedt absenta eiintre
frati :;;isurori. In primul caz noi a.m considerat ca un lucru sflnt, ca sa
zicem a:;; a, ceea ce am l<'isClt in stare prof ana in celalalt caz. Totu:;;i sd
observatiile zilnice releva ca r-elatiile afective dintre parinti :;;i copii ra-
min adesea m:ult mai prejos de idealul fixat de societate, tainuind 0
ini:micitie care nu ar pregeta sa se' manifeste fara interventia inhibi-
toare a pietatii :;;i a anumitor porniri afectuoase. Cauzele acestei stari
de. lucruri sint in general cunoscute: este vorba, mai inain!e de toate,
de 0 forta care tinde sa desparta pe membrii de familie apartinind ace-
luia:;;i sex, pe fiiea de mama, pe fiu de tata. Mama reprezinta pentru
fiiea 0 autoritate care Ii limiteaza vointa :;;iare misiunea de a-I impune
renuntarea la libertatea sexuala impusa de societate; de altfel, in unele
cazuri este vOrba de Un fel de rivalitate intre mama :;;ifiiea, de 0 veri-
tabila concurenta. Aeelea:;;i relatii, chiar eu un plus de acuitate, Ie re-
gasim intre tata :;;i fiu. Pentru fiu, tatal apare ca personificarea oricarei
constringeri sociale, suportata cu nelini:;;te; tatal se opune afirmarii
vointei fiului, ii bareaza accesul prematur la placerile sexuale :;;i,in eaz
de comunitate a bunurilor, accesulla folosinta a'cestora. A:;;teptarea mortii
tataluise ridica, in cazul succesorului la tron, la 0 altitudine ell adevarat
tragica. In schimb, relatiile dintre tati:;;i fiice, dintre mame :;;i fii par
sineer amieale. Adesea toemai in relatiile mama-fiu :;;iinvers gasim noi
exemplele cele mai clare de tandrete statorniea, lipsita de orice consi'-
deratie egoista ..
Cu siguranta ca va intrebati de ce va vorbesc de aceste lucruri care
sint totu:;;i banale:;;i in general cunoseute. 0 fae, deoarece exista 0 pu-
ternica tendinta de a nega importanta lor in viata :;;i de a considera ca
idealul social este intotdeauna :;;iin toate cazurileindeplinit :;;iurmarit.
Este preferabil ca psihologul sa fie acela care ne comunica adevarul, in
loc de a incredinta aceasta grija cinicului. Este bine, cu toate acestea,
sa spunem ca negarea de care am vorbit nu se raporteaza dedt la viata:
reala,' lasindu-i-se artei epice ~i dramatice intreaga libertate de a se
sluji de situatiile care rezulta din :;;tirbirile aduse acestui ideal.
In consecinta, nu' trebuie sa ne miram daca, la multe' persoane, visul
dezvaluie dorinta de suprimare a parintilor:, mai ales a parintilor de
acela9i sex. Trebuie sa admitem ca aceasta dorinta exista :;;i In stare a
2) "Kinderstube" In textul original (Nota tra<1.)
194
de veghe ~i uneori devine chiarcon~tienta, in cazul in care Isi pune
masca unui alt mobil, ca :in cazul descrisin exemplul nr. 3 u~de do-
rinta de. a-~i :rede.a mort tatal era l11ascata de mila trezita: chipurile,
de sufermtele mutIle ale acestuia. Rareori ostilitatea domina singura si-
tuatia : cel mai adesea ea se ascunde :indaratul UnoI' porniri mai tandre,
care 0 refuleaza, trebuind sa a~tepte,ca sa spunem a~a, sa vina visu}
s-o izoleze; ca 0 consecinta a acestei izolari; ostilitatea capatain vis
proportiiexagerate, ca ulterior sa se reduca din notI, dupa ce interpre-
tarea a facut-o sa intre :inansamblul vietii (H. Sachs). Aceasta dorinta.
din vis 0 regasim chiar, in cazurile in care viata nu-iofera niei un
punct de sprijin ~i in care ohml :in stare de veghe nu consimte nici-
odata s-o marturiseasca. Aceasta se explica prin faptul ca motivul cel
mai profund ~i mai obi~nuit al ostilitatii, indeosebi intrepersoanele de
acela~i sex, s-a afirmat inca din prima copilarie.
Motivulacesta nueste altul decH rivalitatea afectiva careia se cu-
vine sa-i subliniem lamurit caracterul sexual. Chiar de and el' mai este
copil, fiul incepe sa arate pentru mama sa 0 tandrete cu totul aparte :
el 0 considera ca bunul sau propriu, vazind :in tata un fel de rival care
, Ii disputa posesiunea acestui bun; tot a~a cum pentru fetita mama 'este
o persoana care tulbura relatiile saleafectuoasecu tatal, ocupind un 10c
pe care ea, fiiea, ar dori sa-l tina pentru sine. Toemai pe 'calea obser-
vatiei aflam noi la ce virsta timpurie trebuie sa localizam aceasta ati;..
tudine careia Ii dam numele de complexul lui Oedip, deoarece legenda
care are drept erou pe Oedip realizeazEi, neimprim:indu-le dedt 0 u~oara.
atenuare, cele doua dorinte extreme care decurg din situatia de fiu:
dorinta de a-~i ucide tatal ~i aceea de a se casatori eu mama.
Nu afirm ca complexuZ lui Oedip epuizeaza tot ceea ce prive~te ati-
tudinea reciproca parinti--cOpii, aceasta relatie putlnd fi mult mai com-
plicata. Pe de aIta parte, complexul lui Oedip insu~i este mai mult sau
mai putin accentuat, putind suferi chiar ~i unele modifieari ;dar el
ramine un factor concret ~i extrehl de important al vieW- psihice a co-
pilului, existind mai degra19a riscul de a-I subestima valoarea decit de
a-I exagera influent a ~i efectele care decurg din aceasta:. De altfel dadi
copiii reactioneaza printr-o atitudine care corespunde complexului lui
Oedip, faptul se petrece din cauza stimularii provenite de laparintii
in~i~i care, :in preferintele" lor, se lasa dilauziti adese,a .dediferenta
sexuala care face ca tatal sa-~i prefere fiica~i ca mama sa-~iprefere
fiul, sau ca tatal sa reverse asupra fiicei ~imama asupra iiului afec-
tiunea pe care nu 0 mai gasesc iri caminul conjugal.
, Nus-ar putea spune ca lumea s-a aratat recunoscatoare_ cercetarii
psihanalitice pentru descoperirea complexului lui Oedip. Dimpotdva,
aceasta descoperire a provocat rezistenta cea mai ind:irjita a adultilor,
iar cei care au mai intirziat sa se ralieze la respingerea acestui senti-
ment interzis ~i tabu, 9i-au rascumparat zabava dind' acestui "complex"
interpretari' care il lipseau -de orice valoare. Personal ram:in ferm con-
vinsca nu Bste aid nimie de negat, nimic de atenuat. Trebuie sa ne
familiarizam cu acest fapt, pe care legenda greacainsa~i 11 re{?unoa~te
ca pe 0 fatalitate ineluctabila. Este interesant, pe de alta parte, sa con-
statam ca .acest complex al lui Oedip, pe care unii ar v~i s3.-1 elimiI;e
din viatcl, este cedat poeziei, lasat lalibera sa .dispo~itie. Intr:-un S~UdlU
coristiincios O. Rank a aratat ca complexul luz Oedzp afurmzat htera-
.turi! dram~tice subiecte admirabile, pe care ea le-a tratat aducindu-le
195,
r
tot felul de modifidiri, de atenuari, de travestiri, adica de deformari
analoage acelora pe care Ie produce cenzura viselor. Trebuie deci sa
atribuim complexuI lui Oedip chiar ~i autorilor de vise care au avut
fericirea sa. evite mai tir.ziu conflictele cu parinW lor, acest complex
fiind strins legatde un altul pecare 11numim complexul de castratie
~i care este 0 reactie la inhibarlle 9i limitarile pe care tatal Ie impune
preocuparilor sexuale din copilarie ale fiului.
Ajungind, prin cercetarile precedente, 1a studiul vieW psihice infan-
tile, neputem a~tepta sa gasim 0 explicatie analoaga in privinta o1'i-
giniialtui grup de dorinte interzise care se manifesta in vise: ne refe-
rim 1a tendintele sexuale excesive. Indemnati in acest fel sa studiem ~i
viata sexuala a copilului, aflam din surse multiple urmatoarele fapte :
mai inainte de toate, se savirge:;;te 0 mare gregeala negindu-se viata
sexuala la copil ~i admitindu-se ca sexualitatea nu apare decit in mo-
mentulpubertatii, cind organele genitale au atins deplina 101'- dezvol-
tare. Dimpotriva, copilul are de la inceput 0 viata sexual<l foarte bogata,
care difera din maimulte puncte de vedere de viata sexuala ulterioara,
considerata ca normala. Ceea ce _calificam dreptpervers in viata adul-
tului se indeparteaza de starea normala prin urmatoarele particula1'itati :
ignorarea limitelor impuse speciei (a abisu1ui care desparte omul de
animal), a barierei constituite de sentimentul dezgustului, a barierei
reprezentate de incest (adica de interdictia de a cauta satisfacerea ne-
voilor sexuale prin intermediul unoI' persoane de care e9ti legat prin
legaturi de rudenie apropiata), orientarea homosexuala 9i, in sfir9it,
transferul rolului'genital altororgane 9i parti alecorpului. Toate aceste
bariere, .departe de a exista de la inceput, se structureaza incetul cu
incetul in cursul dezvoltarii :;;i educatieiprogresive a umanitatii. Co-
pilul mic nu Ie cunoa9te. El ignora faptul ca intre om 9ianimal exista
un abis de netrecut; mindria eu care omul se diferentiaza .de animal
nu se dobinde~te deelt mai tirziu. El nu manifesta 1a inceput nid un
dezgust fata de excremente 3) : acest dezgl).st nu-I capata decIt treptat,
sub influent a educatiei. Departe de a banui deosebirile intre sexe, la
inceput el crede in identitatea organelor sexuale; primele 5a1e dorinte
sexuale ~i prima sa curiozitate se' indreapta asupra persoanelor care-i
sint cele mai apropiate : parinti, frati, surori, persoane insarcinate sa-l
ingrijeasea ; in ultima instanta se -manifesta la el un fapt pe care-l re-
gasim mai tirziu la apogeul relatiilor erotice, anumefaptul c!1 el loca-
lizeaza sursa placerii erotice nu numai in organele genitale; la e1 9i
alte parti ale corpului revendidi aceea~i sensibilitate, furnizeaza senzatii
de pIacere ana10age ~i pot indeplini astfel rolul organelor genita1e. Deci
copilul poate prezenta ceea ce noi am numi 0 "perversitate polimorfa"
~i daca toate aceste tendinte nu se manifesti'i 1ae1 dedt sub forma de
urme, aceasta tine, pe de 0 parte, de intensitatea lor minima in com-
paratie cu ceea ce este ea la 0 virsta mai avansata 9i, pe de aha parte,
de faptul ca educatia reprima cu hotarire, pe masnramanifestarii lor,
toate tendintele sexuale ale copilulul. Aceasta reprimare se transfera,
ca sa spunem a93, din practica in teorie, adultii straduindu-se sa treaca
eu vederea o parte a manifestarilor sexualeale copilului ~i sa dezbrace,
printr-o anumita interpret are, eealalta parte aacestor manifestari de
3) "Keinen Ekel VOn dem Exkrementellen" (Nota trad.)
196
natura lor sexuala: a<;est lucru fiind implinit, nimic nu este mai u~or
dedt de a .nega totul. lar ace~ti negativi~ti sint "'adesea aceia~i oameni
care, in nursery 4), actioneaza in mod sever,impotriva dezlantuirilor
sexuale ale acestora ; ceea ce nu-i impiedica, odata a,~ezati la masa lor
de lucru, sa apere'puritatea sexuala~a copiilor. Ori de cite ori copHi sint
lasati de capul lor sau sufera influente imorale, ajung Sa manifeste
adesea' foarte pronuntate acte de perversitate sexuala. Fara indoiala, #
persoanele adulte au dreptate sa nu ia prea in serios aceste "copilarii" ~i
,aceste "amuzamente", copilul neavind a da socoteala de actele sale in
fata tribunalului de moravuri ; aceasta nu inseamna mai putin cafaptele
exista, ca ele au importanta lor, atH ca simptome ale unei consHtutii,
cit ~i ca antecedente ~i factori'de orient are ai evolutiei ulterioare ~i ca,
in fine, ele ne lamuresc viata sexuala a copilului ~i, totodata, viata
sexuala a omului in genere. Astfel, daca indaratul viselor noastre de-
formate regasim toate aceste dorinte perverse, 'inseamna doar ca in
acest domeniu ~i visul a efectuat 0 regresiune spre starea infantila.
Dintre aceste dorinte interzise, 0 mentiune special a trebuie acordatir
dorintelor incesJuo3se, adica acelor dorinte sexuale indreptate asupra
parintilor, asupra fratilor~;;jsurorilor., Cunoa~teti aversiunea pe care so-
cietatea 0 arata sau, cel putin, 0 afi~eazafata de incest. ~i ce putere de
constring ere prezinta interdictiile referitoare la acesta. S~au facut efor-
turi extraordina;re pentru a se explica aceasta aversiune fata de incest.
Unii au vazut in interdictia incestului 0 reprezentare psihica a selectiei,
naturale, consangvinitatea avind ca efect degenerescenta caracterelor
rasiale, altH au pretins ca viata in comun practicata din cea mai fra-
geda copilarie deturneaza dorintele sexuale de la perso;mele cu care ne
aflam in contact permanent. Dar ~i intr-un caz ~i inceEilalt, incestul
s-ar elimina in mod automat, fara a fi nevoie sa se recurga la prohi-
bitE aspre, care ar dovedi mai curind existenta unei inclinatii puter-
nice pentru incest. Cercetarile psihanalitice au stabilit fara putinta de
tagada ca iubirea incestuoasa este ce::l dintii care 5e manifesta in mod
constant ~i ca numai mai tlrziu ea se love~te de 0 opozitie ale careiori-
gini nu pot fi gasite in psihologia individualiL
Sa recapitulam acum datele care, rezultind din studiul aprofundat
al psihologiei copilului, sint de natura sa neinlesneasca intelegerea vi-
suluL Nu numai ca am stabilitca elementele din care se compun eve-
nimentele uitate ale vietH infantile sint accesibile visului, Ci am. con-
statat in plus ca viata psihica a copiilor, cutoate particularitatile sale,
cu egoismul,cu tendintele sale incestuoase etc., sUflravietuie~te in in-
con~tient, spre a se dezviHui in vis, care ne trimite in fiecare noapte
inapoi in viata infantila. Aceasta constituie pentru noi 0 coMirmare dl
incon$tientul vietii psihice nu este altceva dedt faza infantilCi a acestei
vieti. lmpresia penibila pe care ne-o lasa constatarea atHor trasaturi
negative in natura umana' incepe sa se atenueze; Aceste trasaturi,
atltde excesiv de rele sint pur ~i simplu primele elemerite, elementele
primitive, infantile ale vietH psihice, elemente care pot fi depistate la
copilul in stare de activitate, dar care scapa din cauza dimensiunilor lor
infime, fara a mai vorbi de faptul ca in multe cazuri nu Ie luam in se-
4) Nursery In textul ,original, cUvlnt englez care setraduce prin "gra-
dini1;a", "cre~ii", dar care la J:nceput Insemna "camera copiilbr" (Nota trad.)
197
~ .-== ~~,
rios, nivelul' moral pe care il cerem copilului nefiind prea ridicat. Re-
greslnd pina la aceasta faza,_ visul pare a dezvalui eeea ce este, mai
rau in natura noastra., Aeeasta nu este lnsa dedt 0 aparenta ln~elatoare,
care nu trebuie sa produea temeri. Sintem mult mai putin dii dedt am
i ispititi s-o credem potrivit interpretarii viselor noastre.
Intrudt tendintele care se m~nifesta in vise nu slnt dedt reminis-
cente infantile, dedt 0 intoarcere la inceputurile dezvoltarii noastre mo-
rale, visul transformindu-ne, ca sa spun em a~a, in copiidin punet de
vedere. inteleetual ~i afeetiv, nu avem nici un mativ plauzibil sa ne
fie rusine de aceste vise. Dar eum ratiunea nu constituie dedt un com-
partiment al vietii psihice care include multe alteelemente ce nu sint
dtu!')i de putinrationale, rezultaca noi' incercam totu~i 0 jena iratio-
nala fata de visele noastre. Drept urmare Je supunem cenzurii ~i traim
sentimente de stlnjeneala !')i de contrarietate, dnd aceste dorinte pro-
hibite pe care Ie contill visele au reu~it sa patrunda plna la con~tiinta
sub 0 forma suficient de nealterata spre q. putea fi recunoseute; in
unele cazuri ne este ru~i:t1echiar~i de visele noastre deformate, ca .;;i
cum Ie-am lntelege. Amintiti-va, eel putin, de judecata plinade dezama-
gire pe care acea doamna batrina ~i cumsecade 0 formulase>cu privire
la visuI ei neinterpretat, referitor la "serviciile erotice" .A~adar,. pro-
blema nu poate fi considerata ca fiind rezolvata ~i este posibil ca in
eontinuarea studiului nostru privitor la elementele negative care, se
m,mifesta In vise, sa fim determinati sa formulam 0 aWi judecata .;;i 0
alta apre9iere despre natura umana. '.' .
La capatul acestei eercetari, ne aflam In prezenta a doua puncte de
vedere care constituie totu~i punctul de plecare al noilor enigme, al noi-,
lor indoieli care ne incearci.L In primul rind: regresiunea care caracte-
rizeaza procesul de elaborare onirica este nu numai formala, ci ~i de
continut. Ea nu se multumeste sa dea ideilor noastre un mod de ex-
pre~ie primitiv, ci reactualizeaza totodatalnsu~irile vietti noastre psihice
primitive, vechea preponderenta a eului, tendintele primitive ale vietii
noastre sexuale,chiar .;;i vechiul nostru bagaj intelectual, daca vrem
sa socotim ca atar,e legaturile simbolice. In al doilea rind: lntreg acest
infantilism stravechi, care odinioara a fost dominant ~i singur dominant,
trebufe situat astazi in ineon~tient, ceea ce' modifica ~i large~te conceptia
pe care 0 avem despre acesta. Nu este incon~tient doarceea ce este mo-
mE;lntanlatent; incon~tientul constituie un domeniu psihic deosebit, cu
tendinte proprii, eu modul sau de expre:sie special ~i cu mecanisme
psihice care nu-~i manifesta forta dedt. in acest domeniu. Ideile latente
ale visului, Insa, pe care ni Ie-a dezvaluit interpret area viselor, nu fac
parte din acest domeniu: am putea avea tot aUt de bine acelea!')i idei
in starea de veghe. $i totu!')i ele slnt incon~tiente.Cum sa soluti6nam
aceasta contradictie? Incepem sa banuim ca este de f,kut aid 0 demar-
catie : ceva -ce provine din viata nC!astra con!')tienta ~ sa zicem "rama-
1'iitele evenimentelor zilei" - 1'iicare lmprpmuta caracteristicile acestei
vieti con.;;tiente, se asociaza cu ceva ce provine din domeniul incon.;;tien-
tului, tocmai din aceasta asociatie rezultlnd visul. Procesul de elaborare
onlrica se efectueaza din aceste doua grupe de elemente. Influenta exer-
. citata' d.e incon~tient asupra rama~itelor evenimentelor zilei contine In
sine conditia regresiunii. Aceasta este, in ceea ce priv:e~te natura visu-
lui, ideea.cea mai adecvata pe care ne-am putut-o contura, in a$teptarea
explorarii altor domenii, psihice. Va veni insa timpul sa aplicam carac-
198
terului incon~tient al ideilor latente ale visului 0 aWi calificare, care sa
ne permita sa 0 diferentiem de elementele incon~tiente provenite din
acel domeniu. al vietii infantile. '
, Putem, fire~te, ;a' punem ~i urmatoarea intrebare: ce impune acti-
vitatii psihice aceasta regresiune care are locin timpul somnului ? Pen-
'iru ce nu suprima activitatea psihica excitatiile lJerturbatoare ale som-
nului fara .sa recurga la aceasta regresiune? $i daca, pentru a-~i exersa
cenzura, ea este obligata sa travesteasca manifestarile visului, dindu-Ie,
(j expresie arhaica, incomprehensibila azi, la ce Ii serve~te reinvierea
tendintelQr psihice, adorintelor ~i trasaturilor de caracter de mult depa-
~ite, cu alte cuvinte, adaugarea unei regresiuni de continut la regre-
siunea formala? Singurul raspuns satisfacator ar fi ca acesta este sin-
gurul mijloc de 'a se' elaboraun vis,ca din punet de vedere dinamic
est~ imposibil de conceput altfel suprimarea' excitatiei care tulbura som-
nul. In starea actuala a cuno~tintelor noastre,insa, nu avem inca drep-
tul sa dam unasemertea raspuns.' ,
*
XlV
REALIZAREA DORINTELOR
Trebuie sa mai amintim drumul pe care I-am pareurs? Mai trebuie
sa va reamintesc cum, in aplicarea tehnicii noastre de evidentiere a
deformarii viselor, am avut ideea de a 0 lasa momentan de-o p~rte ~i
:Ie a cere viselor infantile date decisive cu privire la natura visului?
Tn sflqit, este oare necesar sa va reamintesc cum, odata intrati in po-
sesia rezultatelor acestor cercetari, am abordat direct" problema defor-
marii viselor, invingindu-i una dUDa aIta dificultatile? Iata-ne acum
obligati sa va aratam ca cee~ ce ay{}obtinut urmind' prima cale nu co-
respunde intru totul cu rezultatele furnizate de c.ercetarile facute in
cea de-a doua"directie. In cons.ecinta, sarcina noastra este sa conf-run-
tam in prezent aceste doua grupe de 'rezulbte ~i sa Ie coreli'irn unele
eu altele.
Din ambele parti am aflat ca procesul de elaborare a v1se1or consta,
in esenta, dintr.,.o transform are de idei in trairi halucinatorii:' Aceasta
transform are constituie un fapt enigmatic; aiei este insa vorba de 0
.problema de psihologie generala de care noi nu ne vom oeupa. Visele
infantile ne-au dovedit ca procesul de elaborare onirica tinte~te sa su-
prime, prin realizarea unei dorinte, 0 exeitatie care tulbura somnul. Nu
am putut spune acela~i lucru despre deformarea vise10r, inainte de a
fi inteles sa Ie interpretam. Dar de la inceput n01 ne a~teptam sa pu-
tem raporta visele deformate la aeela~i punct de vedere ca ~i visele,
infantile. Prima confirmare a acestei ipotezepreliminare ne-<1fost data
de constatarea ca, la drept vorbind, toate vise1e sint vise de copli, ope-
rind cu materiale infantile, cu tendinte ~i mecanisme psihice i,nfantile.
Deoarece consideram acum ca fiind rezolvata problema deformarii vi-
selor, ne ramine sa cercetam daca conceptia realizarii dorintelor se apEca
. si viselor deformate.
, Am supus interpretarii 0 serle de vise, fara a tine seama de reali-
zarea dorintelor. Sint convins ca adesea v-ati pus intrebarea: "ee se
intimpla, a~adar, cu realizarea dorlntelor, despre care pretir,deti ca este
scopul procesului de elaborare onirica ?". Aceasta intrebare este se::rmi.c
ficativa: ea a devenit, intre altele, intrebarea criticilor n09tri profani.
Dupa cum ~titi, oamenii manifesta 0 aversiune instinctiva pentru nou-
tatile intelectuale. Aceasta averslu,ne se manifesta, intre altele, prin
faptul cc'ifiecare noutate este de indata redusa la cele mai mici dimen-
siuni ale sale, condensata intr-un cli~eu, In ceea ce prive~te noua teorie
a viselor, tocmai realizarea dorintelor reprezinta acest cli~eu. Afirmin-
du-se ca visul este 0 realizare de dorinte, numaidecit se pune intre-
barea: dar, in definitiv, cum stam cu aceastEi reaEzare? $i chiar in
momentul in care iritrebarea respectiva este pusa, i se raspunde intr-un
sens negativ. Amintindu-9i imediat de nenumarate experiente perso-
nale in care nep1<'icerea care mergea pina la cea l1}ai profunda neli-
200
ni:;;te era legata de vis, criticii no~tri declara ca afirmatia teodei psih-
analitice a viselor este absolut neveridica. Ne este insa u:;;or sa raspun-'
dem ca in visele deformate realizarea dorintelor poate sa nu fie evidenta
ca ea trebuie mai 1ntli cautata, 'astfel inclt este imposibil s-o demoIi~
stram inainte de a fi interpretat visul.$tim, de asemenea, cadorin,..
tele din aceste vise deformate sint dorinte interzise, refulate de catre
cenzura, dorinte a caror existenta constituie tocmai cauza deformarii
visului, motivul interventiei cenzurii. Este insa greu sa dovedim criti-
cului profan adevarul ca nueste cazulsa cercetam realizarea dorintelor
inainte de a i interpretat visul. El va uita aceasta totdeauna. Atitudinea
sa negativa eu privire la realizarea dorintelor nu esie, jn fond,decit 0
consecinta a eenzurii viselor; aeeastaatitudine se substituie la e1 do-
rintelor cenzurate din vise ;;i este un efect al negarii acestor dorinte,
Fire;;te ea va trebui sa gasimexplicatii pentru atHea vise eu can-
. tinut penibil ;;i in special pentru vise angoasante, pentru eo:;;maruri.
Sub acest aspect, ne aflam pentru prima oara in fata problemei senti-
mentelor in vis, problema care ar merita sa fie studiatE\ pentru ea in""'
sa:;;i, ceea ee, din nefericire,nu putem face aiel. Daea visul este 0 reali-
zare de dorinte, nu ar trebui sa avem in vis senzatii penibile : in aceastii
privinta criticii profani par a avea dreptate. Dar sint trei situatii com-
plexe la care ace;;tia nu au reflect at.
Prima: se poate intimpla ca procesul de elaborare sa nu fi reu:;;it pe
deplin sa creeze realizare adorIntei:;;i un reziduu de afecte penibile
sa treaca din contlnutul latent in visul mariifest. In acest caz analiza
a1' t1'ebui sa demonstrete ca ideile latente s1nt mult mai penibile dedt
acelea din care se compune visul manifest. Admitem in act-asta situatie
ca procesulde elaborare onirica nu :;;i-a atins scopul, intocrnai cum nu
ne potolim setea' atunci cind visam ca bem. Poti sa tot vlsezi biiuturi,
insa dC}cati-e intr-adevar sete, trebuie sa te trezqtica sa bel. Am
e~re~tat,. eu, toate acest~a,un ,:i5 v~ritabi1, un vis c,a~e..nu ~i.'-aI:ie;:dut
mmlC dm' caracterul sau de VIS pnn faptul nereahzarn donntel. 11'e-
buie sa spune:~l.: Ut desint vires, tamen est lCiudanda voluntas. Daea
dorlnta nu a fast satisfacuta, intentia nu ra.mine mai putin li'iudabili'i.
AC2st~cazuri de n2reu~ita sint departe de a i rare. Contribuiela
aceasta faptul CEtafedele fiind adesea extrem de rezistente, procesul
de elaborare ~mlrica l1U reu:;;e~te dedt eu areu sa Ie sehimbe serisuL
Ast,fel, inalternativa in care proeesul de elaborare onirica a izbutit sa
trans forme in realizare de dorinta continutulpenibil a1 ideilor latente"
S2 intimpli'i ea sentimentul penibil care insote;:te aceste idei sa treaci'l
ea atare in visul manifest. In. visele manifeste .de acest genexista dcci
dezaeord infre sentiment :;;i continut, iar eritieii no:;;tri sint indrept sa
afirme ea visul este atH deputin realizarea unei dorinte IncH ehiar :'ii
un eontinut inofensiv este aici intovara:;;it de un sentiment penibiL La
aeeasta absurda observatie vom raspunde ea tocmai in astfel de vise
ten dint a de realizare a dorintelor se vadeste cel mai clar, pentru ea se
afla in' stare oe izo1are. Eroal:ea provine din fapt1J1ca aeei care nu sint
edificati asupra nl3vrozelor i:;;iimaglneaza ea intre eontinut :;;1se)1tirnent
exista 0 legatura indisolubila, neintelegind ea eel dintii poate i modi-
fieat fara ca aceasta sa 2duea vreo atingere exteriorizarii sentimentului
corespondent. .
o aIta situatie CO.'Dplexa,muIt mai importanUi ~i mai profunda, de
care profanul nu tine seama, este urmatoarea. Realizareaunei dorinte'
201:
r
I
;ar trebuisa fie in mod indubitabilo sursa de placere. Dar pentru cine?
Fire:;;te, pentru acela care traie:;;te dorinta. Or, nai :;;tim ca atitudinea
autorului visului fata de dorintele sale este 0 atitudine cu totul deo-
~sebita. El)e respinge, Ie cenzureaza, pe scurt, nu vrea sa auda de ele.
Deci realizarea lor nu-i poate aduce placere, ci dimpotriva. 1ar expe-
rienta ne arata ca. acest cantrariu, care i:;;i mai a~teapta inca explicatia,
se exprima sub forma angoasei. In atitudinea ell privire la dorintele
din visele sale, autorul de vise apare astfel ca sumarea a doua per-
'soane, insa sudate prin elemente comune intirpe. In loc de a ma lansa
in noi dezvoltari pe aceasta. tema, va voi aminti. un basm cunoscut,
in care gasim exact aceea:;;i situatie. a zina benefic} fagaduie~te unei
'sarmane familii, barb at :;;i femeie, realizarea primelor trei dorinte. Fe-
riciti, ei se straduiesc sa-~i derineasca aceste trei dorinte. 1spitita de
mirosul de cirnati care emana de la 0 casuta din vecini, pe femeie pune
stapinire dorinta de a avea 0 pereche de cirnati. Ace:;;tiai~i ~i fac aparitia,
cit ai bate din palme: are astfel loc realizarea primei dorinte. Furios,
'barbatul dore~te Sa vada atirnind de nasul femeii ace:;;ti cirnati. Zis ~i
facut, cirnatii nu mai pot f1 desprin~i de nasul femeii :este realizCtrea
celei de-a doua dorinte, a barbatului. 1nutil sa va spun ca pentru femeie
faptul nueste deloc agreabil. Deznodamintul il cunoa:;;teti. Cum, in de-
finitiv, nici barbatul nu depa:;;e:;;teo'rizontul fel11eii, a treia dorinta tre-
'buia sa fie desprinderea cirnatilorde nasul femeii. Ne yom sluji de
acest basm, pe care I-am putea utiliza in multe alte imprejurari,. ea sa
{}ovedim ca realizarea dorintei unuia poate fi izvor de neplaceri pentru
ceIala1t, atunci dnd intre ei nu exista un deplin acord.
Acum nu Va va fi greu sa ajungeti la 0 mai bun a intelegere a co~-
marurilor. Vom mai face inca 0 remarca, dupa care ne yom hotari in
'favoarea unei ipoteze in sprijinul careia putem aduce multiple argu-
'mente. Remarca la care ma refer se raporteaza la faptul ca co:;;marurile
au adesea un continut lipsit de orice deformare, un continut, ca sa
spunem a:;;a, eliberat de cenzura. Co:;;marul este adesea 0 realizare ne-
'voalata a unei dorinte, dar a unei dorinte 'care, departe de a fibine-
venita, este una refulata, respinsa. Angoasa care insote:;;te aceasta rea-
lizare apare in local cenzurii. Putem in acest caz afirma ca visul infan-
til reprezinta realizarea fati9a a unei dorinte admise :;;i pron10vate, iar
visul deformat obi:;;nuit reprezinta realizarea deghizata a unei dorinte
refulate, pe cind co~marul nu poate fi definit dedt ca 0 realizare fati~a
a unei dorinte respinse. Angoasa este un indiciu 'ca dorinta respinsa
,s-a dovedit mai puternicB. dedt cenzura, CB.ea s-a realizat sau este pe
cale sa se realizeze, in pofida cenzurii. Se -intefege ca pentru noi, care
ne plasam din pUl1ctul de vedere al cenzurii, aceasta realizare nu ne
apare dedt ca 0 sursa de senzatii penibile ~i un prilej de a ne pun~ in
garda. Afectul de angoasa pe care :il incercam astfel in viseste, daca
vreti, angoasa in fata fortei acestor dorinte pe care, pina la un moment
'dat, am reu~it sa Ie reprimam ..
. Ceea ee este adevarat despre co:;;marurile nedeformate trebuie sa
fie ~i despre acelea care au suferit 0 deformare partiala, ca ~i despre
~lte vise neplacute ale carol' senzatii penibile 5e apropie probabil, mai
mult sau mai putin, de angoasa. Co~marul este in general urmat de
trezire; cel mai adesea somnul ne este intrerupt inainte ca dorinta
reprimata a visului sa-~i fi atins, impotriva cenzurii, deplina sa reali-
.zare. In aceste cazuri visul ~i-a ratat functia, fara ea natura sa sa fi
:202
fost modific;ata. Am comparat visul cu pazilicul de noapte, acela care
.are sarcina de a ne proteja somnul impotriva factorilor de perturbare.
-Be intimpla paznicuh"li sa-l trezeasca pe cel care doarme, atunci cind
.el se simte prea slab ca sa indeparteze singur factorul perturb at or sau
pericoluL Ni se intimpla totw;>isa ne continuam somnul chiar ~i atunci
dnd visul incepe sa devll'la. suspect ~i sa ne nelini~teasca. Ne spunem,
in timp ce aormim : "Nu-i decitunvis", ~i continuam sa dormim.
Cum se explica ca dorinta este destul de puternica -incH sa scape
<:enzurii? Aceasta poate sa depinda tot am de bine de dorinta, cit si
>Cle.cenzura. bin motive necunoscute, la un moment dat dorin'ta poate
dobindi 0 intensitate excesiva; avem insa impresiaca celmai adesea
cenzurii Ii datoramaceasta schimbare in raporturile reciproce- ale for-
1;elor care interactioneaza. $tim' de-acum ca inlensitatea CLl care se ma-
nifesta cenzura variaza de la un caz la altul, fiecare element fiind
tratat CQ 0 severitate de un grad de asemenea variabiL Putemacum sa
adaugam ca aceasta variabilitate prezinta un caracter mult mai larg
:::;ica cenzura nu se aplica intotdeauIila cu aceea~i vigoare aceluia~i ele-
.ment care trebuie reprimat. Da-ca, intr-un caz dat, i se ihtimpla sa se
arate neputincioasa fata de o. dorinta pe care cauta s-osuprime,ea se
serve~te de ultimul mijloc pe care-l are la indemina, in loc de defor-
mare, fadnd sa intervina somnul cu co~mar.
Remarcam,in legatura cu aceasta, ca nu ~.tim de ce dorintele repri-
mate se manifesta tocmai in cursul noptii spre a ne lulbura somnuL
Nu putem solutiona aceasta problema dedt tinind seama de natura starii
de somn. In timpul zilei, aceste dorinte sint supuse unei riguroase cen-
zuri care Ie interzice, in general, orice manifestare exterioara.Dar in
timpul noptii cenzura, ca muIte alte functii ale vietH psihice, este su-
primata sau eel putin considerabil diminuata, in favoarea singurei do-
rinte a -visului. Tocmai acestei diminw'iri a cenzurii din timpul noptii
l~i datoreaza dorintele interzise posibilitatea de a se manifesta. Exista
nevrotici suferind de insomnie care ne-au marturisit ca insomnia lor a
fast .la inceput voluntara. Frica de vise ~i frica de urmarile "acestei
slabiri a cenzurii Ii imDiedicau sa adoarma. Ca aceasta suprimare a cen-
zurii nu constituie 0 g~osolana lipsa de prevedere, este u~or de vazut.
Starea de somn paralizeaza intreaga noastra motilitate; intentiile noas-
ire nepermise, chiar in cazul in care intra in actiune, nu pot realiza ni-
micaItceVa dedt visul care, practic, este inofensiv, iar ac'easta situatie
1ini~titoare i~i gase~te expresia in remarca cu totul rezonabila a celui
care doafme, observatie care face parte din viata nocturna, ciar care
nu apartine visului: !-,Nu-i dedt un vis". Fiind numai un vis, sa--l la-
sam deci sa-~i faca mendrele ~i sa ne continuam somnul.
Daca, in al treilea rind, va reamintiti anal<:gia pecaream stabilit-o
-lntre autorul visului luptind impotriva dorintelor sale ~i personajul fictiv
alcatuit din doua individualitati distincte,dar sudate intre ele,veti con-
stata lesne ca exista un alt motivpentru ca realizarea unei dorinte sa
aiba un efect extrem de dezagreabil, asemanator unei pedepse. Sa re-
luarn basmul nostru, al celor t:rei dorinte : cirnatii de" pe farfurie con-
stituie realizarea directa a doril'ltei primei persoane, adica a femeii;
drnatii lipiti de nas reprezinta realizarea dorintei celei de-a doua per-
soane, adica a sotului, dar constituie ~i pedeapsa aplicata femeii pentru
dorinta ei stupida. In nevroze gasim motivatia celei de-a treia dorinte
de care ne vorbe~te basmul. Or, in viata psihica a omului, aceste ten-
203
dinte autopunitive sint numeroase; ele sint foarte puternice si raspun-
zatoare de 0 buna parte a viselor penibile. Imi veti spune' acum ca,
toate acestea fiind admise, nu mai ramine mare lucru din faimoasa con-
ceptie despre realizarea dorintelor. Examinind insa lucrurile mai in-
deaproape, veti constata ca nu aveti dreptate. Daca ne gindim la diver-
sitatea(despre care va fi vorba mai departe) a ceea ce ar putea sa fie
viml :;;1,dupa unii autori, a ceea ce este el in realitate, atunci definitia
noastra ~ realizarea unei dorinte, a unei temeri, a unei pedepse - este
intr-adevar 0 definitie bine delimitata. La aceasta se mai adauga faptuI
ca teama, angoasa sint cu totul opuse dorintei, ca in asocierea lor con-
trariile sint extrem de apropiate unul de a1tul :;;i chiar, a:;;a cum ~tim,
s~ confunda in incon9tient. Se fntelege de la sine ca 9i pedeapsa este
realizarea unei dorinte, a dorintei aItei persoane, a aceleia care exer-
cita cenzura.
La urma urmei, R:;;adar, nu am facut nici 0, concesie parerii dum-
heavoastra preconcepute cu privire la teoria realizarii dorintelor. Am
insa datoria, de la eare nu inteleg sa .ma sustrag, de a va dovedi ca
orice vis deformat nu este altceva dedt realizarea unei dorinte. Amin-
titi-va de visul pe care deja I-am interpret at :;;i in legatura cu care
am aflat atltea lueruri interesante : visuI axat pe cele trei locuride
teatru proaste, costind 1 florin :;;i 50 de ceritari. 0 doamna, eareia sotuI
ii aduee intr-o zi vestea ca prietena sa Eliza, doar cu trei luni mai tinaxa
dedt ea, s-a logodit, viseaza ca s-a dus impreuna cu sotulei la teatru.
o parte a stalurilor este aproape goala. Sotul Ii spune ca Eliza ~i logod-
nieul ei a1' fi vrut :;;i ei sa vina la teatru, dar ca nu au putut-o face,
negasind dedt 1rei locuri proaste, la pretul de 1 florin :;;i'50 de crei-
tari. Ea ginde:;;te ca n-a fost cine :;;tiece nenorocire. Am conchis ca ideile
visului se raportau 1a regretul e1 de a se fi casatoritprea devreme :;;ila
nemultumirea pe care i-o pricinuia sotul.' Trebuie sa avem curiozitatea
sa cercetam modul in care au fost elaborate s1 transformate in dorinta
fmplinita aceste ginduri tulburi :;;i unde gasim' urmele lor, in continut~l
manifest al visului. Or, noi :;;tim ca elementul "prea curind", "de tim-
puriu", a fast eliminat din vis de catre cenZUl'a. Tocmai la aceasta fae
aluzie stalurile goale. Misteriorul "trei la pretul de 1 florin ~i 50 de
ereitari" ne este acun1 mai pe inteles, gratie simbolisticii pe care intre
timpam invatat s-o descifram l). Cifra 3 semnifica realrnenteun barbat
~i . elementul .manifest se lasa talmacit eu u:;;urinta: s,'Hi cumperi, ell
zestrea, un sot ("Cu zestrea mea, a:;; fi putut sa-mi cumpar un sot de
zece ad mai bun"). Casatoria este in mod vadit inlocuHa prin deplasarea
la teatru. "Biletele' au fost cumparate prea qevreme" este 0 deghizare
a ideii: "M-am mi'iritat prea devreme". Aceasta substituire este insa,
de fapt, realizarea dorintei. Persoana care a avut aeest vi's n-a fost nici-
odat'i mai nemultumita de casatoria ei precoce dedt in ziua in care a
aflat yestea logodnei prietenei. sale. A fast 0 vreme in care ea era min-
dra de a fi maritati't, considerindu-se superioara Elizei. Odata maritate.
fete Ie . naive sint adesea mindre s,'H;i arate satisfactia in legatura eu
faptul ca lor totulle este Ingaduit, ca pot merge sa vada toate piesele
de teatru, sa asiste la toate spectacolele. Curiozitatea de a vedea totulJ
carese manifesta aici, cu siguranta ca a fast la fneeput 0 curiozitate
1) Din lipsa materialelor pe care mi le-ar fi putut furniza analiza, nu men-
tionez aici 0 aHa interpretare posibila a cifrei 3 la 0 femeie sterila.
204
sexuala, indreptata spre viata sexuala, mai ales spre aeeea a parintilor,
devenind mai tirziu un motiv puternic, care 0 decide pe tinara fata sa
:se marite devreme.
In acest fel faptul de a asista la spectacol devine un substitut in
'Care intrevedem aluzia la faptul de a fi easatorita. Regretind acum
mariajul ei precoce, ea revine la perioada in care acest mariaj a eonsti-
tuit pentru diilsa realizarea unei dorinte, pentru ea trebuia sa-I dea
posibilitatea de a-~i satisface gustul Bentru spectacole' ~i, calauzita prin
aceasta dorinta de odinioara, ea inlocuie~te faptul de a fi casatorita prin
acela de a merge la teatru.
Putem afirma ca voind sa demonstram existenta realizarii unei do-
rinte disimulate, nu am ales cel mai comodexerr~plu. Am' fi procedat
la fel in toate cazurilede vise deformate. Nu a pot face in fata dum-
neavoastra ~i ma voi multumi sa va asigur ca cercetarea va fi intot-
deauna ineununata de sucees. rin totu~i sa mai zabovesc putin asupra
acestui aspect al teoriei. Experienta mi-a dovedit ca a.cest aspect este
unul din cele mai expuse atacurilor ~i ca de el se leaga cele mai multe
contradietii ~i neintelegeri. In afara de aceasta, veti putea avea im-
presia ca mi-am retract at a parte din afirmatiile' facute, dadi voi spune
d visul este a dorinta realizata sau confrariul acesteia, adica a angoasa
sau 0 pedeapsa reali~ata, iar dumneavoastra veti puteasocoti cae mo-
mentul favorabil spre a-mr smulge ~i alte eoneesii. De asemenea, :mi
S-B, adresat repro~ul de a fi expus pre a suecint ~i, in consecinta, intr-o
maniera prea putin eonvingatoare, lueruri care mie insumi imi par
,evidente.
Multi din cei care m-au urmarit in interDretarea vi8e101'si au aecep-
tat rez~ltatele respective s-au oprit adese~ la punctul un'de sfiqe9te
demol1stratia mea referitoare la faptul ca. visu1 este a dorinta reali-
zata, 'intrebind: "Admitind ea visul' are totdeaunaun sens ~i ci'i acest
sens este dezvaluit prin tehriica psihanalitica, dece trehuie el, impo..
triva oricarei evidente, sa fie turnat mereu in tiparul realizarii' unei do-
rinte? De ce n).l 0.1'avea gindirea nocturna sensuri tot aUt de multiple
:;;ide variate ca gindi1'ea diurna? Altfel spus, pentru ce v1sul .DU ar co-
respunde 0 data realizarii unei dorinte, alta data - cum conveniti ehiar
dumneavoastra - eontrariului acesteia, adica realizarii unei aprehen-
siuni, de ce sa nu exprime el un proiect, un avertisment, a reflectie
eu ale sale pentru ~i contra, sau chiar un repro~, a rel11u~eaTe,0 tenta-
tiva de pregatire pentru 0 aetiune iminenta etc.) ? Pentruee sa exprime
el intotdeauna 9i in exclusivitate odorinta sau,eel rllult, contrariul
aeesteia ?".
Ati putea gindi ea a divergenta eu privire laacest aspect este fara
importanta din moment ee sintem de aeord in celelalte privinte, ca
ste de ajuns ca am descoperit sensul visului ~i mijlocul de a-I pune in
videnta 9i ea, 10. urma urmei, putin intereseaza ca am delimitat pre a
strict acest sens. Dar lucrurile nu stau 0.90..0 neintelegere eu privire 10.
acest aspect este de natura sa dauneze tuturor cuno~tintelor pe care
Ie-am dobindit despre vis ~i sa Ie diminueze valoarea, pe carear putea
ele s-o aiba pentru noi cind se Va pune problema intelegerii nevrozelor.
Iti este permis sa fii "culant" in afacerile comerciale,dar dnd este vorba
de probleme ~tiintifice, 6 asemenea atitudine nu este potrivita ~i 0.1'13U-
tea fi chiar prejudiciabila ..
205
A;>adar, pentru CEe nu ar corespunde un vis 1a altceva dedt realiza~ea,
unei dorinte? Primu1 meu raspuns 1a aceasta intrebare va fi, ca intot-
deauna incazuri asemanatoare: nu stiu. Nu as vedea nid un inconve--
ni~mj;ca 'lucrurile sa stea astfel, dar in realitate nu aceasta este situatia
;;i'acesta este singurul fapt care se opune acestei conceptii mai Ia~gi
;;i mai comode despre vis. Cel de-al doilea raspuns va fi, aceIa, ca eu
insumi nu sint departe de a admite ca visu1 corespunde unor forme d~
gindire ;;i unor operatii inteIectuaIe multiple. Am relatat odata un viS.
care s-a reprodus timp de trei nopti consecutive, fapt explicabilprin
aceea ca visu1 corespundea unui proiect ;;i ca, din moment ce acesta a:
fost executat, visul n-a mai avut nid un motiv sa se mai repete. Dupa
'aceea am. publicat un vis care corespundea unei confesiuni. Cum a~ pu-
tea ded ,sa ma contrazic si sa afirm ca visul nu este dedt 0 dorinta
realizata ?' ,
'0 fac spre a inlatura 0 interpretare naiva, care ar putea sa faca,
zadarnice toate eforturile pe care Ie-am fa<;ut in legatura eu visul, 0>
interpretare care confunda visul cu ideile latente ale visului si atribuie
acesttiia ceea ce Ie apartine numai loT. Este absolut exact ca visul poate
,reprezenta tot ceea ce am enumerat mai sus ;;i' ca poate fi substitutul
unui proiect, al unul avertisment, al unei reflectii, al unor preparative~
al unei incercari de a solutiona 0 problema etc. Dar, privind lucrurile
mai indeaproape, nu se poate sa nu va dati seama ca acest lucru nu
este exact dedt in ceea ce prive;;te ideile latente ale visului, care s-au
transform at spre a deveni vis. Prin interpretarea viselor, dumneavoastra
luati cuno;;tinta de faptul ca' gindirea incon;;tienta a omului este preo-
cupata de aceste proiecte, preparative, reflectii, pe care procesul de
elaborare Ie transforma in vise. Daca Ia un moment dat pierdeti din
vedere procesul de elaborare ;;i va indreptati intreaga atentieasupra
ideatiei incon;;tiente a omului, atunci eliminati procesul respectiv ~i va
spuneti pe drept ca visul corespunde unul proiect, unui avertisment etc.
Aeest eaz se intilrie;;te frecvent in activitatea psihanalitica: eautam sa
sfarimam forma pe care a imbracat--o visul;;i, in locul ei, sa introdu-
cem, in ansamblu, ideile latente care au generat visul. ..
AsHel, netinindseama dedt de ideile latente, aflam in treacat ca-
toate aceste aete psihice -atlt de complicate,- pecare Ie-am numit, se
petree in aiara con;;tiintei: rezultat pe dt de magnific, tot pe atlt de
tulburator !
Revenind insa la multiplicitatea de sensuri pe -care pot s-o aiba
viseIe, nu avetl dreptul sa vorbiti de aceasta dedt .in masura in care
;;titi in mod cert ca va slujiti de 0 expresie abreviata ;;i ea nu yeti crede ,
ca trebuie sa extindeti aceasta multinlicitate la insasi natura visului. Cind
vorbiti de "vis", trep'uie sa va ginditi fie la visul manifest, adica la pro-
dusul travaliului de elaborare, fie, eel mult, la acest travaliu insu;;i.
adica la procesul psihic care structureaza visul manifest eu ajutorul
ideilor latente ale visului.' Orice alta intrebuihtare data acestui cuvint
nu poate crEia dedt confuzie ;;i neintelegeri. Daca afirmatiile dumnea-
YOastra se raporteaza, dincolo de vis, la ideile latente, spuneti~o direct,
lara a escamota problema visului iI}daratul modului de expresie vag de
care va serviti. Ideile latente constituie materia prima pe care procesul
.de elaborare 0 transforma in vis manifest. Pentru ce vreti sa confun'-
dati "materia prima cu munca ce Ii da o forma ? Prin ce va distingeti
in' cazul acesta de aceiacare nu cunosc dedt produsul acestei munci,
206
fara a-~i putea explica de unde provine acest prod us ~i cumeste eI
realizat?
Singurul element esential al visului este eonstituit de proeesul de
elaborarecare actioneaza asupra materialului reprezentat de idei. Nu
avem dreptul Sa ignoram acest lueru in teorie, eu toate ca sintem obli-
gati sa-l neglijam in unele situatii practice. Observatia analitiea ne arata
totodata ca - procesul de elaborare oniriea nu se margine~te sa Ie dea
acestor idei expresia arhaica sau regresiva pe care 0 .cunoa~teti :e1
adauga acestora. eu regularitate un plus ce nu face parte din ideile la~
tente ale zilei, dar constituie, ca sa spunem a$a, forta motrice a ormarii
visului. Aeeasta' aditiune indispensabilanu este altceva decit dorinta, de
asemenea incon~tienta, Lar c6ntinutul visului sufera 0 transform are care
are ca scop realizarea acestei dorinte. Una dintre caracteristici, -realiza-
rea dorintei, este 0 earacteristica constanta; .cealalta poate varia ; ea
. poate fi tot 0 dorinta, caz in care visul reprezinta 0 dorinta latenta ac-
tuala, realizata cu ajutorul linei dorinte incon~tiente.
Eu inteleg foarte biI"!e toate acestea, insa nu~tiu daca am reu~it
sa 1e fac la fel de inteligibile ~i pentru dumneavoastra. Aceasta din
cauza ca imi vine' greu sa va demonstrez asemenea lucruri. DemonstrafIa
cere, pe de 0 parte, 0 analiza minutioasa a unui mare numar de vise.
iar pe de alta parte acest aspect extrem de spinos ~i de semnificativ al
coneeptiei noastre despre vis nupoate. fi expus intr-un mod eonvingator
fara ase lega de cele ee VOl' urma. Credeti cu adevarat ea,. date mnd
. legaturilestrinse care intereonecteaza luerurile, am putea aprofunda
natura unuia fara a ne ingriji ~i de eelelalte, care au 0 natura analoaga ?
Cum inca nu ~tim nimie despre fenomenele care seapropie eel .mai
mult de vis, adidi despre' simptomele nevrotice, trebuie sa ne multumim -
deocamdata cu ceea ee am dobindit. Vreau numai sa elucidez impreuna
eu dumneavoastn'i un exemplu ~isa va supun atentiei un' nou consi-
derent. '
Sa mai reluam 'inca 0 data visul de care ne-am ocupat deja in maL
multe rinduri, acela care are ca obiect trei locuri de teatru la pretul
de 1 florin ~i 59 -de creitari. Va pot asigura ca atunci cindl-am ales
prini.a data ca exemplu, a fost fara nici 0 intentie. Cunoa~teti ideile
latente ale acestui vis: regretul' d a se fi maritat prea devreme, re-
gretul incercat la vestea logodirii prietenei, sentimentul dedeseonside-
rare fata de sot, ideea ca ea ar fi putut avea un sot mai bun daca ar
fi ~tiut sa a~tepte. Cunoa~teti de asemenea dorintacare a Meut din
toate aeeste idei un vis: gustul pentru spectacol, dorinta de a merge,
la teatru, probabil 0 derivatie a vechii ei curiozitati de a afla, in sfiqit,
ce se intimpla cind te mariti. Sa :;;tieca lacopii aceasta curiozitate ,este
in general dirijata spre viata sexuala aparintilor; este deci 0 euriozi-
tate infantila ';>1, in masura in 'care ea persista mai tirziu, constituie o
tendinta 'ale carei radacini se adincesc iIi faza infantila a vietH. Vestea:
aflata in timpul zilei nu oferea insa nici un pretext acestui gust ,pentru
spectacole: ea era doar de natura sa trezeasca regretul :;;i remu~carea.,
Aceasta dorinta nu facea parte initial din ideile latente alevisului ~i
noi am putut, fara a tine seamade ea, sa' plasam in cactrul analizei re-
zultatul interpretarii visului. Contrarietatea in sine nu putea nici ea sa:
genereze visul. Ideea: "a fost 0 prostie din p<3.rte~misa ma marit aUt
de devreme" nu putea da na~tere unui vis decit dupa ce a trezit vechea
dorinta de a vedea, in sfiqit, cum stau lucrurile dnd te mariti. Dorinta
207
:aceasta a constituit continutul visului, substituind easi'itoria printr-o
'participare la un spectacol de teatru 9i dindu-i. forma realizaril unei
'dorinte anterioare: da, eu pot merge la teatru ea sa vad eeea ee este
'1nterzis, pe cind tu n-o poti face. Eu sint maritata,pe cind tu trebuie
sa mai' a9tepti. In felul acesta situat1a actuClla s-a transfor111at in con-
-trariulei, un triumf din treeut luind locul unei deceptii recente, Ames-
tee al satisfacerii gustului pentru spectacol 9i a1 satisfaetiei egoiste data
de infringerea rivalei. Tocmai aceasta satisfactie determina continutul
manifest al vlsului, adica faptul ca ea se aflilla tea.tru, pe chid prietena
sa nupoate avea aeces aiel. Pe aceasta stare de satisfactie S8 gre!f,aZa,
in calitate de modificari, fariL 1egatura cu ea ;;1ineoc11prehcnsibile, Cleele
partI ale continutului visu1ui indaratu1 car ora se mal disimuleaza ideile
1atente. Interpretarea visului trebuie sa iaea abstractie de tot ceea ee
serve9te la reprezentarea, satisfacerii dorintei 9i sa reconstituie, doar cu
djutorul aluziilor la care ne-am referit, penibilele idei latente ale visuluL
Considerentu1 pe careimi propun sa-l supun atentiei dumneavoastra
"2ste destin at sa va determine sa meditati asupra ideilor 1atente, care acum
apar in prim plan. Va rog sa nu omiteti urmatoarele : in primul rind,
eEl autorul visului nu este deloc constient de aeeste idei; in al doilea
rind, ca ele sint perfect inteligibile ~i -coerente, in a:;;a reI incit pot fi
concepute ca reactii cu totul naturale la evenimenhil care a servE drept
pretext visului; in s11'9it,in al treilea rind, ca ele pot avea aceea';)i
valoan~ ca oricetendinta psihica sau operatie inte1ectuala. Voi denumi
aCum aceste idei "resturi diurne", dind acestui termen un sens mai
riguros dedt precedentulul. Putin intereseaza, de altfel, daca autotul
visului recunoa~te sau nu aceste resturi. Acestea fiind spuse, stabilesc
o distinctie intre resturile diurne 9i jdelle 1atente ';)i, in conformitate
eu folosinta pe care i-am dat-o mai inainte acestui din urma tEmnen;
voi desemna prin ideile latente tot ceea ce aflarn eu ajutorul interpre-
tarii viselor, resturilectiurne nefiind dedt 0 parte a ideilor 1atente, In
acest caz putem afirma ca ceva ce apartine de asemenea 9i zonei in-
. con';)Uentu1ui s-a ~adaugat Ja resturile diurne, ea acest ceva este 0 do-
rinta intensa, dar reprimata, 9ica. numai aceasta dorinto. a facut posibila
formarea visului Actiunea exerdtata de aceast' dorinta asupra restu-
rHor diurne determina aparitia altor idei laterite care, insE",nu mai pot
fi considerate rationale 9i explicabile prin referirea lor 1a viata din sta-
rea de veghe.
Spre a ilustra raporturile care exista intre resturile diurne 9i dorinta
incon9tienta, m-am slujit de 0 comparatie pecare nu pot decit s-o
reprodllc aici. Fieeare intreprindere are nevoie de un capitalist care s-o
finanteze 9i de un antreprenor care sa aiha 0 idee 9i sa se priceapa
";';-0 puna in aplicare. Tocmai dorinta incon~.tienta este aceea care, in
formarea visului, indepline9te in chip constant rolul capitalistu1ui; ea
esteaeeea care furnizeaza' energiapsihica riecesara elaborarii visului.
Antreprenorul Gste reprezentat aid de restu1 diurn care decide in pri-
vinta utilizarii acestor fonduri, a acestei energii. Or,' in anumite cazuri,
capitalistul insu9i poate avea a idee 9i cuno9tintele speciale cerute de
realizarea acesteia, a$a cum in alte eazuri chiar antreprenorul poate
avea capitalurile necesare functionariioptime a J-ntreprinderii. Compa-
ratia simplifica situatia practica, facind totodata mai oificila intelegerea
sa teoretica. In economia politica descompunemintotdeauna aceasta
persoana unidi, spre l;l. 0 examina separat sub aspectul capitalistului 9i
:208
sub acela al antreprenorului; procedind astfel, restabilim situatia fun-
damentala care a servit drept punet de plecare pentru comparatia noas-
tra. Acelea:;;i variatii, ale carol' modalWlti va las libertate sa Ie ~rmariti,
se produc in cazul structurarii viselor.
- Deocamdata nu putem avansa, deoarece este sigur caj de multa
vreme, va chinuie 0 intrebare care, in sfiqit, merita sa fie luata in con-
sideratie. Resturile diurne, va intrebati' dumneavoastra, sint ele cu ade-
varat inconstiente in acelasi sens in care este dorinta inconstienta a
carei interv~ntie este rieces~ra ca sa Ie faca apte sa declan:;;ez'evisul ?
Fara indoia'1a, aceasta intrebare este intemeiata. Punind-o, faceti dovada
unei optici juste, deoarece av.em aid punctul nevralgic al intregii pro-
bleme. Ei bine, resturile diurne nu sint incon:;;tiente in aC,ela:;;i. sens ca
dorinta incon:;;tienta. Dorinta face parte dintr-un alt incon:;;tient, acela
pe care noi I-am recunoscut ca fiind de. origine infantila :;;i prevazut
eu mecanisme speciale. De altfel ar fi indieat sa distingem aceste doua
va1'ietati de irrcon:;;tient, dind fiecaruia 0 denumi1'e speciala. Dar, pent1'u
aceasta este necesar sa ne familia1'izam eu fenomenologia nevrozelo1'.
.I s-a :;;i rep1'o:;;ntteo1'iei noast1'e caracte1'ul fantezist, pent1'u ca admitem
un singu1' ineon:;;tient; ce se va spune dnd vom marturisi ca, spre a fi
satisfacuti, ne-ar t1'ebui eel putin doua ?
s~ne oprim aiel. Nu ati avut prilejul sa ascultati dedt lucr'uri. in-
complete: dar nu este oare lini:;;ti.tor sa ne gindim ca aceste cuno:;;tinte
sintsusceptibile de 0 dezvoltare. care va fi intr-o zi efectuata fie prin
propriile noast1'e luc1'ari, fie 'prin lucrarile celoT care vor veni dupa
noi? lar ceea ce am a13t deja, nu este destul de nou :;;i deuluito1'?
*
14 - cd. 404
xv
H-JCERTITUDINI SI CRITICI
Nu vreau sa parasesc domeniul visului fara a ma ocupa deprinci-'
palele indoieli ~i de prindpalele incertitudini legate de noile concepti!
'expuse in paginile precedente. Aceia dintre auditorii mei care m-au
urmarit eu oarecare atentie, fara indoiala ca au adunat ei in~i~i unele
materiale cu privire la aeeasta chestiune.
1. Se poate sa fi avut impresia' ca, in pofida aplicaxii corecte a teh-
nidi noastre, rezultatele furnizate de munca noastra de interpretare
a viselor sint inci'ircate de atHea incertitudini incH a reducere ~sigura
a visului manifest la ideile latente devine imposibila. In sprijinul opi-
niei dumneavoastra yeti spune ca mai inainte de toate nu 5e ~tie nici-
odata daca cutare element dat a1 visuluitrebuie sa fie inteles in sensuI
propriu sau in sens simbalic,deoarece lucrurile falosite in calitate de
simboluri nu inceteaza din acest mativ sa fie ceea ce sint. $i cum
asupra acestui aspectnu dispunem de nid un eriteriude decizie obiec-
tiva, interpretarea este lasata cu totul la cheremul interpretuiuL Pe
Enga aceasta, ca urmare a juxtapunerii contrariilor efectuata de pro-
cesul de elaborare, nu ~tim niciodata sigur daca cutare element dat al
visului trebuie sa fie inteles in sens negativ sau in senS pozitiv, daca
trebuie eonsideratca fUnd e1 ca atare sau ca-fiind contrariul sau: un
ilou prilej pentru interpret de a actiona potrivit'vointei sale. In al trei-
lea rind, avind in vedere frecventa inversiunilor in vis, interpretului Ii
este ingaduit sa considere ca inversiune oricare fragment al visuluL
In sfir9it, yeti invoca faptul de a fi auzit spunindu-se ca I'ar pu,tem
aiirma cu certitudine ideea potrivit eareia interpretarea data este singura
eU putinta: ne pinde~te astfel risculde a trece pe llnga intel'pretarea
cea mai verosimila. 1ar eoncluzia dumneavoastra va fi ca, in aceste con-
ditii, arbitrariul interpretului se poate exercita intr-un spatiu exeesiv
de vast, a ci'irui intindere pare ineompatibila eu certitudinea obiectiva a
rezultatelor. Sau mai puteti presupune ca eroarea nu tine de vis, ci ca
insuficientele interpretarii noastre decurg din inexactitatile cpnceptiilor
~i ipotezelor noastre. ,
Aceste obiectii sint fara cusur, dar nucred ea justifica concluziiIe
dumneavoastra potrivit car ora interpretarea, a9a cum a practicam nai,
ar fi expusa arbitrariului, in timp ce deficientele pe care leprezinta
rezultatele noastre ar pune sub semnul intrebarii legitimitatea metodei
pe care 0 utilizam. Daca, in loc de a varbi de arbitrariul interpretului,
ati sustine ca interpret area depinde de pricepere::t, de experlenta, de
inteligenta acestuia, nu a~ putea fi decit de acordcu dumneavoastra.
Un asemenea factor personal nu poate fi eliminat, eel putin in cazul
un or vise a carar interpret are este mai dUicila. Cfi unul manevreaza
mai mult sau mai putin binedecit altul 0 anumita tehnica, este un lu-
210
em imposibil' de negat. Dealtfel lucrurile se petree astfel in toate ches-
tiunile de tehnidi.> Ceca ce apare ca arbitral' in interpretareaviselor se
elimina prin faptul ca, de regula, legatura, existenta intre. ideile visuluj,
aceea dint1'e visul insw?i ~i viata celui ce viseaza ~i, in sfiniit, intregul
context psihic in care se desfao;;oa1'avisul, permit ca, din toate inter-
preUirile posibile, sa nu fie aleasa. decit una ~i sa fie respinse toate
celelalte, ca neavind nici 0 tangentacu cazul respectiv. Rationamentul
care, pornind de la imperfectiunile interpretarii, trage .concluzia inexac-
tW'itii deductiilor noastre, i~i gase~te infirm area intr-o observatie care
subliniaza, tocmai ca pe 0 propdetate necesara a visului inswii, indeteI'-
111inareaacestuia ~i multiplicitatea de sensuI'i, care Ii poate fiatribuita.
Am aratat anterior, iar dumneavoastra cu siguranta ca va amintiti,
ca procesul de elaborare onirieada ideilor latcnte un mod de expresie
primitiv, analog cu scrierea figurata. Or" toate sistemele de expresie pri:'"
mitive prezinta aceste indeterminari ~i sensuri dubie, fara ca noi sa
avem dreptul sa punem la indoiala arice posibilitate de utilizare a lor.
Cunoa~teti ca fenomenul coincidentei contrariilor in procesul de elaborare
onirica este analog cu ceea te numim "opozitia de' sens" a radacinilor
cuvintelor in limbile cele maiveehi. Lingvistul R. Abel (1884),ci'iruia Ii
datoram semnalarea acestui punct <;Ievedere, ne previne ca trebuie sa
manifestam indoialc'i fata de ideea potdvit careia comunicarea pe care
o persoana 0 face aEcia Cll ajutorul unor cuvinte ambigue ar avea, prin -
acest fapt, un sens dublu. Tonul $i gestul intervin ca sa indice, in ansam-
blul discursului, intr-'o maniera indiscutabila, pe acela dintrecele doua
sensuri pecaI'e vor-bitol'ul Vl'ea sa-lcomunice parteneruluJ. In. scdel'e,
unde gestul este absent, sensul este desemnat printr .... un semn figurat,.
nedestlnat pronuntarii, de exemplu, imaginea unul om inchircit sau a
unuia vinjos,' ca in cazul ierogIifei Ken cu dublu s~ns, care inseamna
"slab" sau "tare". Se evita in acest fel neintelegerile, in ciuda multipli-
citatii de sens a silabelor ~i semnelor.
Vechile sisteme de exprirnare,de exemplu, scrierile in limbile cele
mai veehi, pl'ezinta numeroase indeterminari, pe care noi nu Ie-am tolera
in limbile moderne. Astfel, in unele limbi semitice s.int desemnate numai
consoa11.e1ecuvintelor. In ceea ce prive'?te vocalele omise, este sarcina
cititorului sa Ie plaseze, dupa ~tiinta sa ~i potrivit cu ansamblul frazei.
Scrierea ieroglifica procedind, daca nu identic, cel putin intr-o maniera
foarte asemanatoare, face ca pronuntarea din egipteana veche sa ne
fie necunoscuta. Scrierea sacra a egiptenilor cuprinde ~i aIte indetermi-
nari. AsHel, ramine la bunul plac al celui care scrie orinduirea imaginilor
de la dreapta la stinga sau de la stinga la dreapta. Ca sa poti cHi, tre-
buie sa tii seama de regula dupa care citirea trebuie facutii urmarind
sensul in care sint indreptate fetele figurilor omene~ti, ciocurile pasari-
lor etc. Dar cel care, seria putea sa orinduiasca semnele figurate ~i pe
verticala, iar cind era yorba de inscriptii pe obiecte mici, considerentele
de estetica sau de simetrie puteau sa-I' determine sa adopte 0 aHa succ'-
siune a semnelor. Faptul celmai tulburator in scrierea ieroglifica este ca
ea igi1.0rasepararea cuvintelor" Semnele se succeda la egala. distanta. unele
de altele ~i nu se ~tie aproape niciodata daca cutare semn face parte dirt
cuvintul ca1'e-1preceda sali constituie inceputul unui cuvint nou. Dim-
potriva, in serierea cuneiforma persana cuvintele sintdespaxtite printr-:un
semn oblic.
211
timba ~i scrierea chineza, foarte vechi, sint ~i astazi folosite de 400
milioane de oarnenL 1) Sa nucredeti ca eu inteleg ceva cu privire 1a
acest fenomen. Pur ~i simp1u m-am documentat, in speranta de a gasi
ana10gii cu indeterminarile vise1or, iar a~teptarile me1e n-au fost deza-
magite. Limba chineza este plina de aceste indeterminari, capabile sa ne
faca sa ne cutremun'im. Se ~tie ca ea se compune dintr-un mare numar
de silabe care pot fi pronuntate fie izo1at, fie combinate in cup1uri. Unul
din principale1edialecte poseda circa 400 astfe1 de silabe. Vocabularu1
acestui dialect dispunind de aproximativ 4000 de cuvinte, rezulta ca fie-
care silaba are in medie zece intelesuri, deci ca une1e au mai multe,
iar alte1e mai putine. Cum ansamblul nu permite totdeauna sa se stabi-
1easca pe acela din cele zece intelesuri pe care persoana care pronunta
o silaba data vrea sa-1 evoce in mintea ascuWitorului, s-a inventato
mu1time de mijloace destinate sa previna neintelegerile. Dintre aceste.
mij10ace trebuie sa citam asocierea a doua silabe intr-un cuvint ~i pro-
nuntarea aceIeia~i sHabe in patru "tonuri" diferite. 0 drcumstanta ;;i
mai interesanta pentru cpmparatia noastra este faptu1 ca aceasta limba,
ca sa spunem a~a, nu are gramatica. Nu exi.sta nici un singur cuvint
monosilabic despre care sa putem spune ca este substantiv, adjectiv sau
adverb ~i nici un cuvint nu prezintaflexiunea destinata sa desemneze
genu1, numarul, timpul, moduL In acest fel limba se compune numai din
materiale brute, a$a cum limb a noastra abstracta se descompune prin
procesul de elaborare onirica in materialele- sale brute, eliminindu-se
exprimarea relatiilor. In limba chinez8.,in toate cazurile de indeterminare
decizia depinde de inteligenta auditoriului, care se lasa calauzit de ansam-
blu. Am notat exemplul unui proverb chinez, a carui traducere literala
este: .
Cine vede putin se minuneaza mult 2).
Acest proverb nu este greu de inteles. El poate sa insemne : cu dt
cineva a V8.zut mai putine lucruri, eu ailt este mai inc1inai sa se minu-
neze. Sau: sint multe de admirat pentru aeelacare a. vazut putine.
Fire~te cariu poate fivorba de decizie intre aceste doua traduceri care
nu difera declt din punct de vedere gramatical. Avem totu$i garanJia
ca,in ciudaacestor ino.eterminari, limbachineza constituie un excelent
mijloc de exprimare de ideL Indeterminarea nu are deci ca 0 consecinta
necesara imprecizia sensu1ui.
Trebuie totuo;;isa recunoa~tem ca in ceea ce prive$te sistemu1 de ex-
presie al visului, situatia este mult mai putin favorabila dedt in cazu1
limbEoI' ;;i scrierilor vechi. Faptul se explica prin aceea ca acestea din
urma sint, 1a mma urmei, destinate sa slujeasca drept illij10c de comu-
nicare, a~adar de a fi intelese infr-un fel sau altul. Or, tocmai acest carac-
tel' lipse;;te visului. Visu1 nu-~i propune sa transmita cuiva ceva ~ij de-
parte de a fi un mijloc de comunicare, e1 este destinat sa ramina neinte-
1es. In consecinta, nu trebuie Dici sa ne mire, nid sa ne Induea in eroa1'e
faptul ca un mare numi'll' de polivalente ~i de indeterminari ale visului
scapa posibilitatilor nOastre de decizie. Singunl1 rezultat sigur al com-
paratiei noastl'e este ca indeterminarile, pe care unii au voit sa Ie fo1o-
1) Populatia Chinei este astiizi mult mai mare, depii$ind cifra de 1,1 miliarde
oameni. (Nota trad.).
2) in textul lui Freud proverbul suna in felul urmator: "Wenig was sehen
viel was wunder bar" (Nota tract).
212
seasca drept argument impotriva caracterului concludent al interpretari-
lor noastre privind visele, sint in mod firesc inerente tuturor sistemelor
de exprimare primitive.
Gradul de inteligibilitate reaId a visului nu poate fi determinat dedt
prin exerci~iu Eli experienta. Dupa parerea mea, aceasta determinare
poate fi impinsa destul de departe, iar rezultatele obtinute de anaii~ti
avind 0 instruire buna nu pot dedt sa-mi intareasca aceasta parere.
PublicLll profan, chiar daca are preocupari ~tiintifice, se. complace sa
opuna un scepticism dispretuitor dificultatilor. ~i incertitudinilor unei con-
tributii ~tiintifice. Cu totul injust, credo Probabil eEl putini dintre dum-
neavoastra ignora faptul ca 0 situatie analoagas-a produs cuprilejul
descifrarii inscriptiilor babiloniene. A fost ovreme clnd opinia pul:?licda
mers pina acolo incH sa taxeze drept "mistificatori" pe cei care, au desci-
frat inscriptiile cuneiforme, considerind toata aceasta cercetare drept
,,~a:datanie". In 1837 insa, Royal Asiatic Society a intreprins 0 proba
decisiva. I-a invitat pe patru dintre cei mai eminenti speciali~ti, Rawlin-
son, Hincks, Fox Talbot ~i Oppert ca sa-i trimita, in plic sigilat, patru
traduceri independente ale unei inscriptii cuneiforme care tocmai fusese
descoperita ~i, dupa ee a comparat cele patru texte, a putut anunta di -ele
erau suflcient de asemanatoare casa jl.lstifice increderea in rezultatele
obtinute ~i certitudinea unoI' noi progrese. Zeflemelile profanilorculti-
vati au incetat atunci treptat ~idescifrarea documentelor cuneiforme a
continuat cu rezultate tot mai sigure. -
2. 0 alta serie de obiec~ii se leaga strins de fmpresia de care nid
duIimeavoastra nu ati scapat, anume ca multe dintre solutiile pe care
sintem obIigati sa Ie acceptam ca urmare a interpretarilor noastre par
fortate, artificiale, trase de par, deci deplasate ~i adesea chiar comice.
Obiec~iile de acest gen sint atlt de numeroase incit nu a~ avea dedt sa
stau in cumpana cu privire la exemplele de ales : iau la intlmplare pe
ultimul care mi-a fast adus la cuno~tinta. A~adar, ascultati : in Elvetia
un director de seminar 3) a fost, recent destituit din postul saU pentru ca
s-a ocupat de psihanaliza. Fire~te, el a protestat impotriva acestei masuri
~i un ziar din Berna a facut publica judecata formulata pe seama sa de-
autoritatile ,-,colare. Nu extrag din aceasta dedt citeva propozitii rcferi~
toal'e la psihanaliza : "In afara. de aceasta, multe din exemplele din cartea
citata a doctorului Pfister izbesc prin caracterul lor' cautat ~i artificios ...
Este cu adevarat de mirare ca un director de seminar accepta fara spirit
critic toate aceste afirmatii ~i toate aceste probe 'iluzorii". Ni se cere .sa
acceptam aceste propozitii ca pe 0 decizie data de un "judecator impar-
tial". Cred ca mai degraM aceasta "impartialitate" este "artificioasa". Sa
examinam mai indeaproape aceste judecati, in speranta ca putina reflec-
tie ~i competenta nu pot sa faea rau, chiar ~i unui spirit impartial.
Este en adevarat amuzant sa vezi graba 9i increderea de sine cu care
oamenii se pronunta. asupra unei probleme spinoase a psihologiei in-
con~tientului, neascultlnd dedt de prima lor impresie. Lor interpretarile
Ii se par caubte ~i fortate, Ie displac; deci ele sint false, iar toata
aceasta munca de interpretare nu arenici a valoare. Nici 0 clipa nu Ie
trece prin minte ideea ca ar putea exista 0 ratiune ca interpretarile sa
3) Este vorba de pastorul 0 s car P f i s t e r din Zurich, care in anul 1921 a
publicat cartea La psychanalyse au. service des educateurs, tipariHi de editura
Bircher din Berna. (Nota trad,).,
213
seasca drept argument impotriva caracteru1ui concludent a1 interpreUlri-
lor noastreprivind visele, sint in mod firesc inerente tuturor sistemelor
de exprimare primitive.
Gradu1 de inteligibilitatc reali'i a visului nu poate fi" determinat dedt
prin exercitiu ~i experienta. Dupa parerea mea, aceasta determin-ilre
poate fi impinsa destul de departe, iar rezultatele obtinute de anaii~ti
avind 0 instruire buna nu pot decit sa-mi intareasca aceasta parere.
Publiclll profan, chiar daca are" preocupari f;)tiintifice, se complacesa
opuna un scepticism dispJ;"etuitordificultatilor. ~i incertitudinilor unei con-
tributii ~tiintifice. Cu totul injust, credo Probabil ca putini dintre dum-
neavoastra ignora faptul ca 0 situatie analoaga s-a produs cuprilejul
descifrarii inscriptiilor babiloniene. A fost ovreme cind opinia publica a
mers pina acolo incH sa taxeze drept "mistificatori" pe cei care_au desci-
frat inscriptiile cuneifoI'me, considerind toat,'! aceasta cercetare drept
,,~a:datanie". In 1837 1nsa, Royal Asiatic Society a intreprins 0 proba
decisiva. I-a invitat pe patru dintre cei mai eminenti speciali~ti, Rawlin-
son, Hinck.'), Fox Talbot ~i Oppert ca sa-I trimita, in plic sigilat, patru
traduced independente ale unei inscriptii cuneiforme care tocmai fusese
descoperita ~i, dupa ce a comparat cele patnl texte, a putut anunta ca e1e
erau suflcient de asemanatoare casa justifice increderea in rezultatele
obtinute ~i certitudinea unoI' noi progrese. Zeflemelile profanilorculti-
vati au incetat atunci treptat ~idescifrarea documentelor cuneiforme a
continuat cu rezultate tot mai siguie. 0 ".
2. 0 alta serie de .obiectii se leaga strins de :l'mpresia de care nid
dumneavoastra nu ati scapat, anume ca multe dintre solutiile pe care
sintern obligati sa Ie acceptam ca urmare a interpretarilor noastre par
ofortate, artificiale, trase de par, deci deplasate ~i adesea chiar cornice.
Obiectiile de acest gen sint atit de numeroase incH uu a~ avea dedt sa
stau in cumpana cu privire la exemplele de ales: iau la intimplare pe
ultimul care mi-a fost adus la cuno1?tinta. A~adar, ascultati :in Elvetia
un director de seminar 3) a fost, recent destituit din postul sau pentru ca
s-a ocupat de psihanaliza. Fire~te, el a protestat impotriva acestei masuri
1?iun ziar din Berna a facut publica judecata formulata pe seama sa de-
autorWitile ~colare. Nu extrag din aceasta decit citeva propozitii rcferi-
toare la psihanaIiza : "In afar a de aceasta, multe din exemplele din cartea
citata a doctorului Pfister izbesc prin caracterul 101'0 dlutat :'ii artificios ...
Este cu adevarat de mirare ca un director de seminar accepta fara spirit
critic toate. aceste afirmatii ~i toate aceste probeiluzorii". Ni se cere osa
acceptam aceste propozitii ca pe 0 decizie data de un "judecator impar-
tial". Cred ca mai degraba aceasta "impartialitate" este "artificioasa". Sa
examinam mai indeaproape aceste judecati, in speranta ca putina reflec:'
tie 1?icompetenta nu pot sa faca rau, chiar 1?iunui spirit impartial.
" Este cu adevarat amuzant sa vezi graba ~i increderea de sine cu care
oamenii se pronunta asupra unei probleme spinoase a psihologiei in-
con1?tientului, ne'ascultlnd decit de prima lor impresie. Lor interpretarile
Ii se par cautate ~i fOrtate, Ie displac; deci ele sint false, iar toata
aceasta munca de interpretare nu arenici 0 valoare. Nici 0 clipa nu Ie
trece piin minte ideea ca ar putea exista 0 ratiune ca interpretarile sa
0) Este vorba de pastol'ul 0 s car P f is t e r din Zurich, care in anul 1921 a
publicat cartea La psychanalyse au. service des educateurs, tiparita de editura
Bircher din Berna. (Nota trad.).,
213
aiba aceasta apa1'enta _;;i ca merita sa-ti dai ostei"leala sa cercetezi care
este aceasta ratiune.
Situatia de care ne ocupam caracterizeaza indeosebi rezultateIe de-
plasarii ca;e, dupa cum ;;titi, -constituie mijlocul eel mai puternic de care
dispune cenzura viseIor. Tocinai prin intermediul acestui mijIoc cenzura ~
onirica creeaza structuri substitutive pe care noi Ie-am desemnat ca alu-
zii. Acestea sint insa aluzii greu de recunoscut ca atare, ahizii carora
este greu sa Ie gasim substratul ;;i care se leaga de acest substrat prin
asociatii exterioare foarte singularizate ;;i adesea cu totul bizare. In
toate aceste cazuri este 'insa vorba de lucruri destinate saram'ina ascunse,
tocmai ceea ce vrea sa obtina cenzura visului. Or, c'ind un lucrua fost
ascuns, nu trebuie sa ne a;;teptam sa-l gasjm 'in locul unde trebuia sa
se afle in mod normal. Comisiile de supraveghere a frontierelor, care
functioneaza astazi, s'int 'in aceasta privinta mult mai viclene dedt auto-
ritatile ;;cola1'e elvetiene (care I-aU judecat pe Pfister), Ele nu se mul-
tumesc sa scotoceasca prin portofele ;;i buzunare dupa documente $i
schite : ele presupun ca spionii :;;icontrabandi:;;tii, spre a dejuca mai bine
controlul, pot sa ascunda aceste obiecte interzise. 'in locurile 'in care ne
a;;teptam eel mai putin sa Ie gasim, cum ar fi bunaoaratalpa dupla a 'in-
caltamintei. Daca obiectele cautate s'int gasite aici, se poate spune di s-a
depus multa osteneala pentru a Ie calita, dar :;;ica aceste cautari nu au
fost 'in zada1'.
Admitind ca 'intre un element latent al visului si substitutul sau ma-
nifest pot exista legaturi dintre cele mai- nea:;;tept~te ;;i singulare, dnd
comice, cind ingenioase in aparenta, nu facem dedt sa ne conformam
immeroaselor experiente furnizate de exempleIe carora, 'in general, nu
Ie-am gasit noi 'in~ine solutia. Rareori este cu putinta sa gasim prin noi
in~ine interpretari de acest gen ; nid un orn cu judecata nu' ar fi capabil
sa descopere legatura care une:;;te cutare element latent cu substitutul sau
manifest. Autorul visului este aeela care fie ca ne furnizeaza dintr-odata
talmacirea, gratie unei idd care Ii vine direct in legatura cu visul (fapt
posibil pentru d'insul, pentru ca el este purtatorul acestei structuri substi-
tutive),fie ca ne furnizeaza suficiente materiale, gratie ca1'o1'asolutia,
departe de a cere 0 sagacitate deosebita, se impune de la sine eu un fel
de necesitate. Daca autorul visului nu ne vine in ajutor prin unul sau
a1tul din aceste doua mijloace, elementuI manifest dat ne ramine pentru
totdeauna incomprehensibil. Permiteti-mi sa va prezint, in legi'Hura cu
aceasta, 'inca un caz pe care am avut prilejul sa-l observ recent. Una
dintre pacientele mele, pe dnd se afla sub tratament, $i-a pierdut tatal.
Orice pretext Ii era binevenit spre a-I reinvia in vis. Intr-unuldin aceste
vise, ale cami conditii adiacente nu ne pot fi de altfel de hid un folos,
tatal ei apare ;;i Ii spune : "Este oraunsprezece -?i un sJ'ert, unsprezece
yi jumatate, douasprezece fara un sfert'(. Ea a putut sa interpreteze
aceasta particularitate a visuIui, amintindu-$i ca tatalui ei Ii placea sa-~i
vada copiii venind cu punctualitate la Ora prinzului. Exista, desigur, -un
raport 'intre aceasta amintire $i elementul visului, far a ca acest fapt sa
permita formularea vreunei concluzii oarecare cu privire la originea
visului. Mersul tratamentului autoriza 'insa banuiala ca de geneza acestui
vis nu era strain a 0 anumita -atitudine critica, dar refulata, fata de tatal
iubit ~i venerat. Continu'ind sa-~i 'in~ire amintirile, in aparenta din ce in ce
mai departate de vis, auto area visului poveste$te ca a asistat inajun la
o conversatie despre psihologie, 'in cursul careia una dintre rude Ie ei i-a
214
'Spus : "Omul primitiv supravietuie$te in noi toti". Acumcredem a 0 in-
~elege. A fost pentru dinsa 0 excelenta ocazie de a-9i reinvia din nou
tatiH, transformindu~l 'in visul ei intr-un om-orologiu 4) 9i f,1cindu-l sa
anunte sferturile de ora de laamiaza.
Evident,>este aid ceva care ne face sa ne gindim ]a un joc decuvinte
9i adesea s-a intimplat sa se atribuie interpretului jocuri de cuvinte al
-caror autor eta eel care a visat. Exista $i alte exemple in. care nu. este
prei'! U90r sa de>cidemdaca neaflam in fat a unui joc de cuvinte sau a
umti vis. Dar am eunoscut deja acelea$i indoieli cu privire la unele
lapsusuri verbale. Un barb at poveste9te ca a visat ca unchiul sau i-a dat
o sarutare pe cind se aflau a$ezati impreuna in automobilul aeestuia.
Dealtfel el n-a intirziat sa ne dea interpretarea acestui vis, care semhi-
fica autoerotism (termen imprumutat din teoria libido-ului $i insemnind
'Satisfacere erotica fara lipsa unui obiect din afaraindividului). Barbatul
acesta i$i va fi permis sa glumeasca $i ne va fi dat drept vis 'ceea ce nu
ra din parte-i decit un joc de cuvinte? Nu $tii ce sa crezi. D.upa pa-
retea mea, el a visat cuadevarat. Dar de unde viDe aceasta frapanta
asemanare? Aceasta intrebare m-a determinat altadata sa fac 0 luhga
digresiune, obligindu-ma sa supun unui studiu aprofundat insu9i jocul
de cuvinte 5). Am ajuns la concluzia ca 0 sEirie de ideicons,;tinte este
abandonata moment an elaborarii incon$tiente, de unde eareapare ulte-
rior sub forma de joc de cuvinte. Sub influenta incbn$tientului, aceste
idei con$tiente sufera actiunea mecanismelor care domina aid, anume
condensarea $i deplasarea, adica a aceloras,;i procese pe care le~am gasit
actionind in travaliul de elaborare oniridi: este singurul fapt. diruia
trebuie sa-i atribuim asemanarea (cind ea exista) intre jocul de cuvinte
$i vis. Dar "visul-jDc de cuvinte", fenomen neintentional, nu ne prile-
juies,;te nimic din acea delectare pe care. 0 incercam -cind am reus,;it un
"joc de cuvinte" pur '.'i simplu. De ce? Acest lucru 11yeti afla daca yeti
avea ocazia' sa studiati in mod aprofundat joculde c,uvinte. "Visul-
calambur" este lipsit de umor; departe de a ne produce risul, el ne lasa
indiferenti.
In aceasta privinta ne apropiem de vechea interpretare antica a viselor
care, pe linga multe materiale inutilizabile, ne~a furnizat 0 multimede
exemple excelente de interpretare, pe care noi in$ine nu Ie-am putea
depa$i. Nu va voi cita dedt un singur vis de acest gen $i' 0 fac tinind
seama de semnificatia sa istorica. Acest vis, care' apartine lui Alexan"dru
cel Mare, este povestit, cu uneledeosebiri, de catre Plutarh$i de catre
Artemidor din Daldis. Pe dnd regele asediaora$ul Tir, _care se apara eu
dirzenie (anul 322 1.e.n.), a aparut un satir dansind. Ghicitorul Aristandru,
'Care insotea oastea, a interpretat acest vis, descompuniud cuvintul "saty-
ros" in ~(X TVpOC; (Tyrul este al tau), crezind ca astfel Ii prezice regelui
eucerirea ora$ului. ea rezultat al aeestei interpretari, Alexandru se ho-
tad sa continue asediul $1sfir$i prin a cuceri Tyrul. Interpretarea, care
pare artificioasa, era incontestabil exacta.
4) In limba germana om primitiv (sau om-originar)se spune der Urmensch,
Jar om-orologiu del' Uhrmensch, pronuntia fiind identica. (Nota trad.).
5) A se vedea, bunaoara, capitolul eonsaerat analizei raporturilor euvintului de
spirit, ale umorului in general, eu visul I?iinconl?tientul, 'in lucrarea luiS. F r e u d
Del' Witz und seine Beziehung zum Unbewussten, F. Deuticke, Leipzig u. Wien,
1905 (Nota trad;).
215
3. Veti fi, fara indoiala, foarte impresionati aflind ca impotriva eon-
ceptiei noastre despre vis au adus obiectii chiar ~i unele persoane care,.
in calitate de psihanali~ti, s-au ocupat vreme indelungata de interpretarea
viselor. AI' fi fost de mirare ca 0 sursa atit de bogata de noi erori sa fi
ramas neutilizata ~i astfel confuzia de notiuni ~i generalizarile nejustifi-
cate la care s-au pre tat unii in legatura cu aceasta au generat afirmatii
care, prin inexactitatea lor, se apropie muIt de conceptia medicalii a
visului. Cunoa$teti una din aceste afirmatii, care pretinde ca visul consta
din incercarea de adaptare la prezent $i de solutionare a sarcinilor 'vii-
toare, ca el urmare~te, in consecinta, 0 "tendinta prospectiva" (A. Mae-
der). Am aratat deja ca aceasta afirmatie se bazeaza pe confuzia intre
vis $i ideile latente ale visului,ca ea, pI'in urmare, nu tine cont de pro-
cesulde elaborare onirica. In masura in care ea i$i propune sacaracte-
rizeze viata psihica 111con$tientadin care fac parte ideile latente ale visu-
lui, aceasta afirmatie nu este nici noua, nici completa,' deoarece- activi-
tatea psihica incon$tienta se ocupa, in afa.r-ade pregatirea viitorului, de
multe aIte lucruri. Pe 0 confuzie $i mai suparatoare se bazeaza afirmatia
ca in spatele fiecarui vis gasim "dauza mortii". Nu $tiu exact ce poate
sa insemne aceasta formula,' dar presupun ca ea decurge din confuzia
care se face intre vis $i personalitatea integrala a autorului visului.
ea exemplude generalizare nejustificata operata pe baza cltorva
exemple autentice, voi cita afirmatia potrivit careia fiecare vis ar fi
susceptibil de doua interpretari.: interpretarea zisa psihanalitica, a$a
cum am expus-o noi, $i interpretarea zisa analogica, care face abstractie
de pulsiuni ~i vizeaza reprezeptarea functiilor psihice superioare (H. Sil-
berer). Visuri de acest gen exista,dar in zadar veti incerca sa extindeti
aceasta conceptie, fie $i numai la majoritatea viselor. lar dupa tot ce
ati audiat aici, veti socoti eu totul nefondata afirmatia ca taate visele
ar fibisexuate $i ca ar tre.bui interpretate in sensul unei infruntari intre
tendinte care ar putea fi numite masculine $i feminine (A. Ad 1e 1'). Fi-
re$te' ca exista unele vise izolate de acest gen, iar mai tirziu veti putea
afla ca ele prezinta aceea$i structura ca anumite simptome de isterie.
Mentionez taate aceste descoperiri de noi caractere generale .ale viselor,
spre a va pune in garda impotriva' lor sau cel putin spre a nu va E.lsa
nid un dubiu cu privire la opinia mea fata de ele.
'4. S-a incercat compromiterea valorii obiective a cercetarilorasupra
visului, invocindu-se faptul ca subiectii supu$i tratamentului psihanalitic
i$i ajusteaza visele in conformitate eu teoriile preferate de medicii lor,
unii pretinzind ca auindeosebi vise sexuale, altii vise legate de vointa
de putere, iar altii vise de palingenezie 6) (W. S t eke 1). Aceasta obiec-
tie pierde insa din valoare, la rindu-i, dacE! ne gindim ca oamenii au
visat inainte de a fi fost inventat tratamentul psihanalitic in stare sa-i
ghideze $i sa Ie dirijeze visele $i ca subiectii supu~i astazi tratamentului
aveau obi~;;r1uintasa viseze inainte de a fi fost tratati. Faptele pe care ,
se intemeiaza aceasta obiectie sint cu totul de inteles ~i nu aduc nici un
prejudiciu teoriei visului. Resturile diurne care declan~eaza visul provin
din preocuparile intense ale vietH in stare de veghe. Daca cuvintele ~i
sugestiile medicului au dobindit pentru pacient 0 anumita importanta, ele
6) Palingenezie,pretinsa rena!;iterea sufletului dupa moarte, profesata de
filosofia idealista. In mod figurat, termenul semnifica 0 regenerare morala. (Nota
trad.).
2H~
se intercaleaza in ansamblul r(?sturilor diurne ~i pot, intocmai ca ~i
celelalte interese afective ale ziIei, inca nesatisfacute, sa furnizeze visu-
lui excitanti psihici ~i sa actioneze asemenea celor somatici care II
influenteaza in timpul somnuhii pe cel ce doarme. Qa ~i ceilalti agenti
excitatori ai viselor, ideile provocate de medic pot sa aparai'n visul
manifest sau sa fie descoperite in continutul latent al visului. $tim ca
esfe posibil sa provocam in mod. experimeBtal vise sau, mai f?xact, sa
introducem in vis 0 parte din materialele acestuia. In aceste influente
exercitate asupra pacieDtiIor, analistul indepline~te unrol identic eu
acela al experimentatorului care, ca M 0 u r 1y Vol d, imprima mem-,
brelor subiectului de xperienta a.(1umitepozitii determinate.
Putem sugera autorului visului tema visului, dar e imposibil sa
actionam asupra secventelor visului. Mecanismul procesuluide elaborate
~i dorinta incon~tienta a visului scapa oricarei influente din afara. Exa-
minind excitatiilesomatiee ale visului, am recunoscut ca particularitatea
~i autonomia vieW onirice se dezvaluie in reactia prin care visul ras-
punde excitatiilor corporale ~i psihice pe care Ie prime~te. In acest fel
obiectia de care ne ocupam aieL~i care ar dori sa puna la indoiala obiec-
tivitatea cercetarilor asupra visului este intemeiata la rindu-i pe 0 con-
fuzie care echivaleaza visul cu materialele visului.
Aceasta e tot ce cloream sa va comunic in legatura cu problemele legate
de vis. Fara indoiala ca va dati seama ca am omis 0 multi me de lucruri ,
~i ati luaf aminte ca nu am putut sa fiu complet din multe puncte de
vedere. Dar aceste cusururi ale expunerii mele tin de raporturile exis-
tente intre fenomenele visului ~i nevroze. Am studiat visul ca 0 intro-
ducere la studiul nevrozelor, procedeu mult mai corect decit daca amfi
facut vieeversa. Dar tot a~a cum visul ne pregate~te sa intelegem 'nevro-
zele, la rindul sau el nu poate fi inteles in toate detaliile decit daca
dobindim 0 cunoa~tere exact a a fenomenelor nevrotice.
Nu ~tim' care este parerea dumneavoastra, dar eu va pot asigura di
nu regret ca v-am supus cu atHa insistenta atentii problemele visului
~;ica anl. consacrat studiului acestor probleme 0 parte atH de importanta
din tinipul de care dispunem. Nu exista un alt domeniu in care studiul
sa ne convinga mairepede de exactitatea t~zelor psihanalizei. Trebuie
multe luni ~i chiar multi .ani de munca asiduaca sa dovedim ca simpto-
mele unui caz de maladie nevrotica poseda un sens, slujesc, 0 intentie
~i se explica prin datele biqgrafice ale -persoanei suferinde. Dimpotriva,
riu avem nevoie decit de efortul dtorva ore spre a obtine acela~i rezul-
tat fata de un vis care la inceput ni se prezinta confuz $i neinteligibil,
dobindind astfel 0 confirmare a tuturor ipotezelor psihanalizei cu privire
la incon~tiei1tul proceselor psihice, la mecanismele la care se supunaces-
tea $i la tendintele ce se manifesta prin intermediul acestor procese. Iar
daca la perfecta analogie care exista intre formarea unui vis ~i aceea
a unui simptom nevrotic, adaugam rapiditatea transformarii care face
din autorul visului uh om in stare de veghe 1;iicu judecata,capatanicerti-
tudinea ca 1;iinevroza se bazeaza pe 0 alter are a raporturilor care exista
in mod normal intre diferitele forte ale vietH psihice.
*
'" '"
21?
Partea atreia
TEORIA GENERALA
A NEVROZEI.OR
XVI
PS1HANAL1ZA $1 PSIHIATRIE-
Ma bv-cur capot relua impreuna eu dumneavoastrafirul discutiilor
nOastre. V-am vorbH pina acull despre conceptia psihanalitica, despre
actele ratate ~i despre vise; a~ dori sa va familiarizez acum eu intele-
gerea fenomenelor nevrotice care. a;;a cum veti vedea in eontinuare, au
numeroase trasaturi comune aUt cu unele c:it si cu celelalte. Va .orevin
insa ca, in eeea ce prive;;te aceste' fenomene, nu 'va Inai pot sugera ~ceea;;i
atitudine anterioara fata de mine. Imi impusesem atunci obligatia de a
nu face nid un pas far a a maii pus in prealabil de aeord eu dumnea"..
voastra; discutind mult impreuna 91 tinind seama de obiectiile facute,
mergind pina la a vedea in dumneavoastra. i?i in "bunul shnt" <de care
dispuneti instal1ta hotaritoare. Astazi, dintr-un' motiv cit se poate de
simplu, nu mai putem proce<:lala fel. ea fenomene, actele ratate i?i
visele nu ya erau eu totul necunoscute, se putea 'spline ca. in legatura eu
ele aveati sau puteati sa avetiaceea;;i experient,cl ca i?i rpine. Domeniul
fenomenelor nevroticeva este insa strain; daca nu sinteti medici, nu
aveti aid alta cale de aeces dedt aeeea pe care v-a pot oferi larnuririle
mele, iar judeeatacea mai buna ill-aparenta este lipsita de valoare cind
acela care 0 formuleaza nu este familiarizat C1,1 'faptele supuse judecatii.
Totu~i; sa nu va inchipl,liti ca imi propun -sa va tin ni~te' conferinte
dogmatiee ~i nid ea va voi cere 0 adeziune ,neconditionata. Dadi ati
{Tede aeest lucru, ar rezulta 0 neintelegere care mi-ar face cea mai mare
nedreptate. NU-mi stR in intentie sa va impun convingeri : imi este de-
ajuns sa exercit 0 actiune de stimulare ~i sa zdruncin prejudecati. eind, ca
o urmare a unei ignorante totale, nu yeti Ii. capabilide o. judecata pro-
prie, nu va trebui nici sa fiti credul{ dar nici sa respingeti. Nu yeti avea
dedt sa asculati ili sa lasati sa. actioneze astlpra dumneayoastra ceea
ce vi S2 spune. Nueste u~or sa dobinde~ti convingeri, iar acelea la. care
se ajunge fara osteneala se dovedese eel i1'l.aiadesea fara valoare i?ilipsite
de durabilitate. Are dreptul la convingeri numai acela care, ani .~i ani,
a meditat asupra unora si acelorasi faDte si a vazut cu oehH sM repe-
tarea aeestor .lucruri noi ':,;i surpri~zatoare despre care va voi vorbi. La
ce bun, in' plan intelectual, acele convingeri facile, aeeie conversiuni
care au lac' eu iuteala fulgerului;aeele respingeri violente? Nu va este
limpede ca "lovitura de trasnet", inddlgostirea instantanee fac parte
dint1'-un domeniu cu tatul diferit, apartinind indeosebi domeniului afec-
t1v? Noi nu Ie ee1'empacientilor n09t1'i sa fie convin;;;ide eficienta psih-:
ana.lizei sau sa-:,;i deaacleziunea la aceasta. Daca ar face-o, ne-ar deveni
suspecti. Atitudinea pe care o. pretuim eel mai muIt la ei este ace.ea a.
unul scepticish1 binevoitor. Deci ineercati sa lasati sa se matu1'izeze in
mintea dumneavoastra 'eonceptia psihanalitica,alaturi de conceptia
popular a sau cea psihiatrica, pina dnd se va ivi prilejul ca aUt una cit
221
~i cealaIta sa intre in relatie reciproca, sa se masoare intre' ele :;;i, aso
ciindu-se, sa dea na:;;tere in final uneiconceptii decisive ..
Pe de aUa parte, nu ati fi indreptatiti sa credeti ca ceea ce va expun:
drept conceptie psihanalitica, ar fi un sistem speculativ. Avem mai
curl'nd de-a face fie Cll 0 experienta, fie cu 0 expresie directa a obser-
vatiei, fie cu rezultatul elaborarii acesteia. Numai 0 data cu progresul
~tiintei yom putea judeca dacaaceasta elaborare a fast suficienta :;;i
justificata:;;i,fara a voi sa ma laud, pot spune ca - avind indaratul
meu a viata- destul de lunga ~i 0 cariera care se intinc1e pe aproximativ
25 de ani - mi-a trebujt 0 munca intensa :;;i aprofundata co. sa acu-
mulez faptcle pe care se bazeaza conccptia mea. Am avut adesea impre-c
sh ca adversa1'ii no:;;tri nu voia1..1sa tina seama deice de aeeasta sursa a
afinuatiilor noastre, co. 9i cum ar fi fast vorba de idei pur subiective
eltora li s-a1' p1..1teaapune, dupa bunul plac, altele: Nu izbutesc nicidec1..1m
Sa 'inteleg aceasta atitudinea adversarilor no:;;tri. Eo. tine poate de faptul
ca medicilor Ie repugna sa intre in relatii p1'ea strinse cu pacientii lor
atin9i de 118vroze 9i ca, nedind suficienta atentie 10. ceea ce li se spune,
Ie este cu neputintasa traga din aceste comunicari invataminte pretioase
;;i sa efectueze asupra bolnRvilor lor observatii suseeptibile a ser'li drept
punet deplecare pentru deduetii de or din general. Va fagaduiese, eu
acest prilej, di in cursul prelegerilor urmatoare ma voi 1asa antrcnat
cit mai putin posibil in dispute polemice, indeosebi eu eubre sau cutaro
autor in particular. Nu sint convins de adevaru1 maximei care proclama
ca eontradictia estc muma tuturor luerurilor 1). Accasta m.axima imi
pare a fi un produs al sofisticii greee~ti -$i pacatuie~te, eel 9i aeeasta, prin
a atribui- 0 valoare exagerata dialecticU. In eeea co ma priv$te, ered
ca ceea co numim polemica9tiintifica este 0 intreprindere eu tatul ste-
rilii, eu aUt mai mult eU cit totdeauna are tendinta de. a imbraca un
caracter strict personal. Ma puteam lauda, pina acum citivi'l ani, di nu
am uzat de armele polemicii .decit impotriva unui singur om de :;;tiinta
(Lov,/enfelc1, din MUnchcri). Rezultatul a fast ea din adversari am devenit
PTideni 9i ea prietenia noastra cste d1..1rabila. Cum_ n-am fost insa sigur
ca voi ajunge mereu la acela~i rez1..1ltat, m-am fedt sa mai repet aeeastii
experienta.
Ati putea crede ea 0 asemenea repuisie fata de oriee discu~i literara
atesta fie 0 neputinta in fata obiectiilor, fie 0 inea.patinar excesiva sau,
eEl sa ma servesc de 0 expresie luata din amabilul limbaj :;;tiintific curent,
o "tiitacire". La care va voi raspunde ea atunci cind ciI1eva, cu pretul
unor grele efarturi, a dobindit 0 convingere, are pina la un anumit punct
dreptul de a dori sa 9i-o mentina in duda tuturor. De altfe1 tin sa adaug
ca, in pri'linta a numeroase aspecte importante, in cursul luerarilor mele
am operat schimbari, am modificat sau am inlocuit eu altele unele dintre
0iJiniile mcie 91 ca nu m-am sfiit nic'iodata sa fac din aceste revizuiri 0
mariurisire _publica. Care a fost rezultatul sinceritatii mele? Unii nn
au luat dcloc cunostinta' de coreetarile introd1..1se si' ma mal critiea si
astazi pcntru afirmatii ~[irora 11U Ie mal dau acelasi ~ens ca altiidata. Altii
lrni rejDrOS~aza chiar' aceste revizuir-i si decl~-lra cii nu 111a pot Iua in s~-
, ' ..
rios. 8--a1' spune ca acela care iZ;i modifica din timp in tim_p ideile nu ar
1) A1uzie 1a cunoscuta teza a lui Her a 0 1i t din E f e s, oa toate se nasc
din lupta, la care FI~eucl,prin viziunea sa dialectica, de f8pt- subs~ri.eprin intreaga
sa opel~a. (lJota traci.)
_222
merita nid 0 incredere,pentru ca ar Eisa sa se presupuna eEl~i ultimele
sale teze ar i tot aUt de eronateca ~i cele precedente. Pe de aIM. parte,
insa,acela care i~i mentine ideile sale initiale ~i nu 5e lasa abatut cu
u~urinta din drumul sau, trece drept un indaratnic, ~i un ratacit. Fatade
aceste doua judecati opuse ale criticii, nu este de adoptat dedt 0 hOU1-
rire : sa ramli ceea ce e'?ti $i sa nu-ti urmezi dedt propria judecata: Este
tocmai' atitudinea pentru' care m-am deds ,?i nimic' nu ma' va impiedica
sa,mi modific ~i sa-mi cor~ctez teoriile 0 data cu imbogatirea experientei
mele. Clt prive~te ideile mele fundamentale, inca nu am gasit nimic de
schimbat aid ~i sper ca va fi la fel.~i pe viitor.
Am ded a va expune conceptia psihanalitica asupra fenomenelor ne-
v1'Ot1<;:e. Nu-mi este greu sa leg aceasta ex,punere de aceca a fenomenelor
despre care v-am vorbit, date fiind aUt anal.ogiile cit ~i 'contrastele ce
exista intre unele ,?i celelalte. Poposesc asupra unui act simptomatic pe
care I-am constatat 1a multe persoane venite sa ma consulte. Cu oamenii
care vin s8.-ti in~ire intr-un sfert de ora toate mlzeriile vietii lor mai mult
sau m<li putin lungi, psihanalistul nu prea 9tie ce sa faca. Cuno9tintele
sale profunde nu-i permit sa se debaraseze de bolnav spunindu-i CamI
sufera de cine ~tie ce ,?i recomandindu-i 0 U90ara. cura de hidroterapie.
Unul din colegii no~tri, intrebat cum se comporta fa'pl de, pacientii care
vin sa-I consulte, a raspuns rididnd din LUTIed: Ie pretind, ca. pedeapsa,
un onorariu de multe coroane. In consednta, nu vaveti rniradaca va voi
spune ca clientii psihanalistului, chiar ~i ai celui mai ocupat, nu sint in
general prea numcro,?i. Am dublat ~i am capitonat u~a care separacabi-
neiul meu de sala de a9teptare. Este vorba aid de 0 masura de precau-
tie 31 carei sens nu este greu de sesizat. Or, mereu se intimpla co. per-
soanE~lepe Care Ie chemdin sala de a9teptare in cabinet sa uite sa inchida
dupa ele cele doua UEii.De indata cc observ aceasta, oricare ar fi situatia
sociala apersoanei, nu preget sa-I atrag atentia asupra faptului,pe un
ton iritat, rugind-o sa-,?i repare D2glijenta: Veti spune caeste 0 pedan'-
terie dusa pina la extrem. Deseori eu irisumi mi-am repro~at 8ceasta
pretentie, cad adesea era yorba depersoane incapabile sa atingao danta
de u,?a ~i fedcite sa lase pe se3ma altora aceasta treab;}. Dar, in majo-'
rHatea cazurilor, aveam dreptate, pentru ca cei care secomporta asHel
~i lasa deschise indaratul lor w~ile care despart sala de a9teptare a rnedi-
cuini de cabinetul sau de consultatii sint oameni prost crescuti ~i nu
. merita 0 intlmpinare amicalil. eu toate acestea, nuvcl pronuntati inainte
de a cunoa~te restul.Aceasta neglHentaa pacientului nu are lac decit
atunci cind el se afla singur in sala de a~teptare $i, parasindc.o, nu lasa
pe nimeni in urma lui. Dimpotriva, pacientul are grija sa incl1.ida.u~ile
cind ran-lin dupa e1 alte persoane care au a$teptat impreuna cu e1. In
acest djn urma caz e1 intelege prea bine ca nu este in interesul sau sa
pel'mita altar a sa asculte conversatia sacumedicul.
Determinata in acest fel, neglijenta pacientului nu este nid acciden-
tala, nid lipsita de sens ~i chiar de importanta,pentru ca, a~a cum vom
vedea, ea ilustreaza atitudinea sa fata de medic. Pacientul apartine cate-
goriei numeroase a acelora care au pretentia sa fie VEtzutide celebritati
medicale, care VOl' sa fie uluiti, zguduiti. Poate ca el a 9i telefonat, ca
sa ,;,tie la ce ora vafi primit mai u,?or :;;i i,?i'1nchipuie ca va gasi in fata
casei medicului 0 coada de. clienti tot atlt de lunga ca in fata sucursalei
unui. mare magazin de coloniala. Or, iata-l intrind intr-o sala dea~teptare
goali'i ,?i, pe deasupra, foerte lllodest mobilata. El este deceptionat ~i,
223
vaind sa se razbune pe medic pentru respectul exagerat pe care inten-
tiona sa i-I arate, i~i exprimi'i starea sufleteasca neglijind sa inchidii u~ile
care separa sala de a~teptare de cabinetul de consultatii. Facind aceasta,
el pare sa-I spuna medicului : "La ce sa mai inchid u~a, daca nimeni .nu"':i
in sala de a~teptare ~i daca nimeni nu va mai intra aici, probabil, cit
timp eu voi fi In cabinetul dumitale?" 5e intimpla chiar ca, in timpu1
consultatiei, sa dea dovada deo totala lipsa de considcratie $i de respect,
daca nu este pus 1a punctd~ la inceput.
AnaHza aeestui marunt act simptomatie nu ne aduce nimie nou in
afara de eele cunoscute dedumneavoastra, anU111eea nu avem de-a face
eu un fapt accidental, ca actul are mobilul sau, un .sens ~i 0 intentie, Cd
face parte dintr-un ansamb1u psihic definit, ~a este un mic indiciu a1
unei stari suflete~ti importante. Acest act simptomatic ne mai arata, in
special, ea procesul a carui expresie este se desfa$oarii in afara con~tiin-
tel eelui care n savir~e$te, pentru ea nid unul din pacientii care lasa
u~ile deschise nu va marturisi ea vrea prin aceasta sa-;d manifeste dis-
pretul. Poate di unii VOl' recunoa~te ea au incercat un sentiment de deza-
magire intrind in sala de a$teptare, dar este sigur ca legatura intre
aceasta impresie $1 comportarea simptomatica ce ii urmeaza scapa con-
$tiintei. .
Sa comparam acum acest marunt act simptomatic C1) 0 observatie
faeuta in legatura eu 0 bo1nava. Faptul la care m8. refer estc inca p'oaspat
in n~emoria mea $i se preteaza unei deserieri rezumative. De altfel va
previn ca in orice eomunicare de acest fel unele extinderi, pline de 2r,,3-
nunte, sint inevitabilc.
Un tInar ofiter aflat in permisie ma roaga sa-m,l asum tratar,lentul
soacrei sale care, de$1 traie;;te in conditE cum nuse pO'ite miJi bune,
invenineaza atit existenta sa, cit $r a alar sai, printr~o idee absurda. IvTi'i
gasese in prezenta unei doamne in vlrsta de 53 de ani, cu 0 stare fiziea
buna, foarte amabili'i ~i simpia in comportare. Ea imi relateaz3. rara
retinere ca traie;;te fericita 1a tara, impreuna cu sotul ::::au, care conduce
o mare 1.1zina. Nu are decit vorbe de lauda pentru atentiile sotului fata
de ea. S-au ca.satorit din dragoste. in urma eu 30 de din ziua cu-
nuniei,nici oneintelegere, niei un motIv de' gelazie n-'). tulburat Hn':,;tea
eaminului. Ceidei copii~i i-au casatorit in bune conditii ;;i sotul el, voind
sa-$i indeplineasca pina. 1a capat indatoririle de cap de farnilie, nu vret!
sa se retraga din afaceri. Un fapt incredibil, de neinteles pentru dins-a,
s-apetrecut eu un an in urma : 'ea nu a $ovi'iit sa dea CTZJ1-e unei scri-
so,'ano ') c'-' 'I r-~.' .e>',; .,' ~t "1 o' co ,. d" .,. 1a';; "n~,oro;,~e'en rJ
" l~ ~ . mTI~ aL I ,EL-~~Za p_ LIJ:unu u 0,1,"'?" c ~e, ',H ~~ ':" ;"iU.
tlnara. De clnd aprlmlt acea_ scrlsoare~ lerlClrea e1 s~a Si~;_rl1n=-n,. () LH1-
cheta mal serioasa a dus 1a descoperirea ca 0 eamerista, pc care ea 0
tolera poat eam prea mult in intimitCltOJ sa, urmarea eu 0 ura Iel'oce pe
oaW'! tinara care, fUnd de aceea:;d condi~ie socialii eu dins a, reu$ise mult
mai bine in viata: in Joe de a ajunge servitoare, Ul'DHS 0 ;eoJ.1<:\eo-
merciala care Ii ingaduise sa intre 1a uzina in calit'lte de functlonClra.
Mobilizarea reducind- personalul uzinei, tinarasflqise prin a avE''' 0
situatie foal'te buna: ea dornicilia chi'll' la uzina, I1U freeventa decit
.'Bdomni'4 ~i toata lUll.1ea ii spune:3. chiar "domrli;;oara>". I11\ridioasa diTl CatlZEt
acestei superioritatL.cai.11erista era canabilfi sa spun a ariee l\~,lltati irnpo-_
o . ~ _ ; , __ .., .. ~ . ..l. . - ~ .J_.
tnva vechll sale colege de ;;eo3la, Intr-a 21 bolnava a Olseu"at eu came-
rista despre un batrlIl dO'_TlJ1 c~~re~renise in, ""Jizlta 1a stapin '?l S~l ~icare,
despartit de sotia sa, avea 0 amantiL Balnava noastra nu-;;i da seam a ce
224
a Impins-o ca,auzind acestea,sa~i spuna cameristei ca nimic nu ar fi
pFlltru ea mal ingrozitor dedt sa afle ca bunul e1 sot 0 in~eala. Adoua
z1 aprirnit prin pd~ta. scrisoarea a110nima in. care ii era anuntata, eu 0
ealigrafiedeformata, fatala veste. Ea a hanuit numaidecit ca. acea scri-
soare era opera rautacioasei cameriste, pentru ca tocmaitinara pe care
aceasta 0 ura era acuzata de a fi amanta sotu1ui. Dar eu toate ca paciertta
a ghicit imediat intriga ~i avea destulaexperienta pentru a-~i da seama
cit de putin demne de incredere sint asemenea denuntari 1a~e, scrisoarea
nu a rascolit-o mai putin. A avut 0 criza de nervi teribilii ~;itrimise dupa
sotul ei, earuia Ii adresa, de indata ee-1 vazu, cele mai amare repro~uri.
Sotulprimi acuzatia rizind 9i facu tot ce-i statu in putinta ca sa-9i lirti~-
teasca consoarta. El ehema in ajutor pe medicul familiei :;;ipe acela al
uzinei. Atitudinea ulterioara a sotHoI' a fost cit se poate de naturala : ca-
merista iu concediata, dar pretinsa amanta i:;;i pastra postul. Boinava
sustine ell din acea zi eo. s-a calmat, nemaicrezind in continutul serisorii
anonime. Dar calmul ei nu a fost niciodata profund :;;i durabil. !i era
de ajuns sa auda pronuntindu-se numele tinerei funetionare sau 3-0 in-
tilneasd'i pe strada, ea sa face. din nou 0 criza de suspiciune, de lacrimi
~i de repro:;;uri.
Aceasta este istoria bravei noastre doamne. Nu trebuie sa o.i 0 mare
experienta psihio.tridi spre a intelege ca, contrar altar bolnave de nervi,
ea era mal degraba inclinata sa-:;;i atenueze cazul sau, ,cum spunem noi,
sa-l disinmleze, ~i ea niciodata n-a izbutit sa-~i infringa credinto. in
acuzatia formulata in scrisoarea anonima.
Ce atitudine poate adopta psihiatrul in fata unui asemenea eo.z? $tim
deja cum s-ar comporta in privinto. o.ctului simptomatie 0.1 pacientului
care nn Inchide u:;;ile de 10.eabinetul de consultatii, vazlnd in aeest act
un accident lipsit de arice interes psihologie. El nu mal poate o.vea, InsEt,
aceea~i atitudine fata de iemeia care manifesta 0 gelozie morbida. Actul
simptomatic apare co. un fapt indiferent, dar simptomul ni se impune ca
un fenomen important. Din punet de vedere subiectiv $!cest simptom
este insotit de 0 durere intensa ; din punet de vedere obiectiv, ameninta
feridrea unei familii. In consecinta, prezinta un interes psihiatric incon-
testabil. Psihiatrul incearca mai inm sa caracterizeze simptomul prin-
tr-una din insu9irile sale esentiale. Nu se poate spune ca ideea care 0 tor-
tureaza pe aceasta femeie este absurda In sine, pentru ca se intimpla co.
oameni casatoritl, chiar in virsta, sa aiba amante fete tinere. Altcevo.
este aid absurd ~i de neconceput; In afara de afirmatiile cuprinse in
scrisoarea anonima, pacienta nu are nid un motiv sa creada ca tandrul
~i credinciosul ei sot face parte din categorio. barbatilor infideli. Eo. mai
~tie ca scrisoarea nu merita nid 0 crezare ~i ii cunoa:;;te provenienta. Deci
ar trebui sa-~i spuna ca gelozia so. nu se justifica prin nimie; de fapt
eo. ~i-o spune, dar fara a suferi mai putin, ca ~i cum ar detine dovezi in-
dubitabHe ,cu privire la infidelitatea sotului. S-a convenit sa se numeasca
obsesii ideile de acest fel, adica ideile refractare argumentelor 10gice ~i
rationamentelor bazate pe fapte. Doamna cumsecade sufera deci de obse-
.sia geloziei. Intr-adevar, aceasta este caracteristica esentiala a cazului
nostru morbid.
Ca urmare a acestei prime constatari, interesul nostru cre~te ~i mai
mult din punct de vedere psihiatric. Daca 0 obsesie rezista la dovezile
realitatli, este pentru ca nu-~i are oblr~ia In realitate. A~adar, de unde
provine? Continutul obsesiilor variaza 10. nesfir~it ; de ce, in cazul nostru,
I
I
L
I
f
I
!
~
~:
15 - cd. 404 2~5
obsesia are drept continut tocmai gelozia? In legatura eu aceasta noi
I-am asculta eu draga inima pe psihiatru, dar acesta nu are nimic de
spus. Din toate problemele, una singura 11 intereseaza. El va cerceta
anteeedentele ereditare ale acestei femei 9i poate ea ne va da urmatorul
raspuns : obsesiUe au lac la persoane care prezinta in antecedentele lor
ereditare frecvente tulburari -analoage sau alte tulburari psihice. eu alte
cuvinte, daca la aceasta femeie s-a dezvoltat 0 obsesie, este pentru ea ea
era predispusa ereditar la aceasta. Aceasta lamurire este desigur intere-
santa, dar oare este tot ee vrem noi sa stim? Nu mai sint si alte cauze
care au determinat producerea cazului n~stru morbid? Constatam ea un
deliI' de gelozie s-a dezvoltat de preferinta la cineva : am avea aid de-a
face cu un fapt indiferent, arbitral' sau inexplicabil ? lar teza care pro-
dama atotputernicia ereditatii trebuie sa fie inteleasa 9i 'in sens negativ,
cu alte cuvinte trebuie sa admitem ca din moment ce un individ este
predispus sa devina prada unui delir, putin intereseaza evenimentele
capabile sa actioneze asupra lui ? Fara 'indoiala, slnteti dornici sa 9titi de
ce refuza psihiatria 9tiintifica sa ne spuna mai mult. La aeeasta voi ras-
punde : eel care cIa mai mult decit are este necinstit. Psihiatrul nu detine
mijloacele de a avansa in interpretarea unui asemenea caz. EI este obligat
sa se limiteze la formularea diagnostieului ~i, in ciuda bogatei sale expe-
riente, la un prognostic nesigur eu privire la evolutia ulterioara a bom.
Ne putem a~tepta la mai mult de la psihanaliza ? eu siguranta, 9i sper
ca pot sa va dovedesc ea pina 9i 'intr-un caz atit de greu aecesibil ea
acela de care ne oeupam, ea este capabila sa puna in evidenta fapte in
stare sa ni-l faca inteligibil. Binevoiti a Va aminti in primul rInd de acest
amanunt, insignifiant in aparenta, ca la drept vorbind pacienta este aceea
care a sugerat scrisoarea anonima, punctul de plecare al obsesiei sale :
intre altele, nu i-a spus ea tinerei intrigante, in ajun, ca eea mai mare
nenorocire pentru dinsa ar fi sa afle ea sotul sau are 0 amanta? Spu-
nind aceasta i-a sugerat cameristei ideea de a trimite scrisoarea anonima.
Obsesia devine astfel, intr-o anumita masura, independenta de scrisoare ;
ea trebuie sa fi existat mai inainte la bolnava, 'in stare de aprehensiune
(sau de dorinta ?). Adaugati la aceasta cele cUeva fapte marunte pe care
Ie-am putut stabili 'in urma a doua ore de analiza. Bolnava se arata
foarte putin dispusa sa se supuna dnd, dupa ce mi-a 'infati9at istoria ei,
am rugat-o sa-mi 'imparta~easca alte idei 9i amintiri in legatura Cll
aceasta. Pretindea eEl nu mai are nimie de spus ~i, la capatul celor doua
are, a trebuit sa incetez investigatia, bolnava declarindu-mi eEl se simte
foarte bine 9i ca este sigma ca s-a deseotorosit de ideea sa morbida. Se
intelege de la sine ca declaratia aceasta i-a rost dictata de rezistenta 9i
de teama de a ma vedea eontinuind analiza. In cursul eelor doua ore,
insa, ea a lasat totu~i sa-i seape unele remarci care autorizeaza 91 ehiar
impun 0 anumita interpretare, proiectind 0_ lumina vie asupra genezei
obsesiei sale. Ea 'insa9i incerca un sentiment adinc de dragoste pentru
un bc'irbat tinar, pentru acel ginere la interventia caruia ea devenise pa-
cienta mea. Ea nu-si dadea seama de acest sentiment, de care aproape
ca nu era eon9tient<1: date fiind relatiile de rudenie dintre ea 9i tlnarul
barb at, afectiunii sale erotice nu-i era greu sa-i puna masca unei tan-
dreti inofensive. Or, noi avem 0 experienta destul de bogata cu privire
la asemenea situatii, ea sa putem patrunde fara diticultate 'in viata psi-
hica a acestei femei oneste 9i excelente marne, 'in v'irsta de 53 de ani.
Afectiunea pe care ea 0 incerca era prea monstruoasa ~i de neconceput.
226
'Ca sa fie con~tienta; ea persista insa in stare incon~tienta ~i exercita
in felul acesta 0 presiune psihica puternica. Simtind nevoiaeliberarii de
aceasta presiune, ajunse sa-~i u~ureze suferinta prin mecanismul depla-
sarB, care adesea indepline~te un rol important in geneza geloziei obse-
dante. Odata convinsa ca daca ea, femeie Mtrina, este indragostita de
un barbat tinar, pe dnd ~i sotul ei are drept amanta 0 tinara fata, ea S0
simte desditu~ata de remu~carile pe care i le-ar fi putut pricinui propria
infidelitate. Ideea fixa a infidelitatii sotului trebuia sa actioneze ca un
balsam calmant aplicat pe 0 plaga c:1ureroasa.
Propria ei dragoste a devenit incon~tienta, insa reflexul acesteia a
clevenit con~tient ~i cu un caracter obsedant, deli1'ant, reflex din care
.ea beneficia de un: mare avantaj. Toate argumentele care puteau fi
opuse ideii sale trebuiau sa ramina fara efect, pentru ca ele e1'au indrep~
tate nu impotriva modelului, ci impotriva imaginii sale reflectate, care
cumula intreaga energie a modelului ascuns in incon~tient~i ramas,
astfel, inatClcabil.- .
Sa recapitulam datele pe care Ie-am putut obtine prin acest scurt
insa dificil efort psihanalitic. Poate ca ele ne vor permite sa intelegem
acest caz morbid, fire~te presupunind ca am procedat cored, fapt pe
care dumneavoastra nu-l puteti judeca atci. Prima remarea : ideea deli-
ranta nu mai este ceva absurd ~i de neinteles ; ea are un sens, este bine
motivata, face parte dintr-un eveniment afectiv intervenit inviata bol-
naveL A doua remarca: aceasta idee fixa apare ca necesari'i ~i aVlnd
caraeterul de. reactie la Un proces psihic incon~thmt, pe care I-am putut
sesiza cu ajutorul altoI' semrie; tocmai legaturii care 0 ata~eaza de acest
prO'Cespsihic incon~tient 1:;;idatoreaza ea caracterul obsedant, rezistenta
in fata tuturor argumentelor furnizate de logica. Aeeasta idee apare ca
ceva dorit, ea reprezinta un soi de consolare. A treia remarca: daca
bolnava a filcut in ajun tinerei intrigante eonfidenta pe care 0 eunoa~teti,
este incontestabil ca ea a fost determinata de sentimentul secret pe care-l
avea pentru ginerele ei ~i care constituie un fel de fundal al bolii sale.
In consecinta, acest caz prezinta analogii importante cu actul simpto-
matic pe care I-am analizat mai sus, did la ar.rlindoua am reu:;;it sa des-:-
prindem sensul sau intentia manifestarii psihice, ca ~i raporturile eu un
element incon~tient care face parte din context.
Este de la sine inteles ca nu am rezolvat toate problemele care decurg
din cazul nostru. Aeesta abunda in probleme care nu sYnt inca suseep-
tibile de rezolvare, pe eind altele n-au putut fi solutionate din cauza
circumstantelor defavorabile legate de acest caz. De ce, de exemplu,
aceasta femeie, atH de fericita in casnide, se indragoste~te de ginerele
ei ~i de ce eliberarea de aceasta stare, care ar fi putut sa imbrace 0
alta forma oarecare, se produce sub forma. unei astfel de reflectari,a
unei proiectari asupra sotului a propriei sale stari? Sa nu credeti ca
este yorba de intrebari inutile ~i malitioase. Ele comporta raspunsuri in
vederea earora dispunem deja de numeroase elemente. Bolnava noastra
se afla la virsta critica care favorizeaza 0 exaltare subita ~;iindezirabila
a trebuintei sexuale : acest fapt ar putea, in eel mai rau caz, sa fie el
singur suficient ca sa ne explice tot restul. Dar se mai poate ca bunuI
~i credinciosul sot sa nu mai fie, de dtiva ani, in posesia unei potente
sexuale pe potriva nevoilorfemeii, mai bine conservata. $tim din ex-
perienta ci:i ace~ti soti, a diror fidelitate nu are de altfel nevoie de aWi
explicatie, dovedesc f<ita de consoartele lor 0 tandrete deosebita ~i 0
227
1'no.1'eindulgenta cu prlvire 1a tulburarile lor nervoase. In. afarcl de
aceasta, nu este deIce indiferent faptul ca dragostea rnorbida a acestei
doamne s-a Indreptat tocmai dHre tinarul sot al fiicei sale. Un puternic
atasament erotic fata de fHea, atasament care in ultima analiza poate fi
red~ls la constituti~ sexualaa m~mei, gase~te adesea mijlocul de a s~
mentine cu ajutorul unei asemenea transformari. Nll. mai trebuie sa va
amintesc, In legatura eu aceasta, cii relatiile sexuale Intre soacrii si
ginere au fost totdeauna considerate ca d~osebit de delicate si ca aiI
constituit la popoarele primitive motlv de tabu-uri :;>ide interdictii se-
vere 2). Atit ir: sens poz~ti_v ;It :;;i,in sens. n~g.~tiv, aeeste re.latH depa-
sesc adesea masura admlsa Ge cmtura SOcletatn. Curn nu nil-a fost eu
putinta sa efectuez analiza acestui caz mal m~jt de doua ore, nu v-a:;;
putea spune care din cei trei factol'l trebuie incriminat la bolnava de
care ne ocuparn ; nevroza ei a putut Ii. cauzat;''t de aetiunea unuia sau
a doi dintre ei, ca :,?ipI'in a tuturor Ia un lac.
Remarc acum di. va vorbesc despre lucru.ri pe care inca n1.1sinteti
pregatiti sa Ie intelegeti. A1'n facut-o spre a stabiE 0 paralela 1nt1'e psl-
hiatrie :;;i psihanaliza .. Ei bine, a~i observat pe 1.1ndeva vreo contradictie
intre una :;;i cealalta? Psihiatria nu aplica metodele tehnice ale psih-
analizei, en nu se ingrije~te sa Llporteze -"Teun element oarecare la
idcea fixa, ci se muHume~te sa ne indlce ereditatea cl1'ept factor etiolo-
gic general 91 indepartat, in lac sa se dedice cerce:i\rli cauzelor mai spe-
dfke :;;1m3i apropiate 3). Dar exista oare aid a contradietie, 0 opozi-
tie? Nu vedeti ea, dep:::rtc' de a se contraziee, psihiatria si psihanaEza
se completeaz~ mn pe a~ta, in timp ce factorul 'ereditar ~i' evenimentul
psihic, departe de CJ. se contraiice ~i a se e:x:cltlde, C011111creaza III 1110dul
eel lTIai eficace in \lederea aceluiasi rezultat? Yeti fi de acord Cl.1 rl1ine
ca nu exisM nimic in D'J.hlra activitatii pslhhtrice care sa poata ~:ervi
de argument impotriva eercetarii psihanalitice. Psihiatrul ~i nn psihia-
tria se apune psihanalizei. Aceasta din UrlTla este pentru psihiatrie aproa-
pe ceea ce este histologia pel'ltru anatomie; una studiaza formele exte-
rioare ale organelol', cealaltii tesuturile ~i celulele din care sint facute
aceste organe. 0 contr2,dlc~le intre aceste doua categmii de studE, din
care una continua pe cealalta, 2ste de neconeeput. Anatomia constituie
asti'tzi baza medicinii $tiintlfice, dar a fost 0 vreme in care disectia ca-
davrelor umane, in vederea cunoa~terii stl'ucturii intime a corpului, era
inte1'zisa, tot asHel cum in zilele n03stre se considera aproape con dam-
nabil faptul de a te consacra psiha..'1alizei, in scopul eunoa:;;terii func-
tionarii intime a vietH psihice. Totu:;;i, totul ne face sa credem ca nu
este departe timpul in care se va vedea ea psihiatria realmente :;;tiin-
'~ifica presupune a buna cunoa:;;tere a proceselor profunde, incon:;;tiente
ale vietH psihice.
2) Vezi Totem und Tabu, 1913.
3) Astazi nu se mal poate vorbi de 0 asemenea "paralela" pslhiatrie-psihimaliza,
psihiatria tinind seama aUt de cuceririle psihanalizei !Ii ale medicinii psihosomatice,
cit ~i de ale altoI' ~tiil1te biologice '\ii sodale. Ea se contureaza astfel ca 0 disci-
pUna cu orizont larg antropologic, care profeseaza 0 etiologie multifactoriala lIi 0
terapeutica orientata social. Directia psihosociala a psihiatriei contemporane este
bine marcata. "Invatamintul psihiatri - clUm intr-un tratat recent - trebuie sa
pregateasca speciali~ti legati de colectivitatea umana, capabili sa inteleaga factorii
psihogenetici, sociall ~i de ambianta. nec-esari prevenirii bolilor ~i readaptarii bol.-
navilor psihici" (Psihiatrie, sub redaqie prof. dr. doc. V. Predescu, Bucurelltl,
Editura Medicala, 1976, p. 85). (Nota trad.).
228
Aceasta psihanaliza aLit de combatuta are poate printre dumne3-
voastra c.i:tlva prieteni care 0 Val' vedea eu bucurie afirmindu-se S1 ea
un procedeu terapeutic. O.mo2;;teti ea mijloacele din arsenalul pslhla-
triei nu dispun de niei 0 puterc fati'i de idelle delirante. Cunoscind me-
canismul aeestor simptome, va fi psihanaliza mai norocoasa din acest
punet de vedere ? Nu, ca nu are mai mare eficienta in legatura eu aceste
afectiuni decit are o1'ica1'ealt mijloc terapeutic. Cel putin in momentul
de fatii. Putem, datoritapsihanalizei, sa 'intelegemceea ce se petreee eu
bolnavul, dar nu avem nid 0 posibilitate sa-1 facem :;;i pc boln':lVeon-
~tient de aecasta. V-am :;;i aratat ca, 'in cazulpe care l-arn expus in
aceastii prelegere, nu ClIi1putut merge eu analiza mai departe de primele
straturi. 5-ar cadea sa conchidem ca analiza unoI' eazuri de acest gen
trebu~e abandonata, data fiind' sterilitatea aeesteia? Nu credo Avem
dreptul :;;i chiar datoria de a continua cercetarile, f<'ira a ne preoeupa
de utilitatea lor imediata. In definitiv, nn se 9tie unde 9i dnd putina
~tiinta pe care a vom dobindi se va preface in putere terapeutica. Chiar
daca ~i in privinta anal' afectiuni nervoase 9i psihice psihanaliza s-ar
fi aratat la fel de neputincioasa ca in privlnta ideilor fixe, ea nu al' fi
mal putin justificata Cd in<;trument de cercetare ~tiintifica de neinlocult.
Este adevarat ca in acest caz nu am mal ii in masura s-o exercitam :
oamenii pc seama carora '/rem sa ne instruim, oLl'nenii vii, dotati eu
vointa proprie ;;1 care aU rnotive personale de a ne ajuta, ne-ar refuza
colaborarea lor. In eOI1<iccinta,nu '.;oi incheia accasta cxpunere fara
a va spune ca exlsta largi eategorH de tulburari nervoase in care 0 mai
buna intelegere se Idsa u:;;or transformata in put ere terapeutica ;;1 ca,
'in anumite conditii, psihanaliza ne permite sa obtinem 'in aceste afec-
tiuni greu accesibile rezultate eu nimic mai prejos dedt aeelea obtinute
in oricare alta ramura a tenpeuticii care tine de medicina interna.
XVII
SENSUL SIlVIPTOMELOR
V-am ar~itat in capitolul precedent ca pe clnd psihiatria clinica se
preocupa putin de modul de manifestare ;;i de eontinutul fiecarui simp-
tom, psihanaliza acorda atentie aUt unuia c1:t ~i eeluilalt, reu;;incl sa
demonstreze ca fiecare simptom are un sens~i este sh'ins legat de viata
psihica a bolnavuluLJ. Breuer este aeela care, clatorita studierii ~i recon-
stituirii cu sueees a unui eaz de isterie devenit dupa aeeea celebru
(1880-1882), a descoperit eel dintli sensul simptomelor nevrotice. Este
adevarat ca P. Janet a faeut aceea~i descoperlre, independent de
Breuer; savantului francez Ii apartine chLr ~i prioritatea publicarii,
deoarece Breuer nu si-a publieat observatia sa dedt zeee ani mai tir-
zi1.1(1893-95), in perioada colaborarii sale' eu mine. De aitiel ne intere-
seaza pre a putin sa stabilirn paternitatea descoperirii, 0 descoperire
fiind intotdeauna opera mai nmltora; nici una nu este facuta 0 s1n-
gura data, iar succesul nu este totuna eu meritul. America n-a primit
nurnele lui Columbo Inainte de Breuer ~i Janet, marele psihiatru Leu1'et
a emis parerea ca s-ar putea gasi un sens chiar ~i in delirurile aliena-
tilor, daca ele a1' putea fi talmacite. IVlarturisese ea multa vreme am
fost dispus sa-i atribui lui P. Janet eIn merit eu totul deosebit in expli-
earea simptomelor nevrotice, pe care el Ie concepea ca fUnd expresii ale
"ideilor incon9tiente" eare Ii domina pe bolnavi. Dar mai tirziu, faclnd
dovada unei reze1've exagerate, Janet s-a exprimat ca ~i cum ar fi
vrut sa dea de inteles ca incol1:;;tientul nu era pentru dinsul dedt un
"rel de a vorbi" 91 ca in conceptia sa aeest termen nu are 0 baza reala.
Ineepind de atunci nu mai inteleg deductiile lui Janet, insEt cred ca
~I-a facut lui insu~i mult rau, de prisos, in timp ce ar fi putut avea
un merit mai mare.
Simptomele nevrotice au deci sensul lor, exact ca actele ratate ~i ca
visele ~i, ca ~i acestea, ele sint legate de via~a persoanei care Ie mani-
festa. As dori sa va familiarizez cu aceasta imDortanta maniera de a ve-
dea, eu 'ajutorul dtorva exemple. Ca lucrurile L se petree in acest mod in
toate cazurile, nu pot dedt s-o afirm, f0.r3.a fi in stare s-o ~i dovedesc.
Cel care eerceteaza ei in9i~l faptele de experient,c1 VOl' s11'9iprin a 5e
convinge de adevarul afi1'matiilor me1e. Din anumite motive, insa, nu
voi lua exemplele mele din domeniul 1sterie1, ci din' aceia al altel n2-
VI'Oze,eu totul remarcabile, in fond foarte apropiatfl de isterie, 9i des-
pre care trebuie sa va spun dteva cuvinte introductive. Aceasta n2-
vroza, numita nevroza obseslonala, nu este aUt de populara ca isteria,
cunoscuta de toata lume3.. Ea este, dadi ma pot exprima astfel, mai
putin inoportun zgomotoasa, manifestindu-se mai degraba ca 0 pro-
blema particulara a boinavului, renun~ind aproape eomplet la semnele
somatice si concentrindu-si toate simptomele in domeniul psihic. Ne-
vroza obs~sionala ~i isteri~ sint forme de nevroza care au fundamentat
230
:';ltiintific psihanaliza~i tocmai in tratarea acestor maladii a repurtat
terapeutica noastr,l cele mai frumoase succese. Nevroza obsesionala, insa,
direia Ii lipse~te acea misterioasa trecere a psihicului in corporal, ne de-
vine mult mai clara. ~i mai familiara prin psihanaliza dedt isteria l?i am
putut constata eElea manifesta eu mai multi! limpezime anumite carac-
tedstid extreme ale afectiunilor nevrotice.
Nevroza obsesionala S8 manifesta prin aeeea ca bolnavii sint preo-
cupati de idei care nu-i intereseaza, traiesc impulsuri care Ii se par
ahsolut bizare l?i sint imbolditi la actiuni i:.} CarOl'exeeutare nu Ie procura
nici 0 pl,lcere, dar de la care nu se pot sustrage. Ideile (reprezenUirile'
obsedante) pot fi lipsite in sine de sens sau numai indiferente pentru-
individ, ele sint adesea eu totul absurde ~i declangeaza in toate cazurile
o activitate de gindire incordata care epuizeaza bolnavul 9i la care el se
angajeaza in sila. Impotriva vointei sale, bolnavul este obligat sa medi-
teze ~i sa faca tot felul de speculatii, ca 9i cum ar fi vQrba de proble-
mele sale de viata cele mai importante. Impulsurile pe care Ie trilie~te
bolnavul pot sa apara de asemenea cOpilare9ti ~i stupide, dar ele au
mal totdeauna un eontinut terifiant, bolnavul simtindu-se incitat sa
comita crime grave, in a9R fel incH el nu Ie respinge doar ca fiindu-i
straine, ci se fere9te de ele ingrozit 9i se apara impotriva tentatiei prin
tot feluI de interdictii, de renuntari 9i de limitari ale .liberti!tii. Se cu-
vine sa precizam ca aceste crime ~i actiuni abominabile nu comporta nici-
odata un inceput de executie: fuga 9i prudenta sfiqesc intotdeauna
prin a invinge. Actiunile savir~ite realmente de catre bolnav, actele
Z1se obsedante, nu sint dedt actiuni inofensive, neinsemnate, cel mai
adesea repetitii, infrumusetari ceremonioase ale adelor obi~nuite din
viata de toate zilele, eu specificarea ca actele cele mai necesare, cum
a1' fi faptul de a se culea, de a se spala, de a-~iface toaleta, de a merge
la plimbare devin probleme penibile, aproape de nerezolvat. Reprezen-
tc'irHe, impulsurile ~i actiunile morbide nu sint amestecate in proportii
egale in fiecare forma ~i caz denevroza obsesional<'i: cel mal adesea
tabloul clinic este dominat de unul sau a1tul din ace~ti factori care da
numele sau maladiei, dar toate formele 9i cazurile au trasaturi comune,
destul de evidente ..
Desigur, avem de-a face cu boala bizara, erect ca nici fantezia cea
mal extravaganta a unui psihiatru aflat in deliI' n-ar fi reu9it vreodata
sa construiasca ceva asemanator 9i daca n-am avea zilnic ocazia sa
vedem cazuri deacest gen, nici n-am c1'ede in existenta lor. Sa nu c1'e-
deti il1sa ca ii faceti vreun serviciu bolnavului sfatuindu-l sa se distraga,
sa 'nu 5e lase in vola ideilor sale absurde ~i sa faca in locul acestor copi-
larii ceva I'ezonabil. El insu9i ar dori sa faca ceea ce il povatuiti, el este
perfect lucid, impartiige9te opinia dumneavoastra in privinta simptomelor
oDsedante 9i chiar v-a exprima inainte de a 0 fi formulat dumneavoastra.
Numai eft este cn totul neputincios fata de starea sa : ceea ce se impune
ca acte in nevroza obsesionala are ca suport 0 energie pent1'u care pro-
babH ca nu avem nici un termen de comparatie in viata normala. Bolna-
vul nu poatededt sa deplaseze, sa schimbe, sa puna in locul nnei idei
absurde 0 alta, poate atenuata, sa inlocuiasca 0 masura de precautie sau
o interdictie eu 0 aIta, sa indeplineasca un ceremonial in locul altuia. El
poate deplasa constringerea, dar nu s-o 9i suprime. Deplasareasimpto-
melol', datorita careia acestea se indeparteaza adesea de forma lor primi-
tiva, constituie una din principalele earacteristici ale bolii; in plus,
231
frapeaza faptul ca contradictiile (polaritatile) care caracterizeaza"\'}ata
psihica sint deosebit de pronuntate in acest caz, Alaturi' de constringe:rea
sau obsesia cu continut negativ sau pozitiv, in domeniul intelectual Cal:>2ta
o importanta deosebWi indoiala, care se leaga in general chiar $1 de lu-
crurile cele mai sigure, Totul se termina cu 0 stare de totmai accen-
Luata nehotarire, lipsa de energie ~i de limit are a libertatii propriL Cu
toate acestea, bolnavul nostru a fost altadata un tarbat foaTte encrgk,
excesiv de perseverent, de 0 inteligent.a situata deasup1'amediei, Cel mal
adesea e1 are un nivel de dezvolta1'e morala foarte ridieat, se dovccl,:,~te
extrem de serupulos, de 0 rara coreetitudine, Nici nu banuiti ce v01;JT:l
de muncii se cere spre a ajunge sa te orientezi in acest ansamblu cor.ua-
dictoriu de tr<''isaturi de caraeter si de sinmtome morbide. PriP urmcn'e.
nu ne yom stradui pcntru mome~t deeit ~a izbutim s~i inteleiel;l ~i -s~
interpretam unele din aceste simptome.
Sinteti poate dornici sa ~titi, in vederea discutiei care va ur;-fla,
cum procedeaza psihiatria aetuala in fata problemelor nevrozei obscsio-
nale. Capitolul legat de aeeasta tema este destul de sarac. P(;ihi2~:ria
distribuie denumiri diverselor obsesii :;;1nimic mai mult. Ea insistc~. in
'schimb, asupra faptului ca purtato1'ii acestor simptome sint "degenerc/;i".
Afirmatie pu~in satisfacatoare : eo. Gonstituie nu 0 explicatie, ci 0 jude-
cata de valoare, 0 condamno.re. Fara indoiala, oo.menii care ies db
comun pot prezento. toate ciudateniile posibile ~i noi intelegem p:rea
bine en pe1'soo.nele la care 5e dezvolta simptome co. acelea ale nevnzeJ
obsesiono.le trebuie sa fi primit de la natura 0 eonstitutie diferita de a
celorlalti oameni. Am intreba, insa, daca sint ei mai "degel'lerati'( dccit
ceilalti bolnavi cu nervii zdruncino.ti, de exemplu istericii sau eel
de psihoze? Evident, caracteristiea invocata de psihiatrie est pc:ea
generala. Putem chiar sa ne intrebam daca eo. este justificat[t, din :rno-
men! ce aflam Cd oameni minunati, de 0 foo.rte inaIta vo.loare
pot sa prezinte aceleo.$i simptome. In general cunoa$terI1 putin2 It.1GL.lrl
in privinta oamenilor nO$tri mari : faptul se diltore$te atlt propriei Jar
discretE, cit ~i lipo:ei de sinceritate a biog1'afiilor lor. Se intirnpla
co. vreun fanatic al adevarului, co. Emile Z91a, sa ne fo.ea sa aflanl
dte habitudini obsedante au fast ei chinuiti 1).
Pent1'u o.cesti nevrotici de 0 conclitie intelectuala si 11101'a1;"1
1'ioa1'a, p5ihiat1"ja a creat categoria "clegeneratHor supel:jo1'i". Atita
Psihanaliza, insa, ne-:1 aratat ca este posibil sa facem sa dispara
Indelungat aceste simptome obsedante singulare, cum izbutim sa facem
sa dispara ~i a1te sufe1'inte, tot aUt de bine ca "ii la oarnenii neclegenerati.
Eu insumi am reu~it de 1'epetate o1'i aceasta performantiL
Va voi infati~a doua exemple de analiza a un1.1i simptom_ obseda:nt.
Unuf din aeeste exemple este luat dIntr-o cereetare rnai veche, nepL~tiJnd
sa--l i.nlocuiesc ell unul mai nimerit; celiHalt este 111ai recent. Mi't 'lei
rnultumi ell aeeste doua exemple deoareee cazu1'ile de aeest rel efT "a
fie expuse in intregime, fara neglijarea nici unui amanunt.
o doamna in virsta de aproape 30 de ani, care suferea de fenofnene
de obsesie foarte grave ~i pe care poate ea a~ fiizbutit s-o vindec daca
n1.1ar fi intervenit un accident care a zadarnicit intreaga mea mlJDCa
(poate C[l va voi vorbi int1'-o zi c1espre aceasta), executa de mai multe 01'1
!) E. To U Iou 5 e, f~'nlile Zola, J.~-nq'ilete medico]JsychoZogiquc, Paris, lE96~
232
pe Zl, Intre multe alteIe, urmatoarea actiune obsedanta, cu totul demna
de atentie. Ea di.lc1eafuga din camera sa intr-o incapere vedna, se
a:;;eza intr~un anumit loc in fata mesei care ocupa mijlocul odaii, suna
dupacamerista, Ii dadea un ordin oarecare sau pur 9i simplu 0 concedia,
dupe'! care zorea sa 5e intoarea Ia ea in camera. Sigur, acest simptom
morbid nu era gray, dar era de natura sa excite curiozitatea. Explicatia
faptului a fost obtinuta in modul eel mai cert 9i de necontestat, fara
nici 0 interventie din parte a medicului. Nici nu vad cum a9 Ii putut,
fie 9i numai sa banuiesc sensul acestei actiuni obsedante, sa intrevad
cea mai midi posibilitate de interpretare a sa. Od de cite ori 0 intre-
bam pe boinava de ce face toate acestea 9i daca toate acestea au un
sens, ea imi dtspundea: .,Rabar n-am". Dar intr-o zi, dupa ce am lteu-
:;;it sa infring la ea un serios scrupul de con:;;tiinta, ea insa:;;i a gasit
deodata explicatia ~i mi-a relatat fapte legate de aceasta d<::tiuneobse-
danta. "Cu zece ani in urma se c8satoris~ cu un barbat mult in
virsta dedt ea, care, in noaptea nuntii, s-a dovedit impotent. El l~i
petrecuse naaptea alergind din camera sa in aceea a satiei sale, rein-
noindu-f;d mereu tentativa, cIaI' fara nid un succes. Dimineata e1 spuse
necajit; J\'li-e rusine de camerista care va veni sa fadi Datul". Si spu-
nind aceasta, alTL~Ca 0 calimara de cerneala ro~ie, care dil\ intimplare se
afla in camera, ,,?iii varsa continutul pe cear9af, dar nu chiar in locul
unde ar fi trcbuit sa sc gaseasca pata de singe. N-am inteles imediat
ce legatura putea fi intre aceasta amintire fii actiunea obsedanta !1 bol-
navei; traceraa repetata dintr-o incapere in alta ~i aparitia cameristei
orau singurele fapte C0111uneintre actlunea obsedanta 9i eveninlentul
real. Atunci bolnava. ducindu-ma in cea de-a doua incapere $i
zindu-ma in f3ta mosel, ]'mi ariita pe fata de 1Y1aSa0 pata mare
Ea m-a lamurit ca se aseza la maSElintr-o asemenea pozitie incit came-
rista pc care 0 chemi.l si nu poata zari pata. N-am mid a~ut dupa aceea
nid 0 indoifllil ell privire la legatnra strinsa dintre scona din noaptea
nuntii ~i actiunca obsedanta actnala. Cazul reclama, 1ns2, multe alte
investigatii.
Inainte de toate C'ste evident ca bolnava se identifica cu sotul ei;
ea joaca rolul lui, imitindu-i cursa dintr-o incapel'e in aIta. Dal' pentru
ca identificarea s~i fie completa, trebuie sa admitem ca ea iniocuie~te
patul 9i cearfiaful cu masa fii fata de masa. Lucrul acesta poate sa
pm'a arbitral', dar nu in zadar am studiat noi simbolistica viselor. In
vis de asenwnca vcdel11 adesea 0 masa care trebuie intel'nretata ca 1n-
chipuind un pat. IVlasa :;;i patul luate la un loc semnific~ casatoria. In
consednta, una se substituie Cll u~urinta celeilalte.
AI' fi in felul acesta n.icut<'idovada ca actiunea obsedanta are un
sens; ea pare a fi 0 rcprczent'1l'e, 0 repetitie a scen2i semnificative pe
ccu'e am descris-o mai sus. Dar nimk nu ne obliga sa raminem la aceasti'i
aparenta; supunind unui examen mai aprofundat raporturile dintre
scena fii actiunea obsedanta, paate c~i vom obtine informatii asupra UDOl'
fapte mai indepartate, asupra intentionalitatii aci;iunii. Nucleul acesteia
consUi in chip vizibil in chemarea adresata cameristei, a carei privire
este atl'asa de pata, contrar observatiei sotului: "Ar trebui sa ne fie
Hl9ine de camerista". Jucind rolul sotuIui, ea $i-l l'eprezinta ded ca
nefiindu-i rU9ine de camerista, pata fEnd la locul d. Vedem ded ca
bolnava noastra nu s-a multumit sa reproduca scena; ea a continuat-o
$i a corectat-o, a facut-o sa fie reu:,?WLDar, faclnd aceasta, ea corec-
233
teaza ~i un alt accident penibil din faimoasa noapte, accident care
facuse necesara recurgerea la cerneala ro~ie : impotenta sotului. A<?adar,
actiunea obsedanta inseamna: "Nu, ~1U-iadevarat, lui nu avea de ee
s3.-1fie ru~ine, nu a fost impotent". Intocma1 ca intr-un vis, ea 1$i 1'e-
prezinta aeeastci dorinta ca fiind realizata printr-o aetiune actuala, ea
se supune tendintei care consta in a-9i ridica sotul cleasupra e$ecului sau
'Cleoclinioara.
In sprijinul eelor co v-am spus V-a$ putea cib tot ceea ce mai ~tiu
despre aceasta femeie. Cu aUe cuvinte, tot ceea ce m.ai $tim pe seama
<:i ne impune aceast[l interpret are a actiunii sale obsedante care, 111sine,
apare de neinteles. Femeia aeeasta tra.ie9te de ani :;;i ani despartita de
sotul ei ~i Iupta ilnpotriva intentiei de a cere {) desfaeere legala a easa-
todei. Dar nid yorba sa se poata libera de sotul ei; simtindu-se con-
strinsa de a-I dim1ne fideIa,ea traie~te retrasa, ca sa nu cedeze ispitei,
scuzlndu-:;;i sotul .-;;iinnobilindu-l in inehipuirea ei. Mai mult dedt atit,
misterul eel mai profund al bolii sale consUi in accea ea prin aceasta
-ea li;ii protejeaza sotul impotriva unoI' alllzii rauUicioase, justifiea des-
partirea lor in spatiu $i Ii face posibmi 0 existent:t separata plilcuta.
Astfel. analiza unei anodine actiuni obsedante ne ducc direct la rmc1eul
eel mfli aseuns al cazu.lui morbid ;;i ne dezvaluie in acela;;i timp 0 parte
insemnata a misterului nevrozei ebsesionale. Am zabovit bueuros asu-
pra acestuiexemplu, deoarece e1 reune;;te conditii la care, pe bun[l
dreptate, nu ne yom mai putea a:;;tepta In toate cazurile. Interpretarea
simptemelor a fost gasita aici dintr-odata de eatre bolnava, in afar a
oriciirei dirijEiri sau interventii a analizei, iar aeeasta In Iegatura eu un
eveniment predus nu Intr-o perioada indepartata a copilariei, ci pc
dnd bolnava se afla in plina maturitate, evenimentul pi'istrfndu-i-se
intact in memorie. Toate obieetiile pe care critied Ie adreseaza in gene-
ral interpreti'irilor noastre de simptome, cad 'in fata acestui singur C2Z,
Bineinteles ca nu avcm totdeauna ~ansa de a intllni asemenea cazuI'L
Inca daua-trei cuvinte, 1nainte de a trece la cazul care urmeaza. Nu
ati fost izbiti de faptul di aceasti'i actiune obsedanta prea putin apa-
rentfl ne-a introdus in viata cea mai intim;':\ a bolnavei? Ce poate fi
mai intim in viata unei femei dedt povestea din noaptea nuntii ? $1 sii
fie un element accidental $i minor faptul ca analiza noastra n8-a introdus
in viata sexuaia a bolnavei? Fara Indoialii, se poate ca inalegerea mea
sa n avut noroc. Dar sa nu trag em concluzii pripite ~i sa abordam eel
de-ai doilea exemplu, de un gen cu totul diferit, e$ant1on al unei specH
extrem de comune : un ceremonial insotind culcareG.
Este yorba de 0 tlnara de 19 emi, foarte inzestrata, copU unic lapa-
rinti, Carma ea Ie este superioara prin edueatia primita $i prin vioiciu-
nea sa intelectuala. CopU,' ea avusese un caracter salbatie $i orgolios,
iar in cursul ultimilor ani, far a nid 0 cauza exterioara vadita, a devenit
bolnavicios de nervoasa. Se arata deosebit de furioasa impotriva mamei
sale; e nemultumita, deprimata, inclinata spre nehotarire $i indoiala :;;i
sflrseste prin a marturisi ca nn e in stare sa traverseze singura piete
sau'strazi mai late. Este 0 stare morbida complex3, care eOl:Uportiic~l
putin doua diagnostice: acela de af'orafobie si acela de nevroza obse-
sionala. Nu ne vam opri Indelung ~asupra acestor chestiuni: singurul
lueru care ne intereseazu in cazul acestei bolnave este cpremonialul ei
de tulcare, care reprezinta un motiv de suferinta pentru pilrintii ei.
Putem spune ca, intr-un anumit sens, orice om normal are c~remo-
nIaIu1 sau de culcare sau tine la realizarea anumitor conditii, a carol'
n,-,lndeplinire n impiedica sa adoarma; e1 ~c:a insotit trecerea de la
stlrea de veghe la cea de somn de anumite formalituti, pe care Ie re8-
pectii eu sfintenie in fieeare sean'\.. Dar toate eonditile pe care Ie cre~
eadomul sanatos pentru somnul sau Slnt rationale ~i, ca atare, se lasa
u;?')r iatelese ~ dnd insa imprejurarile cxterioare Ii impun 0 schimbare,
eI se adapteaza la aceasta cu u~urinta ~i tara pierdere de timp. Cere~
m)nialul patologic este insa lipsit de suplete, el caut~l SEI se impuna
cu pretul oridiror sacrificii, se pune la adapostul unor motive in apa-
renta rationale ~i, la un examen superficial, nu pare a se deosebi de
ceremonialul normal dedt printr-o chitibu~erie exagerata. Dar, la 0 cer-
cetare mai atenta, se constata ca cerem{)nialul morbid pretinde conditii
p8 care nici 0 ratilme nu Ie justifica, pre cum ~i altele care sint net
::18t'aJ;:ionale. Bolnava noastra i;d justifica precautiile pc care Ie ia pen-
tC'u noapte prin aceea ca are nevoie de lini~te pentru a dormi; ea tre-
huje dcci sa elimine toate sursele de zgomot. In acest scop, in fiecare
seara, inainte de culcare, ea ia urmatoarele doua masuri de precautie :
opre;;te in primul rind marea pendula care se gase;;te in camera' sa
.:;;:Escoate afara toatecelelalte ceasornice, fara a excepta nid mieul
o;::a5-bratara din cutia de bijuterii; in al doilea rind flduna pe biroul
2:i toate glastrele de fiori ;;i vazele, In a;;a fel incit nici una din ele sa
un poata cadea in timpul noptH :;;i sa S8 sparga, tulburindu-i astfel som-
nul. Eo. ;;tie perfect di nevoia de odihna nu justifica dedt in aparent~i.
aC2ste rn{,suri; i;;i da prea bine seam a ca micul ei ceas..,bratara, lasat
in cutie, nu 1..,ar tulbura somnul prin tic-tac-ul sau, iar noi ~tim din
experienta ca tic-tac-ul regulat ~i monoton al unei pendule, departe de
:;1 tulbura somnul, nu face dedt sa-l favorizeze. Inafara de aceasta,
Ed convine c5. teama privind glastrele ~i vazele nu se bazeaz& pe nid un
verosimil. Cclelalte componente ale ceremonialului nu au nimic de-a
Lee cn .n~v{)ia de odihn~l, ci dimp~t~iv~. Bo!na~.raA c,?r.?, de, exe.mpl~,
Cl w;;a dUltre camera sa ~1 aceca a panntlior sa ran-una Intreaeschlsa ,?l,
c~ sa obtina aceast3, ilnobilizeaza u:;;a deschisa cu ajutorul a diverse
DLtecte, precautie susceptibila sa generez2 zgomote care, fara aceasta,
3xputedfi evitate. Dar masurile cele mai importante privesc patul
lL1susi. Perna de la capatli nu are voie sfl se atinga de tablia patului.
Pern:ita pentru caD trebuie sa fie asezata in forma de romb pc cea mare,
ia1' bolnava i~i p{me capul in dire~tia diametrului longitudinal al aces-
tut Tomb. Pilot a trebuie scuturata in prealabil, in a,,?afel incH la picioare
sa fiemaiincaxcatadedtinparteadinsprecap;dar.deindata ce
trcaba este iRcuta, bolnava nu intirzie s-o desfaci\ aplatizind ingro;-
~a(ea dinslJre picioarc~
Va scutesc de elIte detalii, adesea foal'te minutioase, ale acestui ce-
remonial; de altfel ele nu ne-a1' aduce nimic nou ,,?i ne-ar duce prea
departe de scopul pe care ni-l propunem. Trebuie insa sa ;;titi CEl toatc'2
acstea nu se fac atit de simplu ~i de u~or pe dt s-ar putea erede. Bol-
yuva lupta mereu cu teama ca n-a facut totul cu cea mai mare grijii :
fiecare lucru trebuie controlat, repetat, indoiala se manifesta cind in
legatura ell una, dnd in legatura eu alta dintre masurile luate ~i toata
aceasta munca dureaza 0 ora sau doua, timp in care nid tinara fata :;;i
nid parintii ei nu pot dormi.
Analiza acestor cazne n-a fost tot aUt de u~oara ca aceea a actillnii
cbsedante savir;;ite de bolnava precedenta. Ani fost obligat s-o ghidez
235
pe tinara ~i sa-i propun proiecte de interpretare pe care ea Ie
gea intotdeauna printr-un 10'11 categoric sau pc care nu Ie primea
eu 0 indoiali:, dispretuitoare. Dar aceasta prima reacticde negare ,;
urmata de 0 pcrioac1a in timpul c[\reia eit inS<19i era. preocupata de
biliUitile care ii eran infar;i9ate. jncel'cind s[\ emit<'licki legate de 2u:,,,:te
posibilitati, evocind amintiI'i, reconstituind situatii ~i sflqind prin a ;x-
cepta toate interpretarile date de noi, insa ea urmare a unci elabor,\:ri
personale. Pe masura ce acestproces se desfa:;;\lra in mintea ei, ea c1e-
venea tot mai putin meticu10asa in executarea actiunilor ei obseclaD1e
8i chiar mai inainte ea tratamentul sa ]a sfirsit, intregul ceremonial e::a
~bandonat. Trebnie s~(9titi, in plus, ca munca' anaJitid, a'ia cum 0 prac-
ticam noi astiizi, nu are in vedore fieeare simptOlTl particular pinEl 12
definiUva elucidare. In fiecare clipa sintem obJigcltl sa parasim cut?,ie
tema data, fiil1e[ siguri ca vom fi adu~i din nou 1a aceasta
dare a 'altor ansambluri de idci. In consecinta, interpretarea siJl11)tc,n-;
a'ia cum v-o expun acum constituie 0 sinteza a rezultatelor
car or obFncre au trebuit saptamini 171 hmi de zile de mur;cD,
altor activitati intreprinse intre !imp.
Pacienta noastra a inceput treptat ,;{, inteleaga eEi nu suporEl p:-e-
zenta pendulei in camera, in timpul noptii, din cauza ca aCcdsta rcpr8-
zenta un sirnbol genital feminin. Pendula, in legatura Cll care cuno2';:1cfl
~i alte i11tcrprptflI'i sirnbolicc, aSU111.Q rolll1 de sinJbol ger:dtal IcrnlniTl
'din cauza periodicitatii functionarii sale, care se manifesta la imerva-
Iuri egale. Adesea 0 fenleie S8 poate Emda spunind ca menstruatlEe
sale au loc cu 0 regularitate de ceasornic. Tic-tae-ul poate Ii considncTt
ca 0 l'eprezentare simbolica a pulsatii10r clitorisului in cazul
sexuale. De fapt adesea ea era treziti'i din somn de aceasti'i senzatie Pi::'-
nibila :;;i toemai t8ama de erectie 0 facea sa indep[lrteze din preajrn~~-i,
pe tinmul nootii, orice pendu1ii sau ceas In stare de functionare. GLs-
trde 91 vazeI~' pentru flod sint 9i eIe, ca to:1t(: recipicnt~le, sirnbo1mi
feminine. Ca urmare, teama de a Ie expune in timpul naptii CadeTH ';i
spargerii nu cste ell totul lipsita de sens. Cunoa9teti ell toti obiceiul
foarte raspindit de a sparge, en pri1ejul logodnei, un vas san 0 farfuric_
Fiecare din cei de fata ia un ciob, ceea ce trebuie sa consideram,
tind punctul de vedere al unci orinc1uiri matrimoniale premonogamice,
ea 0 renuntare Ia drepturile pc care fiecare putea sau credea ca Ie ponte
avea asupra logodniceL De aceastii parte a eeremonialului se leaga, 13
tinara noastra, 0 amintire ::;i mai multe idei. copn fiind, ea Ci'izusepc
cincl purta in brate un vas de stieH\ sau de lut, ranindu-se 1&un
care singera din bel9ug. CrescJnd 9i luincl cun09tinta de fapte eu
la relatiile sexuale, ca era obsedatl de teama anxioasa ci'i s-a1' putea E'El
nu singereze in noaptea nuntii, ceca ce ar putea da na9tere in mintea
sotu1ui la indoieli in ]}rivinta virg-initatii ei. Masurile de Dreeautie lrn-
potriva snargerii vaselor con'stitui,;;'cIcci'un fel de Drotest {mDotri~a
ca1'ui con;plex legat de virginitatc 9i de hemoragia" eonsecuti~Tilpl'inlc}or
raporturi sexuale, ca 'ii un protest impotriva temerii opuse, aceca n
nu singera. Crt despre m~isurile de pr!2cautie impotriva zgomotului, c;\-.
rora ea Ie subo1'dona pc cele dintii, eIe 11U avcau nimic sau &proape
nimic de-a face cu acestea.
Ea 9i-a revelatsensul principal a1 ceremonialului int1'-o 21 In care a
avut intelegerea subit<"ta - motivului pentru care nu voia ca perna sa
atingi'\ tablia patului: perna, spunca ca, rcprezcnta totdeauna
236
far tabUa vertieaIa., barbatul. Ea voia asHel, printr-un soi de aetinne.
am putea spune, sa dcspartii pe barbat de femeie, adidi 8a-i im-
pe Dflrintii gal sa aiba ranorturi sexuale. Cu mult timp inainte de
institui eere'Il,1oniJlul,eaeautase sa atinga aeelaf,dseopdeo maniera
mat directa, Simullnd te2.ma sau utilizind 0 frica reala, ea obtinuse
ca u,?a dintre dormitorul parintilor ~i camera ei sa ramina deschisa in
noptii. Aceasta masura fusese mentinuta in ceremonialul ei ac-
E'll:;;i oferea asHel posibilitatea de a-~i spiona parintii ;;i, voind sa
de oeazie, l::;;iatr~lsese 0 insomnie care a durat luni de zile la
rind. Nemultumita de a-.;;i tulbura daar eu aUt parintii, ea venea din
dnd in dnd sa se instaleze in patul lor, intre tata E,>i mama. Numai
atunci "perna" :;;i "tablia patului" erall realmente separate. In sfin~it,
dnd a crescut ~i nu mai putea sa S2 culce eu parintii fara sa-i jeneze
fara a fi ea insa~i jenata, S2 straduia sa simuleze in continuare friea,
spre a ob~ine ca mama sa-i cedeze 10cu1 Enga tata, ea dudndu-se sa
doa.rm~(in patul fiieei. Aceasta situa~ie a Gonstituit, bineinteles, punctul
de plecare al. unoI' nascociri, ale diror Urine Ie gasim in ceremonialul ei.
Daca perna este simbol feminin, aotul care consta in scuturarea pilo-
tei pina cind penele se ingramadesc in partea inferioara, alcatuind 0
umflaturil, are de asemenea un sens : aceasta in8eamna a 0 Eisa pe fe-
meie ins2,rcinata; dar bolnava noastra nu intirzia sa impra;;tie acea in-
groifare, deoarece timp de ani ;;i ani traise cu team.a ca din raportu-
idle. parintilor sai sa nu se nasca un nou copll, care sa rivalizeze eu
ea. Pe de alta parte, daca perna cea mare, simbal feminin, 0 reprezenta
pe mama, perna cea mica, pentru cap, nu putea s-o reprezinte dedt pe
~fiica. De ce aceasta din urma perna trebuia sa constituie un romb ;;i
de ce capul bolnavei noastre trebuia a:;;ezat in sensul liniei mediane
a rombului? Pentru ca rombul repl'ezinta forma apal'atului genital al
femeii dnd el este deschis. Deci ea insEi.~iindeplinea ralul masculului,
capul simbolizind organul sexual masculin (Cf. : "Decapltarea ca repre-
zentare simbolica a castrarii").
Indecente lucruri, va yeti spune, au putut incolti in mintea acestei
fete vil'gine. Sint de acord, dal' nu uitati ca toate acestea nn Ie-am scornit
:2U, ci doar Ie-am interpretat. Ceremonialul pe care vi I-am descris este
:;;1el un lucru cit se poate de bizar, iar intre acest ceremonial ;;i ideile
fanteziste pe care vi Ie c1ezvaluie interpretarea exista 0 concordanta
pe care nu trebuie s-o nesocotiti. Ceea ce ma intereseaza insa in mod
deosebit, este sa fi inteles dumneavoastra ea eeremonialul cn pricina
este inspirat nu de 0 idee fantezista izolata, ci de un intreg ~ir de idei
care, toate, converg intr-un anumit punet. $i desigu!' ea at! observat
eEl operatiile acestui ceremonial talmacesc dorintele sexuale dnd intr-un
sens pozitiv, in caJitate de substitute, dnd intt-un sens negativ, hi ca-
JUate de mijloace de Clparare.
Analiza acestui ceremonial ne-ar fi putut furniza E,>i aite concluzii
<daca am fi tinut seama cu preciziune de toate celelalte simptome pre-
:zentate de bolnava. Dar acestea nu intra in scopul pe care ni I-am pro-
pus. :Multumiti-va sa aJlati ca rata incerca 0 atractie erotica fata de
tat'll ei. a card sorginte se situa in anii copilariei, fli poate ca ar trebui
sa vedem In acest fapt motivul atitudinii sale pre a putin prietenoase
fata de mama. in relul .acesta analiza simptomului ne-a introdus in
viata sexuala a holnavei $i faptul acesta pare tot mai putin surprin-
237
zatoI', pe masura ce ajungem sa cunoa~tem mai bine sensu1 ~i scop'L11
simptome1or nevrotiee.
Folosind cele doua exemple, v-am demonstrat ca, intocmai ca actf~"e
ratate ~i visele, simptomele nevrotice au un sens ~i sc leaga strins de
via~a intima a boinavilor. Desigm, nu va pot eere sa aderati 1a clfit-
matia mea eu privire 1a autenticitatea acestor doua exemplc. In CEE:Ol
ce va prive$te, Insa, nu-mi puteti cere sa va aduc cxemple cu nen-:i-
luita, pina dnd va yeti declara convin1i. Dat fiind modul amfmuntit :in
care slnt obligat sa tratez fiecare caz, mi-ar trebui un curs semestr:aI
de cinci ore pc siiptamina ca sa va clucidez acest singur aspect al teorlei
nevrozelo1'. Mil limitez deci Ia aceste doua dovezi in favoarea afiriili>
tiei mele ~i pentru rest apelati la eomunicarile existente in literatuI'2:
pe aceasta tema !?i indeosebi la clasiceic interpretari de simptome de
lui J. Breuer (Isteria), la impresionantele explicatii ale unor simptome
foarte obscure, publicate de C.. G. Jung in perioada in care acest autol'
nu era dedi psihanalist ~i nu voia sa fie profet; in plus, va mai reco-
mandtoate lucl'ari1e care, de atunci incoace, au umplut paginile revis-
telor .. Tocmai de astfel de cercetari nu ducem lipsa. Analiza, interpre-
tarea ;;i ta1maci1'ea simptomelor ne'lrotice au aeaparat atentia psihanc:-
li$tilor intr-un asemenea grad incit i-a facut sa' neglijeze celelalte prc-
bleme I'eferitoare 1a nev1'oze.
Aceia dintre dumneavo2stra care VOl' voi sa-'ll impuna c:ceasta munc<'L
de documentare, cu siguran"(:dca VOl' Ii impresionati de cantitatea f?i (~E
soliditatea materialelo1' adunate pe aceasta tema. Dar ei se 'lor izbi, de
asemenea, de 0 dificultate. $tim ca sensu1 unui simptom rezida in rB.-
porturile pe care Ie prezinta cu viata intima a bolnavilor. Cu cit UD.
simptom este mai individualizat, ell aUt trebuie sa ne straduim mai
Inuit sa-I definim aceste raporturi. Sarcina care ne ineumba atunci
ne afElm in prezenta unei idei lipsite ,de sens ;;i a unei actiuni f2:ra
scap, consUi in a regasi aeca situatie din treeut in care ideea respectiva.
avea justificare 91 actiunea era conforma unui scop. Actiunea obsesic-
na1a a bolnavei care alerga la masa $i suna dupa eamerista reprczinta.
prototipul direct a1 acestui gen de simptome. Dar observam de aselne-
nea, $1 inca destul de frecvent, simptome care au un ell totul ait CB-
racter. Trebuie sa Ie desemnam ca simptome "tipice" ale bolii, ele fiind
aproape acelea9i in toate cazurile, deosebirile individuale disparind san
estompindu-se intr-atit ineH este greu sa legi aeeste simptome de viata
individuala a bolnavilor sau sa Ie legi de situatii traite. Chiar ceremo-
nia1ul celei de-a doua bolnave prezinta multe dintre aceste trasaturi
tipice; dar el prezinta 9i destule trasaturi individuale, care fae posibila
interpretarea, ca sa zicem 39a, istoriciia acestui caz. Toti ace9ti bolna'li
obsedati au insa tendinta de a repeta aeelea9i aetiuni, de a Ie ritma, de
a Ie izola de eelelalte. Cei mai multi dintre ei au mania de a se spina.
Bolnavii atin;;i de agorafohie (topofobie, frica de spatiu), afectiune care
nu mai intra in cadrul ne'lrozei obsesionale, !?ipe care 0 desemnam sub
numele de isterie de angoasa, reproduc in tablourile lor nosologice, ell
o monotonie adesea obositoare, aeelea!?i trasaturi : frica de spatH Inchise,
de mari piete descoperite, de strazi $i alei care se Intind plna la ori-
zont. Ei se cred protejati cind sint insotiti de 0 persoana cunoscuta sau
cind sint urmati de 0 trasura. Dar pe acest fond uniform fiecare bolnav
238
prezinta conditii individuale, capricii am putea spune, care adesea slint
diametral opuse de,la un caz la altuL Cutaruia ji estefrica destrazile-
inguste, cutaruia de ccle largi; unul nu poate circula pe strada dedt
dacii este putina 1u111e, altul nu se simte in apele lui decit da}'t1strada
e intesata de multime. Lafel isteria, in ciuda be19ugu1ui eide trasa-
turi individuale, prezinta foarte numeroase caractere generale r;;itipice,
care par sa faea dificila retrospectia istoridi. Sa nu uHEim totu~i ca
tocmai dupa aeeste simptome tipice ne calauzim in stabilirea diagnosti-
cului. Daca, intr-un caz dat de isterie, am reu~it realmente sa raport~'im
un simptom tipic 1a un eveniment personal sal.t 1a 0 serie de evenimente-
personale analoage, de exemplu 0 vomitare isterica la 0 serie de impresii
de greata, sintem cu totul dezorientati atunci dnd analiza ne dezvaluie
intr-un alt caz de vomitare actiunea presupusii a unor cvenimente per-
sonale de a natura eu totul diferita. Sintem in acest eaz inclinati sa ad-
mitem ca vomismentele istericilor tin de cauze pe care Ie ignoram, da-
tele istorice revelate de analiza nefiind, ca sa spun em a~a, dedt pre-
texte care, atunci dnd se prezinta, sint utilizate de aceasta necesitate
interna.
Ajungem astfel la concluzia descurajanta ea daca putem obtine 0
explicatie satisfacatoare a sensului simptbmelor nevrotice individuale
in lumina faptelor f?i evenimentelor traite de bolnav, arta noastra nu ne
este de ajuns ca sa gilsim sensul simptomelor tipice, muIt mai frecvente.
In afara de aceasta, slnt departe de a va fi adus la cunor;;tinta toate
dificultatile de care ne lovim atunci dnd dorim sa respectam cu riguro-
zitate interpretarea istorica a simptomelor. De aItfel ma voi abtine de
la aceasta enumerare, nu pentru cii a~ dori sa infrumusetez luerurile
sau sa Ie disimulez pe cele dezagreabile, ci pentru ca nu doresc sa va
descurajez san sa va complic chiar de la inceputul studiilor noastre co-
mune. Este adevarat ca nu am faeut dedt primii pa~i pe calea intele-
gerii a ceea ce inseamna simptomele, dar trebuie sa tinem seama deo-
camdata de rezultatele obtinute ~i sa nu inaintam dedt pas cu pas in
directia necunoscutului. Voi incerca deci sa va consolez, spunindu-va ea
este greu de admis existenta unei deosebiri fundamentale intre cele
doua categorii de simptome. Daca simptomele individuale depind incon--
testabil de evenimentele tralte de boinav, ne este ingaduit sa admitem
ci'i simptomeIe tipice pot fi raportate la evenimente de asemenea tipice,
adica comune tuturor oamenilor.Celelalte trasaturi pe care Ie observam
cu regularitate in nevroze pot fi reactii generale pe care insaf?i natura
alterarilor morbide Ie impune bolnavului, ca de pilda repetitia ~i indo-
iala in nevroza obsesionala. Pe scurt, nu avem nici un motiv de descu-
rajare inainte de a cunoa~te rezultatele pe care Ie-am putea obtine
ulterior.
In teoria viselor ne aflam in fata unei dificultati eu totul similare,
pe care nu v-am putut-o infati9a in precedentele noastre convorbiri de-
dicate visului. Continutul manifest al viselor prezinta variatii 9i dife-
rente individuale -considerabile, iar noi am ar;'itat pe larg ce putem ex-
trage, datorita analizei, din acest continut. Dar, alaturi de aceste vise,
exist a altele pe care ia fel Ie-am putea numi "tipice" f?i care se produc-
intr-o maniera identica la toti oamenii. Acesteasint visele cu continut
uniform, care opun interpretarii acelea~i dificultati: vise in care te
239~
sim~i cazind, zburind, planincl, inotlnd, in care lnfnmti obstacole sau
te .vezi gol-pmlca, $i aIte vise angoasante preUndu-se, dupa individ, la
diverse interpretari, far a a gasi in acela::.;itimp explicatia monotonici :;;i
aspectului lor tipic. Mal constatam in aceste vise, ca :;:iin nevrozele ti-
pice, ca fondul comun este animat de detalii individuale Elivariabile ::.;i
este probabil di, Hirginc1u-ne conceptia, yom reu;;i sa Ie inc1udem, Eml
a Ie violenta cltu~;;ide putin, in cadrul pe carel-arn conturat ca urmare
a stLldierii celorlalte vise.
XVIII
FIXA~EA LA TRAUMA PSIHICA I}.
INCON8TIENTUL
Am afirmat mai sus di, spre a ne continua l11.unca,a~ voi sa iau ca
baza de plecare nu Indoielile noastre, ci certitndinile pe care le-al11cL1-
ecrU. Din cele dona analize pe care Ie-am efectuat In expunerea pre-
cedenta rezulta doua consecinte extrem de interesante, despre care inca
nn v-am. vorbit.
Prima: amindoua bolnavele ne lasa impresia de a se fi fixat, ca sa
spunem afla. de un anumit segment al trecutului lor, de a nu putea sa
S2 desprinda de act:~sta~i a fi, prin urmare, instrainate de prezent ~i
de viitor. Ele s-au Infundat in baala lor, a:;;acum. exist a odinioara obi:;;-
nuin~a de a se retrage la manastire ca sa evite un destin vitreg. La prima
noastra bolnavi'l, mariajnl nefericit en acel barbat a fost cauza Intregii
nenorociri. In simptomele ei se exprima intregul proces pe care ea II
intenteaza sotnlui; am invatat sa distingem vodIe care pledeaza pentru
el, care n scuza, 11reabiliteaza, Ii depling pierderea. eu toate ca tinara
:;;iispititoare, ea a recurs la toate prudentele reale :;;iimaginare (magice)
ca Sa-'ll pastreze fidelitatea. Ea nu se arata in lume, i~i neglijeaza 1n-
fa~i:jm'ea exterioara, se rididi anevoie din fotoliul pe care sta, i;;ovaie
dnd este yorba si'H;i puna sel11natura undeva, este incapabiHi sa faca
dal'uri cuiva, sub pretextul ca nimeni nu trebu1e sa aiba ceva de la
dlns3..
La cea de-a doua bolnavii este yorba de un ata';>ament erotic fata de
taral sau, care, infiripindu-se in ani1 anteriori pubertatii, exercita aceea:;;1
influenta decisiva asupra vietH ei ulterioare. Din starea sa ea a tras
conduzia ca nu se poate casatori cit tim.p este bolnava. Dar aVl11toate
motivele sa credem ca tocl11ai spre a nu se casiltori ~i spre a dnn'ine
llnga tata s-a imbolnavit.
Nu trebu1e sa trecem cu vederea faptul de a ~ti in ce mod, pe ce
ciH 5i de ce Isi asuma cineva 0 atitudlne atitde stranie 5i aUt de dez-
aval~tajoasa f~ta de viata; este totu~i de presupus ca ac~astii atitudine
cbnstituie 0 caracteristica generalii a nevrozei ~i nu una proprie celor
dawl bolflclve ale noastre. Or, noi ~tim ca avem de-a face. cu 0 tras~~
tura comuna tuturor nevrozelor :;;1a carei importanta practica este con-
siderabila. Cea dintii bolnava de isterie tratata de Breuer 2} 5e fixase
Gi ea de perioada in care IGi ingrijise tatal gray bolnav. In ciuda vin-
decarii, ea a renuntat dupa aceea, int1'-o anumita masura, la viata; eu
toate Cd :;;i-aredobindit sanatatea :;;icapacitatea de ;H!i indeplini in mod
i) ,,Die Fixierung an das Trauma" in textul Original. (Nota trad.).
2) Expunerea pe larg a cazului in Studien uber Hysterie de J. B l' e u e l' ~i
S. F r e u d, Leipzig, Wien, Deuticke, 1895, ia1' sub 0 forma rezumata in Cinq
lepns sur l1'1 ]Jsychanalyse, Payot, Paris, 1966. (Nota tract.).
16 - cd. :104
241
normal toate functiile, ea s-a sustras destinului firesc al femeii. SU!Jcl-
nind analizei pe fiecare bolnava in parte, vom putea constata ca, prin
simptomele morbide 9i consecintele ce decurg din acestea, fiecare din
ele a cantonat intr-o anumita perioada din trecut. In majoritatca cazu-
rilor bolnavul alege in acest scop 0 etapa foarte indep[lrtata a vietH, din
prima sa copilarie 9i, oridt de ridicol ar putea sa apara faptul, chiar
9i perioada in care era sugar.
Nevrozele traumatice, aUt de numeroase in anii razboiului, prezinra
sub acest raport 0 mare analogie cu nevrozele de care ne ocup<~m]y;i,
Fire:;;te ca :;;i inainte de razboi s-au vazut cazuri de acela$i gen. ca '3-
mare a unoI' catastrofe de cale ferata :;;1a altoI' dezastre infrico:;;<",to2l'e.
In fond, nevr07.ele traumatice nu pot fi in intregime asimilate neUG-
zelor spontane pe care Ie supunem in general examenului. si tratameD-
tului analitic; inca nu ne-a fast cu putinta sa Ie intelegem dupe. crite-
riile noastre 9i sper ca intr-o zi va voi putea arata motivul:n. Dar ;::'01-
milarea unora cu celelalte este completa intr-o privinta: ca $i nevr'o-
zele spontane, nevrozele traumatice sint fixate pe momentul accidentului
traumatic. In visele lor, bolnavii reproduc cu regularitate situatia trau-
matizanta, iar ]'n cazurile ]'nsotite de izbucniri isteriforme, accesibiIe
analizei, se constata ca fiecare izbucnire corespunde unei transpuneri
complete in aceasta situatie. S-ar spune ca bolnavii ]'nca nu au terminat
cu situatia traumatizanta, ca o.ceasta se mai prezinta pentru ei ca 0 pro-
blema actua1a, urgent.~i, iar n01 luam aceasta conceptie foarte 'in serios ~
ea ne deschide drumu1 spre 0 conceptie a~a-zis economicii a proceselor
psihice. Chiar ~i termenul "traumatic" nu are alt sens dedt unul eco-
nomic. Numim astfel un eveniment trait care, intr-un interval de timp
scurt, determina in viata psihica 0 intensa cre9tere a excitatiei 1,) incH
neutralizarea sau asimilarea sa pe c3.inormale devine 0 sarcina inlpo-
sibil de rezolvat, ceea ce are ca efeet tu1burari dura bile In utilizarea
energid.
Aceasta analogie ne autorizeaza sa desemnam ca traumatice ~i EV8-
nimente1e traite 10. care par fixati bolnavii n09tri. In acest fel obtinem
pentru afectiunea nevrotica 0 conditie foarte simpla : nevroza ar putea
fi asimilata cu 0 afectiune traumatica 9i s-ar explica prin incapacitatea
'in care se afla bo1navul de a reactiona normal la un eveniment Dsihic
cu un caraeter afeetiv foarte pronuiltat. Este de fapt tocmai ceea ~e am
enuntat cu Breuer, in prima formula in care, 'in anii 1893-1895, am
concentrat rezulto.tele observatiilor noastre inedite. Un caz ca acela aT
primei bolnave, tfnara femeie despartita de sotul ei, se incadreaza foark
bine 'in acest mod de a vedea. Eo. n-a ajuns la cicatrizareapHigii rno-
rale pricinuite de nefinalizarea disatoriei :;;i a ramas ca suspendo.ta de
acest traumatism, Dar cel de-al doileo. caz al nostru, acela al fetei ata-
$ata erotic de tatal sau, demonstreaza ca formula noastra nu este sufi-
cient de cuprinzatoo.re. Pe de 0 parte, dragostea unei fetite pentru tatal
ei este un fapt cu totu1 obi9nuit $i un sentiment aUt de u90r de 111vin5
]'ncit determinativul "traumatic" aplicat acestui caz risca sa-~;i piarda
orice semnificatie; pe de aHa parte, rezulti'i din biografia bolnavei ca
3) AUt primul razboi mondial, cit l1i eel de-al doilea, au dat cercetatorilor po-
sibilitatea sa stabileasea 0 etiologie a nevrozelor diferita de aceea pe care ()
profesa Freud. A se vedea, in acest sens, studiul introductiv. (Nota trad.).
1,) "st:arken ReizZLlWctchs" in textul original. (Nota trad.).
242.
aceasta prim[1 fixatie erotic;"lpare saaibi'i la inceput un caracter cu tornl
inofensiv, nce,}qJrimindu-se dedt mult mai tlrziu prin simptonlele ne-
vrozei obscsionale. Prevedem deci aici interventia unoI' complicatii, con-
ditiile starii mOl'bide trebuind sa fie mult mai numeroase 5i variate declt
an~'presupus ; c1ar avcnl totodata convingcrea ca punctul de vedere trau-
maticnu trcbuie abandonat ca fiind gre;;it: el va ocupa doar un alt
loc in concepi)a noastra ;;i va fi alUel subordonat.
Parasim clcci din nou calea pe care ne-am angajat. In primul rind,
ea nu ne ajuta sa avanSEllll ;;i, apoi, avem inca multe de inyatcit 1na-
intede a putea S[1stabilim traseul ei exact. In legatura cu' fixatia la 0
faza determinata a trecutului yom remarca, de asemenea, di acest fant
depa;;e:;;telimitele nevrozei. Fiecare nevroza eO:11parUia fixatie deaeest
gen, dm nu .orice fixatie ctuce in mad necesar la nevroza, nu se c.o11-
funela Cll nevroza, nu se instaleaza insidios in cursu 1 nevrozei. Un exem-
plu izbit.or de fixatie afectiva la trecut ne este dat in melancolie care
aduce cu sine chiar 0 deta~are completa de prezent lIi de viitor. Dar,
chiar lIi In Hlidea profanului, tristetea se distinge net de nevroza. Exista
in schimb nevroze care pot fi considerate ca 0 forma patologiea a t1'15-
tetii.
S2 mai intimpHi CEl in urma unci experiente traumatizante care Ie-a
zdnmdnat 1nsa;;i femeria vietH, oamenii sa fie aUt de abatuti incH sa
renunte la oriee interes pontru prezent ;;i pentru viitor, toate faeulta-
tile sufletului lor fiind fixate de trecut. Dar acesti nefericiti nu' s1nt
totusi niste nevrotici. Asadar, earacterizind nev~oza' nu yom e~agera va- .. ' ..
loarea acestei trasaturi, oricare ar Ii importanta sa ;;i regularitatea cu
care se manifesta.
lata-ne ajun:;;i aeum la al dailea rezultat al analizelor noastre, pen-
tru care nu prevedem. nid 0 limitare ulterioara. Am aratat, in privinta
primei noastre bolnavc, cit de lipsita de sens parea actiunea obsesio-
naEi pe care 0 indep1inea $1 co amintiri intime din ,'iata ei S8 legau
de Hceasta; am examinat apo! raporturile care pot exista intre aceasta
actiune i?i amintiri si am descoperit intentia subiacenta pornind de la
natura amintirilor. Am lc'1sat 1nsa cu totul la 0 parte un aspect e;m::>
merit;'i intreaga noastra atentie. Atit timp cit bolnava savin,;ea aqiu-
nea obsesionala, ca n1..H!idiidea seama ca faclnd acest lucru 5e raport.a
103. evenimcntul cu pricina. Legatura oxistenta intre actiune :;;i evoni-
111entii scapa, ea spunea adevarul cind afirma ca nu cunoa$te motivele
care 0 iac sa Clctioneze. $i i2tEi ca, datorita tratamentului, intr-o zi a:
avut revela~ia acestei legaturi ;;i a devcnit in stare sa ne-o imparta-
;;;easCa$i noua. Ea continua' totuGi sa ignore eu co intentie siivir~ea
actiunea obsesionali'i: era yorba, in special, de a corija 0 intimplare
neplacuta din trecut $1de a-;;i ridica la un nivel superior sotul pe care-l
iu1:>2a.Numai dupil a lunga $i anevoioasa straduinta a izbutit ea. in
fine, sa inteleaga $i sa so convinga ca acel inotiv putea Ii foarte bine
singura CallZadetenninanta a actiunii sale obsesionale.
Tocmai din raportul eu scena carc a urmat nefericita noapte a nuntii
;;;i din mobilurile generate in sufletul bolnavei de afectiunea ei dedu-
cem noi ceea ce anI numit "sensul" actiunii obsesiona1e. Dai' in timp
ee ea o executa, acest sens Ii era necunoscut- atit in ceca ce privc'i?te
originoa aetiunii, cit $i scopul acesteia. Se desfallurau cleci 103. bolnava
procese psihice a1c2ror produs era actul obscsional. Ea percepea dar
aced pl'adus en ajutorul structurE sale psihice normalo, dar nid una
243
din st3.rile sale psihice, premise ale acestul proces, nu atingea nivelul
cunoa$terii con$tiente. Ea 5e comporta exact ca acel individ hipnotizat
diruia Bernheim Ii ordonase ca, la cinci minute dupa ic:;;irea din starea
de hipnoza, sa deschida 0 umbrelil in sala de demonstratie ~i care,. odata
tl'czit, a executat aeest act fara a-I putea da vreo justificare. Tocmai
situatii de aeest gen avern in vederc atunci cind vorbim de fenomene
psihiee incon$tiente. Am vrea sa vedem pe cineva dind socoteala intr-o
111.aniera mai eorecta din punct de vedere ~tiintific despre aceast.a si-
tuatie, iar c1aea acest lucru va fi facut, yom renunta eu draga inhm'i
la ipoteza proceselor psihlce incon:;;ticnte. Pinii cind faptul se va pe-
trece, vom ramine la ipotcza noastrtl $i \'om intimpina cu 0 ridicare din
umeri resemnata obiectia potrivit carela lncon~tientul nu ar constitui
nici 0 realitate in sensul $tiintific 31 termenului. Cel nu Cl1'Ii decit "lme
fa<;on de parler";:;) Obiectic de neconceput in cazul C2.re ne preocupa,
deoarecc accst incon;;tient caruia vrcm Sa-I contestam orice realitate
produce efecte de 0 realitate ClUt de palpabmi ~i de scsizabili.l cum este
actiunca obsesionala.
In fond, situatia este identica ~i in cazul cclei dc-,c, doua paciente.
Ea ~i-a impus principiul eEl perna nu trebuie sIt atingii tiblia patului
~i asculti'i de acest principiu, fari'l a-i cunoa;;te originca, tara a !it! ce
scmnifidi :;,i nid CarOl' motive 1::;idatoreaza forta. Ci ea insE''ii il consi-
dera ca indiferent, sau ca din contra 5e indigneazi', sau se l'cvolt'i. im-
potriva 1ui, dl 1$i propune, in fine, sa n1.1-1mai respecte, toate acestea
nu au nid 0 insemnatate din punctul de vedere al execut[lrii actu1ui.
Ea sc simte inc1inata sa i se supuna ~i zac1arnic se 1ntreab,) de ceo Ei
bine, in accste simptome ale nevrGzei obsesionale, in acC'ste reprezentari
:;;1impulsuri care apar nu se ;;tie ele uncle, care se clovedesc aUt de re-
fractare 1'1 to ate influentcle vietii normale ~i care Ii ;:cpaI' bolnavului
insu;;i ca musafiri atotputemici descinzlnd dintr-o lume stranie, Cd
forte nepieritoa1'e, care vin sa se amcstece in tumultul vietii murito-
rilor, cum sa nu recunoa$tem semnul unui domcniu psihic c1eosebit,
izola t de tot restul, de toate celclalte neti viti'\ti :;;i mcmlfestari ale vietii
intcrioare? Aceste simptome, reprczenti'lri ~i impulsuri ne cenduc nc-
grcsit la convingerea existentci inconstientului psihic si tocmai deaceea
psil~iatria clinica,care nu c~m.omite ~lecit 0 psihologie a con;;tientului,
nu se poate dcscurca aItfel dedt clcclarinc1 .ca toatc accste manifest;'iri
nu sint c1ecit produse <lIe degencrescentei. Este de 1<1sine inteles ca,
luate in sine, reprezentarile $i impulsurile obscsionale nu sint incon-
~tiente, tot a$a cum executarca addor obsesiGnale nu scapa percC'ptici
con:jticnte. Aceste reprezentari :;,i impulsuri 1'11.1 al' fi devenit simptome
dad"; nu ar i patruns pina let con;;tjinta. Dar conditiile psihice camra S2
s1Jpun ele, potrivit ana1izei pc care am facut-o, C:l ,:,i structurile in care
ne cst'.? perm is sa Ie intcgram potrivit cu interpretarea pc care Ie-am
dat-o, sint incon;;tiente, eel putin pin a in mornentul cine! Ie facem COl1-
:;;tiente ell ajutorul analizei.
Dac[\ adaugati la aceasta faptul cr\ datele pc care Ie-am constatat
13 cele doua bolnave ale noastre ';2 regasesc in simptomele tuturor
afcctiunilor nevrotice, ca pretutindeni ~i intotdeauna sensul simpto-
melOr este neeunoseut bolnavului, ea analiza ne arata fara cxceptie eft
G) "un lel de a vorbi", in francez~1.In te:s:tul original (Nota tract).
simpt6mele sint produse ale pro(:'cselor ineon;;tiente care, cu toate aees-
tea, in diverse conditii favorabile, pot fi facute con9tiente, atunci veti
intclege eu u$urinta d'i p5ihanalizanu 5e poate lipsi de ipoteza incol1~
;;tientului ;;i ca noi nc-am obi9nuit sa manipulam incon;;tientul ca pe
D realitate palpabila. $i poate ca de asemenea yeti intelege cit de putin
competenti in aceasta problema sint toti cei care 11ucun05c incon;;tientul
dedt ca pe 0 notiune abstracta, eei care' n-aupracticat niciodata ana-
liza, n-au interpret at un vis, n-au d'iutat sensul $i finalitatea simpto-
melor nevrotice. Al?adar, pentru a ne pronunta inca o. data eu privire
la scopul nostru, sa retinem: singurul fapt ca, datorita unei interpre-
tari analitiee, coste posibil sa atribuim un sens simptomelor nevrotice,
constituie 0 dovad,l de. nedezmintit a existentei proeeselor' psihice in-
con:;;tiente sau, daea preferQti, a necesitatii de a admite existenta aces-
tor procese.
Aceasta nu este 1nsi&totul. 0 aWldescoperire a lui Breuer, pe care
.eu D socot 9i mai importanta decit pc prima 9i pe care el a facut-o
singur, ne da inca ;;i rnai multe lamuri:ri cupdvke la. raporturiledin-
tre incon;;tient ;;i sirnptomele nevrotice. Nu numai sensul simptomelor
este in genere incon:;;tient, ci intTe aceasta incoD;;tienta $i posibilitatea
existentei simptome1or exista 0 relatie de manifestare interdependenta.
Mil yeti inte1ege numaideclt. Impreuna eu Breuer, afirm urmatoare1e:
ori de cite ori ne afIiim in prezenta unui simptom, trebuie sa trag em
concluzia cil 1a bolnav exista anumitf. procese incon;;tiente care contin
tocmai sensu1 acestui simiJtom. Dul' trebuie totodata ca aces sens sa fie
incon;;tient pentru ca Sil;1ptomul sa se produca. procesele con;;tiente
nu genereazii simptome nevrotice; pe de aIta parte, de indata ce pro-
c:esele incon;;tiente devln con:;;tiente, simptomele dlspar. Recunoa;;teti
in aceasta un acces 1a terap2utic2, mijlocul de a face sa dispara simp-
tomele. De fapt prin acest mijloc a obtinut Breuer vindecarea bolnavei
sale isterice, cu aIte cuvinte disparitia simptomelor acesteia; el a gasit
o tehnica ce i-a permls sa aduca in con;;tiintil procesele incon~tiente
care ascundeau sensul simptomelor ;;1, fEiclnd aceasta, sa obtlna dispa-
ritia lor.
Aceasta descoperire a lui Breuer nu a fost rezuItatul unei speculatii
logiee, ci al uneiobservatii fericite, datorate colaborarii cu bolnava. Nu
cautati sa intelegetiaceasta descoperire reducind-o la un alt fapt, deja
cunoscut, ci acceptati-o mal degl'aba ca pe un fapt fundamental care
ne permite sa explicam muIte alte fapte. Va voi cere, in consecinta,
permisiunea de a vi-1 expune sub 0 aIta forma.
Un simptom se constituie ca un substitut a ceva ce n-a reu;;it sa se
manifeste in chip con;;tient, in afara. Anumite pl'ocese psihice trebuie
sa se dezvolte in chip normal, in a;;a fel incH sa ajunga la con~tiinta,
pentru a nu da na;;tere unui simptom nevrotic. Deci acesta este pl'o-
dusul unui proces a carui dezvoltal'e a fost intrerupta, tulburata de 0
cauza oarecare. Este aid un fel de permutatie, iar terapeutica simpto-
melor nevrotice ;;i-a indeplinit sarcina atunci cind a reu;;it sa suprime
acest raport.
Descoperirea lui Breuer constituie ;;i astazi baza tratamentului psih-
analitic. Teza potrivit careia simptomele dispar atunci cind conditiile lor
inconstiente au fost constientizate a fost confirmata de toate cercetarile
u1teri~are, in pofida complicatiilor celor mai bizare ;;i mai nea~teptate
de care ne lovim in aplicarea sa practica. Terapeutica noas~ra ac~ioneaza
245
transformind incon~tientul in eon~tient :;;i ea nu este eficienta dedt
in masura in care este eapabila sa opereze aeeasta transfo1'mare.
Permiteti-mi aid 0 seurta digresiune, destinata sa va previna im-
potriva aparentei facilitati a demersului te1'apeutic. Avind in vede1'e
cele a1'atate pina aid, nev1'oza ar i eonsecinta unui fel de igno1'anta,
de necunoa:;;tere ale proceselor psihice de care a1' t1'ebui sa avem cu-
no:;;tinta. Aeeasta afirmatie ne aminte:;;te cu p1'isosinta de tcorla socra-
tica, potrivit di1'eia insu:;;i viciul a1' i un efect al ignorantei. Or, un
medic stapin pe p1'actica analizei nu va avea in general nid 0 greutate
1'n descoperirea proceselor psihice de care cutare bolnav nu este con-
~tient. ea urmare, el ar trebui sa poata sa-$i restabileasca u:-;;orbolnavul,
eliberindu-l de ignoranta sa, comuniclndu-i tot ceea ce el ;;;tie. Medicul
ar trebui cel putin sa poata suprima in felul acesta 0 parte a sensului
incon~tient al simptomelor : dt despre raporturile care existii int1'8 simp-
tome $i evenimentele traite, medicul, care nu Ie cunoa~te pe acestea
din urma, fire~te ca nu Ie poate ghici :;;itrebuie sa a.;;tepte ca bolnavul
sa $i Ie rememoreze ~i sa i Ie dezvi'iluie. Dar in legatura eLl aceasta
mai putem, in anumite cazuri, sa obtinem informatii pe 0 cale ocoliti'i,
adresindu-ne in special anturajului bolnavului, care, fiind la curent
eu viata acestuia din urma, va putea adesea recunoa\'te in evenimentele
sale biografice pe aeelea care prezinta un caraeter traumatic ;;i chiar
sa ne 1amureasca Cll privire 1a evenimentele ignorate de bolnav, ele
producindu-se int1'-o perioada foarte indepartatfl din sa. Combi-
nind cele doua procedee, am putea -spera sa ajungem, in "curta vreme
;;i en minimum de eort, 1a rezultatul dorH, care consta in aducerea in
con~tiinta bolnavului a proceselor psihice incons;tiente.
Asta ar fi cn adevarat perfect 1 Am dobindit in aceasta privinta
experiente pentru care nu eram pregatiti de la inceput.A.;;a curn, vorba
lUl Moliere, "il y a fagots et fagots" 6), tot astfel exista .;;tiinta ~i $tiinta,
exista diverse felud de cuno'?tinte care nu au toate aceea.;;i valoare psi-
hologica. $tiinta medicului nu este tot una cu aceea a bolnavului $i nu
poate sa aiba acelea$i re;mltate. Daca medicul Ii comunica bolnavului
datele pe care Ie-a obtinut, e1 nu obtine nici un succes. Sau, mai de-
graba, suecesul obtinut consta nu in suprimarea simptomelor, ci in 1n-
ceperea desfa$urarii analizei, ale carei prime manifestari sint frecvent
furnizate de contradictiile exprimate de catre bolnav. Bolnavul afla
atunci ceea ce anterior nu 9tio., adica sensul simptomului sau, dar des--
pre. aeesta nu $tie totu$i mai muIt dedt ino.inte. Aflam in felul acesta
ca exista mai muIte feluri de ne-.;;tiinta. Sint necesare cuno$tinte psiho-
logice profunde spre a sesiza deosebirile. Dar teza noastra ca simpto-
mele dispo.r de indata ce sensul lor devine con~tient nu rarriine mai
putin adevarata. Numai ca aceasta con~tientizare trebuie sa aiba co.
temelie 0 schimbare interioara a bolnavului, schimbare ce nu poate fi
provoeata dedt de un travaliu psihic desfa~urat in vederea unui scop
determinat. Ne aflam aid in fat a unor probleme a diror sinteza ne va
aparea in curind Cd 0 dinamica a' formaril simptomelor.
Acum va 1ntreb: nu gasiti pre a obscur $i complieat ceea ce va
spun? Nu sinteti dezorientati vazindu-ma de-atHea ori ca retrag ceea
ce am afirmat, ca 1mi fnsotesc tezele de tot felul de limitari, ca ma o.n-
6) "exista manunchiuri de nuiele !?i manunchiurii de nuiele" ; in francez3 in
textul original. (Nota tract.).
246
gajez in cutare directie, ca numaidecit s-o parasesc? A$ regret a dad
ar fi U$a. Dar nu doresc nicidecum sa sacrific adevar~l dedragul siin-
pHfkarilor,nevazlnd niciun inconvenient pentru ceea ce $titi in faptul
ca subiectul pe care 11trat<'im prezinta laturi multiple $i 0 complexitate
extraordinara, iar in afarade aceasta cred ca nu este rau sa va spun,
in leg;'Hura c1!fiecare aspect, mai multe lucruri dedt ati putea fo10si
pe moment. 1mi dau seamaperfect de faptul ca Hecare auditor sau
eitHor orinduie~te in idei subiectul ce i se expune, rezuma expunerea,
o simplifiea ~iextragedin ea ceea ce vrea sa retina. Este adevarat,
intr-o anumita masura, ca cu cit dai mai mult, are de unde sa ramina.
Lasati-ma sa sper ca, in ciuda tuturorHaccesoriilor cu care am crezut de
cuviinta s-o supraincarc, ati reu~it sa va faceti 0 idee clara despre esen-
tialul expunerii mele, adica despre ceea ce v-am spus referitor la sen-
suI simptomelor, la incon~tient ~i la raporturile existente intre acestea.
Fara indoiala ca ati inteles, de asemenea,ca eforturile noastre ulte-
rioare se VOl' indrepta in doua directii: pe de 0 parte, sa aflam cum se
imbolnavesc oamenii, cum cad ei victimele unei nevroze care dureaza
uneori toata viata, ceea ce este 0 problema clinica: pe de alta parte,
sa cercetam cum se dezvolta simptomele, pomind de la conditiile deter-
minante ale nevrozei, ceea ce ramine 0 problema de dinamica psihica.
De altfel, trebuie sa existe undeva un punet unde cele doua probleme
se intilnesc.
Nu a~ fi vrut sa mergem mal departeastazi, insa cum mai dispunem
de un anumit timp 7), profit de aceasta spre a va atrage atentia asu.,.
pra altei caracteristici a eelor doua analize ale noastre, caracteristica a
carei importanta n-o yeti sesiza in intregime dedt mai tirziu: ne re-
.ferim la lacunele memoriei, la amnezii. V-am spus ca sarcina trata-
mentului psihanalitic poate fi rezumata in formula: transform area ori-
carui incon9tient patogenic in con~tient. Or, poate ca v-ar mira sa aflati
ca formula de mai sus poate fi inlocuita prin a1ta: acoperirea tuturor
lacunelor aparute in memoria bolnavilor, suprimarea amneziilor aces-
tora. Ceea ce inseamna acela~i lucru. Amneziile nevroticilor ar detine,
prin urmare, un loc important in producerea simptomelor lor. Totu9i,
reflectind asupra cazului care a constituit obiectul primei noastre ana-
lize, yeti gasi ca acest 1'01 atribuit amneziei nu se justifica. Bolnava,
departe de a fi uitat scena de care se leaga aetiunea sa obsesionala, Ii
pastreaza 0 amintire extrem de vie ~i nu este yorba de nid un fel de
uitare in producerea simptomului e1. Mai putin clara, dar intru totul
analoaga este situatia in cazul celei de a doua bolnave, tinara cu cere-
monialul obsesional. 9i ea i9i aminte9te limpede, eu toate ea ezitind 9i
nu eu draga inima, de conduita ei de odinioara, dnd insista ca u9a de
la dormitorul parintilor sa ramina deschisa noaptea sau dnd staruia
ea mama sa-i cedeze locul in patul conjugal. Singurul lucru care ne-ar
putea parea uimitor este ea prima bolnava, care savir~ise totu~i actul
obsesional de nenumarate od, nu g-a gindit niciodata citu9i de putin la
raporturile aeestuia cu evenimentu1 petre cut in noaptea nuntii, pre cum
~i faptul ca nu 9i-a amintit de intimplare nid ehiar atunci dnd a fost
invitata, in cursul examinarii psihanalitice, sa caute motivele actului ei.
7) Stilul este acela de expunere cu oral' fix, in fata unui auditoriu diruia
F I' e u d .se adreseaza direct, potrivit cerintelor metodei socratice, cum am mai
avut prilejul sausubliniem (Nota trad.).
247
Putem afirma acela~i lucru ~i despre fata care, de altfel, stabilea 0 r-
1a11eintre ceremonial l?i imprejurarile care 11declanl?au, pe de 0 parte,
~i situa~ia identiea din fiecare seara, pe de alta parte. In nid unul din
aceste cazuri nu avem de-a face ClJ 0 amnezie propriu-zisa, cu 0 pier-
dere a amintirilor: e:ste yorba numai de ruperea unei legaturi carE' ar
fi trebuit sa duca la reprodueerea, la l'eaparitia intimplarii in memorie.
Dal' daca aceasta tulburare mnezidi este suficienta ea sa ne explice
nevroza obsesionala, nu la fel se petree luerurile in cazul isteriei. Ae2\sta
ultima nevroza se caracterizeaza eel mai adesea prin amnezii de foa:rte
mare anvergura. Analizind Hecare simptom isteric, descoperim in gene-
ral 0 intreaga suWi de impresii din viata bolnavei, pe care acasta
sustine n'ispicat ea le-a uitat. pe de 0 parte, aceasta suita se intinde
pina in primii ani ai vietii, in' a~a fel incH amnezia isterica poate i
('onsiderata ca 0 urmare directa a amneziei infantile, care voaleaza
mele faze ale vietii psihice ehiar ~i la subiectii normali. Pe de aHa
parte, aflam cu uimire ca ~i intimplarile cele mai recente din iviata
bolnavilor pot i uitate ~i in special imprejutarile care au favorizat
declan$area maladiei sau au agravat-o sint atinse, daea nu complet
anihilate de amnezie. Cel mai adesea dispar detalii importante din
ansamblul unei amintiri recente de acest gen sau ele sint in10cuite prin
amintiri false. Ba chiar se intimp1a, aproape intotdeauna, ca putin limp
inainte de sflr~itu1 analizei sa vedem aparind amintiri ale unor eveni-
mente recente, amintiri care multa vreme au fast refulate, producind
lacune considerabile in ansamblul mnemic respectiv.
Aceste tulburari de memorie sint, dupa cum am. aratat, caracteristice
isteriei care prezinta, de asemenea, ea simptome, .stari (crize isterice)
care in general nu 1asa nici 0 urma in memorie. Cum lucrudle se pe-
tree altfe1 in nevroza obsesionali'i, aveti dreptul sa conchideti ca aceste
amnezii constituie a caracteristica psihologica a alterarii isterice :;;i nu
a trasiHura comuna tuturo1' nevrozelor. Importanta aeestei deosebiri este
diminuata de urmatorul considerent. "Sensul" unui simptom poate fi
conceput ~i examinat in doua moduri: din punctul de vedere a1 origi-
nilor sale $i din punctul de vedere a1 finalitatii sale, eu aIte cuvinte,
aVlnd in vedere pe deo parte impresiile ~i evenimentele care i--au dat
na$tere ~i, pe de aIta parte, intentia pe care a sel'vqte. A~adar, origi-
nea unui simptom se reduce la impresiile provenite din exterior, care
au fast in mod necesar con$tiente la un moment dat, pentru a deveni
apo! incan~tiente, ca urmare a uitarii in care au cazut. Scopul simpta-
mului, a1 tendintei sale este, dimpotriva, in toate cazurile, un proces
endopsihie care la un moment dat a putut deveni con~tient, dar care
tot atit de bine poate ramine scufundat in incon~tient. Deci putin inte-
reseaza faptul CEl amnezia s-a exercitat asupra originilor, adica asupra
evenimentelor pe care se bazeaza simptomul, ca in cazul isteri.ei ; scopul,
tendinta simptomului, scap $i tendinta care au putut fi incon$tiente
inca de la inceput, acestea sintcele care, sustinem 'noi, determina de-
pendenta simptomului de incon~tient, iar aceasta atit in nevroza obse-
sionala cit $i in isterie.
Tocmai atribuind 0 atare importanta incon1?tientului in viata psihica
am stirnit cele mai mu~catoare critici impotriva psihanalizei. Sa nu va
mire faptu1 $i sa nu credeti ca rezistenta pe care 0 intimpinam tine de
dificultatea de a concepe incon$tientul sau de caracteru1 inaccesibil a1
trairilor care se rapo1'teaza 1a acesta. In decursu1 secolelor, ~tiinta a
248
adus egoismului naiv a1 umanitatii doua puternice dezmintiri. Cea din-
tii a avutloc atunci dnd s-a demonstrat ca pamintul, departe de a fi
centrul universului, nu reprezinta dedt 0 particica neinsemnat~ a sis-
temului cosmic, a carui maretie abiadaci'i ne-o putem imagina. Aceasta
prima demonstratie este legata de numele 1ui Copernic, cu t03te eli
~tiinta a1exandrina enuntase deja eeva asemanator. Cea de-a doua dez-
mintire a fast adusa de cereetarea biologica, care a redus la zero pre-
tentiile o111uluila un lac privilegiat in ordinea creatiei divine, stabi-
lindu-i deseendenta din regnul animal :;;i dovedind neputinta de a nega
natura sa animala. AceastA ultima re\,olutie in :;;tiinta s-a petre cut in
zilele noastre, ea urmare a lucrarilor lui Charles Darwin, ale lui \Val-
lace ~i predecesorilor lor, lucrari care au provocat rezistenta eea mai
invequnata din partea eontemporanilor. 0 a treia dezmintire va fi adusa
megalomaniei umane de catre cereetarea psihologlca eontemporana, care'
i~i propune sa demonstreze eului tocmai faptul ea el nu ('ste stc'ipin in
propria sa easa,fiind obligat sa se 111ultumeasca cu informatii rare :;;i
fragmentare in legatura eu eeea ce se petrece in viata psihica de din-
colo de limitele con~tiintei. Psihanali~tii mi sint nid primE $i nid singEd;
care au lansat acest apel 10.modestie 9i recu1egere, insi'! se pare eEl lor
le-a revenit misiunea de aextinde cu ceo. mai mare ardoare acest mod
de a vedea, aducindin sprijinul sau date de experienta extrase din viata
de toate zilele 9i accesibile tuturor. De unde, acest val de proteste gene-
rale impotriva :;;tiintei noastre, uitarea tuturor regulHor de politete aca-
demicc'i,dezlantuirea unei opozitii care sfideaza toate barierele unei logici
impartiale. Adaugati la toate acestea faptul ca teoriile noastre ameninta
sa tulbure tihna lumii :;;iintr-altfel, cum yeti vedea mai departe .
..
.. "
XIX
REZISTENTA $1 REFULARE
Spie a no face 0 idee mai adecvata despre nevroze, avem nevoie de
1101 fapte, de experienta ~i, de altfel, detlnem doua, extrem de remarcabile
:;>i care au facut multa vilva la vremea dnd au fast cunoscute.
Primul fapt : ori de. clte ori ne asumam sarcina de a vindeca' un bol-
nav, de a-'1 elibera de simptomele sale morbide, el ne opune 0 rezistenta
violenta, incapatinata, care se mentine' pe durata intregului tratament.
Faptul este eu atlt mai bizar cu elt nu ne putem a~tepta sa 1 se dea
crezare. Noi ne ferim sa aducem vorba despre aceasta in anturajul bolna-
vului, deoarece s~ar Dutea ca unH sa vada in fenomenul de rezistenta un
pretex din parte-ne destin at sa justifice durata sau insuccesul trata;nen-
tului nostru. Insu~i bolnavul manifesta taate aceste fenomene de rezis-
fenta fara a-~i da seam2 ~i obtinem deja un mare succes fac1ndu-1 sa-~i
I'ecunoasca rezistenta :;;i sa tina seama de aceasta. A~adar, reflectati:
bolnavul acesta care sufera atH de mult de pe urma simptomelor sale,
care impliea in suferinta sa :;;i pe toti eel care 11 inconjoara, care i~i
impune atitea s8crificii de timp, de bani, 8ma osteneali'i ~i eforturi de
sine ca sa se elibercze de simptomele sale, cum ati putea dumneavoastra
sa-l acuzati ca i~i favorizeaza boala, opunind rezistenta aceluia chemat
s2,-1insanato:;;easca? CH de neverosimila trebuie sa para, lui ~i alor sai,
.afirmatia aeeasta! eu toate acestea, nimic mai adevarat, iar daci'i ni se
vcr be~te de neverosimilitate, nu avem dedt sa raspundem ca faptul afir-
mat de noi nu este lipsit de analogH, numero~i fiind cei care, de exemplu,
suferind de durere de dinti, opun totu:;;i cea mai vie rezistenta dentistului
atunci dnd acesta vrea sa aplice dintelui bolnav instrumentul izbavitor.
Rezistenta bolnavului se manifesta in forme foarte variate, rafinate,
adesea greu' de recunoscut. Se invoca neincrederea in medic ~i circum-
spectia fata de e1. In terapeutica psihanalitica noi utilizam aceea:;;i teh-
nidi aplicata ~i in interpretarea viselor, cunoscuta de dumneavoastra.
n invitam pe bolnav sa adopte 0 stare de autoobservatie, fara nici 0
reticenta, imparta~indu-ne toate perceptiile sale interne actuale, in 01'-
dinea ivirii lor : sentimente, idei, amintiri. Ii prescriem in mod raspicat
sa nu cedeze nici unul motiv care i-ar putea dicta vreo selectie sau exclu-
clerc a unoI' perceptii, fie pentru ca acestea i se par prea dezagreabile
sau prea indiscrete, sau prea putin importante sau prea absurde' ca sa
se refere la ele. II sfatuim sa nu fadi altceva decH sa se mentina mereu
13 suprafata constiintei indepartind ariee spirit critic oricit de slab, in-
dreptat im'potriv~ a ~e~a ce Ii trece prin minte, asigurindu-l ea succesul
si indeosebi duratatratamentului depincr de fidelitatea cu care se va con-
forma acestei reguE fundamentale a analizei. $tim de acum, din rezulta-
te1e obtinute prin aceasta tehnica in interpret area viselor, ca tocmai
ideUe :;;iamintirile care trezesccele mai multe indoieli ~i obiectiicontin
:250
~
In' general rnaterialele cde mai susceptibile sa ne fadliteze descoperirea
incon$tientului.
Primul rezultat pc care il obtinem formullnd aceasta regula funda,...
montala a tehnicii noastre consta in declansatea rezistentei bolnavului
impotriva ei. Bolnavul incearca, prin toate mijloacele posib'ile, sa se sus-
traga comandamentelor acesteia. EI pretinde fie ca nu percepe nici 0
idee, nid un sentiment sau amintire, fie ca percepe atitea incH Ii este
imposibil sa Ie sesizeze ~i sa Ie priceapa. Constatam in acest caz, eu 0
uimire deloc pliicuta, ca e1 cedeaza cutarei Sau cutarei obiectii edUce,
tradindu-se inc1eosebi prin pauzele prelungite care Ii segmenteaza dis-
cursul. Srir~e:;;te prin a recunoa$te ca $tie lucruri pc care nu Ie poate
spune, pc care ii este rw;;ine sa Ie martnriseasca :;;i, contrar promisiunii
facnte, el asculta de acest motiv. Sau ne marturise~te Cd a gasit ceva, dar
ca este in joc 0 tertii persoana :;;i,din aeeasta pricina, nu ne poate divulga
nimic .. Sau eELceea ce a gasit este mull prea neJ:nsemnat, stupid sau
absurd ;;;i ca nu-i putem cere SEl dea curs unor asemenea idei. El con-
tinua, multiplicindu-$i la inrinit obiectiile, Oiinu ne ramine decit sa-l
facem sa inteleaga ca a spune totu1 este a spune eu adevarat totul, fara
rezerve .
Am gasH cu greu un bolnav care sa nu incerce sa-:;;i pastreze pentru
sine un compartiment psihic, Cd sa-l faca inaccesibil tratamentului. Unul
dintre bolnavii mei, pe care il consider ca pe unul din oamenii ceimai
inteligenti pe care i-an1 inti1nit vreodata, mi-a ascuns in e1u1acesta sap-
tamini de-a rindu1 0 lgatura amoroasa $i cind i-am reproEiat ca a incal-
'Cat astfel regula sacra, e1 s-a aparat declarindu-mi ca credea CEl este
'Vorba deo problema a lui intima. Este de la sine inte1es ca tratamentul
psihanalHic nu admite asemenea drept de azi1. Sa se decreteze de exem-
pIu, intr-un ora$ ca Viena, ca nici a ares tare nu va fi operata in locuri
ca Piata Mare sau catedra1a Sf. $tefan ;;i sa se incerce apoi prinderea
unui raufacator oarecare. Putem i siguri ca e1 nu se va afla nicaieri
a1tundeva decit intr-unu1 din cele doua locuri de refugiu. Am crezut ca
pot acorda acest drept de exceptie unul balnav care imi paruse capabiJ
sa-~i tina fagaduielile :;;icare, fiind legat prin secret profesional, nu putea
comunica anumite lucruri despre terte persoane. De altfel e1 a fost satis-
facut de rezultatu1 tratamentului; eu; insa, am fost mult mai putin sa-
tisfacut ;;i mi-am fagaduit sa nu mai fac nicioclata 0 asemenea incercare,
in acelea;;i conditii.
Bolnavii de nevroza obsesionaEi fae tot ce Ie sta in putinta ca sa
impiedice aplicarea regulilor tehnicii noa'3tre, exagerlndu-~i scrupulele ;;i
Indoielile. Istericii, anxio;;i reu$esc chiar, daca Ii se prezintil ocazia, sa
reduca la absurd aceasta regula, nereferindu-se dedt la idei, sentimente
f\'i amintiri atlt de indepartate de ceea ce cauta.m noi, incH analiza este
indreptatil, ca sa zicem a~a, pe 0 pista falsa. "Nu sta insi'! in intentia mea
sa va initiez in toate detaliile acestor dificultati de tehnicil. Mil voi
margini s~ va spun ca atunci dnd s-a reu:;;it, in 'fine, en pTetul multor
sfortari :;;i cu perseveTenta, sa se impuna bolnavnlui oarecare supunere
fata de regula tehnica fundamentala, rezistenta, infrint3. intr-o parte,
Ge transrera numaidecit intr-un alt domeniu. intr-aclevar, vedem aparind
<0 rezistenta intelectuala, care utilizeaza argumente, se cramponeaza de
dificuIti'itile ~i neverosimilitatile pe care gindire a normala, dar prost in-
formati'i, Ie descopera in teoriile psihanalitice. Auzim atunci din gura
acestuisingur bolnav toate criticile $i obiectiile eu care ne asalteaza
251
un intreg cor de voci in literatura ~tiintifica, a~a dupa cum, pe de alta
parte, cei din afara nu ne spun nimic in plus fata de cele auzite de-acum
de noi de 1a boinavii n09tri. 0 adevarata furtul1a Ink-un pahar kp. clpa.
Dar pacientul admite sa i se vorbeasca ; el vrea sa fie informat, instruit,
comMtut, sa i se indice bibliografia care 83-1 ajute ,sa inteleaga lucrorik.
El este absolut dispus sa devina partizanul p,?ihanalizei,<dar eu cQndi{Ja
ea el, personal, sa fie crutat de analiza. Sesizam In aceasta curiozHate
o rezistentii, d'Qrinta de a ne indeparta. de 1a sarcina Domtni spedala.
La boinavii obsesionali eonstatam 0 tactica speciaia a rezistentei. Bolna-
\Tul nu se opune sa ne continuarn analiza care arunea 0 lumina din ce
ce mai vie asupra tainelor cazu1ui morbid de care ne ocuparn; in find1,
ins."i, eonstatam eu uimire ca nu am reaJizat nid un progrespraetic, ca
nid 0 atenuare a simptomelor nu corespundeacestei eluddarL PUlem
descoperi, in 2cest caz, ea rczi"tcnta S-C} refugiat In lnd0i~ila care
parte din nevroza obses10na1[1~i ca tocmai de pe accasra pozitie retr;:;sa
i~i indreapta ea ascuti;;ul impotriva noastra. Bolnavul l~i spune earn 09a:
"Toate acestea s1nt extrem de frumoase ~i de interesantc ~i desigur mi-ar
placea sa em,tinue. Daca e ceva adevarat in toaie acestea, mil VOl
dccu. Dar nu ered nimic din toateacestea ~i, atlta timp c1t nn cred, boala
Trle3va ramine aceea~i". Aceasta situatie poate dura multi'i vreme, pIna
ce izbutim sa atacam rezistenta in insa:')i vlziunea e1. 1\b1a atunci Incepe
lupta decisiva.
Cele mal grave nu sint rezistentele inte]ectuale; Qces:ea sint tot-
deauna Infrlnte. Raminind insa in cadrul analizei, -bolnavul se pricepe
de asemenea sa organizeze rezistente a CarOl' anihilare devine fo:.:rte
dificiliL In lac de a-:')i etala amintirile autentice, e1 ne ofera atitudini ~i
sentlmente din viata sa care, prin intermediul "transferului", se lasa
folosite drept mijloace de rezistenta Impotriva medicului ~i a tratamen-
tuluL Cind este vorba de un barbat, In general el extr<;lgeaceste mate-
riale din raporturile cu tatiU sau, al dimi Joe este luat de catre medic :
e1 transforma In rezistenta fata de actiunea acesttria aspiratiile sale eu
privire 1a independenta persoanei :')ilibertatii de opinie, amorul proprJu
care I-a imboldit odlnioara sa-~i egaleze sau chiar sa-~i depa:')easca tataI,
aversiunea sa de a-:')i asuma in viata, 0 data mai mult, povara reeu-
no~tintei. Ai uneori impresia ca intentia de a-I pune in Incurcatura pe
.medic, de a-I face sa-~i simta neputinta, de a triumfa asupra lui depa-
1?e~tecealalta intentie, mai buna, de a-~i vedea vindecata boala. Femeile
se pricep de minune sa foloseasea in vederea rezistentei un "transfer"
in care intra, in privinta medicului, multa tandrete, un sentiment nuantat.
de erotism. Cind tendinta aeeasta a atins 0 anumita intensitate, bolnava
nu mai este preocupata de boala sa, i~i uita toate obligatiile pe care ~i
Ie-a asumat incepind tratamentul; pe de alta parte gelozia, care nu
lipse~te niciodata,ca ~i deeeptia pricinuita bolnavei de raceala pc care
i-o arata medicul in aceasta privinta, nu pot decit sa contribuie 1a inrau-
tatirea relatiilor personale care trebuie sa existe intre ei,eliminlnd ast-
fel unul din cei mai puternici factori pulsionali ai analizei.
Rezistentele de acest fei nu trebuie condamnate fara rezerva. Luate'
ca atare, ele cuprind un material foarte bogat ~i important cu privire Ia
viata bolnavului ~i se exprima eu 0 asemenea convingere incit sint
susceptibile sa furnizeze analizei un sprijin deosebit daca, printr-o teh-
nidi abila, ne prieepem sa Ie dam a orientare potrivita. Este insa de'
notat faptul ca acest material incepe totdeauna prin a se pune in servi-
252
-I
'ciu1 rezistentei:,?i prin a uu Vha sa transpara dedt fatada Iui ostila tra-
tamentuIui. De asemenea, treouie aratat ca, spre a combate modificArile
care incerdim sa Ie obtinem ptin tratament, bolnavul mobilizea71i
slujba rezistentei trasaturi de caracter, atitudini ale eului s<1.u. Studiind
aceste trasaturi de caracter, ne dam seama eel au aparut sub influent;.'l
conditiilor nevrozei fji ca 0 reactie impotriva cerinteIor acesteia ; Ie putem
deci considera ca fiind trasaturi latente, in sensul ell ele niciodata nu
at' fi aparut san nu s-ar fi manifestat eu aceasta intensitate in afara
nevrOzei. Sa nu credem totu~i Cd aparitia acestor rezistente ar fi de na-
turi, sl aduca vreun prejudiciu eficientei tratamentului analitic. Pentru
.anaUst aceste rezistente nu constituie un fapt imprevizibil. $tim ca
trebuie sa se manifeste ;;i sintem llemultumiti doar de faptul ca nu am
reu';iit sa Ie provoearn cu sufieienta elaritate, in a~a tel Incit sa facem
in~eleasa de catre bolnav natura lor. in sfirfjit, credem ca suprimarea
acestor rezistente este sarcina esentiala a analistului, acea narte a acti-
noastre ~are, dadl am reufjit s-o ducem 1a capat, e;te suscepti-
hila sa ne dea eertitudinea ca am faeut un serviciu bolnavului.
Adiiugati la Rceasta faptul Ca bolnavul profit] de cel nlai mic prilej
Cd sa-~i dimlnueze efortu1, fie di estc vorbcl de un accident oareeare
suxvenit in timpul tratamentu1ui, de un eveniment exterior eapabil sa-i
distraga atentia, de un seam de ostilitate la adresa nevrozei din partea
unei persoane din anturajul sau, de 0 boala organica intlmplatoc!re sau
venita ea 0 complieatie a nevrozei, fie di este vorba chiar de 0 arrleUo-
rare a starii sale, adaugati toate acestea, va spun, ~i veti avea un tablou,
nu ziceomplet, dar oricumaproximativ, a1 fo1'melo1' 9i mijloacelor de
Tezistent<'i in mijlocul oa1'ora se desfa~oara analiza. Daca am tratat accst
intr-un mod atit de detaliat, este pentru a va arata ca tocmai ex-
pc care am dobindit-o 1'eferHor la rezistenta opu''',a de bolnav
de sup1'imarea simptomelor sale este aeeea care a se1'vit d1'ept bazll
"Conceptieinoast1'e dinamice asupra nevrozelo1'. Am inceput, impreuna eu
Breuer, prin a practiea psihoterapia eu ajutorul hipnozei ; prima bolnav<l
a iu! Breuer, de altfel, n-2( fast tratata decIt in stare de sugestie hipnotiea,
iar eu nam ezitat sa urmez acest exemplu. Sint de acord ea in acest
caz munea a fost mal u-,!oara, mai pJaeuEJ.~i de 0 mai mic1''!duratiL Re-
zuHatele obtinute erau ins<1eapricioase si d,,~seurta duratii, a~a incH
cudnd am abandonat hipnoza. Numai eu E~cestpdlej am inteles cii, atlta
vreme cit m-aIn servit de hipnoz3, m-am &flat in imposibilitatea de a
in~elege cUnamica aeestor afcctiuni. !ntr-adevar, datbrita hipnozei, 1'ezi'O-
sciipa obsel'vatiei rneclicului. Repl'imlnd rezist2n~a, hipnoza His3.un
spatiuliber in care se putea exe1'cita analiza, iar dincolo de acest
rezistenta era atit de bine disimulata incH devenea impenetra-
intocmai ~a indoiala in cazul nevrozci obsesionale. Am elect"dreptul
sa afirm ca psihanaliza propriu-zisa nu dateaza dedt din momentul in
'Care S-i:l renu11tat la serviciile hipnozeL
Dal', ehial' in cazul in care constat area rezistentei a ajuns sa alba 0 aUt
de mare important;.,'"i, nu si11temmai putin obligati, ca 0 ma5ura de precautie,
sa facem loc indoielii ~i sa ne intrebam daca nu ne pripim adrnitind rezi5-
tent;e ~i dac[l, faeind aceasta, EU procedam uneori eu 0 oar~are u~urinta.
Fot sa exbte cazuri de nevroza in care asociatiile sa nu reu,?easca din
aIte motive; este posibH ca argumentele care 11ise opun in legaturE'i eu
acest aspect S{l met~ite a fi luate in con'Older!tre fji sa nu avemdreptate
respingind critiea inteleduala a pacientilor no~tri, prin apliearea etiehe-
253
tei comode,de reziStenta. TrebL,ie totu~i sa va spun ca numai ell multi';.
6steneala am. ajuns 1a aceastEIeoncluzie. Am. avut prilejul sa observam :pe
fiecare dintre ace9ti pacienti eu spirit critic atit in momentul aparitiei,
eit 9i in eel al disparitiei rezistentei. Intensitat~a acesteia variaza nei:c-
cetat in cursul tratamentului; ea spore~te intotdeauna cind abordam :)..
tema Doua, atinge punetul eel mai inaIt in perioada culminanta elahe--
radi temei 9i scade cincl aeeasta este epuizata. In afara deaceasta
exceptind cazul unor stingacii tehniee grosolane, n-am putut provoca
niciodata maxixnum de rezistenta de care era capabil bolnavul. In feluJ
acesta am pututconstata ca acelasi bolnav isi abandoneaza 5i isL reia
atitudinea eritica de nenumarate o~i in cursu} analizei. Cind ~int~m ce
punctul de a-I aduce la cuno9tinta 0 aIta particica, deosebit de penibila.
din matedalele incon9tiente, spiritul sEmcritic se ascute la culme; daca
mai inainte a reu9it sa inteleaga 9i sa accepte muIte lucruri, acum toaIe
aceste cl9tiguri sipt dintr-odata pierdute ; in atitudinea sa de opozitie eel
orice pret, el poate prezenta un tablou al imbecilit<:itii afective complete.
Dadi putem insa sa-l ajutam sa-9i invinga aceasta rezistenta, el i~i
se~te ideile 9i-9j 1'ecapata facultatea de a intelege. Spiritul sau critic nu
este, a9adar, 0 functie independenta ~i, ca ata1'e, demna de. respect, ci
un expedient in slujba atitudinilor sale afective, mnd orientat ~i cEtliluzit
de rezistenta sa. Daca, ceva nu-i convine, el este eapabil sa se apel'E' en
multa ingeniozitate ~i eu mu1t spirit critic; daca, dimpotriva, ccva Ii
convine, lucrul este aeceptat cu 0 mare credulitate. Poate ca n01 tG;i
facem la fel, dar 10.pacientnl analizat aeeasta subordonare a intelectult:i
fata de viata afeetiva nu apare aUt de net dedt pentrudi noi il res~
pingem prinintermediul analizei pina in ultimele sale refugii.
Cum ne explicam faptul ca bolnavul se apara cu atita energie impo-
triva suprimarii simptomelor 9i restabilirii cursului normal al vietii
psihice? Convingerea noast1'a este dl fortele care se opun schimbarii
starii morbide trebuie sa fie tot una eu aeelea care, la un moment
au provocat aceasta stare. Simptomele au trebuit sa S8 formeze co.urmal'e
a unui proces posibil de reconstituit datorita. experientei pc care 251
dobindit-o in legatura cn disocierca simptomelor. JVIultumWi observa1;iei
facute de Breuer, stim ea existenta simotomului este conditionata d
faptul ca un proces' psihic nu ;,;1-0. ~tins flnalitatea normalii aia incH SR.
ii putut deveni con:;;tient. Simptomul se sub3tituie la ceea. ce 11-0. lost
dus pina la capat. $tim. in felul aeesta unde sa situiim. actiunea forte}
pe care 0 banuim. A treouit .sa se manifeste in acest caz 0 violenta opo-
zitie impotriva pi'itrunderii procesului psihic pina 1a con9tiinta; astfel,
procesul a dimas incon9tient :;;iin aceasti'! situatie a dispus de fortanece-
sara formarii simptomului. Aceea9i opozitie se manifesta, in cursul trata~
mentului, impotriva eforturilor de transfonnare a incon9tientului in con-
9tient. Tocmai acest fenomen 11percepem noi ca pe 0 rezistenta. Vom da
numele de refuLare procesului patogen care se manifesti'! prin interme-
diul unei rezistente.
Este acum necesar SEt ]ncerc<~msa ne reprezentam intr-un mod Inn!
cIaI' acest proces a1 refularii. Acesta constituie conditia preliminara a
formarii unui simptom, dar ;;i un fapt in legatura eu care nu CU11089te:-n
nimic asemaniitor. Sa ne referirn bunaoara la un impuls, a.cel proces.
psihic dotat cu tendinta de a se transforma in act: 9timca acest impuls.
poate fi indepartat, respins, condamnat. Drept urmare, energia de, care
dispune Ii este retrasa 9i impulsul devine neputincios, insa poate persista
3Q' I v
acesta intoarce spatele realitatii ~i se retrage in uni'versul mai fuicit
al imaginatiei sale. In caz de boaUi, e1 transfo1'ma continutul acestuia
in simptome. In anumite conditii favorabile, el poate gasi ~i un alt n:dj- ,
loc de realizare a fanteziilor sale, in loc de a se indeparta definitiv de
realitate, prin regresiune, in lumea copiUiriei: am in vedere faptul ca,
dadi poseda acel dar artistic, psihologice~te atH de misterios, el pe3te,
in loc de simptome, sa-~i transforme visele in creatii artistice. Astfel
scapa destinului nevrozei ~i, prin acest subterfugiu, restabile~te l'c<por-
tul cu realitatea 1). Cind, pe linga razvratirea impotriva lumii reale,
aceasta nepretuita aptitudine lipse~te sau se arata insuficienta, libid;:ml,
urmind calea de provenienta a fanteziilo1', duce in mod inevitabil, pin
regresiune, la reaparitia dorintelor infantile ~i decila nevroza. In epDca
noastra, nevroza inlocuie~te manastirea, unde aveau obiceiul sa se rc-
traga toate persoanele deceptionate de viata sau prea slabe pentru a
o suporta.
A~ voi sa subliniez aid principalul rezultat la care an'1 ajuns mul-
tumita examenului psihanalitic al nev1'ozelor, anume ca nevrozek j"m
au nici un continutpsihic propriu, care sa nu se intilneasca ~i laper-
soanele saniitoase sau, cum a spus-o C. G. J u n g, ca nevroticiindeni
de acelea~i complexe impotriva carOl'a noi, oamenii sanato~i, lu}:r!am.
Depinde de cantitatea mijloacelor,de relatia fortelor care se afla in (011.-
flict, ca lupta ~a sfir~easdi ell 0 stare de sanatate, cu nevroza Sou en
realizari neobi~nuite.
Trebuie sa mai mentionez ~ifaptul eel mai important care confhn1a
ipoteza noastra, a fbrtelo1' instinctive ~i sexuale ale nevrozei. De fiEeR!
data dnd tratam din punet de vedere psihanalitic un nevrotic,ilcHta
pune 'in evidenta uimitorul fenamen numit c;le noi transfer. AC{'f;8t~,
inseamna ca el revarsa asupra medicului 0 cople~itoare afectiune, ade-
sea amestecata eu ostiUtate, manifgstari care nu-;;i au sursa sau IEt5u
nea de a fi 'in nid oexperienta reala. Modul de aparitie ~i particula-
1'it.WIe lor arata ca ele de:riv<ldin vechi1e dQrinte ale bolnavului, deve-
nite ineon~tiente. Acest fragment de viata afectivape care el mi :;;5-1
:fuai poate remninti, bolnavul il retr<li~te in relatiile sale cu medicu] ~i
numai dupa astfel de retdiire prin "transfer" el se convinge de exis-
tenta, pre cum ~i de forta pulsiunilor sale sexuale incon;;tiente. SJTnp-
tomele care, ca sa imprumutam 0 comparatie de la chimie, _sintpreci-
pitatele vechilor experiente de dragoste (in sehsul eel mai larg al cu-
vintului), nu se pot dizolva ~i transforma in alte procese psihice declt
la temperatura mai ridicata a "transferului". -in aceasta reactie medicul
janca, dupa excelenta expresie a lui S. Ferenczi,:?) Tolul unei fei'F,cnt
catalitic care atrage temporal' spre dinsul afectele abia eliberate.
Studierea "transferului" ne poate da, de asemenea, cheia suge1'tJei
hipnotice, de care ne-am servit la inceputca de un mijloc tehnk. de
explorare a incon~tientului bolnavilor no~tri. Hipnoza ne-a fost at1..uld
un ajuto1' te1'apeutic, dar ~i un obstacol in calea cunoa~terii ~tiintifice a
fenomenelor, prin faptul di ea curata de rezistente psihice 0 anumitii
regiune, pentru a ingramadi aceste rezistente la granitele aceleia~i e-
giuni, intr-un meterez inexpugnabil. -
J) A se vedea O. Ran k. Der Kiinstler, Wien, 1907. 2. Aufl. J913.
~) S. Fer en c z i. Introjektion und Ubertragung, J,thrbuch fliT psycho;:maly-
tisthe unci psychopathologische Forschung-en, 1, Band, 2. HaUte, 1909.
396
Nu trebuie sa credem,dealtfe1, ca fenomenu1 "transferului'" despre
=3.['2 din nefericire nu pot spune aid mare lucru, ar fi creat prin influ-
f:n~a psihanalitiCa. "Transfentl'" se insta1eaza in mod spontan in toate
ce'ltiile umane, tot atH de bine ca ,;>iin raportul dintre mediCsi. bo1nav.
El transmite peste tot influenta terapeutica ~i actioneaza cu' atlt mai
e.LJ:Cd.ce cu dt banuim mai putin existenta sa :l). Deci psihanaliza nu
il G'eeaza, ci numai il con9tientizeaza 9i 11ia in stapinire in scopul orien-
t'old bo1navului spre finalul dorit ..
Nu pot insa abandona problema "transferului" fara a sublinia ca
accst fenomen contribuie mai mu1t dedt oricare altu1 la convingerea
nu numai a bolnavilor, dar~i a medicilor, asupra valorii psihanalizei.
t;)tIu ca nici unul din partizanii mei n.u a admis exactitatea afirmatiilor
mele asupra pato1ogie~nevrozelor,decit gratie experientelor transferului
9i incredintat ca nimeni nu poate capata vreo certitudine in acest
ser1S atita vreme dt n-a efectuat nid 0 psihanaliza 9i nici n-a exami-
nut el insu9i efectele transferului.
ered ca exista doua obiec~ii principa1ede ordin inteleetual care se
pot opune reeunoa9terii teoriilor psihanalitice e,). In primul rind, lipsa
ob:;'~nuintei de a 1Ue!in considerare determinarea intr-un mod riguros
a vietH psihice, iarin al doilea rind ignorarea ace10r trasaturi prin care
prccesele psihice incon9tiente se diferentiaza de procesele con9tiente
fan,iliare noua. Opozitiile cele mai raspindite, atlt din partea bolnavilor,
cit :~i din partea persoanelor sanatoase, se reduc la eea de a doua cate-
Exista temerea de a nu daunaprin praeticarea psihanalizei, teme-
rea de a nu ehema in eo:rr:;;tilntabolnavului pulsiuni sexuale refu1ate, ea
cum faptul ar aduee eu sine riscul unei victorH a acestor impulsuri
aSClr;ra eelor mai inalte aspiratii morale. 5e observa ci'i bolnavul are in
suLetul sau rani deschise, dar exista teama de a ne atinge de ele, de
fric? sa nu Ie agravam suferinta,
Sc1 faeem 0 Emalogie. Desigur, se manifesta mai multa 90vaiala in
atIr.gerea plagilor, dadi nu 9tH dedt sa agravezi durerea. Chirurgul,
lr1s:i,nu sta pe ginduri sa atace boala inehiar focaru1 el, cind e1 este
ea interventia sa va aduce vlndecarea, Nimeni nu segindc9te Sa-I
repro~eze ehirurgului suferintele cauzate de dHicultatile examenului me-
dka: sau de operatie, din moment ce aeeste indispozitii momentane ale
bcL::.avului mijlocesc in cele dinurma restabilirea si'matatii. Treblliesa
fie La fel in cazu1 psihanalizei, eu atit mai m'ult eu cit reaetiile nepla-
cuts pe care ea Ie provoaca pe moment sint incomparabil mai mici decit
.ace-lea ear'2 insotesc 0 interventie chirurg1cala. Dealtfel, aceste nepla-
cefI slnt insignifiante in comparatie eu torturile bolii.
eit despre instinctele, refulate, pe care psihanaliza Ie elibereaza, sa
ne L2mem oare ea, reaparind pe seena, ele VOl' vatama trasaturile morale
saciale doblndite }iJrin educatie? Nicidecum, deoarece observatiile
noastre au aratat in mod' sigur ca forta. psihica 9i fizica a unui impu1s
e.')t2 mai mare atunci cind e1 zaee in incon~tient, dedt atunci cind se
impune con9tiintei. Vom intelege acest lucru, daca ne yom gindi ea 0
dorinta ineon:?tienta ne sustrage oricarei influente, aspiratiile opuse ne-
avind priza asupra e1. Dimpotriva, 0 dorinta con9tientizata poate Ii
3) "ihr'Vol'handenstein" In textul original. (Nota tract,)
') "der psychoanalytischenGedankengiinge" in textul original. (Nota tracl.)
397
staplnita prin inhibitie, eu ajutorul tuturor eelorlalte fenomene con~tiente
care i 5e opun. Cercetind rezultatele unei refulari defectuoase, trata-
mentul psihanalitic raspunde valorilor celor mai inalte ale vieW intelec-
tuale ~imorale.
Si:1 cercetam acum care este destinul dorintelor incon~tient eliberate
eu ajutorul psihanalizet Prin ce mijloace Ie putem face inofensive?
Aeeste mijloace sint multiple ..
Adesea se intimpla ca aceste dorinte sa fie pur ~i simplu suprimatc
prin reflectie, in cursul tratamentului. In acest caz, refularea este inlo-
euita printr-un fel de judecati'i de condamnare. Aceasta condamnare
este cu aUt mai posibila cu cit ea are drept obiect efecte ale urrei pe-
rioade infantile de dezvoltare a "eului". Individul de odinioara, slat
atunci ~i' incomplet dezvoltat, incapabil sa lupte eu succes impotriva
unei inclinatii imposibil desatisfacut, nil putuse decit s-o refuJeze.
Astazi, in plina maturitate, el este capabil s-o domine.
Aldoilea mijloc prin care psihanaliza desehide 0 cale de rezolvare
a tendintelot incon~tiente pe care Ie descopera, consta in aducerea lot
la functia non;nalEi care leera proprie, in caz ca dezvoltarea individului
nu a fost perturbata. Intr-adevar, finalitatea ideala a dezvoltarii nu este
nicidecum extirparea impulsurilor infantile. Nevroza, prin refularile sale,
I-a privat ~de numeroase surse de energie psihica, care ar Ii fost de 0
deosebita valoare pentru formarea caracterului saU ~i pentru desfa~u-
rarea activitatii sale vitale.
Cunoa~tem, apoi, inca un proces extrem de util al dezvolti'irii, a,?a
numita sublimare, prin care impulsurile infantile i~i pot manifesta in-
treaga lor energie ~i pot substitui inclinatiei irealizabile a individului
un tel superior situat Ul1.eori in afara sexuaJitatii. Tendintele care com-
pun instinctul sexual 'se caracterizeaza tocmai prin aceasta aptitudine
a sublimarii : finalitatii ,lor sexuale i se'substituie un obiectiv mai inalt
~i de 0 mai mare valoare social~L.Cele mai nobile cuceririale spiritului
uman se datoresc inJbogatirii psihice care rezultii din acest proces de
sublimare. '
SEl nu omit em nici cea de-a treia incheiere posibila a tratamentului
psihanalitic : este legitim ca un anumit numar dintre tendintele libidinale
refulate sa fie satisfacute in mod direct ~i ca aceasta satisfacere sa fie
.obtinuta prin mijloace obi~nuite. Exigentele noastre sociale :;;iculturale
fac viata foarte dificila. pentru majoritatea indivizilor, favorizind fuga
de realitate :;;iprovocind nevroze, ara sa aiba de ci:;;tigat vreun benefi-
ciu de pe urma aeestui exces de refulare sexualii. Sa nu neglijam eu
totul ceea ce este animalic in fiinta noastnL Idealul nostru de civili-
zatie nu ne cere sa renuntam lasatlsfactia individului 5). FarO. indoiala,
este ispititor sa transfigu~am elementel~ sexualitatii cu, ajutorul unei
sublimari mereu mai ex~inse, pentru marele bine al societi'itii. Dar, a~a
cum intr-o ma~ina nu putem transforma in lucru mecanic utilizabiI
totalitatea ciHdurii cheltuite, tot astfel nu se poate sa transformam in
. 5) 0 critica ascutita, din acest punct de vedere, a societatii burgheze in an-
samblul ei (la care $i F r e u d, de fapt, se refera) $i in special a "soeietatii indus.."
trializate avansate" face Her b e r t Mar c use, aUt in Eros $i eiviZizatie, cIt. $ii
in alteserieri ale sale, Dezvoltiud uncle asertiuni mai degraba circumstantiale ale-
lui Fr e u d, Mar c use formuleaza insa "revendicari" ';ii."solutii" eu care nici-
odata nU s..,ar fi putut declara de acord parintele psihanalizei. (Nota trad.)
398
intregime energia provenita de la instindul sexual. Aceasta este 0 impo-
sibilitate. Lipsind, instinctul sexual de hrana sa naturala, provocam
urmiiri suparatoa1'e.
Amintiti-va de istoria calului din SchHda. Locui'torii acestui o1'8.ge1
aveau un cal admirat pentru puterea lui. Din pikate, intretinerea ani-
malului costa foarte scump. S-a hotarlt, deci, spre a-I obi9nui sa se lip-
seasca de nutret, sa i se miqoreze in fiecare Z1 cu un bob portia de ovaz.
A;;a s-a 9i aicut. Cind, Insa, s-a ajuns la suprimarea ultimuIui bob, caIu}
murise. Locuitorii din Schilda n-au inteles niciodata de ceo
C'it despre mine, Yndin sa ered di a murit de foame :;;i ca nki un
animal nu este in stare de munca "daca ilU i se cia ratia de ovaz.
'"
. "
26 - eeL 404
PSIBOPATOLOGI1\' VIETII
COTIDIENE
Nun ist die Luft 'Ion solchem Spuk so 'loll,
Doss neimand w~iss, wie er ihn meiden soli,
(Faust, IL Teil, V. Akt)*
* Acum vazduhul de atari naluci
E-a~a de plin, co nu ~tiicincotro s-apuci.
(J. W. GOETHE, Faust, partea a doua,actul V,
traducere de LUCIAN BLAGA) (Nota trad.).
.. ;<
I
UITAREA DE NU1\'[E PROPRII
In1898 am publicat,. in i\lonatsschrijt fila' Psychiatrie und NeunJ-
logie, un seurt artical, intitulat "Despre mecanismul psihie al tendin~ei
de uitare", al carui conti nut il voi rezuma aici, el servindu-mi ca punet
de plecare in cansideratiile care val' urma. In articolul amintit, pe baza
unui rapt frapant trait de mine insumi, am procedat laanaliza psiho-
logica a cazului atlt de frecvent de uitare momentana a numelar propdL
Am ajuns la concluzia ca acest. accident atit de comun ~i fara mare
inlportanta. practica ~i care con~ta in refuzul de a functiona al unci
functiuni psihice - reproducerea mnezicii -, admite 0 explicatie care
depa7e~te cu mult importanta acordata in general fenomenului care ne
preocupa.
Daca un psiholog ar trebui sa explice faptul ca adesea ne gasim in
imposibilitatea de a ne aminti nume binecunoscute,cred ca acesta s-ar
margini sa spuna ca numel! proprii pur ~i simplu se uita mai u~or
decit alte elemente din fondurile memoriei. El ar puteainvoca motive
mal mult sau mai put in plauzibile care, dupa parerea si;l, explica aceasta
proprietate a numelor proprii, fara a banui ca acest proces ar putea
sa se supuna altor conditionari, de un ordin mai general.
Ceea ce m~a determinat sa ma ocup mai 'indeaproape de fenomenul
uWirii pasagere a numelor proprii, a fost observarea annmitor detalii
care uneori lipsesc, dar care aHead se manifesta cu suficienta preg-
nanta. Acestea sint cazurile in care este vorba nu numai deuitare, ci
de false amintiri. Acela care incearca sa-:~;iaminteasca un nume care
Ii scapa, regase~te in con~tiintasa aIte nume, nume de sUbstitutie, pe
care de indata le recunoa~te ca fiind incorecte, 1nsa care nu inceteaza
de' a i se prezentacu indaratnicie. S-ar zice ca procesul care t:rebuie
dudi la reproducerea numeluidiutat a suferit 0 deplasare, s-a angajat
pe Deale gre~Wl, la capatul careia se afla numele de substitutie, nth
mele incorect. Pretind caaceasta deplasare nu este efectul unui joc
psihic arbitral', ci se efectueaza dupa mecanisme prestabilite ~i ca atare
previzibile. Cu alte cuvinte, eu pretind ca intre numele de substitutie
~i numele cautat exista un raport identificabil, dupa cum sper ca, izbu-
tind sa definesc acest raport, vai reu~i sa elucidez procesul uiti'irii nurne-
lor proprii 1).
In exemplul asupra caruia s-a indreptat analiza mea in 1898, nu-
mele pe care ma chinuiamzadarnic sa mi-l reamintesc era aeela al
me~terului caruia domul din Orvieto Ii datoreaza magnificele fresce
care zugravesc "Judecata de apoi". !n locul numelui cautat - Signo-
relli - aIte doua nume de pictori - BotticeUi ~iBoltraffio -, 5e
1} "del' Hergang des Narnenvergessens" in textul freudian. (Nota tract.).
403
impusesera aten~iei me1e, insa imediat 9i rani ezitare Ie-am reeunoscut
ca nefiind ceea ce cautam. Cind cineva, apoi, in fata mea a pronun~at
nume1e cored, I-am recunoscut de indata. Examinarea influentelor si
caUor de asocia~ie care au dus la reproducerea numelol' Batt/ceLLi ~i
Boltraffio, . in locul aceluia de Signorelli, m-a eondus la urmatoarele
rezultate :
a) Motivul uitarii numelui de Signorelli nu trebuie e!.iutat nid in
vreo partic1)laritate oarecare a acestui nume, .nici in vl'eun caraeter psi-
hologie al ansamblu1ui in care acesta s-a inserat. Numele uitat imi
era .1a fel de familiar ca acela al lui Botticelli si mult mai familiar dedt
a1 lui Boltraffio, care ml-mi era eunosc~lt decit prin amanuntul
apartenen~ei sale la ;;coala milaneza.Cit despre condi~iile in care se
peodusese uitarea, acestea mi-au parut insignifiante ;;i incapabile de a
furniza vreo explicatie: fi'iceam, in tovara~ia unui strain, 0 cillatorie
in trasura, de 1a Ragusa, in Dalmatia, 1a 0 statiune din Hertegovina;
in cursul voiajului, conversa~ia s-a fixat la un moment dat asupra Ita-
liel ~i I-am intrebat pe tuvara;;;ul meu de drum c1aca a fast la Orvieto
~i daca- a vazut celebrele fresce ale lui ...
b) Uitarea numelui este explicabmi, daca iau in consideratie. subiec-
tul care a precedat in mod nemijlocit conversa~ia noastra despre Italia-
;;;'1in acest caz apare ca uu eject al perturbiirii provocate de tema 1Jre-
cedenta asupra subiectului nOll. eu putin timp inainte de a-miriin-
trebat tovara9ul de calatorie daca a fost la Orvieto, noi discutasem
despre moravurile turcilor din Bosnia :;;i Hertegovina. Ii imparta~isem
interlocutorului meu cele aflate de 1a un confrate care profesa in partea
locului, anume ca ace~ti turd au 0 depEna incredere in medic, dar 91 0
incredere in destin, resemnindu-se. Daca e.'lti obligat sa Ie anunti
ca starea cutarui sau cutaru1 bolnav apropiat lor este disperata,
e1 riispund: "Domnule (Herr), ce sa.. j faci? ;;;tiu ca de ti-ar sta in
puteri satamaduie9ti bolnavul, l-ai tamadui". Avem aid doua nume
Bosnia (Bosnien) .'Ii Hertegovina (Herzegowina) :;;1un cuvint: Damn
(Herr) 2), care toatetrei se lasa intercalate" intr-un lant de asodatii
intre Signorelli - Botticelli :;;iBoUmffio ..
Admit ca daca suita de idei legata de moravurileturcilor din
etc. a putut tulbura 0 idee aparuta imediat dupa aceea; faptul
S-i:) petrecut deoarece ater.. 1ia mea a paraslt-o inainte de epuizarea ei.
Subliniez indeosebi faptul ca avusesem intentia sa povestesc 0 alta anec-
dog care staruia in memoria mea alaturi de prima. Ace:;;ti turci bos-
niaci arata un interes exceptional placerilar sexuale 9i, dnd sint atin~i
de tulburari sexuale, Ii cuprinde 0 disperare care contrasteaza izbitQr cu
resemnarea lor in fata martH. Unul dintre pacientii confratelui meu,
intr-o buna zi i-a spus : ,,;;;tii bine, domnule (Herr), ea atunci dnd asta
nll mai merge, viata nu mai are nici un pre\". Totu9i eu ma abtinusem
sLi vorbesc despre acest lucru, preferind sa nu abordez acest subiect
scaJ)l'as intr-a conversatie cu un strain. Ba ehiar am facut mai mult :
m-am straduit sa-mt distrag atentia de la cursul lL.'1oridei care in mintea
1112::< 5-a1' fi putut raporta 1a tema : "Moarte fii sexualitate". M<'igaseam
in Beea clipa sub impr'esiaunui eveniment despre care ain luat cun0'1-
~l Cuvintele dintre paranteze reprezinbi expresiile folosite in briginalul in
limba german. (Nota tract.)
404
tint;a cu dteva saptamini mai devreme, in int~rvalul unul scurt sejur
ia Trafoi: un bolnav, care mi-a dat multa bataie de cap, s-a sinucis
din cauza unei tulburari sexuale incurabile. !mi dau perfect de bine
seama ra acest trist eveniment ~i toate amanuntele legate de persoa:na
sa nu existau in mintea mea sub forma de c:mintire con~tienta, in tin]pul
cal5.toriei in Hertegovina. Insa ainitatea intre Trafoi :;:i Boltraffio ma
obliga sa admit ca, in Ciuda distragerii intention ale a atentiei mele, 5U-
feream influenta acestei reminiscente.
d) Imt este' imposibil sa h1ai ~ad in uitarea numelui Signorelli un
fapt intlmpHitor. Sint obligat sa vad in acest fapt efectul unor mobiluri
psihice. Tocmai din ratiuni de ordin psihic mi-am intrerupt discuti'a
(despre moravurile turcilor etc.) :;:i din ratiuni de aceea:;:i natura am
impiedicat patrunderea in con:;:tiinta mea a ideilor adiacente, care ar
fi adus povestirea mea pina 1a :;:tirea aflata la TrafoL Voiam, prin ur-
mare, sa uit ceva. Am rejulnt ceva. Ce-i drept, \1oiam sa uit altceva
dedt numele mqterului de 12 Orvieto, 1nsa, intre acest ,;altceva;'
numele eu pricina s-a stabilit olegatura de asociatie, in a~a fel
actul meu de \1ointa ~i-a gre:;:it tinta; :;:i,invduntar, am uitat acest
pe cind intentionam sa uit .,altceva". Dorinta de a nu-mi aminti
yea un eontinut; neputinta de a nu-mi ambti s-a manifestat cu
vire la alt continut. Evident, cazul ar fi cu mult mai simplu, daca clO-
rinta de a nu-ti aminti :;:i deficienta de memorie s-ar referi 1a acelw;;i
continut. Numele de substitutie, pe de aHa parte, nu-mi mai apar aUt de
nejustificate ca inainte de explicatie. Ele ma previn (printr-un felcle
compromis) atlt in legi'rtura eu ceea eeam uitat, dt ;d in legatura eu
ceea ce voiam sa-mi amintesc, aratindu-mi ea intentia mea de a hila
ceva nid n-a rewidi :;:i nici n-a e~uat in intreglme.
e) Genul de asociatii care s-a stabilit intre numele eautat ;;1subiec-
tul refulat (privitor la moarte Si sexualitate, in care figureaza numele
Bosnia, Hertegovina, Trafoi) este eu totul bizC\r. Schema articolului
din 1898 incearca sa dea 0 reprezentare conereta acestei asociatii (fig. 4).
Numele de Signorelli a fost divizat .in doua. Ultimele doua silabe 5e
regasesc ca atare .in unul din numele de substitutie (eW), iarprimele
doua, ca urmare a traducerii lui Signor prindomn (Herr), au contrac-
tat raporturi numeroase $i variate eu nume1e legate de ideea refulata,
eeea ce Ie-a f,lcut inutilizabile pentru. reproducere. Substitutia numelui
Signorelli s-a efectuat oarecum prin intermediul unei deplasari de-a
lungul combinatiei de nume "Hertegovina-Bosnia", fara a tine seama
deloe de sensul ;;i delimitarea acustici'i a silabelor. Deci numele par sa
Ii fost tratate in aeest proces in e1u1euvintelor unei propozitii pe care
vrem s-o transformam in rebus. La con;;tiint;a n-a ajuns nid 0 :informatie
despre proeesu1 prin care numele Signorelli a fost inlocuitprin iilte
Bume. La prima vedere, intre subiectul de conversatie in care figura
nUl1iele Signorelli ~;;isubiedul refulat care'il precedase in mod nemijlo-
eit, nu se intrevede nici un alt raport, .1n afara de acela determinat de
similitudinea de silabe (mai precis, de succesiuni de litere), aUt intr-un
nume, cit ;;i in' celalait.
Poate ca nu este inutil sa notam ca nu exist<'! nido contradictie
intre explicatia propusa de noi 9i teza psihologilor care vad, in anu-
mite relatii :;:i dispozitii, conditiile reproducerii mnezice 'Ii ale uitarii.
Noi :he marginim sa 8.1irmam ca factorii reeunoscuti de multii vreme
ca jucind rolul de cauze determinante in uitarea unui nume se C0111-
405
Fig. 4
in anumite eazuri, eu interventia unui motiv suplimentar, ~i in
acela~i timp noi explieam mecanismul falsei reminescente. In cazul
nostru, ace~ti factori au trebuit sa intervina eu necesitate, spre a per-
mite elementului refulat sa capteze prin asociatie numele cautat ~i sa-1
antreneze eu el in procesul refulariL In legatura cu aIt nume, care pre-,
zinta conditii de reproducere mai favorabile, acest fapt poate ca nu
s-ar fi produs. De:;;iestenonnal ca un element refulat sa incerce mereu
:;d in toate cazurile, intr-un fel 'san a1tul sa se manifeste in afar a, el
ill] izbute~te insa s-o faca dedt in prezenta unoI' conditii particulare
propice. In anumite cazuri, refularea se. efectueaza fara tuIbLlrari func-
tionaic sau, a:;;a cum 0 put em spune pe drept cuvint, fara simptome.
In rezumat, conditiile necesare spre a se produce uitarea unui nume
insotita de falsa reeunoa~tere sint urmatoarele: 1) 0 anumita tendinta
de uitsre a acestui nume; 2) un proces de refulare care sa alba loc
ell putin mai inainte; 3) posibilitatea stabilirii unei asociaW exterioare
intre numele respectiv ~i elementul refulat. probabil ca nu este locul
sa exagerarri valoarea acestei din urma condiW, deoarece, data fUnd
,u;;;urin~acu care se fac asocia~iile, ea va fi indeplinita in majoritatea
cazurilor. 0 alta chestiune, mult mai importanta, este aceea de a ~ti
dadi 0 asociatie exterioara de acest gen constituie intr-adevar a condi-
ti.e suficienta pentru ca elementul refulat sa impiedice reproducerea
numelui cautat~idaca nu cumva pentru aceasta este necesara 0 lega-
tura mai intima int1'e eele doua subiecte. La prima vedere e~ti ispitit
sanegi aceasta ultima necesitate ;;i sa. consideri ca fiind suficienta
1I1tllnireacu totul pasagera a celo1' doua elemente eu totul disparate. La
406
un examen mai serios, 'insa, ~i 'in cazLlri tot mai numeroase, se constata
ca eele ,doua elemente (elementul refulat 9i cel nou),. legate printr-o
asodc~tie exterioara, prezinta de asemenea raporturi intime, adica se
apropie prin continuturile lor, a~a cum 9i era 'intr-adevar in cazul
Signorelli,
Valoarea concluziei furnizate de analiza exemplului Signorelli variaza,
'in functie de modul 'in care consideram acest eaz ca fiind tipic sau,
dimpotriva, un accident izolat. Personal ered CEl 'se poate afirma ca
uitarea numelor 'insotita de falsa reminiscenta are loc cel mai adesea 'in
modul descris de noi. Aproape totdeauna c'ind am putut observa acest
fenamen la mine insumi, amfost in situatia de a-i da aeeea;;i explicatie
ca 'in cazul Signorelli, adica de a-I vedea determinat de refulare. De alt-
fel a~ putea cita 9i alt argument in sprijinul vederilor mele privitoare
1a caracterul tipic al cazului Signorelli. Cred, de exemplu, ca nimic nu
ne indreptate~te sa stabilim 0 linie de demarcatie intre cazurile de uitare
de nume insotita de falsa reminiscenta 9i acelea in care ni se prezinta
numede. substitutie ineorecte. In anumite cazuri, aeeste nume de sub-
stitutiese prezinta in mod spontan, in aIte cazuri Ie putem face sa apara
printr-un efort de atentie 9i, 0 data aparute, ele prezinta, fata de elemen-
tul refulat 9i numele cautat, acelea9i raporturi ca in cazul unei aparitii
spontane. Pentru ca Immele de substitutie sa devina con;;tient, trebuie
mai 1nt1i un efort de atentie ;;i apoi 0 anumita conditie legata de mate-
dalul psihic. Aceasta ultima conditie trebuie, dupa parerea mea, sa ,fie
cautata in usurinta mai mare sau mai mica cu care se stabileste asociatia
exterio2.ra, ;ec'2s~ra, int1'e eele doua elemente. In acest fel un m~re
l~L1.mar de cazuri de uitare de nume fara fulsa reminiscenta se ata'ieaza
1a cazurile cuformarea de nume de substitutle, adica 10. cazurile in
care intervine mecanismul demonstrat in exemplul Signorelli. Nu voi-'
merge pina acalo incH sa afirm ca toate cC1zurilede uitare de nume pot
fi trecute in aceasta categorie. Exista cu siguranta uitari de nume unde
Iuer-urile se petree mult mal simplu. Fara a risca depa9irea granitelor
prudentei, putem conchide in felul urmator; pe lfnga simpla uitare a
unul nume propriu, existCi cazuri in care uitarea este determinatii de a
~-~ejILlare.
*
* *
II
UITAREA DE CUVINTE STRAINE
Vocabularuluzual al limbii noastre materne pare a fi, in lirnitele
funetion)'irii normale a facuWitilor noastre, asigurat impotriva uitariL Se
Eltie ca alta esie situatia cuvintelor apartinind unoI' limbi striHne. In
aeest eaz inclinatia spre uitare intereseaza intreaga sfera a discursului,
un prim grad de perturbatie functionala intilnindu-se in iregularitatea
eu care noi manipulam 0 limba straina, potrivit ell starea noastragene-
rala Eli eu gradul nostru de oboseala. In anumite eazuri, uitarea cuvin-
telor straine se supune meeanismului de acum descris in legi'itura en
cazul Signorelli. Voi eita, in sprijinul acestei afirmatii, 0 unica analiza
ineiircata de detalii pretioase, referitoare la uitarea unui cuvint nonsub-
stantiv, facind parte dintr-un text latinesc. 1mi iau permisiunea de a
relataacest m2.1'unt accident cit mai in amanunt :)i mai coneret eu
putintii.
Vara trecut2c, tot in cursul unei calatorii de vacanta, m-am reintHnit
eu un tlnar de formatie universitara, care (dupa cite am observat
imediat) era la curent eu unele dintre lucrarile mele de psihologie.
Conversatia noastra a atins, nu mai Eltiu in ce mod, problema situatiei
noastre sadale, iar el, fire ambitioasa, s-a lansat in lamentatii asupra
stiirii de inferioritate la care era condamnata generatia lui, privata de
posibiHtatea de a-Eli dezvolta talentele Eli de a-:;;i satisface trebuintele.
i?i-a incheiat patima:;;a diatriba prinace1 celebru vel'S al 1ui Vergiliu, .in
care nenorocita Didona remite posteritatii grija de a-i razb1..ma insulta
pe care i-a adus-o Enea: Exoriure ..., voia el sa spuna, 1nsa neputlnd
reconstitui citatul, a cautat sa disimuleze evidenta lacuna a memoriei
sale prin intervertirea ordinii cuvintelor: Exoriar(e) ex nostris ossibu3
uUor! Contrariat, el imi spuse in cele din urma:
_ Va rog sa nu luati aceasta expresie batjocoritoare intr-uri fel care
sa V{l faca sa va bucurati de incurcatura in care ma aflu. Mai degraba
ajutati-mCl. Acestui vel'S Ii lipse:;;te ceva. Vreti sa ma ajutati sa-l
reconstitui ?
~ eu placere, i-am raspuns, :;;iam citat versul complet :
Exoriar(e) uliquis nostris ex ossibus ultor ! 1)
- Ce -stupid, sa uiti asemenea cuvint! De altminteri, dupa parerea
dumneavoastra, nimic nu se uita fara motiv. AEl fi foarte curios sa ~tiu
cum am putut sa uit acest pronume nehotarit aliquis
1) Tr8ducere8 versului din Enei'da: "Fie ca din osemintele noastre sa rasara
un r,;zbunator". In conceptia lui Vergiliu viitorul razbunator al cartaginczilor
in\'in'ji ele romani este Hannibal (Nota trad.) ,
408
......
Am acceptat eu amabilitate provocarea, in speranta de a-mi irnbogati'
eolectia eu inca un exemplu. Deci am spus:
- Sa' vedem. 1ns3. va rag sa-mi imparta~iti in mod sincer ~inecritiC'
tot ceea ee va treee prin minte dnd, fara nici 0 intentie definitivB., va
hdreptati atentia asupra euvintului uitat~).
- Pre a bine! Poftim, imi vine ideea ridieula de a desco!1n:mne
cuvintu1 in a ~i Liquis. -
Ce~o fi insemnrnd aeest lucru ?
Habar n-am.
Ce aUe idci va mai tree prin cap?
Relieve. Lichidare. Lichid.Fluid. Va spLIneceva?
'Absolut nimic. Continuati.
JVlagindesc, spuse ei eu 'un suris sarcastic, 1a Simon din Trelct,
c'irui mba'?te 1e-mn 'lazut, aCUl11doi ani, intr-o biserica din Trent. JVIa
gindesc 1a acuzatiile de omoruri rituale care, chiarin' prezent, se aduc
din nou evrenor ,?i, de asemenea, ma gindesc 1a lucrarea 1ui Kleinpaul
care 'lede' in aceste pretinse victime ale evrenor incarnari, mai bine
zis noi editii 1egendarc ale Mintuitorului.
- Aceasta ultima idee nu este deloc far~l Iegatura eu subicctul care
ne preocupa inainte de a fi rostit citatullatinesc.
- IntocmaL Ma gindesc apoi 1a un articol pe care I-am citit recent.
intr-un ziar ibllan. Creel ea titlul aeestuia era:. "Parerea Sflntului
Augustin desprefemei". Ce concluzie trageti din toate astea?
- Vom 'ledea.
-Acum imi apare oidee care, cu sigura'nta, nu are nid 0 legabra
cu subiectul nostru.
- Abtineti-va, va rog, de la orice atitudine critica.
- Mi-ati rnai spus-o. Imi amintesc de un batrin semet, pe care
I-am intilnit in ultima saptamina, in caJatoria mea. Un adevarat
Semana cu a pasare mare de prada. 11 cheama, daca vreti sa ~titi,
Benedict.
- 0 acle'larata galerie de sfinti 9i de parinti ai bisericii: sfintuI
Simon, sfIntul Augustin, sfintul Benedict. Un aU parinte al bisericii
se numca, creel, Origene (Origenes). De altfe1,trei dintre aceste nllme .
slnt prenume ca Paul din Kleinpaul.
- Iar acum ma gindesc 1a sfintul Ianuarie 9i la minunea singelui
sau. Dar toate acestea se succed mecanic.
- Uisati aceste. observatii. Sfintul Ianuarie 9i sfintul Augustin ne
fac, amihelOi, sa ne gindim 1a calendar. Vreti sa-mi amintiti minunea
singelui ? .
- Bucuros. Intr-o biserica din Neapole se pastreaza intr-o fiala.
singe1e sfintului Ianuarie, care, gratie unui miracol, se licheJiazii in
fiecare an, intr-o anumita zi de sarbatoare. Oamenii din popar tin mult
1a aceasta minune ;;i 5e arata tare hemultumiF cind ea intirzie, cum s-a
intiinplat 0 data, pe vremea oeupatiei franceze. Genera1ul comandant -
nu era oare Garibaldi? - I-a luat atunci pe paroh de-o parte 9i, aratln-
du-i cu un gest pHn de tile soldatii in'iiruiti afara, i-a spus ca sperii ea .
savIl'9irea rninunii sa nu intirzie. btr-adevar, ease savir~i.
2) Acesta este tocmai mijlocul general de a aduce in cOl1~tiinta elementeJe
de repr'Szentare care se disimuleaza. Cf. lucrarea mea Traumdeutung, p. 69 (I'd. a
7-a, p. 71) .
409
Apoi ? Continuati. De ce ezitati ?
Aeum ma glndesc la altceva .., Dar e un lucru prea personal, spre
a vl-l marturisi... De altfel nici nu vad vreo legatura intre acest lucru
'91 ceea ce ne intereseaza ~i, ea atare, nid necesitatea de a vi-l povesti ...
- Nu va preocupati de legatnri. Desigur, nu va pot sm sa-mi
povesti~i lucruri. care vi se par dezagreabile, 1nsa atunci nu-mi mai
cereti sa va explic cum ati ajuns sa uitati cuvintul aIiquis.
- Chiar a~a ? Ei bine, gindul mi-a zburat pe nea~teptate 1a 0 doamna
.de lil care a;; putea primi foarte u~or 0 ;;tire la fel de nep1acuta, atlt
pentru dinsa, eit :;;ipentru mine.
:;;tirea ca a ramas insarcinata ?
Cum. de ati ghicit-o ?
Foarte usor. Mi-ati oferit suficiente date. Amintiti-va de toti
sfintii din caLendar despr~ care mi-ati vorbit, de povestea ~u lichefiere~l
singelui care are lac intT-o anumiti1 zi, despre emotia care ]June stapinire
pe oameni cind Lichefierea nu_ are Loc, despre amenintarea abia deghi-
zatii cd daca minunea nu se savir:}e:}te, se va intimpLa Cl$Cl :}i pe dincalo ...
V-ati servit de minunea sflntului 1anua1'ie int1'-o maniera remarcabi1
.alegori.ca, ca de 0 reprezentare imagistica a ceea ce va preocupa in
legatura eu delul menstrual a1 doarnnei in ehestiune.
- :;;i am facut-o fara sa-mi dau seama. Crede~i, intr-adevar, eEldaea
am fost incapabil sa repro due euvintul aligHts, aeeasta s-a intimplat din
cauza aeestei nelini9tite a:;;teptari ?
- rv'E se pare in afara de orice dubiu. Amintiti-va. numai de faptul
cum ati descompus cuvintul in a:;;i Liquis, ;;i de asociatiile: relieve,
lichidute, lichiel. Ce sa mai spunem de sflntul Simon, sacrificat pe dnd
era copil, :;;ila care v-atigindit dupa ce ati vorbit de relieve?
- Mai bine renuntati. Sper ea daca, :intr-adevar, voi fi avut aceste
idei, nu Ie yeti lua in serios. Va voi marturisi, in schimb, ea doamna
despre care este yorba e italianca 9i ca in campania ei am vazut
Neapole.Oare sanu fie yorba in toate acestea de ni:;;te coincidente
fortuite ?
- E treaba dumneavoastra sa judecati daea toate aceste coincidente
se lasa explicate doar prin hazard.Bu tin insa sa va spun ca od de
cite ad yeti voi sa analizati eazuride acest gen, va yeti gasi negrc"iit
cond.us spre "hazarduri" la fel de singulare ;;i de remarcabile:J).
Am destule motive sa acord 0 mare va10are acestei scurte analize
pentru care Ii sint indatorat tovara:;;ului meu de ca1Eitorie aminta. In
1'>rimul rind, :in acest caz am avut posibilitatea sa sondez 0 sursa care
:in genere mi se refuza. lntr-adevar, eel mai adesea slnt constrins sa
imprumut faptelor me1e de autoobservatie exemplele de tulburari func-
tionale de orclinpsihic, care survin in viata de toate zilele ~i pe care
in cere sa Ie adun aiel. Cit despre materialul mull mai a,bundent oferit
de bolnavii mei nevrotici, caut "sa-l evit, spre a preintlmpina obiectia ca
:\)Aceasta scurta al~aliza a stirn it muIt ecou in literatura, provodnd vii discutii.
Pornlnd de la aceasta analiza, E. B 1e u 1era incercat sa stabileasca temeiul mate-
matic al interpreHirii psihana1itice ~i a ajuns 1a concluzia ca ea are 0 mai mare
valoare de probabilitate decit mii de "cuno~tinte" necontestate ale medicinii -
'Ii ca situatia mai deosebiti - a acestei analize este deterroinata de faptu1 ca nu
sintem obi'inuiti sa caJculiim probabilitati psihologice (Das autistisch~undiszipli-
nterte Denken in der Medizin und seine Ubenvindung, Berlin, 1919).
410
IeEomenele pe care Ie descriu nu constituie dedt efede1?i manifestari
alenevrozei. Sint de aceea ferieit oride cite ori ma aflu in prezenta
unei persoane de 0 sanatate psihica perfecta, care consimte sa se supuna
unei analize de aeest gen. Apoi, aceasta analiza imi pare mai importanta
din ait unghi de vedere, ea reprezentind un caz de uitare a unui
'Cuvlnt feInL 0 amintire de substitutie, ceea ee conflrma propozitia pe
care am formulat-o mai sus, anume di absenta sau prezenta amintirilor
de substitutie incorecte nu determinadiferente esentiale intre cHversele
categorii d~ cazuri 4)
Principa1u1 interes a1 exemplului aZiquis, rezidii intr-o aWi deosebire
diferentiaza de cazul Signorelli. in acesta din urma, intr-adevar,
reproducerea numelui este tu1burata de ,reaetia unei suite de idei inee'-
~i Intrerupta cltva timp mai inainte, dar al carei continut nu pre-
zenta nid un raport aparent eu subiedul de conversatie care urma ~i in
care figura numele Signorelli. Intre subie-dul refuiat 9i acela In care
numele uitat, existS. pur 9i simp1u un raport de continultate In
; acest raport a fost insa suficient ca sa lege unul de a1tul cele doua
subiecte, printr-o asociatie exterioara is). In exerr:plul aliquis, dimpotriva,
flU 23te nici urma de un subiect independent 9i refulat care,ocupind cu
timp inainte gIndirea con~tienta, sa fiactionatmai apoi ca element
perturbator. In acest caz, tulburarea reproducerii provine de 1a subiedul
insu,?i, ca urmare a unei contradictii incon~tiente ca.re se ridica impotriva
idei-dorinta exprimata -in versui citato lata care 0.1' fi geneza uitarii
cU.vlntului. aliquis: interlocutorul meu se plingea ca generatia actua1a
a poporului sau nu S2 hucura de toate c1repturile 10. care nazuie~te ~i
- C) 0 observatie mai fin a permite sa se reduca opozitia care pare sa existe Intre
-c2z'irile Signorelli ~i aliquis, cu privire la amintirile de substitutie. In cazul din
tE-'~1J. uitarea T]are de asemenea insotita de formarea unor cuvinte de substitutie.
Oin.ct, ulterior,' I-am intrebat pe interlocutorul meudaca, in cursul eforturiior
-saLe de a-~i aminti cuvlntul uitat, nu' i-a venit In minte un cuvlnt de substitutie,
aC'2';ta lTl-a informat ca a fost tentat sa introduca invers silaba ab: nQstris AB
-DssiiJus (in loc de: nostris EX ossibus) ~i ca cuvintul e:roriaJ'e i s-a impus Intr-un
ms:' cu totul net ~i inflexibil. Sceptic, el adauga ca, far!"- indoiala, lucrurile s-au
p"t:'ecut astEel pentru ca era yorba de cuvlntul initial al versului. La rugamintea
tytc'a de a cuuta totu~i asociatiile c care s-au ivit In mintea sa pentru exoriare, el
ri:i-2. oferit cuvintul exorcism. Socot, prin urmare, drept absolut posibil faptul
eel. accentul pecare II punea in reproducere pc cuvintul exoriare sa nu fi fost,
13. drept vorbind, decit expresia uneisubstitutii legata ea Insa,?i de numele sfin-
. Estc ,.-orba, totu;;i, de subtilitati d'irora nu se cnvine sa Ie dam pre a mare
emnfltate. Dal' nimic nu ne impiedica sa admitem ci:i producerea unci amintiri
d2 substitutie, de orice fel, constittlie un semn constant, poate caracteristic de
l','\'elato!', a1 .unei uitari motivate prin refulal'e. Aceasta formatie substitutiva ar
3.';"23 loc chiar In cazul in (1are numele de substitutie incorec1e ar lipsi:. ea s-ar
::nnifesta atunci prin accentuarea unui element care Se ata;;eaza imediat la e1e-
rE'tctul u:tat. "ci",?ase exp1ica faptul ell., de exemplu in cazul Signorelli, amintirea
viT_cala a ciclului frescelor ~i aceea a portretului sau figurfnd Intr-un colt al
3.:'",,\01' tablouri, Imi erau de 0 claritate deoseb1ta, cum U-Q atiug nieiodata aminti-
ell" mele vizuale, ;;1 aceasta in vreme ce eram incapabil sa-mi amintesc numele
pic:a:-ului. Intr-un alt caz, de asemenea expus in articolul meu din 1898, uitasem
en des<",vir~ire numele stl'azii unde locuia, Intr-un anumit ora~, 0 persoana. ci:ireia
t:-",buia sa-i fac 0 viziti'! ee-mi era dezagreabila, pe eind retinusem perfect nu-
mAl'\Cllcasei; adica exact contrariul a ceea ce mi se i:ntimpla in mod normal,
m"moria cifrelor ~i numerelor Hindu-mi foarte dericitara.
5) In ce prive~te lipsa unei legaturi intre cele doui suit de idei in cazul
S;gcuJrelli, n-a;,; putea s-o afirm eu certitudine, deoarece urmlnd dt mai departe
po,ibil analiza ideii refulate dincolo de subiectul privitor la moarte ~i sexualitate,
TIe gtlsim in prezen1;a uu.el idei care se apropie de subiectul frescelor din Orvieto.
411
preziee, intocmai ca DWana, ea 0 nona generatieva veni _5a-i razbune pe
oprimatii de a5tazi. Faclnd aeeste afirmatii, el se adresa mintal posteTi-
tatH, :insa in aeeea~i clipa se na~te 0 idee in contradictie eu dorinta sa :
"Oare tu dore~ti chiar aUt de mult sa ai 0 posteritate a ta? Nu-i
adevarat. Cemaiincureatura.dacatuaiprimiinclipaurmatoare.de
la opersoana pe .care 0 cuno~ti,~tirea care sa-ti anunte speranta unei
posteritati! Nu, Ii-ai nevoie de posteritate, oricit de mare ar fi setea ta
de razbunare". Aeeasta eontradictie se manifesta, exact ca in exemplul
Signorel1i, printr-o asociatie exterioara intre unul din elementele de.
reprezentare ale interlocutorului lTIeu ~i unul din elementele dorintei
contrariate; insa de aeeasta data asociatia se efectueaza intr-un mod
extrem de violent -9i unnind cai care l;ar artificiale. 0 aWi analDgie
esentiaHi eu eazul SignorelH eonsta in faptul. ea eontradictia vine din
straturile refulate ,?i este provoeata de idei care n-ar putea dedt, sa
distraga atentia.
lata ee Etveam sa comunicam in. legatura eu deosebirile 'Ii asemana-
rile interne dintre eele doua eazuri de uitare deeuvinte. Am constatat
existenta unui a1 doilea mecanism a1 uitarii, eonstind in perturbCiTea
unei idei printr-ocontradictie interioara venita din straturile' refu1ate.
Acest mecanism, care noua ni S8 pare lesne de inteles,vol11 avea de rnulte.
ori ocazia sa-1reintllnim :in cursul eercetarilor noastre .
III
UIT:AREA DE NUME
$I DE GRUPURI DE CUVINTE
Experien\a pe care am dobindit-o en privire la mecanismul uitarii
unui cLlvint care face parte dintr-o fraza intr-o limba straina ne autori-
zeaza sa ne intrebam daca uitarea frazeIar in limba materna admite
aceea~i explicatie. In general nu se manifesti'l nici a uin,i1'e in fata
ncputintei in care ne gasim uneari de a reprQduce fidel ~i faralacune 6
formula sau a poezie pe care, nu demult, am memorizat-a. Cum insa
uiEarea nu intereseaza in egalii masura intregul ansamblu a ceea ce s-a
. memorat, ci Dumai anumite elemente, paate c8. nu este lipsit de inte1'es
sa supunem unui examenanalitic dteva exemple dintre aceste repro-
duce:'i incorecte.
Unul dintre tined 1 mei co1egi care, cu prilejul unei canvorbiri pe
care. am avut-o impreunEI, s,i-a exprimat parerea .cd uitar.ea paeziilor
in Emba materna ar putea sa aiba. ace1ea~i cauze ca s,i uitarea cuvintelor
dintr-o fraza intr~o limba straina, ni s-a oferit ca subiect de experienta,
cspre a contribui 1a elucidarea acestui fenpmen. Intrebindu-"l care poezie
ar putea sa intereseze experimentul nostru, el mi-a citat Logodnica din
,.Corint, de Go e t 11e, 'poem care Ii placea mult s,i din care credea di
'itie p2 dinafara eel putin citeva strafe. Den' lata cael do\,(:jc~te, bea
de b primul vel'S, 0 nesiguranta frapantd : "Cum trebuie spus: 'intor-
dnclu-se de let Corint let Atena, san: intordnctlL-Se de la' Atenet let
Corint ?". Eu insumi am avut un moment de ~ovZlialaj dar am sfi1'o;;itprin
a observa rlzind ca titlul poemului: "Logodnica din Corint" llU' lasa
nid 0 indoiala cu privire la' directia urmatd de tlnarul barb at. Repro-
dueerea primei strafe s-af,lcut destul de blne sau, eel putin,Bira de fo1'-
m:Iri ~ocante. -Dupa prlmul Vel'S al strofei a doua, tlna1'ul meu coleg se
:Jpri putin, dar i:;;i reluade indata recitarea, In felul uflnator':
Abel' wird er auch willlwmmen scheinen,
Jetzt, wo jede1' Tag was Neues bringt?
Denn erist noch Heide mit den 5einen
Und sie sind Christen und - getauft. 1)
H ascultam putin su1'prins, de mai multii ',1T8111e, dar abia dupa ce a
pranuntat ultimul vel'S am 'recunoscut amindoi ca in aceasta strofa s-a
strec:m'3.t 0 dcformare. Nereus,ind sa facem ind1'eptarea, am cautat in
bibtioteca yolumul de poezii al lui G 0 e the ;;i mare ne-a fost mirarea
,Sa C'J11Statam ca al doilea vel'S' al acestei strofe fusese inlocuit print1'~o
l) Dill' fi-va el binevenit / Acum cInd fiecare zi aducenoutati? / Caciel ~i-ai
..tlli sfu.': il1ca p[lgini, In timp ce' clll1~ii sint cre;;tini .;;i botezatL (Nota tract.)
413
fraza care, de la un capat la celiHalt, era creatia recitatorului. lata
versul corect :
Aber wird er auch ,",viHkommenscheinen,
Wenn er teuer nicht die Gunst erkauft ?2)
De altfel, cuvintul erkauft (din eel de-a! doilea vers autentic) rirneaza
eu getauft (din versul a1 patrulea),l?i mi s-a parot dudat ca 0 asHel de
eonstelatie de euvinte - pagin, creJtin ~i botezati - nu i-a inle!mit
reproducerea textului.
_ Ati putea sa'-mi explicati, ii cerui colegului meu, cum de a1i
ajuns sa uitati aUt de bine acest versdintr-o poezie care, dupa cum
pretindeti, va este atit de familiara? $i aveti vreo idee despre ~1Jysa
de unde provine fraza pc care ati substituit-o versu1ui uitat ?
El era, desigur, capabil sa dea explicatia ceruta, insa eravadit i~ptuI
canu prea era dispus 5-0 faca.
_ Fraza : 'acum cind fiecare zi ad'Uce no'Uwti, l1U mi-e necunoscuta ;
ered ca am intrebuintat-o nu demult, vorbind desprl! clientela mea a
carei extindere reprezinta pentru mine, credeti-ma, un motiv de 1112re
satisfactie. Dar de ce oi fi pus eu eealalti'i fraza in strofa recitata ? F,rE.~
1ndoiali'i ca trebuie sa fie 0 cauza. Este evident eElfraza : claco nu pl6.-
teJte scump aceasUi favoare, nu-mi era pe plac. Aceasta se leaga de 0
cerere in casatorie care mi-a Jost refuzata prima oara, insa pe care
mi-am propus s-o reinnoiesc, dat fiind ca situatia mea materiala s'ca lm-
bunatatit. Nu va pot spune mai mult, slar e sigur ca nu-mi place sa m.
gindesc ca dadi de data aceasta cererea mea va Ii primitEi, faptul seva
datora unui simplu caleul, dupa cum tot din caleul a fost respinsa priEl2t
datil.
Explicatia mi s";a parut suficienta ;;i, in eel mai rau caz, m-8? H:
putut abtine sa mai cer alte amanunte. !nsa am insistat :
_ Dar cum se face ca ati ajuns sa introduceti persoana dUmTlC2-
voastra ~i chestiunile ei private in textul Logodnicii din Corint? Sa fie
;;i incazul dumneavoastrao diferen~a de religie ca intre logodnicii din
poemul lui G 0 e the?
(Keimt eil1.Glaubeneu,
.wird oft Lieb'und Treu
wie ein boses Unkraut ausgerauft) 3)
Nu ghicisem prea bine, insa am putut constat a in ce milsura o
intrebare bine orientati'i este in stare sa clarifice un om asupra luCI'u-
rilor de care 1111 este con.;;tient. A;;a se face ca interlocutorul men ,jTI-(';
2) Dar fi-va e1 bineycnit !daeii nupliite.'?te sCllmp accasta faroare ? (Nota tTi'lc!.},
3) Incolte~te 0 credin,\a noua/smu1gind adesea iubire~i fidelitate,'ca pe 0 iarba
rea (Nota trad.).
414
i
\
I
I
I
privit eu 0 cxpre'3ie de suferinta ~i de nemultumire ;;i, ca pent,l'u sine
insu~i, a recitat eu voce scazuta un aU pasaj din poem:
Sie..l-} sie an genau !
Morgen ist sic grau 1,).
~i acl..luga;- Ea este putin mai in virsia decitmine.
Nevoind sa-1 mai mihnesc, am intrerupt interogatoriuL Ma edificasem
indeajuns. Remarcabil in acest caz este faptul di, in efortul meu de a
ajunge 1a cauza unei lacune de memorie aparent anodine, m-am giisit
in prezenta unor cireumstanJe profunde, intime, asociate la interlocu-
toru1meu cu sentimente penibile.
Iataacum un alt caz deuitare a unci fraze dintr-o poezie cun:Jscuta.
Aeest caz a fast publieatde d. C. G. J un g G) ~1il reproduc textual.
Un domn vrea sa recite eunoscuta poezie (a lu1 Heinrich Heine):
"Un pin se-na1ta singuratie" etc. La fraza eareincepe eu euvintelc:
..ii este somn" , el se opre;;te neputincios, uitind eu totul cuvintele "cu
o alba invelitoare". 0 asemenea seapare dintr-un vel'S aUt de eunoscut
Eni s-a parut surprinzatoare ~i I-am rugat pc subiect sii reproduca in
mod libel' tot ceea ce ii treee prin cap in legatura cu cuvintele "eu' 0 aW'i
invelitoare". A rezultat urmatoarea serie:
,,In leg21tur21eu invclltoarea alba, m21gindesc la un lh}toliu 1a' 0
pinza eu care se. acopera mortul (pauza) - iar acum ma gindesc 1a un
prieten drag ----,fratele lui tocmaia murit subit pare-se de un atac de
apoplexie- de altfel, $i .el, era tare trupe~ - prietenul meu are aceea~i
constitutie ~i m-am gindit ca at putea mud in aceZa$i feZ - pesl2mne
Cd nu prea face mi~care - eind am aflat ~tirea mortH, m-a cuprins
deodat21 teama, mi-e frica sa nu mol' de un accident asemanator, 'caei
toti din familie avcm tendinta de a lua proportii ~i bunicul meu a murit,
$i el, de un atac; ga'3esc ca sint prea gras 9i zilele acestea am inceput
o cura de 8Iabire" ..
"Domnul, noteaz21 J u n g, S-3 identificat in acest fel, fara 3-$i cIa
seama, eu moliduI aeoperiteu un lintoliu alb".
Exemplul care urmeaz21 9i pe care~l datorez prietenului me11
S. Fer e n c z i, din Budapesta, se raporteaza, spre deosebire de
dentele, nu lafraze extrase din opera poetHor, ci la propriul discurs aI
subiectului. Acest exemplu ne pune in fata unuia dintre acele cazuri,
nu prea fre:cvcnte,in care uitarea se pune in serviciu1 prudentei noastre,
od de cite ori ne aWim in fata riscului de a ceda unei dorinte impulsive.
Actul ratat dobindeste atunci valoarea unei functii utile. Odata' treziti
Ta realitate,noi aproham aceasti"i mi;;care interioar!l care, in timp ce n~
aflam sub imperiul dorintei, nu se putea manifesta dedt printr-un
lRpsus, printr-o uitare, 0 neputinta psihica.
0) Colegul meu a modificat iritrudtva acest frumos pasaj a1 poemuluj; aUt in
ceea ce prive'7te textul, dt 'Ii aplicatia S2. Tinara fatfl-fantomil spune logodni-
cului ei:
Meine Kettehab'ich dir gegeben ;
Deine Locke nehm'ic11 mit mil' fort.
8ieh sei an genau !
Morgen bist elu grau !
Und nul' braun erscheinst du 'Nieder dort.
* Prive'ltc-o bine!Mline va fi intunecata. (Nota trad.).
~,)c.-G. J u n g, Ueber die" Psychologie del' Dementia praecox, 1907, p. 64.
415
"La 0 reuniune, eineva pronunta fraza : "Tout cOinprendre c'est tout
pardonner" 0). In legatura eu aceasta, am observat ea prima part~ a fra-
2ei este. suficienta ; a voi sa "ierti" este a adopta 0 atitudine de aroganta,
deoarece iertarea este 0 prerogativa a 1uiDumnezeu Oiia clericilor. Unu1
dintc2 eei de fata. gasi observatia mea foarte. eorecta. Simtindu-mc"i
jm:urajat ~i voind, desigur, sa justifie buna opiniepe care Oii-o facuse
indulgentu1 meu preopinent, am declarat ca recent am ,emis 0 idee inca
5i maiinteresanta. Am voit sa expun ace a idee, chI' nu izbuteamsami-o
itmintesc. M-am retras imediat ~lam inceput SZla~tern pe hirtie ilsocia-
tiile libere eare-mi rilsareauin minte. Acestea erau: mai intii numele
lmuiprietencare asistase la na~terea ideii amintite ~i n~m1ele strazii
unde ma gaseam atunci; apoi mi-amamintit de numele unui alt prie-'
ten, Max, ,caruia obi~nuiam sa-1 spunem Maxi. Aeeasta imi sugereaz:}
cuvintu1 maxi;nli ~i, in legatura eu aeeasta, imi amintese ea este vorba,
-.ca :'ii acum, de modificarea unei maxime cunosute. Dar, fapt cludat,
aceastJ amintire face sa apara in mintea mea nu 0 lTlaxim[l, cieele ce
urmeaza: "Dumnezeu l-a creat pe om. dupa chipul Salt" 'Ii varianb
acestci fraze : "Omul l-a creat pe Dumnezeu dupa chipuZ s6.u{{.Ca 0 eOJ1-
secint.;:'l, regasesc in memorie ceea ce cautam : prietenul meu imispusese
atuEci, in strada Andrassy: "Nimic din eeeste omenese nu mi-e strain",
13 care eu Ii raspunsesem filclnd aluzie la expericnta psihanaliticd : "AI'
trebui sa mergi mai departe ~i sa marturise~ti eEl nimic din ce este ani-
malic nu ti-e strZlin". Dupa ee, In fine, eram in posesia faptului cautat.
'mi-am dat seama ca nu puteam citu~i de putin sa-l imparta~ese societAtii
in mijloculcareia ma afram. Tinara sotie a prietenului ci'truia eu ii
rea:l1intisem natura animala a ineon~tientului nostru, 5e afla de fatEl ~i.
'itiam prea bine ca ea nu era nicidecum pregatitE, sa aseulte lucruri atit
de putir'l magulitoare. Uitarea md' crutaS'c de 0 serie de neplaceri din
parte-I ~i de 0 discutie intermimibila, Fara indoiala, acesta a fast mori-
vul acelei "amnezii temporare". Interesanteste faptulciI ideea de sub-
stitutie s-a exprimat intr-o propozitie in care Dumnezeu era coborit 1'1
nivelul unei naseociri omene'iti, in timp ce propozi~ia c[lUtatE'l de mine
in'iista asupra originii animal'e a omului. A'iadar, capiti') cli,.'71inutioilin
ambele cazuri. Evident, totul nu este deelt urmarea inEin1;uiriiideilor
despre "a intelege 'Ii a ierta", provocate de eonveriiatie., Sa se rCll1:lrce
ca dad am reu:;;it sa gasesc repede fraza eautatEl, aceasta S-Cl intimplat
desigur c1atorita faptului ea m-am retras din societatca CClI'eexereita 1.1:1
fel de eenzura, izollndu-ma intr-o inctlpere goala.
atunci incoace am, analizat numeroase alte cazuri de uitare sau
de reprodueere defectuoasil a unoI' Inlantuiri de cuvinte ~i am avut
prilejul sa constat ca meeanismul uitZlrii, a'la cum. s.e degajil e1 din
excmp1e1e aliquis 'Ii Logoclnica din Corint, se aplicd aproape 1a taate
canltHe. Nu totc1eauna este' confortabila eomunicarea acestor analizp
dcoarece adesea te vezi obligat, CLlmam vazut, sa atingi chestiuni il;~
ti1112$1 uneori penibile pentru subieetul de eXiperienta, De ace.ea mil voi
abtine sa multiplie exemplele. Ceea ee au comun taate aceste cazuri.
0) "i\.. In1;elege totul este a ierta totul" ; in limb a francezi\ in textul original.
{Nota trad.).
7) formula specifica dreptului roman, prin care se deciara moartea civih'i a
unei.persoane, privarea acesteia de drepturi ceta1;ene.,:,ti, ca atare diminuarea in-
flueat;ei sale in societate. (Nota trad.),
416
in ciuda difrentelor existent(\ intre continuturile lor, estc raportaiea
cuvintelor uitatc sau dejormate, in virtutea unci asociatii oarecare, 1a 0
idee incon9tienta, a carei actiune vizibila se manifestci tocmai prin uitare.
Revin dcci 1a uitarea numelor, in legatura cu care noi n-am epuizat
Hid cnuistica 9i nici motivele. Cum, periodic, amputut sa observ 1a
rnir~e insumi acest fel de acte ratate, exemplele personale nu-mi lipsesc.
U accese de migren::i, de care surelr ~i-n ziua de azi, mi se anunta
CLl clteva arc inail1te prin uitareade numc, iar in toiul acccsului, dqi
r;linin inca in stare s;'i-mi continui luerul, adesea picrd total capacitatea
de a-mi aminti nU111e12 proprii. S-ar putea,a~adar, invoca cazuri cadi
Incu, sprc a opune 0 obiectie de principiu eforturilor noastro analitice.
'Din observatii de acest gen nu rezuHa, oare, ca factorul cauzal al ten-
spre uitar2, ~i indeosebi al uita1'ii numelor proprii, rezidiiin
LIll:mrari de circulatie ~i in tulburari functionede generale ale creierului
~i En am face bine sa 1'enuntam 10. orice incercare de explicare psiholo-
gica a unoI' at are fenomene ? Nu credo Aceasta ar insemna sa confund{nu
mecanismul unui proces, uniform in toate cazurile, ell circumstantele,
v'trhbile ~i intotdeauna necesare, susceptibile sa-1 favorizeze. Insa, in
Ix de a mil angaja Intr-o discutie, mai degraba sa incere sa resping
obiectia cu ajutoru1 unci COlllp3ratii.
Sa presnpunem Cd am fost atitde imprudent inc11, 1a 0 ora inain-
btCl ,din noapte, sa mi avcnturez 'lntr-un cartier pustiu 0.1ora~ului, unde
slut abcat de raufacatori co.re-111i fura ceasul ~i punga. l,Ia due 1a postul
de politie cel l1".aiapropiat :;;iconcep urmatoarea declaratie : in timp C2
m.'\ gaseam In stradacutarc, singuratatea 9i intunericu1 mi-aufurat
ceasul :;;ipunga. Chiar dacii asUel n-a9 spune nimlc inexact, n-a9 risco.
mai putin sa fiu luat drept un om scrintit 1a cap. Pentru adescrie situ a-
tl" reala, trebuie sa spun ca, favorizati de pustiul din jur 9i protejati de
!J:;zn2, raufacatori necunoscuti mi-au furat obiectele mele de pret. Or,
situatia a9a cum se prezinta ea in cazul uitarii, e.!'teexact aceea~i : favori-
zate de stare a mea de oboseaU'i, de tulburari de circulatic, 0 fortii nccu-
noscuta imi rape9te facu1tatea de a dispune de numele proprii intiparite
in memoria mea, aceasta fiind aceea9i fortacarc, in alte cazuri, in duda
unei stari de sanatate perfecta, poate produce acelea~i tulbura'ri de
menlorie.
Cind analizez cazurile de uitare de nume observate 1a mine insumi,
constat aproape invariabil ca numele uitat prive~te 0 persoana care ma
afecteaza direct, in. stare sa""mi provoace sentimente violente, adesea
penibilc. Conform'indu-ma uzajului cOInod ~;i cu adevarat recomandabil
Introdus de ~coala elvetiana (B Ie u 1e r, J un g, R i k 1in), pot exprima
cele de mai sus in ielul urmator: numele uitat stirne~te in minte un
"complex personal". Raportul care se stabile~te mtre nume ~i persoana
mea este un raport nea~teptat,cel mai adesea determinat de 0 asociatie
superfida1a (arnbiguitate a cuvintu1ui, consonanta unici'i); H putem cali-
fica, in general, ca fiind un raport marginal. Spre a intelege coreet
lBtura sa, voi cita citeva exemple foarte stmple :
1) Unu1 din pacientii mei ma roaga Sa-I indic 0 statiune terma<la pc
Riviera. Cunosc a statiune de acost fel in imediata apropiere de Genua,
imi amintesc pina ~i numelecolegului germDn care profeseaza aid, insa
nu sint in stare sa dau numele statiunii pc care 0 cunosc aUt de bine.
NU-mi ramine decit s8.-1 rog pc padent sa a;;;tepte dteva dipe, ca sa
rnerg sa cer 1amuriri unei persoane din familie - Cum se nume~teacea
localitate de Unga Genua, uncle dr. N. are 0 mica statiune in care tu ~i
21 - cei. <i04
417
doamna X ati fast multa vreme 1a tratament? - Tocmai tu 53-i liiti
numele? E Nervi.
Asta e: acest Nervi suna ea Nerven (nervi), iar nervii eonsti1;)1e
obiectul ocupatiilor ~i preocuparilor mele de zi cu zi.
, 2) Un aIt pacient al nlCUvorbe$te despre un lac de vi1egiatura din
zone invednate 9i afirma ca exist} acolo, pe linga aIte doua hanuri
cunoscute, 'un al trcilea CJTe pentru el se leaga de 0 anumita amintire
si al carui nume mi-l va S')Ul1e indata. Eu contest exiitenta acestui Ell
treilea hem 9i invoc, In sprijinul spuse10r mele, faptul di am' petrecut 'in
acel loc 9apte veri la rind 9i ca, prin urmare, il cunosc mai bine d01-:1t
interlocutorul meu.
Iritat de contradictie, acesta sfirge:,;te prin a-9i aminti numele. Haryjl
se nume9te Del' Hochwartturm 8). Sint snit sa cedez 9i sa recunose ca am
locuit $apte veri la rInd in preajma aC2stui han caruia eLl putin mal
inainte ii negasem existenta. Dar de cc am uitat locul 9i numele? Cr.ed
Celpentru ca acest nume semana mult cu ace1a alunuia din confratii
meide specialitate de 1a Viena ~i ca atare, se raporteaz3 1a un complex
"profesional" al meu.
3) AltEidat1, fUnd p2 punctul de a CLlll1paralEl bilet de la gar a
Reichenhall, nu am putut sl-mi amintese numele marii gari din apro-
piere, eu toate di am trecut de muIte ori prin ea. i\m fost obligat s-o ca11t
peharta. Se cheama Rosenheim. Inteleg indata in virtutea careia asociatii
acest nume mi-a sdipat. Ou 0 ora mai inainte ii facusem 0 vizWi surorii
mele, intr-o loealitate turistica pe Hnga Reichenhall; sora mea se
nume9te Roza, iar locu1 unde locuia ea era pentru mine un RO'lenheim
(locul de $edere a1 Rozei). Astfel, acest caz de uitare a fast determinat
de un "complex familial" 9).
4) A9 putea sa dovedesc aceasta actiune eu adevarat distructiva a
"eomplexului familial" folosindu-ma de 0 intreaga serie de exemp1e.
Intr-o zi S-a prezentat 1a consultatie un tinaI'. Este fratele mai mic al
uneia dintre pacientele mele, pe care I-am va.zut de nenumarate ori ~i
caruia am obiceiul sa ma adresez cu prenumele sau. Oind, dupa aceea,
am vrut sa relatez vizita sa, am fast abso1ut ineapabU, eu toate artifi-
ciUe 1a care am recurs, sa-rni amintesc acel prenume care, 0 9tiam prea
bine,nu era deloe neobi$nuit. Am ie~it atunci pe strada ~i m-am apucat
. sa citesc firmele. De indata ce numele sau mi-a dizut sub oc11i, I-am
recunoscut. Analiza mi-a aratat ca stabilisem, intre tInarul vizitator ~i
propriu1 meu frate, 0 comparatie care implica un proces de refulare:
intr,o situatie analoaga, frate1e meu s-ar fi comportat 1a fel, sau mai
bine? Asociatia exterioara intre ideea ce se raporta Ia propria mea fa-
mille 9i aceca care se raporta 1a acea familie straina mi-a fost favorizata de
faptul pur intimp1;'iJor ca cele doua marne purtau acela9i prenume:
Amalia. Abia mai tirziu am inteles taina numelor de substitutie, Daniel
:;;iFranz, care rui-au venit in minte intr-o imprejurare aparent nesem-
nificativa. Aceste doua nume, ca ~i Amalia de a1tfel, sint nume de perso-
naje din Hafii, de care se leaga 0 gluma nesarata a bulevardistului vienez
Daniel Spitzer.
8) 1n l'omane')te observatorul rnalt, belvedere de mare altitudine (Nota trad.);
8) S, F r e u d amite aici si:i precizezefaptul, esential, ca se afla dupa a dis..,
puta neplacuta ell sora sa (Nota tract.).
418
5) Intr~o buna zi am foot in imposibilitatea de a-mi aminti numele
unuia dintre pacien~ii care face parte dintre cunoscutii mei din tine-
rete. Analiza ma determina sa fac un larg ocol, pina saajung la numele
cautat. Bolnavul se temea sa nu orbeasca. Aceasta mi-a amintit de un
tinar care a orbit 'in urma unci raniri eu 0 arma de foe. Aeeasta amintirc,
la rlndu-i, imi "aduse in"laginea unui alt tinar care' s-a sinucis trag'indu-~i
un glonte de revolver ~i care purtaacela9i illume eu primul meu pacient,
fara a fi insa rude. Numele 1nSa nu mi l-amputut reaminti decit dupa
ee mi-am dat seama di, :in mod incon~tient, raportasem asupra unei
persoane din propria-mi familie a::,;teptareaangoasanta a nenorocirii care
Ii lovise pe eei doi tineri de care am vorbit mai sus.
Gil1idirea mea este astfel traversata de un curent constant de "rapor-
turi personale", de care 'in general nuam nid 0 cuno~tinta, insa care s
manifesta prin uitarea de nume. Este ca 9i cum ceva m-ar impinge sa
raportez la propria mea persoana tot ceea ce aud spunindu-se ~i povestin-
du-se eu privire la terte persoane, ca ~i CtL'11 orice referirc la acestea ar
trezi complexele mele personale. Sl11t sigur ca nu este yorba de a parti-
cuiaritate individuala. In ac:easta vild mai curind 0 indkatie despre feln1
In care trebuie noi 83. 'intclegem ce este "altul", adka ceea ce nu este
nai-in9ine. Am, in plus, motive sa ered ea ~i la alti indivizi lucrurile 5e
petree exact ca $i la mine.
Cel mai bun exemplu in aceasta privin't;a este acela ce mi-a fost
povestit de un anume d. Lederer. In cursul voiajului de nunta, acesta a
intilnit un domn pc care de-abia 1l cuno"?tea $i pe care trebuia sa-1
prezinte tinerei sale sotii. Dar cum uitase numele acelui dQmn, prima
data. a ie9it din incurcatura printr-un murmur nedeslu$it. Dupa aceea,
intilnindu-l pe domn a doua oara (la Venetia 'intilnirile intre c~ilatori sint
. inevitabile), Hlua de-a parte $i-l ruga 5a-1scoatii din incurcatura, spunill-
dU-9i Humele pe care, din nefericire, i-I uitase. Raspunsul aceluia demon-
streaza ca el era un bun psiha1og: ,,!nteleg prea bine de ce nu mi-ati
retinut numele. Port acela9i nume cu dumneavoastra: Lederer 1" Nu
putem evita un oarecare sentiment de neplacere ori de dte ori regasim
propriu1 nostrunume purtat de un strain. De curind am trait foarte clar
un asHel de sentiment, vazind ea mi 5e prezinta la eonsultatie un domn
eare-mi spusese di se nume$te S. Freud. (Iau totodata act de asigurarea
unma dintre criticii mei, care afirmaea el se eomporta in asemenea
'imp~ejurari intr-o maniera apusa mie.).
6) Regasim efectul "rapartului personal" in urmatorul caz, comunicat
de J u n g 10) : -
"Un domn X iubea nebune9te pe 0 doamna care n-a intirziat sa 5e
easatoreasea cu un domn Y. Or, ell toate ca Y 11 cunoa9te de multa
vreme pe X $i chiar se afla eu dinsul in relatii de afaeeri, el Ii uita mereu
numele, in a9a fel incH atunci cind vrea sa-i serie lui X, este obligat sa
intrebe de numele sau terte persoane".
In acest caz, totu$i, iTIotivele uitarii slnt mult mai transparentedec;it
In precedentele, guvernate de legea "raportului personal". Aid uitarea
apare ca oconsednta directa ~ antipatiei pe care Y 0 arata neferidtulul
10) Dementia praecox, p. 52.
4HJ
sau rival.El nu vrea s;'i ~tic nimic de clinsul: "Nicht gedacht soIl
- seiner werden!" 11).
7) Motivul uitarii unui nume paate avea un caracter mai subtil,
rezidindintr~o ura a~a-zidnd "sublimatJ", cu privire la purtdwrul nu-
melui respediv. AsHel, a domni~oara J. K., din Budapesta, serie :
"Mi-am elaborat amidl teorie. Am abservat Cd inc1eosebi oamenii
dotaF pentru pictura nu 'pricep nimic din muzica ~i viceversa. Nu de
muit ma intre1;ineam pe aceast2l temE1CUcineva, spunindu-i: "Pina in
prezent cercetarea mea s-a verifieat intatcleamB, eu exceptia unui caz".
Cind, insa, am vrut sa dtez numelc acelci singure persoanc care faeea
exceptie de la regula mea, mi-a fost eu neputinta sa n1i-l amintesc, cu
toateca purtatorul numelui era unul din bunii mei prieteni. Clteva zile
mai tlrziu, auzind pronun1;indu-se din intimplarc acd nume, I-am re-
cunoscut imediat ca fiind aeela aldistrugEltorului tcoriei mele. Ciuda pe
care, nedindu-mi seama, i-o nutream, se manifestase prin uitarea nume-
lui sau totusi aUt de familiar".
8) In ca~ul ce urmeaza, comunicat de Fer e n c z i ~i a carui analiza
est2 instructiva mai ales prineXiplicarea substitutiilor (ca Botticelli-
Boltraffio, in locul Iui Signorelli), "raportul personal" a provocat uitarea
unui nume pe a cale putin diferita.
,,0 doamna care auzise cite cevade psihanaliza, nu-~i poate aminti
numele psihiatrului Jung. In locul acestui nume se prezinti'i substi-
tutiile UJ:\matoare: Kl. (un nume) - 'VUde - Nietzsche - Hauptmann.
In ceea ce prive",te numele Kl., a face sa se gindeasca indata la doamna
K1., 0 persaana afectata, impopotonata, care pare mai tinara decit cste.
Ea n:u imbiitTine:;te. Ca notiune integratoare pentru Wilde ",i Nietzsche,
ea da: "maladie mintalii". ApEli spune pe un ton de zeflemea: "Voi
jreudieniicercetati cauzele bolilor 111intale,pinElcind voi in",iva deveniti
bolnavi 1nintali". Apoi : "Nu-i suport pe 'vVilde ~i Nietzsche, nu-i inteleg:
Am auzit ca crau homosexuali, ~i unul ~ieelalalt. 'Nil de avea sli'ibiciune
pentru tineri" (eu toate ca in ultima 1raza ea a pronuntat numele
eorect 12), ce-i drept doar inungure~te, continl1a sa nu ",i-l aminteasea.
legiHura cu Hauptmann, ea se ginde~te la Halbe 13), apoi la Jugend H)
;;;inumai dupa ,ce i-am atras atentia asupra cuvintului Jugend ea a ob-
servat ca Jung este numele cautat. De altminteri, doamna aceasta pierzin-
du-o;;lsotul 1a virsta de 39 de ani :;;irenuntind la orice speranta de a se
mai marita, avea toate motivele sa ocoleasca orice amintire in legatura
:?u virsta. Remarcabilii incazul acesta este asocia1;iapur interna (asocia-
tla de continut) intre numele de substitutie 9i numele cautat, pre:cum ",i
absenta asociatiilor tonale". 15).
9) 'lata un' alt exemplu de uitare de nume, motivat cu finete: ;;1a
dirui elucidare a reu~it-o c;hiar cel interesat :
"I?eoarece imi alesesem filozofia ca materie de studiu suplimentara,
exammatorul meu machestiona asupra doctrinei lui Epicur, cerindu~mi
numele filozofilor care, in secolele ce au urmat, IS-au ocupat de aceasta
ill "Sii nu gindim nimic de dinsul" (Vel's a1 lui Heine). (Nota trad.).
12) lung inseamna in limb a germana "tInar" (Nota trad.).
B) Ca ~i G. Hauptmann (1862-1946}, MaT Balbe (1865-1944} este un drama-
turg german. (Nota tract.).
14) Titlul unei drame a lui Marx Halbe, pe romfme9te "Tinerete" (1893). (Nota
trad.) ..
'5) "Klangassoziationen" in textul original. (Nota trad.).
420
I
I
doctrinii. Am dat cu indrazncaE'l numde Jui Pierre Gassendi, despre
CCirctoemai auzisem vorbindu-se, la cafenea, ca despre un discipol al1ui
Epicur. La intrebarea miraEt a examinatorului: "De uncle 'ititi 7", aIn
raspuns pe dataca acest filozof m'1 preocupa de multa vreme. Aceasta
mi-a adns ealifieativul magna cum lnucle (acordat eu autentice elogii),
dardin nenorocire si 0 tendinta invin.cibila de a uita numelc lui Gas-
scneli. Cred cd daca 'a5Hzi, in p'ofida stradaniilor ll>ele, nu ajung sa retin
acest nume, faptul se datoreaza con:;;tiintei mele indireate. Ar fi fost
poate mai bine s,'i nu fi :;;tiut de el".
Spre a intelege puterea aversiunii subiectului nostru fata de evocarea
perioadei examenului sau, trebuie 'itiut eii el acorda 0 mare im:portanta
titlului sau de elector, in a'iil fel incit evocarea respectiva nu facea dedt
sa scada in oehii s7ti aceasLi inlportanta.
10) Adaug inca un cxemplu de uitare de nume al unui ora9, exemplu
mai putin simplu decit cde anterioarc, dal' pc care toti eei famiIiarizati
eu astfel de eercctari il VOl' gasi cxtrem de verosimil ~i. de instructiv.
Este vorba de un num.e de ora'i italian care rczista reproducerii mncziee
din :cauza marii sale simUitudini foneticc cu un prcnume feminin de care
se legau numeroase sent11nente pe care, de altrel, comunicarea nici nu Ie
cnum-era in intregime. S. Fer en c z i, din Budapesta, care a observat
acest caz 1a sine insu~j, I-a tratat pe drept in maniera analizei unui vis
saC! a unei idei nevrotice.
,)VUiaflam azi intr-o fam.ilic de prieteni, unde S-a ~rbit, -intre altele,
despre ora'iele Italiei septentrionale. Cineva a remarcat, in legaturacu
aceasta, ca in acest6! ora'ic inca 5e mai regase'ite il'\.fluenta austriaca. Se
dteaza multe asemenea ora'ie. Vreau 'ii eu sa numesc unul, dar numele
lui nu-mi vine in minte, eu toate ca ~tiu ca am petreeut acolo doua zEe
nespus de pElcutc, ceea ce nu consuna deloc :eu teoria uitarii fOf111ulata
de Freud. In locul numelui cautat, imi tree prin minte urmatoarele nume
'ii cuvinte ; Capua, - Brescia, - Leul din Brescia. Leul acesta 11vi:i.dde
pardi s-ar gasi in fata ochilor mei, sub forma unei stat-ui de nW1'mun'i,
dar sesizcz numaidecIt ca seamana mai putin eu monumentul libert81tii
din Brescia (pe care nu l-am vazut dedt in reproducere), dedt cu leu1
de marmura pe care I-am WlZUtla Lucerna, pc mormintul garzilor elve-
tlene cazute la Tuilleries 'ii a carui reproducere in minio.tura se gase:;;te
pe bibliotcco. mea. In sfiqit gasesc 'ii l1umele cautat: Iferona. inteleg
apoi imedio.t cui ii revine vina ace-stei amnezii. Vinovato. nu este alto. dedt
bi'ltrina servanta a familiei uncle ma o.1amin ospetie. Ea se nUH1Ei
-\.7 eronicCl, in ungure'ite, Verona, 'ii imi era foarte a11tipatica din pricina
fizionomiei ei cu totul respingatoare, a vocii ragu$ite $i tipCitoare :;;i a
aemIui ei de insuportabila familiarito.te (10. care eo. se socotea indrepta-
tita prin multii ei ani de stagiu in acea casa). Modul tiranic in care tratase
ca pe copiii din acea co.s:1il consideram de asemenea intolcrabil. :;3tiarnce-
inseamna numele de substitutic. Pentru Capua am gasit cu rapiditate
asociatia caput mortuum: intr-adevar, adesea comparasem capul Vero-
nicEli -eu mi craniu de caclanu. Cuvlntul mo.ghiar kapczi (cupiditate) a
contribuit cu siguranta, co. ~i caile de asocio.tie mai directe care leaga
unul de o.ltul Capua 'ii ITerona, in calitate de unitati geografice 5i de
- cuvinte italienesti avincl acelasi ritm tonal. Aceeasi situatie in
cu Brescia. insa 'aid gasim aso~io.tii de idei efectuat~ pe cai late-rale com-
plicate. L.'l un moment dat o.ntipatia mea era atH de putemica incH 0
gaseam pe Veronica pur -;;i simplu dezgustatoare 'ii, in citeva rinduri,
ill-am Intrebat cu uimire cum se poate ca a asemenea creatura sa aiba 0
421
viata erotica :;;isa fie iubita. Numai la ideea de a 0 saruta, imi spuneam,
simti "senzatia de greatii 16). Cu toate acestea era sigurca exisia un
,raport intre reprezentarea Veroniciii :;;ireprezentarea caderii garzii elve-
tiene. Numele de Brescia adesea este asociat, in Ungaria eel putin, nu eu
iJ.ocul,d eu numele unui animal sCilbatic. Numele eel mai urit in aceasta
tara, ea de altfel :;;iin Italia de nord, este acela a1 generalului Haynau,
lSupranumH indeob:;;te hiena din Brescia. i\stfel, un flux de idei a pomit
de la dete,statul general Haynau, trecind prin Brescia, Verona, in Jimp
ce un a1tflux a antrenat ideea de anirnal cu vocea riigu$itii, scormonitor
decadavre (hiena) - idee care ulterior a trezit reprezentarea unuimo-
nl~ment funerar - de craniu de icadavru :;;i de organ vocal dezagreabil,
ca in cazu1 Veronicai, aUt de detestata. in forul meu incon;;tient, acea
Veronica care, mai demult, exercitase in casao tiranie insuportabila, ca
aceea a generalului austriacdupa im1abu:;;irea luptelor pentru libertate
in Ungaria :;;iItalla. De Lucerna se1eagii ideea verii pe care Veronica a
petrecut-o ell stapinii ei 1a Lacul Patru-Cantoane, in apropierea acestui
oras;; de garda elvetiana se leaga amintirea tiraniei pe care servanta a
exercitat-o nu numai asupra copiilor, ci .chiar ~i asupra membrilor. adulti
;:;i familiei, ],n ca1itatea sa uzurpata de "damn de companie" (= Garde-
'Dame). rin sa atragatentia asupra faptului ca., in eon:;;tiinta m~a, aeeastil
antipatie pentru Veronica tine de lucruri de multconsumate. Intre limp
aceasta femeie s-a schimbat mult in avantajul ei, atit ca exterior cit :;;ica
lw;miere :;;i,in rarele ocazii cind 0 mai intilnesc, 0 intimpin cu 0 atitu-
dinesincer amicala. Dar, cum se intimpla totdeauna, incon:;;tientul
meu i~i conserva eu obstinatie vechile impresii, fiind conservator ;;i
incJlinat/ spre ra.nchiuna. Tuilleriile implied 0 aluzie la 0 alta persoana,
doamna ranceza in virsta care, in multe ocazii, a fast 0 adevarata
"dama de companie" pentru doamneledineasa ::;;ipe care toti,de lamie
1a mare, 0 respecta ~i chiar se tem de ea putin. Eu insumi, fiindu-i Q pe-
rio'ida "elev" la lectiile de conversatie franceza, imi amintesc ca, 1'1.
timpul sejurului meu in Boemia de nord, 1a un cumnat al gazdei mele
de astazi,am ris mult auzindu-i pe taranii din partea 'locului ca Ii nu-
mesc pe elevii (Eleven in germana) academiei forestiere locale "lei"
(U'wen). Este eu putinta ca aceasta amuzanta afi.1intire Sa i contribuit
'ladeplasarea ideilor de 1a hiena spre leu".
11) Exemplul care urmeaza 17) arata ;;i el cum un complex personal
'Care ne domina la un moment dat poate sa provoace, dupa un interval
de timp destul de lung, uitarea unui nU111e.
Doi barbati, unul mai v1rstnic, celalalt mai tinar, care ciHatorisera
1111?)1'eUna prin Siciliacu :;;aseluni mai inainte, schimba intre ei aminti1'i
;;1 impresii despre rumoa5ele zile petre cute acolo. - Cum s-o fi che-
mind acel lac unde ne-am petrecut noaptea, inainte de a porni spre
Selinunt? intreabii cel tinar. N-o i Calatafimi? - Nu, raspunde virst-
nicuL eu siguranta nu, dar ~i eu am uitat numele, de~i 1mi amintesc 0
multime de amanunte despl'e :;;ederea noastra acolo. E de ajuns sa vael
ca dneva uita un nume pe care-l cunosteam, ca sa ma contaminez si
eu ~i 8a-1 uit 1a rindu-mi. Ce-ar fi sa-i cautam? Singurul nume ea~e
imi vine in minte este Caltanisetta, 1nsa sigur ca nu-i acesta. - Nu,
spune cel tinal', 11U111ele incepe cu un 'tV sau contine, cel putin, un w.
W) "einem Brechreiz hervorrufen" In textul original. (Nota trad.).
17) Zentralblatt fUr Psychoanalyse, I, 9, 1911.
422
- ,~i totu~i litera w nu exisUi la italieni, spune celalalt - Ma gindesc
1:3. un v, :ins8.am. spus w din obi~nuinta, sub influenta limbii matetne.
Cei vifstnkpratesteaza contra lui v: - Cred, spuneel, ca am uitat 0
groaza de nume siciliene. Dadi am face 0 experienta ? Cum se numei?te
de exemplu, acel lac ridicat caruia :in antichitate i se zicea Enna? A. da,
ltni amintes{;: Castrogiovanni. 0 clipa dupa aceea, eel tinar regase~te
rtmnele uitat ~i striga: - Castel vetrano ! ~i e multumit ca ii poate.do-
ved.I interloeutorului ea a avut dreptate sa spunaca numele contine un
v. Cel virstnic mai ezita inca, ins8. dupa ee s-a hotarit sa convirul ca
nu'mele regasit de eel tinaI' este exact, dorc9te sa inteleaga ratiunea
pentru care :ii scapq.se. - Evident, mediteaza el, este pentrudi a doua
jum{(tate a numelui vetrano, seamana cu veteran. Imi dau perfect de
biue seama ca nu-mi place sa ma gindesc la imbatrinire, ia1' dadi cineva
atacd acest subiect, reactionez intr-un chip ciudat. Astfel, recent, I-am
pus eu asprime la punet pc un priden pe care 11stimez mult, spunindu-i
ca 2. "depa~it de I1)Ultvirsta jun\!tei", deoarece, exprimindu~se 1a adresa
mea in termeni foarte magulitori, el adi'iugase ca nu mai sint un am
tin;,'. Crr rezistenta mea s-a indreptat impotriva eelei de-a douaparti
a n'1melui Castelvetmno, reiese ::;;idin faptul ca prirna silaba a aee-stui
,LIme se regiise~te in Caltanisetta. - $i eu aeest nume ce este'? intreba
tbarul - Suna pentru mine ea un cuvint de mingiiere a1 unei femei
-tinere, m.arturise~te virstnicul. Dupa citeva momente adiiuga : Actua'lul
HLlme Enna era de asemenea pentru mine un nume de substitutie. Observ
aeUX,l CEt acest nume de Castrogiovanni, obtinut pe cale rati6nali'i,ne
corl<:1ucegindul 1a tinere..te (giovane), a9a cum nume1e de CastelveUano
e\r(}c~; ideeade biitrinete (veteran). Cel mai virstni:e crede ca. a explkat
astEel uitarea. Cit despre eauzele care au provocat ui-tarea 1a eel tinaI' ,
ele nu au fast eercetate.
I:cIecanismul uitarii numelor 8ste la fel de interesant ca ::;i motive Ie
aC2steia. Intr-un mare numar de cazLU'i58 uiti'i un nume nu pentru ca
Bce.st:;, se aHa in. contact cu motive care se opun evocarii sale, ci pentru
ca ;~,? apropie, prin consonantii san cOIl1pozitie,de un alt cuvint impotdva
caruia S2 clirijeaza rezistenta. Se intelege de la sine d-i aceastamulti-
plkltate de conditii este deosebit de favorabilEi produberii fenomenu1ui.
SJ dArn exemple :
Dr. Ed. Hit s c h man n (Zwei FaIle von Namen vergessen,
Ince"?wt. Zeitschr. f. Psychoanalyse, I, 1913) : "d. N. vrea sa recoffiande
CUIC!ct lio1'a1'i3Gilhofer & Ranschburg, insi'!, eu taate ca aceasta ii este
bIL2cunoscutD., nU-9i aminte~te, ,:u toate eforturile sale, dedt nuniele
HclC,."chburg.Us,or nen1ultnmit, se intoarce aeasa. Intimplarea il chi-
n')l~in as,a masura. incit so decide sa-::;i trezeasca fratele, care dormea.
q:cre a-I int1'eba de numele asociatnlui lui Ranschbu1'g. Acosta ii da fara
nid !) dificultate numele. Numele "Gilhofer" evoca automat :in mintea
lui N. pe acela de "Gallhof", un loc uncle recent a facut, in tovara-
s,ia unei fete incintatoare, 0 plimbare despre care pastreaza cea 'mai
frurrwasa amintire. Fata 5.i fikuse cadou un obiect cu inscriptia: "In
2.y:-:,l:::tirca frumoasclo1' ore petrccute la Gallhof". eu citeva zile inaintea
-uiL.'i:ii numelui "Gilhofer", N., inchizind brusc scrtarul in care pastra
fled obied, I-a deteriorat destul de sorios : era, desigur, un accident ma-
nmt, ins2. N., fiind familiadzat cu s2mnificatia adelor simptomatice, traia
sub apasarea unui sentiment de culpabilitate. Dupa acest accident el 1n-
423
cerca 0 stare de spirit ambivalonta eu privire 1a aeeastii fata pe~are.
desigur, 0 iubea, dal' ale carei presiuni in ved~'rea mariajului se J()Ve~<,-l la
diDsul de 0 oarecare rezistenta".
13) Dr. H ann s Sac h s: "lntr-o convorbire ;wincl ca ctieLt
Genua ~i imprejurimile sale imecliate, un tinaI' vl'ea sa numeasca de 2S0-
menea :;;i localitatea Pegli, d::tr nu-i reg[ises,te numcle decit anevoie.
timp ce se intoallce acasa, se ginde9te la uitarca acestui nume co-i era
atlt de familiar si iata ca-i rasare in minte cuvintul PeU, care are Exact
aeeea9i pJ;oDunti~. $tie ca Peli este numele unei insule clin Occ;m.ul
Austral, ai carei locuitori au pastrat citeva obiceiuri remarcabilc. A citit
descFierea aeestor obiceiuri intr-o lucrare de etnologie s,i ii vel,iscic'eea
de a utiliza datele in vederea elaborarii unei ipoteze originale. De c;SE'-
n1enea, i$i amintes,te ca PeE mai este :;;i locul actiunii unui roman pc
. care-l citis.e cu interes :;;i placere : Cea rnai fericitii epocc1 din l.:wto ,:ui
Van Zanten, de Laurids Bruun. ldeile care-l preocupa neintrerupt apl'c2pe
pe tot parcursul acelei zi1e se leaga de. 0 scrisoare pe care a primit-o
in dimineata zilei respective, de la 0 doamna pentru care avea lr~ulta
afectiune. Serisoarea ii dadea de inteles ca va trebui sa renunte 10 0
intilnire asupra cilreia convenisera. Dupa ce a petrecut ziua intr-o ;ctare
de adinca mihnire, seara ie$i eu intentia ferma de a uita accastd ne:nul-
tumire $i de a 5e bucura pe cit posibil de cUeva ore petrccute :-;1:1'-0
sodetate pc care 0 pretuia mull. Este sigur Cel cuvintul Pegli, prin :::ilTJi-
litudinea sa tonalil eu cuvintul Peli, era de natura sa-I tulbure Grev
proiectu1, caci acest din urma cuvint nu prezenta pentru dinsul Un 1n-
teres pur etno1ogic, ci de asemenea evoca, c1impreuna cu "epoc;'\ ce2
mai fericitJi" din viata sa (prin analogie cu romanul pomenit mai
toate temerile $i grijile pe eare s,i Ie facusein cursul zilei. CaractcTis-
tiea acestei interpretari este ca, des,i simp1a, n-a putut fi obtinuta decft
dupa ee a doua scrisoare a venit sa transforme tristet.ea intr-o h;:-'ji-
noasa certitudine a unci inWniri foarte apropiate".
Daca neamintim, in legaturii cu acest exemplu, de cazul oareCU1n
inrudit a1 numelui Nervi, constatam ca dublu1 sens al unui cuvint poatc
fi inlocuit de asemanarea foneticii a doua cuvinte.
14) Cind, in 1915 a izbucnit razboiul cu Italia, am. observat c,:' din
mintea mea disparuse un mare numar de nume de localitati ita Iiene,
Cll toate ca Ie cuno:'?teamfoarte bine. Ca atitia a1ti germani aveam "l,::,i-
cciul s[\ petrec 0 parte din vacanta pe solul italian, a9a ca pentru TLine
era sigur ca aceasta uitare masiva de nume nu era decit expresia -,';wi
ostilitati lesne de inteles la adrcsa Italiei, ostilitate care, 1" toU genrcmii,.
inlocuise prietenia de odinioara. AEituri de aceasta uitare directa de
nume, am observat s,i una inclirecta, insa pc care am putut-o reclt.lcela
aceeas,i cauza. Aveam in particular 0i tenclinta de a uita nume nOlJ-Ea-
liene, dar analiza mi-a relevat faptul ca acestea din urm;l aveau Intct-
deauna 0 asemanare fonctica, mai mult sau mai putin marcati\ en
numele itallene. Astfel, intr-o zi incercam sa-mi amintesc numele ClY'2-
~ului moray Bisenz. Cind, in cele din urma, dupa multe sfortari, am
izbutit, am inte1es ca uitarea mea trebuia trecuta in contuI
Bisenzi de la Orvieto. In acest pa1at S2 gases,te Hotelul "Belle Arti", uncle
ma dueeam ari de dte od veneam la Orvieto. Amintirile mult pre a
agreabi1e pe care Ie aveam din aeele sejururi sufcriser,'i in mod
sub influent a schimbarii ce survenise in atitudinea mea.
424
Acum poate ca nll ar fi lipsit de interes sa examinam, eu ajutcruI
citorva ex empIe, intentiile pe care uitarea de nume este susceptibi1:1 sa
Ie satisfaca.
15) A. J. S tor fer (Namenvcrgessen zur Sicherung cines Il0TSGtz-
vergessens, InteTnationale Zeitschr. f. Psychoanalyse, II, 1914) :
,,0 doamna din Basel afla intr-o dimineata ca prietena ei din copi-
larie, Selma X., din Berlin, faclndu-~i cali"itoria de nunta, a sasH: 1a
Basel, unde nu po ate ramine decito zi. Doamna da indata 1a
hotel, cele doua prietcne hotarasc so. se reintilneasca dupa-amiazasi sa
nu se desparta pina la plecarea prietenei berlineze. Dupa-amiaza,
din Basel uita de intilnire. Dderminismul accstei amnezii nu-mi este
cunoscut, insa situatia pc care a cunoa~tem (intilnirea cu 0 amica din
copW5.rie, proaspat casi'itoritCi) face posibilc mai multe constelatii
susceptibile sa se opuna unei noi intilniri. particulal'itate
a acestui caz consta in actul ratat saviqit ulterior, eu intcntia i:lcon-
~tient~l de a consolida prima uitare. Chiar la ora 13 care ea !<'CbU13 s-o
inWneasca pe prietcna de 1a Berlin, doamna din Basel se aile) in vizitii
1a alii amici. La un moment dat veni vorba de casatoria foarte reCf:r:tfi
a cintaretei Operei din Viena, KUTZ. Doamna din Basel vorbi despre
aceasHi casatorie in spirit critic (!), ins3. cind voi sa pl'onunte nUl11ele c1n-
tcketci, nu a putut, spre marea sa deccptie, sa-~i aminteasca prenurnele
acesteia (se :;;tie ea, in general, l1umele m.ol1osilabice se proilLmtii 1n80-
tite de prenume). Doamna din Basel era cu aUt mai eontra:data de
aceasti'i sliibiciune de me}TIorie eu dtea adesea 0 ascu1tase pe cintareata
Kurz, iar numele ei eomplet (adiea preeeclat de prenume), Ii era CD totnl
familiar. Dar, inainte ca cineva sa fi avut timpul Sa-I reamintc8scii
acest prenume, conversatia 19i indreptase subiectul pe alt faga:;;.
In seara aceleia~i zile, doamna noastra se gase:;;te intr-o societate in
parte identica eu aceea de dupa-ami8zii. Ca din intlmplare, in
a venit din nOLt yorba des pre dntareata vienezEi, pe care doamna nOdS-
trao numc9te fara dificultate : "Selrna Kurz". Dar abia pronunta numele,
cii striga : "Ei drilcie, am uitat cu desavir~ire di trebuia sa ma intHnesc
dupa-amiaza cu prietena mea Selma". Ea i9i prive::;te ceasul ~i
ca prictena sa trebuie sa fi plecat".
Inca nu avem suficiente temeiuri sa ne prOn1.111\3.masupra acestui
frumos exemplu, interesant in multe privinte. Urmatorul este mult mai
simplu : este yorba de uitarea nu a unui nume, ci a unui cuvlnt
pentru un motiv leg at de 0 situatie data. Yom observa insa chiar de pe
acum Cd ne dlam in prezenta aceluia~i proces, fie ca este yorba de uila-
rea de nume propI'ii, de prenumc, de cuvinte straine sau de
de cuvintc. '
In cazul pe care 11 yom cita, un tinar, pentru a-:;;i crea un
de savlr\iire a unul act pe care-l intentiona, uita echivalentul cnglez
al cuvintului ClUT, cind ~tiut estc dl acest metal S0 clesemneaza prin
acelar;;i cuvint (Golel), atit in engleza, cit 9i in gern'1ana.
16) Dr. Hann s Sac h s: "Intr-o pensiune de familie, un tinal'
face cuno~tinta cu 0 eng1ezoaicii care Ii place. Intretinindu-se en ea
in prima seara, in limba sa matern,) (adicil in engleza), pc care cl 0-
st;)plne:;;te dcstul de bine, :;;i voind sa pronunte in engleza cuv:intul GUY,
e1 nu este in stare, in ciuda tuturor sfortarilor, sa gaseasca voc3t:'ula
necesara. !ri locul cuv:int1.11ui exact, el gase~te cuv:intu1 francez OT, eu~
4'""')["" LJ,}
vintul latinesc aurum, cuvintul grecese chrysos, care i se impun atlt
de obsedant incH numai cu greutate Ie indeparteaza, ~tiind :toarte bine
ea nu au nimie comun eu cuvintul diutat. Finalmente el nu gase~te alt
mijloc de a se face inte1es dedt sa atinga ine1u1 pe care doamna 11
poarta pe unul din degete, afllnd, jenat, ca cuvintul englez pe cars-l
-cauta de atita timp este intrn tatul identic cn cuvintu1 german care
desemneaza acela:;;i obiect: gold. Semnificatia acelei atingeri provccate
de uitare trebuie d'intata nu numai in dorinta pe care 0 incearca indI'a--
>:gosti~iide a sin1ti contactll1 c1irec-t ell IJCrSl'~Ul~l.i:'ll;lt[i, ci de Zl5c;~~er:ea
de faptul ca aeeasta ne informeazil clsupra eventualel,:c inLntii rnatri-
moni.ale ale tinarului nostru. Incon~tientul doamnei, mai eu s-eama da..:.::!
manifesta 0 inc1inatie de simpatie la adresa partenerului, poate sa fi
ghidt intentiile sale erotice, ascunse sub masca inofensiva a uitarii.MCl-
nier"" in care a va fi aeCDtat si i5i va fi explicat 8tingcrea, poate
procura celor doi parteneri ~n mijlo~ incon:;;tient, insa foarte s::on;nifi-
.cativ de a prevedea rezultatul flirtu1ui inceput".
17) Reproduc, dupa J. S tar eke, inca a interesanta observa~ie de
uita.l'e :;;ireamintire a UIlUi nume, caracterizati'i de faptu1 ca uitarea nu-
melui este complicata cu deformarea frazei unui poem, ca in exemplul
relativ la "Logodnica din Corint" (aceasta ob3ervatie este luata din edi-
tia olandeza a lucrarii autorului Clmintit, Cll titlul De invloecl VCln ons
.(mhswuste in ons dagelijksche leven, An'lsterdam, 1916, publicata in geI'-
mana in Internat. Zeitschr. fiir PsychoCllwlyse, IV, 1916).
"En batrin jurist ~i lingvist, Z., I~oveste;;te in publicdi in cursul
studElar sC\lcuniversibre a cunescut un student care era extraoi'dinar
de prost :;;i asupra negl1iobiei caruia circLllau multe anecdote. Totl..l:;;i, e1
nU-'ii peate aminti numele acelui student. Mai intii pretinde di nu-
mele sau incepe cn litera W., CD. apat sa retraga aceasta supazitie. 1:;;1
.aminte:;;te doar ca acest student prostaxiac a devenit mai tirziu negus-
tor de vinnri (WeinhiindLe:). El istorise:;;te apoi a anecdota despre pro-
sUa aceluia~i student, mirindu-se intr-una ca 1m-i poate spune pe,numc.
in felul ur111ator: - Era a7a dobitoc, incit nu pot prkepe
-cu.rnam izbutit, ce-i drept, eu pretul a nenumarate repetan, sa,--i bar;
b putina latina. Dupa 0 clipa i~i aminte9te ea numelecautat
S2 ter111inaeu '" man. Atunci I-am intrebat daca vreun alt nume cn
terminatie nu-i vine in minte. El raspunde: "Erdmann.u.-
Cine e _acesta? Tot un student de pe vremea mea. Fiiea sa, insa, observa
Crl exista :;;iun profesor pe care-l cheama Erdmann. Rascolindu-:;;i amin-
tirile, Z. gase9t di acest profesor n-a cansimtit de curind sa publice
deeit sub forma prescurtata, in revista pe care 0 conduce, una din lu-
cr~iriie lui Z., ale carui idei nu Ie imparta'iea in intregime 9i ea Z. a fost
afci2tat de acest fapt. (Ulterior am aflat C[l Z. ambitiona5e odinioara sa
devin,~ profesor in aceea:;;i specialitate predata astazi de proresorul
Erdmann, deci este posibil ea ;;i sub acest raport numele Erdmann sa
atin:;:'} 0 coarda sensibila). 9i iata ca pc nea:;;teptate e1 i9i aminte9te
nU1Hele studentului neghiob: Linclenwnn! Cum e1 19i amintise ceva
.mal inainte ca numele se termina eu '" man, inseamna ca cuvintul. Linde
a suferit 0 refulare mai lunga. Rugat sa spuna ceea ce ii trece prin eap
in legiHura cu Linde, el raspunde la inceput: "Nimic". La insistent a
mea 5i avind in vedere ca i-am spus ea este imposibil sa nu gindeasca
nimic' in 1egatura eu acest euvint, el l111ispune, ridicindu-;;i ochii ~i
425
luscriind ell mina un gest In gal: "Ei biue, un tei 18) este un copac
frumos". Este tot ceea ce e1 spune. Toata 1umea tace, fiecal'e i~i con-
tinua lectm:a sa sau vl'eoalta ocupatie, dud, dupa clteva momente, n
auzim pe Z. redtind pe un ton visator :
Steht er mit festen
Gefiigigen Knoehen
Auf der Erde,
So reieht e1' nieht auf,
Nur mit del' Linde
OdeI' del' Rebe
Sich 2U vel'gieichen 19).
Am seas un strigat de triumf: - In fine, am spus mina pe Erdmann
at :lumneavoastra, zic. Aeest om eare "se tine La pamint", ded aeest
mY/, al pc1mintului (Erdemann sau Erdmann), nu poate reu~i sa se eom-
pan~ eu teiul (Linde), deci eu Lindenwn sau eu vita de vie (Rebe), deci
cu negusto1'ul de vinuri (Weinhiindler). eu alte euvinte: acest Linde-
man, studentul neghiob, ajuns mai tirziu negustor de vinuri, .era in
tr-adevarun dobitoc, da1' Erdmann este un dobitoc inca ~i mai mare,
rara. putint,a de comparat,ie eu Lindeman. Aceste discursuri dispretui-
toare sau batjocoritoare, tinute in incon~tient, 81nt foarte frecvente;
astIei am crezut ea pot afirma ea principala cauza a uitarii numelui era
identificata. Am intrebat atunci din ce poezie erau luate versurile citate.
Z. rlspunse ca ele faceau- partedintr-un poem de Goethe care, spunea
el, incepe astfel :
Edel sei der Mensch,
Hilfreich und gut! 20)
92acL:mga ~i versurile ce urmeaza :
Und hebt e1' sich aufwarts,
So spielen mit ihm die Winde 21)
A dOlia 21 am cautat acest poem al Iui Goethe ~i am putut constata
ca. pmblemaera mult mai interesanta (dar :;;imai complicata) decit s-ar
fi r:<h'utla prima vedere.
a' Primele doua versuri citate (vezi mai sus) e1'au in realitate a~a:
Steht er mit festen
Markigen 22) Knochen.
,?icioare mlCiclii" era 0 combinat,ie putin cam ciudata; 1nsa am tre-
cut cu vederea aeest Iuern.
B, Linde = tei (Nota trad.),
LJ, EI 5t;'!,ell soli dele I Mladiile plClOare Pe pamint ! $i ilU ajunge / Sa se
comiJ~,'e ! Niei cu teinl I Sau vita de vie! (Nota tract).
'j:'1 Omul sa fie nobil, / Caritabil .<;;1 bun! (Nota tract.).
2', $i dnd el se rididi ! Vinturile se joaca cu dinsul (Nota trad.).
22) Nlarkig == maduvos, vinjos (Nota trad.).
427
b) lata versurile ce urmeaza in aceasta strofa :
Auf del' toohlbegri[ndeten
Dauernden Erde,
Reicht er nicht auf,
Nul' mit del' Eiehe .
OdeI' del' Hebe
Sich zu vergleichen 23)
Nicaieri :in poezie, deci, nu este yorba de tei (Linde). Inlocuirea
stejarului (Eiehe) cu teiul (Linde) nu s-a efectuat (in incon:;;tientul s3.u)
dedt spre a face cu putinta jocul de cuvinte: Pamint-Tei-Vita-de-vie
(Erde - Linde - Rebe).
c) Poeh1ul se intituleaza "Limitele Umanitatii" ~i contine 0 eompa-
ratie intre atotputernicia zeilor ~i slabiciunea oamenilor. Dal' poernul
care :incepe cu versurile: "Edel sei del' Mensch, / Hilfreich und gut 1"
este diferit de acela din care Z. a extras strofa sa !;'i care se gase~tE
citeva pagini mai ineolo, purtind titlul "Divinul" ~i continind de asc-
menea meditatii asupra zeilor !;'i oamenilor. Cum aceasta problema 11-3
fost aprofundata, pot cel mult sa presupun ea idei asupra vietii 'Ii
martii, asupra a ceea ce este efemer ~i etern, asupra precaritatii proprie5.
vieti a lui Z. ~i asupra mortii apropiate VOl'fi jucat de asemenea un :rol
in determinarea ultarii care s-a produs in acest caz.
In unele din aceste exemple a trebuit sa se recurga la toate suhtiJi-
tatile tehnicii psihanalitice pentru a se explica uitarea unui nUBle. Pe
doritorii de amanunteasupra acestei tehnici Ii trimit la 0 comunicare
a d. E. Jones (din Londra), tradusa din engleza in germana '21,).
18) Fer en c z i a observat ca uitarea de nume se poate producE, de
asemenea, ca simptom isteric. In acest caz ni se descopera un mecaniSrD
foarte deosebit de acela care guverneaza actele ratate. Comunicarea de
mai jos va face sa se inteleaga aceasta diferenta :
"Am in prezent la tratament 0 bolnava care, de~i dotata cu 0
memorie, nu-~i poate aminti numele proprii,chiar ~i pe cele mai uZl,ale
~i mai familiare. Analiza a aratat ca acest siniptom Ii serve a si'H;.i
in evidenta ignoranta. Aceasta insistenta asupra ignorantei oi era 0
forma de repro!;' adresat parintilor care nu voisera sa-i dea 0 instruire
superioara. Obsesia curateniei casniee (psihoza de femeie de servich1)
provine in parte din aceasta sursa. Ea are aerul de a Ie spune in acest
fel parintilor : "Nu ati facut din mine elecit 0 servitoare".
A$ putea sa multiplic exemplele de uitare de nume $i sa
problema, :insa prefer sa nu epuizez in legatLm'i eu aeeasta singura ches-
tiune majoritatea punctelor de vedere pe care Ie yom lua in comide-
ratie in continuare, in rapDrt cu alte problem.e. S;'i-mi fie totu,;,i
duit sa rezum in citeva ri'nduri rezultatele ana1izelor citate :
Mecanismul uitarii de nume (sau, mai precis, al uit21rii pasagere de
nume) consta in obstacolul opus reproducerii voluntare a unui nume,
obstacol reprezentat de 0 inlantuire de idei straine de acest nml'\:' ~i
23) Pe solidul: Durabilul pamlnt, / El nu ajunge / Sa se compare / Nici en
stejarul, / Nici eu vita de vie. (Nota tract).
2~) Analyse eines Falles van Namenvergesen, Zentralblatt fUr P.syehoan:,]yc;er
II, 1911.
428
incol1:;;tiente. Intre 11umele blocat ~i complexul perturbator putem avea
He .~n. raport preexistent, fie un raport ee se stabile:;;te, pe CEtiaparent
:1rtdlelale, in favoarea asociatiilor superficiale (exterioare).
Cele mai eficace dintre complexele perturbatoare siut acelea care
raporturi personale, familiale, profesionale.
Un nume care, datorita sensurilor sale multiple, apartine mal multor
a.nHmbluri de idei (complexe), adesea nu paate intra decit cu areutate
-.b b
m <,aport eu un ansam lu de idei dat, deoarece este impiedicat de fap-
tuI cd participa la un alt complex, mai puternic.
Pri,ntre cauzele acestor tulburarl, se impunc in prlmul rind dorinta
d,~ a evita un sentiment nepEicut, penibil, pe care 0 amintire data il
provoca.
In general 5e pot distinge doua varietati prineipale de uitare de
flume; un nume este uitat fie pentru ea el insu~i aminte9te de un lucru
neplacut, fie pentru cEl se leaga de un alt nume suseeptibil de a trezi
un sentim.ent negativ. A~adar, reproducerea de nume este tulburata
i2 din canze care tin de ele inselo, fie din caUZa asociatiilor lor mai
mult sau mai putin indepartate.
o privire asupra acestor propozitii generale ne permite sa intelegem
de ce uitarca pasagera de nume constituie unul din adele noastre ratate
:22l2 mai frecvente.
19) Sintem inca departe de a fi notat toate particularWiWe fcno-
IY't2nuluistudiat. A~ voi sa atrag atcntia asupra faptului ca uitarea de
l1ume este contagioa~a in cel mai inalt grad. Intr-o conversatj~ intre
douc1 persoane, este suficient ca una sa pretindci de a fi uitat cutare
.I1mne, ca acela~i nume sa-I scape ~i celeilaltc. Numai ca persoana la
(';];:-2: uitarea cste un fenomen indus, regasc:'?te mai u:;;or numele uitat.
Aceasta uitare "colectiva", care este nnul din fenomene1e prin care
'" manifesta psihologia multimii, inca n-a eonstituit obiectul cerceta-
.dbI' psihanalitice. D. Th. Reile a putut da 0 buna explicatie acestui
12no111enremarcabi1, in legatura cu un singur caz deosebit de inte-
resant 25).
"rnt1'-o mica societate de universitari, in care se gaseau ~i doi stn-
denti in filosofie, se facea aluzie la numeroase1e intrebari care se pun
i::;to1'ieic~vilizatiei ~i ~tiintei religiilor, cn pr:ivi1'e 1a originea cre~tinis-
mului. d tinara femeie, care luase parte 1a discutie, i~i aminti ca a
gasit, intr-un roman englezesc pc care-1 citise nu demult, un intere-
sa.nt bblon al curente101' religioase care framintau epoca. Ea adauga di
intreaga viata a lui Cristos, de 1a na9tere pina la moarte, este descrisa
iT: acest roman al dirui titlu nu 9i-1 poate aminti (cu tOCltcca pastra 0
.' imagine vizuala foa1'te clara a copedei cartH .-;;ia aspectului tipografic
al titlului). eei trei domni prezenti declarara 9i ei ca Ie cste cunoscut
acc3t roman, insa, fapt ciudat, Intocmai ca ~i tinara femeie ei fura
incapabili sa-~i aminteasca titluL."
Numai tinara femeie consimti sa se supuna analizei, in vederea ga-
sirii explica~iei uitarii sale. Sa 'notam mai intii ca titlul eartii era Ben-
Hur (de Lewis Wallace). Amintirile de substitutie au fast: Ecce homo-
2:;) Vber kollektive!j/ Vergessen. Intemat. Zeitschr. f. Psychanalyse, VI, 1920.
(De acela~i autor, Der eigene unci der fremde Gott, 1923).
429
homo sum - quo vadis? Tinara intelege ea insa~i ca a uitat titlul,.
deoarece acesta contine 0 expresie pe care "tiki eu!?i nici aWi tinara
nu ar intrebuinta-o, mai ales in prezenta un or tineri 26). Analiza, extrem
de interesanta, a permis sa se aprofundeze aceasta explicatie. Rapor-
tul 0 data stabilit, traducerea cuvintului homo (om) prezinta de altmin-
teri 0 semnificatie dubioasa. Reik conchide: tinara femeie trateaza
cuvintul uitat ea ~i cum, daca ea ar pronunta tit1ul suspect, ar dez-
valui in fata tinerilor barbati dorinte pe care le considera necuviin-
cioase eu privire la persoana sa !?i pe care Ie respinge ea penibile. Pe
scurt: fara a-:;;i da seama, ea socoate enuntarea titlului Ben-Hur ca
eehivalent 1a 0 invitatie sexuala, iar uitarea acestuia corespunde une'!
apariiri contra tentatiei incon9tiente de acest fel. 8intem 'indreptatiti
sa credem ca procese incon9tiente analoage au determinat uitarea in
cazul tinerilor. Inconstientul 101' a sesizat adevarata semnificatie a ui-
tarii tine1'ei femei .:. a intepretat-o a9a-zidnd .., In cazul tinerilor,
uitarea exprima respectul pentru aceasta atitudine discreta a tirrerei
femei... 8-a1' zice ca prin subita sa lacuna de memo1'ie, aceasta 1e-a
semnalat ceva ce incon~tientullor a inteles numaidecit.
Mai intilnim 0 modalitate deuitare de nume in care serii Intregi de
nume se sustrag memoriei. Daca, pentru a regasi numele uitat, ne aga-
tam de altele, cu care acesta se afla in strinsa conexiune,9i pe care
vrem sa Ie folosim ca punet de repel', la rindu-le acestea ne scapi'!..
AsUel, uitarea se propaga de 1a un nume la altul ca 9i cum a1' UnCle
sa dovedeasca existenta unui obstacol greu de inlaturat.
I
26) Cuvintul Hur, inclus in titlul romanului (Ben-Hur), este asociat in mod
incon~tient cu cuvintul J{ure. care in 1. germana inseamna "prostituaHi". (Nota:
trad.).
I
AJ\UNTIRI DIN COPlIARIE SI AMINTIRI-ECRAN
Intr-un articol (publicat in 1899, in Monatsschrift jilr Psychiatrie-
und Neurologie), am avut posibilitatea sa demonstrez natura tenden-
tioas~ a amintirilor noastre,acolo unde ne a~teptam mai putin. _Am
parmt de 1a faptul bizar ca primele amintiri din copWirie ale unei
persoane se raporteaza eel mai adesea la fapte indiferente ~i secundare,
pe dnd in memoria adultilor nu ramine nici 0 urma (vorbesc intr-o
manieri'! generali'l, nu absoluta) din impresiile tari, afective, din aceasta
perioada, 9tiind ca memoria opereazil 0 selectie din impresiile care i 5e
ofen'i, sintem obligati sa presupunem ca aceasti'! selectie se efectueaza
in copiliirie dupa alte criterii dedt in perioada maturitiitii intelectuale.
Un examen mai aprofundat, 1nsa, arata ca aceasta supozitie este inu-
fila. Amintirile din copilarie indiferente i~i datoreazi'l existent a unui
proces de deplasare; ele constituie reproducerea substitutiva a altar-
impresii, intr-adevar import ante, caro1'a analiza psihica' Ie reveleaza
existenta, da1' a d'iror reprodueere directa se izbe~te de 0 rezistenta.
Cum acestea nu-~i datoreaza conservarea propriului lor continut, ci unul
raport de asociatie existent intre acest continut ~i un altul, refulat, ele
i::;;ijustifica numele de "amintiri-ecran" 1) sub care Ie-am denumit.
In articolul amintit n':'am facut dedt sa ating in treacat, depa1'te de
a oepuiza, fntreaga multiplicitate ::;;ivarietate a raporturilor, ~i semnifi-
catiilor prezentate de aceste amintiri-ecran. Folosindu-ma de un exemplu
minutios ax;alizat, a;n ::liefat in a~el ar~ico.lo particularita~e a relapil?r
tempoTale mtre a!l:mtn'lle-C'cra::l ?1 contmuTul p2 care ele 11 acopera. In
cazul despre care era vorba, amintirea-ecran tinea de unul din primii
ani decopWirie, pednd cea pe care 0 reprezenta in memorie, ramasa
aproape incon::;;tienta, se lega de 0 perioada posterioara din viata subiec-
tului. Am denumit acest fel de deplasare 0 deplasare retrograda. Poate ca
adesea se intilne~te ~i in cazul opus, in care 0 impresie indiferenta dintr-o
perioada posterioara se instaleaza in memorie in calitate de "amintire-
ecran", numai pentru ca ea se ata~eaza la un. eveniment anterior a
carui reproducere este impiedicata de anumite rezistente. Acestea ar Ii
amintirile-ecran anticipatoare, sau care au suferit 0 deplasare -inainte ..
FaptuI esential care intereseaza memoria se afla, din punctul de vedere
cronologic, situat indaratul amintirii-i?cran. Este po~ibil ::;;iun al treilea
caz, in care amintirea-ecran se atafieaza impresiei pe care 0 acopera,
nu numai prin continutul ei, ci de aseml:mea pentru faptul di Ii este
continua in timp: aceasta ar Ii amintirea-ecran simultana.
1) Deckererinnerungen" in textul original. (Nota trad.).
431
co pruportie sint incluse amintirile noastrein categoria aminti-
ril'JI' ecran ? Ce 1'01 joacd acestea din urmii in diverse Ie procese intelec-
tuaie de natura nevrotica? Sint tot atitea probleme pe care nu le-arn
PUt1..lt aprofunda in articolul citat mai sus ~i in legEitura cu care nu voi
mal reveni aiei. Tot ceea ce imi propun sa fac acum, este sa ariit sitTlili-
tudinea care exista intre uitarea de nume insotita de false amintiri .;;ifor-
marea de amintiri-ecran.
La prima vedere, deosebirile c1intre aceste doua fenomene par mai
cvidente dedt analogiile. La primul dintre ele este vorba de nume proprii.
La a1 doilea de amintiri complete, de evenimente traite in realitate sau
pe plan mintal ; la primul este vorba de 0 stagnare manifesta a functiei
mnemice, 1a al doilea de 0 funetionare a memoriei care ne izb~te prin
bizarerie ; in uitarea de nun,e este vorba de 0 tulburare momentana (caci
numele uitat a putut Ii reprodus exact de sute de ori mai inainte 'Ii poate
fi regasit ehiar a doua zi), in amintirea-ecran este vorba de C2va cc
.pastram durabil, fiira remisiune, deoarece amintirile din copi1ari(~inc1i-
ferente par a nu nc parasi 0 buna parte din viata. Enigma pare a avea
o explicatie diferita in cele doua cazuri. Ceea ce treze$te curiozitatea
noastra $tiintifica in primul caz, este uitarea, pe cind in al doHen este
"Conservarea. Dar, in urma unui examen mai aprofundat, se constata ca,
'in ciuda diferentelor existimte intre cele doua fenomene din punctul
de vedere al materialelor psihice $i al duratei, ele prezinta analogii care
.anuleaza intreaga importanta a deosebirilor. $1 intr-un caz ~i in cela-
Ialt este vorba de defecte ale mernoriei, care repro due nu amintirea
t'xactil, ci ceva care 0 inlocuie;;te. In uitarea de nume memoria functi-
neaza, insa furnizeaza nume de substitutie. In eazul amintirilor-ecrari
este vorba de 0 ultare a altoI' impresii, mai importante. In amindoua
cazurile, 0 impresie intelectuala 2) ne avertizeaza despre interventia
unei tulburari a carei forma variaza de la un eaz la altul. In uitarea de
nume $tim ca numele de substitutie sint false,. cit despre amintirile-
ecran, ne intrebam eu mirare de unde provin de. Cum analiza psiho-
ne poate arata ca formarea de substituenti se efectueaza in ambele
cazuri hi acela~i mod, cu ajutorul unei deplasari care are la baza a aSO-
superficiala, deosebirile care existii int1'e ce1e doua fenomene eu
privire 1a natura materialu1ui, durata ~i centrul in jurul earuia ele
cvolueaza, sint eu atit mal mult de natura sa ne faca sa speram ca
yom descoperi un principiu important ~i aplicabil aUt in cazul unitarii
de nume, cit ~i in eazul amintirilor-eeran. Acest principiu general a1' fi
urmatorul: stagnarea functionarii sau functionarea defectuoasa a faeul-
Uitii de rep1'oducere mnen~ic{\ ne de~valuie: mai des dedt am banni-o,
interventia unui factor care actioneaza partinito1', manifestarea unci
tencUnte care favorizeaza cutare amintire sau incearca sa se opuna la
'Curare alta.
Problema amintirilor din copila1'ie mi se pare atlt de importanta ~i de
interesanta, incH a~ dori sa-i cansacru a1te citeva remarci care depa~esc
punctele de vedere admise pina in prezent.
De 1a ce virst3. provin amintirile noastre din copilarie? Exista, oupa
cHe '1tiu, dteva cercetari asupra acestei probleme, mal ales acelea ale
l) "intellectuelle Empfindung" in textul original. (Nota trad.).
432
t
lui V. ~i C. Hen r i 3) ~i ale lui Pot win 4), de unde reiese existenta
111 aceasta privinta a unoI' mari deosebiri individuale, unii subieeti
f1xindu-~i prima aminti1'e la virsta de ~ase luni, in timp ce altii nu-~i
arnintesc nici un eveniment din viata lor anterioan'i eelui de a1 saselea
~i chiar celui de-al optulea an de ,,:iata. Da1' de ce depind aC'ste dife-
:'ii care este semnificatia lor? Evident, nu este suficient sa reunim
printr-o vasta ancheta materialele privitoare 1a aceasta problema; aceste
materiale trebuie pe deasupra elaborate, de fiecare data eu participarea
concursul persoanei interesate.
Dupa parerea mea, pe nedrept S8 admite ca un apt naturalfeno-
menul amneziei infantile, absenta de amintiri raportate la primii ani de
Mai degraba a1' trebui sii se vada in acest fapt a enigma singu1ara.
5e Uitcl fa-ptul ca pina ;;i un copil de patru ani este capabil de un travaliu
Intelectual foarte intens :}i de 0 viata afcctiva oorte complicata, incH
mai curind ar trebui sa ne miram de constatarea ell toate aceste procese
pslhke au lasat aEt de put1ne urme in memorie, atunci cind avem
toate motivele sa admitem ca toate aceste fapte uitate din viata copilti.lui
au exercihlt 0 influenta determinata asupra,dezvoltarii ulterioare a
pe.rmanei. Cum se explica atund faptul ca, in pafida acestei influente
Incontestabile :}i incomparabile, ele au fast uitate? Sintem fortati sa
admitem ca amintirea (conceputa ca 0 reproducere con~tienta) est:e supusa
unor conditii cu totul speciale care pina in prezent au sdipat cercetarilor
nO<1st1'e. Este posibil ca uitarea infantila sa ne ofere stapini1'ea l11ijlo-
cului de a intelege amneziile care, dupa cuno:;;tinte1e noastre cele mai
recc:nte, stau la baza formarii tuturor simptomelor nevl'otice.
Dintre amintirile din copWirie cares-au pastrat, uncle ni se par
perfect comprehensibile, altele oizare ~i inexplieabile. Nu este greusa
se l'ectifice unele dintre erorile relative la fiecare dintre aceste doua
t::'cttegorii.Cind supunem examenului analitic amintirile pastrate de un
om, constatam eu u:}urinta ca nu avem nid 0 garantie despre exactitatea
lor. Anumite amintiri sint incontestabil deformate, incomplete sau au
3uferit a deplasare in timp :}iin spatiu. Afirmatia unol' persoane exami-
dupa care prima lor amintire 5e pla5eaza, de exemplu, in cel de a1
dollea an de viatii al lor, nu meritd desigur incredere. Se descopel'a rapid
TIlctivele care tiU determinat deformarea ~i deplasarea fapte10r care
~on'3tituje obiectul amintirilor, iar aceste motive arata in acela:;;i timp
d. r:u este vorba de simple erori din partea unci memol'ii infidele. In
cur:"Lll vietH u1terioare, forte puternice au influentat :}i modelat facul-
tate::: de evocare a amintirilor din eopiliirie, ~i probabil ca tocmai aceste
fOC~2, in general, fac atlt de dificila intelegerea anilol' no~h'i din copililrie.
Amintirile adultilor se refel'a, dupa cum se ~tie, la materiale diverse.
1),-;:i i:;;i amintesc imagini vizuale : amintirile lor au un caracter vizual.
abia sint in stare sa reproduca contururile cele mai elementare
vazute de ei: dupa 0 terminologie a lui Charcot, pe ace:;;ti subiecti ii
:.111.'(::1im ,.auditivi" ~i "motori" ~i ii opunem "vizualilor". In vise toate
difen:;ntele dispar, deoarece in general se viseaza sub forma imaginilor
v!zuale. In ceca ~e prive.$te a1nin~irile din ~opil2xie se obser:ra,. <;,a. sa
Zlcen1 a$.cl,aCeea$l regreslune ca In cazul vlselor: aceste amlnbn lau
:-') EnQucLe SUT' Ies pren1iers souvenirs de l'enfance,
III. 1897.
.') StEdy of early 1n,nwl'ies, "Psychol. Reyiew", 1901.
23 - d. 404
L'annee psychologique,
433
un caracter plastic vizual, chiar la persoanele ale cdror amintiri u2"te-
rioare siut lipsite de arice element vizual. Acesta este modul in cc:rs
amintirile vizuale se apropie de tipul de amintiri infantile. In ceea ce
ma prive~te, toate amintirile mele din copilarie au un caracter exclusiv
vizual; acestea reprezinta scene elaborate sub 0 forma plastica, pecar2
nu Ie pot compara dedt en tablourile unei piese de teatru. In aceste
scene, adevarate sau false, care dateaza din copilarie, vedem de reg'c:,];'i
fign1'ind propria noastra pe1'soana de copil, cn trasaturile ~i ves:j-
mentatia sa. Aceasta circumstanta este uimitoare, deoarece adultii de
tip v~zual nu mai vad propria lor persoana in amintirile lor privitoare 12-
evenimentele ulterioare ale vietii 5). Este de asemenea contrariu intrFgU
noast1'e experiente sa admitem ca, in evenimentele in care el este aut:)r
saumartor, atentia copilului se indreapta asupra lui insw:;i, in loc de a
se concentra asupra impI'esiiloI' venite din exterior. Toate acestea ne
obliga sa admitem ca tot ceea ce intilnim in a~a-zisele amintiri din prhna
copWirie, nu sint vestigii ale unoI' evenimente reale, ci 0 elaborr.::e
ulterioara a acestor vestigii, care a trebuit sa se efectueze sub influec'ltc,
dife1'itelor forte psihice intervenite dupa aceea. In acest fel "amintidle
dincopilarie" dobindesc, in genere, semnificatia de "amintiri-ecran'\
in acela~i timp evidentiazJ 0 remarcabila analogie cu amintirile
copiHiria popoarelor, a;;a cum figureaza ele in mituri ;;i legende.
Toti eei care au avut prilejul sa practice psihanaliza pe un am.EDit
numar de subiecti au adunat desigur un mare numar de exemple de
"amintiri-ecran" de toate soiurile. Dar comunicarea acestor exenlp1e
este facuta extraordinar de dificila prin natura insa~i a raporturilor cc;T.
dupa cum am aratat, exista intre amintirile din copilarie ~i viata ul:e-
rioara; pentru a descoperi Intr-o amintire din copilarie 0 "amintire-
ecran", ar trebui de cele mai multe ori sa desfa~uram in fa~a ochiJ,:n<-
experimentatorului intreaga viata a persoanei examinate. Nu reu~i:jl
declt rareori sa expunem 0 amintire din copilarie izolata, deta~ind-D
de ansamblu. rata un exemplu foarte int~resant :
Un tinar in virsta de 24 de ani pastreaza din- al cincilea an de
urmatoarea amintire: In gradina unei case de tara, el este a~ezat pc
un scauna~ linga matw;;a sa care il invata alfabetul. Distinc~ia intre .1n ?'l
n Ii da mare bataie de cap ~i 0 roaga pe matu~a sa-I spuna cum se poate
distinge unul fata de celalalt. Matu;;a Ii atrage atentia asupra faptu}'ui
ca litera m are un picior in plus fata de litera n. Nu exista nid un
motiv sa se conteste autenticitatea aeestei amintiri din copilarie; ::kr
semnificatia acestei amintiri nu s-a dezvaluit dedt mai tlrziu, cind s-a
constatat ca era posibil sa fie interpretata ca 0 reprezentare (substi-
tutiva) simbolica a unei aIte curiozitati a copilului. Cad, a;;a cum atLElC'~
voia sa cunoasca diferenta intre m ~i n, mai tirziu a cautat sa afle dif"2-
rentace exista intre baiat si fata si dorea sa fie instruit in acec:sta
materie de matu~a respectiva'. El ter~ind prin a descoperi Cd diferenta
intre baiat si fata este aceeasi ea intre Tn si n, adica baiatul are C2va
in plus in c~mparatie en fata,' ~i tocmai in p~rioada in care el a dobindit
aceasta cunostinti:i s-a trezit intr-insul amintirea lectiei de alfabetizf:re.
lata un alt ex'emplu, care se raporteaza 1a copilaria'tlrzie G). Este vOIba
5)Cred ca pot afirma acest lucru in urma anumitor obseryatii 1~<2cae'e Ie
detin.
, I}) "aus spateren Kindheitsjahren" in textul freudian. (Nota trad.).
434
I
jl
de un bi'irbat 'in virsta de 40 de ani ~i care a avut 0 multi me de deceptii
in viata sa amoroasa. Era primul nascut, intr-o easa eu noua copU.
Implinise 15 ani la na~terea celei mai mid dintre surori, insa afirma ca
nu a observat deloe ca mama sa era 'insarcinata. Vazind ca nu-l cred.
apela la amintirile sale ~i. sfir:;;i prin a-~i aduce aminte ca, la vl1'sta de
11 sau 12 ani, a vazut-o intr-o zi pc mama sa scotindu-:;;i grabita fustCl
'in fata unei oglinzi. Fara a mai i de aceasta data solicitat, el completa
aceasta amintire, spun'ind ca in acea zi mama sa toemai se intorsese
acasa c'1nd a simtit pe nea:;;teptate dureri. Od, desfacerea (Aufbinden)
fustei nu apare in aeest caz decit ca 0 "amintire-ecran" pentru na:'}tere
(Entbindung). Este vOi'ba aid de un fel de "punte verba1a" a carei
aparitie 0 vom regasi :'}iin aIte cazuri.
Vreau sa mai arat, printr-un cxemplu, semnificatia pe care 0 poate
dobindi, ca 0 consccinta a reflcctii1ar analitice, 0 amintire din copilarie
care parea sa nu aiba nici un sens. Cind, la virsta de 43 de ani, au
'inceput sa ma intereseze vestigiile amintidlor din propria mea copilarie,
mi-am amintit 0 scena care inca dcmult (~i chiar, cred, dintotdeauna)
imi aparea din cind 'in cind in eon~tiinta ~i pe care am toate motiveI2
s-o situeaz inainte de sfiqitul celui de-al treilea an din viata mea. 2\El
vedeam tipind ~i plingind dfnaintea unui cufarearuia un frate al meu
vitreg, cu douazeci de ani mai mare ca mine, ii tinea capaeul ridicat,
cind mama mea, zvelta ~i frumoasa, intra prin surprindere in ineapere.
ea ~i cum s-ar fi 'intors chiar atunci din ora~. Astfel 'imi zugraveam en
aeeastii seena, despre care avem 0 reprezentare vizuala 9i careia nu-i
puteam atribui nici un -tilc. Voia fratele meu sa deschida sau sa inchida
cu1'<:11'ul (intr-o prima des1u$ire a scenei era yorba de un "dulap")? De
ce plingeam eu 'in aceasta situatie? Ce legi:itura exisUl 'intre toate accstea
$i sosirea mamei'1 Tot aUtea intrebari dirora nu $tiam ce raspuns sa Ie
dau. Eram inclinat sa-mi explic scena presupunind ea este vorba de
amintirea vreunei pozne a frate1ui meu, 'intrerupta de sosirea mamei. Nu
este rara acordarea unei semnificatii eronate unoI' scene din copilar]e
intiparite in memorie : ne amintim bine 0 situatie, dar aceasta situatie
estehaotica :'}inu :;;tim carui element Sa-I atribuim preponderenta din
punet de vedere psihologic. Analiza m-a condus 1a 0 conceptie cu totel
nea~teptata asupra acestui tablou. Observind absenta mamei, mi-am
inchipuit ca ea era inchisa in cufar (sau 'in dulap) $i i-am cerut fratelui
meu sa deUce capaeul. Cind el a consim.tit ~i m-am asigurat ca mama nu
era in eutar, am inceput sa tip. Acesta esie incidentul retinut de memoria
mea, care a fost u1'mat de aparitia imediata a mamei ~i de potolirea
nelini:'}tii $i mihnirii mele. Cum, 'insa, Ii va fi venit copilului ideea sa-$i
eaute mama in eunir'1 Vise daUnd din aeeea~i perioada evoeii vag in
memoria mea imaginea unci bone despre care am pastrat !?i alte amin-
tiri : bunaoara ea avea obieeiul sa ma faea sa-i dau in mod eOl1stiinclof
marunti~uI pe care-I primeam 'in dar, amanunt care, la r'inclu-i, putea
sluji de "amintire-eeran" pentru fapte ulterioare. In aeest fel, m-2m
hotarit, spre a-mi faci1ita de data aceasta munea de interpretare, 8-0
ehestionez pc batrina-mi mama eu privire la aeea bona. Ea 'imi spuse
multe Iucruri, 'intre aIteIe ea acea femeie ~ireata ~i necinstita, in timp
ce mama mea era tintuita Ia pat de 1euziile ei, savir:'}isenumeroase furturi
'in casa ~i ea, pc baza denuntului faeut de frate1e meu, a fast deferita
tribunalu1ui. Ace~sta informatie m-a facut, ca printr-o reve1atie, sa b-
teleg scena copilareasca deserisa mai sus. Disparitia brusca a bonei l1u-n::i
435
fusese eu tot111in4iferenta ~i ehiar il intrebasem pe frate1e meu ce
s-a intimplat eu dinsa, deoarece probabil observasem ci'i el jucase un
anumit 1'01in disparitia e1. Frate1e men imi raspunsese insa evaziv :;;i,
(dupa cum Ii era obiceiul, in gluma) ca ea era "inchisa in euial'''. Acest
raspuns eu I-am interpretat copilare:;;te, insa n-am mai pus nici 0 1n-
trebare, intl'ucit nu mai era nimic de anat. Cind, dtva timp dupa aeeea,
mama mea lipsea, m-am infuriat 9i, convins ea frate1e meu procedas.e eu
dinsa 1a fel cum p1'oeedase eu bona, i-an1. cerut sa deschisa cufarul. De
asemenea, acum inteleg de ce, in introducerea vizua1a a seenei, mama
aparea inca $i mai zvelta: ea 1mi apa1'ea ca in u1'ma unei adevarate
invieri. Am eu doi ani $i jumatate mai mult dedt sora mea care s-a
nascut pe v1'emea aeeea $i, cind am implinit trei ani, frate1e meu vitreg
a para'lit eaminu1 pal'intesc 7)
*
* ""
1) Cine manifesta interes pentru viata psihica a copilului 10. aceasta vlrsta,
va intelege lesne caracterul extrem de limitat a1 pretentiilor o.cestuia fata de
fratele mai mare. Copilul care n-a implinit inca trei ani pricepe cii surioara h~cent
venita pe lume a crescut in pintecele mamei. Hal' el nu incuviin1;eazadeloc aceasta
sporlre a familiei !'ii, banuitor, se ingrije~te ca burta mamei sii nu maiadapos-
teasea alti copii. Dulapul sau cufarul slnt sirnboluri ale pintecelui matern. In
acedstil situatie, copilul pretinde sa priveasca in interiorul lor !'ii pentru o.ceasta
S2 adreseaza fratelui mai mare care, dupa cum reiese din alte date de observatie,
este il1locuitorul tatiHui ca rival al celor mid. In afara unor suspiciul1i inteme-
iate, cum ar fi inchiderea in cufar a bond disparute, el indreaptii impotriva frate-
IUt mal mare ~i. alte banuieli, anume ca, intr-un fel sau altUl, ar fi ascuns In
abdornenul mamei copilul de cUl'ind ivit in casa. Deziluzia incercata in co."ul in
care cufarul este gasit gol constituie 0 motivatie plauzibilii pentru emiterea unor
preten1;ii copilare'?ti. Fapt e::\.'Plicabil,dat fiind ci'i aspira1;iile profunde au o des-
tinatle falsa. Din contra, este absolut de inteles marea satisfactie a copilulul in
fata marnei care revine acasa cu 0 silueta zvelta.
436
V
Li\PSUSURILE
Dadi materialul uzual a1 vorbirii si conversatiilor noastre in limba
ffia.terna pare scutit de uitare, in schi~1b utilizar~a lui este ell atH n;ai
frecvent pasibilEi de 0 aWl tulburare, cunoscuta sub numele de lapsus.
Lapsusurile observate la omul normal apar ca un fel de faza preliminara
a "parafaziilor" care S8 produc in conditii patologice.
]',!15 gasesc, in ceea ce prive9te studiul acestei probleme, intr-o situatie
exceptionali"l, dat fiind ca ma pot sprijini pe 0 Iucrare pe care Me r i n -
g e r ~i C. ]VIaye r (ale diror puncte de vedere, totw~i, se indeparteaza
mult de a1 meu) au publicat-o in 1895, asupra Lapsusurilor ~d eroTilor
citire. Unul din ae9ti autori. caruia Ii apartine rolul principal in cmD-
punerea lueraI'ii, este in primuJ rind lingvist 9i a fost calauzit de eonsi-
derE~nte lingvistiee in: examinarea regulilor Ia care se supun IapsusurHe.
EI spera sa poata conchide, din aceste reguli, asupra existentei unui
"anumit mecanism psihic care leaga i?i asociaza unele de altele, intr-o
maniera cu totul particulara, sunetele unui cuvint, ale unei propozitii
9i chiar cuvintele insele" (p. 10).
Autorii incep prin a clasifica exemplele de "lapsusuri" pe care Ie-au
adunat, conform unoI' criterii pur descriptive: intervertiri (de exemplu :
Milo din 1/enus in Ioc de 1/enus din J\.filo); anticipari 9i impietari ale
unui cuvint sau parti de cuvint asu]Jra cuvintului care le precede (Vor-
klang) (exernplu : es war mil' auf del' Schwest... auf cler Brust so schwer;
subiectul voia sa spuna : "Aveam 0 greutate aUt de mare pe piept", dar
in aceasta fraza cuvintul SChwe;1' - gl'eu - a Incalcat in parte cuvintul
precedent Brust - piept); postpozitii,preZungiri. de p7'isas ale unui
cuvint (Nachklang) (exe1J:lplu: ich fol'clere Sie auf, auf das Wohl unseres
Chefs AUFzustossen; va invit sa rigiiti intru prosperitatea $efului nostru,
in loc de :. sa beti - stassen - pentru prosperitatea gefului nostru);
contaminari (exemplu : Er setzt sich auf den Hinterkopf - EI se 3'iaza
pe ceafa; aceasta fraia este rezultatul fuzionarii, prin contaminare, a
urmatoareIor doua fraze : E1'" setzt sich einen Kopf auf (EI ridicEi capul)
~i ; Er stellt sich allf die Hinterbeine (EI se ridica pe labele dindarat);
substitutii (exemplu: ich gebe die Praparate in den Briefkasten (Pun
preparatele in cutia de scrisori), in Ioc de : in den BTiitlcasten (in incu-
bator). Acestor categorii, autorii Ie mai adauga 9i altele, mai putin impor-
tante (9i, pentru noi, mai putin semnificative). In clasificarea lor, ei nu
tin nid 0 socoteala de faptul dadi defol'marea, deplasarea, fuziunea etc.
actioneaza asupl'a sunetelor unui cuvint, asupra silabelor sale sau asupra
cuvintelor dintr-o fraz2.
Spre a exempli fica varietiitile lapsusurilol' pe care Ie-a observat,
Mer i n g e r postuleaza ca diversele sunete ale limbajului poscdil 0
437
valoare psihica diferita. In momentul in care noi articulam 1) primul
sunet al unui cuvint, primul cuvint 31 unei frfu:e, procesul de excitatie
se dirijeaza spre sunetelc care urme2za,sp:;:e cuvintele care urmeaza, ~i
aeeste articulari simultane, concomitcntc, incalcindu-se l1na pc aHa,
inmrima unele altora modificari si deform;!ri. Excitatia unui sunet care
ar~ 0 intensitate psihica mai mare depa~e:;;teprocesul de articulare mai
putin important sau persist;"'ldUpi"leonsmnarea acesh'i proees :;;iastfel il
tulbura, fie prin anticipare, fie rdroactiv. Deci este yorba Sft ic1entificam
sunetele cele mai importante dintr-un cuvint. J\Ieringer spune eel."dC1ca
v1'em sa ~tim care sunet dintr-un euvint poseda intensitatea maxim[t, nu
avem dedt sa ne observam pe noi-in)in2' in timp ee eautam un cuvint
uitat, de exemplu un nume. Primul sunet pc care-l regasirn este intot-
deauna acela care, inainte de uitare, avca intensitatea cea mai mare
(p. 160) ... Sunetele cele mai impOl'tante sint, deci, sunetul initial al silo-
bei radicale, ineeputul cuvintului ~:;ivocala sau vocalde pecare se pune
accentul" (p. 162).
In legatura cu aceasta trebuie sa aduc 0 obiectie. Fie ca sunetul
initial al nU111eluiconstituie. sau hu unul din elementele sale esentiale,
uu este exact sa se pretinda ea in caz de uitare el va fi cel dintli care
va nlsari in coni?tiinta; deci regula enuntata de Meringer este lipsita
de valoare. Observindu-ne in timp ee eautam un nume uitat, adesea
credem ca putem afirma ca acest nume incepe eu 0 anumita litera.
Aceasta afirmatie, insa, se dovede~te inexacta in jumatate din cazuri.
Ba ehiar prdind ca, eel mai adesea, anunta un sunet initial fals. In
exemplul nostru eu Signorelli nu se gaseau, innume1e de substitutie,
nid sunetul initial, niei sHabele esentiale; singure cele doua sHabe mai
putin esentiale, elli, se aflau reproduse in numele de substitutie Botticelli.
Spre a dovedi cit de putin respecta numele de substitutie sunetul initial
a1 numelui uitat, vom cita exemplul urmator: intr-o zi, D1.1-miputeam
aminti numele tarii?oarei in care se gase;;te arhieunoscutul Monte-Carlo.
Numele de substitutie care mi s-au prezentat erau : Piemont, Montevideo,
Colico, Albania, sint inlocuite imediat de Montenegro$i atunci observ co.
~ilaba Mont exista in. toaie numele de substitutie, cu exceptia ultimului.
1mi vine u,,?orsa regasesc, pornind de la numele printului Albert 2), numele
tarii uitate: Monaco. eft despre numele Calico, acesta imita destul de
indeaproape succesiunea silabelor ;;iritmul numelui uitat.
Daca. se admite ca un meeanism analog aGeluia al uitarii de nume
poate sa guverneze ~i fenomenele de lapsus, explicarea acestora din
urma devine faeila. Tulburarea vorbirii manifestata printr-un lapsu,;
poate fi prilejuita, in primul rind, de actiunea, anticipata sau retroactiva,
a unei parti a discursului sau printr-o alta idee continuta in fraza sau
in ansamblul de propozitii pe care Vrem sa-l enuntam : de aeeasta cate-
gorie tin toate exemplele citate mai sus 9i imprum.utate de la Meringer
9i Mayer; in al doilea rind, fnsa, tulburarea se poate produce Intr-o
maniera analoaga aceleia in care s-a produs uitarea, de exemplu, in
cazul Signorelli,. sau, eu alte cuvinte, tulburarea poate fi consecutiva
unoI' influente exterioare cuvintului, frazei, ansamblului discursului,
putind fi ocazionat de elemente pe care nu avem deloc intentia sa le
1) "innervieren", in textul original. (Nota trad.).
:I) Honore Charles Grimaldi, print. de Monaco sub nl.lmele de Albert I, ocea-
nograf de recunoscuta valoare (1848-1922). (Nota trad.)
438
,
,I
erlllntam ~i a CarOl' actiune se manifesta in con!?tiinta prin perturb area
m:.mi;ionata. Ceea ce cste comun acestor douEl categorii, este simultanei-
tate" excita~iei celor doua elemente. Ele difera, insa, unul rle altul, dupa
cu,m elementul perturbator se gase~te in interiorul sau extel iorul cuvin-
al frazei sau al discursului pe care il pronuntam. Diferentierea
nu pare suficicnta9i se pare CEl nu estc locul sa se tina cont de' ea cu
de a face anumite deductii din simptomatologia lapsusurilor. Este
evident dl singure cazurile din prima categorie .ne autorizeaza sa
trasem concluzia existentei unui l11ccanisl11 care, conexind intre ele
'Su"c;te 9i cuvinte, face posibWi actiunea perturbatoare a unora asupra
ceh}rlalte; aceasta este, ca sa zicem a$a, conduzia care sedegaja clin
studiul pur lingvistic al lapsusurilor. Dar in cazurile in Care tulburarea
e3te ocazionata de un element exterior frazei sau discursului pe punctul
dO' a fi pronuntat, este yorba inainte de toatede a cauta acest element
.;;i problema care se pune atunci este de a ;;ti daca mecanismul unei
43tfel de tulburari. ne poate, de asemenea, dezvi11ui eventualele legi ale
fO~T,1arii limbajului.
AI' fi nedrept sa spunem eEl Mer i 11g e r :;;i Mayer 11-au V:37ut
po<>ibilitatea tulburarilor vorbirii ca urmare a "influentelor psihice COill-
pIexe", prin elemente exterioare cuvintului, propozitiei sau discursului
a carol' pronuntare se intentioneaza. Ei nu puteau sa nu vaela ca teDria
ccu:'~ atribuiesunetelor 0 valoare psihica inegala 11Use aplica, la drept
vorbind, decit pentru explicarea tulburarilor tonale, ca 9i a anticiparilor
$i Gctiunilor retroactive. Dar acolo unde perturbarile cuvintelornu se
rcr:tuc la tulburari tonale (cum este, de exemplu, cazul de substituiri ;;i
cCDI".tRminaride cuvinte), au cilutat ;;i ei, de asemenea, fara idei precon-
(,2pute, cauza lapsusului in afara relaW:,i intentionale, ilustrind aceasta
si:;,.\atie prin frumoase exemple. Citez :
IP. (2). "Ru. face referire in intimitatea sa la procedee pe care Ie
Cctlifica drept "porcarii" (Schweinereien). EI cauta insa sa se exprime
sub 0 forma atenuata ;;i incepe a$a: "Dann sind aber Tatsachen zum
V o,'schwein gekol11men". Pe cind el voise sa spuna: ;,Dann sind aber
Tatsachen zum 'V orschein gekommen" (Dar atunci au ie$it la iveala
{apcele ...). Mayer ~i cu mine eram de fata $i Ru. confirma ea pronuntind
aCdsta ultima fraza s-a gindit la cuvintul "porcarii". Asemanarea care
exista intre cuvintele "Vorschein" $i "Schweinereien" explica indeajuns
actiunea unuia asupra celuilalt !?i deformarea pe care a suferit-o eel
dintli".
(P. 73). "Co. $i In cazul contaminarilor, ba, probabil, intr-o ~i mai
mare masura, imaginile verbale "flotante" sau "nomade" joaca in substi-
tu~ii un rol important. Cu toate CEl s1nt situate sub pragul con$tiintei,
e1.'281nt suficient de aproape de acesta spre a putea actiona eficient;
piHrunzind intr-o fraza datorita asemanarii lor cu un element oarecare
a!. acesteia, ele determina 0 deviatie sau se interfereaza eu 0 succesiune
d'2 cuvinte. Imaginile verba Ie "flotante" sau "nomade" reprezintIi adesea,
cum am spus-o, resturile inca fierbinti ale discursului recent terminat
{actiune retroactiva)".
(p. 97). ,,0 deviatie In vorbire ca urmare a unei similitudini este
f'icuta eu putinta de existenta, sub pragul con$tiintei, _a unui cuvint ana~
log, care nu era destinat pron.unfarii. A$a se intimpla in substitutii. Sper
ca 0 verificare ulterioara nu va putea dedt sa eonfirme regulile pe
<:at'e Ie-am formulat. Dar pentru aceasta este necesar co., atunci dnd
439
cineva vorbel7te, sa auem bine precizat ceea ce gimk$te el vOTbind.3>"
lata, in legatura eu aceasta, un eaz instructiv. Directorul Li., vorbbd
'despre 0 femeie~i yoind sa spuna di i-ar fi frici'i de dinsa ("sie wlirde
mil' Furcht einjagen), intrebuinteazi'i in loeul cnvlntului einjagen pe c;cela
de einlagen, care are eu totul alt inteles. Aceasta substituire a liteI'd l
In locul literei j imi parea inexplieabWi. lVIi-ampermis siH at1'ag aten-
tia d. Li. asupra acestei erod, ~i el mi-a raspul1s indahl: "Gre~ea12
mea provine de acolo ea, vorbind, en gindeam : nu voi fi in stare etc.,oo"~
(.jeh ware nicht in del' Lage...).
"Alt caz. Ii intreb pc R.v.S. care este starea calului sau bolna\'. El
raspunde: "Ja, das draut ... dau1'et vielleicht nod1 einen lVIonat" (Asta
poate va mai dura inca 0 luna). Cuvintul "draut" cu T, mi se pere'
inexplieabil, litera T din cuvintul corect dOllert nefiind in stare sa prOd1.1Ca
}1n astfel de dect. Atrag at entia Iui R.v.S. asupra aeestui fapt, :;del
imi explica de ind3ta ca, pe rind vorbea, gindea: "Das is eine trmU'ige
Geschichte" (E 0 poveste Trista). Se gindise, deci, 1a doua raSpUnSLljj
care au fuzionat iDtr-unulsingur prin intermediul a doua c1.1vinte(d!cwt
provenind din aglutinarea cuvintelor clGuert ;;i traurig)".
Prin teoria imaginilor verbale "nomade", situate sub pragul con~tih-
tei ~i nedestinate sa fie formulate in cuvinte 9i prin sublinierea necesi-
tatii de a se cauta tot CE'ea ce ginde;;te subiectul atunci cind vorbe~te,
conceptia lui Meringer ~i Mayer se apropie in mod surprizator, dupil
curn estc lesne de vazut. cu conceptia noastra psihanalitica. 5i noi cerce-
tam materiale1e incon~tiente, :?i c~l{jarin acela$i fel, cu sin:gura deose-
bire ca noi facem un ocol mai mare, neajungind la descoperirea elemen-
tului perturbator dedt dupa travcrsarea unui Iant de asociatii C0111-
plexe, pornind de la ideile care Ii ara1' subiectului in minte atunci dnd
il interogam.
Aiel opresc un moment asupra unei alte particularitati interesante.
pe care dealtfel 0 probeaza ~i exemplele Iui lVIeringer. Dnpa acest autor,
ceea ce permite unui cuvint, pe care nu avem iptentia sa-l pron1.mtam,
sase impuna con$tiintei printr-o deformare, a formatie mixta, 0 formatie
de cDmpromis (contaminarea), este asemanarea eu un cuvint din faza De
care s1ntem pc punctnl de a-larticula : lagen - jagen,. dauert - traurig .-
l/orschein - Schwein.
Or, in cartea mea Intc/'pretaTea 'ciseloT !,), am a1'atat tocmai partea
care revine t1'avaliului de condensare in formarea a ceca ce numim C021-
tinutu1 manifest al vis8101',plecind de 1a ideile 1.1tente ale acestora. 0
asemanare, intre 1ucrurile san reprezenta1'ile verbale, intre doua elemente
ale' materialului incon.;;tient, alcatuie$te pretextul pentru formarea UDEi
a Trela reprezentdrl, mixta sau de compromis, care inlocuie:;;te in conti-
nutul visului cele doua elemente din care S8 compune $i care, ca urmare
a accstci origini, adesea se prezinta lipsita de proprietati contradictoriL
Ap;:;rltia de substitutii 'Ii de contaminari In lapsusuri a1' constitui, ca sa
zicem il~a, inceputul acestui travaliu de condensare care joaca un I'd
aUt d2 important in elaborarea viselor.
Intr-un artical destinat marelui public (Neue Freie Presse, 23 august
1900), "Cum se comite un lapsus", IVI e r i n 9 e r reliefeaza semnifica-
~i) Sublinierea TIle-a.
t,) Die Trau.rndeutung, Lipzig und Wien. 1900, 7. Aufl. 1922 (Nota tracL;.
440
I
tia practicii pe care 0 posedil in amunite cazuri substitutiile de cuvlnte,
mai ell seama acelea in cal'e un cuvint este inlocuit de un altul 'Cll sens
opus. "Ne mai amintim inca felul in care pre$cdintele Camerei deputa-
. tilor austrieci a deschis, intr-o zi, ~edinta : "Domnilor, a spusel, constat
prczenta atitor deputati ~i declar, prin urmare, ;;eclinta inchisa':. Ilari-
tatea genera1ii pe care aprovocat~o aceasta declaratie f;ku en .01 ~;~-$i
observe- imediat eroarea ~i s'""oeorecteze. Explieatia eea mai plauzibHa
a Rcestui eaz a1' fi urmatoarea : in foruI sau interior, pre,?edintele
sa poata inchide 111 definitivaceasUi l;iedinta de la care e1 nu a::;tcpta
nimic bun; astfel ideea corespunzatoare acestei dorinte, a$R cum se in-
timpia adesea, ~i-a giisit 0 expresie eel putin partiala In declaratia sa,.
faclndu-l sa spuna "lnchisa" in loc de "deschisa", adica exact contrariuI
a ceca ce Ii statea in intentie. Numeroase observatii mi-au a1'at3t Cd
aceasta inlocuire a unui cuvint prin contrariul sau este un fenomen foarte
frecycnt. Strins asociate in eon~tiinta noastra verbala, situate in regJuni.
faarte inveeinate, cuvintele opuse se evodireciproc eu 0 mare uf1udnta".
Nu este tot aUt de U$or sa se arate in toate eazurile (cum 0 face
Meringer in eazu1 pre$edinte1ui), ea lapsusu1 care cansista dintr-o Jnlo-
cuire a unui cuvint prin antonimul sau, rezulta dintr-o opozitie jnt2~
1'ioara fata de sensul frazei pe care voim sau trebuie s-o pronul1.tam. Noi
am gasH un mecanism analog, analizind exemplul aliquis, unde opozi-
tia interioara se manifesta prin uitarea unui nume ~i nu prin In10c1..1i1'ea
acestuia prin antonimu1 sau. Cu toate acest~a yom observa, spre a
aceastit diferenta, ca nu exista un euvint eu care aliquis sa prezlnte
aceIa:;;i raport de opozitie ca acela 'care exista intte "a deschide" 9i "a
inchide" , iar noi vom adauga ca cuvintul "a deschide" este atlt de CQ-
mun. incH uitarea sa constituie, fara indoiala, un fapt exceptional.
Daca ultime1e exemple ale Iui Mer i n g e r ~i Mayer re1cva ca
tulburarile de limbaj, cunoscute sub numele de lapsusuri, pot i provo-
cate fie prin sunetele sau cuvintele (care actioneaza pe ca1ea anticiparii
sau retroactiv) din chiar fraza pe care voim s-o articulam, fie prin cu-
vinte care nu fac parte din aceasta fraza, exterioare ei $i a carar capa-
citate stimulatorienu se dezvaluie decit prin formarea lapsusuril.or, nOl
ne propunem sa vedem acum daca exista intre aceste doua categorii de
lapsusuri 0 demarcatie neta ::;;itran!?anta ~i, in caz afirmativ, care sint
semnele care ne permit sa spunem, intr-un caz dat, daca el face parte
din una sau aIta din aceste categorii. In 1ucrarea sa asupra Psihologiei
popoQrelor 5), W u n d t, incercind sa degajeze legile dezvoItarii limba~
jului, 5e ocupa ~;ide lapsusuri, in 1egiitura cu care el formuleaza citeva
consideratii de carese cuvine sa tinem seama. Dupa \Vuhdt, ceca ce
apare Cll regularitate in lapsusuri $i in fenomene1e similare, sint anumite
influente psihice. "Ne gasim in primul rind in prezenta unei conditii
pozitive, care consta in producerea libera $i spontana de asociatii tonale
$i verbale provocate de catre sunetele enuntate. Pe llnga aceasta condi-
tie pozitiva, exist a 0 eonditie negativcl, care constil in suprimarea sau sla-
birea controlului vointei ~i atentiei, actionind ea insa~i ca 0 functiune vo-
litiva. Acest joc de asociatii se poate manifesta in mai multe moduri, un
sunet poate' fi enuntat prin anticipatie sau sa reproducii sunete1e care
I-au precedat; un sunet pe care-l prommtam in mod obi~nuit se poate
6) Volkerpsyclwlogie, 1. Band, 1 Teil, pp. 371 ~i urm., 1900.
441
:lntercala intre alte sunete; sau, in sfir~it,euvinte cu totul straine fra-
zei, chI' prezentind raporturi de asociatie eu sunetele pe care vl'em sa
1e articulam, pot exercita 0 actiune perturbatoare asupra aCestora din
unna. Oricare al' fi, insa, modalitatea care lntervine, singura deosebire
constatata privef?te directia ~i, in orice caz, amplit~ldinea asociatiilor care
5e produc, dar nicidecum caracterul lor general. In anumite cazuri, do-
vedim chiar 0 mare dificultate in determinarea categoriei in care tre-
buip sa asezam 0 tulburare data si ne intrebam dadi nu ar fi mai
conform c~ adevarul sa atribuim ~ceasta tulburare actiunii simult.ane
.o;;i combinate a ,mai multoI' cauze, dupa principiul cauzelor compl,exe" G)
,{po 380 ~i 381).
Aceste observatii ale lui Wundt mi se par eu totul justificate ~i
instructive. AI' fi insa eazul, dupa parerea mea, sa se insiste mai mult
cCleclta facut-o Wundt asupra faptului ea factorul pozitiv, care favori-
zeaza lapsusul, adica libera derulare a asociatiilor, ~i faetorul negativ,
adica relaxaI'ea actiurJi inhibitorii a atentiei, aetioneaza aproape intot-
,deauna simultan, in af?a fel indt ace~ti doi factod reprezinta doua con-
ditii, la fel de indispensabile, ale unuia ~i aeeluia~i proces .. Tocmai in
unna slabirii actiunii inhibitive a atentiei, sau spre a ne exprima mai
exact, datorita acestei slabiri, are loc libera desfa~urare a asociatiilor.
Printre exemplele de lapsusuri colectionate de mine fnsumi, nu ga-
sese nici unul in care tulburarea de limbaj sa se lase redusa exclusiv
la ceea ce \Vundt denume$te "actiune prin contactul de sunete verbale".
Aproape intotdeauna eugasesc, in afara de actiunea prin contact, 0 ac-
tiuneperturbatoare care i$i are izvorul in afara discursului pe care vrem
sa-l pronuntam, iar acest element perturb at or este cOl1stituit fie de a
singura idee, ramasa inconf;>tienta, dar care se manifesta prin laps us f;>i
care eel mai adesea nu poate fi adus5. in con~tiinta dedt in urma unei
analize aprofundate, fie de un mobil psihic mai general care se opune
intregului ansamblu al discursului.
1) Amuzat de vulgara grimasa pe care 0 face fiica mea mU$clnd un
mar, vreau sa-i cHez versurile de mai jos :
Del' Affe gar possierlieh ist,
Zumal wenn er vom Apfel frisst 7)
Eu insa, fncep a~a: Der Apfe ... Aceasta apare cn 0 contaminare intTe
Affe ~i Apfel (formatia de compromis), sau a put em considera $i ca 0
anticipatie a cuvintului Apfel, care trebuie sa urmeze dupa aceea. Dar
situatia exacta ar fi mai eurind urmatoarea: deja incepusem, pentru
prima oara, acest citat, far a a comite lapsusul. N-am comis lapsusul dedt
reluind citatul, obligat la aceasta fiind de fiica mea," careia ma adre-
~am f;>icare, ocupata cu altceva, nu ma auzise. Repetarea, ca ~i nerab-
darea pe care a aveam de a termina acest citat, trebuie desigur tre-
cute printre cauzele lapsusului meu, care se prezinta ca un lapsus prin
"condensare.
2) Fiica mea imi spune : "Vreau sa-i scriu doamnei Schresinger". Or,
doamna respectiva senume~te Schlesinger. Acest lapsus tine cu sigu-
ranta de tendinta pe care 0 avem de a facilita pe dt posibil articularea,
lar in acest caz particular litera l din numele Schlesinger trebuie sa fi
f3) Sublinierea mea.
7) Maimuta este tare caraghioasa, / Mai ales dnd mu.')ca dintr-un mar. (Nota
trad.).
442
fast greu de pronuntat dupa literele r din cuvintele precedente (schReibe
deH fRau). Dal' trebuie sa precizez eEl fiica mea a comis acest lapsus
1a dteva clipe dupa ce eu am pronuntat "Apfe" in loc de "Affe". Or,
lapsusurile sint eontagioase in eel mai inalt grad, ca de altfel ~i uita-
l'ne de nume, in legatura eu care I'vIeringer 9i Mayer au notat aceasti'i
particularitate. Nu a~ putea danici 0 explicatie acestei contagiuni psihice.
3)"MEi inehid ea un briceag", voia sa-mi spunil. 0 bolnava, la ince-
unei gedinte de tratament. Numai ea, in loc de Taschenmesser
briceag), pronunta Tassenmescher (voeabula fi'ira sens), intervertind
astfel ordinea sunetelor, ceea ce, la drept vorbind, se poate explica prin
dificultatile de articulare pe care Ie prezinta cuvintul 8). Atragindu-i
aceT:ltiaasupra gre~elii comise ea spune: "Este pentru ea ;;1 dumnea-
vo.astr;'i ati spus mai adineauri Ernscht{'. Intr-adevar, 0 intlmpinasem cu
cuvintele: "Astazi 0 vom lua in serios{{ (= Ernst), deoarece trebuia sa
fie ultima gedinta inainte de vaeanta. Voind sa glumesc, pronuntasem
ET'nscht in loc de Ernst. In cursul gedintei bolnava comite noi lapsusuri
in cele din urma, am observat ca ea nu se mai margine9te sa ma imite,
rei are motivele ei sa intirzie in incon~tient, nu atrasa de cuvintul, ci de
;numele "Ernst" (Ernest). 9).
4} "Am un guturai atit de grozav, cil. nu pot respira pe nastl, voia
S2e "puna aceea9i bolnava. Dar in loc de a spune corect: "durch die
P!cc:;eatmen" (a respira pe nas), ea comite lapsus: "durch clie Ase
nQtmen'~. Ea gase:;;te imediat explicatia acestui lapsus : "Iau zilnic tram-
vatul .din Hasenauerstrasse, iar azi dimineata, a~teptind vehieulul, am
gin.,::l.it ca, daca a:;; fi frantuzoaidi, a:;;pronunta AsenauerstTClsse (fara h),
d'~oarece franeezii nu-l pronunta niciodata pe h la 'inceput de cuvint".
lml vorbe;;te de toti franeezii pe care i-a cunoscut :;;i, dupa multeoco-
li~Llri, 'imi aminte~te ca la virsta de 14 ani jucase rolu1 Picardei din piesa
"Kurmarkcr und Picarde", eu care prilej vorbise 0 germanii stricata.
TO'lta aceasta serie de amintiri a fost declan:;;ata de gi'izduirea eu totul
(lcazionalii, in casa, a unui parizian. Intervertirea sunetelor apare, prin
lE''11are, ca un efeet al perturbarii produse de 0 idee incon:;;tienta eare
face parte dintr-o structura absohlt straina. 10)
5) Intru totul analog estemecanismul lapsusului la 0 alta pacienta,
care voind sa reproduca 0 foarte indepartatii amintire din copilarie, se
deodata lovita de amnezie. Ii este eu neputinta sii-;>iaminteasca
ce parte a corpului i-a fost pingarita de atingerea unei miini neru~inate
senzuale. Dupa citva timp, fiind in vizita la 0 prietena, ele vorbese
,3) In feIul ,;Wiener Weiber Wiischerinnen waschell '1ceisse lYiische" (= spala-
'br23eIe vieneZ2 spala rufe albe) - "Fisehflosse" (aripioara de pe~te) $i altoI'
3,s,~meneafraze sau cuvinte compuse care pun la incercare capacitatea de articu-
la"2 corecta (Paranteza introdusa de S. F I' e u d). Exista ;;i in limba romana
expresii de aeeIa$i gen, cum este de pilda "capra crapa piatra-n patru" $i altele
ca;:, pentru disciplinarea pronuntiei, indeplinesc aclesea rolul pietricelelor pe care
'i1 Ie punea sub limba Demostene, pe malul marii, in vederea exercitiilor sale
logDpedice. (Nota trad.).
J) Cum m-am putut convinge mai flrziu, ea se gasea in- mod special sub
inEoJcnta linor idei ineon$tiente despre graviditate 'Ii masurile de prevenire a
ace5tei eventualitati. Prin euvinteIe: "Ma inchid ea un brlceag", pe care Ie spu-
sese in mod COll$tient,ca pe 0 plingere, ea voia sa descrie postura copilului in
Ut2t'. Cuvintul "Ernst", folosit de mine, i-a amintit numele lui S. Ernest, de la
() cunoscuta casa de comert de pe Kartnerstrasse, care vinde prezervative anticon-
;:::eptionale.
11) "fremden Zusammenhang". (Nota trad.),
443
despre vilegiatura. La 0 intrebare privind pozitia topografidi a easei lui
Tv!., ea ri'ispunde : pe coapsa muntelui (Berglende), in loe de : pe vel'santul
muntelui (Berglehne). i
6) 0 aHa pacienta a mea, pe care, la termtnarea ;;edintei, 0 :tnrret
cum 0 mai cluce unchiul ei, raspunde: "Nu :;;tiu, pentru ca aCU111 111)-1
mai vael decit in jlGgranti<l. A doua zi fmi spuse: "NIi-e ell adevarat
ru:;;ine de a va fi dat ieri un raspuns atit de stupid. Cu siguranta C2
trebuie sa ma luati drept 0 persoana lipsita de orice cultura, care COD-
funda in mod obi;;nuit expresiile straine. Am voit sa SplID en pClssan1f
(= in treacat). Nu ;;tiam inca din ce motive intrebuintase ea expres12
in flagranti, in loc de en ]Xissant. Dar, in cursul aceleia;;i ~edinte, conti-
nUflrea conversatiei incepl.lte in ajun i-a trezit amintirea unci evenirnent .1 . ' in care era yorba 'indeosebi de cineva care fusese prins in flagranti ('in ..
flagrant delict). Deci lapsusul de care se filcuse ea vinovata fusese produs ,i
de actiunea anticipata a acestei amintiri care se aila in stare incon~tient;'L
7) Analizez 0 alta bolnava. La un moment dat sint obligat s3-i spvn
ca datele analizei imi permit sa presupun ca, in pcrioada de care ne
ocupam, ei trebuie stH fi fast rw;;ine de familia sa ~i ca trebuie sa-i
i repro;;at tatalui lucruri despre care inca nu aveam c1.lDo:)tinti'i. Ea SPUT},
di nu-;;i aminte$te nirnie despre aceLlsta 9i eEl socote;;te nejustWca:,e
banuielile mele. Totodata ea introduce neintlrziat in conversatie ches-
tiuni de familie: "Trebuie sa Ie dam dreptate, nu sint multi oameni
ca din~ii, toti sint zgirciti (textual: sie haben aUe Geiz), ... vreaU sa zic :
toti sint oameni de duh" (textual: si haben aUe Geist), Prin urman", I
acesta era repro,,?ul pe care ea il refulase. Adesea se intimpHi ci'i ideea
exprimata in lapsus este tocmai aceea pe care voim 5-0 refulam (vezi
cazul lui l\Ieringer: "zum.' V 0rsclHDein gekommen"). Singura deosebirel., ..
intre cazul citat de mine :)i acela al lui Meringer este ca in acesta din
urma subiectul vrea sa refuleze ceva de careeste con:;;tient, in timp ce
bolnava mea nu are nid 0 cuno~tinta despre ceea ce a refulat, cu aUe
cuvint.e ea ignora aUt faptul refularii, c'it ~i;ifaptul refulat.
8) Lapsusul ce lwmeazcl poate Ii 9i el explicat printr-o refulare inten-
tionala. Intr-o zi am l:ntilnit in Dolomiti doua doamne costumate in
turiste. Avearn de facut 0 bucata de drum irnpreuna ~i vorbeam desprG
placerile 9i mizeriile vietH de tUrlst. Una din doamne recun09tea ca D
zi de turisl11.nu este lipsita de inconveniente. "Adeviirat, zice ea, nU-l
deloe placut cind oi de mers 0 zi intreaga 'in soare 1?i bluza $i cEllna9aiti
sj'nt ude de transpiratie ..." La ultimele cuvinte ea ezita putin, apoi reia :
"Dar cind te intord apoi in pantaloni (textual: nach Hose, in IDede nach
Hause =acasa) ;;i in sfir~it te poti schimba ..." Cred ca nu trebuie reCUTS
1a 0 lunga analiza pentru a gasi explicatia acestui lapsus. In prima sa
fraza, doamna avusese in mod vi'idit intentia de a face 0 enumerare COID-
pleta: bluza, ciima~a, pantaloni. Din motive de convenienta, ea s-a ab-
tinut de la mentionarea acestei din urma piese vestimentare, insa in
fraza urn1.atoare, cu totul independenta de continutul primei, cuvintui
Hose (pantaloni), care n-a fast pronuntat la timpul sau, apare acum in
ealitate de formare a cuvintului Hause.
9) "Dadi vreti sa cumpara~i covoare, duceti-va la Kaufmann, pe
Matthi:iusgasse. Cred eElpot sa va recomand", imi spune 0 doamna. Eu
repet : "Ded la Matthiius ... pardon, la Kaufmann". S-ar parea ca pur ~i:
simplu din distractie am inversat cele doua nume. Intr-adevar, vorbele
444
,
I
~.
\1
i
i
J
dOiJ,mneimi-au distras atentia, indreptind-o spre lucruri mai importante
~ecit covoarele. Pe Matthausgasse se afla easel in care locuia sotta mea,
pe vremea cind eram logodHi. Intrarea casei S8 ana intr-o strada direia
van ca i-am uitat numele, inc1t sint silit sa fac un ocol spre a mi-l rea-
rniutL Nume1e Matthaus, care mi-a retinut luarea aminte, constituie
~(,"ci pentru mine un nume de substitutie pentru numele cautat. El se
preteaza mal bine pentru acest 1'01 dedt num.e1e Kaufmann, deoarece
de:;emneaZ{l numai 0 persoana, pe dnd Kaufmann este, pe linga nume
de pel'soana, ~i substantiv comun (negustor). Strada care ma intereseaza
poart[" de asemenea, un nume de persoana : Radetzky.
10) Cazul urmator ar putea Ii citat mai departe, unde voi diseuta
des pre "erori", ins3. 11re1atez aid pentru ca raport-urile de sunete, care
au determinat inloeuirea euvintelor, sint deosebit de clare. a pacienta
imi istorise~te visul ei : un copil a hotarlt sa S8 sinucida, li'isindu-se sa
fie mu:;;cat de un ~arpe. El i~i aduce la indeplinirc planul ~i ea il vede
zVlrcolindu-se, prada eonvulsiunilor etc. Acum cauta printre evenimen-
tele zilei pe acela care ar putea avea vreo legiHun'i eu acest. vis. I~i
arninte~te a fi asistat cu 0 sem'a mai inainte la 0 eonferinta populara
a~upl'a primului ajutor dat in cazul mu~eaturii de ~arpe. Dadi, spunea
conferentiarul, un adult $i un eopil au fost ITlu;;cati in aecla'ii timp, in
primul rineTtrebuie ingrijWi plaga copUului. Ea i~i aminte:;;te 9i sfatu-
rile date de conferentiar eu privire 1a tratament. Totul clepinde, spunea
el, de specia careia apartine ~arpele. Aid 0 intrerup pebolnava :
- N-a SptlS ca in partile noastre s1n1 faarte pu~ine specii veninoase,
i?i n-a aratat care sint cele mai de temut ?
- Da, a vorbit de 9arpele cu clopotei (Klapperschlangc). Vazindu-ma
Cd rid, i9i da seama ca a spus ceva gref;'it. Dar, in loc de a se corecta,
retracteaza cele spnse. "E adevarat crt 'iarpele accsta nn existi\ la noi 'in
EI a vorbit de vipera. Ma intreb ce 111-0 Ii fticut sa vorbose de
;;iarpe1eeu dopotei". Cred ea pricina a fast intcrventia ideHor disimulate
lrid;\ri1tul visului. Sinuciderea prin nlu9catura de ;;arpe nu poate fi dcdt
oaluzie la cazul frumoasei Cleopatra (.1ngermana Kleopatra). Marea
asemanare ton31<'i intre celo doua cuvinte "KLAPPERschlange'\' s,i
K!?opotra, reprezentarea in cele doua euvinte :;;iin aeeeas,i ordine a SUl1t;-
hobr KL.IL,r ;;iaccentuarea vocalei a in ambele cuvinte, sint tot atitea
pEdicularitati care sar in ochi. Aceste trasiHuri eomune intre KLAPPER-
sch[ange ;;i KLeopatra produc la bo1nava noa5tra 0 ingu5tare momen-
t311a a juc1ecatii logice, care 0 face sa povesteasdi ca pe un lucru 'cu totnl
nerr-nal s,1 natural faptu1 cD. conferentiarul a vorbit publicnlui vienez
des'Jre tratamelltul in cazul museaturii sarpelui eu clopotei. Cu toate
aC'.:~stea, ea s,tie tot atrt de bine .ca mine' ea aeest f;'arpe n:u face parte
din fauna tarii noastre. Nu-i yom repros,a de a fi surghiunh, cu aceeB9i
lL'7urinta, ~arpele en dopotei in Egipt, deoareee cu totii sintem inclinati
SEl confundam, sa bagam in ace1as,i sac tot ce este cxtTaeuropean, exotic,
$i chiar eu am chibzuit 0 clipa inainte de a-I aminti bolnavei ca ~arpe1e
CLl dopotei nu putea trai dedt in Lumea Noua.
Continuarea analizei n-a nlcut dedt sii confirmc rezultatele de acum
e:.;:pusc. in ajun, pacienta 5e op1'i5e pentru prima oara in fata g1'upului
statuar a1 Iui Strasser, care il reprezinta pe Antoniu ~i care S2 Clflachiar
locuinta e1. Acosta a fast eel de 21 doilea pretext a1 visului (primul
Hind conferinte1e despre museaturilede same). Intr-o faza ulterioara
a V15Ului,ea ~e vecle leganin~l in brate Ul~ copii. iell' amintirea acestei
445
scene 0 face sa se gindeasca la Gretchen. Printre alte idei care ii '1'1;1;
in minte figureaza. reminiscente referitoare la "ATria :'Ii JiJessalina((.
Evocarea in vis a atitor nume imprumutate din ni~te piese de teatrune
permit sa presupunem ca pacienta a trebuit sa nutreasca in trecut do-
rinta secreta de a se consacra s{;enei. Inceputu1 visu1ui: "Un copil a
hotarit sa se sinucida, Hisindu-se mu~cat de un ~arpe", nu inseamna in
realitate dedt ca, fiind copil, ea ambitionase sa ajunga intr-o zi 0 nl3.re
actrita. Din numele "Messalina", in sfiqit, se deta~eaza 0 seriedc idei
care conduc la continutu1 esentia1 al visului. Anumite evenimente ::;:;r-
venite in ultimul timp~ au fac~t-o sa se teama ca nu CW11.Va singuful
ei frate sa se casiHoreasdi cu 0 nonariana, deci 0 mesalliance 11).
11) Prezentam acum un exemplu anodin, in care mobilurile 12) lapsu-
sului n-au putut fi indeajuns de clarificate. n citez, eu toate acestea7
datorita evidentei mecanismului care a prezidat producerea acestui 1ap101;;s.
Un german care ca1atorea in Italia avea nevoie de 0 curea cu c;;re
sa stringa. va"liza sa cam hirbuitiL El consulta dictionarul ~i gasi C'Ei
tradueerea italiana a cuvintului "curea" este cOTeggia. "Voi rotine
acest cuvint, i~i zice el, gindindu-'ma 1a pictor" (C 0 r reg g io).
intra intr-o pravalie ~i ceru 0... ribera.
Desigur, el n-a reu~it sa inlocuiasca in memoria sa cuvintul gerr,}.an
cu traducerea in italian;], insa eforturile sale n-au fost cu totul zadar-
nice. El ~tiaca trebuie sa se gindeasca la numle unui pictor itaEan7
spre a-~i aminti cuvintul de care avea nevoie, insa, in loe de a retiDe
numele lui Correggio care seamana eel mai mult cu cuvintul coreggia"
el a evocat numele lui Ribera, care se apropia de cuvintu1 german Riernen
(curea). Se intelege de la sine ca a~ fi putut tot atit de bine sa citez aCE-5t
fapt ca exemp1u de simp1a uitare a unui nume propriu.
Reunind exemp1ede lapsusuri pentru prima editie a acestei catti,
eu supuneam analizei toate cazurile, chiar ~i pe acelea mai putin sIymi-
ficative pe care aveam ocazia sa Ie observ. Dar, de atunci incoace, muUe
altele s-au impus amuzantei munci care consta in colectarea ~i anali::.!
lapsusurilor, ceea ce ma face sa dispun astazi ,de un material rnuJ.t
mai abundent.
12) Un tinar Ii spune surorii sale: "Am rupt orice legatura eu famJlia
D. Nici nu-i mai salut". Sora raspunde: "Frumoasa legatura". Ea voige
sa ispuna : frumoasii relatie - SIPPschaft, dar in lapsusul ei pronunta
LIPPschaft, in lac de Liebschaft = legatura. Vorbind de legatura
rnod involuntar), ea a exprimat 0 aluzie la flirtul pe care frate1e Ei il
initiasemaiinaintecuofat.!dinfamiliaD . ca ~i la zvonurile ccm-
promit.atoare care curgeau de dtva timp 1a adresa acesteia, atribuindu-J-se
a legatura.
13) Un tinar adrcseaza aceste cuvinte unei femei pc care 0 intiInESte
pe strada: ,,\Venn Sie gestatten, mein Fraulein, mo'chte ich Sie ge:r~le
begleitcligend El voia sa spuna : "Daca imi penniteti, domni90ara, v-a~
insoti bucuros". El a comis, insa, un lapsus prin contractie, combinind
cuvintul begleiten (a insoti), cu cuvintul beleicligen (a ofensa, a i
de respect). Evident, dorinta Iui era aceea de a 0 il1soti, 111.S3. ii era te2rna
ca oferta sa sa n-o jigneasca. Faptul ca aceste doua tendinte opuse S1-o1.1
gasH expresia intr-un singur cuvint, anume in lapsusul cHat, dovedE,~te
11) In limba franceza in original. (Nota trad.).
12) "Motiven" in original. (Nota tract.)
446
1
!
I
l
I
,
I
,
J
!
t
cii adevaratele intentii ale tinarului nu crau cu tatul curate si Cd
insw?i ise pare au a 'fi oiensatoare pentru femeie. Dar pe cinct'incearca
sa-~i ascunda modul in care e1 insu~i i~i judeta oferta, incon~tientul si'm
Ii joaca festa, tradindu-i adevaratul plan, ceca co Ii aduce din
femeii urmatorul raspuns: "Drept cine mEt luati, ca sa ma afensati in
ha1uI acesta ?" (camunicat de O. Ran k)..
14) Extrag citeva exemple dintr-unarticolpublicat de W. S t e j{. c 1
in Berliner Tageblatt din 4 ianuarie 1904, sub titIul: "Marturii lrl00n-
~tiente".
"Exemplul care urmeaza descopera un cotIon dezagreabil din
ideilor mele incom,;tiente. Trebuie. sil spun numaidecit ca in calitate
medic eu nu am in vedere niciodata interese pecuniare ci, in mod C.l
tatul fircsc, interesul boinavului. Mil gasesc la 0 bolnava careia ii dau
ingrijiri spre a a ajuta sa se puna pc. pi~ioare, in urma unei boli foarte
grave de care abia se vindeca. Am petrecut linga ea zile ~i nopti-extrem:
de chinuitoare. Sint fericit ca 0 gasesc mai bine ~i ii dL"Scriubucuriile
sejurului pe care ea 11va face la Abbazia, adaugind: "Daca, cum na-
dajduiese, nu veti parasi cur'ind patul". Spunind aeestea, eu am ex-
primat in mod vadit dorinta ineon~tienta de a 0 putea ingriji mai multii
vreme pe aceasta bolnava, dorinta care este complet straina com;tiintef
mele din stare de veghe 9i care, daca s-ar prezenta aid, ar fi rcprimata
cu indignare".
15) Ait exemplu (W. S t eke 1) : "Sotia mea voia sa angajeze 0
tuzoaidi pentru dupa-amigza 9i, dupa ce s-a pus de acord cu ea in ce
prive~te conditiile, vrea sa-i retina, certificate1e. Frantuzoaica 0 roaga sa:
i Ie restituie, pretextlnd : Je cherche encore pour les apres-micli, pardon,
pour les avant-midis J3). Evident, ea avea intentia sa se adreseze in
parte, sperind sa obtina conditii mai bune; ceea ee, dealtfeI, a 9i facut".
16) (Dr. S t eke 1): "Trebuie sa-ifae unei doamne 0 mustrare se~-
vera, 9i sotul ei, la rugamintea caruia fae aeeasta, sta ~i trage cu ure-
ehea indaratul u9iL La sfiqitul predicii mele, care faeuse 0 impresie
evidenta, spun: "Sarut mina, stlmate damn !". Aceasta m-a dat in vj]cag-
ca euvinte1e fuses era adresate domnului, ea de dragu1lui vorbisem EU".
17) Dr. S t eke 1 poveste~te ea avea la un moment dat in tratament
doi padenti din Triest, pe care intotdeauna ii saluta pe unul eu nUl1wle
eeluilalt. "Buna ziua, domnul Peloni", i-i spunea el Iui Aseoli; "B1.ma
ziua, domnule Ascoli", i seadreseaza lui Peloni. La inceput n-a atribuit
aceasta eonfuzie unui motiv profund, nevazind in ea dedt efectul 2i1U-
mitor asemanari intre eei doi domnL I-a fost insa u~or sa se eonvinga
ca aeeasta confuzie de nume exprima un soi de laudaro~enie, e1 voind
sa arate fiecaruia din pacientii sai italieni ea nu este singuru1 care a
facut drumul de la Triest 1a Viena, spre a primi ingrijirile lui, ale doc-
toru1ui Stekel.
18) In cursul unci furtunoase adunari generale. dr. Stekel propune ~
"Sa abordiim acum eel de al patrulea punct a1 ordinei de zi". eel
asta voia siJ. spund, 1nsa, antrenat de atmosfera combativd a reunhmii"
in Iocul cuvintu1ui "sa abordam" (schreiten) e1 intrebuinteaza euvl11-
tul "sa co111batem"(stl'eiten).
13) In limb;>.franceza in original. (Nota had.)
447
r
19) Un profesor spune in lectia sa inaugurala; "Nu sint clispus S(1-
apreciez meritele eminentului meu predeeesor". El voia sa spuna : "Nu
ma socot ea aV1nd destula autoritate ...", geeignet, in lac de geneigt.
20} D 1'. 8 t eke 1 Ii spune unei doamne pe care a erede atinsa de
boala lui Basedow: ,,8inteti eu 0 gUJd (Kropj) mai inalta decit sora
dumneavoastr[t". El voia saspuni\ : ,,81:nteti eu un cap (KopiJ mai inalta
dcci;; sora dumneavoastra".
21) Tot d 1'. S t eke 1 poveste"ite: cineva vorbe~te de prietenia din-
ire doi indivizi si vrea sa dea la ivea121ea unul dintre ei este evreu.
A:,?adar spune: ,:Ei traiau laolalta preeum Castor :;;i Pollak" (in lac de
Pollux; Pollak este un patronimic evreiese destul de raspindit). N-a
fo:s,t un joc de euvinte din partea autorului aeestei fraze ; e1 nu observ[i
lapsusu1 sau decit dnd aeesta fu relevat de auditoriul siiu.
22) Citeodata lapsusul tine locul unei lungi explicatii. 0 t1m"1rafe-
meie, foarte energica ;;i autoritara, imi vorbe;;te de so1;ul ei bolnav, care
a consultat un medic in legatura cu regimul Ce trebuie respectat. $i
ea C1:clauga:"Medieul i-a spus ca nu t1'ebuie sa urmeze un regim spe-
cial, ca poate minca ;;i bea ce vreau" (in loede ee vrea).
Urmataarele douaexemple, pe care Ie imprumut de la Dr. T h. Rei k
(Internat. Zeitschr. j. PsychoaruJL, III, 1915), 5e rcfera la sitmtiiin
care lap5usurile se produc u;,;o1',deoareee in astfel de situatii lucrurile
1'0primate depa;;esc peeele ce pot fi spuse.
23) Un damn exprima eondoleante unei tinere femei care to-emai
pierdut sotul, voind sa adauge: "Consolarea dumneavoastrLYva i
s;'l. 'Ii puteti consacrq in intregime eopiilor". Dar pronuntind rraza, el
1n10c1.1i5e in modineon:;;tient euvintul "consac1'a (wic1men) eu cuvintul
w:'cU.ve'i1 p1'in analogie eu euv1ntul 'Vitu,e (vac1uvii). In aeest fel el:;i-a
trud,-,t ideea reprimaUl,care 58 referea la 0 consola1'e de aIt gen :0 vi"i-
duv;} (Witv)e) tinara ~i frumoas~t nu va intlrzia sa cunoaSe2t pE1.'Ccrilc
sexu~iledin nou.
ze!) Aeelai;l donln se intretine eu acaea,?i doamna 1a 0 seratG data (1.~
amid comuni, vorbind despre prepanitivele ee so fae la Berlin
in vederea sarbiitoririi Pa;;telui. Ei intreabi'i : "A~i viizut expozitia easel
Vvcctheim? E foarte bine decoltctta". EI admirase inc{i de la inceputu1
5cratei decolteul frumoa5ei femei, 1n5a nu 1ndr::\znise sa-s1 eXDrime ud-
Inj.r::i~t'L $1 iata cd ideca refulatc"i a razDatut, totu"ii, fadn~lu-l 'sa spuni'i,
in h::gZtturaeu 0 expozitie de marfuri, ca era clecoltCltCi, pe dnd 01 pur ~i
simplu 0 gasea foarte clecorativa. Este de 1a sine intelce; eii euv1ntul
expo;;:itie capata, ineazul aeestui lapsus, un dublu sens.
25) Aeeea~i situatie se exprima intr-o observatic cElreia cl1'. H an n s
S a h incearca Sa-I cleo. 0 exp1icatie c.it mai completa posibil.
,,",lorbindu-mi de un damn care face parte dintre euno:;;tintele noas-
tre comune, 0 doamna 1mi poveste~te etl ultima oa1'a cind I-a V2,ZUt, era
10.1'21 de elegant co. intotdeauna, insB. ea eo. remarcase mai ales superbii
lui pantofi (HALBschuhe) maron. - Uncle l-a~i vazut? am intrebat-o.
- Suna 10. u;;a mea ;;i I-am vazut prin jaluzelele Eisate. Dar nid nu
i-am deschis, niei aU senm de viata n-am dat, pentru ca nu voiamsa
d\. abia ma 1nto1'sesem in ora~. Ascultind-o, mi-am spus eEl ea imi
ascunde eeva (probabil ea. nu era nid singura, nid Intr-o toaleta potri-
vitD Dcntru primirea de vizite), si am 'lntrebat-o Dutin ironic: - Doci
jaluzelele lasate i-ati putut ~dn1ira papucii (HAU8schuhej ... pardon,
pantom tI-IALBschuhe)? In euvlntul HAUSschuhe se exprinla ideea
I
!
j
I
rsfulata refcritoare la rocllia de interior (HAUSkleid) pe care, c1upabdl1U-
Ll~:lmea, ea trebuie s-o fi purtat in momentul in care dOJ11Dul inches-
dune suna la U~~l.$i an1 mai spus HAUSschlihe, in loc de HALBschuhe,
(I'::oarece cuvintul HaLo (ju111atate) trebuia sa figureze in raspunsul pe
C'lre intcn1;ionam s8.-1dau, dar pc care I-am reprinlat : - Nu-mi spuneti
d~2it aclevarul pe jumatate, crt erati numai pe jumCitate imbracatii. In
,'.lara df' aceasta, lapsusul a fost favorizat de faptul di, pu1;inmai inainte,
vorbisem despre viata conjugala a ilcelui domn, de "fericirea sa domes-
tic:2i" (hiiusliches - de la Haus), ceea ce, de altfel, a centrat discu1;ia
p':; persoana sa. In fine, trebuie sa recunosc ca daca I-am lasat pe acest
barbat elegant sa stationeze pe strad3 in papuci (HAUSschuhe), a fost
:;;i ni1;ica gelozie la mijloc, cad eu-insumi port pcmtofi (HALBscltuhe)
nnTon care, de~;;icumparati recent, sint departe de a i "superbi".
Razboaiele genereaza 0 mult;ime de lapsusuri, a cilror in1;clegere nu
pc'czintii, altminteri, nici 0 dificultat{:.
26) .,Lace ar111aface feciorul dumneavoastra", intreaba cineva pc
0doanm~1. Aceasta vrea sa raspunda : "In bateria 42 111ortie1'e"(JYErscr),
inSEt ea comite un lapsus ~i spune asasini (MErder), in loc de morticre
(AErser).
27) Locotencntul Ii e n l' i k H aim an serie de pe front Jr.) : "Sint
smuls de 1a leetura unci carti captivante, pentru a-I inlocui clteva cEpe
pe telefonistul-cerceta~. La proba de transmisie f[\cutil de statia de iir,
raspund: "Control exact. Repaus". Reglementar ar fi trebuit sa ras-
Gund : "Control exact. Terminat". Greseala mea se exolica prin nemul-
t:.:mirea de a fi fast deranjat de la lectu~a mea". "
28) Un sergent-major [ccomanda oamcnilor sai sa dea familiilor lor
adresele exacte, pentru ca sa nu se piarda coletele. Dar in loe sa spuna
"colcte" (GEPACKstilcke), e1 spune GESPECKstilcke, de la euvintul
Speck = slani11<1.
29) lata un exemplu de lapsusdeosebit de frumos ~i de semnifica-
tiv, date Hind impreju1'arile destul de t1'iste in care s-a produs ~;i care
il expliea. Il datorez amabilei comunic[tri filcuta de Dr. L. C z c s z e 1',
2are a facut observatia ~i I-a supus unei analize aprofundate in cursul
~ederii sale in Elve1;ia neutra, in timpul razboiului. Transeriu aceastii
abserva1;ie, faclncl ci'teva abrevieri neesen1;ia1('.
"imi permit sa va comunic un lapsus comis de dornnul profesor NI. N.
ie cursul uneia din conferintele sale asupra psihologiei sentimentelor,
pe care a tinut-o la O. in perioada ultimului semestru, in vara. l\11.'1i
intii trebuie sa va spun ca aceste conferinte au loc in aula Universi-
taW, in fata unui numeTOSpublic alcatuit din prizonierii de Tazbal f1'an-
cezi, internati in acest ora9' ~i din st1..ldenti,in majoritatea lor ol'iginari
din Elvetia ramanda si foarte favorabili Antantei. Ca si in Franta cu-
vintul bo'che este folo~it la O. pentru a-I desemna in ge~eral 9i e~ciusiv
pe germ ani. La manifestarile ofioiale, iDsa, la conf2r1n1;eetc., functi.oDarii
superiori, profesorii ~i alte persoanc responsabile se straduiesc, din
motive de neutralitate, sa evite cuvintul fatal. Or, profeso1'ul N. toe--
mai varbea de important.a practicii a afeetelor 9i i9i propunea sa dteze
un exemplu destinat sa arate modul in care un sentiment poate fi folo-
sit in a9a fel incH sa faca placuta a l11UnCafizicii lipsita prin ca insa~i
de oriee int<~res, sporindu-i asHel intensitatea. El povesti prin urmare.
11.) Intern1t. Zeitschr. f. Psychoanal., IV, 1916/17.
29 - cd. 404
44U
fireste in limba franceza, istoria unui institutor german (istorie pe care
ziarele locale 0 reprodusesera dupa un ziar german) care ii punea pe
elevii sai sa lucreze intr-Q gradina ~i care, pentru a Ie stimula zelu1 :;ji
ardoarea in munca,ii povatuia s<l-~i inchipuie ca fiecare bulgdre de
pamint pe care-l farImitau reprezenta 0 cdpat}na de francez. In alo-
cutiunea sa, N. S8 abtinea, fir~te, de a se servi de cuvintul bache orl
de cite ori trebuia Sa-I pomeneasca pe germani . -".juns insa 1a punctul
cu1minant al parabolei sale, e1 reproduse astfe1 vorbele institutorului :
lmaginez vous, qu'en chaque nwche vous ecrasez le crane a-un Fran-
r-ais 15). A'iiadar, moche, in loc de 1notte. Nu 5e vede oare !impede cit de
mult s-a supravegheat acest savant cored spre a nu ceda in fata obi~-
nuintei ~i poate ~i a tentatiei de a lansa de 1a 0 catedra universitar2,
cuvintul injurios, a carui intrebuintare fusese interzisa chiar :;;i prin-
tr-un decret federal? $i chiar in cUpa in care, pentru ultima oara, e1
ocolise primejdia, pronuntind abso1ut corect cuvintele "instituteur alle-
mand", tocmai in momentu1 in care, scotind nu suspin de w!urare, ajur:-
gea 1a sfir~itu1 acestui examen a1 sau - tocmai atunci vocabu1a penibH
refulata s-a agatat, cu ajutorul unei asemanari de ton, de cuvintul
rnotte, 'iii nenorocirea s-a produs! Teama de a comite 0 gafa palitica.
poate ~i dezamagirea de a nu putea pronunta cuvintul uzual, a~teptat
de toata lumea, ca 'ii nemultumirea republicanului :;;idemocratului COll-
vins, fata de orice constringere care se opune liberei exprimari a opi-
niilar, s-au conjugat, deci, spre a tulbura intentia initiala, care fusese
de a reproduce exemplul in limitele corectitudinii. Autorul are con9tiinta
acestei pu1siuni perturbatoare 'ii ne este permis sa presupunem cd el S2
gindise la ea imediat inainte de lapsus. Profesoru1 N. n-a observat
lapsusul sau, cel putin nu l-:Rcorectat, toemai fibdca acesta se produce
cel mai adesea in chip automat. Inschimb auditorii, in majoritatea lor
franc2zi, au intimpinat lapsusul eu 0 adevarata satisfactie, ca pe un joc
de cuvinte premeditat. Cit despre. mine, am urmarit cu 0 adinea emotie
aeest proces,. in aparenta. inofensiv. Caci daea, pentru motive lesne de
inteles, a~ fi fast obligat sa ma abtinde la -orice studiu psihanalitic,
inca a'ii fi vazut in acest 1apsus 0 proba izbitoare despre exactitatea
teoriei dumneavoastra eu nrivire 1a determinismu1 actelor ratate si pro-
fundele analogii intre lap~us ~i euvintul de spirit" .. -
30) Tot apasatoarelor :;;idureroaselor impresii de 1'azb01se datoreaZl1
originea lapsusului urmator, pe care mi-1 imparta'iefite un ofiter ame-
rican intors 1a vatra, 10cotenentul T. :
"Pe cind eram prizonier de razboi in ItaHa, am fost cazati, vreO
doua sute de afiteri, intr-o vila foarte modesta. In timpul ~ederii noas-
tre in acea vila, unul dintre camarazii nO'itri muri de gripa. Fire'ite,
aceastii intimplarc a produs asupra noastra {) impresie profunda, deoa-
rece conditiile in care ne gaseam, absenta oricarei asistente medica1e,
lipsurile 'ii rezistenta noastra scazuta Iaceau propagarea bolii mai mult
decit probabila. Dupa ce am pus cadavrul in sicriu, I-am af;>ezatintr-un
ungher al pivnitei aeclei case. Seara, pe dnd faceam, impreuna eu unul
din prietenii mei, un rond in jurul casei, ne-a venit ideea sa revedem
15) inchipuitl-va ca in fiecare moche strlvlti ciipiitina unui francez (in limba
franceza in textul Iul Freud). Cuvintul moche, care in franceza inseamna "urlt".
"dezagreabil", a rezultat de fapt din interferenta cuvintelor bache (= neamt)
!?i motte (~ buIgare, mu9uroi). (Nota trad.).
450
cadavruL Cum eu mergeam inainte, m-am gasit, inca de 1a intrarea
in privinta, in fata unei priveli$ti care m-a zguduit, did nu ma a$tep-
tam ca sicriu1 sa fie atit de aproape de intrare ;;i sa vad 1a 0 distan~a
aUt de mica fata mortului pe care tremuru1 fladirilor luminari10r noas-
tre parca 0 inviasera. Ne-am continuat rondul sub impresia acestei v-
denii. Intr-un lac de unde privirile noastre zareau parcu1 scaJ:dat In
lumina lunii, 0 pajh;te luminata ca ziua in amiaza mare ;;i, mai incol0,
mid nori vaporo~i, reprezentarea pe care mi~a sugerat-o aceasta 1n-
treaga atmosfera s-a concretizat in imaginea unui cor de iele care
dansau la liziera unei paduri de chiparo~i, in margine a paji~tei.
dupa,-amiaza zilei urmatoare am condus pe sarmanul camarad la locul
sau de veci. Traseul c~re despartea inchisoarea noastra de cimitiru1 din
mica localitate vecina a fast pentru noi un dureros ;;i umilitor calvar.
Adolescenti giHagio~i, 0 populatie ironiea ,;;i batjoeoritoare, scandalagii
grosolani 'profitara de prilej spre a-:;;i manifesta eu privire 1a noi :'3en-
timentele in care se amestecaucuriozitatea ~i ura. Con$tiinta neputintei
mele in fata acestci umilinte, pe care in alte imprejurari n-a~ fi raD-
dat-o, oroarea in fata acestei grosolanii exprimata eu atlta cinism, m-au
cople:jdt de amaraciune ~i m-3U aruncat intr-o stare dedeprimare care
dura plna seara. La aceea~i ora ea ~i in ajun, eu o..;ela$i tovara'i, am
pornit din nou pe drumul prunduit care fi'icea ineonjurul vilei noastre.
Trecind pe dinaintea zabrelelor pivnitei unde noi depuseseram in ajun
cadavrul camaradului nostru, mi-am adus aminte de impresia pe care
o resimtisemla vederect obrazului sau lumina"J de flacara luminarilol.
Iar in locul de unde am zarit din nOu par cuI intim:; sub darul d,e luna,
ill-am oprit $i i-am spus tovara'iului meu : ,,~llci ne-am puteaa='i8za pc
iarbCi si sa dntam 0 serenada". InSEt pronuntind aceasta fraza comi-
sesem doua lapsusuri ; Grab (mormint), "in loc de Gras (iarba) ~i sinken
(a cobori), in loc de singen (a cinta). FraLa mea, avea, ded, sensul ur-
mator; "Aid ne-am putea a:;;ezape mormint ~i sa coborim 0 serenada".
Numai dupa ce am comis eel de al doilea lapsus, am inteles eu ce spu-
sesem. Cit despre primul, I-am corectat fara a sesiza sensul gre'ielii
mele. Am chibzuit 0 clipa, reunind ~-eie doua lapsusuri,am reeompus
fraza; "a cobori in l11ormint" (ins Grab sinken). 9i iata ca 0 serie de
imagini incep sa-mi defi1eze cu () iuteala vertiginoasa prin fata ochi-
lor: ie1e1e dansind ~i planind in darul de luna; camaradul stind in
co:;;ciug; el, viu; diverse scene ~a la inmormintare; senzatiile de dez-
gust 9i de mihnire pe care Ie-am trait; amintirea anumitor convarbiri
legate de posibilitatea izbucn:'.:ii Ul1i epidemii; ingrijorarea manifes-
tatade anumiti ofiteri. Mai tirziu, mi-am amintit ca in ziua aceea era
aniversarea mortii tatalui IJ''?U, fapt care m-a mirat tare, dat fiind ca.
am 0 foarte slaba memorie a datelor. Dupa ce am reflectat, tatul mi
se paru claro Acelea~i conditii exterioare In cele doua seri consecu-
tive, aceea:;;i luminatie, acela"ii lac :;;i acela;;i tovara$. JVIi-aducaminte de
sentimentul de neliniste pe care I-am trait cind se vorbea de a even-
tuala extindere a gripei ~i de asemenea, de acel comandament interior
care imi interzicea sa cedez in fata fricii. Juxtapozitia cuvintelor "wir
k6nnten ins Grab sinken" (am putea cabOT?: in mormint), mi-a dezvaluit,
de asemenea, semnificatia sa, ~i in acela:;;i timp am fost sigur ca numai
dupa ce mi-amoorectat primul lapsus (Grab - mormint, in Gras -
iarba), corectare careia la inceput nu i-am dat nici 0 insemnatate, I-am
comis pe al doilea (spunind sink en, in 'loc de singen), spre a permite
complexului refulat sa se exprime. Adaug 'ca aveam pe vremea aceea
451
....-------------------------------------------------------
visuri i11grozitoare, 111 care 0 rUC-1Llfoarte c~prOpiat~1l-I11i aparuse, il1 111ai
multe 1'indu1'i, ca fiind grav bolnava, ~i chiar maarta lntr-un rind. ell
putin inainte de a fi fost faeut prizonic:'T,aflascm eEl g1'ipa faeusc ra-
vagii in tara locuita de acea ruda - ctTcia, dealttel, eu ii adusesem la
cunostinta temerile mele foarte acute. La 111aimultc luni dupa intim-
plariie p~ care Ie povestesc, am primit ~tirea ca ea sucambase din cauza
epidemiei, cu cincisprezece zile inaintea evenimentelor relatate de mille".
31) Lapusul prezentat in eontinuaro ilustreaza intr-un mod frapant
unul dintre aeele dureroase conflictc aUt de freevente in cariera n1.edi-
cului. Un om, dupa toate aparentele bolnav incurabil, dar a carui hoala
nu era diagnosticata cu ecrtitudil'lc. vine la Viena sa-~i edute sanatat2a
"ii roaga pe unul din prietenii s.Ji din copilaric, devenit medic celcbru,
sa se ocupe de cazul siiu - ceca ce prietcnul prirrli in cele din ufrnil,
eu toate ca far a tragere de inim8.. E1 .il sfatui pc bolnav sa sc interneze
1ntr-o casElde sfmatate, recomandindu-i sanatoriu1 "Hera". - Dar aeeasti'i
casa de si'matate are 0 destinatie speciala (maternitate), obieeta 001-
navul. - A, nu, raspunde cu vivacitate medicul, in aceasta casa poate
muri (UMbringen) ... vreau sa zic poate intra (UNTERbringen) orice bol-
nay. Apoi e1 incerca sa atenueze efectul 1apsu5ului sau. - Acuma sa
nu erezi ea am in privinta ta intentii du~mi'mo21.se. Un 5fert de ora dupa
aceea, el ii spuse infirmierei eare-l conducea spre ie~ire : ~ Nu gase5c
nimie ~i nu cred ca are noala presupusa. Dar dacii 0 are, dupa parerea
mea nu ramine dedi sii i 5e administreze 0 doza importanta ,de morfina,
~i eu asta basta. Or, in realitate, prietenul sau ii pusese in vedere Sa-I
scurteze suferintele cu un medicament oarecare, de indata co va i 00-
bindit eertitudinea ca situatia era fara ie:;;ire. A~adar, medicul in reali-
tate 5e angajase (eu 0 anu111.itaeonditie) sa aduca moartea prietenului s:=m.
32) Nu pot rezista tcntatiei de a cita un exemplu de lapsusdeo-
sebit de instructiv, cu toate ea, dupa relatarea celui Care mi I-a descris,
are 0 vechime de vreo 20 de ani. 0 doanula declara int1'-o zi, 121. 0
reuniune (iar tonul declaratiei sale dezv<'iluie-la dinsa 0 anumita stare
de exeitatie ~i influenta anumitor tendinte ascunse): - Da, pentru
a place barbatilor, 0 femeie trebuie sa fie frumoasa; cazul barbatului
este mai simplu : Iui ii ajunge sa aiba cinci membre normale! Acest
exemplu ne dezvaluie mecanismul ascuns, intim al lli'lui lapsus prin
condensare sau prin contam.inare. Pare, la prima vedere, ca aceasta ex~
presie rezulta din fuziunea a dou,c;. propozitii :
(a) lui .ii ajunge sa aiba patru mem.bie nonnale
Iui ii ajunge sa aiba cinci simpuri intacte
Tot astfel, se poate admite ca ele111.entulnormal este comun eelar doua
intentii verbale, care ar fi urmatoarele :
(b) lui ii ajunge sa aiba 111.embr81e nornwle
'Ii de a Ie mentine nornwle pe toate cinci 16).
Nimic nu ne impiedica sa admitem cD.aceste doua fraze aucontribuit
la introducerea, in propozitia rostita de doamr;a, mai intii a unui numiir
in general, apoi a numarului misterios cinci, in locul aceluia, mai simplu
,?i mai firesc in aparenta, de patru. Aceasti'i fuziuhe nu s-ar fi pi:'~dus
16) Textul in L germanii :
(a) wenn er seine vier geraden Grieder hat
wenn er seine funf Sinne beisammen hat.
(b) wenn e1' nur seine geraden Glieder hat
aUe fiinf gerade sein lassen. (Nota trad.)
452
j
,
daca numaru1 cinci nu ar i avut, in fraza care i-a scapat ca lapsus,
sCTnnificatia sa proprie, aceca a unui aclevar dnic, pe care 0 feI~1eie
nu-l poate rosti decit intr-o forma deghizata. Atragem, in fine, atcn~ia
asupra faptului di, a:;;a cum~a fost rostita, aceasta fraza constituie tot
aUt de bine 0 excelenta yorba de duh, ca ~i un lapsus amuzant. Totul
depinde de intentia, con~tient:i sau incon~tienta, eu care aeeasta femeie
a pronuntat fraza. Or, comporta1nentu1 ei exclude a orice intentie C01}-
;;tienta ;;i, deci, nu era yorba de 0 yorba de duh !
33) Asen1anarea intre un 1apsus ~i un joc d~ cuvinte poate merge
foarte departe, ca in cazul comunicat de O. Ran k, in care persoana
care a comis lapsusu1 sfiqc~tc prin a ride ca de U11 adevarat calambur
(Internat. Zeitschr. f. Psychoaiwl., 1, 1913) :
"Un barbat cdsiltorit de cu1'1nd ~i caruia sotia, foarte grijulie sa-Si
conserve prospetimea ;;i aparentele de fata tinar-a, ii refuza raporturile
sexuale prea freevente, imi povcste;;te urmatoarea intimplare, care i-a
distrat mult, aUt pe e1 cit ;;i pe soiia lui : in dimincata de dupa 0 l10apte
il1care el abrogase regimul de abstinenta impus de sotia sa, el se biir-
biereste in dormitorul lor comul1, servindu-se, cum 0 facuse de multe
ori pina atunci, de puful de pudra de pc noptiera sotiei care inca ~edea
in pat. Aceasta, foarte atenta cu tenulei, Ii inte~zisse a-desea sa folo-
seasdipuful ei de pudra, deci i-a spus contrariata : "lar ma pudrezi en
pufnl tau". Vazind ca sotul ei izbucne9te in ris, observa ci'i a comis un
1apsus (ea voise sa spuna : "lar te pudrezi cu puful meu") ;;i se pU5e pc
ris la rindu-i (in jargol1ul vienez puclern - a pudra ~ semnifidi actul
sexual,. elt despre puf de puclrd, semnificatia sa simbolicalegatii de
falus, esie, in acest caz, in afara de orice indoiala)" .
34) lntentia unei vorbe de duh poate fi relevata ~i in feIul urmator
(A. J. S t 0 rfe r) :
Doamnei B., care suferea de 0 boaia deevidenta origine psihici'i, i
s-arcmmandat in repetate rinduri sa-l consulte pc psihanalistul X. Ea
obiectaea un asemenea tratament nu este dtu9i de putin indicat, mc-
diculorientind totul in mod fals spre problema sexuala. In sfiqit, int1'-o
zi, ea fu gata sa urmeze sfatul 9i intreba: "Bun, atunci, pe cind imi
este prescris acest Dr. X.?".
Afinitatea existenta intre lapsus ;;i jocul de cuvinte se manifesta :;;i
in faptul ca lapsusul nu este in general altceva dedt 0 abreviere.
35) 0 fata, absolvind 5tudiile seeundare, s-a inscris, cum era 1a moda,
1a beuItatea de medicina. Dupa dteva semestre ea a renuntat 1a 1112-
dicina ~i s-a apueat de chimie. Dupa citiva ani ea afirma despre aceasta
schimbare: "Disec~ia, in general, nu 1na inspaiminta, insa intr-o zi.
in care a trebuit sa smulg unghiile de 1a degetele unui cadavru, m-am
dezgustat de intreaga chimie".
36) Adaug insa un caz de lapsus, a carui interpretare nu prezinta
nici D dificultate. "Un profesor de anatomie incearca sa faca 0 descriere
eft mai clar posibil a cavitatii nazale, care, se ~tie, constituie un capitol
foarte difici1 a1 anatomiei eraniu1ui. Intrebind dadi toti auditorii au In-
teles corect explicatiile sale, el a primit drept raspU1~sun da unanim.
La acest da profesoru1, cunoscut a fi un personaj extrem de infatuat,
a raspuns : "Nu prea imi vine sa ~cred, deoarece pcrsoane1e care i:;;i fae
o idee corecta clespre structura cavitatii nazare, chiar intr,~\Ul ora~ ca
Viena, pot fi numarate pe un c[eget... pardon, voiam sa zic pe d~getele
unei mEni".
453
37) AceIa~i anatomist spune alta data: "In ceea ce prive~te orga-
nele genitale ale femeii, in duda numeroaselor tentatii (Versuchungen) ...,
pardon, in duda numeroaselor cercetiiri (Versuche) ...".
38) Datorez doctorului Al f. Rob its e k, din Viena, aceste doua
exemple de lapsus,pe care el Ie-a gasit la un vechi autor francez
(Bran t 6me, 1527-1614; Vies des dames galantes. Discours second.)
Transcriu aceste doua cazuriin textullor original:
"Si ay-je cogneu une tres belle et honneste dame de par Ie monde,
qui, devisant avec un honneste gentilhom.'?le de Ia cour des affaires de
la guerre durant ces civiles, elle luy dit; "J'ay ouy dire que Ie roy
a faiet rompre tous Ies c... de ce pays-Ia". Elle voulait dire les ponts.
Pensez que, venant de coucher d'avec son mary, au sangeant a son
amant, elle avoit encor ce nom frais en la bouche,. et Ie gentilhomrne
eschauffer en amoU1:Sd'elle pour ce n1,Ot".
"Une autre dame que j'ay cogneue, entretenant une autre grand
dame plus qu' elle, et Iuy Iouant et ,exaltant ses beautez, elle luy dit
apres: "Non, madame, ce que je vow, en dis: ce n'est point pour ValiS
adulterer; voulant dire adulater, comme elle Ie rhabilla ainsi: pensez
qu'elZe sageoit a adulterer". 17).
39) Fire~te, exista ~i exemple modernede formare a unor expresii
cu dublu sens : Doamna F. povest~te in legatura cu prima sa ora de
clasa, 0 lectie de limba : "Esto cu totul interesant, profesorul nind un
tinar simpatic, englez. Imediat la prima ora el mi-a dat de inteles prin
bluZQ (= dUTch die Bluse) (ea se corecta : prin flori = durch die Blume)
ca e1 mai bucuros ar putea sa-mi dea lectii intre patru ochi" (Storfer).
in procedeul psihoterapeuticpe care 11 utilizez, pentru a slabi ;;i
suprima simptomele nevrotice, adesea sint constrins sa caut in parerile
t?i ideile, in aparent;l accidentale, exprimate de bolnav, un continut care,
de;;i inccarca sa se disimulczc, nu S0 tradeaza totu;;i mai putin, fara
~tirea pacientului ~i sub formele cele mai diverse. Lapsusul ne aduce
adesea, din acest punet de vedere, serviciile cele mai pretioase, dupa
cum m-am putut convinge prin exemple instructive 9i, in muite privinte,
foarte bizare. Cutare bolnav vorbe9te, de exemplu, de matu9a sa, pe care
e1 0 nume~te fara niei 0 ezitare9t> fara a-:;;i observa lapsusul, "mama
mea" ; cutare femeie vorbe;;;te de sotul ei, numindu...;l "frate". In mintea
<"cestorbOlnavi, matu~a ~i mama, sotul ;;i fratele sint asHel "identificati",
legati printr-o asodatie gratie careia ei se evoca reciproc, ceea ce
inseanma ca bolnavul Ii considera reprezentanti ai ace1uia:;;i tip. Sau:
un tinar de 20 de ani 111ise prezinta la consultatie, declarindu-mi : ,,8int
taWI lui N. N., pecare 1-ati ingrijit dvs... Pardon, vreau sa spun ca 81nt
frate1e sau; e1 e mai mare eu patru ani dedt mine". Inteleg ca prin
1.') TraducC1TIeu aproximatie aceste texte "de epociJ.": "A;;a, cunoscui 0
p:'ea bel-a $i onorabila dama mondena, care, stinc1 de taciale cU-n onorabil genti-
10m al curtii despre chestii de razboi ;;i civile, i-a zis; "Am auzit afirminclu-se
cA regele a rupt toate Cu. din acea tara". Ea vaise sa zica podurile. Ginditi-va
numai ca, toemai culcindu-se cu sotul sau umbllndu-i mintea Ia amant, ea avea
Inca proaspat pe buze acel cuvint j iar gentilomul se aprindea de amor pentru
dinsa din pricina acelei vorbe". - ,,0 alta dama ee am cunoscut, conversind eu
aHa dama mai de vaza ca ea $i 1audindu-i !3i ridicindu-i in sliJ.vi farmecele, i-a
spus dupa toate astea: "Nu, daan111a,v-o declar sincer, nu-i deloc ca sa va adul-
terez"; voind sa spuna adlllez, dupa cum s-a corijat; se vede ciJ. se ginclea 1a
falsitatea spuselor sale ". (in limba francezii adulterer = falsifica, a altera). (Nota
tta:Lj.
acest lapsus el vrea sa spuna ca, intocmai ca fratele sau, el este bolnav
din vina tatalui ~i ca, intocmai ca ~i fratele sau, el a venit sa-~i caute de
sanatate, inS~lct:!eel mai urgent este cazul tatalui SEtu.
Alteori, 0 combinatic de cuvinte necunoscuta, 0 expresie in apa-
renta fortata, ajung spre a revela actiuneaunei idei refulate asupra
. vorbirii bolna'lului, dictate de mobiluri eu totul diferite. Astfel ca in
tulburarile 'lorbirii, serioase sau nu, insa care pot fi trecute in categQria
"lapsusurilor", apare influenta nu a contactului exercitat de sunetele
verbale, unele asupra altQra, oi a unor idei exterioare intentiei care dic-
te3za discursul, descoperirea acestor idei fiind suficienta pentrua explica
grqelile savif.';iite. Desigur ca nu contest actiunea modificatoare pe care
sunetele 0 pot a'lea unele asupra celorlalte, dar legile care gu'lerneaza
aceasta actiune nu-mi par indeajuns de eficiente spre a tulbura, prin ele
insele, enuntarea corecta a discursului. In cazurile pe care am putut sa
Ie studiez ~i sa Ie analizeze in adincime, aceste legi nu exprima dedt un
mecanism pl'eexistent de care se serve~te un mobil psihic exterior
cUscursului, dar care nicidecum nu se alatura rapo1'turilo1' existente intre
acest mobil .;;i discu1'sul prommtat. Intr-un rnare numar de substitutii,
lapsusul face abstractie totalii de aceste legi ale relatiilor tonale. Asupra
acestui punct sint in intregime de acord eu \Vun d t, care de asemenea
considera conditiile lapsusuluica fiind foarte complex,e ~i depa.;;ind cu
InuIt simplele efecte de contact exercitate de sunete .uneleasupra altara.
Dar eu toate ca socot eerte aeeste "influen~e psihice mai indepar-
tate", spre a ma ser'li de expresia 1ui \Vundt, nu 'lad nid un inconve-
nient in a admite ca conditiile 1apsusului, a~a cum au fost ele formulate
de catre Meringer .;;i Mayer,se gasese u.;;o1'realizate dnd se 'lOJ;be~te
repede 9i dnd aten~ia este mai mult sau mai pu~in distras2L In Unele
dihtreexemplele citate de 3ce9ti autori, conditiile par totu~i sa fi fast
mai complicate. Reiau exemplul pe care I-am mai dat ;
Es war mil' auf del' Schwest ...
Brust so schwer (8).
Recunosc prea bine Cd in accasta iraza silaba schwe a luat 1Qcul
silabei Btu. Dar, Gar2, numai de asta este vorba? Nueste citU;;l de putin
nevoie sa se insiste asupra faptului ea alte motive ~i alte relatii au
lJ'.Jtut determina aceasta substitu~ie. Atrag atentia indeosebi asupra aso-
ciatiei Schwester - Bruder (sora - frat e) sau, in plus, asupra asocia-
tiel Brust cler Schwester (pieptul surorii), care ne calJuzesc spre alte
3fer2, de idei. Tocmai acest element auxiliar care lucreaza in culise con-
fec;. inofensi\'ei silabe schwe puterea de a se manifesta in calitate de
13_:)SUS.
In ceea ce priv'C;;te alte lapsusu1'i, 5e poate admite ea la oDlf9ia101'
52 aflao similituc1ine tonala cu cuvinte ;;i sensuri obscene. Deformarea
desfigurarea intentionala a cu'lintelor ~i frazelor, pe care oamenii rau
c:'~2scuti0 indragesc atit de ~nult, nu vizeaza in fond dedt utilizarea unui
pn~text anoclin in scopul de a evoca lucruri interzise, far acest joceste
at:!.t de raspindit inch nu ar i de mirarc ca deformarile respective sa
is),,Aveam 0 greutate atit de mare pe piept". Schwest reprezinta lapsusul,
"ll,'Cba Schlee substituindu-se silabei Bru. Aceasta "neoformatie" lingvistica, este,
ast:'el, parazitara. (Nota tract.)
455
sfir~easea prin a se pIoduce fara :;;tirca subi2ctilor ~i in afara de intcctLI
lor H). - ,,1ch fordere Sie auf, auf das \'/0111unse1'es Chefs ClUJzustossc-/'
(Va invit sa rlgiiti intru prosperitatea ~efului nostrll), in loc de : "auf oas
vVohl unseres Chefs anstossen" (sa bem pentru prosperitatea ~efc;~Ji
nostru). Nu este exagerat sa vedem in acest lapsus 0 parodie invoL2:1-
tara, reflectare a unei parodli intentionale. Daca a-;; fi ~efu1 la Clch-esa
caruia o1'atorul a pronuntat aceasta fraza eu lapsusu1 ei, a~ recunoa;;te e:a
romanii proeedau inte1ept permitind soldatilor imparatului triumIstJr-
sa-~i exprime in cintece satiriee nemultumirea p care 0 puteau avea
eu privire 1a persoana sa. Meringer poveste~teea int1'-o zi s-a ac1n::~at
unei persoane care, in calitatea sa de eel mai in virstil m(:'Jflbru al
tatH, purta UUul onorific, ~i totu~i familiar, de "Scnexl" sau
Sere).I" 20), spunindu-i : "Prost 21), senex altesll". El so ingrozi obsen~y:d
la})&usulsau (p. 50). Vom intelege emotia sa, daca ne gindim cit de Elult
seql11ana cuvintul "Altesl" cu injuria "alter Esel" 22). Upsa de 1'esy:cct
fata de cei mai in v1rst8. (in cawl copiilor, fat. de tag) atrage peckpse
grave.
Sper ea citHorii nu yor considera ca Hind lipsite de oriee valcRI';:'
distinctiile stabilite de~mine cu privire la interpretarea lapsusurilor, en
toate ca aceste distinctii nU5int susceptibile de 0 demonstratie riguroasa,
~i di ei vortineSDcotealii de exemplele pe care Ie-am adunat ~i Ie-2m
analizat. Da-ca continui sa creel cD. lapsu.5uri1e, chiar -;;icele mai
.in apa1'enta, intr.:.o zi Val' putea fi reduse la tulburari care i:;;i au sursa
intr-e idee pe jumatate refulata, exterioara frazei sau discursulUl pe
care Ie pronuntam, sint incurajat in accClstaclirectie de 0 remarca intere-
santa faeutade Meringer insu;;i. Este ciudat, spune acest autor, C3 nimcni
l1l1vrea sa recunoasca a i comis un Iarsus. Exista oameni rczo1121bm~j
onc,,?U,care se simt ofensati daca Ii se atrage atentia ca s-au f5.cut yinD-
vati de 0 gre~eaEi de acest gen. Nu cred ca acest apt ar putca fi gene" a-
liz.:,t in m,"1sura in ~are 0 face Mer in g e r,t:are folose--;;tecuvintul
"nimeni". Dar semnele de emotie pc care cineva Ie denota dnd i se
dove1?teca a comis un lapsus ~i -care s1nt foarte inrudite cu r:.1~inea,
aceste semne sint pUne de semnificatic. Ele sint de aceea~i hatm,} .28 ~i
nemultumirea pc care 0 traim. cind nu putem gasi un nume uibt, ca ulnii-
rea pe care ne-o aminte!?te 0 al11intire aparent in;:;ignifianta; in tDate
aceste cazuri tulburarea se dato1'eazii in mod verosimil interventiei -Lcljui
motiv incon~tient. '
m) La una dintre bolnavcle mele mania la'Jsusului. ca sinmtom, Cii;J2tase
propoI'~ii aUt de mari incft ajunsese la delE'ctare-a infantil:'i de a' spune a' ',"rl-,HI
pentru a Tuina. Referindu-se la trucurile lapsusurilor in ce prive5te utilizareil Iibed,
a cuvintelor 5i expresiilor licen~ioase, K a rIA bra ham stabile5tc 0 leg8tlOra
intTe observatiile fRcute in domeniul actdor ratate 5i "tendinta de supraeoleiDET,-
safe" (Il1tern. Zeitsehr. f_ Psychoanalyse, VIII, 1922)_ 0 pacicntii [l sa ea;:,btase
obi5nuinta sa pronunte An90ra in loc de Angina, pentru ea lupta ell tEl1tatia de
a rosH "vagin" in loe de "angina ". AstLel de la.Jsusuri sun-in ,?i datorita faDtcl'Ji
ca 5e instaleaza 0 tendinta de prevenire a de[ormarilo;', iar K. Abraham remardi.
pe bun a dreptate 0 analogie intre asemenca incidente'ii simptomele caraete;'jstir=e
nevrozei obsesionale.
:l'l) "Senex1", de 1a euv. lat. senCT = biitrfn: alt, alte, aJtes =biHrin; ,,0.:te5
Senexl" = batrln venerabil ; loeutiune imprumutata din argoul studentilor ge'7Dani
din acel timp. (Nota trad.)
:1:1) "Prost" sau "Pros it" - Noroe! Vivat! Sa-ti fie de bine! (Nota trad.)
2:1:) "alter Esel" - mclgar biHrin. (Nota tract.)
456
Deform.area numelor exprima dispretu1, cind ea este intentim1ala,
~i ar trebui sa i se airibuie aceea~i semnificatie intr-o intreaga serie de
eazuri in care ea apare ca un Iapsus accidental. Persoana care, dupa
M: aye r, spune prima oara "Freuder" pentru 'F l' e u d, deoarec:eeu
clteva dipe mai inainte pronuntase numele Iui "Breuer" (p. 38) ~i care
altEidata vorbea de metoda "Freuer-Breud", in lac de "Freud-Breuer"
(p. 28), era un coleg peeare metoda mea nu-l incinta. Voi cita mai
departe, in legiHura eu erorlle de scdGe, un alt caz de deformare de
nume, )2asibil de aceea~iexplica tie 23).
In acest caz intervine, ip calitate de factor perturbator, un element
de critic,i, pe care 0 putem lasa insa de-o parte, deoarecenu corespunde
intentiei celuicare vorbe~te, inchiar momentul in care el vorbe9te.
In schimb, substitutia unui num.e prin altul, atribuirea pentru sine
a unui nume strain, identificarea prin intermediul lapsusului, insearnna
cu siguranta uzurparea unui luerudemnde onoare, fapt despre care,
dintr-un motiv sau altul, cel vinovat nu arecuno~tintd in momentul
respediv. S. Fer e n c z i povestc;;te un fapt de acest gen, inca de p""
timpul cind era 9colar :
"Pe cind cram elev in c1asa intii a liceului, a trebuit sa recit (pentru
prima oara In viata mea) in fata publieului (adidi in fatajntregii clase)
o poezie. lVI-ampregatit foarte bine 9i am ost eu totul mirat sa-i aud
peceolegii mei izbucnind in ris indi de 1a primele cuvinte pc care Ie-am
2D'l Putem nota, de asemenea, ea eel mai adesea a1'istoc1'atii deformeaza nu-
mele medicilo1' pe care -Ii consulta, de uncle se poate conchide ca au pent1'u
ac~tia p1'ea putina stima, in ciuda eurtoaziei eu care, de ochii 1umii, obi9nulesc
sa-I trateze. Citez aici cfteva exce1ente observatii asupra uita1'ii de nume, pc care
Ie iaude la profesorul E. Jones (atunci 1a Toronto), care a tratat in l1g1ez[1
subiectul care neintereseaza aici (Psychopathology of Everyday Life", American
Jonl'n. of Psychology Oct. 1911): "Putini oameni i:;;i pot 1'eprim.a 0 expresie de
nemuli:lImire dm. momentul in care iau aminte ca cillcva a uitat numt'lc lor, mai
ales dnd puteau spera sau se puteau a',tepta ca persoana in chestiune sa-1 1'etiniL
Fcira a reflecta, ei i,?i spun numaidecit ca aceasta persoana n-a1' fi comis, desigur,
aCi"3stil uital'e, daca pul'tatorul numelui i-ar fi lasat 0 impresie mai mult san .mai
putin puternica, numele fiilld considerat ca un element esential ill personaJitatiL
Pe de aIM parte, nU este nimic mai m1lgulitor dedt sa te auzi strigat pc nume de
o persopalitale din partea c:'ireia nu te-ai fi a~teptat 1a a~a ceva. Napoleon, care
treceadrept maestru in arta de a trata oamenii, in timpul nefericitei campanii
din 1814 a f,lcut tlovada unei uluitoare memorii a numelor. Gasindu-se in Ol'a<o;uL
Graonne, el i";iiamillti a-I fi cunoscut, cu 20 de ani in urma, pe primarul ora~'uli1i,
De Bussy, intr-un allumit regiment, Urmarea a fast ca De BUssy, beat de incI:-,tare,
a intrat in servieiul sau cu un devotament fiira margini. De asemenea, nu Ecxlstil
un mijloe mal sigur de a illjosi un om dedl sa te prefaci cii i-ai uilat nu:nele;
araUim astfel ci'. acest am ne este indiferent in asa grad incH nu merita niei m{,car
osteneala sa-i l'etinem numele. Acest fapt joaea,' dealtfel, un anumit 1'01 in litera-
tura, A.stfel, in Ftlrn de Turgheniev, citim: "Gilsiti Badenul intotdeauna amuzant,
domnule". Litvinov '1" Ratmirov avea obiceiul sa pronun\e numele de Litvinov eu
a Crcirecare ";iovi'ciala,ca :;;i cum ar fi avut dificuWlti de memorie, Prin aeeasta, ca
~iprin .felul sel11et in care i~i scotea piilaria dnd il intilnea pe Litvinov, elvoia
sii-l raneasca pe acesta in orgoliul sau, lntr-un pasaj dintr-un aIt romnn, Parinti
$i copii, acela~i autor scrie: "Guvernatorul il pafti pe Kisarov"") ,?i Pe Baza1'ov
la bal ";iirepeta ace3sta inyitatie citeva clipe mai tirziu, eu aerul de a-I eonsidera
frati ~i nUl11indu-i :;;i pe unul ";iipe celiHalt Kisarov", Aici uitarea invitatiei ante-
rioa1'e, eonfuzia de nume ~i imposibilitatea de a-I distinge unul dealtul pe eei
doi tineri constituie 0 acul11ulare de vexatiL Deformarea unui nume are aceeasi
scmnifkatie ea :;;iuitaren, en constituind primul pas spre aceasta din unni'L .
:<1) Eroare de tipar in textul german, eroul din romanul lui TurgheniEv nu-
mindu-se de rapt Arkadi Nikolaevici Kirsanov. (Nota trad),
457
rostit. Profesorul se grabi sa-mi arate pricina acestei primiri ciudate:
Teprodusesem foarte corect titlul poeziei "Din departare", dal' in lac de
a da numeleexact al autorului, n dadusem pe al meu 15), pe dnd numele
autol'ului era Sandor Petoji. Similitudinea prenumelor (~i pe mine ma
cheama Sandor) a favorizat, desigur, confuzia, insa cauza adevarata rezida
eu siguranta in faptul ea pe atunci eu ma identificam, in gindurile me1e
tainice, eu ce1ebl'ul autor al acestui poem. Chiar ,?i in mod con'?tient, eu
nutream pentru dinsul 0 dragoste ~i 0 stima eare mergeau pina la ado-
ratie. Fire:;;te, acest nenol'oeit complex bazat pe ambitia mea este ras-
plJll.Zatorde actul meu ratat".
Un aIt caz de identificare prin adoptarea nume1ui altei persoane mi-a
fast povestit de un tinar medic care, timid :;;i respectuos, s-a prezentat
celebrului Vir c how asUel: "Dodorlll Virchow". Surprins, profesorul
s-a intors :;;ia intrebat : ,,Ia te uita, te nume:;;ti :;;idumneata Yirchow?"
Nu ;;tiu cum ;;i-a explic:at lapsusul acest tin;:;r ambitios, daca vafi ie:;;it
din incurcatura spunind ca in prezenta acestui mare nume el s-a simtit
aUt de mic incH :;;iI-a uitat pe al sau, sau claca va fi avut curajui sa
mi~rturiseasca ca spera ca .1nt1'-ozi sa devina la fel de vestit ca Virchow
;;t daca il va i rugat pe d. Consilier Intim sc1nu-l trateze eu prea mult
dispret: fapt este ca unul dintre aceste motive (:;;i poate amindc;i.1ala
Uce loc) a provocat gre:;;eala pe care tinarul a saviqit-o, prezentindu-se.
Din l'notive person0.le, sint obligat sa nu fiu pre0. categoric in inter-
pr2tarea cazului urmator. In cursul Congresului International tinut la
Arnsterdam in 1907, conceptia despre isterie formulati:1 de mine a consti-
obiectul unor vii discutii. Unul dintre adversarii mei eei mai 1:nver-
~uI"la.tis-a lasat in a~a masura antrenat de fervoarea atacurilor incit, sub-
sUtuindu-mi-se, in mai multe rinduri a vorbit in numele meu. EI spti.nea
: ,,5e ~tie eEl.Breuer ~i eu mine am aratat...", pe cindelyoia<
spuna "Breuer ~i Freud". Nu este nid 0 similitudine intre numele
adversarului meu ~i acela a1 meu. Acest exemplu, printre multe altele de
gen,. cle laps us prin substitutie de nUlI1e, arata ca lapsusul l\tl are
de facilitarea 6ferita de asemanare0. tonala ~i ca e1 so po_ate pro-
dUCl' datarita unor raporturi o.scunse, de natura pur psihicil.
aIte cazuri, eu mult mai semnifieative, toemai spiritul a'utocri-
opozitia intima impotriva a ceea ce ne propunem sa spunem deter-
mina inlocuirea enuntu1ui voit prin eontrariul sau. Se constati'\. o.tund cu
uimirc eEl cnuntul unci afirmatii, al unci asigurari, al unui protest; intra
:in contradictie eu intentia reala ~i ca lapsusu1 da 10.iveala 0 profunda
de sinceritate 26). Lapsusul devine aici un mijloe de expresie mi-
Dealtfel, 0'1serve~te adesea la exprimarea a ceea ce nu voiam sa
spu.nem, la tradarea de sine. Acesta este, de exemplu, cazul acelul barbat
caee. dispretuind ra porturile sexuale zise "normale", a SDUS,in cursu 1
unel conversatii in care era yorba de 0 fata cunoscutd pc~tru cochetaria
ei : "Daca ar fi cu mine, as dezvata-o reDede sa coetezeH Nu este greu
de vazut eel cuvintul 7coetti~7'en (c~vint il;existent), intrebuintat in locul
cLnrLntului kokettieren (a eoeheta), nu este dedt reflexul deformat al
cHvlntului 7coitieren (de 1a coit) care, din straJundul incon~tientului, a
:Cc,) Sandor Fercnczi. (Nota trad.)
te) Tocmai punindu-i In gura un lapsus de acest gen, B. Anzengruber veste-
in "G'i.vissens\vurm" pe mo~tenitorul ipocrit, care nu a'lteaptil: declt moartea
pe care trebuie sa-l mo:;;teneasca.
determinat acest lapsus. lata 9i alt caz : "Aveam un unchi care nu voia
"i1-1vedem cu lunile. Aflam ca f)-a mutat in alt apartament ~i profitam
ch" aceasta ocazie spre a-I face, in sflqit, 0 vizita. El pare multumit ca
:ne vede ;;i, dnd ne luam nimas bun de la dinsul, ne spune eu afectiu11e:
"Sper ca de acum i11c010sa va vad mai rar dedt inainte".
Printr-o coincidenta favorabila, materialul limbajului poate, in di-
ferite ocazii, sa determine lapsusuri care sa ne zguduie ca ni$te revelatii
il2a;;teptate sau sa produca efecte comice ca l1i$te vorbe de duh excelente.
A$a este,de exemplu, cazul observat $i comunicat de Dr. Rei tIe r :
"Pali'iria dumneavoastra eea noua este inclntatoare, spune 0 doamna
alteia, eu un ton admirativ chiar dumneavoastra ati ornat-o atit de
pretei1tios?" (aufgepatzt in l~c de aufgeputzt, garnisit). Elogiile pe care
doamna voia sa Ie adreseze prietenei sale trebuira sa ramina aid, deoa-
n.'ce critica pe care ea a formulat-o in forul ei interior, gasind garnitura
p:Uariei (HutaufPUTZ) pretentioasa (eine PATZerei), s-a manifestat din
in nepl<"icutullapsus, pentru ca cele citeva fraze de admiratie con-
ventiona1a sa mai para sincere';.
Mai putin severa, dar de asemenea evidenta intentia critica din exem-
f,I1.1l ce urmeaza :
,,0 doamna este in vizita la 0 prietena, care in cele din urma 0 obo-
52~te cu p51avragea1a ei fara capat OIiinsuportabila. Ea rewi'C9tesa 1ntre-
['upa conversatia OIisa-$i ia ramas bun, cind amica ei, care 0 insotise
In antecamera, 0 opreOitedin nou $i reineepe s-o naueeasca eu un val de
vurbe, pe care cealalta este nevoita sale aseulte, eu m1na pe clanta u$ii.
sflqit ea izbute$te s-o intrerupa eu aeeasta intrebare : "E'Iti acasa in
antecmnera (1/orzirnmer) 2". Surprinderea prietenei iiatrageatentia asu-
pn lapsusului. Obosita de lungastationare in antecamer;'\, ea voia sa
termine cu traneaneala, intrebind: "E:;;ti BCaSa clirnineata (Vormittag) ?",
o;l tradinclu-~i astfel nerabdarea pc cafe i-o pfovoca aceasta noua zabava".
Exemplul urmator, comunicat de Dr. Max G r a f, atesta lipsa de
singe-rece .;;1stapinire de sine:
,,In cursul unei adunari generale a asociatiei de ziari:;;ti Concordia, un
tinar societal' strimto1'at P1'onunta un violent discurs de opozitie, lasind
s~l-i scape, in minia sa, urmatoarele cuvinte : "DomnHor membri ai avan-
:",rilor (VORSCHUSSmitglieder)" 27). El voia sa spuna : Domnilor mel11-
bei ai biroului (VORstandsmitglieder) sau 31 comitetului (AusSCHUSS-
mitgliecler); ~i unii ;;i al~ii aveau, intr-adcvar, dreptul de a aearda
2vansuri, ia1'tinarul orator tocmai Ie adresase 0 cerere de imprumut".
Am vazut in exemplul VoTsehwein, ca lapsusul se produce U90r cind
1};" sHim sa reprima1l1 cuvinte injurioase. El COl1stituieatunci un soi de
dedvatie. lata un exemplu:
Un fotograf co se jurase CD,in relatiile si11ecu amploaiatii stingaci,
sa evite termenii impru1l1utati din zoologie, sp1.1neunui ucenic care,
v:ind sa goleasca un vas mare, plin, varsa pe jos jumatate din continu-
tL': si'iu : "Ar fi trebuit, omule, sa incepi prin a scoate c1.1un vas mai
ir:tli ceva din acest lichid';'. NU1l1aica, in lac de a folosi cuvintul coreet :
SC'lopsen (a transvaza), i-a scapat cuvintul schCifsen (de la Seliaf - 03ie).
~i nu mult dupa aceea spl;se uncia dintre salariatele sale care, din neba-
ga!'e de seama, detcriorase 0 duzina de pldd destul. de SCU1l1pe:,,8-a1'
L7) 1~or~;;;chuss
avans (in bani), lmprumut. (Nota tracl.)
459
zice ca ai coarnele fripte (Horn verbrannt)". El voia sa spuna: "miiLi]e
fripte" (Hanel verbmnnt).
In exemplul urmator apare un excelent caz de marturisire invol:x:1-
tara prin lapsus. Anumite circul11stante legate de acest caz justifica Ie-
producerea sa completa dupa COl11unicareapublicatd de A. A. B l' i 11
in Zentralbl. f. Psychoanalyse (anul II, 1) 28) .
"Ma plimb intr-o seara cu Dr. Frink, discutind despre trcburile 50-
detatii Psihanalitice din New York. 11 intilnim pe un coleg, dr. R, ::e
care nu I-am vazut de ani de zile si a carui viata privata imi cste CGTiJ-
plet necunoseuta. $i unul ~i altul sintem bucuro~i de intilnire ~i, 1a l:;}'G-
punerea sa, mergem intr-o eafenea unde petrecem doua ceasuri intr-o
conversatie animata. R. parea sa fie la eurent cu viata mea, caei, dupa
introducerea de rigoare, ma intreabi'l despre copilul meu ~i adauga ca
adesea are ~tiri despre mine din partea unui prieten comun, ~i CR se
intereseaza de activitatea m.ea inca de cind a fost pus la CUrl1tin lcg<~!-
tura eu lucrarilemele, prin presa mediea1a. Cind il intreb daca este c[;;o3.-
torit, el raspunde negativ ~i adauga: "De ce ai vrea ca un barbat ca
mine sa se insoare ?". In momentu1 in care parasim eafeneaua, el I'Ll se
adreseaza brusc : "A~ dori sa ~tiu ce ai face intr-un caz ca acesta : cu-
nose 0 infirmiera care este im.plicata, in calitate de complice, intr-u:ti
proces de divort. Femeia a intentat proces sotului ei, a denuntat compli-
citatea infirmierei, ~i el a obtinut divortul" :!9). Aici eu il intrerup : "V:-ei
sa spui ci.iea a obtinut divortul". El replica indata : "Fire~te, ea a obth:utc
divortul", ~i apoi imi poveste~te ca proeesul ~i scanda1u1 provocat de
acesta au zguduit-o aUt de puternic pe infirmiera incH ea a inceput .<:ii
bea, nervii ei s1nt complet zdruncinati etc., iar dinsu1. imi cere un slat
in legatura cu felu1 in care a1' putea-o trata. De indata ce am Ob501"'\.-',lt
eroarea sa, I-am rugat sa 111i-oexplice, dar am primit raspunsurile o~:i<,;-
nuite, pline de surprindere : n-avem cu totii dreptul de a gre~i ? in ckfi-
nitiv nu-i decit un accident ~i e de prisDs sa-i cauti semnificatiaetc.
Hipostez spunindu-i ca fiecare lapsus are eauze1e ~i ratiunile sale -;;iCda~
fi tentat sa ered ca e1 insu~i estc eroul istoriei pe care mi-opovestise,
daca 11U mi-ar fi spus mai inainte ca nu este casiltorit; caei lapsusul
s-ar explica prin dorinta de a vedea proeesul terminat in avantajul S.t".. 1
f?i 11U in favoarea sotiei, spre a nu avea sa-I plateasca pensie alimentara
~i a se putea recasatori 1a New YOrILE1 in1atura cu obstinatie banuiej}e
mcle, dar in acela~i timp manifesEi 0 reactie afectiva exageratcl, da se,,',:cle
de excitatie evidenta ~i sfir:;;e~teprin a izbucni in ris. Cind 11invit 5,".-:)11
spuna adevarul, in intcresul explicatiei ~tiintifice, primesc raspunsul
urmator: llDaca nu vrei sii auzi din gura mea 0 minciuna, trebuie sa
crezi in celibatul meu ~i s,) te convingi C{l explicatia ta psihanalitica este
total falsa". Apoi e1 adauga ea oameni ca mine, care se leaga de alTlil-
nuntele cele mai neinsemnate, sint pur ~i simplu primejc1io~i.Dup:'i care
i~i aminte~te de 0 intilnire ~i i~i ia ramas bun de 1a noL Cu toate acestea
noi, Dr. Frink ~i cu mine, eram. convin~i de exactitatea explicatici JT,eJe.
M-am hotarit, insa, sa obtin proba ~i eontraproba luind informatii de
aiurea. Citcva zile mai tirziu, m-am dus in vizita 1a un vecin, un yc,'hi
26) Atribuit, din croare, lui E. Jones.
1D) "Dupa legilc noastre (americane), clivortul nu se pronunta dedt dac2 se
dovede~te ca una din parti a aclus prejudicii casatoriei, jar sentinta este datfl In:
favoarea victinlci".
460
mule al Dr-Iui R., care mi-a contirmat punet cu punet explicatia. Proce-
avusese lac cu dteva saptamini mai inainte, infirmiera fiind citata
Ct complicc;. Dr. R. este acum conv1n5 de exactitatea mecan1srnelor freu~
{Ii2n.e'~.
Marturisirea involuntara se vede, far a 1ndoiala, ;;i in cazul urmator
comunicat de O. Ran k :
Un tata, care nu este dtusi de putin Datriot s1 ec:re ar dori s,'}-si
(Te~~Cacopiii tara a Ie cultiva s~ntiment~l patriotic,' pe care el 11socoat~
superfluu, 1;;ireproba fiii care luasera partela 0 manifestatie patriotica ;
cU.m ace;;tia in'1oca exemplul unchiului lor, tatal tipa : "Unchiul vostru
cste ulthTlul om pe care ar trebui sa-l imitat1, e1 e un idiot". Vazind
uimirea copiilor sai, pe care tanul acesta ii surprinde, tat.il observa Cd
a com1s un 1apsus ;;1spune, scuz1ndu-se : "F1re:;;te,am vrut sa zic patriot".
J. S tar c k e raporteaza un caz de lapsus in care autorul (0 doamna
r,~cunoa.;;teea 111S3;;i 0 marturisire involuntara : Stiirch:e '1;;icornp1eteaza
reJatarca cu 0 remarca exce1entil, cu toate ei"\ aeeasta depa;;e:;;telimite1e
unci simple interpretari (op. cit.).
,,0 dentista '1i promite surorii sale s-o examineze intr--o zi, spre a
vedea daca fetele laterale ale eelor doi molari mari slnt in contact (adica
daca nn exist} intre ei un interval unde s-ar putea depune resturi a1i-
JUentare). Cum, 1nsa, dentista 1;;i tot amina promisiunea, sora sa spune
gLumind: "Ea i;;i trateazQ acum 0 colega, cit despre sora-sa, mereu 0
face sa a;;tepte". In sflq-it, dentista se hotarfl:;;tc sa efectueze examenul
p1'Omis, gase;;te intr-adev3.r 0 mic,\ scobitura la unul dintre molari ;;i
spune : "Nu credeam ca dintele e a;;a de stricat, credeam numai ea nu
pEite.'}te... (kein Kontant hiittest), vreau sa spun di nu face contctct (kein
Kontak.t hiittest) .. ,Vezi bine - i-a replicat rizinc1 sora sa - ca numai
din avaritie m-ai facut sa a:;;tept mai mult dedt clientele tale pHiti-
toare !?'''.
["Imi permit, desigur, nu sa adaug eele citeva tanteziiale mele la
acelea ale lor ;;i nici sa trag vreo conc1uzie de aid, ci sa adaug la intele-
gerea acestor erori de vorbire fluxul ideilor mcle, anume ea aceste doua
hnere femei agreabile $ispirituale sint necasatorite:;;i prea putin free-
ventate de barbati, incit ma intreb : ar avea ele 0 mal strinsa legatura
(Kontakt) cu tineI'ii, dad'i ar avea mai multi bani gheata ? (Kontant)] 3D).
lata un alt lapsus caruia i se poate atribui semnificatia unei martu-
risiri Jnvoluntare. Relatez cazul dupa T h. Rei k (op. cit.) :
,,0 tlnara faLi trebuia sa se logodeasca Cll un tinal' pe care nu-l sim-
patiza. Spre a produce 0 apropiere intre tineri, parintii organizeaza 0
intrevedere pe seama eventualilor logodnici. Tinara fata are destul tact
,;,i stapinirc de sine ca sa nu-i arate pretendentului, care se poarti:'i10arte
galant cu ea, senti mente Ie prea putin favorabile pe care acesta i Ie
inspira. Totu$i, mamei sale care 0 intreaba cum 11gase:;;te pe tinar, ea
Ii raspunde politicos :"Estecu totul dezagreabil" (= liebensWIDRIG, in
10e de liebensWURDlG = amabil, dragut, serviabil).
Nu mai putin interesant este un alt lapsus, pe care O. Ran k 11de-
serie (in Internat. Zeitschrift f'Wr Psychoanalyse, I, 1914) ca pe un "lap-
BUS spiritual".