Proiectul

Societatile transnationale
Profesor coordonator:
Prof. Sorici Costin
Student: Elena Simona Tudor
Anul I, grupa 2
Specializarea Afaceri Internationale
1
Societatile transnationale
Introducere
Definita ca un sistem international bazat pe tendinta integrationista, pe
interconectare intre piete, state-natiuni si tehnologii pana la un nivel fara precedent,
globalizarea, este fondata pe doi actori globali esentiali organizatiile economice
internationale si corporatiile transnationale.
Societatea transnaional reprezint o realitate marcant a peisajului economic
contemporan, fiind unul dintre principali vectori ai procesului de globalizare a activitii
economice.
Din punct de vedere juridic, societile transnaionale sunt acele societi
comerciale, care chiar de la constituirea lor se fundamenteaz pe elemente fr caracter
naional (cum sunt capitalul ce provine de la asociai din ri diferite, stabilirea uneori a
mai multor sedii principale !n ri diferite etc." #i care sunt lipsite de o legtur juridic
cu anumit stat, astfel c !n privina lor nu prime#te vocaie nici una din legile naionale,
iar litigiile izvor$te din interpretarea #i aplicarea actelor lor constitutive sunt scoase total
sau parial de sub competena instanelor naionale, spre a fi date spre soluionare unor
instane speciale.
%n literatura economic, s-a apreciat c, &societatea transnaional este o entitate
economic compus dintr-o firm-mam #i filiale !n mai multe ri care este
caracterizat de internaionalizarea produciei, se bazeaz pe un bazin internaional de
resurse umane, materiale si financiare, #i promoveaz la scar global un anumit set de
valori proprii'. (stfel, societatea se caracterizeaz prin internaionalizarea produciei si
prin e)istena de resurse umane, materiale si financiare la nivel internaional.
Eolu!ia societa!ilor transna!ionale
2
Din punct de vedere istoric, companiile transnationale s-au dezvoltat in mai multe
etape, si anume
". pana la al doilea raz#oi mondial $ aceasta perioada se caracterizeaza prin
proliferarea companiilor moderne, integrate in tarile puternic industrializate ale lumii
precum S*(, +area ,ritanie sau -ermania. (ceste firme presupun o organizare bazata
pe divizii operationale multifunctionale autonome, intre care o divizie internationala
care se ocupa cu managementul si dezvoltarea activitatilor e)terne.
2. perioada "%&'("%'% se caracterizeaza prin patrunderea masiva a firmelor
americane in .uropa ca urmare a procesului de reconstructie europeana. +ajoritatea
companiilor care infiintau filiale in strainatate vizau domenii precum industria
petroliera, chimica, alimentara, constructiile de masini si echipamentele electrice. Dupa
cel de-al Doilea /azboi +ondial, o noua ordine economica internationala a fost creata
si penetrarea granitelor statale de catre flu)urile comerciale internationale a crescut, in
timp ce tarifele si barierele vamale au inceput sa fie considerate obstacole la libertatea
mondiala a comertului, din perspectiva statelor dar si a activitatilor corporatiilor
transnationale. /educand barierele schimburilor comerciale prin intelegeri bilaterale
sau multilaterale, statele au creat implicit pentru companiile transnationale piete largi
de desfacere si oportunitati pentru ca acesti actori non-statali sa se dezvolte si sa isi
adapteze scopurile lor economice private la e)igentele unei economii globale in care
actorii decidenti nu mai sunt statele.
). perioada "%*+("%,& este perioada dezvoltarii companiilor transnationale
europene. (stfel, in anul 0123 in clasamentul celor mai importante 45 de companii
transnationale din lume se aflau 65 de firme europene. 7otodata in randul primelor 45
de companii transnationale din lume isi fac simtita prezenta si cateva firme japoneze
(8itachi, 7o9ota, +itsubishi, 8eav9 :ndustr9".
&. perioada "%,'("%-% a constituit o etapa in care companiile europene si-au
diversificat activitatea, transformandu-se in companii transnationale organizate pe
produs, in timp ce companiile americane au trecut printr-un proces de restructurare a
productiei si a mar;etingului prin intermediul diviziilor internationale, iar firmele
japoneze si mai tarziu- cele sud-coreene, s-au e)tins cu rapiditate pe plan
international. (stfel, in 01<1 structura primelor 45 de companii transnationale ale lumii
cuprindea 60 de companii europene, 02 americane si 06 asiatice.
3
'. perioada "%%+ $ prezent se caracterizeaza prin cresterea numarului de fuziuni
si achizitii
=>?
. (chizitiile si fuziunile internationale, ca forma particulara a investitiilor
internationale, par a fi simptomul cel mai evident al globalizarii. +ajoritatea acestor
operatiuni au avut loc in sectorul bancar, cel de asigurari, in industria chimica,
farmaceutica, de automobile si de telecomunicatii si au avut ca obiect
restructurarea globala sau pozitionarea strategica a firmelor implicate pe piata. :n ultimii
zece ani, rata medie de crestere achizitiilor si fuziunilor internationale in domeniul
financiar a fost de 36@, depasind orice alta rata de crestere din orice sector al pietei
financiare sau al economiei reale. Aaloarea acestor tranzactii atinsese, in 0111, valoarea
record de 6>55 mld. *SD, ceea ce reprezinta ceva mai mult de 0B> din valoarea
comertului international cu marfuri si servicii. +ulte din fuziunile realizate au dus insa
mai mult la o crestere a dimensiunii pietei si mai putin la efecte de sinergie sau la
eficientizarea activitatii, fiind confruntate cu divergente organizatorice interne sau cu
dificultati financiare.

S.CIETATI/E T0A1S1ATI.1A/E $ 2E3/I3ITA0I C.1CEPT4A/E

Societatea transnaional este un fenomen economic !n plin dinamic uria#e
imperii care se !ntind pe tot globul, cu cifre de afaceri anuale echivalente cu CD,-ul
multor naiuni. 7eoriile privind societatea transnaional nu sunt nici pe departe unitare
#i urmeaz caracterul dinamic al obiectului lor de studiu. %n fapt, pe plan internaional,
nu s-a conturat un consens nici mcar cu privire la !ns#i denumirea fenomenului
analizat.
%n sensul cel mai cuprinztor, o societate transnaional este o companie care produce
bunuri sau ofer servicii !n mai multe ri. %n sensul cel mai restr$ns, se refer la o
!ntreprindere care, prin investiii e)terne directe (:.D", deine #i administreaz filiale
!ntr-un numr de ri, !n afara bazei sale interne.
7erminologia utilizat pentru a defini aceste societi (corporaii" este !ns foarte
variat societi sau companii internaionale, firme pluri sau multinaionale, firme
transnaionale.
Societile pe aciuni care au radacini in mai multe state sunt adesea numite
!ntreprinderi multinaionale, de#i Daiunile *nite le desemneaz oficial prin corporaii
transnaionale (E7D". FD* define#te aceste societi transnaionale drept acele
!ntreprinderi care dein sau controleaz uniti de producie sau de servicii situate !n
afara rii !n care se afl sediul central. F afacere transnaional sau multinaional
opereaz !n mai multe ri, pe c$nd o afacere intern opereaz !ntr-o singur ar.
4
Aiziunea *DE7(D asupra societii transnaionale este una foarte larg, ea
definindu-se ca o entitate economic format dintr-o companiemam #i din filialele ei !n
strintate.
.)presia &!ntreprindere multinaional' este utilizat cu precdere de autorii
anglo-sa)oni, far ca !ntre aceasta #i cea de &corporaie transnaional' s mai poat fi
!ntrevzute !n prezent #i alte diferene dec$t acelea de ordin lingvistic. (cela#i lucru se
poate spune #i despre sintagma de &societate transnaional' versus cea de &corporaie
transnaional'.
Gire#te, sintagma &corporaie transnaional' are o anumit savoare #i o putere de
sugestie mult mai mare dec$t banala &!ntreprindere multinaional'. De aceea,
economi#tii radicali vor folosi cu precdere corporaia transnaional ca int a
discursurilor lor antiglobaliste, ba chiar o vor !nlocui cu noiunea de concern
transnaional, dac li se va prea c puterea reprezint o definiie prin ea !ns#i.
Eea mai cunoscuta definitie data societatii transnationale este cea data de Hohn
Dunning, si anume Io firma care se angajeaza in investitii straine directe si care detine
si controleaza activitati creatoare de valoare in mai mult de o tara'.
Datiunile *nite considera societatea transnationala drept acea intreprindere ce
detine si controleaza productia in afara tarii in care opereaza, intr-o maniera care ii
permite sa valorifice oportunitatile globale pe care le ofera piata mondiala.
7eoreticienii economiei mondiale sunt de prere c societile transnaionale sunt
principalii ageni economici, societatea transnaional reprezent$nd firma care #i-a
e)tins activitatea economico-financiar dincolo de graniele rii de origine, alctuind
un vast ansamblu la scar internaional, format dintr-o societate principal firma
mam #i un numr de filiale, adic de firme dependente fa de societatea principal,
implementate !n diferite ri. %n literatura de specialitate, c$nd se abordeaz
problematica mi#crii internaionale a capitalului, circul, !n paralel, doi termeni, cel de
&multinaional' #i cel de &transnaional'. Crimul dintre ace#ti termeni reliefeaz latura
cantitativ a fenomenului, #i anume !n c$te ri !#i investe#te capital una #i aceea#i
firm, !ns unii autori sunt de prere c acest termen este ambiguu, deoarece induce
ideea c o firm aparine mai multor naiuni.
7ermenul de &transnaional' !l presupune pe primul #i e)prim mai clar ideea c o
firm !n stadiul de e)pansiune, reprezint o prelungire e)trateritorial a naiunii ei de
origine. %n condiiile globalizrii economiei, ideea de transgresare a frontierelor
naionale, de apariie a !ntreprinderii globale, este surprins corespunztor de termenul
&transnaional', acest termen fiind adoptat #i de FD*, !n 01J3.
Eonform altor opinii, corporaiile care opereaz la o dimensiune global sunt
percepute ca fiind transnaionale !n cercurile Daiunilor *nite, pentru a atrage atenia
asupra puterii lor asupra naiunilor. %n literatura academic, termenul de &multinaional'
5
e folosit pentru a transmite c astfel de !ntreprinderi opereaz !n mai multe ri #i pot s-
#i transfere activitile !ntre ele.
Crin caracteristicile sale eseniale (natura economic, structura de organizare,
managementul, investiiile directe strine", o societate transnaional se define#te prin
e)pansiune. Societile transnaionale constituie cea mai important for de
determinare #i de promovare a interdependenelor mondiale, scopul final fiind
manufacturarea de produse globale. %ntreprinderile transnaionale sunt sisteme
economice dezvoltate din trusturi sau corporaii internaionale anterioare, sau create !n
perioada ultimilor decenii, care constau !n active tangibile #i intangibile capital
investit !n producia de bunuri #i servicii, capaciti de cercetare, dezvoltare, tehnologii
avansate, modaliti #i practici de organizare #i management, legturi comerciale,
desf#urate #i deinute !n ara de origine #i !n alte ri. Sistemele de !ntreprinderi
transnaionale genereaz nu numai bunuri #i servicii, ci #i capital bnesc pentru
investiii, noi tehnologii, capaciti de inovaie #i de instruire a forei de munc pentru
utilizarea tehnologiilor, practici de organizare #i gestionare proprii toate !ndreptate
spre sporirea potenialului concurenial, a profitabilitii !ntreprinderii #i a !ntregului
sistem.
Croblematica responsabilitii sociale corporative este dezbtut #i !n cadrul
Eomunicrii Eomisiei .uropene ctre Carlamentul .uropean, Eonsiliu, Eomitetul
.conomic #i Social #i Eomitetul /egiunilor, &F nou strategie a *. (6500-6503" pentru
responsabilitatea social a !ntreprinderilor', argument$ndu-se faptul c abordarea
strategic a responsabilitii sociale a !ntreprinderilor este din ce !n ce mai important
pentru competitivitatea lor. Crin asumarea responsabilitii sociale, !ntreprinderile pot s
construiasc relaii de !ncredere pe termen lung cu angajaii, consumatorii #i cetenii,
aceste relaii servind drept fundament pentru crearea de modele de afaceri durabile.
:nteresant este faptul c responsabilitatea social a !ntreprinderii susine
obiectivele Strategiei Europa 2020 pentru o cretere inteligent, durabil i favorabil
incluziunii, care include #i obiectivul de ocupare a forei de munc !n proporie de 24@.
Din momentul publicrii Crii Verzi !n 6550 #i !nfiinrii Forumului european
multilateral privind responsabilitatea social a ntreprinderii, Eomisia .uropean s-a
implicat !n dezvoltarea politicii publice de promovare a acestui concept. %n anul 655J,
Eomisia publica o politic care sprijinea iniiativa sectorului de afaceri,
denumit !liana european pentru responsabilitatea social a ntreprinderilor.
(ceast politic cuprindea, de asemenea, opt domenii prioritare de aciune ale *niunii
.uropene, spre e)emplu, sensibilizarea publicului #i schimbul de cele mai bune practici,
sprijinirea iniiativelor multilaterale, cooperarea cu statele membre, informarea
consumatorilor #i transparena, cercetarea, educaia, !ntreprinderile mici #i mijlocii #i
dimensiunea internaional a responsabilitii sociale corporative.
6

5actorii principali care au faorizat apari!ia 6i dezoltarea societ7!ilor
transna!ionale
Societile transnaionale au aprut #i s-au dezvoltat pe fondul a trei factori
principali
- liberalizarea politicilor economiceK, deschiderea granielor naionale,
liberalizarea flu)urilor de investiii strine directe #i de portofoliu sau de alte acorduri
de cooperare #i investiionaleL
- accentuarea progresului tehnologic, care conduce la cre#terea costurilor #i a
riscurilor la care sunt e)puse companiile, impune abordarea diferitelor piee mondiale,
prin delocalizarea internaional a produciei, pentru a diversifica aceste riscuri. Ce de
alt parte, reducerea costurilor de transport #i de comunicare au facilitat integrarea mai
eficient a operaiunilor la nivel global, precum #i transportul componentelor sau al
produselor finite !n cutarea eficienei economice, a avantajelor comparative date.
(cestea contribuie !n mod esenial la cre#terea ponderii investiiilor strine
directe (0SD" motivate de cre#terea eficienei, cu importante implicaii asupra cre#terii
competitivitii e)porturilor rilor recipiente #i, implicit, asupra cre#terii economice.
- cre#terea concurenei, care este de fapt rezultatul celorlali doi factori amintii
anterior, impune e)plorarea unor noi piee de ctre companii, at$t pentru a reduce
costurile de producie, c$t #i pentru valorificarea mai eficient a rezultatului final, dar
impune #i abordarea unor noi forme de producie internaional, de proprietate #i de
aranjamente contractuale, care s poteneze fora lor pe pia, cum ar fi de e)emplu
fuziunile, achiziiile, participarea minoritar sau majoritar, oferta public de schimb
etc.
ST1 i rolul lor la eradicarea s7r7ciei
S7D au fost suficient de puternice pentru a impune industrializarea !n c$teva ri.
.)ist i dovezi c S7D au dus la industrializarea !n cteva ri din (sia, dar care a fost
ob inuta cu un sever cost pltit de agricultur i dezvoltarea rural. -uvernele au avut
tendin a de a pstra pre urile produselor din ferme sczute, at$t pentru a economisi bani
pentru industrializare c$t i pentru a pune la dispozi ie muncitori noilor fabrici care
produc pentru e)port pentru a avea produse ieftine fr a plti un salariu mare.
F particularitate semnificativ o are prezen a S7D !n rile srace martore ale
inegalit ilor interne. (proape toate studiile efectuate asupra efectelor :D. au dus la
concluzia c acestea au dus la o distribu ie inegala !n rile !n dezvoltare. Se consider
7
c S7D produc bunuri i servicii pentru cei care au putere de cumprareL ei nu pot
!ndeplini nevoile de baz ale oamenilor care nu au banii necesari s-si e)prime nevoile
pe pia a. Eorpora iile apeleaz la cunostin ele lor pentru a face bunuri i servicii de lu).
-uvernele rilor !n dezvoltare ar putea !ncerca s atrag S7D deoarece corpora iile pot
furniza capitalul necesar unei ri pentru a investi, de e)emplu, !n activit i precum
industria manufacturier i prospectarea resurselor minerale.
(tragerea de S7D pentru care guvernul aloc resurse poate !nsemna c rm$ne
mai pu in capital pentru alte sectoare ale economiei precum agricultura, educatia sau
sntatea. .)portatorii i-au stabilit obiectivul de creare de locuri de munc i de
cre tere a veniturilor din e)porturi. Einci, chiar zece ani de acorduri fr plata ta)elor
au fost oferite S7D pentru a le atrage !n aceste zone, i !n plus promisiunea unei munci
mai ieftine i fr e)isten a unui sindicat.
+ajoritatea locurilor de munc din astfel de societ i tind a fi slab pregtite, slab
pltite i orientate ctre opera iuni particulare ale companiilor. 7ehnologia avansat
este utilizat !n produc ia de mas. *n muncitor va efectua o sarcina mic dar
specializat la o produc ie larg. .ste foarte probabil ca asemenea sarcini s transforme
muncitorii !n ceva mai mult dec$t bra ul mecanizat al unei ma ini i nu neaprat
echipa i cu abilit i pe care s le foloseasca !n alt parte, de e)emplu !n domeniul
serviciilor.
0ela ia dintre societ7 ile transna ionale i criza glo#al7 a mediului
8ncon9ur7tor
%n opinia public, problema este clar e)ist un nivel inacceptabil al
comportamentului mediului !nconjurtor pentru societ ile transna ionale ce opereaz
!n afara grani elor.
%n contrast, S7D nu accept c ele sunt cauza crizei globale, dar !ncep s accepte
faptul c problemele mediului trebuie rezolvate !ntr-un anumit mod.
:mpactul activit ilor S7D asupra mediului sunt de tip e)tensiv. :mportanta S7D
porne te de la vasta lor re ea corporativ i a resurselor tehnologice precum i de la
consecin ele interna ionale ale deciziilor luate. +ai mult de 45@ din emisiile de gaz
globale provin de la activitatea S7D. S7D investesc mai mult de 664 miliarde de dolari
8
!n fiecare an !n afara rilor originare iar 14@ din aceste investi ii vin de la firme
instalate !n ri industrializate. 25@ din comer ul interna ional include S7D i, de
asemenea,ele detin 15@ din totalul tehnologiilor i produselor originare. Frice e)trac ie
major de resurse naturale i industrii prelucrtoare implic S7D. :mpactul S7D asupra
mediului se e)tinde i asupra sectorului de servicii i asupra sectorului financiar.
S7D au, de asemenea, efecte severe ecologice i sociale precum
publicitatea creeaz cerere e)cesiv pentru produsele de lu)
puterea pe pia permite ob inerea unui profit e)cesiv
construiesc proiecte neproductive !n ecosistemele sensibile
permite furnizorilor s se bazeze pe munca copiilor i pe ateliere
particip la mit i corup ie
!ncurajeaz rzboaiele pentru ap i petrol.
Crivind altfel problema, dac toate S7D ar adopta un set al politicilor de mediu,
atunci s-ar putea !ntampla urmtoarele
cel putin un sfert din activele lumii ar fi mai bine utilizate !n ceea ce prive te
mediul
25@ din produsele din comer ul interna ional ar fi mai bine etichetate
<5@ din totalul terenurilor cultivate pentru e)port ar folosi mai pu ine pesticide
to)ice i mai multe produse agricole ecologice
o mare parte din noile inova ii tehnologice ale lumii ar fi mai bine evaluate
pentru efectele sale de sntate i protec ie.
.)ist , a adar, toate motivele s credem c rolul politico-economic i de mediu
al S7D va cre te !n anii ce vor urma.
%n semn de recunoa tere c e)ist c$teva rela ii !ntre S7D i problemele globale
ale mediului, anumite S7D au adoptat o nou atitudine ctre problemele de mediu.
Declara iile de politic la nivelul corpora iilor au fost transmise de la centre la filialeL
au fost create noi pie e pentru serviciile de mediu i echipamente de control a poluriiL
managementul mediului global a devenit o profesieL au fost stabilite obiective pe termen
lung pentru controlul emisiilor i utilizrii resurselor naturale.
Ineti!iile directe e:terne si rolul lor in dezoltarea economic7
:nvesti iile directe e)terne (:D." se refer la flu)ul interna ional de capital care !i
permite unei firme dintr-o ar s creeze sau s e)tind o filial !n alt ar. %n contrast
cu alte forme ale transferului de resurse, precum !mprumutul sau !mprumutarea
diverselor forme ale investi iilor de portofoliu, investi iile directe e)terne presupun
9
achizi ia direct a controlului. Giliala nu are doar o simpl obliga ie financiar ctre
societatea-mam, ci este o parte a propriei ei structuri organizatorice .
*DE7(D define te :D. ca o investi ie ce presupune o rela ie pe termen lung i
reflect un interes durabil i un control al unei entit i rezidente !ntr-o
economie(investitor e)tern direct sau societate-mam" !ntr-o !ntreprindere rezident
!ntr-o economie alta dec$t cea a investitorului strin direct.
.)ist diferite presupuneri privind implica iile economiei globale asupra
economiilor din rile din Mumea a 7reia. Sus intorii economiei globale spun c
prezen a :D. i S7D este benefic !n Mumea a 7reia duc$nd la favorizarea
investi iilor !n ara gazd, fapt ce a condus la o mai mare industrializare a lor, iar
prezen a acestora favorizeaz i transferul tehnologiilor, managementul cuno tin elor,
promovarea eficien ei i a unui sistem nedistorsionat al economiei de pia . :D. ajut
la accelerarea procesului de dezvoltare !n rile gazd. Megturile de produc ie sunt
vzute ca cel mai important factor !n acest proces, !n timp ce legturile pot fi !napoi,
!nainte i orizontale. Megturile !napoi e)ist atunci c$nd filialele strine achizi ioneaz
bunuri sau servicii de la firme din ara gazd, !n timp ce legturile !nainte sunt acelea
c$nd filialele strine v$nd bunuri sau servicii ctre firme din ara gazd. Megturile
orizontale acoper activit ile competitive !ntre firmele interne i filialele strine. %n
afar de beneficiile economice cerute de aceste legturi, ele sunt marcate de
e)ternalit ile benefice precum i de ctre schimburile de informa ii, tehnologii,
abilit i i alte active. ,ine!nteles, toate aceste efecte benefice presupuse ale opera iilor
S7D depind de ar, firm i industrie, caracteristici specifice, i de asemenea, de tipul
:D. precum i de factorii non-economici precum autonomia politic, identitatea
cultural, siguran a industrial i protec ia mediului
7otalul acestor active se presupune c este cheia cre terii economice !n rile
gazd, acesta deoarece :D. favorizeaz cre terea economic i opera iile S7D !n rile
!n dezvoltare.
%nc o !ntrebare cheie !n privin a efectelor :D. privind dezvoltarea este aceea a
ptrunderii sau ie irii de capital din ara gazd prin intermediul S7D. E$nd S7D
primesc investi ii de capital atunci prezen a lor stimuleaz noi investi ii !n aval sau !n
amonte care nu ar fi avut loc !n lipsa acestor investi ii. .fectul opus, cel al ie irii de
capital intern, are loc atunci c$nd se produce o deplasare a productorilor interni ctre
e)terior sau c$nd opera iunile acestora contracareaz oportunit ile de investi ii ale
!ntreprinderilor din ara gazd. Deoarece rile !n dezvoltare au de multe ori lipsuri !n
ceea ce prive te spiritul de antreprenor, o reducere a firmelor interne !n favoarea S7D ar
fi, mai degrab, considerate un efect negativ .
*nii consider c investi iile S7D !n rile din Mumea a 7reia sunt destinate
promovrii unei industrializri inegale i conduc la o cre#tere e)ploziv a for ei de
10
munc i a resurselor ieftine ale economiei gazd. +ulte dintre rile din Mumea a 7reia
sunt foarte !ndatorate i nu pot contracta un alt !mprumut de la ultima criz de
!ndatorare. (cestea sunt, !n principiu, cele mai srace ri i cele mai multe din ele
depind de S7D ca furnizori de resurse, ca i creatori de locuri de munc i boga ie, ca
i furnizori de moned strin etc.
+ajoritatea rilor s-au specializat economic dar populaia nu a avut totdeauna de
c$ tigat. +ai mult, deseori, c$nd S7D investesc !n economiile altor ri, o fac pentru c
ei cred c este o opera iune profitabil. ,anii investi i !ntr-o corpora ie, nu sunt de
obicei ai acesteia. .i pot fi imprumuta i de la bncile rilor !n dezvoltare, reduc$nd
resursele bnesti pe care bncile le au disponibile pentru a le !mprumuta afacerilor din
rile lor.

Punctul de edere optimist cu priire la rolul economic al ST1
Cotrivit acestui punct de vedere, S7D sunt for a ce susine un proces de ajungere
din urm !n ceea ce priveste dezvoltarea. .le dispun de mijloacele necesare pentru a
compensa acutul deficit de capital !n rile !n dezvoltare, acesta fiind principalul factor
pentru dezvoltare. Du doar c furnizeaz mijloacele financiare, ci i stimuleaz
productivitatea i eficien a economic, moderniz$nd economia. F prezen a puternic a
S7D-urilor i un stoc mare de :D. este de dorit deoarece cu c$t este mai puternic
prezen a acestora, cu at$t rile !n dezvoltare le Iajung din urm' pe cele dezvoltate.
Crocesul modernizrii poate fi inso it de inegalit i. (cestea nu sunt cauzate neaprat de
activit ile S7D i de capitalul strin, dar sunt inerente pentru acest proces de tranzi ie.
Ma un stadiu mai !naintat al dezvoltrii, aceste inegalitti de dezvoltare vor disprea,
ceea ce justific activit ile S7D, chiar dac acestea vor duce inevitabil la unele
inegaliti sociale. (ceasta se refer la Icre tere !nt$i, redistribuire apoi'.
Punctul de edere pesimist cu priire la rolul economic al ST1
11
Cunctul de vedere pesimist subliniaz interesele diferite ale S7D i ale
economiilor gazd. S7D sunt afaceri cutatoare de profit ce au ca scop optimizarea
acumulrii capitalului, !n timp ce economiile gazd !ncearc s se concentreze pe
dezvoltare pentru a nu mai fi considerate Ilsate !n urm'. Sus intorii acestui punct de
vedere contrazic faptul c filialele strine doar fac afaceri !n cadrul economiei gazd,
dar sunt i implicate !n economia politic a acestor ri unde !ncearc s influenteze
guvernele gazd !ntr-un mod care s serveasc mai bine intereselor lor. (cest tip de
lobb9 politic este utilizat oriunde !n lume de ctre agen ii economici, dar !n rile !n
dezvoltare S7D au mai mult succes deoarece se pot servi de dependen a economiilor
gazd !n privin a capitalului strin, de domina ia economic i alte e)ternalit i ale
prezen ei S7D ca i baza pentru interesele lor. Dar aceste interese difer de cele mai
multe ori de obiectivele economiei gazd privind procesul de dezvoltare, de
diversificare i sofisticare a produc iei. ( adar, S7D !ncearc s men in un anumit
nivel de subdezvoltare, deoarce nivelurile diferite de dezvoltare le ajut !n obiectivele
lor.
Cornind de la aceasta presupunere, se poate conclude c inegalit ile sunt cauzate
de prezen a S7D i nu sunt inerente procesului de evoluie economic. (dic, viteza de
convergen este cu at$t mai lent cu c$t ptrunderea S7D !n economia gazd este mai
mare. Centru a atrage investitorii strini, rile !n dezvoltare !ncearc s !ndeplineasc
condi iile necesare !n ceea ce prive te politicile de comer i infrastructura. Dac
politicile comerciale i infrastructura sunt adaptate cerin elor S7D, pot aprea
dezavantaje pentru economiile rilor gazd. De c$nd aceast nou infrastructura este
finan at pe baza capitalului intern, investi iile pentru economia rii gazd nu mai pot
fi utilizate la poten ialul necesar. Miberalizarea politicilor comerciale poate conduce la
dezavantaje pentru firmele interne mai ales de c$nd se confrunta cu noi competitori
sustinu i de societ ile-mam.
Punctul de edere sceptic cu priire la rolul economic al ST1
Cunctul de vedere sceptic poate fi vzut ca o ajustare al punctului de vedere
pesimist. Cresupune acelea i efecte directe i indirecte ale prezen ei S7D !n dezvoltarea
rilor periferice dar atribuie o capacitate mai larg institu iilor politice interne pentru a
ac iona !n concordan a cu obiectivele reducerii decalajelor !n ceea ce prive te
dezvoltarea i interesele economice ale acesteia. Dac economia gazd ! i poate urmri
cu succes interesele sale i nu pe cele ale S7D, inegalit ile cauzate de prezen a S7D
12
pot fi reduse sau omise iar viteza de convergen este mai pu in probabil s fie
!ncetinit.
Eoncluzie
Dezvoltarea companiilor transnationale reprezinta o forma calitativ noua a
e)pansiunii e)terne a monopolurilor, prin natura organizarii lor, prin investitii directe
sau de portofoliu, prin zonele de comert liber. Eompaniile transnationale isi desfasoara
activitatea pe spatii mari, intensificand procesul de internationalizare a capitalurilor si
sporind gradul de concentrare si centralizare a acestora.
(cionand dincolo de graniele geografice ale rilor de origine, societile
transnaionale devin ceteni corporati#ti in rile in care deruleaz activitile
productive, de mar;eting sau de alt tip. De altfel, in ultimele decenii au crescut
preocuprile atat din partea anali#tilor, cat #i din partea societii civile de a privi mai
atent la practicile firmelor transnaionale #i de a veghea la respectarea drepturilor
cetenilor, a valorilor morale ale societilor in care acioneaz.
Societatile transnationale reprezinta, de fapt, e)tinderea unei firme in afara
granitelor propriei tari. .a alcatuieste un ansamblu vast la scara mondo-economica
format dintr-o societate principala, numita societate mama si un numar de filiale
13
implantate in diverse tari. Sunt, deci, entitati economice, formate din unitati legate intre
ele prin relatii de proprietate sau de alta natura si care opereaza in mai multe tari.
F trasatura care distinge cel mai bine o societate transnationala de o societate
nationala este faptul ca in cazul societatilor transnationale, o parte importanta din
resursele utilizate (materiale, umane" sunt e)terne, adica societatea transnationala ofera
imaginea perfectei comuniuni de actiune dintre societatea-mama si filialele din
strainatate.
F trstura de baz a globalizrii rezid !n faptul c mrfurile, serviciile,
capitalul, munca #i ideile sunt transferate pe plan internaional prin intermediul firmelor.
(ceste firme, sau corporaii multinaionale, sunt actori non-statali din ce !n ce mai
importani !n sistemul internaional, unii teoreticieni fiind de prere c acestea paliaz
puterile statului definit de sistemul Nestfalian
.
;i#liografie
0. +unteanu, E., 8orobet, (., Ginante transnationale, .ditura (ll ,ec;, ,ucuresti,
6554, p. 11L
6. Miviu Aoinea, Eorporatiile transnationale si economiile nationale, :nstitutul
/oman pentru Mibera :ntreprindere, ,ucuresti, 6550, p.>L
>. Eonstantin +oisuc , coord., -lobal Croblems of the Oorld .conom9, .d.
Gundatiei /omania de +aine, ,ucuresti, 6550, p. 655-656L
3. Hohn Dunning 7heories (nd Caradigms Ff :nternational ,usiness (ctivit9 7he
Selected .ssa9s of Hohn 8. Dunning, Aolume :, 6556L
4. (na ,al (coordonator", Economie mondial (,ucure#ti .d. (se, 655J", >3->4.
J. /obert 8olton, "lobalization and t#e $ation%State (8ampshire and Mondon
+ac+illan Cress, 011<", 05L
2. ,ari, "lobalizare, (,ucure#ti .d. .conomic, 6553", apud :onu
Candelic, Companii transnaionale& 'anagementul resurselor umane integrat
pe baza competenei,(,ucure#ti .d. .conomic, 6553", J0L
14
<. .ana Al#escu, Carticulariti ale corporaiilor multinaionale ca ageni ai
securitii economice globale, in Sfera Coliticii nr. 025B6506, Securitate naional,
securitate regional, securitate globalL
1. Eomunicare a Eomisiei ctre Carlamentul .uropean, Eonsiliu, Eomitetul
.conomic #i Social #i Eomitetul /egiunilor, &F nou strategie a *. (6500-6503"
pentru responsabilitate social a !ntreprinderilor', ,ru)elles, 6500L
10. httpBBiaduer.roBPpQ0121
11. httpBBNNN.utgjiu.roBrevistaBecBpdfB6552-50B0<RSamfir@65Caul@65,ogdan.pdf
06. httpBBfocusinstitut.blogspot.roB6552B53Bstatul-naiune-i-societile-
transnaionale.html
0>.httpBBconspecte.comB-eoeconomiaBpiata-societatilor-transnationale.html
15