Nunta Zamfirei

G.Cosbuc
In ,,Nunta Zamfirei, Cosbuc urmeaza pe Eminescu din ,,Calin file din
poveste, insa cu mijloace absolut proprii. ri!inalitatea poemului"balada sta in va!ul
temporal si spatial, obtinut prin intrepatrunderea planului real cu cel feeric, ceea ce duce
la impresia permanentei nuntii, ca unul din evenimentele ce revin mereu in viata
poporului. ,,Nunta Zamfirei este nunta sempiterna, abstracta si concreta totodata.
Numele proprii insesi su!ereaza imprecizia basmului. Zamfira cea frumoasa " ,,icoana"
ntr"un altar s"o pui este fata unui ,,domn #a!eata, foarte bo!at, din nu se stie ce loc.
$lesul ei este %iorel, un ,,print din nu se stie ce ,,fund de &asarit. 'a nunta participa
,,toti craii multului rotund, cu nume foarte !enerice, determinate de va!i atribute
(omerizante, nume alese anume pentru sonorizarea lor care le situeaza la limita dintre
satul romanesc ar(aic, abstract si basm) ,,batranul Grui, cu #anda si &u*anda lui, +intes,
cel ,,cu trainic rost, cu 'ia lui, ,ardes, ,,cel cu adapost prin munti sal(ui, un -altin"
Crai, un -enes"Imparat, .u!ur"Imparat, ,arba"Cot piticul si o multime de ,,principi
falnici, omoratori de zmei, obisnuitii in basme feti"voinici, feti"frumosi si lo!ofeti,
re!i ,,barbosi, cu sfetnicii lor ,,invec(iti in le!i. 'a acestia se adau!a tarani nasaudeni
in (aine somptuoase, de sarbatoare)
,,#i altii /oamne0 /ra! alint
/e trupuri prinse"n mar!arint0
Ce fete dra!i0 /ar ce comori0
-e roc(ii lun!i tesute"n flori0
Iar (ainele de pe feciori
#clipeau de"ar!int.
Ceremonialul taranesc e tipic. &advane cu miri, cu nanasi, cu socrii mari escortati
de feciori calari se aduna la locul de nuntit, la casa miresei)
,,Iar mai spre"amiezi, din departari
%azutu"s"a crescand in zari
&advan cu mire, cu nanasi
Cu socrii mari si cu nuntasi
#i douazeci de feciorasi
%eneau calari.
Ca si povestitorul de basm, poetul declara de a nu fi in stare sa descrie frumusetea
miresei, care iese din ,,pridvor in intampinarea mirelui)
,,1n trandafir in vai parea,
.ladiul trup i"l incin!ea
1n brau de"ar!int, dar toata"n tot
2rumoasa cat eu nici nu pot
mai frumoasa sa"mi socot
Cu mintea mea.
Nu lipseste nici vataful, maestrul de ceremonii al nuntilor taranesti, prezidand
intalnirea tipica dintre mire si mireasa si dand spre multime cu stea!ul)
,,#i ea mer!ea spre %iorel,
/e mana cand a prins"o el,
333.referat.ro
&osind s"a zapacit de dra!,
%ataful a dat semn din stea!,
#i"atunci pornira toti sirea!
Incetinel.
1rmeaza, evident, (ora romaneasca pe care rapsodul a prins"o in versuri de o
te(nica perfecta pasul cazand pe cuvant spre a incanta, deopotriva, oc(iul si urec(ea.
4ora este mai mult lina si usoara, solemna, pentru ca se joaca in timp ce mirii se cununa)
,,#i"n vremea cat s"au cununat
#"a"ntins poporul adunat
#a joace"n drum dupa tilinci)
2eciori la zece fete cinci,
Cu zdran!aneii la opinci
Ca"n port de sat.
+rei pasi la stan!a linisor
#i alti trei pasi la dreapta lor5
#e prind de maini si se desprind,
#"aduna cerc si iar se"ntind
#i bat pamantul tropotind
In tact usor.
Nu sunt uitate ospatul, ,,un rau de vin si un (otar intre! de mese, c(iotele si
cantecele care insotesc (iperbolica petrecere, incat ,,#i soarele sta"n loc6 Ca l"a ajuns si"
acest noroc6 #a vada el atata joc6 -e"acest pamant. In sfarsit, tipica pornire la joc a celor
batrani)
,,#unt !rei batranii de pornit,
/ar ce"i pornesti, sunt !rei de"oprit0
#i s"au pornit barbosii re!i
Cu sfetnicii"nvec(iti in le!i
#i patruzeci de zile"ntre!i
$u tot nuntit.
#i obisnuita urare finala a lui .u!ur"Imparat)
,," Cat mac e prin livezi,
$tatia ani la miri urez0
#i"un print la anul bland si mic,
#a creasca mare si voinic, "
Iar noi sa mai jucam un pic
#i la botez0
Nunta lui Cosbuc este nunta obsteasca, eveniment capital in viata poporului, ca
nasterea si moartea, o ceremonie de neinlaturat, la care se supune toata lumea. ,,Nunta
Zamfirei este o ,,nunta ca in basme si totodata o nunta ca toate nuntile taranesti din
toate timpurile si toate locurile, foarte ceremonioasa, pentru ca la asemenea intamplari,
taranii sunt foarte ceremoniosi, ,,festivi, mirele si mireasa, socrii mari si toti
participantii la solemnul eveniment simtindu"se pentru o clipa, personaje din povesti.
#a!eata, tatal Zamfirei, este necesar sa fie numai bo!at spre a putea sustine o
nunta ca aceea. 2rumusetea miresei este conventional taraneasca, ,,cu mers istet, ,,cu
trupul nalt, cu parul cret, cu ,,un brau de"ar!int, incins peste mijlocul ,,mladiu.
,,Copilele de imparat sunt frumoase si ,,intrulpi7trupese, aratoase8. 2lacaii"printi
poarta coifuri cu vulturi si, calari pe cai, pozeaza pentru circumstanta)
,,%oinicii cum spumau in salt5
#i"n creasta coifului inalt
-rin vulturi vantul viu vuia,
%reun print mai tanar cand trecea
C"un brat in sold si pe prasea
Cu celalalt.
#a!eata ,,avea o fata fata lui6 Icoana"ntr"un altar s"o pui. Ea ,,a fost petita de
toti cati ,,au trecut pra!ul casei. 2ata ,,s"a"ndra!it de ,,alesul ei pentru ca acesta ,,i"a
fost menit. %estea nuntii, cuvantul, ,,s"a pornit din vecini si imparatii din patru
mar!ini de pamant ,,s"au ridicat si ,,s"au incins in pupura, iar doamnele lor ,,au
!rabit sa se !ateasca ,,din adins. Cand ,,s"a implinit ajunul zilei de nuntit,
radvanele ,,trosneau de crai si coborau pe ,,poteci de plai. -altin"Crai ,,starosteste,
,,treascurile suna, fetele si flacaii joaca ,,dupa tilinci ,,cu zdran!aneii la opinci, iar
,,craiesele stau la masa ,,alaturea cu !(inararii de neam strain.
$literatiile onomatopei se aseaza firesc sub accente) ,,#i"n vremea cand s"au
cununat6 #"a"ntins poporul adunat6 #a joace"n drum dupa tilinci6 2eciori, la zece fete,
cinci6 Cu zdran!aneii la opinci6 Ca"n port de sat.6 +rei pasi la stan!a linisor6 #i alti trei
pasi la dreapta lor6 se prind de maini si se desprind6 #"aduna cerc si iar se"ntind6 #i bat
pamantul tropotind6 In tact usor.. Inversiunile insesi cad firesc sub accent, functia lor
principala fiind cea stilistica, incat aceasta strofa poate fi transcrisa sub forma de proza,
fara nici o pierdere.
/ar cel mai mare mestesu! al lui Cosbuc consta in in!enioasele rejeturi de la un
vers la altul, facute cu o mare naturalete, fara ostentatie, c(iar fara aerul ce intampina
dificultati, desi aceste dificultati e*ista, data fiind scurtimea versului si ri!urozitatea
metrica. Nici nu ar fi nevoie sa citam pentru ca in afara de e*clamatii precum) ,,El,cel mai
dra!0 El a venit0 nici unul din versurile poeziei nu consuma o unitate sintactica
completa. $stfel, predicatul sta in versul 9, iar subiectul in versul :) ,,#i"atunci din tron s"
a ridicat6 1n imparat dupa"imparat5 temporala in versul 9, coordonata ei in versul :,
principala in versul ;, atributele subiectului in versul <) ,,Iar cand alaiul s"a oprit6 #i
-altin"Crai a starostit,6 $ prins sa sune sunet viu6 /e treasc si trambiti, si de c(iu si asa
mai departe. /e cel mai mare efect este cuplul de doi iambi care constituie versul =,
construit absolut intotdeauna prin rejet) ,,!(inarari6 /e neam strain, ,,atata joc6 -e"acest
pamant, ,,si feti frumosi si lo!ofeti, ,,"ntr"un picior6 /e nu"si da rand, ,,Zile"ntre!i6
$u tot nuntit, care dau poemului o miscare molcoma si apasata totodata,
ritmata puternic, ca spre a sublinia caracterul permanent si rotativ al fenomenului nuntii si
(orei stramosesti.
$vand un puternic caracter popular si national, intr"o limba romaneasca
impecabila, accesibila oricui, ,,Nunta Zamfirei a devenit o poezie scolara, de manual,
precum ,,Cea din urma noapte a lui .i(ai cel .are de ,olintineanu sau ,,-enes
Curcanul de $lecsandri.
#"ar parea ca analiza ei nu intampina dificultati. Insa pe asemenea poezii clasice
colbul scolii s"a asezat prin traditie si e*e!etul trebuie sa"l inlature punandu"se la modul
!enuin in perceperea lor, incadrandu"le la locul lor firesc in istoria literara, spre folosul
cultivarii noilor !eneratii.
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate