Sunteți pe pagina 1din 7

Un miracol numit NEUROPLASTICITATE

Generalitati
Sus
Vezi galerie foto
Creierul uman este un organ fantastic, capabil deschimbari uimitoare in ceea
ce priveste organizarea sa ca urmare a invatarii si experientei. Aceasta
proprietate extraordinara poarta numele de neuroplasticitate.

Neuroplasticitatea se manifesta in trei ipostaze principale: in cursul
dezvoltarii umane de la stadiul de nou-nascut pana la batranete, in cursul invatarii si in cursul recuperarii dupa o
leziune sau boala neurologica la nivel senzitiv, motor sau cognitiv.
Cuprins articol
1. Generalitati
2. Mecanismele neuroplasticitatii
3. Neuroplasticitatea si recuperarea
4. O relatie de interdependenta
5. Alimentatie pentru creier?
Mecanismele neuroplasticitatii
Sus
Exista mai multe mecanisme, dintre care fac parte legea lui Hebb, plasticitatea sinaptica, sinaptogeneza, cresterea si
regenerarea axonala, factorii de crestere, neurogeneza.

a) Legea lui Hebb postuleaza ca, atunci cand un axon al unui neuron A excita o celula neuronala B in mod
persistent si repetat, activand-o, in cel putin una dintre cele doua celule are loc un proces de crestere sau schimbare
metabolica, astfel incat eficienta celulei A ca celula activatoare creste (Fig. 1). Cu cat repetam mai des un lucru, cu
atat el intareste sinapsele si devine obicei.

b) Plasticitatea sinaptica. Un neuron are trei parti principale, un corp celular si doua tipuri de prelungiri: dendritele si
axonul. Dendritele si corpul celular pot primi mesaje din partea altor neuroni, iar prin intermediul axonului, neuronul
va transmite informatii altor neuroni. Sinapsa reprezinta un spatiu de interconectare intre doi neuroni. Prelungirea
axonala a neuronului excitator secreta niste substante (neurotransmitatori) care ajung pe dendritele sau corpul
celular al neuronului excitat si ii comunica un anumit mesaj. Ca urmare, cel de-al doilea neuron va actiona in
concordanta cu aceasta informatie. Plasticitatea sinaptica este o consecintaa legii lui Hebb si presupune schimbarile
la nivelul sinapsei ca urmare astimularii persistente si repetate care au ca rezultat intarirea ei (Fig. 2).

c) Sinapsogeneza este un fenomen prin care neuronii isi trimit noi prelungiri care, intalnind prelungirile altor neuroni,
formeaza noi sinapse.

d) Cresterea si regenerarea axonala apar in caz de moarte neuronala sau degenerare axonala (Fig. 3 si Fig. 4).

Mecanismele de regenerare axonala sunt mai frecvent intalnite la nivel periferic decat la nivelul creierului, unde exista
anumite celule care o inhiba, dar sunt totusi posibile.

e) Factorii de crestere. Aceste procese descrise mai sus sunt posibile datorita secretiei de catre celulele creierului a
unor substante numite factori de crestere neuronala care pur si simplu induc plasticitatea. Exista si substante care o
inhiba, iar alcoolul este una dintre ele.

f) In ultimii ani, cercetarile arata, contrar a ceea ce se credea inainte, ca neuroplasticitatea este posibila si
datorita neurogenezei, formarii de noi neuroni. Aceasta crestere are loc indeosebi in cursul dezvoltarii si se
produce la trei varste: in primii ani dupa nastere, la pubertate si cativa ani dupa implinirea varstei de 20 de ani.
Interesant este ca, dupa aceste perioade de crestere, apare un fenomen de moarte celulara daca noile celule nu au
fost folosite in procesul invatarii. Dictonul foloseste-l sau il vei pierde este cat se poate de adevarat.
Neuroplasticitatea si recuperarea
Sus
Existenta fenomenului de neuroplasticitate are aplicatii extraordinare in recuperarea functionala dupa anumite boli
neurologice, de exemplu accidentul vascular cerebral.
In aceasta maladie, datorita intreruperii unui vas de sange la nivelul creierului sau hemoragiei cerebrale, o parte din
creier este distrusa. Ca urmare, in functie de zona lezata, pot aparea paralizia unei jumatati a corpului (hemiplegie),
lipsa sau scaderea sensibilitatii, tulburari de vorbire, de inghitire etc.

Multi pacienti, datorita unui bun program de recuperare, reusesc sa restabileasca o buna parte dintre functiile
pierdute.
Ca urmare a exercitiilor terapeutice, hartile miscarii din creier care au fost distruse sunt rescrise intr-o alta zona a
creierului. Recuperarea este de fapt un proces de reinvatare motorie. Studii de imagistica functionala arata activari
ale unor zone din creier din vecinatatea zonei lezate, dar si din emisfera opusa.
O relatie de interdependenta
Sus
Intre sistemul de comanda (creierul) si sistemul efector (aparatul musculo-scheletic) exista o relatie de
interdependenta (Fig. 5). Informatiile primite de la muschi, articulatii, piele, vaz sunt interpretate, prelucrate si
transformate in comenzi. Acest spectru larg de mesaje si posibilitati stimuleaza creierul sa formeze noi sinapse
pentru a putea oferi noi comenzi.

Executarea corecta a comenzilor intareste capacitatea de comanda (sinapsele). Miscarea este urmata de invatare
motorie, dar si de conditionare musculara. Exista si reversul medaliei.
Lipsa miscarii datorita imobilizarii prelungite duce la stergerea treptata in creier a hartii dupa care se executa
miscarile, chiar daca nu exista nici o problema neurologica. Neutilizarea sau invatarea folosirii incorecte poate fi
invatata daca recuperarea nu este inceputa cat mai precoce in cadrul oricarei boli invalidante neurologice sau
osteo-musculare.
Alimentatie pentru creier?
Sus
Substantele nutritive reprezinta combustibilul, materialele de constructie, dar si factorii protectori pentru sistemul
nervos atunci cand avem o dieta potrivita. Alimentele au legatura cu inteligenta, cu memoria, cu dispozitia si
stabilitatea emotionala, deci cu neuroplasticitatea.
O alimentatie bazata pe fructe, legume, cereale, leguminoase si seminte oleaginoase este cea mai sanatoasa pentru
creier. Aceste alimente contin cele mai bune proteine, grasimi esentiale polinesaturate (celebrul omega-3 din nuci,
migdale, seminte), polizaharide, vitamine si minerale.

Unele alimente sunt decisive in sinteza anumitor neuromediatori:
- varza, broccoli, conopida, germenii de grau si alunele stimuleaza producerea de acetilcolina, implicata in stimularea
musculara, controlul comportamentului si memorie;
- fasolea, nucile, produsele din soia ajuta la formarea dopaminei, importanta pentru comenzile motorii, emotii,
invatare si atentie;
- pastele, legumele care contin amidon, cerealele, cartofii, favorizeaza producerea de serotonina, legata de inducerea
somnului, dispozitie, apetit, sensibilitate.

Tot pentru o neuroplasticitate de calitate avem nevoie de un somn odihnitor, de o buna oxigenare, de exercitiu fizic,
de 2 litri de apa pe zi si de a invata, indiferent de varsta. De fapt, invatarea este cel mai bun factor protector fata de
maladia Alzheimer. Neuronii implicati in invatare pur si simplu sunt feriti de moartea celulara
Autor: Maria Timuc 29 Oct 2013 - 17:48
Cercettorii au descoperit abia n ultimul timp potenialul creierului uman i au ajuns s
aprecieze cu adevrat implicaiile pozitive ale neuroplasticitii capacitatea creierului de a
crea noi reele neuronale atat pentru sntatea noastr individual, cat i pentru
societate, n general. nelegem acum felul n care ne putem nelege neuroplasticitatea
creierului pentru a dezvolta anumite ci neuronale. n esen, ne putem modifica funcia
creierului, n aa fel ncat s accesm mai mult acele zone care netezesc drumul ctre
libertatea fa de traume i emoii distructive; aceasta ne permite s ne i folosim genele
pentru sntate, longevitate i chiar pentru iluminare. (...) Cand nu suntem n stare s
reacionm creativ fa de o situaie dificil, asta se ntampl deoarece suntem prini ntr-o
rutin neuronal. Conexiunile existente n creierul nostru ne blocheaz, spun autorii crii
Neurotiina Iluminrii( ED. For You), dr. David Perlmutter i dr. Alberto Villoldo. Cred c
aceasta este o carte care n-ar trebui s lipseasc din bliblioteca noastr, cci ea conine o
mulime de referine la cercetri i studii de ultim or n privina funcionrii creierului
omenesc. S ne cunoatem pe noi nine i s tim c avem la ndeman mijloace simple
de vindecare a traumelor, c putem singuri s schimbm modul de funcionare a creierului
nostru, c avem mijloace i metode de a ne debarasa de emoiile distructive, care par atat
de greu de nlturat tocmai pentru c am intrat n stare de rutin neuronal, este una dintre
cele mai minunate veti pe care le putem primi. Cu alte cuvinte, reacionm la situaii de
via sau chiar la gandurile proprii aa cum am reacionat n copilrie, aa cum creierul a
nvat s-o fac n trecut. Descoperirea fantastic este aceea c noi avem metode de a crea
noi reele neuronale i unul dintre cele mai puternice moduri n care putem face asta este
s cultivm emoia pozitiv, cutand s reacionm altfel decat o fceam n trecut la
situaiile stresante din vieile noastre. Schimbandu-ne premeditat, voluntar, reacia la
evenimente i situaii de via i transmitem creierului nostru impulsul necesar pentru
schimbarea conexiunilor neuronale. Emoiile pozitive vindec creierul, iat ce concluzie
fantastic a oamenilor de tiin. nvand s reacionm pozitiv, s lum n toate partea
bun a lucrurilor, s scpm de emoiile distructive, precum furia, ura sau frica, nvaand s
iertm i s iubim, s ne linitim mintea cu ajutorul meditaiei, al micrii fizice voluntare, al
reducerii numrului de calorii consumate zilnic i introducand anumite substane necesare
creierului n alimentaia noastr ne putem schimba viaa.

Reacia noastr diferit la evenimente asemntoare cu unele din trecut ne ajut s
tergem din creier traumele, care continu s ne creeze emoii distructive o via ntreag.
S ne schimbm pe noi nine nseamn, iat, s reacionm contient, dar altfel decat am
fcut-o pan n prezent; aceasta-i neuroplasticitate, asta schimb funciile creierului i ne
poate ajuta s crem vindecare n toate aspectele existenei noastre. S cutm
rspunsuri creative la ceea ce ne provoac n via, s vedem n toate partea plin a
paharului, s cutm o mai bun conexiune cu pacea luntric, cu bucuria i cu starea de
bine a minii nseamn s ne nviorm neuronii, pan acolo unde vechile scheme mentale
sunt abandonate natural, iar atunci cand acest lucru se ntampl, noi sfarim prin a avea
emoii diferite fr nici un efort, dar i o stare de sntate mai bun. Focalizarea pozitiv a
minii nu rmane nerspltit n biologia noastr, nici n energia noastr. Renunarea la
obiceiurile de reacie, de comportament i chiar la unele obiceiuri alimentare nocive este
dificil pan cand se creaz aceste noi scheme neuronale, capabile s ne aduc mai
aproape de sufletul nostru, de ceea ce suntem, dar blocai n experiene de via dificile
sau traumatizante am uitat. Mintea noastr este deosebit de puternic i azi ne-o
demonstreaz i tiina, asta-i informaia care ne poate atrage ntr-o cltorie nou i plin
de speran, la captul creia putem tri sentimentul profund c suntem fiine de lumin,
capabile s triasc i fericirea!