1. Obiectivele si specificul psihologiei medicale.

Obiective:
- Eval. si interventia clinica cu scopul prevenirii si remiterii unor tulburari psihice, psihosomatice.
- Asigurarea de suport, ghidare rezolutiva si cataliza a strategiilor creativ adaptative ale pacientilor
pentru a gestiona problemele personale si relationale cu impact individual, familial si
socioprofesional dezorganizator.
Specificul psihologiei medicale este lucrul in echipa!
-Psihologul trebuie sa cunoasca atributiile echipei si limbajul medical.
-Supervizarea si intervizarea in echipa este regula de aur a profesionismului in domeniul clinic.
-Familia functioneaza nu doar ca o parte din problema, ci ca un co-terapeut.
-!ompetentele bine stabilite in cadrul echipei si respectarea lor previn erorile de interventie.
2. Domenii aplicative ale psihologiei medicale.
Psihosomatica, E"pertiza si recuperarea capacitatii de munca, Asistenta sociala, !linica de
oncologie, !hirurgie obstretica ginecologie, Psihologia clinica a copilului, adultului, si varstnicului,
#europsihologie, Psihologia sociala, Psihologia diferentiala, Psihologia morala, Psihiatria,
Psihopatologia.
3. Indicatori de eficienta ai psihologului cu compententa in psihologia clinica si medicala.
$dentitate, respect si autoapreciere, !unoasterea si gestionarea adecvata a puterii
personale,,Fle"ibilitate,,E"tinderea cunostintelor de sine si de altii, %ispusi si capabili sa tolereze
ambiguitatea, $si dezvolta un stil propriu de consiliere sau terapeutic, Pot e"perimenta si cunoaste
lumea clientului, Sunt autentici, sinceri si onesti, Au simtul umorului, Fac greseli si sunt dispusi sa
le admita,t&raiesc in prezent, Sunt capabili sa se reinventeze, Fac alegeri care le modeleaza viata,
Sunt interesati de bunastarea altora,,Apreciaza influenta culturii.
4.numerati si descrieti pe scurt bloca!ele in ascultare in relatia psiholog" pacient.
-comparatia-problemele psihologului sunt mai importante decat ale pacientului
-identificarea-cuvintele pacientului ii amintesc de o e"perienta proprie
-interpretare- psihologul atribuie un alt sens cuvintelor rostite de pacient
-filtrare- blocaj care nu permite ca toate informatiile oferite de pacient sa ajunga la el
-recapitulare- se gandeste la tot ceea ce i-a spus pacientul si nu mai este atent la ce ii spune in prez.
-etichetare- incadreaza pacientul intr-o anumita categorie si nu mai acorda importanta cuvintelor lui
-visarea ' se gandeste la cu totul altceva decat la ceea ce ii comunica pacientul
-rezolvarea de probleme- ofera solutii atunci cand pacientul are doar nevoia de a se descarca
-contrazicerea- psihologul considera ca (are intotdeauna dreptate.
#. Studiul de ca$ ca metoda clinica. %articularitati in psihologia medicala.
!onstructie a"ata pe recoltarea, prelucrarea, analiza si interpretarea datelor clinice. $nformatiile
obtinute de la pacient vor fi reconstituite de catre psihologul clinician sub forma unei evaluari. Se
poate baza pe diverse metode de culegere a datelor) observatia, interviul, teste
psihometrice*proiective. %articularitati)
Singularitatea ' unicitatea simptomului in tabloul clinic al pacientului.
&otalitatea ' conte"tul global de viata al pacientului +viata psihosociala, familia, relatia cu sine,etc,
si efectul acestora in dezvoltarea simptomelor.
$storia ' (cand*unde*cum a debutat patologia- pacientul este ajutat sa-si reconstruiasca prezentul
asa cum decurge el in mod natural din trecut.
$ntalnirea ' prezen.a psihologului reprezinta catalizatorul emotiilor, reprezentarilor, si cognitiilor
pacientului.
&.Observatia ca metoda a psihologiei medicale. Definirea si descriere detaliata.
Observatia clinica este o metoda stiintifica care consta in inregistrarea sistematica prin simturi a
caracteristicilor, dar si transformarea obiectului studiat.
- vizeaza descrierea unui subiect in individualitatea lui si are ca scop intelegerea comportamentului
verbal si nonverbal al pacientului.
- este orientata spre confirmarea sau infirmarea unor ipoteze stabilite de clinician deci un caracter
organizat si sistematizat.
- poate fi directa + prin simturi, si indirecta + o serie informatii culese de la alte pers,.
- $n abordarile clinice nu se observa doar comportamentul tint/ ci si consecintele acestuia.
'ipuri de observatie:
Observatia naturala, necontrolata in care practicianul inregistreaza comportamentul subiectului
fara stirea acestuia.
Observatia controlata (sistematica) inregistreaza comportamentul in conditii mai bine controlate.
(.numerati si descrieti pe scurt testele si scalele clinice utili$ate in psihodiagno$a afectivitatii.
Psihodiagnoza afectivitatii vizeaza in special identificarea tulburarilor depresive, a formelor de
an"ietate si a tulburarilor asociate. $n acest sens, se utilizeaza scale clinice de evaluare si
autoevaluare)
Scala 0amilton - cuantifica severitatea depresiei la pacientii deja diagnosticati cu depresie-
$nventarul de depresie 1ec2 - m/soara severitatea depresiei la adul.i 3i adolescen.i.
Sala de an"ietate S&A$ - masoara 4 concepte distincte) an"ietatea ca stare si ca trasatura-
5bservatia comportamentului verbal si nonverbal in timpul consultatiei.
%atele de diagnoza a personalitatii .
). *onsultatia in practica psihologica medicala. Definitie+ obiective+ clasificare.
" proces de culegere a datelor clinice, de prelucrare si analiza a informatiilor oferite de clienti,
centrate asupra gandurilor si trairilor acestuia precum si asupra semnificatiei pe care o acorda
pacientul simptomatologiei, totul fiind influentat si stimulat de relatia psihologica.
5biectivul principal al evaluarii psihologice este reprezentat de stabilirea potentialului pacientului,
care va constitui punctul de plecare 6n activitatea de interventie clinica. +diagnostic ' cercetare,
!lasificare: !onsultatia de sustinere, !onsultatia terapeutica, !onsultatia clinica de cercetare.
9. Consultatia clinica. Descriere.
!onsultatia clinica este un demers clinic in cadrul caruia psihologul clinician formuleaza o serie de
ipoteze legate de problematica pacientului si interpreteaza semnele clinice in functie de o
nosografie. $n anumite conte"te, consultatia diagnostica vizeaza evaluarea acuzei subiectului, apoi a
functiilor cognitive sau a prezentei unei patologii psihice.
!onsultatia e"clusiv centrata pe diagnostic este ceruta de echipa sau de medicul curant in scopul
obtinerii din partea psihologului a unor inform suplimentare care pot ajuta la tratament.
!onsultatiile utilizeaza diverse teste si scale.
&ehnicile consultatiei) ascultarea , empatia, suportul.
7odalitati de structurare) directiva +utilizarea intrebarilor directe pentru obt. unor inform,
semidirectiva +a"ata pe un ghid de consultatie,, nondirectiva +intrebari puse de psiholog, la care
pacientul va raspunde,.
1,. *onsultatia terapeutica in psihologia medicala. Obiective si mod de desfasurare.
Este a"ata pe modificarea perspectivei psihice a pacientului referitoare la o situatie, un eveniment
sau alte elemente care ii provoaca suferinta. %esfasurarea consultatiei depinde de orientarea
teoretica a psihologului)
$n orientarea cognitiv ' comportamentala se pune accent pe simptome si pe schemele de gandire
care sustin simptom. Pacientilor li se da un nr de sarcini ce trebuie indeplinite de la o sedinta la alta.
$n sedintele de terapie familiala, terapeutul se ocupa de rolul fiecaruia si de relatiile care determina
o disfunctie in cadrul sistemului familial.
$n consultatia psihanalitica, terapeutul este interesat de continuturile inconstiente in raport cu
copilaria pacientului. Abordarea este a"ata pe 4 principii fundamentale) asocierea libera si
interpretarea. Punctul comun al tuturor acestor abordari este acordarea de sens simptomelor.
5ricare ar fi tipul de terapie, procesul terapeutic se bazeaza pe caracteristici similare precum
empatia, alianta terapeutica, cautarea unui sens.
11. -iscurile consultatiei in psihologia medicala.
8 9 !onfruntarea dintre normele psihologului si cele ale pacientului.
8 9 %eformarea profesionala.
8 blocaje in comunicare) formulari neadecvate, vocabular comple", intrebari sugestive.
12. Definiti complianta terapeutica si descrieti formele de manifestare ale acesteia.
%efinitie) *omplianta terapeutica desemneaza masura in care un pacient urmeaza prescrierile si
vine la intalnirile medicale fi"ate, gradul de respectare a recomandarilor referitoare la regimul
alimentar, e"ercitiul fizic, nonconsumul de alcool si tutun. 7anifestari)
0ipercomplianta - care implica ad/ugarea de catre pacient a unor mijloace terapeutice neindicate-
!omplianta normala - situatie in care pacientul respecta prescriptiile terapeutice.
0ipocomplianta - slaba cooperare pana la refuzarea prescrip.iilor terapeutice.
14. -olul si atributiile psihologului in clinica de boli somatice.
- Evaluare si interventie psihologica a"ate pe identificarea factorilor psihologici cu rol in starea de
sanatate*boala.
- !ercetare stiintifica a factorilor psihologici implicati in starea de sanatate si boala.
- Educatie. Psihologul nu stabileste diagnostice psihiatrice:
1#. .plicati mecanismele psihologice implicate in bolile psihosomatice cardiovasculare.
/actori psihologici - evenimente stresante, pierderi, frustrari.
%ersonalitate) perfectionism, an"ietate, compulsivitate, conflicte intrapsihice reprimate.
*omportament: competitivitate, ambitie, agresivitate, tendinta la ostilitate.
0ecanismul psihologic in 1'2
&endinte competitive ostile, intimidare in situatii de esec, cresterea dependentei, sentimente de
inferioritate, reactivarea competitivitatii ostile, an"ietate si inhibarea pulsiunilor agresive duc la
aparitia hipertensiunii arteriale..
Alte tulb psihosomatice cardiovasculare)tahicardia,aritmia,cefaleea psihogena si migrena psihogena.
1&..plicati mecanismele psihologice implicate in bolile psihosomatice gastrointestinale.
0ecanism: !opilul traieste prima eliberare de discomfortul fizic in timpul alaptarii, pt copil a fi
hranit inseamna a fi iubit si a lua in posesie. $mpiedicarea acestor tendinte posesive si a dorintei de a
fi hranit da nastere pulsiunilor agresive de a lua cu forta ceea ce nu ii este dat de bunavoie, asa se
naste posesivitatea. Aceste pulsiuni posesiv ' agresive devin sursa primelor sentimente de vinovatie.
Posesivitatea, gelozia, lacomia, invidia au un rol important in tulburarile functiilor hranirii, care de
cate ori sunt refulate genereaza o tensiune permanenta si pot e"ercita o influenta perturbatoare
asupra procesului alimentar.
1(. /actorii de care depinde complianta terapeutica in momentul prescrierii tratamentului in
ca$ul unui pacient cu tulburare depresiva moderata.
Factori determinanti ai compliantei terapeutice)
;. Factori legati de boala si tratament ) severitatea simptomelor, durata si comple"itatea
tratamentului, efectele tratamentului.
4. Factori legati de relatia medic-pacient , Anumite calitati ale medicului + prestigiu, empatie,
amabilitate,interes, determina o complianta crescuta la prescriptiile terapeutice
<. Factori legati de pacient ) factori sociodemografici si psihologici +asumarea rolului de bolnav
1)..emplificati care sunt situatiile posibile de manifestare a compliantei terapeutice la
un pacient cu tulburare an.ios"depresiva.
*omplianta terapeutica desemneaza masura in care un pacient urmeaza prescrierile si vine la
intalnirile medicale fi"ate, gradul de respectare a recomandarilor referitoare la regimul alimentar,
e"ercitiul fizic si nonconsumul de alcool si tutun. E"ista trei situatii posibile)
0ipercomplianta - care implica ad/ugarea de catre pacient unor mijloace terapeutice neindicate-
!omplianta normala - situatie in care pacientul respecta prescriptiile terapeutice.
0ipocomplianta - slaba cooperare pana la refuzarea prescrip.iilor terapeutice.
13. *adrul si modul de desfasurare a consultatiei clinice a copilului.
!opilul este adus la psiholog 3i este posibil ca motivele pentru care a fost adus s/ nu-i fi fost corect
sau total e"plicate. !opilul ar putea crede c/ va fi luat de l=ng/ p/rin.i, re.inut, r/nit sau va fi supus
unei interventii medicale, chirurgicale. Prezenta unui parinte sau a ambilor este esentiala.
%e la 6nceput, psihologul trebuie s/ se prezinte copilului. !amera unde se realizeaz/ interviul
trebuie aranjat/ astfel 6nc=t orice obiect de care are nevoie psihologul s/ se afle la vedere. >uc/riile
3i jocurile disponibile trebuie alese cu grij/, astfel 6nc=t s/ faciliteze acele observa.ii care au valoare
diagnostic/. ?n cazul copiilor mai mici 3i a celor cu probleme de limbaj se pune accent pe
comunicarea non-verbal/- ?n cazul copiilor mai mari de @ ani, este preferabil ca psihologul s/
petreac/ cea mai mare parte a interviului discut=nd cu ei. Pentru copii mai mari sau pentru
adolescen.i, interviul se aseam/n/ cu interviul unui adult. &rebuie observat/ interac.iunea copil -
p/rinte 6n sala de a3teptare, pentru a vedea cum rezolv/ p/rin.ii separarea copilului de ei, cum
r/spunde copilul, cum sunt p/rin.ii, afectuo3i, critici, ostili, deta3a.i sau 6n.eleg/tori.
2,. *ompetentele psihologului in evaluarea clinica a copilului.
!a parte a echipei muldisciplinare, poate participa la evaluarea si interventia specifica in caz de
abuz in cadrul Sistemului de Asistenta Sociala si Protectie a !opilului impreuna cu asistentul social,
medic si alte persoane implicate in evenimentul traumatizant. %e asemenea, in clinica pediatrica,
are rolul de a evalua si a semnala medicului currant vulnerabilitatile psihologice si potentialul
recuperator al copilului.
21. Specificul evaluarii psihologice medicale a copilului.
Spre deosebire de consultatia clinica a adultului, care se efectueaza la cererea pacientului, in clinica
pedo-psihiatrica, consultatia clinica este ceruta de parinti si rareori de copil. E"ista cazuri in care
consultatia este solicitata de un adolescent aflat intr-o situatie de impas e"istential. $n procesul de
evaluare, copilul nu este principala sursa de informatie. E"ista posibilitatea ca, indiferent c=t de
e"perimentat este psih. copilul s/ nu r/spund/ la nici o 6ntrebare, astfel evaluarea se va a"a pe
tehnicile proiective cu suport e"presiv ' creativ.
22. %arametrii procesului de evaluare psihologica a copilului abu$at.
;.%efinirea cadrului terapeutic si clarificarea rolului psihologului. Se precizeaza cine a cerut
evaluarea, scopul evaluarii si confidentialitatea.
4. Evaluarea diagnostica clinica se va centra pe obtinerea unui istoric de la parinti, copii sau alte
persoane pertinente implicate in mod direct sau indirect.
a, Este nevoie sa se clarifice in ce conditii, cand si cum a fost declarata initial acuzarea.
b, $dentificarea si evaluarea simptomatologiei specifice abuzului prin observatie, scale clinice si
teste proiective.
c,$storic de abuz*traume-
d, Atitudinea familiei in legatura cu educatia si se"ul.
e, %ezvoltarea psihomotorie de la nastere pana in present-
f, Antecedente heredo-colaterale +anteced. parintilor)consum de alcool,droguri,abuz fizic,psihic,
g, Se evalueaza capacitatea copilului de a spune adevarul.
23. -eplicile in activitatea discursiva clinica. Definitie si clasificare.
&ermenul de replica descrie activitatea discursiva a clinicianului, purtatoare de fct interogativa,
directa sau indirecta. !lasificarea replicilor)
$n functie de ceea ce vizeaza) faptele sau atitudinile pacientului)
;. Aegistrul referential reprezinta faptele relatate in cadrul discursului-
4. Aegistrul modal reprezinta starea psihica a pacientului. +sentimente si credintele,
<. replicile directe introduc o tema noua sau anumite remarci si nu se bazeaza pe cuvinte
anterioare ale pacientului. Sunt utile pentru culegerea rapida a unor informatii.
B. replici indirecte- se bazeaza pe enunturile anterioare ale pacientului avand ca scop
aprofundarea continutului discursului.
24.Definiti obiectul de studiu al neuropsihologiei si competentele neuropsihologului.
5biect de studiu este reprezentat de perturbarile cognitive,emotionale si comportamentale
determinate de leziunile cerebrale.
!ompetentele neuropsihologului trebuie sa se bazeze pe)
-cunoasterea bazelor neuronale ale comportamentelor, a teoriilor cognitive, a teoriilor dezvoltarii
psihismului uman, a organizarii sale si a manifestarilor sale normale sau patologice.
2#.Domenii de aplicativitate ale neuropsihologiei.
;.%ezvoltarea si educarea 4.Psihiatria . <.Sectorul medico ' legal
B.!ercetarea clinica prin elaborarea unor teste sau tehnici de evaluare a tulburarilor cognitive,
afective si comportamentale. C.#eurologia. @.Aeeducarea*recuperarea.
2&.Descrieti etapele e.amenului neuropsihologic.
$n fiecare evaluare neuropsihologul stabileste relatia psihologica bazata pe incredere si)
;. 9 e"plica obiectivele si continutul e"amenului
4. 9 e"ploreaza asteptarile pacientului si clarifica scopul e"amenului si rolul sau-
<. 9 obtine date despre parcursul scolar*profesional, evenimentele de viata, tratamente-
B. 9 evalueaza starea emotionala, in cautarea unui sindrom an"ios sau depresiv-
C. 9 noteaza lateralitatea manuala-
@. 9 clarifica regulile deontologice si confidentialitatea datelor-
D. 9 inaintea incheierii, se asigura ca pacientul a pus toate intrebarile la care dorea un raspuns.
4D.&ehnici de comunicare cu pacientul in clinica.Enumerare,descriere, e"emplificare.
En psiholog clinician nu utilizeaza e"clusiv numai un mod de comunicare.
-!omunicare nonverbala +atentie la) fata, mimica, voce, postura, privire*miscari,etc,
-Aeplici directe- introduc o tema noua si nu se bazeaza pe cuvintele anterioare ale pacientului.
-Aeplici indirecte- se bazeaza pe enunturile anterioare ale pacientului, are 2 scop aprof. discursului.
-Stimularea e"primarii se realizeaza prin replici folosite de psiho. pt a diminua reticenta pacientului.
Aeformularea'reflectare ' reia o secventa importanta a discursului ori ultimele cuvinte care sunt
urmate de o pauza mai lunga. Astfel psihologul evidentiaza ideile importante si stimuleaza
continuarea discursului, dovedind pacientului ca il intelege si gandeste impreuna cu el.
Aeformularea ' rezumat evidentiaza pentru pacient aspectele esentiale ale mesajului sau.
Aeformularea ca inversare a raportului figura ' fond a unei situatii, cu scopul de a evidentia
aspectele implicite ale discursului.
Aeformularea'clarificare se evidentiaza sensul mesajului transmis.
2)..plorarea si evaluarea psihologica clinica a limba!ului scris.
&ulburarile limbajului scris sunt numite ale.ie. Pot aparea, mai rar, in absenta tulb. limbaj. oral.
%robe de evaluare psihologica clinica:
- E"presia scrisa) scriere spontana, dictare, silabisire, realizare de cuvinte cu litere mobile-
- $ntelegerea scrisa) dispunerea unor cuvinte sub imagini, dispunerea unor te"te sub actiuni.
2nali$a tulburarilor de scriere + grafice, se face pe 4 planuri)
- forma literelor care compun un cuvant
- sinta"a unei fraze. Apar paragrafii sau disortografie.
23..plorarea neuropsihologica a tulburarilor de atentie.
$ncetinirea proceselor mentale are drept consecinta o serie de tulburari ale atentiei cu repercursiuni
asupra functionarii cognitive si asupra comportamentului.
In practica clinica se va investiga:
"4ivelul general de vigilenta
"2tentia focali$ata+concentrata, 'se afla la baza concentrarii mentale-
"2tentia sustinuta ' capacitatea de mentinere a atentiei pe o durata destul de lunga
"2tentia alternanta ' capacitatea de deplasare rapida a atentiei de la un stimul la altul.
"2tentia divi$ata permite subiectului sa trateze mai multe sarcini in acelasi timp.
3,.'ulburarile memoriei. Descrieti etapele evaluarii neuropsihologice a memoriei.
&ulburarile memoriei depind de localizarea si e"tinderea leziunilor cerebrale, de caracterul acut sau
progresiv al afectarii cerebrale, de varsta si starea generala a pacientului.
0emori$area. tape:
8 analiza cortico-senzoriala a datelor perceptive + vizuala, auditiva, tactila, chinestezica,
8 memoria imediata ' +7S% sau memorie de lucru,. Aceasta mentine temporar informatiile pt
a le coordona, fiind un proces esential in intelegerea si rezolvarea de probleme.
8 memoria de lunga durata ' permite pastrarea durabila a informatiilor datorita codarii si apoi
stocarii. Este organizata pe modalitati de codare semantica, spatiala, temporala si afectiva.
7emoria de scurta durata si cea de lunga durata contribuie la procesul de invatare.
&ES&E care masoara memoria) Fechsler 7emorie, Grober si 1udch2e, A17&.