Sunteți pe pagina 1din 35

TEMA PROIECTULUI:

PRINCIPALELE CARACTERISTICI
ALE SISTEMELOR DE TRANSPORT
AN COLAR
2010-2011
1
CUPRINS
1. ARGUMENT ...............................................................................................................2
2. CAPITOLUL I SITEMELE DE TRANSPORT NOIUNI GENERALE ..............4
3. CAPITOLUL II CARACTERISTICILE MODULUI DE
TRANSPORT RUTIER ..............................................................................................7
4. CAPITOLUL III CARACTERISTICILE MODULUI DE
TRANSPORT FEROVIAR .......................................................................................14
5. CAPITOLUL IV CARACTERISTICILE MODULUI DE
TRANSPORT MARITIM, NAVAL SI PE APELE INTERIOARE .........................20
6. CAPITOLUL V CARACTERISTICILE MODULUI DE
TRANSPORT AERIAN ..............................................................................................28
7. BIBLIOGRAIE ........................................................................................................31
8. CONCLU!II """""""""""""""""""""""""""...32
2
ARGUMENT
Prin pozitia sa geografica, prin traditiile si prin spiritul deschis al politicilor sale de buna
vecinatate, Romania, cu o suprafata de peste 237,5 mii kmp si cca. 22 milioane locuitori, face
parte, de facto, din familia tarilor europene si sa anga!at ireversibil pe calea integrarii in
structurile europene.
"ituata pe coridorul de tranzit dintre #uropa de $est si %rientul &i!lociu, ea insasi o
putere regionala, producator si consumator, Romania, odata devenita independenta in a doua
!umatate a secolului '(', a inceput sa isi dezvolte transporturile investind resurse, talent si
munca in crearea unor infrastructuri la nivelul tehnologic cel mai inalt al epocii.
Potentialul oferit de avanta!ele naturale tara riverana la &area )eagra si tara dunareana
strabatuta pe o lungime de 1.*75 km de cea mai importanta cale navigabila din #uropa, fluviul
+unarea a conferit Romaniei o pozitie strategica favorabila, in zona de confluenta a polilor
generatori de transporturi din #uropa, ,alcani si %rientul &i!lociu.
-cestei pozitii i sau conferit noi valente odata cu realizarea legaturii directe dintre &area
)eagra si &area )ordului ca urmare a construirii .analului +unare&area )eagra in anul 1/01
si a finalizarii caii navigabile Rhin&ain+unare in anul 1//2.
Prin pozitia sa ca port la &area )eagra si punct terminus a legaturii cu &area )ordului,
Portul .onstanta reprezinta principala placa turnanta a flu2urilor de trafic din bazinul &arii
)egre. Prin utilizarea Portului .onstanta, rutele navigabile dintre .analul "uez, zona de est a
&arii &editerane si #uropa .entrala se scurteaza cu cca. 3** km.
3otodata, prin sistemele R%R% si ferr4boat dezvoltate in Portul .onstanta, se realizeaza
conectarea dintre spatiul european si cel din %rientul &i!lociu, zona caucaziana si zona caspica,
pe trasee cu mare potential de resurse energetice si de trafic de marfuri.
Prin dezvoltarea infrastructurilor terestre de transport, Romania a devenit o punte de
legatura intre spatiul geografic al tarilor baltice si nordice si spatiul geografic al tarilor riverane
&arii )egre.
&odificarile produse in spatiul fostei (ugoslavii si a fostei 5R"" au generat o restructurare
totala a schemei traditionale de transport din zona si au condus la punerea in valoare a
infrastructurilor de transport si a pozitiei geografice favorabile pe care Romania o detine.
3otodata, in vederea maririi gradului de atractivitate in porturile maritime si fluviale si in
apropierea punctelor de trecere a frontierei au fost infiintate zone libere 6in prezent functioneaza
3
zonele libere .onstanta "ud si ,asarabi, "ulina, 7alati, ,raila, 7iurgiu, .urtici-rad8 care pun la
dispozitia investitorilor straini toate facilitatile specifice acestora.
+esi este recunoscut ca, din motive obiective, starea tehnica a infrastructurii romanesti nu
corespunde in totalitate standardelor europene, trebuie metionata o realitate de cea mai mare
importanta9 Romania are o retea de infrastructuri 6drumuri, cai ferate, cai navigabile, canale
navigabile, porturi maritime si fluviale, aeroporturi, cai aeriene8 care asigura realizarea conectarii
tuturor localitatilor la reteaua nationala de transport si la sistemele internationale de transport.
Prin pozitia geografica si prin reteaua de infrastructuri, Romania indeplineste indiscutabil
rolul de placa turnanta a transporturilor continentale si intercontinentale pe principalele traiecte
geografice $est#st si )ord"ud.
1
CAPITOLUL I
SISTEMELE DE TRANSPORT # NO$IUNI GENERALE
.onform ORDONAN$EI %&. 1' ()% 18 *+,+-. 1''7 /&)0)%( .&*%-/1&.+&)23
1
4 care a
stabilit normele generale aplicabile modurilor de transport rutier, feroviar, naval :i aerian din
cadrul sistemului na;ional de transport sistemul naional de transport are urm<toarele
componente9
a8 infrastructurile de transport rutier, feroviar, naval :i aerian, de interes public=
b8 utilizatorii infrastructurilor de transport de interes public=
c8 operatorii de transport public :i privat.
"istemul na;ional de transport constituie parte integrant< a activit<;ilor economice :i
sociale ale Rom>niei :i are urm<toarele obiective principale9
a8 realizarea conect<rii tuturor localit<;ilor la re;eaua na;ional< de transport=
b8 asigurarea dreptului la liber< circula;ie a cet<;enilor=
c8 asigurarea liberei circula;ii a m<rfurilor :i a bunurilor=
d8 asigurarea transporturilor care privesc siguran;a na;ional<=
e8 asigurarea racord<rii la sistemele interna;ionale de transport=
f8 participarea la dezvoltarea economic< :i social< a ;<rii.
% alta definitie a sistemului de transport
2
poate fi9 totalitatea mi!loacelor :i instala;iilor
?ntrebuin;ate ?n vederea ?nl<tur<rii distan;elor.
@n compunerea :i organizarea transporturilor intr< elemente de ordin tehnic9
drumul=
mi!locul de transport=
for;a de munc< a mi!locului de transport.
3ransporturile se pot clasifica astfel9
*5 D)% /+%6.+2 (3 03(3&3 *2 17)36.+2+) .&*%-/1&.+2+):
1. transport de cltori
2. transport de mrfuri.
75 D+/8 9):21*6323 ;%.&37+)%<*.3 .&*%-/1&.+&)23 /1. =):
1. feroviare;
1
http9AABBB.cdep.roAplsAlegisAlegisCpck.htpCactCte2tDidtE21172
2
3urbut 7he.,F "isteme de transportF, #ditura 3ehnica, ,ucuresti, 1/70, p. 3G11
5
2. rutiere;
3. navale;
4. aeriene;
5. speciale;
6. combinate.
1. T&*%-/1&.+2 &+.)3& efectueaz< deplasarea ?n spa;iu a bunurilor :i oamenilor cu a!utorul
autovehiculelor care sunt mi!loace de transport autopropulsate. .a particularitate a acestor
mi!loace de transport se remarc< faptul c< dispun de o mare mobilitate, put>nd fi ?ntrebuin;ate, ?n
func;ie de vreme, pe orice fel de drum. 3ransportul auto ofer< posibilitatea ?nc<rc<rii m<rfii direct
de la punctul de e2pediere :i desc<rcarea ei direct la punctul de destina;ie, f<r< a fi necesare
transbord<ri :i manipul<ri suplimentare.
&i!loacele de transport auto se deplaseaz< cu viteze mari ca urmare a vitezei comerciale mari
:i a simplit<;ii opera;iunilor tehnologice de ?nc<rcare :i desc<rcare. #le se pot preg<ti rapid :i u:or
?n vederea efectu<rii transportului, necesit>nd cheltuieli reduse ?n acest scop. 3ransportul auto
ofer< cea mai mare eficien;< pe distan;e scurte.
2. T&*%-/1&.+2 =3&10)*& efectueaz< deplasarea ?n spa;iu a bunurilor :i oamenilor cu
a!utorul mi!loacelor de trac;iune 6locomotivele8 :i a mi!loacelor tractate 6vagoanele8 care circul<
pe trasee fi2e :i pe c<i ferate.
3ransportul feroviar se caracterizeaz< prin9
regularitatea efectu<rii circula;iei ?n toate anotimpurile, ziua :i noaptea, aproape
independent de vreme=
mi!loacele de transport feroviare dispun de o mare capacitate ?n raport cu cele auto :i
aeriene=
din punct de vedere economic se remarc< costul mai ridicat al transportului feroviar ?n
compara;ie cu cel fluvial, maritim :i prin conducte :i, de regul<, mai mic fa;< de cel auto :i
aerian. 3ransportul pe calea ferat< necesit< investi;ii mari comparativ cu cel auto.
-stfel, investi;iile pentru construc;ia unei c<i ferate sunt de 3 ori mai mari dec>t cele
pentru construc;ia unei :osele. +e asemenea, :i investi;iile necesare pentru achizi;ionarea
materialului rulant sunt ridicate. Ha fel, :i costul ?ntre;inerii mi!loacelor de transport feroviar :i al
liniilor se situeaz< la un nivel superior ?n compara;ie cu cel auto sau naval.
G
3. T&*%-/1&.+2 %*0*2 efectueaz< deplasarea ?n spa;iu a bunurilor :i oamenilor cu
a!utorul navelor.
3ransportul naval se caracterizeaz< prin marea capacitate de ?nc<rcare ?ns<, ?n compara;ie cu
celelalte modalit<;i de transport, chiar :i cele mai moderne nave au vitez< de deplasare relativ
redus<, de:i trebuie s< parcurg< distan;e foarte mari.
)aviga;ia maritim< :i fluvial< realizeaz< leg<turi dintre porturi diferite de pe glob, ?n condi;ii
de eficien;< ridicat<, investi;iile fiind relativ reduse ?n raport cu transportul terestru.
3ransportul naval este adecvat pentru bunurile de mas< cu valoare redus<, unde nivelul
cheltuielilor de transport prevaleaz< asupra duratei transportului.
-vanta!ul transportului pe ap<, din punct de vedere al costului, este mai evident pe distan;e
mari, transoceanice, iar din punct de vedere al siguranti circulatiei, conform statisticilor, este cel
mai sigur mod de transport.
1. T&*%-/1&.+2 *3&)*% efectueaz< deplasarea ?n spa;iu a bunurilor :i oamenilor cu
a!utorul aeronavelor.
Printre particularit<;ile tehnicoeconomice ale transportului aerian se num<r<9
rapiditatea este caracteristica esen;ial< a transportului aerian. -ceasta este
eviden;iat< de viteza mare de deplasare a aeronavelor ce nu poate fi egalat< de nici un alt mi!loc
de transport=
regularitatea const< ?n aceea c< transportul aerian se efectueaz< dup< un program
precis ?n orice perioad< a anului, at>t ziua, c>t :i noaptea=
oportunitatea I se refer< la faptul c< acest mod de transport pune la dispozi;ia celor
interesa;i, oric>nd :i oriunde sunt amena!ate puncte terminale, cel mai modern mi!loc de
transport.
7
CAPITOLUL II
CARACTETISTICILE
MODULUI DE TRANSPORT RUTIER
#lementele constructive ale modului de transport rutier sunt9
( drumurile
(( autovehiculele.
( +rumul reprezint< calea de comunica;ie terestr<, special amena!at< pentru circula;ia
autovehiculelor :i a pietonilor.
.onstructiv, orice drum este alc<tuit din
3
9
infrastructur< I cuprinde totalitatea lucr<rilor care sus;in suprastructura, asigur>nd
leg<tura cu terenul :i transmiterea c<tre acesta a eforturilor statice :i dinamice. (nfrastructura
cuprinde9
terasamentele sau lucr<rile de p<m>nt :i
lucr<rile de art< 6poduri, viaducte, tunele, etc.8=
suprastructura I cuprinde mai multe componente, care alc<tuiesc corpul propriuzis al
drumului. "uprastructura este alc<tuit< din mai multe straturi diferite, a c<ror compozi;ie :i
tehnologie de e2ecu;ie depind de importan;a :i de destina;ia drumului.
@n general, un drum modern este alc<tuit din 1 straturi9
substratul I format din nisip, cu o grosime de 51* cm=
funda;ia I format< din balast, cu o grosime de 3*5* cm=
stratul de rezisten;< I format din beton, de grosime 2*3* cm=
statul de uzur< I format din bitum.
5n drum modern trebuie s< dispun< de calit<;i constructive :i de amena!<ri pentru
sta;ionarea autovehiculelor :i pentru prioritate de trafic.
.riterii de clasificare a drumurilor
1. +up< folosin;<9
1.a. drumuri publice I destinate cerin;elor de trafic rutier ale ?ntregii popula;ii :i ale economiei
na;ionale. -cestea se ?mpart ?n9
drumuri de interes vital9
autostr<zi I drumuri de mare capacitate, rezervate e2clusiv circula;iei autovehiculelor.
-utostr<zile sunt prev<zute cu benzi unidirec;ionale, separate printro band< median<. +e
3
http9AAfacultate.regielive.roAcursuriAtransporturiAtransportulCauto1G2013.html
0
asemenea, acestea intersecteaz< denivelat orice alt< cale de comunica;ie :i evit<, pe c>t
posibil, localit<;ile. -ccesul :i ie:irea pe :i din autostrad< este permis< numai prin locuri
special amena!ate=
drumuri na;ionale I asigur< leg<tura cu punctele de frontier<=
drumuri de interes local I pot fi9
drumuri !ude;ene=
drumuri comunale=
str<zi.
1.b. drumuri de e2ploatare I satisfac cerin;ele de trafic rutier ale unor agen;i economici din
industrie, agricultur<, etc.
2. +up< influen;a pe care o au asupra e2ploat<rii autovehiculelor, drumurile se ?mpart ?n G
categorii
4
9
2.a. categoria & I cuprinde drumurile asfaltate, ?n stare bun<, c<rora li se atribuie un coeficient
de drum E *.*=
2.b. categoria J I include drumurile pavate, ?n stare bun<, c<rora li se aribuie un coeficient E 1=
2.c. categoria 3 I cuprinde drumurile asfaltate, pavate :i pietruite, ?n stare mediocr<, c<rora li se
atribuie un coeficent E 1.1=
2.d. categoria H cuprinde drumurile pietruite cu piatr< spart<, pietri: :i bolovani, c<rora li se
atribuie un coeficient E 1.2=
2.e. categoria # I include acele drumuri care impun schimb<ri de vitez< pe circa 7*K din parcus
:i cuprinde9 drumurile de p<m>nt, drumurile de terasamente, ?n stare mediocr< :i dumurile pavate
cu bolovani de r>u, ?n stare rea, a c<ror coeficient este E 1.1=
2.f. categoria L I cuprinde toate celelate categorii de drumuri, a c<ror stare nu permite viteze mai
mari de 15kmAh pe toat< lungimea lor :i care au un coeficient de drum E 1.G
.oeficien;ii de drum au menirea de a corecta parcursul efectiv, ?n vederea ob;inerii parcursului
echivalent.
II Autovehiculul este principalul mi!loc de transport rutier, reprezentat de orice vehicul
care se poate deplasa pe un teren amena!at sau nu, prin propriile mi!loace, ?n care scop este
?nzestrat cu un motor cu care produce sursa de energie pentru propulsie.
.lasificarea autovehiculelor
1
http9AAfacultate.regielive.roAcursuriAtransporturiAtransportulCauto1G2013.html
/
1. +up< destina;ie9
1.a. autovehicule pentru c<l<tori I acestea se ?mpart ?n9
autovehicule u:oare I capacitate de 1G locuri=
autovehicule medii I capacitate de 1*11 locuri=
autovehicule grele I capacitate de 351** locuri.
1.b. autovehicule pentru marf< I foarte diverse :i se pot clasifica dup< modul de construc;ie ?n9
autovehicule cu :asiul simplu :i
autovehicule cu :asiul articulat , care pot fi9 deta:abile sau cu semiremorc<.
+up< sarcina util<, autovehiculele de marf< pot fi9
p>n< la 1.5 tone=
?ntre 35 tone=
?ntre 50 tone=
?ntre 012 tone=
peste 12 tone.
2. +up< felul suprastructurii :i destina;ia ei9
2.a. autocamioane lad<=
2.b. autocamioane izoterme=
2.c. autocamioane frigorifice=
2.d. cisterne, etc.
3. +in punctul de vedere al mecanismului de ?nc<rcareAdesc<rcare9
3.a. autovehicule cu suprastructur< fi2<=
3.b. autovehicule cu suprastructur< basculat<.
-ceste clasific<ri au rol important pentru stabilirea modalit<;ilor de organizare a parcului de
autovehicule, a activit<;ii de ?ntre;inere :i repara;ii, de aprovizionare cu materiale, piese de
schimb, de stabilire a cheltuielilor de e2ploatare.
P&163-+2 (3 .&*%-/1&. &+.)3&. N1<)+%34 -.&+6.+&84 62*-)=)6*&34 )%()6*.1&)
Procesul de transport R53(#R, ?n modul cel mai general, const< ?n efectuarea deplas<rii
m<rfurilor sau c<l<torilor dintrun loc ?n altul, cu autovehiculele. #l rezid< ?n presta;ii ce se
efectueaz< cu mi!loacele de transport auto :i este echivalent cu procesul de produc;ie din aceast<
activitate.
1*
+iagrama de transport auto +cta E 3c M 3d M 3?=
+pta E 3p M +cta M 3pd
3c E t1 M t2 M t3 M t1 M t5
unde9
+cta E durata ciclului de transport auto=
3c E timpul cursei=
3d Etimpul de deplasare de la locul de garare la primul punct de ?nc<rcare=
3? E timpul de ?ntoarcere de la locul de desc<rcare la locul de garare=
+pta E durata procesului de transport auto=
3p E timpul de preg<tire a autovehiculului ?n vederea plec<rii ?n curs<=
3pd E timpul de garare a autovehiculului :i de predare a documentelor la ?ntoarcerea din
curs<=
t1 E timpul de ?nc<rcare =
t2 E timpul de deplasare de la punctul de ?nc<rcare la punctul de desc<rcare=
t3 E timpul de desc<rcare=
t1 E timpul de deplasare de la puncul de desc<rcare ?napoi la punctul de ?nc<rcare=
t5 E alte sta;ion<ri=
H E lungimea traseului=
$ E viteza de deplasare a autovehiculului=
3?d E timpul de ?nc<rcareAdesc<rcare=
3as E timpul afectat altor sta;ion<ri=
3g E timpul de garare.
Prin ciclu de transport auto se ?n;elege activitatea de transport a unui autovehicul, de la
plecarea din punctul de garare, p>n< la ?ntoarcerea lui ?n acela:i loc.
+urata ciclului de transport const< ?n timpul care se scurge din momentul plec<rii
autovehiculului din gara! la locul de ?nc<rcare a m<rfurilor sau de ?mbarcare a c<l<torilor :i p>n<
?n momentul sosirii acestuia la gara!.
%rganizarea ciclului de transport se bazeaz< pe cunoa:terea9
volumului traficului de m<rfuri :i c<l<tori,
a intensit<;ii :i frecven;ei curen;ilor de m<rfuri :i de c<l<tori.
.iclul de transport se compune din una sau mai multe curse, care se pot efectua pe durata
acestuia.
11
Prin curs< se ?n;elege efectuarea unui singur transport, adic< deplasarea ?nc<rc<turii la
destina;ie :i revenirea autovehiculului la locul ini;ial de ?nc<rcare sau ?n alt loc.
+urata cursei este egal< cu timpul care se scurge din momentul ?nceperii efectu<rii primei
opera;ii necesare ?nc<rc<rii :i p>n< ?n momentul ?ncheierii ultimei opera;ii ce precede o nou<
?nc<rcare sau garare.
+eci, cursa reprezint< activitatea autovehiculului ?ntre dou< ?nc<rc<ri succesive.
@n traficul urban de c<l<tori ?ns<, cursa reprezint< activitatea autovehiculului ?ntre capetele
traseului, ?n ambele sensuri, ?n timp ce ?n traficul urban cursa semnific< activitatea autovehicului
?ntre capetele traseului, ?ntrun singur sens.
@n cadrul procesului de transport auto se pot efectua 3 tipuri de parcursuri9
parcurs cu ?nc<rc<tur<=
parcurs f<r< ?nc<rc<tur<=
parcurs zero 6de la gara! la locul de ?nc<rcare sau de la locul de desc<rcare la gara!8.
#fectuarea unei curse se face pe baza unui itinerar stabilit care trebuie respectat de fiecare
automobil :i care cuprinde drumul pe care acesta urmeaz< s<l parcurg< ?ntre dou< puncte, ;in>nd
seama de viteza de parcurgere a distan;ei :i de sta;ion<rile pe parcurs.
Ha stabilirea itinerarului trebuie s< se ;in< seama de9
lungimea drumurilor :i starea tehnic< a acestora=
intensitatea traficului=
declina;iile drumului.
.lasificarea procesului de transport auto
1. +in punct de vedere al con;inutului ?nc<rc<turii9
1. a. transport de m<rfuri=
1. b. transport de c<l<tori=
1. c. transport de baga!e=
1. d. transport de po:t<, etc.
2. +in punct de vedere al ariei de desf<:urare9
2. a. transporturi locale=
2. b. transporturi interurbane=
3. c. transporturi interna;ionale.
3. +in punct de vedere al locului :i num<rului manipul<rilor9
3. a. transporturi directe 6deplasarea m<rfurilor se efectueaz< ?ntre dou< puncte f<r< alte opera;ii8=
12
3. b. transportri de colectare 6?nc<rcarea se face succesiv din mai multe locuri, iar desc<rcarea
?ntrun singur loc8=
3. c. transporturi de distribu;ie 6?nc<rcarea se face ?ntrun singur loc, iar desc<rcarea ?n mai multe
puncte succesiv8=
3. d. transporturi de colectare :i distribu;ie.
#lementele de organizare a circuitului automobilelor ?n transportul de m<rfuri
1. 3impul total de transportAde e2ploatare pe un anumit traseu se stabile:te cu a!utorul rela;iei9
3t E tm M tid M tas M ts
unde9
tm E timpul de mers=
tid E timpul afectat opera;iunii de ?nc<rcareAdesc<rcare=
tas E timpul afectat pentru preg<tire :i a:teptare=
ts E timpul de sta;ionare pentru odihna :oferului, din cauze tehnice, etc.
2. .antitatea total< de marf< transportat< pe un sector de drum este egal< cu9
unde9
n E num<rul de curse 6trasee8 efectuate=
N
mi
E cantitatea de m<rfuri transportate ?n fiecare curs<.
1. @n procesul circula;iei automobilelor, acestea efectueaz< unul sau mai multe tipuri
de mers sau cicluri de transport9
5. mersul pendular I presupune repetarea deplas<rii ?ntre dou< puncte de ?nc<rcare :i
de desc<rcare.
*. mersul inelar I presupune deplasarea autovehiculelor ?ntre mai multe puncte de
?nc<rcare :i desc<rcare, astfel ?nc>t formeaz< o linie ?nchis<.
7. mersul radial I presupune efectuarea mai multor mersuri pendulare, av>nd un punct
comun de plecare.
6. mersul de colectare presupune parcurgerea unui traseu cu atingerea mai multor
puncte de ?nc<rcare.
(. mersul de distribu;ie I presupune efectuarea unor opera;ii inverse fa;< de mersul de
colectare.
3. mersul de colectare :i distribu;ie
13

=
=
n
i
mi
q Q
1
G. Printre elementele definitorii ale circula;iei ?n traseul auto se ?nscriu :i curen;ii de
traseu.
Prin curent de m<rfuriAc<l<tori se ?n;elege cantitatea de m<rfuriAnum<rul de c<l<tori care urmeaz<
a se deplasa ?ntre dou< puncte ?ntro unitate de timp, ?ntrun singur sens.
.uren;ii de m<rfuriAc<l<tori pot avea varia;ii de la o perioad< la alta, care semnific<, de fapt,
neuniformitatea curen;ilor respectivi.
7radul de neuniformitate este luat ?n considera;ie ?n organizarea traseului prin coeficientul de
neuniformitate care se determin< ca :i ?n traseul feroviar prin raportul dintre volumul ma2im de
transportat :i volumul mediu stabilit pentru perioada dat<.
%rganizarea circula;iei ?n transportul auto nu poate face abstrac;ie de cunoa:terea :i luarea ?n
considera;ie a c>torva elemente, cum ar fi9
7. cantitatea de trafic I cantitatea de transportat e2primat< ?n tone sau num<r de
c<l<tori=
0. curentul de trafic I cantitatea de trafic transportat< sau de transportat ?ntro
unitatea de timp, ?ntrun sens=
/. presta;ia de trafic I reflect< munca de transport raportat< la timp, altfel spus,
volumul parcursului m<rfurilorAc<l<torilor pe un drum dat, raportat la o unitate de timp.
11
CAPITOLUL III
CARACTERISTICILE
MODULUI DE TRANSPORT EROVIAR
3ransportul feroviar este una dintre cele mai utilizate modalit<;i de transport, ocup>nd ?n
traficul mondial locul (( din punctul de vedere al volumului de m<rfuri transportate.
"ociet<;ile feroviare au depus eforturi sus;inute ?n dezvoltarea :i perfec;ionarea
materialului rulant, precum :i ?n organizarea :i e2pedierea m<rfurilor, ?n vederea reducerii duratei
de transport :i a mic:or<rii pre;ului de transport.
3ransporturile feroviare au p<strat avanta!ele de;inute fa;< de celelate modalit<;i de
transport9
1. asigurarea unui flu2 continuu de transport ce permite o aprovizionare ritmic<=
2. ob;inerea unei anumite regularit<;i din punctul de vedere al timpului de transport,
datorit< modului de organizare :i independen;ei fa;< de condi;iile atmosferice=
3. realizarea unei integrit<;i mai mari a m<rfurilor ?n timpul transportului, pentru c<
riscul de avariere este mai mic ?n compara;ie cu alte modalit<;i de transport=
1. ?ncasarea mult mai rapid< a contravalorii m<rfurilor transportate, pentru c< ?nc<rcarea
se face c>nd marfa a fost predat<, iar negocierea documentelor se face dup< e2pedierea fiec<rui
vagon=
5. o anumit< siguran;< ?n privin;a primirii m<rfurilor de c<tre cump<r<tor, deoarece
societ<;ile de transport feroviar sunt, ?n mare parte, ?ntreprinderi de stat=
G. simplitatea e2pedierii m<rfurilor :i cunoa:terea din timp a tarifelor, ce permite
e2pedierea m<rfurilor f<r< o preg<tire prealabil< deosebit< :i cunoa:terea cheltuielilor ?nc< ?nainte
de efectuarea transportului=
7. cheltuielile :i consumurile de materiale pentru ambalare sunt mult mai mici, pentru c<
manipularea :i fi2area se face direct de c<tre produc<tor, cu personal specializat :i cu utila!e
specifice opera;iunilor de ?nc<rcare :i desc<rcare.
P&163-+2 (3 .&*%-/1&. /3 6*23* =3&*.8
D3=)%)&3 >) -.&+6.+&8
15
+eplasarea m<rfurilor :i c<l<torilor ?n spa;iu cu trenul constituie procesul de produc;ie al
c<ii ferate
5
.
@n raport cu gruparea opera;iunilor elementare de vehiculare a m<rfurilor :i c<l<torilor, ?n
procesul de transport se disting urm<toarele faze
6
9
1. faza de e2pediere cuprinde opera;iunile efectuate ?n puctul ini;ial=
2. faza de parcurs I se refer< la transportul propriuzis=
3. faza de transbordare intermediar< I opera;iunile efectuate ?n punctele caracteristice de
transbordare=
1. faza de sosire I opera;iunile ?nregistrate la locul final al transportului.
3renurile se ?nscriu ?n func;ie de prioritate :i de rangul lor.
@n raport cu importan;a lor ?n circula;ie, trenurile se ?mpart ?n urm<toarele ranguri9
rangul 1 I trenuri cu mers special=
rangul 2 I trenuri e2prese :i rapide=
rangul 3 I trenuri eccelerate de c<l<tori=
rangul 1 I trenuri de persoane :i trenuri curs<=
rangul 5 I trenuri militare, mi2te, trenuri de c<l<tori :i accelerate de m<rfuri=
rangul G I trenuri directe de m<rfuri=
rangul 7 I trenuri locale de m<rfuri :i trenuri convoaie.
P*&6+2 (3 0*,1*%3
&i!locul de transport feroviar este vagonul.
$agoanele, ?n func;ie de caracteristica transportului, pot fi9
vagoane de c<l<tori I vagoane de clasa ( :i ((, vagoane de dormit clasa ( :i ((, vagoane
restaurant=
vagoane de marf< I vagoane acoperite, dezgolite, vagoane platform<, vagoane
cistern<=
vagoane speciale I vagoane frigorifice, izoterme, vagoane pentru viet<;i.
#lementele principale care caracterizeaz< vagoanele sunt9
capacitatea de ?nc<rcare=
greutatea proprie=
viteza ma2im< cu care pot circula etc.
5
http9AABBB.scribd.comAdocA100/G1G0A.-R-.3#R("3(.(H#"("3#&5H5(+#3R-)"P%R3O#R%$(-R
G
http9AABBB.scribd.comAdocA100/G1G0A.-R-.3#R("3(.(H#"("3#&5H5(+#3R-)"P%R3O#R%$(-R
1G
3otalitatea vagoanelor din eviden;a c<ii ferate formeaz< parcul inventar. -cesta se
?mparte ?n9
parcul activ I totalitatea vagoanelor ?n stare de func;ionare aflate pe c<ile ferate=
parcul inactiv totalitatea vagoanelor care, din diverse motive, nu pot fi utilizate.
C*23* =3&*.8 # 32393%. *2 )%=&*-.&+6.+&)) -)-.39+2+) +%).*& *2 .&*%-/1&.+&)21&
.alea ferat< reprezint< ansamblul construc;iilor :i instala;iilor ce fac posibil< circula;ia
trenurilor.
#lementele constitutive ale c<ii ferate
7
sunt9
1. (nfrastructura c<ii ferate I este alc<tuit< din9 terasamente, lucr<ri de art< 6poduri,
viaducte, tunele8 :i are rolul de suport pentru suprastructur<=
2. "uprastructura c<ii ferate I este alc<tuit< din9 balast, traverse, :ine, schimb<tori de cale
:i materialul rulant de cale.
#lementul principal al suprastructurii este reprezentat de :ine, ce alc<tuiesc calea continu<
de rulare pentru vagoane :i locomotive. Pinele sunt prinse rigid una de alta cu traverse din lemn
sau beton precomprimat, la o distan;< fi2< una de alta, numit< ecartament 61135 mm.8
+up< ecartament, c<ile ferate se clasific< ?n9
c<i ferate normale 6ecartamentul E 1135 mm8=
c<i ferate largi 6ecartamentul mai mare de 1135 mm8=
c<i ferate ?nguste 6ecartamentul mai mic de 1135 mm8.
+up< importan;a traficului, c<ile ferate pot fi9
c<i ferate magistrale 6de prim< importan;< economic<8=
c<i ferate principale 6de importan;< economic< ma!or< I leag< ora:ele importante de
capital<8=
c<i ferate secundare 6leag< diferite ora:e cu liniile magistrale :i principale8=
c<i ferate de interes local 6se construiesc de c<tre unit<;i economice pentru deservirea
intereselor locale8.
S.&+6.+&* /+%6.321& (3 -36<)1%*&3 * 68)21& =3&*.3
Punctele de sec;ionare a c<ilor ferate sunt locurile unde calea ferat< se ?ntrerupe pentru a
permite9
?ncruci:area trenurilor,
7
http9AAfacultate.regielive.roAproiecteAtransporturiAelementeCcaracteristiceCtransportuluiCferoviar11/717.html
17
trecerea lor ?nainte,
sta;ionarea pentru ?nc<rcarea :i desc<rcarea m<rfurilor,
sta;ionarea vagoanelor pentru compunerea :i descompunerea trenurilor, etc.
"ec;ionarea liniilor de cale ferat< se face ?n func;ie de volumul traficului, al transportului
de m<rfuri :i c<l<tori, de cerin;ele de deservire a localit<;ilor, a unit<;ilor economice, etc.
@n func;ie de activitate :i de dotarea tehnic<, punctele de sec;ionare pot fi

9
sta;ii de cale ferat<,
halte de mi:care,
posturi de mi:care,
semnale de bloc de linie automate,
semnale de bloc de linie semiautomate.
"ta;iile de cale ferat< sunt unit<;ile de baz< ale transportului feroviar, cu baz< tehnico
material< proprie :i care ?ndeplinesc func;ii tehnice :i comerciale.
Prin func;ia tehnic< a unei sta;ii de cale ferat< se ?n;elege activitatea acesteia cu privire la9
primirea :i e2pedierea trenurilor,
?ncruci:area :i trecerea lor ?nainte,
revizia tehnic< a locomotivelor, a vagoanelor,
alimentarea locomotivelor cu combustibil, etc.
Ounc;ia comercal< sau economic< presupune activitatea sta;iei de cale ferat< cu privire la9
primirea, depozitarea :i eliberarea m<rfurilor, a trenurilor,
eliberarea legitima;iilor de c<l<torie,
?mbarcarea :i debarcarea c<l<torilor, etc.
@n condi;iile unui trafic intens, sta;iile de cale ferat< pot fi specializate ?n9
sta;ii de marf< I se amplaseaz< ?n centrele industriale mari :i foarte populate=
sta;ii de c<l<tori I deservesc traficul de c<l<tori :i se amplaseaz<, ?n special, ?n marile
ora:e, unde trenurile de c<l<tori ?:i termin< parcursul=
sta;ii mi2te I efectueaz< at>t opera;ii ?n leg<tur< cu traficul de c<l<tori, c>t :i opera;ii
legate de traficul de m<rfuri. .u c>teva e2cep;ii, re;eaua .OR este format< din sta;ii de cale ferat<
mi2te=
0
http9AAfacultate.regielive.roAproiecteAtransporturiAelementeCcaracteristiceCtransportuluiCferoviar11/717.html
10
sta;ii de tria! I se amplaseaz< ?n punctele unde se acumuleaz< curen;i mari de
vagoane9 ?n aproprierea marilor centre industriale :i agricole, ?n porturi, ?n mari comple2e
feroviare, unde o parte din curen;ii de pe o magistral< ?:i schimb< sensul de mers=
sta;ii de dispozi;ie I destinate, ?n special9 pentru schimbarea locomotivelor la trenurile
care tranziteaz<, pentru echiparea lor, pentru schimbarea partizilor de locomotive, pentru
compunerea :i descompunerea trenurilor care circul< ?ntre sec;iile de remorcare adiacente,
repararea locomotivelor, a vagoanelor :i opera;ii tehnice :i comerciale aferente primirii :i
e2pedierii trenurilor de marf< :i c<l<tori. -ceste sta;ii se mai numesc :i sta;ii cap de sec;ie
6delimiteaz< sec;iile de circula;ie8.
-mplasarea sta;iilor cap de sec;ie depinde de9 sistemul de trac;iune, de norma de lucru a
personalului de tren, etc.
"ta;iile intermediare I se amplaseaz< ?n locurile care asigur< deservirea comod< a
centrelor populate :i a ?ntreprinderilor. "e construiesc ?ntre sta;iile cap de sec;ie, la o distan;< de
cca 5 1* km una de alta.
.aracteristica acestor sta;ii este faptul c< prin ele trenurile tranziteaz< f<r< prelucrare. @n
anumite situa;ii se efectueaz< :i opera;ii legate de urcare :i cobor>re a c<l<torilor. +e asemenea,
servesc :i pentru ?ncruci:area :i dep<:irea trenurilor, contribuind la sporirea capacit<;ii de
circula;ie a re;elei feroviare.
+esf<:urarea activit<;ii ?n sta;iile de cale ferat< ?n condi;ii de eficien;<, necesit<
organizarea conducerii, a produc;iei :i a muncii
!
.
@n sta;iile de cale ferat<, activitatea se desf<:oar< ?n compartimente sau forma;ii de lucru,
cum ar fi9
compartimentul de mi:care :i programare a circula;iei trenurilor I rezolv< problemele
de baz< ale c<ii ferate, respectiv ale sta;iei, probleme ce se nasc ?n procesul circula;iei trenurilor9
mi:care, programare, tranzit=
compartimentul de tranzit=
compartimentul comercial I rezolv< problemele ce decurg din raporturile dintre calea
ferat< :i clien;ii ei, aferente opera;iilor de9 primire, manipulare, depozitare :i eliberare a
m<rfurilor, v>nzarea de legitima;ii de c<l<torie, etc=
/
http9AAfacultate.regielive.roAproiecteAtransporturiAelementeCcaracteristiceCtransportuluiCferoviar11/717.html
1/
compartimentul administrativ I constituie aparatul de lucru al conducerii sta;iei, prin
care se ;ine eviden;a personalului, a drepturilor :i obliga;iilor acestuia, se rezolv< problemele
privind aprovizionarea tehnico material<, consumul de energie, etc.

E2393%.3 (3 1&,*%)?*&3 * .&*%-/1&.+2+) (3 98&=+&) /3 6*23* =3&*.8
%rganizarea transportului ?n general :i a celui de m<rfuri ?n special, este legat< de
no;iunea de trafic.
3raficul reprezint< totalitatea transporturilor efectuate ?ntro perioad< de timp 6lun<,
trimestru sau an8 ?n cadrul anumitor rela;ii de transport
1"
.
3raficul se poate ?mp<r;i ?n9
3rafic intern I totalitatea transporturilor efectuate ?n limitele frontierei unei ;<ri=
3raficul interna;ional I totalitatea transporturilor efectuate pe c<ile ferate ?ntre dou<
sau mai multe state.
3raficul interna;ional dintre statele din #uropa este reglementat de .onven;ia .(&, care
are 5 p<r;i ce se refer< la9
obiectul :i starea de aplicare a .onven;iei=
r<spunderea c<ii ferate=
contractul de transport=
dispozi;ii diverse=
dispozi;ii tranzitorii.
.onven;ia este completat< de 0 ane2e, ce se refer< la9
modelul scrisorii de tr<sur< sau al duplicatului scrisorii de tr<sur<=
modificarea contractul de transport=
regulamentul transportului coletelor e2prese, etc.
Oolosirea reciproc< a vagoanelor de m<rfuri ?n transportul feroviar este reglementat< de
.onven;ia R($, la care particip< toate ;<rile semnatare la .onven;ia .(& :i prin care sunt
reglementate probleme privind9
termenul de revizie=
predarea, primirea :i re?nc<rcarea vagoanelor=
diferite probleme tehnice.
1*
http9AAfacultate.regielive.roAproiecteAtransporturiAelementeCcaracteristiceCtransportuluiCferoviar11/717.html
2*
3raficul de tranzit I reprezint< numai o parte dintrun trafic interna;ional efectuat pe
teritoriul a mai multe ;<ri, astfel ?nc>t nu ?ncepe :i nu se termin< pe teritoriul aceluia:i stat. &arfa
care tranziteaz< nu este supus< ta2elor vamale sau altor condi;ii restrictive=
CAPITOLUL IV
CARACTERISTICILE
MODULUI DE TRANSPORT MARITIM4 LUVIAL
I PE APELE INTERIOARE
.analele maritime :i fluviale ofer< pentru toate navele, indiferent de pavilionul sub care
circul<, largi posibilit<;i de deplasare.
-ctivitatea de transport ce se desf<:oar< pe lacuri, r>uri, fluvii, canale poart< denumirea
de naviga;ie interioar< sau fluvial<, iar cea care se desf<:oar< pe m<ri :i oceane se nume:te
naviga;ie maritim<.
+in punct de vedere tehnic, naviga;ia interioar< se deosebe:te de cea maritim< prin aceea
c< ad>ncimea apelor pe care se face naviga;ia este mai mic<, motiv pentru care :i gabaritul
navelor este diferit.
5n element aparte ?n naviga;ia fluvial< ?l constituie calea navigabil<, care numai par;ial
are caracter mutual, ea put>nd fi construit< :i artificial.
Prin cale navigabil<, ?n general, se ?n;elege drumul stabilit :i trasat pe hart< pe care navele
se pot deplasa, f<r< pericol, ?n ambele sensuri, pe ?ntreaga perioad< de naviga;ie
11
.
"pre deosebire de c<ile maritime, ce se concretizeaz< prin construc;ii de ?nceput :i sf>r:it
a acestora 6reprezentate de porturi8 :i prin eventuale construc;ii :i instala;ii de semnalizare ?n
naviga;ie, c<ile de naviga;ie interioar< se materializeaz< ?n ?nsu:i cursul de ap< pe care naviga;ia
se face, f<r< pericol.
11
http9AAfacultate.regielive.roAcursuriAtransporturiAnavigatiaCmaritimaCsiCfluviala3G3*.html
21
Qona continu< a cursului de ap< :i a c<ii navigabile cu raze ce nu coboar< sub o anumit<
limit< :i care permite naviga;ia vaselor ?ntrun sens sau altul, cu sau f<r< ?ncruci:are, se nume:te
:enal navigabil.
.<ile de naviga;ie interioar< trebuie s< ?ndeplineasc< anumite condi;ii de9
gabarit=
ad>ncime=
nivel al apei.
Ha r>ndul s<u, gabaritul :enalului navigabil se caracterizeaz< prin9
ad>ncime=
l<;ime=
raz< de curbur<.
.<ile navigabile pot fi clasificate dup< mai multe criterii
12
9
a. dup< caracterul naviga;iei9
a.1. c<i navigabile naturale=
a.2. c<i navigabile artificiale.
b. din punct de vedere al perioadei de naviga;ie9
b.1. c<i navigabile cu e2ploatare permanent<9
b.2. c<i navigabile cu e2ploatare periodic<.
c. din punct de vedere al construc;iei lor9
c.1. c<i navigabile cu scurgere liber<=
c.2. c<i navigabile ecluzate.
.<ile de naviga;ie se pot ?mp<r;i ?n trei grupe9
1. drumuri de cabota!=
2. drumuri maritime interna;ionale=
3. drumuri oceanice interna;ionale.
1. Du!uile "e c#$ot#% leag<, ?ntre ele, porturile aceleia:i ;<ri.
3ransportul de cabota! este transportul dea lungul coastelor, la ma2im 1** mile distan;<
de limitele apelor teritoriale.
.abota!ul poate fi9
na;ional I ?ntre porturile aceleia:i ;<ri=
interna;ional I ?ntre porturile diferitelor state.
12
http9AAfacultate.regielive.roAcursuriAtransporturiAnavigatiaCmaritimaCsiCfluviala3G3*.html
22
.abota!ul na;ional, la r>ndul s<u, se ?mparte ?n9
mic cabota! I ?ntre porturile aceleia:i ;<ri, situate ?n acela:i bazin maritim=
mare cabota! I ?ntre porturile aceleia:i ;<ri, situate ?n m<ri sau oceane diferite.
3ransportul bunurilor prin cabota! se face sub control vamal, ?n baza unui permis eliberat
de vama ;<rii respective.
.abota!ul ete rezervat, de regul<, navelor na;ionale, navele str<ine put>nd fi acceptate
doar dac< dispun de o autoriza;ie special<, eliberat< de un organism guvernamental.
P>n< la apari;ia uniunilor vamale, dreptul interna;ional a consacrat regula potrivit c<reia
cabota!ul este o naviga;ie maritim< sau fluvial< ?ntre porturile situate pe teritoriul aceluia:i stat.
2. Du!uile !#iti!e i&te&#'io&#le asigur< leg<turile ?ntre porturile diverselor state, care
nu fac parte dintro uniune vamal<, situate ?n acela:i bazin maritim sau ?n bazine maritime
?nvecinate.
3. Du!uile oce#&ice i&te&#'io&#le sunt cele mai importante pentru comer;ul
interna;ional, din care fac parte direc;iile transoceanice ce reprezint< drumurile de curse
lungi str<b<tute de navele de mare tona!.
.a :i drumurile de cabota! :i drumurile maritime interna;ionale, :i drumurile oceanice
interna;ionale sunt deschise navelor tuturor statelor, ?n condi;ii de egalitate, portivit principiului
Rm<rii libereF, ?n virtutea c<ruia suprafa;a m<rii :i oceanelor, situat< dincolo de limita apelor
teritoriale ale statelor, nu este supus< suveranit<;ii acestora.
.onven;ia de la 7eneva 61/508 stipuleaz< urm<toarele drepturi ale statelor ?n marea
liber<
13
9
libertatea naviga;iei=
libertatea pescuitului=
libertatea de a instala conducte petroliere :i cabluri submarine=
libertatea de survol.
% problem< ?nc< contrversat< este aceea a delimit<rii uniforme :i precise ?ntre marea
teritorial< :i cea liber<.
&area teritorial<, stabilit< ?n mod unilateral de statele riverane, variaz< de la un stat la
altul, ?n func;ie de interesele economice :i politice ale acestora. .ele mai multe state, :i Rom>nia,
au adoptat Rprincipiul celor 12 mile de la ;<rmF.
13
http9AAfacultate.regielive.roAcursuriAtransporturiAnavigatiaCmaritimaCsiCfluviala3G3*.html
23
% larg< accep;iune a c<p<tat conceptul de zon< economic< sau de zon< economic<
e2clusiv< prin care se ?n;elege o zon< maritim< adiacent<, situat< dincolo de limita apelor
teritoriale, ?n care statele riverane ?:i rezerv< dreptul de a folosi, e2clusiv sau cu prioritate,
anumite resurse maritime 6"5- :i .anada :iau e2tins, ?n mod unilateral, zona de pescuit la 2**
mile de la ;<rm8.
I%=&*-.&+6.+&* .&*%-/1&.+2+) %*0*2
)avele sunt mi!loacele de naviga;ie utilizate pentru realizarea activit<;ii de transport :i a
altor servicii 6maritime, fluviale, de naviga;ie interioar<, etc.8
14
.
)avele maritime comerciale sunt grupate ?n trei categorii9
a. nave pentru transportul persoanelor 6pacheboturile8=
b. nave pentru transportul m<rfurilor 6cargourile8=
c. navele mi2te.
)avele pentru transportul m<rfurilor sunt grupate ?n
15
9
nave tanc 6pentru transportul m<rfurilor lichide8 I ma!oritatea cov>r:itoare a acestora
o formeaz< tancurile petroliere. -cestea sunt de mare capacitate9 ?ntre 2*.*** I G*.*** 3+S
6cele care transport< produse rafinate din ;i;ei8 :i cu tona!e ?ntre 1**.*** I 1**.*** 3+S :i chiar
mai mult 6cele care transport< produse neprelucrate8.
@n afara tancurilor petroliere, flota navelor tanc mai cuprinde9 nave specializate pentru
transportul uleiurilor vegetale, a produselor chimice lichide, a vinurilor :i a alcoolului etilic, a
melasei :i gazelor naturale lichefiate, etc.
nave specializate pentru transportul m<rfurilor solide I din aceast< categorie fac parte9
cargourile pentru transportul m<rfurilor generale, navele specializate pentru transportul
m<rfurilor de mas< :i vrachierele universale.
nave combinate I din aceast< categorie, o nav< mai sofisticat< este vrachierul
combinat, ce poate transporta, concomitent, m<rfuri de mas< solide :i lichide. -cest tip de nav<
combin< avanta!ele mineraliere cu cele ale tancurilor petroliere :i se g<se:te ?n una din variantele9
** 6oreoil8 sau %,% 6orebulloil8.
nave speciale I din aceast< categorie fac parte9
navele frigorifice I utilizate pentru transportul pe:telui :i a c<rnii, put>nd transporta
cantit<;i mari de carne :i pe:te congelat=
navele de pescuit=
11
http9AAfacultate.regielive.roAproiecteAtransporturiCmecanicaAinfrastructuraCtransporturilor137*0.html
15
http9AAfacultate.regielive.roAproiecteAtransporturiCmecanicaAinfrastructuraCtransporturilor137*0.html
21
navele de transport :i de prelucrare a pe:telui oceanic=
navele portcontainer I pot fi9
T +e mic tona! I ?ntre 1.*** 5.*** 3+S=
T +e tona! mediu I ?ntre 5.*** I 1**** 3+S=
T +e mare tona! I ?ntre 1*.*** I 2*.*** 3+S.
-ceste nave pot fi, de asemenea9
T H%H% 6left on I left off8 ?nc<rcarea :i desc<rcarea containerelor se face pe vertical<=
T R%R% 6roll on roll off8 I ?nc<rcarea :i desc<rcarea se face pe orizontal<.
@n afar< de containere, aceste nave transport< :i autovehicule, locomotive :i vagoane.
navele portbar!e sunt folosite ?n transportul intermodal maritim :i fluvial.
nave au2iliare I cuprind9
remorcherele I a!ut< la acostarea navelor ?n porturi=
dragoarele I a!ut< la escavarea aluviunilor :i men;inerea ad>ncimii apelor=
navele de bunchera! alimenteaz< navele comerciale cu combustibil=
sp<rg<toarele de ghea;<.
C*&*6.3&)-.)6)23 %*03)
+intre caracteristicile de volum :i de greutate ale navei re;inem
16
9
1. $olumul carenei este dat de volumul p<r;ii imerse a navei, e2primat ?n m
3
=
2. 3ona!ul navei I volumul spa;iilor interioare, determinat prin m<sur<tori de tona!,
dup< norme na;ionale sau ?n baza .onven;iei interna;ionale de la Hondra. "e e2prim< ?n unit<;i de
volum :i ?n tone registru, unde o ton< registru E 2.031G m
3
61** picioare cubice8.
@n efectuarea m<sur<torilor se determin<9
tona!ul registru brut I volumul total al spa;iilor ?nchise de la bordul unei nave :i
tona!ul registru net I acea parte a volumului total al spa;iilor ?nchise de la bordul unei
nave care este destinat< ?nc<rc<rii m<rfurilor :i pasagerilor.
Pentru a ob;ine tona!ul registru net, din tona!ul registru brut se scad spa;iile alocate cabinelor :i
cele accesorii ale ?ntregului echipa!.
@n func;ie de tona!ul registru net se percep9 ta2ele de pilota!, de remorca!, de trecere prin canale :i
sunt calculate o serie de elemente din structura cheltuielilor de e2ploatare.
1G
http9AAfacultate.regielive.roAproiecteAtransporturiCmecanicaAinfrastructuraCtransporturilor137*0.html
25
3. +eplasamentul I greutatea navei e2primat< ?n tone sau greutatea coloanei de ap<
dislocuit< de nav< ?n stare de plutire. -cesta se m<soar< fie ?n tone metrice, fie ?n tone engleze,
numite tone lungi, unde o ton< lung<E 1*1G,*175 kg.
+eplasamentul poate fi e2primat :i ?n metrii cubi :i se nume:te deplasament volumetric.
+eplasamentul navei este de dou< feluri9
deplasamentul navei goale I masa navei la ie:irea din :antierul naval ?n care a fost
construit<, f<r< rezerve de combustibil, lubrefian;i, ap< tehnologic<, potabil<, echipa!, provizii,
marf<. -cest tip de deplasament este o m<rime constant<, calculat< de :antierul naval constructor=
deplasamentul de plin< ?nc<rcare I masa navei ?nc<rcat< p>n< la linia de plin<
?nc<rc<tur<.
Pentru caracterizarea capacit<;ii de ?nc<rcare a unei nave se folose:te9
+S I eitul brut I se calculeaz< prin diferen;a dintre deplasamentul navei de plin<
?nc<rcare :i deplasamentul navei goale :i
+S I eitul net I se calculeaz< prin diminuarea +S I eitului brut cu toate greut<;ile
de la bord ce nu reprezint< marf< 6combustibil, lubrefian;i, ap<tehnologic<, potabil<, echipa!,
provizii8.
@n e2ploatarea navei este important ca ponderea +Seitului net ?n +Seitul brut s< fie c>t
mai mare, pentru c< prin el se eviden;iaz< capacitatea util< de ?nc<rcare a navei pentru care se
pl<te:te navlul :i care caracterizeaz< eficien;a ?n e2ploatare a navei.
-t>t +Seitul brut, c>t :i cel net, se m<soar< ?n tone, ?ns<, pentru a ?n;elege c< este vorba
de capacitatea de ?nc<rcare a navei, se noteaz< cu 3+S.
A+.1&).*.) %*0*23
Registrul )aval Rom>n 6R)R8 1/G5 are sediul la ,ucure:ti :i birouri ?n principalele
porturi ale ;<rii.
-tribu;iile R)R sunt9
clasificarea navelor maritime :i de naviga;ie interioar<=
urm<rirea aplic<rii conven;iilor interna;ionale=
e2ecutarea m<sur<torilor de tona!=
supravegherea navelor ?n construc;ie :i e2ploatare.
2G
P1&.+2 9*&).)9
Porturile maritime sunt ad<posturi naturale sau artificiale, situate ?n zona litoral<, b<i,
golfuri, la gurile de v<rsare ale fluviilor, care, ?n urma unor lucr<ri hidrotehnice :i industriale
speciale :i a unor m<suri organizatorice riguroase, pot asigura
17
9
intrarea :i ie:irea navelor=
ad<postirea lor contra v>nturilor :i valurilor=
aprovizionarea, ?ntre;inerea :i repararea acestora=
efectuarea tuturor repara;iilor implicate ?n transportul m<rfurilor 6?n principial8.
Porturile maritime se pot clasifica dup< mai multe criterii9
1. +up< a:ezarea geografic<9
1.a. porturi de litoral sunt situate pe malul m<rilor :i oceanelor, pe continente sau insule=
1.b. porturi maritimefluviale sunt situate la gurile fluviilor sau pe sectoarele maritime ale
acestora.
@n zonele geografice cu maree, porturile maritime din aceast< categorie pot fi9
porturi deschise c>nd acuatorul poturilor r<m>ne deschis fenomenelor de maree=
porturi ecluzate sau semiecluzate care au bazinele ?nchise cu ecluze sau por;i=
porturi mi2te au unele bazine ?nchise cu ecluze sau cu por;i :i altele e2puse fenomenelor de
maree.
2. +up< destina;ie9
2.a. porturi comerciale pot fi9
specializate
par;ial specializate pentru un anumit trafic 6m<rfuri speciale, de mas<, cherestea8.=
2.b. porturi militare au amena!<ri :i organiz<ri specifice destina;iilor lor=
2.c. porturi speciale I pot fi9
industriale deservesc o anumit< industrie, inclusiv industria constructoare de nave=
de pescuit=
de ad<post cu amena!<ri minime pentru ad<postirea navelor.
3. +up< importan;a comercial< 6care se e2prim< prin capacitatea traficului anual89
3.a. porturi mondiale sunt noduri puternice ?n circuitul general al m<rfurilor 6Rotterdam,
&arsilia, Lamburg8=
17
http9AAfacultate.regielive.roAproiecteAtransporturiCmecanicaAinfrastructuraCtransporturilor137*0.html
27
3.b. porturi interna;ionale sunt porturi mai mari sau mai mici, care asigur< rela;ii de transport
?ntre mai multe ;<ri apropiate :i chiar traversade oceanice 6.onstan;a, %dessa, ,ordeau2, 3rieste8=
3.d. porturi na;ionale, regionale, locale au zona de ac;iune ?n limita ;<rii respective.
1. +up< ?ntindere :i gradul de dispersare al acvatorului :i al frontului de operare9
1.a. unele porturi au caracter unitar, concentrat, iar
1.b. altele se prezint< sub forma unui comple2 portuar, ?n unit<;i cu bazine portuare dispersate pe
mari ?ntinderi 6cazul Hondrei, Rotterdam8.
+%6<))23 /1&.+2+)
Portul comercial maritim se poate defini, ?n sensul cel mai general, ca o zon< de ;<rm
special amena!at<, ?n care se ?nt>lnesc, ?mbinanduse, c<ile de transport maritime cu cele terestre
:i unde are loc schimbul permanent :i organizat de m<rfuri ?n ambele sensuri, de pe mare pe uscat
:i invers
10
. Portul maritim este un puternic nod de comunica;ii, av>nd ca activitate principal<
transbordarea m<rfurilor.
18 Principala func;ie a porturilor este aceea de transbordare a m<rfurilor, de pe navele
maritime pe uscat :i invers.
%pera;ia de transbordare are loc dea lungul frontului de acostare ?n acvatorul portului :i,
de aceea, aceasta este influen;at<, ?n mod hot<r>tor, de tipul :i eficien;a lucr<rilor de
infrastructur< privind zona de contact, de trecere de pe ap< pe uscat 6maluri, bazine, cheiuri8.
#ste, de asemenea, influen;at< :i de infrastructur<, care const< din utila!e pentru efectuarea
transbord<rilor.
@n condi;iile unui trafic mare de m<rfuri, se impune organizarea de dane specializate :i, ?n
cadrul acestora, de terminale maritime. -cestea sunt unit<;i portuare dotate cu cele mai
performante instala;ii portuare de manipulare a m<rfurilor, av>nd, ?n unele cazuri, :i utila!e pentru
prelucrarea m<rfurilor.
28 Ounc;ia de depozitare se manifest< sub forma depozit<rii tranzitorii :i a celei de
?nmagazinare.
+epozitul de tranzit are rolul de a crea stocuri de echilibrare a dispropor;iei dintre
capacitatea mare a navelor fa;< de capacit<;ile mi!loacelor de transport terestre.
3ot ?n virtutea acestei depozit<ri, se creaz< stocuri pentru completarea diferen;ei de
?nc<rc<tur< sau calibru la navele de m<rfuri generale :i stocuri tampon, pentru unele cazuri de
?ntrerupere a activit<;ii.
10
http9AAfacultate.regielive.roAproiecteAtransporturiCmecanicaAinfrastructuraCtransporturilor137*0.html
20
+epozitul de ?nmagazinare are un caracter economic :i comercial foarte pronun;at :i
?mbrac< diferite forme9
?nmagazinarea de echilibrare=
?nmagazinarea de dispozi;ie pentru economii=
?nmagazinarea pe durata prelucr<rii.
Ounc;ia de depozitare este pus< ?n eviden;<, indiferent de formele de manifestare, de
volumul mare al traficului derulat, con!ugat cu condi;iile de derulare a acestuia ?n condi;ii de
eficien;<.
38 Ounc;ia portuar< industrial< rezid< din procurarea unor materii prime de c<tre unit<;ile
e2istente ?n apropierea portului. #2emplu9 rafin<riile petroliere, combinatele siderurgice,
comple2ele de prelucrare a cerealelor, la care se adaug< unit<;ile de construc;ie naval< 6:antierele
navale8.
CAPITOLUL V
CARATERISTICILE
MODULUI DE TRANSPORT AERIAN
Reteaua aeriana este constituita din spatiul aerian al Romaniei in care se definesc rute
aeriene
1/
functie de flu2urile de trafic coordonate la nivel european de catre #5R%.%)3R%H.
"patiul aerian al Romaniei, respectiv caile aeriene, sunt folosite atat pentru survol in conditiile
asigurarii serviciului de control si diri!are a traficului aerian cat si pentru decolarea si aterizarea
pe aeroporturile romanesti, acestea fiind astfel conectate cu aeroporturile din intreaga lume.
"istemul de aeroporturi din Romania este format din 17 aeroporturi, din care 1 sunt deschise
traficului intern si international de calatori si marfuri si 13 sunt cu specific deosebit, de interes
local. -eroportul (nternational ,ucuresti%topeni este aeroportul principal al Romaniei prin care
se desfasoara 75 K din traficul international de calatori si marfa al tarii noastre.
-eroporturile au fost construite in perioada 1/211/72 si reamena!ateAreechipate gradual in
perioada 1/G21/0*, fiind in mare masura necorespunzatoare cerintelor impuse de zborul
1/
http9AAfacultate.regielive.roAcursuriAtransporturiAtransportulCaerian70G7*.html
2/
anumitor tipuri de aeronave.
(n ultima perioada, atat in sectorul aeroportuar cat si in cel de diri!are a traficului aerian
6inclusiv de informare aeronautica si meteorologica8 sa realizat un numar important de lucrari de
reparatii capitale 6piste si echipamente de baliza!8, modernizari servicii trafic 6centre de control
aerian in -rad, ,ucuresti, .onstanta8 si sau achizitionat o serie de mi!loace si echipamente
pentru intretinerea pistei si servicii cone2e. 3ransporturile aeriene reprezint< o arie de comer; ?n
care aeronavele sunt anga!ate pentru a transporta pasageri, marf< :i po:t<. .ompaniile de
transport aerian opereaz< servicii pe rute aeriene locale, regionale, na;ionale :i interna;ionale.
3raficul aerian
2*
are o valoare comercial< na;ional< :i ca urmare ?n abordarea politicilor
na;ionale a trasporturilor aeriene sau statornicit practici privind9
a8 prote!area traficului intern prin trasportatorii aerieni na;ionali cu particularitatea c<
pentru .omunitatea #uropean< acest ?n;eles sa e2tins recent la nivelul intercomunitar=
b8 acordarea accesului trasportatorilor str<ini la traficul na;ional ?n trasporturile
interna;ionale pe baz< de reciprocitate. (n lips< unor acorduri guvernamentale de reciprocitate
accesul la traficul aerian na;ional al unei ;<ri poate fi autorizat ?n schimbul unor compensa;ii
comerciale sub forma b<neasc< a ta2elor de ro4alitate.
3ransporturile aeriene interne se organizeaz< :i se deruleaz< ?n conformitate cu legisla;ia
intern< na;ional<.
3ransporturile aeriene civile interna;ionale
21
se organizeaz< :i se deruleaz< ?n baza unor
.onven;ii guvernamentale interna;ionale sub egida %rganiza;iei -via;iei .ivile (nterna;ionale ca
organism specializat al %)5.
-t>t transporturile aeriene pe curse regulate c>t :i transporturile aeriene pe curse charter
cunosc anumite particularit<;i :i structur<ri care trebuiesc cunoscute av>nd ?n vedere faptul c<
inplic< diferen;ieri de organizare :i derulare precum :i costuri :i pre;uri diferite.
@n conformitate cu nomenclatorului activit<;ilor propuse de 5#, Rsectorul transporturilor
aerieneF, cuprinde companiile care activeaz< e2clusiv sau ?n principal ?n transportul de persoane
:i de m<rfuri, pe calea aerului, ?n cursele de linie sau charter, precum :i activitatea prestat< cu
elicoptere, avioane ta2i sau avioane private.
2*
http9AAfacultate.regielive.roAcursuriAtransporturiAtransportulCaerian70G7*.html
21
http9AAfacultate.regielive.roAcursuriAtransporturiAtransportulCaerian70G7*.html
3*
R3raficul aerian civilF este grupat ?n dou< mari subsectoare9
-. -via;ia comercial<=
,. -via;ia general<.
- R-via;ia comercial<F se poate clasifica astfel9
1. +up< obiectul transportului9
transportul de pasageri 6cu curse de linie sau charter8=
transportul de marf< 6cu avioane cargo, avioane de transport combinat
pasageriAmarf< sau de pasageri, cu marf< transportat< ?n cala avionului8=
transportul de mesagerie :i de po:t<.
2. +up< destina;ia transportului9
transporturi interne, se organizeaz< :i se deruleaz< ?n conformitate cu legisla;ia
intern< na;ional<=
transporturi interna;ionale, se organizeaz< :i se deruleaz< ?n baza unor conven;ii
guvernamentale interna;ionale sub egida %rganiza;iei -via;iei .ivile
(nterna;ionale 6%-.(8 ca organism specializat al %)5.
3. +up< principiul de organizare :i cadrul de reglementare9
transporturi aeriene pe curse regulate=
transporturi aeriene pe curse charter.
3ransportul aerian, in tara noastra este organizat dupa cum urmeaza
22
9
1. cu(e e)ul#te se desf<:oar< pe anumite itinerarii, dup< un program prestabilit, pe o
perioad< de timp determinat<.
.<l<toria se efectueaz< pe baz< de bilet, al c<rui tarif este stabilit ?n func;ie de distan;<, perioad<.
-socia;ia de 3ransport -erian (nterna;ional a stabilit urm<toarele perioade de timp pentru fi2area
orarelor9
perioada de iarn< I de la 1 noiembrie la 31 martie=
perioada de var< I de la 1 aprilie la 31 octombrie.
+up< felul ?nc<rc<turii se disting9
curse de pasageri=
curse de m<rfuri=
22
http9AAfacultate.regielive.roAcursuriAtransporturiAtransportulCaerian70G7*.html
31
curse mi2te.
2. Cu(e ch#te (#u &ee)ul#te I se efectueaz< la cererea unui beneficiar, ce poate fi o
persoan< fizic<, un agent economic sau o organiza;ie. -ceste curse func;ioneaz< dup< programul
stabilit de beneficiar :i ?n func;ie de disponibilit<;ile companiei. Plata se efectueaz< la ora de zbor
pecurs<, pe pasager sau pe tona transportat<, condi;iile fiind stabilite prin contract.
3. Cu(e !i*te I asigur< efectuarea unor servicii9 pentru agricultur<, pentru unele lucr<ri de
construc;ii, monta!, pentru cercet<ri :tiin;ifice :i unele domenii de asisten;< social<.
BIBLIOGRAIE
1. 3urbut 7he.,F "isteme de transportF, #ditura 3ehnica, ,ucuresti, 1/70
2. .araiani 7h., "tancu (,F3ransporturile feroviareF, #ditura Humina He2, ,ucuresti, 1//0.G.
.ap<t>n< %ctavian I .aracteristici ale .onven;iei de la &ontreal din 1/// referitoare la
transportul aerian interna;ional ?n RRevista de +rept .omercial, #ditura Humina He2, nr. 70A2**1
3. BBB. &t.ro
1 BBB. -R3R(.ro
5. http9AAfacultate.regielive.roAcursuriAtransporturiAtransportulCaerian70G7*.html
G.http9AAfacultate.regielive.roAproiecteAtransporturiCmecanicaAinfrastructuraCtransporturilor
137*0.html
7.http9AAfacultate.regielive.roAcursuriAtransporturiAnavigatiaCmaritimaCsiCfluviala3G3*.html
0.http9AAfacultate.regielive.roAproiecteAtransporturiAelementeCcaracteristiceCtransportuluiCferoviar
11/717.html
32
/. http9AABBB.cdep.roAplsAlegisAlegisCpck.htpCactCte2tDidtE21172
1*. http9AAfacultate.regielive.roAcursuriAtransporturiAtransportulCauto1G2013.html
11. BBB.ici.ro
CONCLU!II
"istemul na;ional de transport sistemul naional de transport are urm<toarele componente9
a8 infrastructurile de transport rutier, feroviar, naval :i aerian, de interes public=
b8 utilizatorii infrastructurilor de transport de interes public=
c8 operatorii de transport public :i privat.
"istemul na;ional de transport constituie parte integrant< a activit<;ilor economice :i
sociale ale Rom>niei :i are urm<toarele obiective principale9
a8 realizarea conect<rii tuturor localit<;ilor la re;eaua na;ional< de transport=
b8 asigurarea dreptului la liber< circula;ie a cet<;enilor=
c8 asigurarea liberei circula;ii a m<rfurilor :i a bunurilor=
d8 asigurarea transporturilor care privesc siguran;a na;ional<=
e8 asigurarea racord<rii la sistemele interna;ionale de transport
2. T&*%-/1&.+2 &+.)3& efectueaz< deplasarea ?n spa;iu a bunurilor :i oamenilor cu a!utorul
autovehiculelor care sunt mi!loace de transport autopropulsate. .a particularitate a acestor
33
mi!loace de transport se remarc< faptul c< dispun de o mare mobilitate, put>nd fi ?ntrebuin;ate, ?n
func;ie de vreme, pe orice fel de drum. 3ransportul auto ofer< posibilitatea ?nc<rc<rii m<rfii direct
de la punctul de e2pediere :i desc<rcarea ei direct la punctul de destina;ie, f<r< a fi necesare
transbord<ri :i manipul<ri suplimentare.
&i!loacele de transport auto se deplaseaz< cu viteze mari ca urmare a vitezei comerciale mari
:i a simplit<;ii opera;iunilor tehnologice de ?nc<rcare :i desc<rcare. #le se pot preg<ti rapid :i u:or
?n vederea efectu<rii transportului, necesit>nd cheltuieli reduse ?n acest scop. 3ransportul auto
ofer< cea mai mare eficien;< pe distan;e scurte.
2. T&*%-/1&.+2 =3&10)*& efectueaz< deplasarea ?n spa;iu a bunurilor :i oamenilor cu
a!utorul mi!loacelor de trac;iune 6locomotivele8 :i a mi!loacelor tractate 6vagoanele8 care circul<
pe trasee fi2e :i pe c<i ferate. #ransportul feroviar se caracteri$ea$ prin%
regularitatea efectu<rii circula;iei ?n toate anotimpurile, ziua :i noaptea, aproape
independent de vreme=
mi!loacele de transport feroviare dispun de o mare capacitate ?n raport cu cele auto :i
aeriene=
din punct de vedere economic se remarc< costul mai ridicat al transportului feroviar ?n
compara;ie cu cel fluvial, maritim :i prin conducte :i, de regul<, mai mic fa;< de cel auto :i
aerian. 3ransportul pe calea ferat< necesit< investi;ii mari comparativ cu cel auto.
-stfel, investi;iile pentru construc;ia unei c<i ferate sunt de 3 ori mai mari dec>t cele
pentru construc;ia unei :osele. +e asemenea, :i investi;iile necesare pentru achizi;ionarea
materialului rulant sunt ridicate. Ha fel, :i costul ?ntre;inerii mi!loacelor de transport feroviar :i al
liniilor se situeaz< la un nivel superior ?n compara;ie cu cel auto sau naval.
3. T&*%-/1&.+2 %*0*2 efectueaz< deplasarea ?n spa;iu a bunurilor :i oamenilor cu a!utorul
navelor.
3ransportul naval se caracterizeaz< prin marea capacitate de ?nc<rcare ?ns<, ?n compara;ie cu
celelalte modalit<;i de transport, chiar :i cele mai moderne nave au vitez< de deplasare relativ
redus<, de:i trebuie s< parcurg< distan;e foarte mari.
)aviga;ia maritim< :i fluvial< realizeaz< leg<turi dintre porturi diferite de pe glob, ?n condi;ii
de eficien;< ridicat<, investi;iile fiind relativ reduse ?n raport cu transportul terestru.
3ransportul naval este adecvat pentru bunurile de mas< cu valoare redus<, unde nivelul
cheltuielilor de transport prevaleaz< asupra duratei transportului.
31
-vanta!ul transportului pe ap<, din punct de vedere al costului, este mai evident pe distan;e
mari, transoceanice, iar din punct de vedere al siguranti circulatiei, conform statisticilor, este cel
mai sigur mod de transport.
4. T&*%-/1&.+2 *3&)*% efectueaz< deplasarea ?n spa;iu a bunurilor :i oamenilor cu a!utorul
aeronavelor.
Printre particularit<;ile tehnicoeconomice ale transportului aerian se num<r<9
rapiditatea este caracteristica esen;ial< a transportului aerian. -ceasta este
eviden;iat< de viteza mare de deplasare a aeronavelor ce nu poate fi egalat< de nici un alt mi!loc
de transport=
regularitatea const< ?n aceea c< transportul aerian se efectueaz< dup< un program
precis ?n orice perioad< a anului, at>t ziua, c>t :i noaptea=
oportunitatea I se refer< la faptul c< acest mod de transport pune la dispozi;ia celor interesa;i,
oric>nd :i oriunde sunt amena!ate puncte terminale, cel mai modern mi!loc de transport
35

S-ar putea să vă placă și