Sunteți pe pagina 1din 22

Cuprins

1 INTRODUCERE
1.1 Analog / digital
1.2 Combinaional / secvenial
1.3 Circuite / informaie
1.4 Dimensiune / complexitate
1.5 uncie / structur!
1." #imba$e pentru descriere %ard&are
1.' (tructura c!rii
" SISTEME LOGICE
".1 Combinaional / secvenial)
o alternativ! dep!*it!
".2 +xtensii ,n sistemele digitale
".2.1 +xtensia serie
".2.2 +xtensia paralel
".2.3 +xtensia serie-paralel
".3 .ucla ,n sistemele digitale
".4 Clasificarea a sistemelor digitale
7 CIRCUITE COMBINAIONALE
Sisteme de ordinul zero - SO!
'.1 Circuite de u/ general
'.1.1 Decodificatoare
'.1.2 Demultiplexoare
'.1.3 0ultiplexoare
'.1.4 Codificatoare prioritare
'.1.5 Circuite pentru calculul prefixelor
'.2 Circuite aritmetice
'.2.1 Circuite de incrementare
'.2.2 (umatoare
'.2.3 Circuite de deplasare
'.2.4 0ultiplicatoare
'.2.5 1nit!i logico-aritmetice 2A#13
'.3 Circuite programabile
'.3.1 4rans-codificatoare
'.3.2 0emorii fixe 25603
'.3.3 0atrici logice programabile 27#A3
'.4 4eorema lui (pira
'.5 7rodusul S x D
7robleme
4este 8erilog
" MEMORII
Sisteme de ordinul unu - SO1
9.1 .ucle stabile / bucle instabile
9.2 (tructuri elementare
9.2.1 #atc%-uri elementare
9.2.2 #atc%-ul cu ceas
9.2.3 #atc%-ul D
9.3 +xtensii serie
9.3.1 (tructura master-slave
9.3.2 .istabilul D
9.3.3 5egistrul de deplasare serie
9.4 +xtensia paralel
9.4.1 #atc%-ul de n bii
9.4.2 #atc%-ul adresabil
9.4.3 0emoria cu acces aleator
9.4.4 0emoria adresabil! prin coninut 2CA03
9.4.5 0emoria asociativ! 2A03
9.5 +xtensia serie-paralel
9.5.1 5egistrul
9.5.2 (tructura pipeline
9.5.3 Decodificare programabil! reali/at! cu CA0
7robleme
4este 8erilog
# AUTOMATE
Sisteme de ordinul doi - (6-2
:.1 (tructuri elementare
:.1.1 .istabilul 4) cel mai mic automat
:.1.2 .istabilul ;<
:.<3 Aritmetic! serial!
:.2 (tructuri elementare extinse
:.2.1 =um!r!toare
:.2.2 0emoria de tip stiv! ca (62
:.2.3 Aritmetic! serie-paralel
:.3 Automate funcionale
:.3.1 Automat de calcul al prefixelor
:.3.2 Calculul secvenial al produsului scalar
:.3.3 >nmulitor 2acumulator3 secvenial
:.4 Automate finite
:.4.1 (tructura automatelor finite
:.4.2 Codificarea st!rilor
:.4.3 0inimi/area structurii prin codificarea st!rilor
:.4.4 5educerea complexit!ii prin codarea ?one-%ot?
:.4.5 Automate cu intr!ri asincrone
:.4." @a/ardul
:.4.' #imite fundamentale
:.4.9 7roiectarea automatelor finite
:.5 Automate de control
:." Automatul cu spaiul st!rilor structurat
:.' Conversia automate - C#C
7robleme
4este 8erilog
1! $ROCESOARE
Sisteme de ordinul trei - SO%
1A.1 Automate cu ?registre inteligente?
1A.1.1 Automate cu ?registre? de ;<-uri
1A.1.2 Automate cu registru num!r!tor
1A.2 Automate cu memorie
1A.3 7rocesoare
1A.3.1 Automat cu num!r!tor
1A.3.2 Automat cu stiv!
1A.3.3 7rocesorul elementar
1A.3.4 7rocesorul executiv 25B(C3
1A.3.5 7rocesorul interpretor 2microprogramat3
7robleme
4este 8erilog
11 CALCULATOARE
Sisteme de ordinul &'tru - SO(
11.1 0icrocontrolere
11.1.1 (tructura microcontrolerelor
11.1.2 Ar%itectura microcontrolerelor
11.1.3 #ogica programat!
11.2 Calculatoare
11.3 7rocesoare ca sisteme de ordinul patru
11.3.1 7rocesor cu C560 cu stiv!
11.3.2 7rocesorul cu stiv!
11.3.3 7rocesorul intrepretor cu program counter
11.4 Coprocesarea
11.5 (toparea ?cre*terii? prin bucle
1) SISTEME CU AUTOORGANI*ARE
Sisteme de ordinul n - SOn
12.1 0emoria de tip stiv!
12.2 Automate celulare
12.3 0emoria conex!
12.3.1 Definiia memoriei conexe
12.3.2 (tructura memoriei conexe
12.3.3 Aplicaii ale memoriei conexe
7robleme
4este 8erilog
1% )" de &un+te, 'di+- UNUL, des&re sistemele di.it'le
13.1 7ropo/iiile
Bi/lio.r'0ie Inde1
1
INTRODUCERE
Bnteracia cu sfera obiectelor te%nice se reali/ea/! ast!/iC din ce ,n ce mai mult prin gestul
binar al tastrii. Ap!sam sau nu pe butoaneC ,n secvene mai mult sau mai puin sofisticateC pentru
a ne transmite inteniile unor ma*ini din ce ,n ce mai autoritar impuse de progresul civili/aiei. A
unei civili/aii a /in'rit-2ii opiunilor *i aciunilor. BnstrumenteC din ce ,n ce mai 'utonome,
pornite printr-o comand! simpl!C reali/ea/!C sub un control independent de pre/ena noastr!C
aciunea comandat, se opresc din aciune atunci cDnd singure detectea/! ,ndeplinirea condiiei de
oprire *i ne anun! tot printr-un semnal binar terminarea aciunii.
.inaritatea sau num!rulC atunci cDnd binaritatea mai multor semne este luat! ,n
considerareC s-au impus din momentul ,n care &re+izi' ,n funcionare a trebuit s! dep!*easc! un
anumit nivel. Clepsidra este ,nlocuit! cu orologiul din considerente legate de acuratee. Tic-tac-ul
dis+ret al unui pendul este mult mai u*or de ?valorificat? pentru a m!sura riguros timpul decDt
curgerea +ontinu- a nisipului dintr-un recipient ,n altul printr-un orificiu reglabil. 6rologiile din
turnurile medievale sau r!/boaiele de esut programabile de la ,nceputul industriali/!rii sunt
exemple de ma*ini care folosesc procese discrete pentru a-*i reali/a cu acuratee funcia.
Atunci cDnd s-a dorit ca anumite momente din scurgerea timpului s! fie marcate printr-un
comportament mai +om&le1 decDt cel al unei simple secvene sonoreC s-a apelat tot la o ma*in! cu un
comportament discretC reali/at! prin articularea convenabil! a unor roi dinate. 5aporturile dintre
numrul de dini ai roilor me*te*ugit ,mbinate era folosit pentru reali/area unor automate cu un
comportament deosebit de spectaculos. 0ulte dintre turnurile orologiilor ofereauC astfelC la ore
fixe din /iC un mini-spectacol ce se repeta automatC cu o regularitate stupefiant! pentru locuitorii
ora*elor medievale.
4ot o ma*in! cu o evoluie discret controlat! a fost conceput! atunci au putut fi definite
ma*ini de esut automate ce trebuiau s! reali/e/e r'&id o secven! bine preci/at! de operaii.
5!/boaiele de esut automate rapideC cu secvene programabile de operaii elementare au fost
posibile tot printr-un control reali/at de o ma*in! ,n care binaritatea comen/ilor *i st!rilor era
esenial!.
Am putea spune c!C ,ntr-o prim! instan!C sistemele digitale repre/int! o alternativ! impus!
de cre*terea cerinelor te%nice legate de acurateeaC complexitatea *i vite/a de execuie. =e
propunem s! reali/!m aciuni din ce ,n ce mai preciseC cu o vite/! din ce ,n ce mai mare *i la o
complexitate ce cre*te continuu.
1.1 A=A#6E / DBEB4A#
1n sistem electronic analogic este un sistem ,n care semnalele varia/! continuu ,n
domeniul de m!rimi admis. 1n sistem electronic digital funcionea/! cu semnale discrete ce
comut! net ,ntre dou! valoriC singurele valori semnificative pentru funciile executate.
Circuite analogice simple reali/ea/! cu o acuratee moderat! funciuni relativ complexe.
Circuitele digitale simple reali/ea/! cu preci/ie maxim! funcii simple. 6 complexitate
comportamental! moderat! se poate atinge mai u*or ,n ca/ul circuitelor analogiceC cu preul unei
preci/ii *i a unei flexibilit!i foarte sc!/ute. (istemele digitale pot dobDndi comportamente foarte
complexe *i preci/ii mariC dar numai printr-o structurare adecvat! la dimensiuni *i complexit!i
foarte mari.
(ubtilitatea gDndirii din domeniul circuitelor analogice se manifest!C de regul!C la nivelul
unor detalii ce pot fi responsabile pentru efecte funcionale deosebit de spectaculoase. Domeniul
digital nu cere o subtilitate la nivelul detaliului. (ubtilitatea este maximum solicitat! pentru a
putea fi st!pDnit! complexitateaC care are tendina de a se manifesta sub forma unei complexiti
aparente ce explodea/! uneori ca o consecin! a imposibilit!ii de a menine complexitatea soluiilor
la nivelul complexit!ii problemelor.
,n domeniul circuitelor analogice este aproape imposibil ca o soluie proast! s! poat! fi
plasat! drept una posibil!. ,n domeniul sistemelor digitaleC o soluie inutil de complex!C deci o
soluie proast!C se poateC prea desC impune ,ntr-un produs vandabil. lexibilitatea cu care se poate
structuraC folosind c!r!m/ile simple ale sistemelor digitaleC creea/! spaiul imens al soluiilor
posibileC spaiu ,n care sunt scufundate soluiile performanteC foarte greu de pus ,n eviden!.
(ubtilitaea gDndirii ,n domeniul sistemelor digitale se va manifesta prin capacitatea de a
descoperii soluiile performante ,n spaiul imens al celor ce sunt numai posibile.
Dar realitatea nu este discret! 2poate nici analog!3. 4otu*iC semnalele pe care le
recepion!m din realitate sunt mai u*or aproximabile ca semnale analogice. Aparena continuit!ii
este mult mai mare decDt cea a discontinuit!ii. Din acest motivC orice sistem digital posed! intr!ri *i
ie*iri prin care se interfaea/! *i cu lumea semnalelor analoge. 7entru aceasta sunt folosite
convertoarele A/D 2analog-digital3 *i D/A 2digital-analog3C ,n acest mod un sistem digital poate fi
folosit pentru a reali/a o foarte complex! funcie analogic!.
6rice sistem electronic poate avea intr!ri *i ie*iri digitale *i / sau analogiceC prin care se
interfaea/! cu lumea real!. (e prefer! din ce ,n ce mai mult ca funcia de transfer a unui sistem
electronic s! fie reali/at! prin calculul ei ,n partea digital! a acestuia. Aceast! tendin! nu
diminuea/! importana circuitelor analogice. Acestea trebuie s! fac! fa! provoc!rilor din ce ,n
ce mai subtile ale interfa!rii directe cu lumea semnalelor reale.
Circuitelor digitale nu le r!mDne decDt s! poat! satisface toate funciile pe care imaginarul
de/l!nuit al omului contemporan le propuneC mai mult sau mai puin $ustificatC spre reali/are.
1.2 C60.B=A4B6=A#/(+C8+=FBA#
6 caracteristic! specific! sistemelor digitale este dat! de dou! comportamente net
distincte ,n raport cu evoluia semnalelor de intrare. (pre deosebire de circuitele analogiceC care
la ie*ire reacionea/! de regul! conform unei funcii care nu depinde de timpC circuitele digitale pot
avea o funcie care s! depind! foarte puternic de timp.
8om distinge dou! categorii de circuite)
G circuitele digitale bf combinaionale a c!ror ie*ire poate fi determinat! strict din
valoarea curent! a intr!rii
G circuitele digitale secveniale al c!ror comportament pe ie*ire este numai parial
determinat de evoluia intr!rii. /
1n circuit digital prime*te la intrare o configuraie binar! de n biiC notat! cu x, ce
aparine unei mulimi X = HAC1I
n
*i generea/! pe ie*ireC drept r!spunsC o configuraie binar! de m
biiC notat! cu y, ce aparine mulimii Y J HAC lI
m
.
uncia de transfer a unui circuit combinaional este de forma)
asociind fiec!rui element din X un element din Y. Configuraia binar! K " Y poate fi v!/ut!
ca o Lcombinaie? ce re/ult! din transformarea configuraiei binare de intrare
X x
.
uncia de transfer a unui circuit secvenial este de forma)
unde cu P!" s-a notat mulimea p!rilor mulimii !. 1nui element a) din X ,i poate corespundeC
,n funcie de momentul aplic!rii valorii x pe intrarea circuitului secvenialC o valoare sau alta
dintr-o submulime a lui Y.
Cum este posibil un astfel de comportamentM 5!spunsul circuitului depindeC ,n acest ca/C
de sec#ena anterioar de semnale recepionate pe intrare. 5!spunsul depinde de istoria mai mult sau
mai puin recent! a funcion!rii circuituluiC memorat ,n structuraN sa intern!.
Diferena dintre circuitele combinaionale *i cele secvenialeC pe care o putem pune ,n
eviden! ,n acest momentC este dat! de existena unei funcii de memorare intern!. Circuitul ?ine
minte? ,ntDmpl!rile recenteC reacionDnd la semnalul de intrare conform lor *i structurii sale
interne.
+xemplul 1.1
Avem ,n mDn! un calculator de bu/unar. (per c! este evident pentru oricine c! acesta este un sistem
digital. Ap!sarea tastei ?J? va produce un efectC pe sistemul de afi*a$ al calculatoruluiC ce va depinde
de secvena cDtorva tast!ri anterioare. Dac! anterior am tastat ?2?C ?O?C ?4?C atunci efectul tast!rii
semnului ?J? va fi afi*area cifrei ". Dac! secvena de tast!ri anterioare a fost ?'?C?-?C ?4?C atunci
efectul tast!rii aceluia*i semn ?J? va fi afi*area cifrei 3. ,n mod evident calculatorul a ?inut minte?
ce vrem de la el *i a r!spuns ,n consecin! sec#enei de comen/i. AvemC astfelC un exemplu de circuit
secvenial.
4impul este un parametru foarte important ,n funcionarea unui sistem digital. 4eoreticC
orice funcie definit! ,n X cu valori ,n Y se poate reali/a cu un circuit combinaional ,ntr-un timp
constantC deci independent de timp. 7racticC acest lucru este posibil ,n ca/ul generalC dup! cum o
vom demonstra ,n aceast! carteC numai cu un efort structural pe care ,n ma$oritatea ca/urilor nu ,l
putem susine te%nologic. (oluionarea unei probleme printr-o secven! de operaiiC permiteC
reducerea drastic a efortului structural printr-o cre*tere tolera$il a timpului de execuie.
AcceptDnd r!bd!tori soluii secvenialeC prin memorarea soluiilor parialeC putem re/olva ma$oritatea
problemelor cu un efort circuitistic re/onabil. Aceasta ar putea fi principala raiune pentru care
circuitele secveniale exist!.
+xist! *i o a doua raiune pentru circuitele secveniale. Circuitele digitale sunt folosite
pentru a interaciona cu procese reale ce evoluea/! ,n timp. Aceste procese sunt comandate sau
uneori c%iar controlate prin intermediul unor sisteme digitale care trebuie s! posedeC ,n consecin!C
un comportament foarte riguros pe axa timpului.
=u putem spune c! alternativa combinaional / secvenial poate oferi un criteriu consistent
de clasificare a circuitelor digitale. Diversitatea foarte mare a circuitelor secvenialeC dat! prin
diferite grade de autonomie pe care acestea le an ,n raport cu semnalele de la intrareC cere un
criteriu mai subtil de clasificareC prin care s! se pun! ,n eviden! nuane semnificative din punct de
vedere funcional. 8om propune un criteriu care va distinge circuitele f!r! memorie
2combinaionale3 de cele care execut! numai funcia de memorare 2memoriile3C de cele care au un
comportament autonom 2automatele3 sau de cele care execut! sau interpretea/! secvene de
comen/i 2procesoarele3C pentruC a ne opri numai asupra primelor patru etape ale structur!rii
sistemelor digitale. 7rocesul poate continua cu sisteme de calcul la diferite nivele de performan!
2ce dep!*esc nivelul la care abordarea se poate face ,ntr-o carte de circuite3 *i se ,nc%eie cu sistemele
,n care autonomia este maxim!) sistemele cu autoorgani/are 2pentru care vom face numai o
modest! introducere3.
1.3 CB51B4+/B=650AFB+
5ealitatea cotidian! este de mult invadat! de un obiect te%nic ,n care circuitele digitale
repre/int! componenta fi/ic! cea mai important!) +'l+ul'torul3 De asemeneaC ne-am acomodat de
mult cu ideea c! un calculator este mult mai mult decDt o ma*in!rie fi/ic!. Calculatorul nu poate
funciona decDt controlat de un sistem de programeC iar interacia cu utili/atorul uman este
reali/at! tot prin secvene de comen/i care respect! rigori similare celor cu care programele sunt
scrise. 1n ?program sau o secven! de comen/i sunt de fapt secvene de simboluri ce respect!
rigorile unui limba$ formal. iecare simbol '+2ione'z- prin semnificaia pe care o are ,n
contextul ,n care este folosit. 6 astfel de secven! simbolic! in%ormea& structura fi/ic! a
calculatoruluiC ,n sensul c!-i detemin! comportamentul %uncional.
7utem spune cu suficient! ,ndrept!ire c! sistemul de programe pe care-1 rulea/! un
calculator repre/int! in0orm'2i' PDr!g!nescu Q:1R cei permite actuali/area funcional!. (tructura
fi/ic! a unei ma*ini de calcul are o funcionalitate determinat! de structura circuitelor sale *i de
informaia exprimat! ,n limba$e formaleC stocat! ,n memoria sa intern!.
Cre*terea compelxit!ii funcionale peste o anumit! limit! nu poate fi suportat! numai de
complexitatea circuitelor. Din acest motivC peste un anumit nivel al cerinelor funcionaleC
structurii fi/ice a circuitelor trebuie s!-i ad!ug!m structurile simbolice ale informaiei ?,ntrupate?
,n programe. 7entru ca circuitele s! fie capabile de a converti semnificaia *irurilor de simboluri ,n
aciuni este necesar un anumit nivel de structurare care s! le confere capacitatea de e1e+u2ie sau de
inter&ret're3 21n simbol poate fi executat prin faptul c! i se asocia/! o aciune elementar! ,n
structura intern! a unei structuri digitale. (punem c! un simbol este interpretat atunci cDnd
declan*ea/! o secven! de aciuni ,ntr-o ma*in! digital!.3
=umai atunci cDnd autonomia unui circuit dep!*e*te un anumit nivelC acesta dobDnde*te
capacitatea de execuie sau interpretare. #a nivelul procesoarelor acest proces se poate declan*aC
iar la nivelul imediat superiorC cel al calculatoarelorC el se poate desf!*ura foarte flexibil. #a
nivelul procesoarelor *i al calculatoarelor sistemele digitale ,ncetea/! treptat de a mai fi numai
simple circuiteC pentru a deveni sisteme de mare complexitateC ,n principal datorit! structurilor
simbolice - in%ormaiei - ce preiau controlul funciei lor.
7artea fi/ic! a unei ma*ini de calcul este un circuit uni#ersal cu o capacitate de
execuie / interpretare foarte mareC a c!rei funcie este dat! exclusiv prin programare. 7racticC
funcionalitatea unui calculator este dat! de informaia transferat! pe o cale simbolic! ,n structura sa
intern!.
(tructura fi/ic! a circuitelor - %ard&are-ul - *i cea simbolic! a programelor - soft&are-ul
- sunt cele care impun un concept fundamental ,n *tiina calculului) +om&le1it'te'3 (implitatea
%ard&are-ului *i complexitatea soft&are-ului sunt consecina unui proces de se.re.'re
0un+2ion'l-, prin care partea executiv-interpretativ! a ma*inii de calcul *i-a p!strat capacitatea de
a aciona eficientC iar partea funcional! *i-a de/voltat capacitatea de a suporta exprimri cDt mai
complexe.
1.4 DB0+=(B1=+/C607#+SB4A4+
Caracteristica principal! a sistemelor digitale re/ult! din faptul c!C ,n procesul lor de
structurare sunt folosite ?c!r!mi/i? de dimensiuni foarte miciC ,n combinaii a c!ror principale
caracteristici sunt dimensiunea *i complexitatea. ,n capitolele ce urmea/! vom face o distincie
net! ,ntre cele dou! caracteristiciC prea des confundate ,n lucr!ri anterioare.
Dimensiune' unui +ir+uit cu n intr!riC notat! cu Sn" 2de la si&e", va fi dat! de numrul
de componente din care este reali/at circuitulC ,n funcie de n. ,n literatur! aceast! m!rime esteC de
multe oriC confundat! cu complexitatea.
Com&le1it'te' unui +ir+uit cu n intr!riC notat! cu 'n", va fi m!rimea asociat! dimensiunii
de%iniiei unui circuit.
De ce este obligatorie distincia dintre dimensiune *i complexitateM 7entru c! un circuit c%iar
foarte mare dar simplu este ,ntotdeauna reali/abilC pe cDnd un circuit mare *i complex este aproape
,ntotdeauna nereali/abil.
(! explic!mT De/voltarea te%nologiilor microelectronice pune la dispo/iia proiectanilor
posibilitatea de a reali/a pe un singur cip un num!r din ce ,n ce mai mare de circuite. Asist!m ,nc!
la o de/voltare exponenial! a cre*terii dimensiunii unui circuit. 8om putea fructifica pentru orice
tip de circuit posibilit!ile te%nologice actuale *i pe cele de perspectiv! Acest lucru depinde *i de
complexitatea circuitelor. Dac! un circuit cu dimensiune
( ) ( ) n ( n (
)
, are complexitatea tot
,n (n", pentru un n relativ mare el poate deveni nereali/abil datorit! faptului c! este
?nespecificabil?. (! ne imagin!m ca/ul n J 1A
"
. 4e%nologiile actuale permit reali/area fi/ic! la o
astfel de dimensiuneC dar nu avem posibilitatea s! specific!m un circuit dac! *i definiia sa este
proporional! tot cu 1A
"
2Bmaginativ! specificarea modului de conectare a un milion de componente
ce au fiecare cDteva conexiuni3.
8om vedea c!C ,n ma$oritatea ca/urilorC circuitele cu ( )
const
n ( S nu sunt reali/abile
decDt dac! au
( ) 1 ( '
. ,n consecin!C vom fi preocupai de dou! tipuri de circuite) circuitele
mari dar simple sau circuitele complexe dar mici. 6ricDt de mult ne-ar spri$ini te%nologia nu putem
trece de bara$ul complexit!iiC adic! de bara$ul pe care ,l impune capacitatea de exprimare a
structurii unui circuit.
Bnformaia ve%iculat! ,n structura simbolic! a programelor este cea care va permite caC pe
structura fi/ic! a circuitelor ce nu dep!*e*te o anumit! complexitateC s! se poat! reali/a funcii de
o complexitate mult mai mare.
l
f{n) O(g(n) d'+- e1ist- o +onst'nt- + 4i un n!, 'st0el 5n+6t &entru n 7 no este 5nde&linit- +ondi2i' +- f8n9 : c
g(n). ;'lo're' 0un+2iei g(n) &entru n 7 no '&ro1ime'z- su&erior <'lo're' 0un+2iei f(n).
S&re e1em&lu, 8)n
%
1!!n =9 O8n
%
93
1.5 1=CFB+/(451C415U
1n posibil a$utor ,n st!pDnirea complexit!ii ar putea veni din partea distinciei pe care
trebuie s! o facem ,ntre stru+tur' 4i 0un+2i' unui circuit.
uncia unui circuit digital poate fiC de multe ori exprimat! ,ntr-o form! foarte compact!.
(tructura unui circuit este de multe ori exprimabil! numai ,ntr-un mod sup!r!tor de extins.
+xist! circuite cu o descriere funcional! de mici dimensiuni care nu pot fi reali/ate decDt
cu structuri cu o descriere de mari dimensiuniM Altfel spus) exist! funcii simple ce au asociate
structuri complexeM (e pare c! da. Vi este ?da? ,n contextul ,n care corespondena funcie structur!
,n domeniul sistemelor digitale nu este re/olvat! pDn! la nivelul unei abord!ri riguros formali/ate.
=u dispunem de instrumente care s! poat! reali/a o translaie automat! a oric!rei
descrieri funcionale ,ntr-o descriere structural!. Descrierea funcional! specific! ce dorim s!
facem. Descrierea structural! specific! cum se poate face ceea ce dorim s! facem. Calea de la
dorin! la realitatea nu poate fi ,ntotdeauna parcurs! eficientC ,n momentul de fa!C nici m!car ,n
domeniul foarte rigid al sistemelor digitale. 7oate acest lucru nu va fi niciodat! posibil pentru orice
funcie *i la cel mai mare nivel de eficien!. 5olul im'.in'rului in.ineres+ este acela de a parcurge
eficient 2eventualT3 calea de la ce la cum. 7entru aceasta inginerul ,*i va construi instrumente din
ce ,n ce mai sofisticateC prin care rata lui de succes va cre*te. DarC nu se ,ntrevede ,nc! instrumentul
care s! se poat! substitui complet competenei te%nice *i imaginaiei inginerului.
1." #B0.A;+ 7+=451 D+(C5B+5+ @A5DWA5+
(t!pDnirea complexit!ii este acum principala preocupare a proiectantului de sisteme
digitale. Cu un deceniu ,n urm! problema principal! ,n proiectarea sistemelor digitale o constituia
,nc! dimensiunea acestora. 0inimi/area circuitelor era principala preocupare a specialistului ,n
circuite digitale. =ici acum aceast! preocupare nu a disp!rutC dar nu mai este cea mai important!.
7utem construi circuite foarte mariC dar nu putem concepe circuite ce dep!*esc o anumit!
complexitate.
7entru a putea accede la complexit!i mariC adic! la descrieri de mare dimensiuneC au fost
concepute instrumente sub forma unor limba$e de descriere a %ard&are-ului *ard+are Description
,anguages - *D,". 5olul acestor limba$e este multiplu)
G permit specificarea riguroas! a funcionalit!ii circuitelor ce urmea/! a fi proiectate
G permit simularea acestor circuite ,n contextul ,n care vor lucraC astfel ,ncDt s! poat!
fi validat! funcionalitatea propus!
G permit comunicarea proiectantului cu instrumentele automate de proiectare a
structurii concrete a circuitului.
@D#-urile ofer! posibilitatea mai multor tipuri de descrieriC ,n funcie de scopul urm!rit.
#a limit! se poate vorbi de dou! forme extreme)
G des+riere' +om&ort'ment'l-, care are ca scop principal satisfacerea primelor
dou! roluri
G des+riere' stru+tur'l-, destinat!C de regul!C celui de al treilea rol.
Bnstrumentele de tip @D# ne permit s! trecem gradat de la exprimarea a ceea ce dorim s!
facem c!tre reali/area concret! a structurii dorite. Dac! la unul dintre capetele acestui drum este
important! numai expresi#itatea pe care o putem atinge ,ntr-un @D#C la cel!lalt cap!t este
esenial! sinteti&a$ilitatea descrierii obinuteC ,n sensul posibilit!ii pe care o au instrumentele
automate de a sinteti/a o structur! de circuit pornind de la descrierea ,n @D#-ul folosit.
Descrierile preponderent comportamentale trebuie s! exprime clar *i cDt mai simplu
funcionalitatea sistemului pe care dorim s!-1 proiect!m. 7ornind de la o astfel de descriere nu
,ntotdeauna vom avea la dispo/iie instrumente automate 2programe3 care s! transforme descrierea
,ntr-o reea de circuite corespun/!toare. =umai dac! descrierea dep!*e*te un anumit nivel de
concretee ea poate fi transformat! automat ,ntr-u reea de circuite.
Calea c!tre un sistem digital presupune parcurgerea mai multor etape de descriere. 8om
avea nevoie cel puin de dou! descrieri extreme) una pentru a r!spunde la ,ntrebarea referitoare la
ce dorim s! facem *i una care r!spunde la ,ntrebarea referitoare la cum credem c! se poate face.
De ce dou! descrieriM Deoarece prima poate fi folosit! ca ?martor? ,n testarea celei de
a doua. iind mai simplu de spus ce dorim s! facem decDt cum s! facemC ,ntre cele dou! descrieri
va fi ,ntotdeauna o diferen! notabil! de complexitate. Vansa de a exprima corect ce dorim s!
facem este incomparabil mai mare decDt cea de a exprima corect cum trebuie s! re/olv!m
problema. 0ai multC o descriere pur comportamental! poate fi f!cut! *i de un inginer mai puin
calificat ,n proiectareC la limit! poate fi f!cut! c%iar de c!tre un nespecialistC dar care *tie foarte
bine ceea ce vrea.
7roiectarea sistemelor digitale este de fapt reali/at! prin parcurgerea c!ii care leag! cele
dou! repre/ent!ri extreme. Calea de la ce la cum se poate parcurge *i ,n mai multe etape
intermediare. 4recerea treptat! de la o descriere pur comportamental! la una perfect sinteti/abil!
asigur! o acuratee sporit! a proiect!rii.
>n pre/enta carte vom face o introducere ,n folosirea unui @D#. 0odul ,n care o vom face
este foarte neimperativ. Consider!m c! cea mai simpl! cale pentru o acomodare iniial! cu un
limba$ este aceea de a ne afla neostentativ ,n prea$ma lui. 7entru aceasta textul c!rii este ,mp!nat
cu casete ,n care se afl! exemple simple de exprimare ,ntr-un @D#.
@D#-urile cele mai folosite sunt 8erilog *i 8@D#. Am ales limba$ul 8erilog pentru o
discret iniiere ,n lumea @D#-urilor. Alegerea a fost dictat! de mai muli factori. 7entru 8@D#
exist! de$a ,n limba romDn! un text de referin! foarte bun P4oac*eQ:"R. (intaxa limba$ului 8erilog
este cea a limba$ului CC limba$ cu care ma$oritatea cititorilor acestei c!ri sunt familiari/ai. 2=u
trebuiesc negli$ate nici motivele subiectiveC pe care nu are rost s! le coment!m.3
(ubliniam ,n paragraful anterior faptul c! iniierea ,n limba$ul 8erilog va fi una discret!. 6
spuneam ,n sensul c! nu vom face o expunere sistematic! a limba$uluiC ci vom oferi cititorului
accesul opional la o serie de exempleC disponibile ,n casete numite 8eri.oxC r!spDndite ,n text ,n
prea$ma subiectelor la care se refer!. +xpresivitatea limba$uluiC sintaxa comun! cu cel mai utili/at
limba$ de programare cunoscut *i gradarea ,n sens cresc!tor a dificult!ii exemplelorC vor permite
cititorului o acomodare neopresiv! cu limba$ul 8erilog. 7entru un ,nv!!el motivat *i imaginativC
,nv!area din exemple este cea mai accesibil!.
7entru un prim nivel de aprofundare suplimentar! recomand!m P@Kde Q:5RC un material
introductiv foarte concis dar expresiv scrisC accesibil pe Bnternet. Cine dore*te o pre/entare mai
riguroas! poate folosi P(tern%eim Q:3R. 8eri.ox-urile au fost concepute ,ns! cu sperana c!
parcurgerea lor le$er!C ,n sensul lipsei de ,ncrDncenare pe care o au cei ce vor s! p!trund! sistematic
,n toate cotloalele unui formalism rigurosC va oferi posibilitatea de a descrie comportamental *i
structural toate circuitele pre/entate ,n aceast! carte. Cel ce va reu*i acest lucru poate considera
c! a trecut de o barier! dincolo de care se afl! spaiul ,n care se pot imagina cele mai sofisticate
sisteme digitale. 7entru a se simi de/involt ,n acest spaiu va mai trebui s! depun! eforturi
suplimentare. Cartea pe care autorul o preg!te*te - !r-itectura sistemelor de calcul -, ca o urmare
fireasc! a cesteiaC va fi un spri$in ,n aceast! ,ncercare.
1.' (451C415A CU5FBB
Domeniul sistemelor digitale este conectat ,ntr-o reea foarte complex! de teorii *i te%nici ,n
care putem porni de la fi/ica solidului sau teoria calculabilit!iiC ne putem spri$ini pe teoria
mulimilorC aritmetic! sau algebr! logic!C dar nu putem negli$a te%nologia dispo/itivelor
semiconductoare sau te%nicile de programare. +numerarea anterioar!C aproape %aotic!C a negli$at o
mulime de domenii cum ar fi teoria limba$elor formaleC teoria automatelorC limba$ele de
programareC ar%itectura sistemelor de calcul *iC nu ,n ultim! instan! teoria circuitelor de comutaie.
Cum putem face o introducere coerent! ,ntr-unui din nodurile acestei reele de imens!
complexitateM Credem c! nu este posibil! coerena din cau/a unui soi de sincronicitate care
acionea/!C ,n sensul imposibilit!ii definirii riguroase a unui lan cau/al care s! garante/e o cale
optim! c!tre atingerea scopului propus) pre&entarea domeniului circuitelor digitale dintr-o
perspecti# preponderent structural, cu accente %uncionale ce permit mic.orarea complexitii.
Am optat pentru un demers ce porne*te dintr-o /on! foarte accesibil!C cea a aritmeticii
elementare, parcurge o cale descendent! pDn! la nivelul structurilor de circuit elementare, de unde
este urmat! o cale ascendent! de structurare a sistemelor digitale, ,ncepDnd cu cele combinaionale
*i terminDnd cu cele mai sofisticate circuite secveniale.
7rimul capitolC cel ,n care ne afl!mC este destinat derut!rii cititoruluiC la limita la care nu-i
dispare apetitul de a citi aceast! carte. 5ecomand!m recitirea lui din cDnd ,n cDndC pe m!sur! ce se
avansea/! cu parcurgerea capitolelor urm!toare.
Cel de al doilea capitol - Aritmeti+' /in'r- - repre/int! o scurt! introducere ,n
aritmetica reali/abil! cu circuitele digitaleC cu rolul de a motiva apropierea cititorului de domeniul
circuitelor digitale. (unt pre/entate repre/ent!rile utili/ate pentru a se putea efectua calculul cu
a$utorul unor ma*ini digitale. ,n finalul capitolului sunt pre/entateC pornind de la blocuri
funcionale simpleC modalit!ile de structurare a unor circuite .. asociate funciilor aritmetice de
ba/!.
Capitolul trei - Teori' 'utom'telor - se impune *i ca o consecin! a celui anteriorC ,n
care ma$oritatea operaiilor au fost pre/entate ca reali/Dndu-se ,ntr-un proces secvenialC ce
trebuia comandat sau c%iar controlat de un secveniator automat. +ste dat! o expunere sumar!
a teoriei automatelor finiteC numai ,n m!sura ,n care este util! proiect!rii optimale a circuitelor
asociate. De asemeneaC ,n finalul capitolului sunt pre/entate modalit!i de structurare a unor
automate folosind blocuri funcionale foarte simple.
Capitolul al patrulea - Al.e/r' lo.i+- - se impune ca un suport teoretic atDt pentru
reali/area circuitelor aritmetice simple, cDt *i pentru reali/area circuitelor complexe asociate
automatelor finite. 7re/entarea algebrei logice se face ,ntr-o manier! pragmatic!C cu gDndul la
modul ,n care teoria va fi folosit! *i mai puin preocupai de coerena intern! a domeniului.
Cititorul este stimulat s! ,neleag! semnificaia funciilor logice *i circuitelor ce le vor fi asociate.
De cDte ori va fi posibil va fi pre/entat un spectru cDt mai larg al semnificaiilor ce se pot asocia
funciilor logice. 8om face acest lucru pentru a oferi imaginaiei inginerului proiectant o
stimulare maxim!. Capitolul conineC de asemeneaC pre/entarea unor te%nici de minimi/are a
expresiilor logice *i implicit a circuitelor asociate. C%iar dac! instrumentele moderne de
proiectare scutesc pe ingineriC din ce ,n ce mai multC de detalii precum minimi/area unei expresii
logiceC consider!m c! este util! ,nelegerea acestor mecanisme pentru a avea o bun! interacie cu
mediile din ce ,n ce mai sofisticate de proiectare.
Capitolul al cincilea - Cir+uite lo.i+e element're - pre/int! te%nicile curente de reali/are
concret! a circuitelor logice folosind dispo/itive electronice ce funcionea/! ,n regim de
comutaie. (ingura te%nologie de reali/are pre/entat! este ce care folose*te perec%i de
tran/istoare 06(. 4e%nologia presupune folosirea perec%ilor n/(S -p/(S pentru reali/area
unor comutatoare ce se apropie foarte mult de unele ideale. +xpunerea debutea/! cu pre/entarea
circuitelor logice ,ntr-o variant! independent! de te%nologieC folosind comutatoare ideale.
Consider!m util acest demers pentru a sugera o modalitate de reali/are concret! independent! de
te%nologie.
Capitolul *ase - Sisteme lo.i+e - este un scurt capitol cu care este demarat! partea a
doua a expuneriiC ,n careC pornind de la circuite elementareC se arat! modul cum se pot construi
sisteme digitale cu o funcionalitate din ce ,n ce mai complex!. ,n mareC cre*terea sistemelor
digitale se face prin dou! mecanisme) +om&unere' structurilor prin conect!ri serie *i / sau paralel
*i ,nc%iderea unor conexiuni de tip bucl!. 7rin simpla compunere a unor structuri cu funcii dintr-
o anumit! clas! se obin structuri ,n aceea*i clas!. 7rin introducerea unor $ucle autonomia
sistemelor digitale cre*te 2ele pot evolua *i ,n funcie de propria stareC pe care o ?consult!? prin
conexiunea invers! asigurat! de bucl!3 *i sistemele obinute pot reali/a funcii dintr-o clas!
superioar! celei a componentelor. (e obine astfel *i un criteriu de clasificare al sistemelor
digitaleC ,n funcie de num!rul de bucle pe care acestea ,n conin. (istemele vor aparine
ordinului i, SOi, dac! vor fi structurate prin ,nc%iderea succesiv! a i bucle.
6 lucrare care studia/! numai circuitele digitale va putea parcurge consistent domeniul
(6-AC...C (6-3C ,n care funcia sistemului mai depinde preponderent de stuc-tura fi/ic! de circuit.
,ncepDnd cu (6-3 autonomia circuitului digital poate permite *i execuia / interpretarea informaieiC
motiv pentru care aceastaC ,ntrupat!C de regul!C ,n programeC tinde s! preia controlul funcional al
sistemelor digitale.
Capitolul *apte - Cir+uite +om/in'2ion'le3 Sisteme de ordinul zero X SO! X tratea/!
circuitele f!r! bucle. +xpunerea demarea/! cu structurarea unor circuite simple pornind de la un
circuit logic cu o singur! intrare *i o singur! ie*ire. 7e aceast! cale vor re/ulta circuite din ce ,n ce
mai mariC ,n limitele unor complexit!i re/onabile. 8or fi astfel tratate circuitele de u/ general *i
circuitele aritmetice u/uale. ,n finalul capitolului sunt abordate *i modalit!ile ,n care pot fi reali/ate
eficient circuitele complexe 2cele care au dimensiunea definiiei de acela*i ordin de m!rime cu
dimensiunea3.
Capitolul opt - 0emorii. (isteme de ordinul unu X SO1 X studia/! circuitele re/ultate
prin ,nc%iderea unei prime bucle peste circuite combinaionale simple. Autonomia conferit! de
aceast! prim! bucl! permite circuitelor re/ultate s! exercite funcia de memorare. (unt studiate de
asemenea *i diversele structuri ce se obin prin compunerea celulelor elementare de memorare.
AstfelC sunt pre/entateC spre exempluC memoriile cu acces aleator 25A03C cele care asigur! funcia
de memorare ,n sistemele de calculC sau memoriile asociati#e utili/are ,n aplicaii mai sofisticate.
De asemenea sunt pre/entate elemente structurale importante pentru sistemele de ordin superiorY
spre exemplu) registrul - un element de memorare temporar! foarte rapid.
Capitolul nou! - Autom'te3 Sisteme de ordinul doi - SO) - este povestea celor ce se
,ntDmpl! la ,nc%iderea celei de a doua bucle. Autonomia suplimentar! ce apare permite obinerea
unui comportament parial autonom ,n raport cu intr!rile sistemuluiC ,n principiuC un automat este
un circuit obinut prin ,nc%iderea unei bucle peste un registru 2ca element ce memorea/! temporar
starea intern! a automatului3 prin intermediul unui circuit combinaional 2care ?calculea/!?
comportamentul automatului ,n starea urm!toare3. .ucla se poate ,nc%ide prin circuite
combinaionale simple sau circuite combinaionale complexe. 5e/ult! automate simpleC cu definiii
compacteC sau automate complexe cu definiii ?cDt automatul?. Automatele simple vor putea fi
oricDt de mari 2num!r!toareleC spre exempluC sunt ni*te automate pe care le putem proiecta la
dimensiuni foarte mari3C pe cDnd cele complexe vor fi 'utom'tele 0inite folosite la comanda sau
controlul unor secvene algoritmice 2secvenele algoritmice au complexit!i limitate de capacitatea
uman! de a exprima proceduri algoritmice3. Automatul este componenta principal! a unui sistem
cu evoluie parial independent!. 1n sistem digital poate dobDndi virtui funcionale utile numai
dac! dep!*e*te pragul peste care poate avea un comportament autonom. Din acest motivC din punct
de vedere circuitisticC automatul repre/int! componenta de ba/! ,ntr-un sistem digital.
Capitolul /ece - $ro+eso're3 Sisteme de ordinul trei - SO% - este capitolul cu care
demersul nostru circuitistic ar trebui s! se ,nc%eie. Cea de a treia bucl! permite circuitelor s!
executeC c%iar s! interprete/eC secvene de comen/i date sub forma unor *iruri de configuraii
simbolice repre/entate binar. 7rocesorulC componenta central! a acestei claseC poate executa sau
interpreta programe scrise ,ntr-un limba$ formalC numit lim$a0 ma.in. 1nele variante de procesoare
pot executa microprograme - structuri simbolice stocate ,n structura lor intern!. Anali/a circuitistic!
a acestor ma*ini nu va putea ,ntotdeauna fi concludent! pentru funcionalitatea lor.
Cea de a treia bucl! mai este fructificat! *i pentru un alt efect) cel al se.re.-rii sim&lului
de +om&le1 pe calea care ne a$ut! s! trecem de la complexitatea aparent a circuitelor c!tre
complexitatea lor real!. uncia de automat finitC tipic! pentru ordinul imediat inferiorC este reluat!
,n cadrul (6-3C cu efecte semnificative asupra reducerii complexit!ii 2uneori *i a dimensiunii3.
Capitolul unspre/ece - C'l+ul'to're3 Sisteme de ordinul &'tru - SO( - este unulC ,n
principalC conclu/iv pentru evoluia sistemelor digitale sub presiunea ,nc%iderii succesive a buclelor.
(unt introduse cDteva concepte utileC cum ar fi cel de mi+ro+ontroler, +o&ro+esor, sau cDteva
structur!ri suplimentare ale procesoarelor. Comentariul cel mai important esteC ,ns!C legat de
stoparea mecanismului de cre*tere funcional! gradat!C reali/at! prin ,nc%iderea de noi bucle.
0otivaia este multipl!. +ste comentat! numai cea legat! de apariia *i de/voltarea rolului
funcional al informaiei.
Capitolul doispre/ece - Sisteme +u 'utoor.'niz're3 Sistemem de ordinul n - SOn -
are numai rolul de a sugera ce se ,ntDmpl! ,ntr-un sistem ,n care num!rul de bucle este proporional
cu dimensiunea sistemului. 7rincipalul efectC ce apare uneoriC este cel al proceselor de
autoorgani&are.
Capitolul treispre/ece - Con+luzii - este o ,ncercare de a suscita interesul cititorului pentru
continuarea demersului reali/at ,n aceast! carte. 7e lDng! unele comentarii ce sunt f!cute pe marginea
materialului pre/entat ,n capitolele anterioareC sunt sugerate posibile desc%ideri pe care domeniul
circuitelor digitale le ofer! celui prins ,n mai ampla reea ,n care aceast! disciplin! este *i ea
conectat!.

>
(B(4+0+ #6EBC+
Dup! ce ne-am convins c! circuitele logice ne permit s! construimC se pareC orice
sistem digital *i dup! ce am aflat c! putem reali/a circuitele logice ca circuite electronice
sub forma unor reele de tran/istoare 06(C urmea/! de/v!luirea modalit!ii sistematice prin
care putem s! asociem oricrei %uncii o structur de circuit. Bngineria este o ,ndeletnicire ce
ne permite s! asambl!m din elemente simple structuri complexe. Care sunt regulile dup! care
acest lucru poate fi f!cut ,n ingineria circuitelor digitale *i care sunt efectele principale ce
re/ult! din aplicarea regulilorM Acesta este scopul acestui scurt capitol. +l va fi urinat de alte *ase
capitole care vor ilustra aplicarea acestor reguli.
7ornim pe o cale ,n care regula presupuneC ,n egal! m!sur!C *i abilitatea de a o
aplica. De/voltarea sistemelor logice nu este numai algoritmic!. +a poate fi *i exclusiv
algoritmic!C dar atunci va trebui s! renun!m atDt la eficien! cDt *i la pl!cerea de a concepe
sisteme digitale. 0ai multC pe calea pur algoritmic! putem a$unge la soluii care nu se pot aplica
din cau/a dimensiunilor inacceptabil de mari. EDndirea ,n domeniul sistemelor digitale este una
preponderent euristic!C ba/at! pe proceduri algoritmice de verificare sau de optimi/are local!.
>n acest capitol va fi expus un mecanism de cre.tere a sistemelor digitale ce se ba/ea/!
pe e1tensii 1serie, paralel sau serie-parelet" *i pe conexiuni de tip /u+l-3 8om ar!ta c!
dobDndirea unor capacit!i funcionale suplimentare nu se poate obine decDt atunci cDnd se
,nc%ide o nou! bucl!. +xtensiile sunt procese pur cantitativeC fundamentate pe regula algebric! a
+om&ozi2iei3 =oi abilit!i funcionale apar numai atunci cDnd o nou! bucl! este introdus!C
avDnd ca principal efect cre.terea autonomiei sistemului. 8or apareC astfelC pe rDndC ,n
capitolele urm!toareC funcii de memorare, de control, de procesare *i funcia de calculator.
1n rol suplimentar pe care-1 pot avea buclele ,ntr-un sistem digital este acela de a
reduce complexitatea sistemului prin mecanismul de se.re.'re 0un+2ion'l- pe care-1
presupun. Atunci cDnd o bucl! nu aduce un spor ,n plan funcionalC ea va permite
optimi/area dimensiunii *i / sau reducerea complexit!ii sistemului ,n care apareC ,n acest capitol
vom discuta despre)
G 'ltern'ti<' +om/in'2ion'l ? se+<en2i'l ca o alternativ! dep!*it! de evoluia
funcional!C structural! *i te%nologic!
G e1tensii 5n sisteme di.it'le fundamentate de aspecte ale reguli de compo/iie
G /u+l' 5n sistemele di.it'le, ca principal mecanism prin care ,ntr-un sistem digital apar
*i se de/volt! mecanisme autonome sau procese de segregare prin care
complexitatea aparent! scade
G +l'si0i+'re' su/ 0orm- de ordine ' sistemelor di.it'le, ,n care acestea suni
clasificate ,n funcie de num!rul de bucle coninute.
".1
C60.B=A4B6=A#/(+C8+=
FBA#) 6 A#4+5=A4B8U
D+7UVB4U
Actuala distincieC simpl!C dintre circuitele com$inaionale *i circuitele sec#eniale
trebuie fundamental reconsiderat! datorit! prea multor fapte ce au determinat evoluii
spectaculoase ,n domeniul sistemelor digitale. De la poarta simpl!C despre care am vorbitC *i
pDn! la structura procesoarelor cu care sunt construite calculatoarele pe care le folosimC a c!ror
complexitate o b!nuimC pare normal s! existe o ierar%ie structural! corelat! cu una funcional!C
care s! se desf!*oare pe mai mult de dou! nivele. +ste evident c! poarta este un circuit
combinationalC dar este parc! prea simplist s! spunem despre un procesor c! este numai un
circuit secvenial.
7entru a porni o discuie mai nuanat!C vom da o nou! definiieC mai precis!C
circuitelor combinaionaleC definiie din care va re/ulta imediat *i cea a circuitelor secveniale.
De0ini2i' ".1 ( conexiune de tip $ucl, sau simplu2 o $ucl, este o conexiune care apare ntr-o
reea, cu intrrile x
n-)
,...C x
3
, %ormat din porile P
m-)
,...C P
3
cu ie.irile o
m-)
, ... ,o
3
, n care,
pentru cel puin una dintre cele 2
n
con%iguraii $inare de intrare x
n-)
,...C x
3
, una sau mai multe
ie.iri o
i
ia sau iau #aloarea o
i
sau o
i
)
+xemplul ".1
ie reeaua de 5 pori din igura ".1. 7entru x)x3 J AACA1C1A ie*irile o4 C ...C oA ale porilor P4 ,
... , P3 iau valori ,n mulimea HAC1I. DarC pentru x)x3J 11C apar situaiile o2 J o2Q *i o4 J o4Q.
DeciC peste ie*irile o2 *i o4 se ,nc%id bucle.
Definiia ".2 5n circuit com$inaional este o reea de pori n care nu se nc-ide nici o
$ucl,
Definiia ".3 5n circuit sec#enial este o reea de pori n care se nc-ide cel puin o $ucl.
ig. ".1 +xemplu de reea de pori ,n care s-a ,nc%is o bucl!.
Din cele de$a discutateC funcia unui automat finit se manifest! ca un proces sec#enial
de generare ,n ritmul impus de frecvena ceasului. 4ot ceasulC prin frontul s!u activ determin!
,nc!rcarea unui registru cu datele de pe intrarea saC pe careC astfelC le memorea/! pDn! la
urm!torul front activ. Ambele circuiteC automatul *i registrulC par circuite secvenialeC prin
faptul c!-*i modific! starea comutDnd cu frontul activ al ceasului. 4otu*iC nu putem s! nu
observ!m faptul c! ,ntre simpla funcie de memorare a registrului *i funcia de generare a unei
secveneC a automatului finitC exist! o diferen! funcional! important!. Ar fi prea simplist s!
spunem numai c! ambele sunt circuite secvenialeC cu toate c! acest lucru este adev!rat.
aptul c! un calculator este o ma*in! ce funcionea/! secvenial este oricui evidentC
c%iar din simpla vi/uali/are a procedurii secveniale de autoiniiali/are a unei astfel de ma*ini
la punerea sub tensiuneC procedur! parial vi/uali/at! pe sistemul de afi*a$. 6ricui ,i este u*or
s! accepte c! automatul descris ,n +xemplul ".1 este o ma*in! secvenial!C dar ,i este ,n egal!
m!sur! evident c! un calculator esteC din punct de vedere funcionalC mult mai mult.
Cum explic!m diferena dintre un registru *i un automatC sau diferena dintre un
automat *i un calculatorM 4oate sunt ma*ini secvenialeC dar a spune numai atDt esteC evidentC
prea puin. 8a trebui s! evideniem o clasificare suplimentar!C mai nuanat! decDtC de$a
tradiionala distincie combinaional / secvenial.
=u va fi vorba numai de o clasificare. 6 simpl! clasificare nu ar merita un efort deosebit.
DarC mecanismul care va fundamenta clasificareaC $ucla, va explica totodat! di%erene
%uncionale .i de complexitate. Atunci cDnd o nou! bucl! nu va introduce posibilit!i funcionale
suplimentareC ea va oferi te%nici de reducere a complexit!ii.
".2 +S4+=(BB >= (B(4+0+#+ DBEB4A#+
Bnterconectarea unor structuri simple *i mici pentru a forma sisteme mari si complexe se
poate reali/a prin reguli simpleC ce pornesc de la regula de compo&iie 2ve/i Caseta 1A.1 din
capitolul al 1A-lea3 *i se pot reduce la trei modalit!i elementare de extensie)
G extensia serie, prin care se reali/ea/! +om&unere' funciilor a dou! subsisteme
G extensia paralel, prin care se declan*ea/! un proces de execuie &'r'lel- a
funciilor reali/ate de dou! sau mai/multe subsisteme
G extensia serie-paralel, este o combinaie a celor dou! extensii anterioareC care
apare ca o limitare a celor ce pot fi prelucrate ,n paralelC atunci cDnd vite/a de
execuie este important!C sau ca o posibilitate a celor ce pot fi compuseC atunci
cDnd este urm!rit! minimi/area structurii.
0enion!m dintr-un ,nceput c! extensiile p!strea/! sistemul ,n care apar ,n limitele
acelea*i clase de funcii.
>3)31 E1tensi' serie
8om ,ncepe cu pre/entarea extensiei serie. Aceast! extensie corespunde mecanismului
de compunerea a funciilor unui sistem digital. Compunerea funciilor este un mecanism
esenialC dar trebuie s! subliniem c! prin aplicarea lui sistemul nu poate c!p!ta valene funcionale
suplimentare fa! de cele ale sistemelor compuse.
De0ini2i' ".4 6ie2
dou sisteme digitale de%inite prin mulimile 2
.i %unciile de trans%er2
7xtensia serie este reali&at prin conectarea ie.irii Y
)
la intrarea X
8
#e&i 6igura 9.8". :oul
sistem, extins, este2
unde %uncia de trans%er este2
cu %orma explicit, reali&at prin compunerea celor dou %uncii de trans%er2

ig. ".2 +xtensia serieC prin care sistemele Si *i 52 pot forma sistemul S ; prin conexiunea ce asigur!
Z1 J X).
ig. ".3 +xemplu de extensie serie.
ig. ".4 +xtensia paralel.
E1em&lul ".2
>n igura ".3 este pre/entat un exemplu de extensie serie. Dac! cele dou! subsisteme sunt
circuite combinaionalC atunci conectarea lor serie r!mDne tot un circuit combinaional. Dac! cele
dou! sisteme iniiale ar fi automate finiteC atunci ansamblul obinut prin conectarea lor ,n serie ar
menine sistemul tot la nivelul comport!rii *i capacit!ilor funcionale ale unui automat finit.
".2.2 +xtensia paralel
7rin extensia paralel punem ,n eviden! una dintre caracteristicile importante pe care le
poate avea un sistem digital) cea de a executa unele funciuni ,n paralel. Atunci cDnd o funcie nu
impune reali/area prin compunereC este desc%is! calea execuiilor paralele. Ciecuitele sunt ,n
esen! sisteme ?paralele?C ,n sensul c! lucrea/! ?simultan? pentru reali/area unei funcii.
Definiia ".5 6ie2
dou sisteme digitale de%inite prin mulimile2
.i prin %unciile de trans%er2
7xtensia lor paralel este repre&entat n 6igura 9.4. :oul sisteme re&ultat este2
unde noua %uncie de trans%er este2

o
Aparent este vorba despre o extensie trivial!. De faptC aceast! extensie sugerea/!
principalul mecanism prin care se poate cre*te vite/a sistemelor digitale) conectarea ,n paralel a
circuitelor care nu trebuie s! a*tepte re/ultatul de la circuitele cu care lucrea/! ,mpreun!.
Atunci cDnd re/ultatul trebuie ?a*teptat?C este vorba de compunere 2extensie serie3.

r)
ig. ".5 +xtensia serie-paralel
".2.3 +xtensia serie-paralel
Combinaia celor dou! extensii anterioare repre/int! modul curent de structurare al
sistemelor digitaleC ,n care tot ceea ce poate fi pus ,n paralel se conectea/! ,n paralelC iar ce
trebuie reali/at prin compunerea unor funcii mai simple se conectea/! ,n serie. :e
permitem luxul paralelismul .i ne supunem, c<nd nu a#em ncotro, compo&itei.
Definiia "." 6ie urmtoarele patru sisteme
de%inite de mulimile
*i de funciile de transfer
pentru i J 1C 2C3C4C cu respectarea condiiilor
7xtensia serie-paralel reali&at cu aceste sisteme este repre&entat n 6igura 9.=. :oul sistem
este2
unde %uncia de trans%er este2
cu %orma explicit2
ig. "." +xemplu de extensie serie-paralel.
+xemplul ".3
>n igura "." este repre/entat un circuit combinaional care reali/ea/!C comandat de bitul s,
incrementarea 2pentru s = A3 sau decrementarea 2pentru s J 13 modulo 4 a unui num!r de doi
biiC X)X8. Circuitele >:', D7' *i S7, sunt circuite combinaionale astfel c! ,ntregul
ansamblu r!mDne tot un circuit combinaional. 6peraiile de incrementare *i decrementare se
execut! ,n paralelC indiferent care va fi re/ultatul selectat ,n final.
".3 .1C#A >= (B4+0+#+ DBEB4A#+
Cre*terea nivelului de autonomie a unui sistem permite trecerea la o clas! de funcii
superioar! celei maxime atinse de subsistemele ce intr! ,n compunerea sistemului. 7entru ca
autonomia s! creasc! trebuie ca sistemul s! poat! evoluaC sau ?staiona?C *i ,n funcie de
m!rimi interne. Cu alte cuvinte un ?sistem este cu atDt mai autonom cu cDt ine cont ,n mai
mare m!sur! de semnale pe care el ,nsu*i le generea/!. uncionarea urmi sistem sub aciunea
propriilor semnale presupune ideea de bucl!. Acesta este motivul pentru care consider!m c!
introducerea unei bucle ,ntr-un sistem digital ofer! premi/ele cre*terii autonomiei *i trecerii la o
clas! de funcii superioar!. =u am definit ,nc! limpede ce ,nseamn! ?clas! superioar! de funcii?.
(! accept!mC deocamdat! o percepie neriguroas! a acestei sintagme.
Definiia ".' 6ie sistemul2

ig. ".' >nc%iderea unei bucle ,ntr-un sistem digital. de%init
prin mulimile2
.i prin %uncia de trans%er2 sau prin
funciile)
Dac se conectea& ie.irea Y? cu intrarea X?, atunci se nc-ide o $ucl #e&i 6igura 9.@ iar
sistemul #a %i caracteri&at prin2
unde2
>n definiia anterioar! s-a pus ,n evidena o variabil! intern!C ?ascuns!?. Aceast!
variabil! ia valori ,n mulimea A *i este responsabil! de comportamentul intern al sistemului. +ste
o form! generali/at! a st!rii interne a unui automat finitC despre care am vorbit ,n capitolul 3.
7rincipalul efect introdus de mulimea A va acela al unui comportament intern al sistemului ,n
absena oric!rei variaii la intrarea sistemului. 5eflexul acestui comportament intern se va
putea manifestaC aproape ,ntotdeaunaC *i la bornele de ie*ire ale sistemului. Be*irile vor avea
evoluii ce nu sunt induse de evoluii ale semnalelor de la intr!ri. 7entru valoarea
X x
i

,
constant aplicat! la intrarea sistemuluiC ie*irea poate pre/enta o ?evoluie? ,n spaiul mulimii
de ie*ire. ,n aceste sensC putem spune c! autonomia comportamentului cre.te ca o consecin a
noii $ucle nc-ise n sistem. 1n exemplu este binevenit.
+xemplul ".4
(istemul digital (Q din igura ".9a este definit prin) S? = X x X?,Y, %" unde) X J HAC1IC
X? = Y = HAC lI
2
iar funcia % este descris! prin tabelul din igura MMb. Dac! intrarea X? este
conectat! la ie*irea Y, atunci se ,nc%ide o bucl! *i este obinut un nou sistem. 4ran/iiile acestui
nou sistem sunt repre/entate ,n igura MMcC pentru X J AC *i ,n igura ".9 dC pentru X = ).
+voluia ,n timp efectiv! nu este important! pentru aceast! anali/a. Bmportant este faptul c!
ie*irea sistemului are o dinamic! dat! de secvenele binare din figur!C ,n absena unei dinamici a
intr!rii. (emnalul ce circul! pe bucl! este singurul responsabil pentru evoluia ie*iriiC care se
manifest! parial autonom ,n raport cu comanda primit! pe intrare.
ig. ".9 +xemplu ce ilustrea/! autonomia indus! ,ntr-un sistem de introducerea unei bucle. a.
(istemulC b. 4abelul ce descrie comportamentul sistemului cu bucla desc%is!C c. +voluia sistemului cu
bucla ,nc%is! pentru X J A. d. +voluia sistemului cu bucla ,nc%is! pentru X = 1.
7entru a fixa mai riguros termenul de autonomie vom folosi urm!toarea definiieC
iar pentru a-i fixa principalul efect vom enuna o teorem! ce leag! autonomia de bucl!.
Definiia ".9 Spunem c ie.irea unui sistem are un-comportament autonom dac .i numai dac
acesta pre&int o e#oluie n a$sena unei dinamici a intrrii.
4eorema ".1 !utonomia unui sistem digital este dat numai de semnalele care se propag
pe $uclele interne.
".4 C#A(BBCA5+A A (B(4+0+#65 DBEB4A#+
0ecanismul de cre*tere structural! descris prin extensii *i bucle repre/int!C pe lDng! o
cale de a explica evoluia funcional! ce ,nsoe*te cre*terea structural!C *i un foarte bun criteriu
de clasificare a sistemelor digitale. 7entru a evita confu/ii ,n folosirea
ig. ".: +xemplu de bucle care se includ.
sintagmei ?bucle incluse? va trebui s! definim riguros ce ,nelegem prin faptul c! o bucl! o
include pe alta ,n procesul de structurare a sistemelor digitale.
De0ini2i' 9.B ( $ucl este inclus n alt $ucl numai atunci c<nd o nou $ucl se nc-ide
peste un sistem extins serie, %ormat din dou su$sisteme dintre care cel puin unul conine o
$ucl, ce #a de#eni $ucla inclus, o
E1em&lul >3=
>n igura ".: bucla 213 este inclus! ,n bucla 223. ,ntr-adev!rC ,n sistemul extins serie format din (1 *i
(2 interconectate pe calea 233C am folosit conexiunea 223 pentru a introduce o nou! bucl!.
>n acest moment putem s! folosim urm!toarea definiie recursiv! pentru a clasi fica
sistemele digitale ,n ordineC ,ncepDnd cu sistemele de ordinul 3 *i mergDnd pDn! la sisteme de
ordinul n.
De0ini2i' >31! 6ie un sistem de ordinul n, notat cu S(-n. 5n sistem de ordinul n O 1C
S(-nCl", se poate o$ine introduc<nd peste S(-n o nou $ucl, care le include pe cele n
anterioare. Sistemele de ordinul &ero, S(-3, sunt circuitele com$inational.
Clasificarea ,n ordine a sistemelor digitale este perfect consistent! cu realitatea
te%nologic! contemporan! pentru n [ 5. Din punct de vedere practicC se pot evidenia sisteme
de ordin superiorC dar nu aceasta este regula. De asemeneaC vom vedea c! se 7oate vorbi de
sisteme de ordinul n ,n ca/ul unor structuri speciale ,n care mecanismele eseniale sunt cu totul
diferite de ceea ce ,n mod obi*inuit numim calcul.
Demersul circuitistic se va limita ,n prea$ma sistemelor din clasa (6-4C deoareceC
,ncepDnd din aceast! /on! se va impune specificarea funcional! prin mi$loace care folosescC ,n
primul rDndC in%ormaia coninut! ,n configuraii binare stocate ,n sistemC *i numai ,ntr-un al
doilea plan structuri fi/ice de circuit.
8om enuna numaiC ,n acest capitolC clasele de funciuni asociate sistemelor digitale
ierar%i/ate ,n ordine digitale.
SO! - circuite combinaionaleC ce sunt structuri complet lipsite de un
comportament autonom
SO1 - circuite de memorareC avDnd autonomia dat! sub forma ca
pacit!ii de a-*i menine starea intern! ce a fost determinat! de un
eveniment exterior ce nu mai este pre/ent
SO) - automateC cu un comportament autonomC manifestat printr-o
evoluie ,n spaiul st!rilorC parial independent! de intrare
SO% - procesoare care execut! sau interpretea/! secvene simboliceC
conform semnificaiilor pe care ele le acord!
SO( - calculatoareC structuri car neputDnd dep!*i ,n competena
procesoareleC se mulumesc cu facilitarea unor mecanisme de segregare
prin care complexitatea aparent! scade iar unele performane cresc
...
SOn - sisteme cu autoorgani/areC ,n care num!rul de bucleC
proporional cu dimensiunea sistemuluiC permit uneori comportamente cu
o complexitate ce nu este dep!*it! decDt de spectaculo/itate.
Capitolele urm!toare vor pre/enta pe rDnd structurile de circuit tipice pentru fiecare
ordin digital.