Sindroame de lobi cerebrali

Epilepsia
Lobul frontal
Considerat a reprezenta cel mai inalt nivel de
evolutie cerebala
Implicat in numeroase functii dirijor al orchestrei
cerebrale
Nu sunt omogeni functional, lezarea unor regiuni
diferite duce la sindroame diferite
Lobul frontal
Sindromul de lob frontal
Lezarea ariei motorii principale duce la deficite motorii in jumatatea
opusa a corpului
O leziune iritativa va determina convulsii motorii jacksoniene
Lezarea ariilor premotorii duce la deficit motor de mai mica
amploare
Leziunile iritative in regiunile premotorii apar crize adversive (capul,
ochii si trunchiul sunt intoarse spre partea opusa) sau crize de arie
motorie suplimentara
Criza de arie motorie suplimentara este caracterizata de oprirea
activitatii, aparitia de contractii tonice ale musculaturii proximale,
repetitii, palilalie
Lezarea ariilor premotorii duce la reducerea miscarilor spontane,
intarzierea miscarii voluntare, poate fi insotita de hipertonie, akinezie,
tremor
Apucarea fortata
Tulburari ale posturii si mersului; posibil ataxie frontala
Tulburari viscerale
Sindromul de lob frontal
Lezarea regiunilor prefrontale
Modificri ale personalitii
Etiologie: traumatisme cranio cerebrale, accidente vasculare, infecii, neoplazi, boli
degenerative (boala Pick)
Epidemiologie: este descoperit la aproximativ 19% dintre persoanele peste 85 ani
Manifestari clinice
Modificarile sunt cel mai frecvent descrise de anturaj ca nu mai este persoana pe care o
cunosteam, dar de multe ori nu sunt usor identificate intr-o simpla conversatie in camera de
consultatii. Pot fi de ajutor evenimente ca un traumatism in antecedente sau concedierea (la
o persoana anterior stabila)
Scaderea activitatii spontane pacientul nu simte nevoia sa faca nimic, nu este capabil sa
planifice evenimentele, dar poate avea episoade de agitatie.
Diminuarea atentiei pacientul nu arata interes si este usor de distras. Memoria este
normala, dar nu poate fi deranjat ca sa o foloseasc.
Pierderea gandirii abstracte nu poate intelege proverbele
Perseverarea - tendinta de a continua cu un anumit tip de comportament atunci cand
situatie cere ca acesta sa se schimbe
Modificari afective in functie de natura procesului patologic cerebral, pacientul poate
deveni fie apatic, plat fie prea exuberant si infantil sau deyinhibat, posibil cu comportament
sexual nepotrivit.
Lezarea cortexului prefrontal dorsolateral scaderea
fluentei (verbale si nonverbale), tulburari de
rationament, scaderea inhibarii raspunsului spontan,
perseverari, diminuarea capacitatii de adaptare a
scopului, reducerea atentiei, reducerea memorizarii si a
amintirii spontane
Lezarea cortexului orbitofrontal dezinhibitie, anosmie
Lezarea cortexului frontal mezial, a cortexului cingulat
anterior apatie, abulie, afectarea memoriei
Testarea functiei cognitive in leziunile de
lob frontal
MMS nu evalueaz corespunztor aceste caracteristici
Teste potrivite pentru lobul frontal:
Teste de tip go-no go pacientului i se spune sa ridice doua degete in
timp ce examinatorul ridica unul singur. Tipic, pacientul cu SLF va copia
actiunea examinatorului (mai multe incercari)
Fluena literar cereti pacientului sa spuna cat de multe cuvinte
incepand cu o litera (Z) poate in timpul unui minut. In mod normal ar
trebui sa fie mai mult de 8 (nu sunt acceptate nume propii)
Teste motorii care sa evidentieye perseverarea motorie pacientului i
se cere sa execute serii de cate trei miscari (pumn, palma, marinea
mainii)
Privirea voluntara rugati pacientul sa priveasca nasul sau ochii
examinatorului, in timp ce acesta isi tine palmele lateral de fata
pacientului; apoi examinatorul misca o mana si i se cere pacientului sa
prioveasca in partea opusa. Se poate ca pacientii cu afectarea lobului
frontal sa nu poata efectua miscarea

Lobul parietal
Ar putea fi separate doua tipuri de
arii functionale: anterioara,
somatosenzitiva si posterioara, de
asociatie
Ultimul neuron al tracturilor
senzitive (ariile 3, 1, 2 cortexul
somatosenzitiv primar situate in
girusul postcentral
Axonii provenind din nucleii posterior
medial ventral ai talamusului
(sensibilitatea superficiala) se
proiecteaza in principal in aria 1, in
timp ce axonii care conduc
sensibilitatea profunda in principal in
aria 2
Ariile 5, 7, 39, 40 sunt arii de
asociere somatosenzitive; ariile 5
si 7 au importanta in stereognozie

Regiunile parietale apar
filogenetic in momentul folosirii
degetelor pentru altceva decat
pentru mobilitate (prinderea,
aruncarea)


Sindroame de lob parietal
Hemihipoestezie controlaterala
Astereognozie (leziunile ariilor 5 si 7)
Epilepsie senzitiva (parestezii mai frecvent decat episoade dureroase
paroxistice)
Asomatognozie (leziunile emisferului stang determina asomatognozie
unilaterala, anosognozie, anosodiaforie, neglijarea jumatatii stangi a corpului)
Emisferul parietal drept secvente de actiune cu componenta spatiala.
Apraxie incapacitatea de a efectua un act motor in conditiile in care sistemul motor
si statusul mental nu sunt afectate
Autotopagnozie (nu recunoaste extremitatile de partea opusa mai frecvent in
leziunile emisferului ne dominant)
Agnozie digitala
Agnozie stanga-dreapta
Emisferul parietal stang interpretarea experientelor si simbolurilor
Apraxii ideomotorii (inabilitatea de executare a unor gesturi invatate, la comanda sau
prin imitatie) si ideationale (tulburarea unei secvente de actiune)
inabilitatea de a folosi informatiile despre relatiile spatiale
apraxie constructiva
Agnozie topografica
Prosopagnozie
Simultanagnozie

Sindroame de lob parietal
Tulburari de vorbire frecvent
asociate cu tulburari de scris
Tulburari de motricitate (reducerea
motilitatii spontane cu mana
instabila si sincinezii)
Tulburari de echilibru
Tulburari de gust (operculul
pararolandic- aria 43)
hemianopsie
Sindroame de lob parietal
Sindromul Gerstmann
(Girus angular stang)
Agnozie digitala
Confuzie stanga-dreapta
Agrafie
Acalculie

Cele patru caracteristici apar
simultan rare ori (Benton), in
special daca nu exista si alte
deficite. Daca apar, semnifica
probabil proces patologic
situat posterior in stanga
Sindroame de lob parietal
Sindromul Balint (lezare parietala posterioara
bilaterala)
Priveste la 35-40 grade spre dreapta si descrie doar
obiectele aflate acolo
Nu poate cerceta decat un singur obiect o data
Neglijarea hemispatiului stang
Tulburari ale functiilor tactile
Agnozie vizuala sau tactila
Apraxia (in leziunile emisferului stang)
Apraxie constructiva
Tulburari de vorbire (alexie, afazia) (in leziunile
emisferului stang)
Acalculie (in leziunile emisferului stang)
Neglijenta controlaterala (in leziunile emisferului drept)
deficit al memoriei pe termen scurt
Tulburari de schema corporala
Confuyie stanga - dreapta (in leziunile emisferului stang)
Tulburari ale orientarii spatiale (in leziunile emisferului
drept)
Tulburari la desenare
Tulburari ale miscarilor oculare

Lobul parietal
Apraxie constructiva

Lobul temporal
Dedesubtul scizurii laterale (Sylvius), si pana la limitele lobilor
occipital si parietal
Arii importante: aria auditiva primara (41), aria auditiva
secundara (42), arii de asociere (38, 20, 21, 22); aria 38 pare sa
aiba rol in perceptia gustului; aria 41 si 42 apartin perceptiei si
recunoasterii sunetului, ca si intelegerii cuvintelor
Sistemul limbic (uncusul hipocampic, girusul hipocampic, girus
cinguli, istmul, ariile subcaloase, ariile olfactive) rol important in
procesele emotionale si afective
Radiatiile optice
Lobul temporal stang perceptia si recunoasterea cuvintelor,
intelegerea semnalelor codificate ale libajului
Lobul temporal drept perceptia si recunoasterea nitonatiei,
conversatiei, muzicii
Sindroame de lob temporal
Lezarea lobului temporal
tulburari de auz, echilibru, gust, miros, limbaj, vedere, memorie, comportament alimentar,
comportament sexual.
Convulsiile cu originea in aceste arii se manifesta ca si asocieri de tulburari ale ratiunii,
halucinatii, comportament anormal, detasat sau violent, necontrolabil
Afectarea auzului lezarea ariei 41; leziune unilaterala hipoacuzie; leziuni
bilaterale surditate corticala. Leziunile iritative (epilepsie temporala) apar iluzii
auditive, halucinatii auditive
Tulburarile de echilibru atacuri de vertij, uneori cu ataxie
Tulburarile de gust si miros halucinatii olfactive pot apare ca parte a crizelor
epileptice. Distrugerea ariei olfactive din uncusul hipocampic si extinderea leziunilor
spre girusul hipocampic duc la anosmie. Halucinatiile olfactive pot uneori precede
convulsiile (aura)
Afectarea vizuala hemianopsie, afectarea memoriei vizuale
Tulburari de vorbire de tip afazic receptiv (afazie Wernicke) leziuni ale
ariei posteroinferioare a girusului temporal superior stang
Sindroame de lob temporal
Tulburari de memorie
Tulburarile memoriei recente leziuni hipocampice
inferioare bilaterale.
Lezarea bilaterala a corpilor mamilari duce la
afectarea memoriei pe termen scurt
Afectarea memoriei pentru cuvinte
Afectarea memoriei pentru cuvinte in leziunile
hipocampice inferioare bilaterale
Afectarea memoriei de lunga durata leziuni
mamilotalamice sau leziuni corticale bilaterale
Inmagazinarea de elemente noi si intelegerea
acestora se realizeaza prin intermediul circuitului lui
Papez (hipocamp, corpi mamilari, talamus, girus
cinguli)
Tulburari ale comportamentului
alimentar si sexual nu numai in leziuni ale
lobului temporal, ci si in leziuni hipotalamice
Epilepsia de lob temporal
Diagnostic electroencefalografic
Halucinatii psihosenzoriale simple sau complexe,
episoade de afazie, halucinatii olfactive sau auditive
Tulburarile de recunoastere si amintire dj vu,
deja pense, jamais vu

Circuitul lui Papez
In 1937 James Papez a propus
ipoteza ca anumite regiuni ale
cortexului sunt dedicate experientelor
emotionale si expresiei
Sindromul Kluver Bucy
Heinrich Kluver si Paul
Bucy, 1939
Lobectomie temporala
bilaterala prima dovada
experimentala a
implicarii circuitului luii
Papez in expresia
emotionala
Lipsa de afect, agnozie
vizuala, expresie sexuala
nediscriminata, pierdere
severa a memoriei
Lobul occipital
O mica parte a portiunii dorsolaterale a emisferelor
Functiile sunt legate de vedere
Perceptie vizuala
Recunoastere in relatie cu spatiul si timpul
Ariile 17, 18 si 19 Brodmann
Aria 17 (striata) este localizata la nivelul scizurii calcarine si in vecinatatea
acesteia; este centrul de receptie al informatiei vizuale (culoare, dimensiuni,
forma, miscare, iluminare, transparenta)
Aria 18 (parastriat) si aria 19 (peristriat) ocupa restul suprafetei
interemisferice la nivel occipital, avand rol de cortex de asociatie
Tulburarile care rezulta din lezarea lobului occipital pot fi de natura
iritativa sau datorate unui deficit, cu simptomatologie uni sau bilaterala
Sindroame de lob occipital
Leziuni iritative:
Halucinatii vizuale simple (elementare) sau complexe, avand aspecte
senzitive si cognitive
Halucinatiile elementare includ stele, flashuri luminoase, culori, lumini forme
geometrice (cercuri, patrate, hexagoane), care pot fi mobile sau stationare (zigzag,
oscilatii, vibratii, pulsatii)
Halucinatiile complexe include obiecte, persoane, animale de dimensiuni normale,
foarte mici sau foarte mari. Pacientul poate constientiza natura ireala a acestora
sau poate fi convins ca sunt reale.
Iluzii vizuale (metamorfopsia) distorsionarea obiectelor (forma, dimensiuni,
culoare, miscare)
Imaginile pot sau nu sa evoce amintiri vizuale. Efectul cumulat este asemanator cu
starea de vis care apare in epilepsia temporala.
Micropsie, macropsie sau megalopsie, obiecte in miscare spre subiect, alungite,
umflate, modificari ale dimensiunilor orizontale sau verticale
Coloratii iluzorii (erithropsia), lipsa culorilor (acromatopsia), vedere inversa,
iradierea contururilor, poliopie (un obiect apare multiplicat), diplopie monoculara,
iluzii de miscare a obiectelor stationare
Pierderea vederii spatiale, reaparitia periodica a unor imagini dupa ce ele au incetat
sa se mai afle in campul vizual (palinopie sau palinopsie), o falsa orientare a
obiectelor in spatiu (allestezie optica)
Epilepsia de lob occipital halucinatii vizuale elementare, care se misca sau
nu in campul vizual
Sindroame de lob occipital
Sindroame de deficit
Agnozia pentru culori pierderea perceptiei corecte pentru o
culoare, imposibilitatea denumirii culorilor, a identificarii lor
Leziunile distructive unilaterale duc la hemianopsie controlaterala
omonima (pierderea partiala sau completa a vederii care se
proiecteaza in aria corticala occipitala primara
Cecitatea corticala apare atunci cand ambele arii vizuale primare din
lobul occipital sunt lezate.
Pacientul nu este capabil sa proceseze informatia vizuala si se comporta
ca si in cazul unei cecitati periferice.
Unii pacienti incearca totusi sa se comporte ca si cum ar vedea (nu isi
recunosc cecitatea). Acest tip de cecitate corticala se numeste sindromul
Anton, si are asociate leziuni parietale si neglijare senzitiva, in unele
cazuri si pentru alte modalitati ale sensibilitatii.
Sindroame de lob occipital
Leziunile ariilor 18 si 19 din emisferul dominant duc la agnozie vizuala
pentru obiecte (acestea pot fi recunoscute prin intermediul altor
simturi); de obicei este insotita de agnozie verbala si hemianopie
omonima.
Dislexia tulburari de recunoastere a cuvantului scris. Cecitatea
pentru cuvinte este o tulburare rara (cortexul vizual primar este intact,
leziunea se afla in cortexul occipital de asociere pe partea stanga)
Prosopagnozia leziunile sunt localizate in regiunile de asociere
ventromediala si occipitotemporala; frecvent insotita de agnozie pentru
culori
Sindromul Balint
Lezarea bilaterala a lobilor occipitali, cel mai frecvent in ariile de granita (19
si 17) ale regiunii parieto occipitale
Imposibilitatea dirijarii corecte a oculomotricitatii in timpul explorarii
spatiului; imposibilitatea privirii voluntare si a scanarii spatiului periferic,
imposibilitatea de a apuca si de a atinge un obiect cu ghidare vizuala.
Inatentia vizuala care afecteaza in primul rand periferia campului vizual

Definitie
Reprezinta o boala cronica sau un grup de
boli cronice caracterizate prin aparitia de
crize recurente, neprevazute si de obicei
neprovocate.

O criza de epilepsie este generata de o
descarcare electrica sincrona a creierului.
Etiologie
Idiopatica conditionata genetic
Secundara:
Traumatisme
Tumori
A.V.C.
Infectii
Boli degenerative


Canale ionice
Canalele ionice sunt constituite din proteine care
formeaza pori la nivelul membranei celulare si
permit trecerea selectiva a anumitor ioni (Na,
Ca, K, Cl) contribuind astfel la mentinerea
diferentei de potential intra- extracelular si
formarea curentilor electrici transmembranari.
Canalele ionice au deasemenea rol in
semnalizarea intercelulara, transportul
transmembranar, reglarea ph-ului si a volumului
celular.


Canalul de Calciu
Canalul de Sodiu
Na channel
Canalul de Potasiu
Clasificare
Partiale (focale)
Simple
Motorii
Senzitive
Vegetative
Psihice
Complexe
Secundar generalizate
Generalizate
Tonice
Atonice
Clonice
Tonico-clonice
Mioclonice
Absente
Neclasificabile
International Classification of Seizures (ILAE, Epilepsia 1981)
Copyright 2002 The Cleveland Clinic Foundation

Return to Epilepsy Article
Epilepsy Primary Generalized Epilepsy Focal or Partial
Seizure Features
Auras Not present Present
Prodrome Occasionally present Occasionally present
Starting with LOC Present Present
Starting with automatisms Not usually present Present
Prolonged postical confusion
without generalization
Not usually present Present
Generalized tonic-clonic seizure Present Present
True versive head movements Not present Present
Focal motor clonic or
tonic seizures
Not usually present Present
Risk Factors for Epilepsy
Family history of seizures May be present Not usually present
History of CNS infections, head
truama, febrile seizures, CNS
tumors, vascular malformation
Not usually present May be present
Examination Findings
Neurologic examination Usually normal May be abnormal
Neuroimaging Findings
Brain MRI Usually normal May be abnormal
EEG Findings
Generalized epileptiform activity Present Not present
Focal epileptiform activity Not present Present
Epileptogeneza

Descarcarea
anormala are ca
punct de plecare o
zona bine delimitata
focar epileptic.

Investigatii
Electroencefalografia analiza spectrala
Computer Tomografia cerebrala (CT)
Imageria prin rezonanta magnetica (IRM)
Tehnici de imagerie functionala:
PET
fMRI
SPECT
Magnetoencefalografia
Monitorizarea video - EEG
EEG - normal
Complexe virf-unda
fMRI
PET
Magneto-
encefalograf
Crize generalizate
Crizele Grand Mal
Crizele de absenta
Crize tonice
Crize atone
Crize mioclonice


Epilepsia Grand Mal
Crizele de absenta
Crize partiale motorii
Crize somatice motorii (clonii pe jumatate
de corp)
Crize Jacksoniene motorii
Crize oculocefalogire
Crize adversive
Crize de arie motorie suplimentara
(vocalizari si contractiile membrelor)
Crize tonice
Crize miotonice


Crize partiale senzitive
Crize Jacksoniene senzitive
Crize vizuale
Crize auditive
Crize vestibulare
Crize olfactive si gustative
Crize vegetative
Crize partiale complexe
Afectarea ariilor de asociatie:
Alterarea partiala a starii de constienta
Starea de vis,
Dj vu,
Jamais vu
Crize de furie, frica, bucurie

Crize partiale motorii si senzitive
Crize partiale complexe
Medicamentos
Dieta cetogena
Chirurgical
Stimulare vagala

Principii de tratament
Monoterapie
Politerapie
Titrare
Oprirea medicatiei
Medicamente eficiente in crizele de
absenta
Etosuximida
Oxazolidindiona
Medicamente eficiente in toate crizele cu
exceptia absentelor
Fenobarbital
Fenitoin
Carbamaxepin
Primidon
Medicamente eficiente in toate tipurile de
crize
Valproat de sodiu
Clonazepam
Status epileptic
Crize subintrante
Tratament injectabil cu :
Clonazepam
Diazepam
Fenitoin
Antiepileptice: Spectru de activitate
Spectru larg
Spectru ingust
* Based on preliminary evidence
Sodium valproate
Levetiracetam
Phenobarbital
Benzodiazepines
Topiramate
Lamotrigine
Zonisamide*
Phenytoin
Carbamazepine
Ethosuximide
Gabapentin
Oxcarbazepine
Tiagabine
Pregabalin
Antiepileptice moderne
Gabapentin
Pregabalin
Tiagabin
Levetiracetam
Zonisamid

Topiramat
Vigabatrin
Oxcarbazepina
Lamotrigina
Clobazam

Efecte secundare ale tratamentului
antiepileptic
Hipertrofie gingivala
Hirsutism
Ovar polichistic
Carente de folat
Boala Dupuytren
Modificari ale metabolismului osos
Tratament chirurgical
Rezectia focarului epileptic
Lobectomie
Hemisferectomie
Calosotomie
Stimularea vagala
Electrozii de stimulare
sunt atasati pe nervul
vag
Stimularea se face
intermitent
Indicat in forme de
epilepsie refractara

Status epilepticus
Status epileptic
convulsii care dureaz n mod continuu
peste 5 minute (la adult sau copil peste
5 ani), sau dou sau mai multe
convulsii ntre care contiena nu este
complet recuperat
(Lowenstein, Epilepsia 1999; 40:120-2)

Evoluie
Durata episodului convulsiv
Modificari
sistemice cu
risc vital/
ireversibile
Deces
Modificari
sistemice
reversibile
Algoritm terapeutic SE convulsiv
momentul iniial i primele 10 minute
Msuri generale de susinere
ABC, administrarea de O
2
, linie venoas, recoltarea de
probe pentru analizele biochimice i toxicologice de
urgen, glicemia
Examen neurologic i clinic general, anamnez
Administrarea de glucoz, tiamin, combaterea febrei,
corecia tulburrilor hidroelectrolitice
Panea C, Bajenaru O, Serbanescu A - Epilepsia adultului Ghid de diagnostic i tratament,
Ed. Amaltea, 2006
Algoritm terapeutic n SE convulsiv
momentul iniial i primele 10 minute

TRATAMENT MEDICAMENTOS ANTIEPILEPTIC
DIAZEPAM i.v.: 0,15-0,25 mg/Kg (o fiol a 5 ml) la adult, 0,2 mg-
Kg la copil, diluat n 10 ml de SG10%
Diazepam intrarectal 0,2 mg/kg la adult, 0,3-0,5 mg/kg la copil
LORAZEPAM 2 mg i.v. la adult sau 0,05-0,1 mg-kg la copil; se
poate repeta la 2 minute de maxim 4 ori
FENITOIN
Alt cale venoas, de preferat concomitent cu prima doz de
Diazepam sau Lorazepam sau imediat dup aceea
Bolus 15-20 mg-kg, apoi n 20 minute pn la 50 mg/Kg la adult, i 3
mg/Kg/ min la copil
Se poate repeta dup 20 min 10 mg/min
FOSFENITOIN 20 mg/Kg i.v, i.m.
Algoritm terapeutic n SE convulsiv
urmtoarele 20 minute
Monitorizarea funciilor vitale; continuarea
investigaiilor; continuarea tratamentului
dezechilibrelor de baz, a dezechilibrelor
hidroelectrolitice
CONTINUAREA TRATAMENTULUI
MEDICAMENTOS ANTIEPILEPTIC
FENITOIN P.i.v. 10 mg/Kg, dac nu a stopat crizele
convulsive
MIDAZOLAM 0,1-0,4 mg/Kg/or p.i.v
Algoritm terapeutic n SE convulsiv urmtoarele 30
minute
Transfer ntr-o unitate de terapie intensiv
IOT
Anestezie general i.v.
Tiopental piv cu 50-150 mg/or piv la adult, 2-4 mg/Kg-
or la copil
Pentobarbital piv cu 1-4 mg/Kg-or la adult, 1-3
mg/Kg/or la copil
Propofol piv cu 6-12 mg/Kg-or, apoi 1-3 mg/Kg-or
Susinerea funciilor vitale
Monitorizare EEG
Particularitati
Conducerea autovehiculelor
Sporturi cu risc
Anumite profesii
Sarcina si alaptarea

Lord Byron
People with epilepsy have
excelled in every area.
Kardinal Richelieu
Wladimir Iljitsch
Lenin

Margaux
Hemingway
Vincent van Gogh
Gustave Flaubert

Jeanne d'Arc
Hermann von
Helmholtz
Alfred Nobel
Sokrates
G. Julius
Caesar

Napoleon
Bonaparte
F.M. Dostojewskij