Sunteți pe pagina 1din 3

Tudor Arghezi - Abece

A vrut Dumnezeu sa scrie


Si nici nu era hrtie.
N-avea nici un fel de scule
Si nici litere destule.
C-un crmpei de alfabet
Mergea scrisul foarte-ncet.

N-as vrea nici att sa-l supar
Ct piperul de ienupar,
Dar o sa va spui ceva:
Nici carte nu prea stia.
Orisice nvatacel
Stie mult mai mult ca el.
El, care facuse toate,
Nu avea certificate.
Ctu-i Dumnezeu de mare
N-are trei clase primare.
La citit se-mpiedica,
Nu stie-aritmetica.

Stie-att: numai sa faca.
Ia oleaca, pune-oleaca.
Face oameni si lumina
Din putin scuipat cu tina,
Si dintr-un aluat mai lung
Scoate luna ca din strung.

Papagalul si pauna
Si-au smuls pana, cte una,
Ca sa-i faca pinsula
Domnului din insula,
Coliba de pe pamnt
A Celui nalt si Sfnt
Find cladita de pesti mesteri
ntre talaze si pesteri.
El a luat mai bine-o pana
De la tarca nazdravana
Si-ascutindu-si-o-ntre deste,
Despicnd-o scolareste,
Si-a facut condei, n stare
A scrie si pe piatra tare.

A-ntins cerul ca o coala
n toata Taria goala.
nsa pana nu scria.
A luat atunci o nuia
Si a nsemnat cu ea,
Cu argint, stea lnga stea.
Si ca sa vada pe schele,
A facut si cruci de stele.

Ce-a scris noaptea s-a zvntat,
Apoi, pn la scapatat,
Cu sugatoare de soare
Si ziua si pe-nserare
A citit si tot a sters,
Cte-o vorba, cte-un vers,
Si cte o data, fata,
Toata foaia, cartea toata,
Finca Dumnezeu ce-a vrut
P-orma nu i-a mai placut.
Ca din scrisele prea drese
Nici lucru prea bun nu iese.

Ct a scris el cerul tot,
Sa spui drept, a sti nu pot.
nvatati cu cartulie
Cred c-aproape o vesnicie.
Pe ct mintea l ajuta
Melcul crede ca o suta
De vecii ntregi si pline.
Melcul stie, cred, mai bine.
nsa cerul, n sfrsit,
E de-atuncea tiparit.