Metode de masurare a circulatiei turistice:

1. Metode de msurare a circulaiei

turistice:
Exist o serie de dificulti n msurarea circulaiei turistice, iar metodele de msurare sunt, aa
cum see tie imperfecte. In general instrumentele specifice utilizatr n msurarea circulaiei
turistice sunt recensmntul i sondajele. n general informaiile care sunt necesare de la turiti,
fac referiore la: profilul socioprofesional, ni!elului de satisfacere a turitilor, strutura
c"eltuielilor, a)metoda care solicit nregistrri n spiile de cazare
#rice persoan care se cazeaz, tre$zue ai$ nregistrat n unitatea de cazare anumite date
minim o$ligatorii: nume, prenume, anul naterii, cetenie, domiciliu, act de id, ziua sosirii.
%cest metod permite e!aluarea numrului de nnoptri., adic nr de nopi petrecute n cadrul
unit de cazare. &eza!antaje: turitii n circuit sunt nreg de fiecare data cnd sc"im$ "otelul, n
al 'lea rnd, n unitile mici, aceste nreg lipsesc, n al (lea rnd, persoanele aflate n gzduire
la rude i prieteni)deci ntrun spaiu neomologat* scap de nreg. b)metoda de nreg la
frontier, +e nregistreaz toate pers care trec frontiera, indiferent de mijl de transp. ,olosit. -et
este adec!at doar pt e!aluarea turitilor strini. &eza!antaje: sunt nreg. .i persoanele care
practic micul trafic de frontier )/E0 1&%2* i care n realitate sunt !izitatori de mai uin de o
zi. n rile 1E, nu se mai fac acest gen de nreg. c)metoda anchetelor i sondajelor n rndul
turitilor, Este folosit pentru cecetarea pe $aza unor eantioane a aspectelor legate preferiele
tur, calit ser!, cuprinznd date de identificare a turitilor. d)metoda bugetelor familiei, Este o
metod care ofer informaii cu pri!ire la c"eltuielile pentru turism, pondera acestora n
consumul i !eniturile totale, periodicitatea cltoriilor, frec!ena lor, destinaii, etc. n 2#,
I0++E mpreun cu -in turism, au ela$orat Metodologia de urmrire statistic a activit de
turism.
!. "ndicatorii circulaiei turistice
-surarea fenomenului turistic i a particularitilor lui se realiz cu ajutorul unor indicatori ce
cuprind:ind. 3ererii tur. glo$ale, ext i int4ind.ofertei turistice:"oteluri, alte unit de cazare, ag de
!oiaj,alte intrep din sect turistic4ind relaiei cerere oferta4ind.efectelor economice4ind.densitii
turistce4ind.potenialului turistic al pieelor4ind.ocuprii forei de munc. a)Nr. turitilor (Nt)este
un ind cantitati! de cuantificare a persoanelor crae realiz acti!it turistice. b)Nr mediu zilnic al
tur(Nt
med
=Nt/Nz)-acest indicator exprim intensit act tur n anumite perioade. c)Durata medie a
sejurului(Dsmed=Nzt/Nt) este un ind calitati! cu pri!ire la amploarea act! turistice i
disponi$ilitatea tur de a rmne o anumit perioad ntro anumit zon sau ar. d)Densitatea
circulaiei turistice(Dt=Nt/N)-este un raport ntre nr turitilor i nr populaiei rezidente sau ntre
nr. de zile turist i nr pop rezidente )Nzt/N*.%cest indicator exprim legtura dintre fluxul
turitilor i pop rezident a unei zone sau 5 67667p68''s 89ri. e)!re"erinarelativ a uritilor#
I. )nr turitilor din zona % sosii n zona :*4)nr pop rezidente a zon %*, II. )0r turitilor din zona
% sosii n :*4)0r turitilor in zona %*acest indicat ofer info cu pri!ire la orientarea geografic
a fluxurilor turistice i conformarea politicii turistice n raport cu cererea. %li indicatori: ;urism
intern: numrul de turiti la odi"n i tratament i participani la circuitele itinerante interne, nr
de turiti n staiunile $alneo climaterice, nr zile turist ncasri din turismul intern, nr pers cazate
i a< nnoptrilor, pe forme de cazare. ;urism internaional: 6.Indicatori glo$ali nr tur straini
sosii n ar, pe ri, puncte de frontier, mijloace de transp4nr de tur romni plecai n
strainptate. '.Indicat micri fluxului turistic n int rii = nr de turitu detaliat pe ri de
pro!enien, z turistice, forme de cazare4 nr zileturist, detaliat pe ri de pro!enien, z tur i
forme de cazare. (.Ind ai ncasrilor i plilor !slutsre: a*ncas !alutare i pro!eniena lor. $*
pli !alutare i densitatea lor c* pli !alutare pentru aciuni promoionale i deplasri n
strintate n scop comercial d* ncas !alut n scop comercial e*ncasri !alutare rezultate din
exportl intern de mrfuri i !alut
#.$ormele de turism
a* n funcie de modalitatea de angajare a consumului turistc, circulaia turistic poate fi:
norganizat sau pe cont prop )turiti au autonomie a$solut i nu se angajan> n preala$il
prestaii turistice*, organizat )form aprut n sec ?I?, prin care se angajaz prestaii
anticipat i prezintp a!antaje att pt organizator ct i pt turist*, semiorganizat )unele prestaii
se contractez oreala$il i o poarte pe cont prop*, $* &pd! al gradului de mobilitate al
consumatorului, circ tur poate fi: itinerant )turismul de circuitcirculaie, cu ederi scurte 6'
zile sau turismul de croazier* de sejur ) turistul petrece un sejur ntr@o staiunr, poate fi scurt
sau mediu = 6'68 zile* rezidenial sau de sejur lung )alimentat de turiuii care au o a ' a
reedin ntro alt arl, iar sederea este m mare de (A zile*, c* dpd! al eriodicitii, exst:
turism sezonier )legat de condiiile naturale i climaterice sau de existena anumitor e!enimente
cultural sporti!e* turism continuu )n staiuni $alneoclimaterice*, d*dpd! al acoeririi
c$eltuielilor turistice# turism particular )pe cont propriu, adresat turistilor cu !enituri mai mari i
care i org singuri calatoria* turism social )adresat tinerilor, celor cu !enituri mai mici etc*,
e*n funcie de mijl de transort% avem# pe cale terest )automo$ilism, cicloturism,
motociclism* pe cale aeriana pe cale na!al forme mixte )cele de mai sus com$inate n mai
multe configuraii*, f* dpd! al locului de consum circulaia turistic este# naional, care
corespunde turismului intern internaional, care corespunde turismului extern i internaional i
este de ' feluri: imitor i recetor% g* unul din cele mai importante criterii de clasificare este cel
legat de motivaia cltoriei. %stfel #-;, clasific din acest pc de !edere: loisir, recreere i
!acane) turism de odi"n* !izite la rude i prieteni)turism sociologic* afaceri i moti!e
profesionale)turism de afaceri* tratamente medicale)turism de tratament* moti!e religioase i
perelinaj)turism religios* alte moti!e
"* BC CasDualini i : jaDuot propun urmat clasificare: turism $alnear, turism ludic, turism
cultural, turism stiintific i te"nic, turism de sanatate, turism sporti!, turism de afaceri, turism
!erde
%.&oninutul i particularitile pieei turistice
Ciaa turistic reprez ansam$lu actelor de !zrecumprare ale cror o$iect l reprez produsele
turistice. Crodusul turistic este rezultatul m$inrii ntre $unuri materiale i ser!icii, res naturale
i antropice, $aza material i resurse umane. Carticularitile produsului turistic: prod turistic
este complex i multistructural, turistul cumpr o ntreag experien, turistul este parte a
procesului de prod n turism, experiena turistic este infl de fact externi. Carticularitile p
turistice: 6.Ciaa turistic are o finalitate specific, decurgnd din faptul c turistul nu
ac"iziioneaz i nu consum doar $unuri o$inuite, ci urmrete anumite satisfacii. '.Ciaa tur
este o pia fragmentat, ceea ce nseamn c satisfaciile se indi!idualizeaz ata pe plan
o$iecti!, prin ofert ct i pe plan su$iecti!, prin cerere. (.3aractEerul complex al acestei piee,
rezult din faptul c perceperea ofertei turistice se realizeaz su$ formaunei imagini n rndul
fiecrui consumator potenial, cu o ncrctur su$iecti! accentuat. &ecizia de consum turistic
se adopt n raport cu imaginea ofertei i nu cu oferta nsi, ea urman sa fie cunoscut ulterior.
F.Ciaa tur este multidimensional, adic nu ntotdeauna clientul singur alege produsul, la
alegerea lui participnd i pers care i infl alegerea. 8.piaa turistic este cu gra mare de risc,
ofertanii confruntnduse de mai multe incertitudini dect n cazul pieei de $unuri.
'. $ormele pieei turistice
Ciaa turistic are o !arietate de forme: a*n funcie de ni!elul de a$ordare: piaa naionala, pia
internaional. $* n funcie de segmentul de consumatori: Cia teoretic, Cia potenial, Ciaa
real, consumatorii efecti!i, c*n funcie de forme, a!em: ;urismul de litoral, ;urismul montan,
;urismul $alnear. Indicatorii de e!aluare a p turistice: capacitatea pieei turistice: exprim ne!oia
pentru un produs turistic indiferent de preul lui i de !enitul consumat. 3ptG0r. consumatorilor
x 3ap medie de consum9 Cotenialul p turistice: exprim cererea glo$al pro!enit din partea
tuturor consumatorilor , dar format n funcie de !enitul fiecruia i de preul produsului. Cot.
CieeiG 36@3'@3(@...@3n9 Holumul pieei produsului turisticGtotalitatea tranzaciilor
indi!iduale care pri!esc un anumit produs turistic, e!udeniate cantitati!9 3ota de pia a unui
nprodus uristic, reprezit acea parte a pieei acoperit prin !nzrile realizate pentru respecti!ul
produs.
(. &onceptul i particularitile cererii turistice
3ererea turistic este format din ansam$lul persoanelor care i manifest intenia de a se
deplasa periodic i temporar n afara reedinei proprii pentru moti!e de cltorie, altele dect
munca pltit. Centru a exista cerere tre$uie s fie prezente condiiile: dezira$ilitatea )dorina*,
sol!a$ilitatea )putina*. 3ererea tur are anumite particulariti: este o cerere concentrat, este o
cerere xtrem de dinamic, are un caracter sezonier, periodic i rar, are un caracter ferm n
pri!ina deciziei de petrecere a !acanei i un caracter spontan pentru alegerea anumitor
destinaii. &eterminanii cererii turistice. Exist ' tipuri de factori determinani i anume: factori
care determin dac cine!a !a putea sau nu s petreac o !acan9 factori care determin tipul de
cltorie, n cazul n care se poate permite petrecerea unei !acane. ;ipul de cltorie poate !aria
n funcie de: destinaaia cltoriei9 momentul efecturii ei9 mijlocul de transport folosit9 durata
cltoriei9 componena grupului care cltorete9 tipul de cazare9 acti!itile relizate pe durata
!acanei9 $ugetul cltoriei. %stfel c putem face o disociere a factorilor, n: factori proprii
turistului si factori externi turistului
). $actorii economici si sociali
Creurile sau tarifele: sunt ntro rel in!ers cu cererea turistic, cerere care n general este
elastic n funcie de pre. Henitul populaiei: coef elast al cererii fa de !enit este mai mare
dect 6 n rile mai puin dez! )2omnia 6,'6,F* dent faptul c prod turistice sunt $unuri
superioare. -rimea timpului li$er i dispunerea acestuia: t li$er se manifest n urmtoarele
ipostaze:la sf fiecrei zile)nue rele!ant pt turism*,la sf sptmnii)e rele!ant pt turism*, aferent
!acanelor i concediilor )rele!ant pt turism*. ;oate aceste ipostaze ale t li$er sunt fa!orizate de
fenopmenele caracteristice ultimelor decenii: reducerea duratei zilei de munca de la 6' la 7 ore,
reducerea saptamanii de lucru de la I la 8 zile si cresterea duratei concediilor. -odele culturale,
o$iceiuri: Henitul9 !enitul este in mod e!ident un factor determinant in formarea cererii turistice.
;otusi este greu sa determinam importanta relati!a a !enitului pt ca aceasta !aria$ila este
ascociata cu alte !aria$ile socio economice. &e regula un !enit mai mare este asociat cu o
educatie mai inalta, cu anumite locuri de munca si cu anumite grupe de !arsta. Heniturile
familiare au crescut odata cu integrarea femeilor in campul muncii. Henitul disponi$il personal al
unui indi!id este !enitul ramas dupa ac"itarea taxelor. Ce masura ce creste ni!elul !enitului
personal creste si marimea !enitului disponi$il. Ce langa !enit si c"eltuielile de recreere sau
facut studii asupra relatiei dintre rata de participare la anumite acti!itati recreati!e si !enitul
participantilor.
*. factorii demografici si pshiologici
%cestia sunt: numarul populatiei, structura pe !arste a populatiei)in general tinerii si persoanele
de !arsta a IIIa sunt cele mai inclinate spre turism datorita timpului li$er de care dispun*,
structura socioprofesionala a populatiei)in general ponderea practicarii turismului este de 78J
in randul persoanelor cu studii superioare si de doar ''J in randul agricultorilor*, situatia
familiala, ur$anizarea)peste 8AJ din populatie locuieste in orase ceea ce inseamna o crestere a
populatiei care realizaeaza acti!itati turistice*
Harsta: Kegatura dintre turism si !arsta are ' componente: !olumul de timp li$er disponi$il in
functie de !arsta si timpul de acti!itati intreprinse la diferite ni!eluri de !arsta. In general rata
participarii la majoritatea acti!itatilor de timp li$er scade odata cu !arsta.se pare ca exista cate!a
diferente intre tiparele de calatorie in functie de !arsta desi tinerii tind sa aleaga de regula
destinatii a!enturoase, cei in !arsta calatoresc de regula spre destinatii mai indepartate. $actorii
psihologici: 0e!oile indi!idului, moti!atiile sale, perceptia si atitudinile fata de anumite
destinatii, la fel si experientele sale sunt dimensiunile psi"ologice care afecteaza comportamentul
sau in !iitor. # ne!oie se exprima printrun sentiment de lipsa. %cestea sunt de mai multe forme:
necesitati fiziologice, acestea sunt necesitati primare, cum sunt cele de a $ea, a manca a dormi,
fiind legate de supra!ietuirea indi!idului. 0ecesitatile de securitate, sunt cele de aparare
impotri!a pericolelor fizice. 0ecesitatile de apartenenta de stima si de recunoastere reprezinta
necesitati sociale ale indi!idului, dorinta de a fi acceptat de mem$rii familiei sale sau de alte
grupuri, necesitatea de a a!ea un anumit prestigiu, in interiorul grupului. 0ecesitatea de
autoperfectionare care corespunde dorintei indi!idului de asi asuma si utiliza la maximum
prestigiul.
+. &onsumul turistic
economia in ansam$lul sau dar si fiecare categorie de agenti economici in parte, cauta sa o$tina
efectul maxim in urma unui efort depus cat mai mic. #$iecti!ele turistului sunt strans legate de
urmatoarele aspecte: turistul cauta sa o$tina utilitatea, sau satisfactia maxima pe care io poate
aduce o calatorie turistica, intreprinderea care le furnizeaza produse turistice cauta sa o$tina
$eneficiile si profitul maxim. # alta parte a procesului de utilizare se refera la o$stacole care
limiteaza indeplinirea o$iecti!elor de maximizare a efectelor de catre agentii economici
implicati. +ezonalitatea cererii si consumului turistic
3ererea turistica este puternic influentata de sezonalitate, existand ' perioade de sezon, !ara si
iarna, in functie de forma de turism dorita. +ezonalitatea poate fi e!identiata prin indicele de
sezonalitate , calculat ca raport procentual intre nr minim de innoptari si nr maxim de innoptari
inregistrate in celelalte luni ale anului. &upa !alorile acestui indice sezonalitatea poate fi: foarte
accentuata, medie, si mica.
1,.&ontinutul si particularitatile ofertei turistice
#f. ;ur. reprez. %nsam$lul elementelor care concura la o$tinerea produsului turistic. #f. ;ur.
cuprinde $unuri si ser!icii create in sectorul turismului si care urmeaza a fi puse la dispozitia
turistilor. 3omponentele ofertei tristice sunt: patrimoniul turistic)totalitatea conditiilor naturale si
a !alorilor culturalistorice*, ec"ipamentele turistice de cazare, alimentatie si agrement, ser!iciile
turistice. #ferta turistica are o serie de particularitati: Eterogenitatea, care poate fi pusa in
e!identa dpd! al patrimoniului turistic, dpd! al producatorului de ser!icii turistice9 2igiditatea
ofertei turistice, care pri!este mai multe aspecte cum ar fi: Imo$ilitatea ofertei si productiei
turistice datorita amplasarii acesteia la sursa si care implica deplasarea consumatorului la locul
ofertei9 3aracterul nestoca$il, adica imposi$ilitatea depozitarii ei pt !anzari ulterioare9 3aracterul
intangi$il al produsului turistic, produs care este cunoscut de consumator a$ea in timpul si pe
masura consumului turistic9 Imponsi$ilitatea adaptarii ofertei la caracterul sezonier al cererii9
Imposi$ilitatea standardizarii produsului turistic
11.-eterminantii ofertei turistice
a. teritoriul, spatiul: dpd! turistic spatiul este atat suportul material al ec"ipamentelor turistice cat
si materia prima ce poate fi !alorificata prin produsele turistice in care se regaseste. ;eritoriul
sau spatiul are o du$la determinare pt turism: cantitati!a si calitati!a
3apacitatea optima de primire:reprezinta numarul maxim de turisti care se pot localiza pe un
anumit teritoriu simultan, cu conditia realizarii unei calitati satisfacatoare a acti!itatii turistice)3
optG )+ x L*40 *. %cti!itatea unei zone sau !aloarea sa turistica:tine cont de urmatoarele aspecte:
frumusetea naturala a peisajului, configuratia geografica si relief, conditii meteo, !aloare
terapeutica a resurselor, flora si fauna, patrimoniu cultural si istoric. $. +ectorul tertiar: masura
dez!oltaii sectorului ser!iciilor e!identiaza potentialul, structura si caracterul dez!oltarii
economiei, aportul sectorului tertiar la CI: fiind in crestere. ;urismul este influentat de existenta,
de gradul de dez!olare si structura sectorului tertiar. #ferta turistica fiind un ansam$lu de
ser!icii. c. $aza materiala, ec"ipamentele uristice: acestea sunt atat un factor al ofertei, cat si o
componenta a acestuia care tre$uie sa raspunda la unele cerinte legate de corespondenta dintre
$aza materiala si resursele turistice.
1!..articularitatile preturilor si tarifelor in turism:
Creturile si tarifele in turism prezinta cate!a particularitati ca urmare a modului turistic de
manifestare a pietei turistice , intre care: imperfectiunea concurentei pe piata turistica , astfel
distingem cate!a o$ser!atii: atomicitatea: atat in cazare cat si in alimentatia pu$lica comerciala
pentru turism , in sectorul distri$utiei, al transporturilor, piata este dominata de lanturile
integrate, de marii jucatori. ,luiditatea: in ciuda acordurilor internationale penetrarea pietelor
turistice europene este dificila in timp ce anumite tarimentin sistemul !izelor de intrare.
;rnsparenta este dificil de realizat, ramanand sla$a , in special fiind !or$a de o acti!itate
intrenationala. 3omparatile sunt "azardate, criterile nefiind identice de la o tara la alta.
#mogenitatea $unurilor: in pri!inta produsului turistic, pretul nu este nici pe departe singurul
element al deciziei de cumparare, diferentierea produselor ducand la o forma de concurenta.
1#. /trategii de pre n turism
n general mrimea preurilor n turism se afl su$ influena a tei fact majori: structura
costurilor9concurena9preferinele consumatorilor pt anumite ser!icii. Creul produsului turistic
reprezint un factor fundamental al deciziei consumatorului potenial. El poate fi un factor de
in"i$are sau dimpotri!, stimulator. n general preul produselor turistice cuprinde urmat
elemente: c$eltuiele &sau costurile ocazionate: acestea sunt genrate de producerea di!erselor
produse turistice. 'ota a"erent de c$elt generale% marja de siguran%adic cota adugat de
ofertani la prestaiile directe, cu scopul de a acoperi pierderile de dif tipuri. Marja de ro"it#
difer n f de sezon, de intensitatea cererii, de tipul de produs etc. 'omisionul:este perceput de ag
de !oiaj interne sau externe, fie de etailisti sau engrosisti. Crincipalele strategii de pre:
(trategia tari"elor "or"etare: aici intra ser!iciile al inclusi!e, astfel ca se ofer la pac"et toate
ser!iciile. (trategia tari"ului ridicat#indicata pe pietele cu cerere inelastic la pre)turism de lux*.
(trategia tari"elor sczute(de lansare)utilizat cnd se ncerc intrarea pe o pia nou. (trategia
tari"elor di"ereniate# n f de sezon, de amplasarea "otelului, a camerelor, de gama de ser!icii
oferite etc.
1%. 0121343 -1 &35301
2eteau de cazare este destinata satisfacerii ne!oii de odi"na a turistilor si cuprinde: "oteluri,
moteluri, "anuri, !ile sau case de odi"na, ca$ane turistice, popasuri turistice, campinguri, ta$ere
pt copii si tineret. 3omponenta principala a $azei materiale, cazarea turistica, prin nr de locuri si
struct acestora, reprezinta suportul de $aza pt acti!itatea turistica. In timp struct de primire
turistica sau diminuat datorita scoaterii din circuitul turistic a unor unitati de cazare. +tructura
locurilor de cazare, pe tipuri de unitati, se prezinta astfel: Motelul este o unitate formata dintro
cladire sau ansam$lu de cladiri care asigura cazarea, pos de ser!ire a mesei, pos de agrement si o
gama mai larga sau mai restransa de ser!, -otelul este o unitate destinata automo$ilistilor,
datorita capacitatii de cazre mai mica in medie (A de cam amplasata deal lungul soselelor. %lte
unitati de cazare sunt: "anuriunitati cu specific national cu cap de cazare mai mica9 !ile
turisticeunitati cu cap mica de cazare, situate indeose$i in statiunile turistice9 ca$aneamplasate
in deose$i la munte si care functioneaza permanent sau sezonier9 campingreprezinta o forma
complementara de cazare constand in punerea la dispozitia turistilor a unui teren amplasat in
apropierea unor cai rutiere9 casute si $ungalouriconstructii fixe care cuprind spatii pt cazare a '
F pers si dotate cu grupuri sanitare proprii si loc de prepararea "ranei. In statiunile de pe litoral si
in &elta &unarii se gassesc cca F(,8J din locurile de cazare ale tarii, urmate de cele situate pe
principalele trasee turistice si in centrele ur$ane, $alneare si montane. /radul de ocupare a cap
de caz in functiune a fost in anul 'AA' de (FJ, in scadere de la an al an, datorita cresterii
deose$ite a tarifelor de cazare si reducerea calitatii ser! turs
15. RETEAUA DE ALIMENTATIE PUBLICA COMERCIALA, RETEAUA MIJ DE
AGREMENT, RETEAUA MIJ DE TRANSPORT
Reteaua de alim puli!a com asigura satisfacerea ne! de "rana si di!ertisment, atat pt turisti cat
si pt rezidenti. %limentatia pu$l pt turism din tara noastra a cunoscut ritmuri inalte de crestere, in
anul N7, spatiile de alimentatie din 2# numarand peste '7AAA unitati cu aproape 8AA mii loc.
Centru ne!oile turismului intl a fost dez!oltata o retea de unitati cu specific, care ofera preparate
culinare traditionale intrun cadru placut, ceea ce ofera alimentatie pu$lice o mai mare
atracti!itate. 1nitatile de alimentaie pu$lica sunt destinate atat pop rezidente cat si turistilor aflati
in !izita. %lime pu$l destinata special turismului concentreaza cca 6AJ din total si consta in
principal in restaur cu specific, unitati cu circuit inc"is de tip cantina si unitati ci circuit desc"is.
Reteaua mi" de a#$eme%t &i di&t$a!tie. %ceasta asigura turistilor posi$ilitati !ariate de petrecere
a timpului li$er: parcuri turistice naturale si de distractie9 terenuri de sport9 mij de di!ertisment
muzical. In 2# agrementul este prestatia tur cea mai sla$ reprezentata, fiind insuficienta dpd!
cantitati!, orientata spre un turism pasi! sau uzata moral. In 2# exista cca 68A de parcuri de
distractie, peste 8AA de +ali de jocuri mecanice si electronice, F8AA terenuri de sport precum si
alte mij de agrement distri$uite in prop de FAJ pe litoral, urmand Coiana :raso!, +inaia si
Credeal. 2eteaua mij de transport. %ceasta asigura atat transportul turistilor si al marfurilor cat si
transportul de agrement. ;ransp rutier este principala forma de trans, datorita marii sale
mo$ilitati si flexi$ilitati, de unde si preponderenta mij auto in $aza materiala de transport turistic.
Ct transp turistic flu!ial sau maritim, tara noastra dispune de o flota alc din na!e de croaziera,
"idro$uze, na!e rapide, salupe, pontoane, remorc"ere, $arci cu motor cu peste 68AA d loc
concentrata in prop de 8(J in &elta. Ct croaziere pe mare sa construit moderna na!a tip
catamaram O&iernaP, cu aproape 'AA de loc. ;ransp turistic cu a!ionul si pe cale ferata este
asigurat de comp aeriene interne sau externe si de OsncfrP calatori din ministerul de resort
1'. UTILI(AREA RESURSELOR UMANE IN TURISM
3onform datelor #rganizatiei -ondiale a ;urismului, la ni!elul anului NN nr celor angajati direct
in turism se situa la 6N' mil, respecti! 7J din totalul pop ocupate. In 2o lucreaza in turism cca
'J din pop acti!a. Crincipalele meserii specifice de $aza sunt: agent de turism4g"id de turism,
conta$il4planificator, receptioner "otel, $ucatar, c"elner, cofetarpatiser, muncitor de intretinere,
lucrator "otelier, camerista. Cotri!it unui studiu al :iroului Interl al -uncii, loc de munca din
dom turismului se cuprind in urmatoarea grila: cadre de conduceredirector de agentie, dir de
oficiude turism, dir de "otel9 te"nicieni superiorisef de ser!iciu organizare !oiaje, specialist in
cercetare, planificare si !alorificare9 te"nicieni mediiresponsa$ili de transferuri, promotor de
!anzari, org de congrese9 personal de $azag"id regional, receptioner, telefonist. ;urismul are un
rol important in crearea de locuri de munca. +e considera ca exista ( cat de locuri de munca:
6*loc de munca directe, in acti!itatile caracteristice tur: "oteluri, restaurante, agentii de turism,
organisme de turism, '*locuri de munca indirecte: transporturi, spectacole, constructii,
alimentatie, confectii, (*loc de munca induse, cele care rezulta din cresterea cererii indusa direct
de !eniturile o$tinute in turism. ;rasaturile principale ale fortei de munca si ale ocuparii in
turism sunt: 6*cresterea continua, pe masura tertiarizarii economiei, '*marea mo$ilitate si
fluctuatie a sa, datorata sezonalitatii turismului, (*caontactul direct intre turism si producator,
ceea cei impune acestuia din urma un comportament corespunzator, F*di!ersitatea ni!elurilor de
calificare, 8*feminizarea fortei de munca si preponderenta tinerilor, I*ponderea mai mica a
salariatilor, Q*utilizarea intregului timp de munca al unei zile. 2olul factorului uman in
asigurarea calitatii ser!iciilor turistice este deose$it, personalul fiind cel care im$ogateste sau
strica experienta turistului. Cersonalul ocupat in turism tre sa: dispuna de o dotare
corespunzatoare dpd! te"nic, sa ai$a o atitudine poziti!a, sa conlucreze $ine in ec"ipa, sa fie
constiinciosi si punctuali, sa rez prompt orice reclamatie. 1nele studii au identificat trei aspecte
ale calitatii muncii prestate de un agent de turism, dupa cum urmeaza: 6*elemente tangi$ile
4palpa$ile, '*clientul tre sa ai$a certitudinea ca agentul este de incredere si competent in
domeniu, (*daca turistul nu a fost multumit de ser! prestate este foarte putin pro$ ca acesta sa
mai apeleze la ser! acelei agentii. -ai tre a!ute in !edere cate!a aspecte cum ar fi: situatiile
neplacute i!ite tre solutionate cat mai repede posi$il, clientii tre sa poata lua leg cu personalul
statiunii4"otelului fara a fi ne!oiti sasi petreaca ore intregi din timpul lor pretios cautandui pe
cei care ar tre$ui sa fie acolo, asigurarea clientilor ca exista alternati!e, sau ca despagu$irile sunt
corecte
1). &303&210"/2"&"61 /107"&""680 240"/2"&1
Crincipalele caracteristici sunt: 6*caracterul nematerial al prestatiei, ser!iciile turistice existand in
forma potentiala si concretizanduse numai prin intalnirea cererii cu oferta9 '*caracterul
nestoca$il, produsul turistic se consuma pe masura producerii sale, are un caracter intangi$il,
neputand fi stocat pt !alorificare9 (*coincidenta in timp si spatiu a productiei si consumului,
consumul turistic presupune prezenta fizica la locul productiei, prestatiei turistice9 F*caracterul
complex al prestatiei turistice, act turistica are un continut complex si !ariat de ser!icii, rezultat
al contri$utiei unui nr mare de prestatori din di!erse domenii9 8*dependenta si insepara$ilitatea
ser!iciilor turistice de persoana prestatorului, !alorificarea efecti!a a ser! tur impune contactul
direct intre prestatorul de ser!icii turistice si consumatorul turistic9 I*indi!idualizarea ser!iciilor
turistice la ni!elul grupului sau persoanei, !arietatea moti!atiilor turistice determina o oferta de
produse turistice adaptate dorintelor fiecarui indi!id, ceea ce nu exclude insa o componenta
standard a unui prod turistic9 Q*sezonalitatae ser!iciilor turistice, decurgand din sezon cererii
turistice9 7*caracterul eterogen al ser!iciilor turistice datorita nr mare de prestatori de ser!icii
implicati in producerea unui produs turistic9 N*derularea ser!iciilor intro ordine riguroasa,
caracteristica !ala$ila numai in cazul turismului organizat. %ceasta succesiune cuprinde:
promo!area prod turistic, contractarea, transp spre loc de destinatie, cazare, alimentatie,
agrement, transp spre loc de resedinta
1). TIPOLOGIA SER*ICIILOR TURISTICE
+er!iciile pot fi a$ordate si structurate dupa numeroase criterii, dintre care retinem: a*dupa
continutul si cat de ne!oi: 6*ser!icii legate de org !oiajului9 conceperea programului,
pu$licitatea, rezer!ari de loc, org transportului9 '*ser!icii legate de sejurul turistilor: cazare,
alimentatie9 $*dupa importanta9 6*ser!icii de $aza: transp, cazare, tratament9 '*ser!icii
complemntare: imformare, organizare, di!ertisment sporti!9 c*dupa modalitatea de plata:
6*ser!icii cu plata, a caror contra!aloare se ac"iat inainte, in timpul sau dupa consumul prod
turistic9 '*ser!icii gratuite, suportate din c"eltuieli generale ale firmelor de turism9 d*dupa natura
ser!iciilor9 6*ser!icii specifice, oferite special turistilor, '*ser! nespecifice, oferite pop rezidente,
dar de care por $eneficia si turistii, e*dupa forma de prezentare, 6*ser!icii oferite su$ forma de
pac"et glo$al, '*ser!icii oferite independent, f*dupa momentul solicitarii lor, 6*ser!icii turistice
ferme, generate de solicitari formulate in locul de resedinta al turismului si cuprinse in
aranjamentul turistic ac"izitionat, '*ser!icii turistice spontane, generate de solicitari formulate in
timpul calatoriei sau sejurului, odata cu contactul direct al turistului cu oferta concreta
1+. ROLUL TRANSPORTURILOR IN ACTI*ITATEA TURISTICA
;ransporturile sunt cele care au rolul de a asigura accesul turistilor in zona de destinatie turistica
si reprezinta prima forma de consum turistic, prestatie de altfel indispenasa$ila pentru
desfasurarea unei acti!itati turistice. Cerfectionarea si di!ersificarea dea lungul timpului a
mijloacelor de transport au dus la stimularea turismului. %legerea unei forme de transport
depinde de mai multi factori determinanti: distanta care tre parcursa, marimea grupului de turisti
si disponi$ilitatile $anesti ale acestora. Ka acestia se mai adauga alti factori care influenteaza
decizia de alegere a mod de transport: disponi$ilitatea, frec!enta si flexi$ilitatea fiecarui mijloc
de transport, timpul necesar calatoriei, gradul de confort, rapiditatea, siguranta, caracteristicile
itinerariilor, starea cailor de comunicatie, ser!iciile la sol, facilitatile din terminale. Hiteza4timpul
si orarul plecarea4sosirea ar putea fi cele mai importante !aria$ile pt calatorul de afaceri, in timp
ce costul4pretul ar putea fi primul criteriu pt turistul de placere. +"et" considera ca toti calatorii
aleg modalitatea de trasport pe $aza greutatii psi"ologice a 8 factori: cel functional,
estetic4emotional, social4organizational, situational si utilitatii ale diferitelor alternati!e. ;ururile
cu autocare sau croazierele au fost catalogate ca fiind proprii pt persoanele aflate la !arsta
pensionarii. %cest fapt poate sai a$ata pe cei tineri de la a utiliza autocarul sau de la o croaziera.
1tilitatile de curiozitate se refera la dorinta calatorului de a face ce!a nou si diferit