Sunteți pe pagina 1din 68

, PREFA'~

Sistemele de pozinonare global bazate pe satelii


artic~ciali ai Pmntului au aut o eolu~ie
deosebit de spectaculoas !n ultimul s"ert de
secol# Ele au reolu~ionat "undamental di"erite
domenii precum naiga~ia,
geodezia $#a#
%n &eodezia modern nu se poate discuta astzi de
realizarea sau modernizarea unei re~ele geodezice
de spri'in, c(iar ridicri de detaliu, ")ar
implementarea acestei noi te(nologii# *e(nologia
&PS !n sine, cunoa$te o metamor"oz att de
pro"und, !nct este "oarte greu, c(iar pentru
sericiile
, geodezice din ~rile dezoltate, s pstreze
ritmul cu eolu~ia noii te(nologii !n toate
compartimentele sale# +oua terminologie care a
aprut, a "ost preluat aproape integral $i !n
aceast lucrare, a$a cum s,a procedat !n toat
literatura # strin, eitndu,se ast"el
sc(imabarea sensului no~iunilor#
-e$i !n reistele de specialitate, simpo~ioane,
sesiuni $i seminarii $tiin~i"ice din ~ar,
aplica~iile acestei noii te(nologii ocup un loc
bine meritat, .~l se sim~ea lipsa unui curs de
specialitate#
/ursul .Sisteme de pozi~ionare global. ca o
continuare a cursurilor .&eodezie cu sateli'i. $i
.*e(nologii geoedezice spa~iale. ine s
completeze un mic gol din literatura de
specialitate romneasc, o"erind cititorului !n
special 0 principii $i caracteristici de baz ale
acestei noi te(nologii, iu a "ace re"erire la
produse ale di"eritelor iirme# Autorul consider
c acest lucru trebuie s rmn !n permanen~ o
opiune a utilizatorului#
/~rsul este destinat participan~ilor la "ormele de
!n~mnt .Studii
apro"undate ., .Studii post,unieristare de
specializare. !n domeniul &eodeziei, dar $i
speciali$tilor geodezi care doresc s se
"amiliarizeze cu partea ' ~ teoretic a acestei
noi te(nologii#
Se aduc mul~umiri pe aceast cale "irmei S/ 12&A3
SER3 SR4 care a s~s~inut cu mare interes apariria
acestui curs#
p5a ,o~r
' S2S*E1E-EP672*26+ARE&468A4A /9PR2+S
l: i 0#
2+*R6-9/ERE ; l # S/9R* 2S*6R2/ A4 S2S*E1E46R -E
P672*26+ARE /9 SA*E42*2 ; ;#; Eolu~ia sistemului
+A3S*AR,&PS < ;0= Eolu~ia sistemului &46+ASS >
~SE&1E+*E4E S2S*E1E46R -E P672~'26+ARE &468A4A ?
=#; Segmentul spa~ial al sistemelor de pozi~ionare
global ? =#;#2 Sateli~ii sistemului +A3S*AR , &PS
? =#;#= Semnalele emise de sateli~ii sistemului
+A3S*AR , &PS @ =#;#< Sateli~ii sistemului &46+ASS
A =#;#> Semnalele emise de sateli~ii sistemului
&46+ASS A
=#= Segmentul de control ~ '## ~ B =#=#;
Atribu~iile segmentului de control % # B =#=#=
Sta~iile monitoare $i de control B =#=#< Politica
de siguran~ a sistemului &PS C
=#< Segmentul ublizator ;=
, D <# +6~2il+l -E 8A7 -2+ &E6-E72A /9 SA*E42~'2
;>
<#; Sisteme de re"erin~ ;> <#;#; Sisteme de
coordonate astronomice EecuatorialeF ;> <#;#=
Sisteme de coordonate terestre 2 g <#;#< 4egtura
!ntre sistemele de coordonate astronomice $i
terestre == #
<#;#> /oordonate globale elipsoidale =g <#;#?
/oordonate topocentrice =C <#l #@ *rans"ormri de
coordonate ; <G
r
p5a ,o~r
' S2S*E1E-EP672*26+ARE&468A4A /9PR2+S
l: i 0#
2+*R6-9/ERE ; l # S/9R* 2S*6R2/ A4 S2S*E1E46R -E
P672*26+ARE /9 SA*E42*2 ; ;#; Eolu~ia sistemului
+A3S*AR,&PS < ;0= Eolu~ia sistemului &46+ASS >
~SE&1E+*E4E S2S*E1E46R -E P672~'26+ARE &468A4A ?
=#; Segmentul spa~ial al sistemelor de pozi~ionare
global ? =#;#2 Sateli~ii sistemului +A3S*AR , &PS
? =#;#= Semnalele emise de sateli~ii sistemului
+A3S*AR , &PS @ =#;#< Sateli~ii sistemului &46+ASS
A =#;#> Semnalele emise de sateli~ii sistemului
&46+ASS A
=#= Segmentul de control ~ '## ~ B =#=#;
Atribu~iile segmentului de control % # B =#=#=
Sta~iile monitoare $i de control B =#=#< Politica
de siguran~ a sistemului &PS C
=#< Segmentul ublizator ;=
, D <# +6~2il+l -E 8A7 -2+ &E6-E72A /9 SA*E42~'2
;>
<#; Sisteme de re"erin~ ;> <#;#; Sisteme de
coordonate astronomice EecuatorialeF ;> <#;#=
Sisteme de coordonate terestre 2 g <#;#< 4egtura
!ntre sistemele de coordonate astronomice $i
terestre == #
<#;#> /oordonate globale elipsoidale =g <#;#?
/oordonate topocentrice =C <#l #@ *rans"ormri de
coordonate ; <G
r
S2S*E1E -E P672*26+ARE &468A4A 2 2
<#= Sisteme de timp
<= <#=#; *imp solar
<> ~5 <#=#=
*impuE dinamic # ~, <B
<#=#< *impul atomic <#=#>
Aspecte relatiiste legate de ~inerea timpului
<#< 6rbita $i mi$carea orbital a
sateli~ilor ~ >=
<#<#; Elipsa Hepler neperturbat
>= <#<#= Elipsa Hepler
perturbat , S6 <#>
-eterminarea $i diseminarea orbitelor satelitare
S> ~ SE1+A4E SA*E42*ARE
S@ >#; 9nde
electromagnetice $i propagarea lor !n atmos"er
, ?@ >#;#;
&eneralit~i ?@
>#;#= E"ectul -oppler ?C
>#;#< /ombinarea "recen~elor ,
msurtori de "az @;
>#;#> 3iteza de "az $i iteza de grup
a semnalelor ~ @>
>#;#? Propagarea semnalelor satelitare !n
atmos"er @@ >#=
&enerarea $i structura semnalelor satelitare ,
>#=#; /ompunerea semnalelor !n
sateli~ii &PS ';B
>#=#= /on~inutul $i structura mesa'ului de
naiga~ie emis ;de sateli~ii &46+ASS
S~RE/EP'~2A SE1+A4E46R SA*E42*ARE , 1R212
1AS9RA824E CG ?#; *e(nica de
recep~ionare a semanlelor satelitare
CG ?#= 1rimi msurabile
;GG ?#=#;
1surarea "azei codurilor E1surarea
pseudodistan~elorF ;GG
?#=#= 1surtori -6~P4ER
;G> # ?#=#< 1surarea
"azei undei purttoare miIate
;G@ +i ,
i
J
r
' S2S*E1E -E P672*26+AR~ &468A4A 2 2 2
E@ PRE49/RAREA 68SER3A*2246R SA*E42*ARE , ;GB @#;
Prelucrarea datelor din mesa'ul de naiga~ie ;GB
@#= Prelucrarea obseratiilor cu "aza codurilor
;;<
@#=#; -e"inirea ectorului de start , citirea
elementelor msurate ;;> @#=#= /alcularea
coordonatelor sateli~ilor ;;>
'" @#=#< /orectarea coordonatelor sateli~ilor
datorit in"luen~ei rota~iei
Pmntului K # ;;? @#=#> Eliminarea ambiguit~ilor
pseudodistan~elor msurate cu codul . /LA ;;@
@#=#? /orectarea pseudodistan~elor datorit
e"ectelor atmos"erei $i a
erorilor de cronometru din sateli~i ;;A ~ ,5
@#=#@ *rans"ormarea !n sistemul de coordonate
topocentrice ;;A @#=#A 4iniarizarea ecua~iilor ;;
g
~' @#< Prelucrarea comun a pseudodistan~elor $i
numrul integrat , -oppler ;;C @#> Prelucrarea
obsera~iilor de "az cu undele purttoare ;=<
@#>#; Principiul obsera~iilor de "az ;=< @#>#=
/ombina~ii lineare !ntre ecua~iile de msurtori
cu purttoare
miIate # ;=C # ~ @#>#< /ombina~ii liniare !ntre
mrimile msurate pe ambele
"recen~e pentru estimarea ambiguit~ilor ;<> #
@#>#> *e(nici de cutare $i "iIare a
ambiguit~ilor ;<~ ' @#? /aracteristicile
so"turilor de prelucrare a obsera~iilor de "az
cu
0:~ purttoare miIate ;>C ,
S2S*F,1E -E P672*26+ARE &468A4A 23 A# 1E*6-E
-E 1S9RAAE M2 -E -E*ER12+ARE A P672~'2246R
;@= ~ P9+/*E46R ~ ' A#; 1etode de
msurare ;@= A#;,; -eterminuea pozi~iei unui
singur punct Esingle point positioningF ;@=
A#;#= 1surtori di"eren~iale E-&PSF
;@< ~ A#;#< -eterminri relatie ale
pozi~iilor punctelor ;@> A#= Surse de erori Mi
precizii !n pozi~ionarea cu &PS ;A; A,=#;
Surse de erori $i precizii !n msurarea
pseudodistan~elor ;A; N#=#= Precizia !n
msurtorile cu purttoare miIate ;B> A#<#
Pregtirea $i plani"icarea unei campanii &PS
;B@ A#<#; Alegerea metodei de msurare
;BA A#<#= Alegerea receptoarelor ;BB
A#<#< /riterii pentru alegerea punctelor #
;BB A#<#> Plani"icarea obsera~iilor , ;CG
B# RE~E4E &E6-E72/E /REA*E PR2+ 1S9R*6R2 &PS
;C@ B#; /aracteristici generale ale
re~elelor geodezice determinate prin
msurtori &PS ;C@ B#= 2nterconectarea
bazelor Mi calcule de compensare ;CB B#<
%ncadrarea re~elelor determinate prin msurtori
&PS !n r,e~ele geodezice eIistente =G;
B#<#; *rans"ormarea tridimensional ' =G>
B#<#= *rans"ormare bidimensional cu puncte
comune ale cror pozi~ie planimetric este
cunoscut ~ =;; B#=#< *rans"ormare
unidimensional cu puncte de altitudini
.'' cunoscute =;< A8RE32ER2 # =;@
&46SAR ~ ==; 828426&RAF2E ~ . ==A
,,5 #
2
"
a
S2S*E1E -E P672*26+ARE &468A4A
2+*R6-9/ERE
;
Pozi~ionarea are ca scop5 determinarea pozi~iei
momentane a unui obiect atlat !n repaus sau !n
miMcare# Stabilirea pozi'iei unui corp !n mi$care,
pe uscat, pe ap sau !n aer, precum $i
determinarea $i corectarea cursului acestuia, sunt
probleme tipice de naiga~ie# -eterminarea
pozi~iei are !n "oarte muEte situa~ii ca produs
"mal coordonate !ntr,un anumit sistem de
re"erin~# Se remarc, c opera~iile de msurare
$i pozi~ionare au deci un scop comun, acela de a
determina coordonate pentru di"erite puncte din
spa~iu# Pornind de la aceste considerenete, se
poate a"irma c de"ini~ia "oarte general, de
multe ori controersat, dar !n ultimul timp
unanim acceptat, o"erit de Friedric( Robert
Oelmert E;B>< , ;C;AF c .&eodezia este ~tiin~a
msurrii Mi reprezentrii supra"e~ei Pmntului.
!$i pstreaz !n continuare alabilitatea#
%ntruct cerin~ele de precizie !n msurarea
geodezic erau mult mai mari "a~ de cele ale
poz!~ionrii, opera~ie destul de di"icil pentru
corpuri a"late !n mi$care, cele dou aspecte s,au
!ntreptruns destul de rar, cazul cel mai "ericit
de combinare a celor dou problematici !ntlnindu,
se doar !n astronomia geodezic# G sc(imbare
dramatic a aprut !ns, odat cu apari~ia
sistemelor de pozi~ionare bazate pe sateli~ii
arti"iciali ai Pmn(zlui#
/u sisteme de pozi~ionare b~zate pe sateli~i
arti"iciali pot "i astzi realizate numeroase
probleme de naiga~ie pe uscat, pe ap $i !n aer#
Ast"el de sisteme, care au a'uns !n "az "inal de
realizare, o"er !n anumite condi~ii precizii de
pozi~inare !n domeniul milimetrilor, moti pentru
care aceste sisteme de naiga~ie pot "i utilizate
!n mod "oarte e"icient $i !n aplica~ii geodezice
curente# -e aici $i aprecierea0 sistemele de
naiga~ie bazate pe sateli~i, sunt sisteme de
pozi~ionare $i msurare E8auer,;CC>F#
l# S/9R* 2S*6R2/ A4 S2S*E1E46R -E P672*26+ARE /9
SA*E42*2
Sistemele de naiga~ie bazate pe sateli~i
arti"iciali au aprut odat cu programele spa~iale
ale ~rilor cu tradi~ie !n acest domeniu , S9A $i
pe atunci 9RSS# Primele sisteme de naiga~ie se
bazau pe principiul -oppler E-oppler " zician
austriac ;BG<;B?<F $i anume, aria~ia "recen~ei
unei oscila~ii, cnd !ntre emi~tor $i receptor
eIist
S2S*E1E -E P672*26+ARE &468A4A
= .
o mi$care relati# %nc de la !nceputul .erei
programelor spa~iale. se recunoscuse, c din
sta~ii de obsera%ie cunoscute la sol, pot "i
determinate elementele orbitale ale unui satelit
!n reolu~ie, $i de asemenea, c "enomenul este
reersibil, din pozi~ii orbitale cunoscute ale
sateli~ilor !n reolu'ie pot "ie detertninate
pozi~iile unor sta~ii de recep~ie , necunoscute de
la sol# Aceasta a condus !n anul ;C?B !n Statele
9nite la proiectarea
sistemului de naiga~ie +a: +aigation Satellite
S:stem ++SS, cunoscut $i sub denumirea .*ransit.,
care era opera~ional !n anul ;C@> $i a "ost dat
liber utilizatorilor 5 ciili !n anul ;C@A#
-atorit preciziei ridicate de pozi%ionare, !n
anul ;CAG, sistemul a deenit interesant $i pentru
scopuri geodezice# /a o replic a sistemului
.*ransit. a "ost realizat !n 9RSS !n aceeaMi
perioad $i dup aceea$i concep~ie sistemul
.*siPada.# ' 2n"orma~iile despre acest sistem sunt
!ns "oarte reduse# 4a baza acestor dou
sisteme 0# se a"la dezoltarea te(nologic din
arui @G#
Pentru a asigura condi%iile unei pozi~ionri,
utilizatorii trebuiau s dispun de
> , @ sateli~i, > "iind numrul minim de sateli~i
recomanda~i de realizatorii sistemelor#
Sateliti~ii sistemului .*ransit. erau plasa~i pe
orbite aproape circumpolare la o !nl~ime #
de cca# ;GGG Pm# -atorit preciziei de ~ G,?) !n
plasare pe orbit a sateli~ilor, precum ' $i a
"actorilor perturbatori care ac~ioneaz asupra
sateli%ilor de 'oas altitudine, s,a remarcat o
instabilitate destul de ridicat a orbitelor# %n
timp, aceast situa~ie conducea # la goluri !n
acoperirea cu > sateli~i a zonelor terestre, care
!n apropierea ecuatorului puteau a'unge c(iar la @
ore# Pe de alt parte, planele orbitale aproape
identice pentru doi sateli%i, conduceau la
periurba%ii reciproce, moti pentru care trebuiau
dezactia%i temporar di"eri~i sateli~i# -urata de
obsera~ie a unui satelit'.*ransit. deasupra
orizontului aria "unc~ie de !nclina~ia planului
orbital !ntre ;@ , =G minute# Sateli~ii
transmiteau < categorii de in"orma~ii0 , dou
semnale de "recen~ stabil, pe care se ~aceau
msurtorile -oppler5 , semnale de timp la
interal de = minute5 , e"emeride, din care erau
calculate pozi~iile sateli~ilor la momentul
emiterii
semnalelor# /omponentele principale ale
sateli%ilor sistemului .*ransit. erau0
, un oscilator, care proddcea un semnal
"undamental and "recen~a de ? 23~2z, , din care
erau deduse apoi cele dou semnale purttoare,
unul de >GG 1Oz $i al doilea
#
2D'# 2,
~ S2S*E1E -E P672*26+ARE &468A4A <
~ de ; SG 1Oz5
,unreceptor cu un decodor de date,
pentrurecep~ionarea in"orma~iilor transmise
de sta~iile de control de la sol5
, un procesor $i o memorie pentru prelucrarea $i
stocarea datelor#
2n"orma~iile de naiga~ie erau transmise pe cele
dou unde purttoare prin modula~ie de "az#
Alimentarea cu energie era asigurat de baterii
+i,/d, re!ncrcabile cu baterii solare#
Pornind de la rezultatele "oarte bune ob~inute cu
sistemele de pozi~ionare bazat pe sateli~ii
arti"iciali, !n perioada anilor'AG au "ost
elaborate sisteme noi de pozi~ionare mult mai
per"ormante att !n S9A ct $i !n 9RSS# Sistemul
+A3S*AR, &PS !n Statele 9nite $i sistemul &46+ASS
!n 9RSS sunt sisteme indepenedente, care !n
situa~ia ">losirii lor combinate pot s se
completeze "oarte bine reciproc#
;#;# Eolu~ia sistemului +A3S*AR , &PS '
2n anul ;CA< .9#S#-epartment o"
-e"ence., din 1inisterul Aprrii a S9A, lansase
o comand ctre .Qoint Program 6""lce din 4os
Angeles Air Force 8ase., s elaboreze concep~ia
unui sistem de pozi~ionare bazat pe sateli~i, care
s permit naiga~ia Eadic s o"ere pozi~ia $i
itezaF unui obiect oarecare ce se a"l !n mi$care
sau !n repaus# %n plus se mai solicita, s
"le asigurate $i in"orma~ii de timp "oarte
precise# Rezultatul trebuia s "ie !n timp
real, adic s "le la dispozi~ia utilizatorului
imediat dup msurare# -e asemenea se
pretindea noului sistem, s "unc~ioneze
independent de starea renui, la orice or
din zi $i !n orice punct de pe supra"a~a sau !n
apropierea Pmntului Epe pmnt, pe ap $i !n
aerF# Rezultatul comenzii a "ost0
+A3igation S:stem Rit( *iming And Ranging ,
&lobal Positionig S:stem E+A3S*AR , &PSF,
care astzi este cunoscut aproape eIclusi sub
denumirea de &PS# , Pentru a !ndeplini
condi~iile susamintite, au "ost stabilite
urmtoarele caracteristici generale, de care
s,a ~inut seama la proiectarea sistemului0 ,
, orbite satelitare !nalte , care asigur
aanta'ul, c se solicit un numr mai redus de
sateli~i, iar stabilitatea acestora pe orbite este
mult mai ridicat5
S2S*E1E -E P672*26+ARE &468A4A
,i
C '
, orbite satelitare !nclinate , care asigur
aanta'ul c pot "i .obserate. $i # zonele
polare, eitnd ast"el o aglomerare de sateli~i !n
zona polilor5
, repartizarea uni"orm a sateli~ilor pe orbite ,
care asigur aanta'ul, c se realizeaz o
acoperire complet $i cu e"ort minim a zonelor de
pe glob, $i !n plus ~ sateli~ii pot "i bine
supraeg(ea~i $i controla~i5
, orbite satelitare simetrice , care asigur
aanta'ul, c asupra sateli~ilor ac~ioneaz !n
medie aceia$i "actori per(zrbatori, ast"el !nct
constela~ia satelitar rmne relti stabil#
Sistemul +A3S*AR , &PS a "ost realizat practic !n
trei "aze0
;CA> , ;CAC "aza de eri"icare Mi testare , cnd
s,a eri"icat concep~ia, s,au ~ lansat primii
sateli~i test$i s,a acut o ealuare a
costurilorpentru rea9zarea sistemului5 ;CAC , ;CB?
"aza de dezoltare a sistemului , cnd lucrrile
s,au concentrat ,#
# asupra dezoltrii laturii tebnice a sistemului#
S,au lansat noi sateli~i $i s,au realizat
receptoare adecate5
;CB< , ;CC> "aza de de"initiare a sistemului ,
care se intreptnmde cu "aza precedent, datorit
rezultatelor "oarte bune ob~inute !n "aza de
testri# 2n aceast etap s,au lansat sateli~i
pentru completarea integral a sistemului $i s,au
conceput receptoare tot mai per"ormante#
;#= Eolu~ia sistemului &46+ASS
-ezolatrea sistemul satelitar &46+ASS a !nceput
aprbIimati !n aceea$i perioad cu sitemul
satelitar +A3S*AR# Primul satelit &46+ASS a "ost
lansat !n anul ;CB=, aceasta corspunznd cu "aza
de dezolare a sistemului american# -up ;CB=
concep~ia sistemului a "ost de mai multe ori
reluat $i !mbunt~it, and ca rezultat o
precizie sporit a pozi~ionrilor pentru naiga~ie
Mi o !ncredere ridicat !n aparatlira de la bordul
sateli~ilor, care aeau o period de "unc~ionare
de ? ani# 4a !nceputul anilor'CG sistemul &46+ASS
a "ost dat liber pentru utilizatorii ciili $i
anume, pentru rezolarea problemelor de naiga~ie
$i pentru determinarea parametrilor de rota~ie a
Pmntului# 2n anul ;CC? a "ost !("iin~at
./oordinational Scienti"ic 2n"ormation /,'enter o"
t(e Russian Space Forces., care public in"orma~ii
pentru utiliaztorii ciili ai
' S2S*E1E -E P672*26+ARE &468A4A
sistemului &46+ASS#
=# SE&1E+*E4E S2S*E1E46R -E P672~'26+ARE &468A4A
=#; Segmentul spa~ial al sistemelor de pozi~ionare
global
=#;# D Sateli~ii sistemului +AS*AR , &PS
5
Pentru "aza sa "inal segmentul spa~ial era
prezut cu => de sateli~i, dispu$i !n @ plane
orbitale, cte > sateli~i !n "iecare plan orbital
$i care eoluau la o !nl~ime de =G =GG Pm
deasupraPmntului, transmi~nd !n permanen~ unde
radio codi"icate# -in cei => de sateli~i, =; erau
considera~i normali opera~ionali, iar restul de <
de rezer, a cror scop primordial era acela, de
a inlocui eentualii sateli~i opera~ionali
de"ec~i# Sateli~ii de rezer emit !ns $i ei
semnale radio $i din acest moti, mai sunt numi~i
$i sateli~i de rezer actii#
Planurile orbitale ale sateli~ilor sunt !nclinate
"a~ de planul ecuatorial la ??)# 6rbitele sunt
aproape circulare, iar timpul de reolu~ie al unui
satelit este de cca# ;= ore# 1ai precis, un
satelit e"ectueaz dou reolu~ii complete, cnd
Pmntul a e"ectuat o rota~ie de <@G) , adic dup
o zi sideral# 2ntruct !ntre ziua sideral si
ziua solar eIist o di"eren~ de eIact > minute,
se modi"ic $i momentele de apari~ie Mi
apunere a sateli~ilor cu aceast aloare
Esatelitul apare Mi apune cu > tninute mai dereme
"a~ de ziua precedentF#
/u => de sateli~i !n constela~ie, se pot .obsera.
!n "iecare punct de pe glob, la orice or din zi,
ar restric~ii meteo $i la o elea~ie de peste ;?)
!ntre > $i B sateli~i# -in punctul de edere al
utilizatorilor ciili s,a considerat, c "aza
"inal de
realizare a sistemului a "ost atins !n iulie
;CC<, cnd pentru prima dat se dispunea de => de
sateli~i# Aceast "az, cunoscut sub ini~ialele
26/ E2nitial 6perational /apabilit:F a deenit
o"icial la B decembrie ;CC<# -in punct de edere
militar !ns, sistemul se considera "inalizat,
cnd to~i cei => de sateli~i sunt din genera~ia
8locP,22 sau 8locP,22A Mi aceasta era prezut
pentru s"r$itul anului ;CC?# Pentru a pune !n
eiden~ acest punct de edere di"eren~iat, se a
"ace o scurt prezentare a sateli~ilor#
Sateli~ii din genera~ia .8locP,2. au "ost sateli~i
prototipi, concepu~i pentru "aza de testare $i
dezoltare E;CAB , ;CB?F# &reutatea lor era de B>?
Pg $i erau prezu~i
~P~##
S2S*E1E -E P672*26+ARE &468A4A
@
pentru o durat de "unc~ionare de ? ani# Primul
satelit de tip 8locP,2 a "ost lansat !n "ebruarie
;CAB, iar ultimul din cei ;; prezu~i, !n
octombrie ;CB?# 2n general sateli~ii din aceast
genera~ie au !ndeplinit durata lor de "unc~ionare,
mul~i dintre ei c(iar au dep$it,o, ast"el !nct
!n anul ;CC< erau !nc "unc~ionali sateli~i
lansa~i !n perioada ;CB<,;CB?#
Sateli~ii din genera~ia .8locP,22. se deosebesc
esen~ial de sateli~ii din genera~ia precedent,
prin "aptul c aeau implementate te(nicile de
protec~ie SA , Selectie Aailabilit: $i AS , Ani
Spoo"mg, asupra crora se a reeni# Primul
satelit din aceast genera~ie, !n greutate de cca#
; SGG Pg a "ost lansat !n "ebruarie ;CBC, durata
lui de "unc~ionare "iind estimat la cca# A,? ani#
4a bordul "iecrui satelit din .8locP,22. se a"i
> ceasuri atomice, dou cu /esiu $i dou cu
Rubidiu#
Sateli~ii din genera~ia .8locP,22A. EA are
semni"ica~ia .Adanced. ~ !mbunt~itF sunt dota~i
cu posibilitatea de comunicare satelit,satelit#
Primul satelit din
aceast genera~ie a "ost lansat !n noiembrie ;CCG#
Sateli~ii din genera~ia .8locP,22R. ER are
semni"ica~ia .Replenis(ment.~ !nlocuireF asigur
"acilitatea de msurare a distan~ei satelit,
satelit , te(nica SSR ESatelit,to,Satelit
RangingF, iar ceasurile atomice E1aser,OidrogenF
sunt cu un ordin de mrime mai precise# &reutatea
lor este de =GGG Pg, iar durata de ia~ este
estimat la ;G ani# 4ansarea sateli~ilor din
aceast genera~ie a !nceput !n anul ;CC?#
Sateli~ii din genera~ia .8locP,22F. EF are
semni"ica~ia .FolloR on. ~ continuaF or "i
lansa~i !n perioada =GG; , =G;G# Se preconizeaz
c aceast genera~ie a dispune
$i de sisteme iner~iale de naiga~ie#
=#;#= Semnalele emise de sateli~'i sistemului
+APS*AR , &PS
Sarcina principal a sateli~ilor este de a emite
semnale, care s poat "i recep~ionate cu
receptoare adecate# Pentru aceasta "iecare
satelit este prezut cu ceasuri EoscilatoareF, un
microprocesor, un emi~tor $i o anten# Asigurarea
cu energie # este realizat de baterii solare#
1Oz, care st la baza generrii celorlalte
semnale# 1ultiplicarea "recen~ei "undamentale cu
;?> Mi ;=G genereaz dou unde purttoare !n banda
4, a$a numitele # semnale 4, $i 47 care au
urmtoarele caracteristici0
6scilatoarele din satelit genereaz o "recen~
nominal "undamental de ;G,=< #
S2S*E1E -E P672*26+ARE &468A4A
42 S ;G,=< 1Oz I ;?> S ;?A?,>= 1Oz 4= S ;G,=< 1Oz
I ;=G S ;==A,@G 1Oz Acestor "recen~e le corespund
urmtoarele lungimi de und0 ~,, ~ ;C,G? cm ~,= ~
=>,>? cm
=# l#< Sateli~ti sistemului &46+ASS
A
'5D ~ Sateli~ii sistemului &46+ASS, la "el ca $i
sateli%ii sistemului +A3S*AR, sunt !nzestra~i cu
sisteme de naiga~ie $i diri'are, sistem de
orientare, sistem de propulsie, sistem de control
termic Mi sistem de alimentare cu energie#
/omponenta principal este sistemul de naiaga~ie
$i diri'are, cu generatorul de semnale
Esincronizatorul oscilator cu /esiu care produce
semnalul "undamentalF, sistemul de recep%ie $i
transmisie, dispozitiele de telemetrare $i
calculatorul de bord# Fiecare satelit este
# prezut cu re"lectoare optice, pentru
localizare prin S4R ESatellite 4aser RangingF#
Sateli~ii sitemului &46+ASS sunt dispu$i pe trei
plane orbitale, cte B !n "iecare plan orbital#
Sateli~ii sunt distan~a~i la >?) pe orbit, iar !n
"unc~ie de argumentul latitudinii sateli~ii sunt
decala~i pe cele trei orbite cu ;?)# 6rbitele sunt
aproape circulare, cu o !nclina~ie de b>,B),
perioada de reolu~ie a unui satelit "iind de ; 2.
;?)' >>?# %nl~imea la care eolueaz sateli~ii
deasupra P,mntului este de ;C;>G,lEm# Sistemul
&46+ASS a a'uns la maturitatea preconizat de =>
sateli~i !n anul ;CC@## 4a bordul "iecrui satelit
se realizeaz permanent un control asupra modului
de "unc~ionare a sistemelor principale
EautodiagnosF# 6rice de"ec~iune depistat este
trans"erat mesa'ului de naiga~ie, care se
actualizeaz "iecare <G s# %ntrzierea maIim cu
care este semnalat o de"c~iune este de ; minut,
dar este plani"icat, ca !n iitor aceast
!ntrziere s "ie redus la ;G s#
=#;,> Semnalele emise de sateli~ii sistemului
&46+ASS
K, s
~~~~#~~.~~,,###~#.##~############RR###~##~aa'aauaa
aRra:uua
proprie EFreTuenc: -iision 1ultipleAccessF#
Pentru un satelit care emite in banda lui de
"recen% aem0
S2S*E1E -E P672*26+ARE &468A4A
s
,0T0
", EPF S ",) U P ~ ~ ", "= EPF S "= U P ~ ~
"z ,# #
unde P S canalul de "irecen~ ",) S ;@G= 1Oz, ~
", S ?@=,? POz, "= S;=>@ 1Oz $i ' ~ "= S ><A,?
POz# Repartizarea "recen~elor la sateli~i este
dat !n alinana(ul # sistemului# *rebuie precizat
c doi sateli~i din acela$i plan orbital decala~i
la ;BG) emit 0 pe aceea$i "recen~# 2n iitor#
este preconizat o reducere a "recen~elor de
emisie# 5 5
V i =#= Segmentul de control ,
=#=#; Atribu~iile segmentului de control #
Atribu~iile principale ale segmentului de control
sunt0 K
, calcularea e"emeridelor sateli'ilor5
, determinarea corec~iilor pentru e"emeridele
satelitare, Einclusi implementarea K'~ te(nicilor
SA ESelectie Aailabilit:F $i A,S EAnti,Spoo"mgF
la sistemul +A3S*AR 'K &PSF5
, men~inerea standardului de timp, prin
supraeg(erea strii de "unc~ionare a ceasurilor
satelitare $i eItrapolarea mersului acestora~
,
, trans"erul mesa'elor de naiga~ie spre sateli~i5
, controlul integral al sistemului# ' ' =#=#=
Sta~iile monitoare Mi de control
Segmentul de control al sistemului +A3S*AR , &PS
este "ormat din ? sta~ii, acestea putndu,se
clasi"ica !n "unc~ie de sarcini $i "unc~ionalit~i
in0 2sta~ia de control , principal E1aster
/ontrol StationF5 ~ta~ii monitoare $i sta~ii de
control la sol#
Sta~ia de control principal din /olorado Springs
asigur toate datele de la sta~iile monitoare $i
calculeaz predic~iile pentru orbitele sateli~ilor
!ntr,un sistem de coordonate cartezian geocentric
E#/#E#F#, precum $i pe elipsoidul ec(ipoten~ial
World &eodetic S:stem ;CB> EW&S,B>F# Aceste
'rezulate sunt transmise ca .mesa' de naiga~ie.
la sta~iile de control de la sol# *ot,!n sarcina
sta~iei principale de control . intr,
determinarea corec~iilor e"emeridelor sateli~ilor#
2n acest sens sateli~ii sunt, prezu~i cu antene
de recep~ie, un sistem de propulsie pentru a
eIecuta corecturile $i
de control a stabilit~ii#
Sta~ii monitoare, pe lng sta~ia de control
principal, mai sunt OaRaii,
S2S*E1E -E P672*26+ARE &468A4A
s
,0T0
", EPF S ",) U P ~ ~ ", "= EPF S "= U P ~ ~
"z ,# #
unde P S canalul de "irecen~ ",) S ;@G= 1Oz, ~
", S ?@=,? POz, "= S;=>@ 1Oz $i ' ~ "= S ><A,?
POz# Repartizarea "recen~elor la sateli~i este
dat !n alinana(ul # sistemului# *rebuie precizat
c doi sateli~i din acela$i plan orbital decala~i
la ;BG) emit 0 pe aceea$i "recen~# 2n iitor#
este preconizat o reducere a "recen~elor de
emisie# 5 5
V i =#= Segmentul de control ,
=#=#; Atribu~iile segmentului de control #
Atribu~iile principale ale segmentului de control
sunt0 K
, calcularea e"emeridelor sateli'ilor5
, determinarea corec~iilor pentru e"emeridele
satelitare, Einclusi implementarea K'~ te(nicilor
SA ESelectie Aailabilit:F $i A,S EAnti,Spoo"mgF
la sistemul +A3S*AR 'K &PSF5
, men~inerea standardului de timp, prin
supraeg(erea strii de "unc~ionare a ceasurilor
satelitare $i eItrapolarea mersului acestora~
,
, trans"erul mesa'elor de naiga~ie spre sateli~i5
, controlul integral al sistemului# ' ' =#=#=
Sta~iile monitoare Mi de control
Segmentul de control al sistemului +A3S*AR , &PS
este "ormat din ? sta~ii, acestea putndu,se
clasi"ica !n "unc~ie de sarcini $i "unc~ionalit~i
in0 2sta~ia de control , principal E1aster
/ontrol StationF5 ~ta~ii monitoare $i sta~ii de
control la sol#
Sta~ia de control principal din /olorado Springs
asigur toate datele de la sta~iile monitoare $i
calculeaz predic~iile pentru orbitele sateli~ilor
!ntr,un sistem de coordonate cartezian geocentric
E#/#E#F#, precum $i pe elipsoidul ec(ipoten~ial
World &eodetic S:stem ;CB> EW&S,B>F# Aceste
'rezulate sunt transmise ca .mesa' de naiga~ie.
la sta~iile de control de la sol# *ot,!n sarcina
sta~iei principale de control . intr,
determinarea corec~iilor e"emeridelor sateli~ilor#
2n acest sens sateli~ii sunt, prezu~i cu antene
de recep~ie, un sistem de propulsie pentru a
eIecuta corecturile $i
de control a stabilit~ii#
Sta~ii monitoare, pe lng sta~ia de control
principal, mai sunt OaRaii,
S2S*E1E -E P672*26+AXE &468A4A
C
HRa'alein E!n insulele 1ars(all din6ceanul
Paci"icF, -iego &arcia Einsul !n 6ceanul 2ndianF
Mi Ascension Einsul !n sudul Yceanului AtlanticF#
%n sta~iile monitoare sunt
5 # !nregistrate date de la to~i sateli~ii
izibili, sunt msurate date metereologice, se
"ace ~ ~' o preprocesare a datelor E"iltrri,
statistici etc#F, care apoi sunt transmise sta~iei
de
' control principale pentru prelucrare "mal#
/a sta~ii de control la sol "igureaz HRa'ale~n,
-iego &arcia Mi A$cension# 2n ~' esen~ aceste
sta~ii sunt prezute cu ante~e la sol, prin care
sunt transmise mesa'ele ~ de naiga~ie spre
sateli~i# -e regul, aceste date sunt transmise de
; , < ori pe zi#
~ ~ /ele cinci sta~ii ale segmentdlui de control
opera~ional sunt su"iciente pentru r' determinarea
e"emeridelor, care sunt denumite e"emeride
8roadcast Emai pu~in preciseF ~ ,$i sunt transmise
prin mesa'ul de naiga~ie de la satelit la
utilizator# Pentru determinarea
unor e"emeride mai~rg~is#e~~#nt "olosite
suplimentar alte cinci sta~ii# 2n prezent eIist
Mi alte organiza~ii, care calculeaz e"emeride
precise, ca de eIemplu +ational &eodetic , Sure:
din RocPille, 1ar:land M#a#
' =#=#< Politica de
siguran~ a sistemului &PS , # -#o#-#
E-epartement o"-e"enseF, !$i rezer toate
drepturile asupra !ntregului , sistem &PS,
~ar s comunice !n prealabil utilizatorilor unele
caren~e de utilizre#
# ' *e(nic S,A ESelectie Aaila@i*it:F~, este o
reducere oit a preciziei pentru
poii~ionarea !n timp real, deci in"luen~eaz mai
ales naiga~ia !n timp real# -iminuarea preciziei
este realizat pe de o parte prin manipularea
controlat a ceasului din sateli~i Eprocesul
dit(erF, cnd se produc erori controlate de
perioad lung Mi scurt !n toate mrimile
msurabile Ecoduri $i purttoareF, iar pe de alt
parte printr,o denaturare controlat a
e"emeridelor transmi$e'Eprocesul epsilonF# 1rimea
denaturrii controlate a datelor poate "i diri'at
de la segmentul de control al sistemului# Fr
te(nica S,A actiat, se estimeaz c precizia
pozi~ionrii !n timp real cu codul /2A este de ;?
<G m# /u te(nica S,A actiat poten~ialul de
precizie se reduce la cca# ;GG m !n pozi~ionarea
planimetric Mi la cca# ;>G m !n pozi~ionarea
altimetric# 2n general !ns, nu $e poate da o
regul general pentru estimarea preciziei de
pozi~ionare !n timp real, !ntruct gradul de
denaturare a datelor prin te(nica S,A depinde
eIclusi de seginentl~l de control al sistemului
Mi este in"luen~at de politica mondial la un
moment dat# -e$i
S2S*E1E -E P672*26+ARE &468A4A ;G
uneori te(nica S,A este dezactiat pentru o
perioad de timp, utilizatorul trebuie s '
procedeze !n permanen~ ca $i cum aceast ar "i
acti# 2n mod o"icial te(nica S,A a
"ost implementat pentru prima dat la =? martie
;CCG pentru to~i sateli~ii din genera~ia,,5r
.8locP 22.,
, *e(nica A,S EAnti Spoo"ingQ , produce o
recodi"icare a codului P#
+oul cod rezultat se nume$te codul J $i este
accesibil numai unui grup restrans~ de utilizatori
autoriza~i# +aiga~ia !n timp real cu codul P este
substan~ial mai prec~sa , "a~ de naiga~ia cu
codul /lA $i poate aduce aanta'e substan~iale !n
cazul unei con"Eagra~ii# -ac adsersarul reu$e$te
!ns s emit un semnal asemntor cu codul')#5 P,
care este recep~ionabil cu receptoarele &PS,
rezultatul poate deeni dezastruos##'
) ) Acesta a "ost motiul principal pentru care s,
a recodi"icat codul P# 2ni~ial era plani"icat, ca
te(nica A,S s "ie actiat dup atingerea "azei
"male din punct de edere militar F6/ EFull
6perational /apabi2it:F, cnd seg~nentul spa~ial
al sistemului era prezut numai cu sateli~i din
genera~ia .8locP 22.# Surprimztorpentru to~i
utilizatorii a "ost !ns actiarea permanent a
te(nicii S,A !nc din ianuarie ;CC>, ast"el !nct
codul P este accesibil numai utilizatorilor
autoriza~i# )
1odul !n care actieaz te(nica S,A Mi A,S poate
"i urmrit !n "igura =#;#
Figura =# 2 ' *e(nica de siguran~ la sistemul
+A3S*AR , &P?
Segmentul de control al sistemului &46+ASS are
acelea$i "imc~ionalit~i ca cel # de la sistemul
+A3S*AR, cu men~iunea c toate sta~iile de control
sunt plasate pe
' S2S*E1E -E P672*26+ARE &468A4A
;; teritoriul /#S#2##/a sistem de
re"erin~l, sistemul &46+ASS "olose$te sistemul
P7C6, care este "orma per"ec~ionat a
sistemului S&?B?# Prin aceasta, coordonatele unei
J msurtori cu sistemul &PS or di"eri
"a~ de cele o"erite de o msurtoare cu sistemul
&46+ASS# Sistemul de
timp utilizat de &46+ASS este 9*/ ES9F# -i"eren~a
dintre 9*Z/ ~5 ES9F $i 9*/ E&reenRic(F
este redus $i se poate determina# -in acest moti
la ~" sistemul de timp &46+ASS trebuie
introdus la interale de timp cte o secund de
, salt# 9ltima oar aceasta s,a
realizat la 6 ;#6 ;#;CC@, cnd pentru o secund
sistemul nu a "os~ disponibil#
Sistemul +A3S*AR are sistemul lui
propriu de timp ar secimde de salt# 2n
consecin~, di"eren~a dintre timpul &PS $i
9*/ este un multiplu de secunde !ntregi, ~ care
este transmis !n mesa'ul de naiga~ie#
*rsturile caracteristice ale celor dou
sisteme de naiga~ie pot "i urmrite !n
tabelul de mai'os0
*abetul=#l , *rasatur
caracteristic &46+ASS &PS #
2nl~imea orbitelor ;C ;GG Pm ~ =G =GG
Pm 2nclinarea orbitelor @>,B) ??) )
*impul de reolu~ie ;; ( ;? min >>
s ;= ( ~ +umrul sateli~ilor => E=;
actiiF => E=? actiiF Frcen~a
putttoarelor 42 S ;@G= U P ~ G,?@=? 1Oz 4l
S ;?A?,>= 1Oz 4= S ;=>@ U P
~ G,><A? 1Oz 4= S ;==A,@G 1Oz
1odula~ia semnalelor 4l S /2A, P EPlF 4l
S /LA, P2J EPlF 4= S P EP=F 4=
S P2J EP=F , /easurile din sateli~i < ,
/esiu Rubidiu Mi /esiu Sistemul de timp
9*/ E1oscoaF *imp &PS Sistemul
de coordonate P7,CG W&S , B> )
>'#
S2S*E1E -E P672*26+A27E &468A4A ;= =#< Segmentul
utilizator
Pentru a putea recep~iona semnalele emise de
sateli~ii &PS, utilizatorul trebuie s dispun de
receptoare adecate# 9n receptor &PS este "ormat
din mai multe componente# Foarte generalizat se
pot enumera urmtoarele0 antena cu ampli"icatorul
de semnal oscilatorul de !nalt "iecen',
microprocesorul, unitatea de control, # ,
, memoria pentru $tocarea datelor Mi sistemul de
Figura =#=
Sc(ema de principiu a unui receptor &PS ~
,P A.
alimentare cu energie# Sc(ema de principiu a unui
receptor &PS,, poate "i urmrit !n "igura =#=
Antena recep~ionez semnalele d~ la sateli~ii
izibili, punctul de re"erin~ "izic pentru
semnalele recep'ionate "i'md centrul de "az, care
poate s di"ere "a~ de centrul geometric al
antenei# Pozi~ia cen~ului de "az depinde de modul
de construc~ie al antenei $i ariaz !n "unc~ie de
direc~ia de inciden~ a semnalelor satelitare# /ea
mai , mare stabilitate pentru centrul de "az se
ob~ine !n prezent prin antenele de tipul
1icrostrip si /(oPe Ring#
Semnalele sunt transmise mai !nti la
ampli"icatorul de semnal $i ulterior la unitatea
de !nalt "iecen~ ~a unitate e"ecti de
recep~ie# Aici semnalele sunt , identi"icate $i
apoi prelucrate# 4a ma'oritatea receptoarelor
semnalele recep~ionate de
,
' SAS*E1E -E P672*26+ARE &468A4A ;< la un
satelit sunt diri'ate spre un canal unic de
recep~ie# %ntreaga instala~ie de recep~ie
este coordonat de un microprocesor, care
asigur $i stocarea datelor $i e"ectuez
calculele pentru o pozi~ionare !n timp real#
Printr,o unitate de control, care !n esen~
const dintr,o tastatur $i un monitor,
utilizatoml poate comunica cu receptorul# 2n
memoria receptorului sunt !nregistrate
msurtorile $i mesa'ele de naiga~ie# #
Alimentarea cu energie poate "i e"ectuat
"ie direct de la re~ea, "ie prin baterii eIterne#
tAo~aopol#
OeliR# ?#,0 ri(eliX
1iProS~~ip
Figura =#<
/tea tipuri de antene Edupd &#SeeberF
Scopul prelucrrii semnalului const !n a
determina timpul de propagare a semnalului prin
intermediul codului /2A sau P EJF, s decodi"ice
semnalul de naiga'ie $i , s reconstruiasc unda
purttoare a semnalului# -ac un receptor poate s
!nregistreze numai codurile $i mesa'ele de
naiga~ie, se orbe$te de receptoare de naiga~ie#
Receptoarele care opereaz cu codul P EJF au !n
principiu o precizie de ;G ori mai mare dect
receptoarele care opereaz cu codul /2A, datorit
lungimii de und mai reduse a codului P# Acest
aanta' este !ns !n ultimul timp eliminat, mai
ales la receptoarele cu codul /2A de genera~ie
nou $i cnd este actiat sistemul de protec~ie A,
S, "a~ de care aceste receptoare sunt imune#
Pentru $copuri geodezice sunt necesare receptoare
care pe lng !nregistrarea timpului de propagare
mai permit $i msurtori de "az pe unda
purttoare# Aici se poate "ace din nou o
di"eren~iere intre receptoarele care opereaz pe o
singur "recen~ $i receptoare care opereaz pe
ambele "recen~e# Pentrumsurtorile de "az
trebuie reconstruit unda purttoare ne"iodulat#
Acest lucru se poate realiza numai rin cunoa$terea
codurilor#
p
#
S2S*E1E -E P672*26+ARE &468A&A ;>
<# +6'~29+2 -E 8A7 -2+ &E6-E72A /9 SA*E42'~2 <#;
Sisteme de re"erin~
-escrierea mi$crii orbitale a sateli~ilor,
modelarea obsera~iilor, reprezentarea $i
interpretarea rezultatelor trebuie s "ie
realizat !n sisteme de re"erin~ adecate5 bine
de"inite $i reproductibile# Sistemele de re"erin~
utilizate !n geodezia satelitar sunt dup natura
problematicii, globale Mi geocentrice, !ntruct
mi$carea sateli~ilor are loc !n'urul centrului de
mas~ a Pmntului# 1surtorile geodezice de
pozi~ionare au !ns de cele mai multe ori un
caracter local $i necesit !n acest sens un sistem
de re"erin~ adecat# S
2n geodezia satelitar sunt utizate dou sisteme
de re"erin~0
, un sistem astronomic iner~ial E/2SF pentru
descrierea mi$crii sateli~ilor5
, un sistem de coordonate terestre E/*SF pentru
pozi~ionarea punctelor de obsera~ie $i descrierea
rezultatelor#
<#;#; Sisteme de coordonate astronomice
EecuatorialeF
i 5 ~F'~~'
Sateli~ii arti"iciali se mi$c pe zr#
# orbitele ~ lor !n cmpul Pol
, graita~ional al Pmntului, e ~ ~ deci !ntr,un
sistem iner~ial0 ~~ "
9n sistem iner~ial este caracterizat prin dou r
puncternal ~ t"[sturi %ulldamentale0
, originea sistemului este "iI ' sau eIecut o
mi$care liniar~ ,#
Figura <#; R , orientarea aIelor de coorSistemul
de coordanate ecuatoriale
S.t4~VTE1V1E DE POZITJONARE GLOBALA 15
donate in spa~iu este fix.
Un sistem de coordonate, care are centrul Pmntului ca
origine, flu este deci riguros ~Vun sitem ine4ial, ~tiut find, c
Pin~ntul se rote~te pe o orbit eliptic in urul
!oarelui. "o4ele care decurg de mci ~i influenta mi~c~rii
geocentrului asupra orbitelor ~ satelitului este ins~ at#t de
redus, incat folosirea liii ca origine pentru Un sistem spa~ia1
in $ederea deflnirii po%itiilor sateliuilor poate fl acceptat fr
restrictii.
&ult mm complicat este ins deflnirea orient~rii
axelor sistemului de coordonate. !istemul ecuatoriai utili%at in
astronomie ~i deflnit pentru o perioad '
(
~epre%int o
apropiere foarte bun f4 de un sistem ine4ial.
!istemul carte%ian
astronomic
fo1ose~te ca ax
), axa de rotatie a
Pmntului.
*e%ult deci, Ca
acest sistem este
fix in spatiu,
numai dac+ axa de
rotatie ocup o
po%i~ie fix in
spatiu, ar acest
lucru flu este
indeplinit, datorit
mm multor moti$e.
p ,o-l . Prm rotatia diurn
in urul axei sale,
~ sprc soare
Pm#ntul se
comport in spatiu ca un
giroscop /flg.0.12
care se mi~c in
urul altui corp 3
Soarele. 4cliptica ~i
3 3 planul ecuatorial
formea% un ungbi de
105 cca. 23,50.
Pm#ntul datorit fornei
5 3 sale elipsoidale
pre%int uniflturi in
3 3 3 %ona ecuatorului.
*e%ult, c asupra
!uprapunerea mlscarii do nutatie
pestc miscarea do precesie Pmntului
actionea.% un moment de
rotatie, cii scopul
de a po%i~iona axa
Figura 3.2 de rotatie
perpendicular pe ecliptic.
Pmntul ca giroscop 6onform legilor giroscopului,
SISTEME DE POZTIO!"#E $%O&"%"
giroscopul incearc+ s e$ite aceste forte ~i execut+ o
nii~care de precesie7 axa do rotalie a Pm#ntului se mi~c
practic pe un con. ( nu~care de precesie complet~ durea%
2' 8(( ani /an platonic2. -$-i~crii de precesie ii este
suprapus~ mi~carea db nutalie, ca re%ultat al nii~crii 9unii
in urul Pmntului. :ceste fo4e suplimentare~
asupra giroscopului Pm+nt, produc perioada ini~crii de
nutatie care are o durat de1 1;,<1 ani.
:xa ) a sistemului de coordonate ecuatorial astronomic se
pre%int deci ca oax+ care flu este flx in spatiu. Pentru a
deflni un sistem de coordonate fix in spatiu trebuic acceptate
c#te$a con$ent7
3 po%itia axei Pmntului la 1 -anuarie 1 ((( este axa ) a
sistemului de coordonate=
3 axa 5 se
afla intr3un
plan
perpendicular
pe axa ) 3
planul,
ecuatorial3 ~i
este orientata
spre punctul
$ernal
con$entional
/punctul
$ernal con$entional find
pe directia
liniei de interse4ie
dintre planul
ecuatorial cu planul
ecipticii la
data 1 ianuarie 1
(((2.
>ela
1.(1.1?;4 afostintrodusca
Figura 3.3 sistem de
coordonate
Sistemul ecuatorial stan(ar( 2)**+
con$entional astronomic sistemul
"@5 la epoca standard A 1(((. 6orespun%tor acestei
con$entii coordonatele in acest sistem stint pre$%ute cu
indicele 69! /6on$entional -nertial !Bstem2. Cbser$atiile
curente se efectuea% ins in sistemul de coordonate
astronomic
S1~TEME DE POZITIONARE GLOBAL4 18
momentan
, la care
axa
momentan
a
PmntuD
u
define~te
axa ).
'recerea
de la
sistemul
de
coordonat
e
astronomi
c
momentan
la sistemul
de
coordonat
e
ast'ononD
lc
con$entio
nal se
reali%ea%a
in dou
etape7
1.
-ntr3unprimpasare
Figu! ".4 icc o
reducere a
Sistemul e#u!t$i!l m$me%t!%
coordonatelor pentru
m&l$#iu
respectare
a mi~crii
de
nutatie. :ceasta conduce la sistemul de coordonate
astronomic milociu.
1. ( a doua reducere datorat mi~crii de precesie
conduce 9a sistemul de coordonate astronomic con$entional.
Siste
mul
e#u!t$i!l
st!%'!' J
()))
/!istem
inertial
con$ention
al2 /"ig.0 .
02. :cest
sistem este
in realitate
tin sistem
carte%lan
cu axele
5'C,E'C,)'
C. :ceste
axe
corespund
unei po%itii
medii
pentru anul
1 (((, 1
ianuarie,
era 11 U'.
:cest
Figu! "* sistem este
dat in mod indirect
Sistemul e#u!t$i!l m$me%t!% prin
coordonatele a 1 *"*
!'e+,,!t stele
Findamentale. :xa C5
a acestui sistem este orientat dup directia ecbinoctiului
milociu, corespun%tor datei
SSTEME DE POZITIO!"#E $%O&"%, 1;
respecti$e.
Sistemul e#u!t$i!l m$me%t!% m&l$#iu- /"ig.0 .42 .este
asemntor celui standard, cu diferenta 6a -a epoca ' 3
epoca obser$atiei 3 ecDinoetiul ocup o po%4i~ afectat+ numai
de precesie. :xa 5' este orientat dup directia
ecDinoctiului mi1ociu~
Sistemul e#u!t$i!l m$me%t!% !'e+.!t- /"ig.0 .*/ este
un sistem aseman+tor care 3 ecDinoctiul este eel ade$+rat ~i
este afectat de precesie ~i nuta~ie.
".1.( Siseme 'e #$$'$%!te teeste
9a definirea unui sistem de coordonate carte%iene
tridimensionale care s fie legat de corpul P+m~nt, se poate
prelua originea coordonatelor ~i axa ) din sistemul
de
coordonate
astronomic
momentan
t~r
modificd.
Pentru
definiti$area
sistemului
mai trebuie
s dispunem
de planul
5). Pentru
aceasta este
ales un
punct de pe
suprafata
Pm#ntului.
:eest punct
/obser$atpru
l astronomic
GreenHicD2
~i axa )
dea
amintit,
definesc planul 5).
Planul care
treee prin geocentru
~i este
perpendicular pe axa )
Figu! ".0 repre%int
planul 5CE. Prin
Sistemul teestu m$me%t!%
aceasta s3a
definit sistemul de
coordonate carte%ian global terestm.
:cest sistem este situat cii originea in geocentru ~i se rote~te
odat cu corpul P+mnt. Varialia permanent a axei
Pmntului in spatiu /precesia ~i nutalia2 flu infDuenlea%
~TEME DE POZTTIONARE GLOBALA 1?
acest sistem de coordonate. -ns+ sistemul de coordonate flu
este fix in
interiorttl
corpului
Pmnt. >in
acest
moti$ el se
mai nume~te
~i
I0
sistem
ue
momentan
terestru.
Varialia
acestui
sistem de
coordonate
in interiorul
Pm#ntului
este generat
de
modificarea
axei de
rotatie a
Pmntului.
:ceasta se
face obser$at
ca fenomen
de mi~##!e
! 1$ll2$.-
5 &oti$ul
deri$ din faptul c
axa de
rotatie a Pm~ntu1ui ~i
Figu! "34 axa de
simetrie a Pm#ntului
Sistemul teestu #$%+e%,i$%!l flu coincid.
:ceasta conduce
conform
legii giroscopului -a o
modificare permanent a axei de rotatie in raport cu
Pm~ntu1. >ac Pmntul ar fi un corp complet rigid,
mi~carea polilor ar a$ea o perioad+ de 0(5 %ile /perioad
4uler2. 6omportarea elastic a P+m#ntului ~i nii~carea
oceanelor conduc la o abatere care generea% o perioad de
40( %ile ~i cu o amplitudine de (,1J(,1 sec. de arc /perioad
6Dandler2. :ceste $alori corespund unei scDimbri a poiului
de 0J< m. &i~carea polilor este deterniinat+ de ser$iciile
inertiale ale obser$atoarelor astronomice.
>atorit mi~crii polilor defin4ia aniintit mai sus pentru Un
sistem de coordonate terestru de$ine dependent de timp. !e
$orbe~te din acest moti$ de un sistem de coordonate terestru
momentan. Pentru aputea compara coordonatele intre ele,
trebuie
ne referim ins lao po%itie um$oc a axei de rotalie in
interiorul corpului Pmnt. :ceast po%4ie con$enDional
/6-C36on$entional -nternational Crigin2 este definit ca
po%4ie medie a poluDn pentru perioada 1?((31?(5. :bia dup
reducerea
1(
SISTFME DE POZITO!"#E $%O&"%"
coordonatelor terestre momentane la CIO se obtm
coordonate globale con$entionale comparabile intre ele.
:ceste coordonate poart indicele 6'.
6'! este un sistem asemntor cu cel
terestrumomefltafl. :xa OZ este orientat dup dxrectia until
pci terestru con$entional /6'P2. :xa OX sa afl la
intersectia
4
planul meridian GreenHicD ,ill. Polul
terestru con$entional a
ecuatorului 6'! cu ,$st~.
"
stabiit in ultiniele decenii in legtur cu ne$oile geode%iei cii
sateliti ca c po%i~ie. medie, re%ultat din prelucrarea
obser$atiilor until numr mare de obser$atoar;~ astronomice
/cca.<(2 3 o retea mondial de obser$atoare astronomice 3 care
au po%i~ia~ cunoscut prin ni~te $alori nominale medii ale
latitudinDi ~i longitudinDi. Prin repetare~ obser$atiilor
re%ulta in pemianent+ $alori care se abat fat de $aloarea
notninal., :cestea se datoresc unei niigra~ii a polului
momentafl al Pm#ntului.
!istemul KLorld Geodetic !BstemM /LG!3;42 este Un
exemplu de sistem de coordonate terestre. :cest sistem este
definit de cca. 15(( de statF terestre ~i este~ utili%at de
sistemul GP!. :cestui sistem i3a fost asociat un elipsoid
geocentric ecbipotential, ai crui parametrii sunt pre%entati in
tabelul de mai os.
Ta-elul 3..
Parametrii ~i $aloarea icr !emnificatie
a N 6 378 137 m !enOaxa mare a
elipsoidului
6
1(
N3 4;.1<<;5 1(.< : doua constant
~rmonic %onal
/:24 7 292 115 10 rad P s Vite%a de rotatie
aPm~ntului
I 0 ?;< ((5 -C~ m
0
P s
1
6onstanta a$ita
ional a Pm#ntului
Un alt exemplu pentrtl un sistem de coordonate terestre
este definit de -4*! /-nternational 4artD *otation !er$ice2 ~i
poart denumirea de -'*" /-4*! 'errestrial *eference
"rame2. 4l afost definit prin nisurtori in peste 14( de statii
fundanientale terestre, in calQule tinandu3se ~eama ~i de
efectul nii~crii plcilor tectomce. Preci%ia po%itiilor staliilor
care definesc acest sistem de referint este estimat intre R ' 3
.'
SISTEA4E DE POZTIO!"#E $%O&"%" 11
ar preci%ia $ite%ei de $ariatie in timp la ~ lni%n I an.
>in acest moti$ sistemul este ~riodic actuali%at, denumiril
sistemului fiindu3i ata~at anul de actuali%are, de exemplu
;?.
-ntre cele dou sisteme exist+ diferente ~i acestea se
datorea% faptului, QG!3;4 a fost deflnit in4ial prin
obser$atu >oppler asupra satelitior sistemului
!-', iar l-*4 a ,$st stabilit prin obsre$4ii mult mai
precise, !9* /!atellite er *anging2 ~i V9,- /VerB 9ong
,aseline -nterferomelrB2. Preci%ia po%4iei st4iilor temului
LG!3;4 era estimat in4ial la 131 m, iar cele ale
sistemului -'*" de dinul centimetrilor. >iferenla cea mai
semnificati$ dintre cele dou sisteme apare constanta
gra$ita~ional, fapt pentru care a fost propus scbimabarea
acestei $alori sistemul LG!3;4 $u Bea din sistemul
-'*". ( prima actuali%are a sistemului
LG!3;4 s3a cunoseut sub denuniirea LG!3;4 //080(2, ar a
doua actuali%are a a$ut ~oc in 1??8 cunoscut+ ca LG!3;4
/G;802, unde 80( ~i ;80 repre%int sptm+na in timpul
GP! in care a a$ut be actuali%area.
-n anul 1?;8 l:G /-nternational :ssociation of
GeodesB2 a decis formarea unei subcomisii K4U*4"M, care
a$ea ca sarcm principal stabilirea unui sistem unitar de
referint pentru 4uropa. Pornind de la sistemul l-*4 ;?, in
1??( s3a decis, ca statiile 'Dndamentale ale relelei -'*"
plasate pe placa 4uro3:siatic, s forme%e datele geode%ice
de referinl pentru $iitoarea retea european. !copul
principal consta in ciberarea acestui sistem regional de
referin~ de mi~carea plcior tectomce ~i s corespund cu
sistemul LG!3;4 in limita preci%iior br de reali%are. 6a
supraf4 de referint afost ales elipsoidul G*!3;(, care se
deosebe~te nesemnificati$ de elipsoidul LG!3;4. Soul
sistem a fost denuniit K4U*4" ;?M /4uropean 'errestrial
*eference "rame2. ,a%at pe 18 stalii fundamentale din -'*"
;? situate in 4uropa de Vest, s3a conereti%at reteaua
cunoscuta ast%i aproape exclusi$ sub denumirea de
K4-A*4"M, care a fost in pennanen~ actuali%ata ~i extins,
aurig~nd in pre%ent la ?1 de statii a cror preci%ie de
po%ilionare este estimat la 131 cm.
SISTEME DE PO4JTJONARE GLOBALA 11
".1." Leg.tu! i%te sistemele 'e #$$'$%!te !st$%$m
i#e 5 teeste
Pentru
re%ol$area unoi~
% N%
probleme
de
msurtori
T
na$iga~ie
pe Pm#nt~
coordonatele astrononuce ni~
sunt
potri$ite, intruc#t punct~
! de pe
suprafa~a terestr~
datorit
rotatiei Pm~ntu1u~
N ~ nu au
coordonate astrononiic4
fixe.
4cuatiile mi~c~rii unu~
satelit
ins, corespund rnimai
Figu! ".6
Leg,,tu! 'i%te !.7ele sistemel$ 'e intr3un
sistem menial, adic~
#$$'$%!te !st$%$m i#e T teeste ele pot ,i
formulate UF
practic
doar
pentru un
sistem de coordonate astronomic. Pe de alt parte ins
obser$area satelitior se face de pe supraf~aPm#ntu1ui,
ceea ce conduce -a necesitatea transformrii coordonatelor
terestre ale punctelor de obser$atie in coordonate
astronomice ~i mBers. 4ste deci absolut necesar ca legturile
dintre sistemul de coordonate terest'u ~i cel astronomic s fie
cunoscute.
!istemul de coordonate momentan terestru corespunde
cu sistemul de coordonate astronomic momentan except~nd
o mica rotatie inurul axei ). Pm#ntul se rote~te complet
intr3o %i sideral 8i sisternul de coordonate astronomic
momentan cu 0<((. UngDiul dmtre axa 5 a sistemului de
coordonate momentan astronomic -a momentul ' poate fi
dedus din tinipul sideral momentan -a obse$atorul din
GreenHicD
/G:!'2.
'ransfonnarea intre sistemul ine4ial con$entional
/6-!2 ~i sistemul terestru con$entional /6'!2 este reali%at
pnin rotatii ~i repre%int o problem+ fundainentala
SISTEME DE POZITJONARE GLOBALA 10
ageode%iei cu sateliui. -n cadrul acestei transformri mi~carea
orbital+ a satelitului este ~-at in sistem ine4ial /6-!2, ar
po%i~ionarea punctelor geode%ice se reali%ea% in ~tem terestru
con$entional. 6onform tebnologiei po%i~ionrii prin sateliti,
satelitul ~ste purttorul propriilor sale coordonate. Po%itionarea
tridimensional se face in f~stem6'!.
&omentan nutatie &ilociu recesie
6on$entional
U
&omentan G:!' &omentan 6-C
6on$entional
:stronomic 'erestru
'erestru
Figu! ".9
Legitu! i%te sistemele 'e #$$'$%!te !st$%$m i#e T
teeste
6u seninificatiile7
Precesia mi~carea de perioad lung a axei medii a Pm#ntului :(*
8(( ani2=
.Sutaia mi~carea de penoad+ scurt a axei mcdii a Pm#ntului /de
-a 14 %ile -a 1;.< am2=
G:!' GreenHicD :parent !ideral 'ime /ungDiul de rotalie intre
punctul $ernal ~i meridianul
GreenHicD2=
CIO 6on$entional -nternational Crigin / po%ilia medic a polului
pentru perioada 1?(( 3 1905".
Pentru un $ector oarecare KxM transformarea care se impune
este data de relatiile7
7 RM Rs RN R~ ~i#;s~< /0.12
~~l#TsJ
3 matricea de rot4ie pentru mi~carea polilor=
SISTFME DE POZITIONARE GLOBALA 2#
*s 3 matricea de rotalie pentru timpul sideral=
$% 3 matricea de rotatie pentru nutatie=
3 matricea de rotalie pentru precesie=
6-! definit la epoca standard A 1((( este transformat
in sistem momentan sai~ ade$rat la epoca obser$atiei prin
aplicarea de coreclii datorit precesiei ~i nutalieit :xa ) a
sistemului 6A! repre%int po%itia liber a axei momentane de
rota~ie~
"ornia general a matricior de rotatie 3 prin care se
reali%ea% transformri1~ ortogonale 3 sunt compuse din
elementele matriciale *~/a2, care descriiu o rotatiQ po%iti$ a
sistemului de coordonate in urul axelor 5 E, ) $u
ungDiu1~.
&atricile de rotatie au farina7
( si 1 /0.11
*
1
L N coscd
coscc ( 3sins 1
( 1 ( /002
sina ( cos~
coscg sina (
!-fl~ coscc ( /042
( ( V-
&atricile date sunt $alabile peniru sistemele de coordonate
orientat dreapta. *ot4ia $u ttngDiul a are senm po%iti$ pentru
a rotatie in sens mBers arcelor de ceasornic pentru un
obser$ator care pri$e~te dinspre origme in lungul sensului
po%iti$ al axei date.
&recesia. ( repre%entare grafic a precesiei este data in
figura 0.1(
SISTFME DE POZITIO!"#E $%O&"%" 15
~e%itia punctului $enial 'ediu la epoca standard (
0
este
notat prin )
0
~i po%i~ia la ~ca obser$aliei 'pnn ). *atricea
de precesie $~ este co'pus+ din trei 'atrici de
tie succesi,e-
)3.'+
parametrii de precesie ., u , . :ce~ti parametrii sunt serii de
timp7
2306.2181(/O.30188(
2
WCM.(18??;'
0
/ 2306.2181(/ 1.09#68(
2
WCM.(1;1(0'
0
/0.<2
$ 1((4M.01(?'ICM.41<<5'
1
3 CM.(41;00'
0
ecuatorul /tn2 ecuatorul 0t"
)li+
Figura 3.. Precesia
Parametrul 1I repre.int+ inter,alul de tinip intre
'o'entul de o2ser,atie ~i epoca
SISTEME DE POZJTIONARE GLOBALA 26
standard A1(((, exprimat in secoli Aulieni.
Suti4ia. ( repre%entare grafic a nutatiei este data in
figura 0.11 Punctul $ernal milociu la epoca obser$atiei este
notat prm 4 , iar punctul $enial ade$rat prm 4~. &atricea de
nutalie $% este compus din trei matnci de rotati~ succesi$e ,
in care at#t nutatia
in longitudine ~4A cat ~i nutatia in oblicitate ~e pot fi tratate
ca mrimi diferen1iale.~
~~X
#! N 0 --~ 1 *
0
YI:4iZ *
1
1eZ N
:[
1
co~ ~
:i-t ~ 1 2
Cblicitatea medie a ecipticii e a fost determinat ca7
(M. (((5? '
1
W (M.((1;10 '
0
/0.;2
Figu! ".1 Nut!,i!
SISTEME DE PO2TO!"#E $%O&"%" 18
Parametrii de nutatie 9~l-, ~i ~ sunt $ompu~i dm serii
amtonice7
EN\a1sin/~e~4~2N318M.1sinC, W... /0?2
0e3% =1#$s:L eE/>9?.(#$s @.~
/0.1(2
4tnplitudnule a , b~ ,ca ~i coeficientul de integrare e~ stint
cunoscute ~i tabelate. 6ele ~ftci argumente fundamentale
4~, descriu nii~carea medie a sistemului AS$!e 3 P,,m!%t
3 I<~4%J?.
. 9ongitudinea milocie ~' a nodului ascendent al 9unii este
until din argumente. Z~-~du1 asceudent al 9unii are o
nii~eare retrograd $u o perioad de aproximati$ 1;.< am ~i
aceast perioad apare in termenii principali in senile
nutatiei.
'imp sideral
&atricea de rotalie pentru timpul sideral *s este7
*
5
N *
0
YCnZ 03.11"
3iste'ul 453 68# este de7init pnin $ite%a ungDiular
uniform L4. >in acest 'oti, se ,a utili.a tiinpul sideral
niilociu pentru ungDiul de rotalie din ecualia 03.11".
*i~carea polilor
In urnia calculelor pre'er8+toare se o2tine polul
con,entional instantaneu
0C)& 6Celestial )p9e'eris &ole", ~i el tre2uie doar rotit
in CIO 0Con,entional
International Ori8in". :ceasta se reali%ea% cunosc;nd
coordonatele Xp , B~ ale polului
instantaneu in raport cu dO. Coordonatele polului stint
deter'inate de I)$3.
*atricea de rot#ie pentru 'i~carea polilor *& este data
de-
1;
SIS TEAB,E DE POZITO!"#E $%O&"%"
R
M
R
(
CBD~1R
1
VE11 ~O1 4p0
03.12"
5P
&atricile de
rot4ie *s ~< )=*
s4
6-C adesea
combinate intr3o singi4
matrice **
pentru rota1~
Pmntu]u7
3i
6
64P ***& *s
/0.1~
-n ca%ul GP!
sistemul c]
Figura 3..2
7oor(onatele polului coordonate
spatia9 astronomic fix
este dea raportat 9a 64P. >eci , $$ este singura matrice de
rot4ie care trebuie aplicat pentru transformarea in sistem
terestru.
3...,
7oor(onate
glo-ale
elipsoi(ale
p
9 Pentru practica
ser$iciilor de
msurtori
geode%ice 0i in
na$ig4ie,
sistemele de coordonate
x carte%iene nu
sunt in general
sugesti$e,
intmc#t coordonatele
carte%iefle sunt
pu~in
Figura 3..3 expresi$e.Pentru
scopurile practice,
Sistem (e coor(onate elipsoi(ale
STSTEME DE POZJTIONARE GLOBALA 29
^3a incettemt ca un punct s fie descris prin coordonatele
elipsoidale 3latitudine, ~ongitudine ~i altitudine. 6onceptul
unui astfel de sistem de coordonate este artat in ~gura 0.10.
~a%a geometric o repre%int un elipsoid de rotatie a crui
centru corespunde cu eocentrul ~i a crui axe principale 5,
E , ) corespund cu axele sistemului de
rdonate carte%ian terestru.
~itudinea
elipsoidal+ a unui punct este ungbiul p format de
perpendiculara dus din
~gnctul respecti$ pe elipsoid ~i planul ecuatorial.
9ongitudinea elipsoidal : este ~gDiu1 format de planul
meridian care trece prin punctul P 0i planul meridianului
%ero
bilit con$entional. :ltitudinea D este lungimea msurat in
lungul normalei la Vlipsoid din punctul P ~i p~na la suprafata
elipsoidului. :ceste coordonate elipsoidale
obale repre%int doar o alta pre%entare matematic a
sistemului global carte%ian. 4le
u stint identice cu latitudiniZe 0i longitudinile elipsoidale cu
care operea% ser$iciile
e msurtori ~i flu sunt identice cu latitudinea ~i
longitudinea geografic determinat ~pc cale astronomic ,
cDiar dac diferentele nunierice intre aceste coordonate este
~arte mica.
".1.* 7oor(onate topocentrice
V9a coordonatele topocentrice trebuie s se fac o deosebire
intre coordonatele topocentrice geode%ice ~i coordonatele
topocentnce astrononOce. !istemul de coordonate topocentric
geode%ic este definit astfel /figura 0.1427
3 originea coordonatelor7 punctul de statie P al
obser$atorului=
3 axa ) 3 normala la elipsoid care trece prin P=
3 axa 5 3 este perpendicular pe axa ) ~i se afl in planul
meridian al coordonatelor elipsoidale globale care contin
punctul P=
3 axa E 3 rotirea axei 5 cu 900 in sens orar.
-mportanta acestiO sistem de coordonate const in
faptul c are abateri foarte 'ici 7at+ de sistemul de coordonate
topocentric astronomic care este deflnit astfel7
SISTEME DE POZITJONARE GLOBALA 30
3 originea coordonatelor7 punctul de stalie al obser$atorului=
3 axa ) %enitul astronomic /$erticala in punctul
obser$atorului2=
3 axa 5
directia
Sord=
3
axaE7directia4st=
T ~ :%imutul
:, distanla %enita1~
), ~i
distanla spa~ia1 ~
repre%mta
marmule cu care
define~te
po%i~ia unui satelittn
acest
sistem de
coordonato
>
topocentric
astronomi6~
P
!istemul de
coordona4
~C( topocentric
astronomic ~
sistemul de
coordonat4
topocentric
geode%ic 4
deosebesc
prm aceea, ci
Figura 3.., axele br
sunt putm rodte
Sistem (e coor(onate topocentrice unele fat
de celelalte. :cest
lucru se datorea% faptului 6a normala la elipsoid definit~
matematic ~i $erticala definit de c#mpul gra$ita~iona1 al
Pm+ntului flu corespund cu exactitate.
".1.0 T!%s,$m in (e coor(onate
Vectorul 5 in sistem terestru poate fi repre%entat at#t
prm coordonate carte%iene 5, E, ), cat ~i prm coordonate
elipsoidale p, 5, D. 9egtura dintre cele dou seturi de
coordonate find data prin relaliile7
::N W 8+ cos? cosX~
N - :N i98+ cos?i sinX /0.142
)).:e
2
F .t3 8+ sirnp
SISTE",E DE POZITIO!"#E $%O&"%" 31
!3 a
.:e
2
sm
1
/p )3..'+
e
2
I a
2
G=
(
/0.1<2
unde p, 5 , 9 3 stint latitudinea, longitudinea ~i
altitudinea elipsoidal+, % normala primului
$ertical, e
2
3 prima excentricitate numeric, ar a ~i
-
~e%int
axa mare respecti, scniiaxa mica a elipsoidului.
0 7alcularea coor(onatelor el/psoi(ale (in coor(onate
carte/iene
:ceast+ transformare de coordonate este necesar+
pentru a obtine coordonate uanale 7olosite in do'en'l
8eode.iei ~i in na,i8a~ie@ latitudOiea elipsoidal+ p
loiigitudinea elipsoidalA :, ~i altitudinea elipsoidalB 9.
:,e' pentru calcul urmtoarele formule7
3V3 e 2 - s'
3
C
arctgZ
p I e
.
1 a cos
3
( /0.182
Za ,2 ____
0u; p3 *
2
HE
(
(N arctg: < e I ____
p- -
2
1~
arctg: 03.18"
5
83 0 :! < 03.19"
cos tp
!3 a 03.20"
1 I e
2
sin
1
/~
SISTEME DE POZITIONARE $%O&"%" 32
7alcularea coor(onatelorpolare topocentrice
:ceste trans7orniAri sunt utili%ate in calcularea
$i%ibilitalii satelitior deasupra unui punct de pe supra7ala
Pm#ntului. Coordonatele carte.iene pentru punctut de
o2se,#ie ~i ale satelitului, precu' ~i coordonatele
elipsoidale ale punctului de o2ser,atie tre2uie s+ 7ie
cunoscute. -ntr3o prima fa% sunt calculate di7erente1~de
coordonate, <ar ulterior se calculea% a%imutul :, distanta
%enital . , ~i lun8ui~ea spa~iala 3 p#n la satelit.
Cor'ulele de transformare sunt-
" N arctg 3 !m2.. :5 W 6C!5 ~V 03~1"
!fl/P cosD :X 3 sinQ sin2.. =4 W cosp Z
-
S3 "*
2
HAE
(
HAZ
(
:"4(/
sin2~. "4 W sirnp "Z 03.23"
Z
3.2 3iste'e de ti'p
tn $iata de .i cu .i ti'pul este o mrime fundamental
pentru descrierea proceselor din natura $ie ~i 'oart~.
-mportai4a ti'pului in 8eode.ia satelitar+ de,ine
fundamental, dac+ a,e' in ,edere urniEtoarele-
a 3 po.l ia unui satelit este o 7unctie de ti'p@
~~coordonatele punctelor~pesupraf4i P~m:ntului
snnt tot o 7unclie de timp datorit sistemului de coordoFate
astronomic necesar in 8eode.ia satelitar ~i datoritE
rot#iei Pmntului.
SISTEME DE POZTIO!"#E $%O&"%" 33
0
cond#ie
fundamental
pentru
'Esurarea
ti'pului 0
#(2 repre.intE,
ale8erea ~i sta2ilirea
unei unit+ti de
tinip adec,atE. In
plus, este
ne,oie de un
instrument
care s+ ne
permit
sta2ilirea
unui raport
intre
inter$alul de
tOnp care
dori' s+6l
'Esur+' 0i
unitatea de
-
timp 3 un ceas.
Ca imitate de
timp
se ale8e de
regul durata t'ui
proces
repeta2il de la care se
FE gu! ".1*
~ I%,lue%,! e$il$ 'e tEm1 I% pretinde cA
este riguros periodic.
geo(e/ia 7u sateli>l Di
msurtorile satelitare sunt
ut~-i%ate trei siste'e diferite de timp7 timpul dinamic,
timpu9atomic~i1impsideral.
T8npul (inamic este scara timpului uni7or', care
8u,ernea.+ tni~carea corpurilor intrun camp
gra$itational= acesta este argumentul 'dependentin ecualia
nii~crii unui coip
[onform teoriei gra$ita~iei cum ar 7i 'ecanica SeHtonian
sau relati,itatea 8eneral+. ,CInd se determin e7e'eridele
unui satelit, in 'od i'plicit este ~ttili.at tinipul dinamic.
Timpul atomic este timpul reali.at de ceasurile ato'ice.
:cesta constituie ba%a pcntru o scala de ti'p uniform pe
&A';nt. Timpul si(eral are la ba% rotatia &+'~ntu1ui
inurul aGei sale. &ai de8ra2+, este o m+sur a po.iliei
locului pe &A'~nt in raport Cu siste'ul de referii4: spatial 3
7iG. Ceru#ele minime pentru descrierea anu'itor procese
7l.ice sunt-
d(
1
Y!Z ? 2 G iO~ pentru rotalia Pmntului
d(
2
Y!Z H 1 G lO~ pentru nii~carea or2italE
SISTEME DE POZITO!"#E $%O&"%" ~3#
d(
3
Y!Z ? 1 5 1 O~ pentru propa8area sen'alelor
3iste'e de timp
Ta-elul 3.2
Procese periodice 3iste'e de timp
utili.ate
$otatia Prn`ntului in urul aGei sale 'impul uni,ersal
0I("
'impul sideral
5reenJic9 0Os"
$e,olulia pm#ntului in urul 3oarelui 'nnpul dinanFc
terestru 0(K("
3.2.. Timp solar
o unitate de msur pentru rotatia &+';ntului este
ungDiul orar, care repre.intA
ungDiul dintre
'eridianul
corpFlui
ceresc ~i
'eridianul de
re7erL#A
0'eridianul
5reenJic9".
'impig
) Uni$ersal este
de7init prin argumentul
ungbiului orar
5reenJic9 de 12 ore
:p 1~e de nii~care
unifonn~ a unui soare
7icti, in planul
ecuatorial. -impul
sideral este
de7init prin ungDiul orar
al punctului
,ernal. KacE ,or2i' de
punct ,ernal
'i<lociu a,e' in ,edere
Figu! ".10 timpul sideral
'i<lociu, ar pentru
@aria>la m>>rimii /ilei 0olare punctul $ernal
ade,+rat, timpul.
in (ecursul 141(F ~ sideral aparent. ~i ti'pul
sideral ~i
SISTEME DEPOZITO!"#E $%O&"%" ~05
ccl solar 7lu sunt uniforme at;ta timp cat ,ite.a
un89iularA ~ nu este constant~..
i Timpul solar AT
/~ unitate de timp natural dispunem de rot#ia diu'+ a
P~ni~ntului inurul axei sale.
1<~n o2ser,area succesi,+ a po.i~iiIor de apo8eu ale
3oarelui intr6un punct de dser$atie se poate reaMi.a
aceast+ unitate de ti'p. Initatea de timp ast7el definit
este #pa solar ade,~rat+ , iar scala de ti'p a7erenta este
timpul solar ade,Erat. &entru a a~nge la o scala de timp
uniform pentru intregul corp &A'+nt, se ale8e apo8eul
!~arelui in dreptul meOdianului 5reenJic9 ca find 12,00.
Initatea de ti'p astfel c#tinita 3 /i solarBa(eCB0at>>9 7lu
este ins o mrime constantA, intruc#t .iua solarE #e,arata
ia $alori diferite in decursul unui an. :ceasta are
urmtoarele cau%e7 din a
#ua le8e a lui Nepler re%ult c+ ,ite.a unei planete
depinde de po.i~ia 'o'entanA pe
#psa or2ital+. Kc aici re%ult 07i8ura 3.16" cA la re,olutia
Pm#ntului in urul 3O~re1ui, adic in decursul unui an
/inter$alul de timp intre douA po%4ii de :po8eu ale
3o~relui" sunt di7erite.
0 alt+ cau.+
pentru neuni7or'itatea
% .ilelor solare ca
durat+, deri$ din
:xa de rotatie
faptul, c~ planul
in care Pm#ntul
se
rote~te in urul
3oarelui /
ecliptica"
7lu este
perpendicular pe
axa de rotalie
aPmntului
07i8ura 3.17".
(9in aceasta,
or2ita util+
pentru o .i
solar+ este
proiec~ia or2itei
Pmntului pe un
plan
perpendicular
3care
pe axa de rotatie
~i care trece prin
Figura 3..2 cen7rul 3oarelui,
aceasta conduce la o
Ecl/ptica 0 m>>surarea timpului denaturare a
elipsei or2itale reale. In
conclu.ie se
re'arc+ c+ .iua solar+ nu
SISTEME DE POZ22O!"#E $%O&"%" 36
este o unitate de timp riguroas. !e de7ine~te o or2it+
solarE 'edie care are menirea s conduc la o %i solar+ a
cArei durat este constant+ in decursul unui an. )iua solar+
ast7el definit se mai nume~te ~i /i solarme(ieD iar
siste'ul de ti'p care se spriin pe aceasta, poart+
denu'irea de timp solar me(iu. Ki7erentele dintre timpul
4
Aar 'ediu ~i ti'pul solar ade,Arat sunt descrise de
ecuatia timpului. (inipul solar '~1iu pentrul 'eridianul
.ero se mai nu'e~te ~i tunp uni,ersal 0I(". 'impul
uni,ersal ~te dedus din o2ser,atiile de rutinE I+cute in 'E
de o2ser,atoare astrono'ice reparti.7tte pe intreg 8lo2ul
p+'Bntesc- Con7or' de7initiei, timpul uni,ersal se re7er+
la axide rotalie 'o'entanE a Pm#ntului. &i~carea polilor
in7luentea.a ins ti'pul uni,e,OAl
9
&entru a co'para timpul I( dedus la di7erite statii
tre2uie sB se 7ac+ o reduce~ a ti'pului uni,ersal
o2ser,at, la un p01 con,entional 0C=O6Con,entional
lntematu~al Ori8in". :ceastA reducere conduce la un timp
nuniit I(1. U'1 se re7erE la rot#ia 'o'entanE a
Pm~ntului, la or2ita solarE 'edie ~i un p01 'ediu. I( 1
corespunde
,ite.ei ungDiulare reale a rotatiei siste'ului de
coordonate con,entional terestru ~i deci este 9otAr;tor
pentru deter'inarea de po.itii prm o2ser,a~ii astrono'o
3 8eodetice. Kac+ pentru imbunttirea uniformittii scalei
de timp se iau in considerare $arialiile ,ite.ei de rotatie a
Pmntului, in decursul unui an respecti, <u'Atate de an,
re%ult
I(2. I(2 a
de,enit astP.i
neiGnportant
,datoritA
utili.I~ii
tnnpului
ato'ic.
Timp si(eral
O altA
posi2ilitate de a de7ini timpul
prm intennediul
rotatiei Pm~ntu-ui
constE in
o2ser,area trecerii Ia
Figura 3..F meridian a unei
stele 7iGe. Ca stoa
Ziua si(eral Q Ziua solar
fix~ se ale8e
aici punctul ,ernal.
SISTEMEDE POZITIO!"#E $%O&"%" 37
'i%npul sideral re$olutia Pm#ntului cu 3600
11~mpu1 solar re$olutia Pm#ntului cu 0<(
(
Wc~
l0up cum se obser$ in figura 0.1; %iua siderala astfel
deflnit este mai !curta dec#t
o~ %i solar /6u cca. 4 miii I %i2. 6onform definutiei, in
ca%ul %ilei siderale, punctul
are ~un rol Dotr#tor. Punctul $ernal este
dependent de po%ilia axei de rotalie a
~mn~ntului in spa~iu care flu rmne fix. >e aici re%ult+ o mi~care a
punctului $ernal.
~rna1
/~atonta acestei mi~cii, %ilei siderale trebuie s i se aduc+ o corec~ie
pentru a aunge l[un punct $ernal milociu, re%ult#nd Ko %i
sideral tnedie K. Pentru ne$oile astrononuiei
de%ice ~i a geode%iei cu sateliti, pentru ne$oi ~tiintifice
se operea%a CI di,erse ~8orii
de timp sideral, timp 2a.at pe rotalia Pmntului inurul aGei
sale.
(i'pul sideral este de7init la 'odul 8eneral ca
ungDiul orar al punctului ,ernal. 1~istun8e' ast7el tiinp
sideral aparent de7init cu a<utorul punctului $ernal B
ade,+rat ~ timp sideral 'i<lociu de7init cu a<utorul
punctului ,ernal nii<lociu corectat de nutatie@ ~ecu' ~i
timp sideral local, de7init 7#+ de 'eridianul locului ~i
tinip sideral 5~eenJic9. 'impul sideral la 5reenJic9
pentru ora .ero timp uni,ersal , la 'ie.ul noplii, este
calculat cu autorul relatiei-
$MST G841m*)i-*461 ~ 86#018#R,812866( / EDEH3.E,T
2
3 6R,2 G iO~
T
3
~~U[tCr
-3
repre%i
nt
inter$a
lul de
timp
exprimat in secoli Aulieni
I Z~ &eddianul 3ud cupr's
inUe ora .ero timp
uni$ersal la
data calendaristic
respecti$
~i ora .ero de timp
9&!' 3 uni,ersal
standard S2000.
Parametrul
I se exprim cu
Figura 3..H a<utorul
unei unit+ti
S>era cereasc>> 3 @e(ere (inspre pOlcon$enuionale de timp
dupE
SISTEME DE POZITIO!"#E $%O&"%" 38.
calendarul Aulian7 - secol iulian N "0 *(* %ile solare milocii.
!3au utili%at notatiile7
B 3 punct $ernal ade$rat /afectat de precesie ~i
nutatie2=
(* 3 punct $ernal milociu / afectat numai de precesie2=
Z: 3 %enitul obser$atorului / %enitul locului2=
%G 3 %enitul la GreenHicD=
G:!' 3 GreenHicD aparent sideral time
9:!' 3 9ocal aparent sideral time
G&!'3GreenHicD main sideral time
9&!'3 9ocal main sideral time
".(.( Tim1ul 'i%!mi#
o scala uniform de titnp poate fi dedus din teoria
dinamicii ~i a efemeridelor, adic+ descrierea po%4iei
corpurilor cere~ti, care este dependent+ de tinip, intr3un
sistcm de coordonate adec$at. !cala de timp care deri$+ de
aici se nume~te timp dinainic ~i indepline~te intr3o msur
foarte bun conceptul de titnp inertial. 'rebuie f~cut a
deosebire intre un tirnp dinaniic re%ultat din mi~carea
corpurilor cere~ti inurul centrului de greutate a sistemului
solar /'emps >Bnamiaue ,arBcentriaue 3 '>,2, care este t~i
sistem de timp Oie4ial in sens SeHtonian ~i folose~te
$ariabila tOnp in ecuatia mi~crii ~i o scala de timp ce se
refer la geocentru /'emps >Bnaniiaue 'errestre 3'>'2~ -n
conceptul teoriei relati$ittii un ceas de pe Pm+nt, care la
r#ndul lui se nu5c in c#mpul gra$itational al !oarelui, sufer
o $ariatie periodic de 1,< milisecunde, care ins este
neseninificati$ pentru calcularea efemeridelor unui satelit,
care se mi~c+ in c#mpul gra$it~ional al Pm#nfului.
Premergtor al tOnpului dinainic terestru /'>'2 era timpul
efemeridelor /'42, care a fost dedus practic din mi~carea
9unii in urul
SISTFME DE POZTTIOATARE $%O&"%" 0?
Pm~ntu1ui. Pentru a asigura o continuitate a scalelor de
tinip, (KT este practic c~~ntrnmtoru1 timpului 'D.
3.2.3 Timpul atomic
( exemplificare practic a sistemului de tinip dinaniic
este reali%at prin scala db tOnp atomic /'emps :tomiaue
-nternational 3 '&2. 'irnpul GP! apa4ine de asbmenea
acestui sistem. Unitatea de msur in acest sistem este
secunda atomic.
~ 'impul atomic U'6
:legera rot4iei Pm~ntului in definirea unei scale de
timp, a constituit p#n cu c~e$a decenii in unn, metoda cea
mai precis ~i de incredere pentru defmirea unei u[itti de
tOnp. >ea din secolul al 5-53lea se constatase, c Pani#ntul
nit se rote~te ui4form ~i c este supus unei oscilatii seculare
~i periodice. :ceasta s3a remarcat prin colpararea
obser$atiilor unor corpuri cere~ti a c~ror po%i~ie a fost
calculat+ teoretic, ne~sindu3se o corespondei4 suficient de
precis.
&oti$ele pentru modificarea $ite%ei de rotatie flu sunt
prea bine cunoscute, dar cu ceasuri deosebit de precise,
existente ast%i in u%, aceste modificri pot fi do$edite. 6a
unitate de tirnp foarte precis este secunda definit in 1?<8
de 6omisia international+ pentru unitti de m+sur. >efinitia
secundei in sisteni international este7
!ectmda in sistem international este $aloarea ? 1?1
<01 88( inmultit cit perioada radiatiei emis de atomul de
6esiu 100 c#nd starea de ba% trece de la un Diperni$el de
energie la altulM.
Umtatea de timp aferent acestui sistem de timp este timpul
atomic /'&2. Criginea acestei scale de timp a fost astfel
ales, ca s corespund cu tirnpul uni$ersal la 1.(1.1?5;. >e
atunci, diferenta intre ele s3a modificat in continuu, aung#nd
-a
SISTFME DE POZITO!"#E $%O&"%,
1.01.1986 la ,aloarea (* 3 I(I 22,7 s.
-ntroducerea din 1.01.198# a ti'pului dinaniic
terestru 0(K(", secunda 3I a,7ost 7olosit+ ca unitate de
tOnp ~i la aceast scala. KatoritA acestui 'oti,, di7erenta
d~itre cele dou+ scale este constantE '>' N (9 N (* W
32,18#s.
'impul ato'ic rnterna~io7lal este t'ut asta.i prm
a~a nunutele ceasuri atom~e. *eali%area unui timp 7oarte
eGact cu ceasuri ato'ice ~i transnFterea acestui t'p la~,ei
interesati, este pentru tebnica de ast%i fr pro2le'e.
Pentru scopuri astronomice a,e' ins ne,oie de timpul U'-
care se refer la rotatia Pamntului, ast7el meet la
urmrireapermanent alui U'- prin obser$atiiin cele 50 de
obser$atoare astronomice 7lu se poate renunta. Pentru a lua
in considerare ambele aspecte, in 1972 a 7ost intra~lus ca un
co'pro'is ti'pul uni$ersal coordonat /U'62. Unitatea de
de msur pe~tru timpul I(C este secunda in siste'
international a timpului atomic, ar scala dste adaptai la
U'1. Ki7erenta U'1 3 I(C se modific ins in permanent
dat4ita unitatilor de nisur diferite. >in acest 'oti, U'6
este adaptat periodic la U'- prin a~a3numita secund de
salt.
'impul 5&3
U'-
CU'c =#
siste'ul tie
na,i8a~ie
a'ericU7l
5&3
%:V3(:$65&3
masurai~a
timpului
de
propa8are
a
3Ian 1980 1987 (~
se'nalelor satelitare <oac+ un
'C' W)( rol
esen9ial. -n siste'ul $PS
1958 se dispune
din acest 'oti, de
un timp
proprlu, tinut #e
F/0ra 3.2E ceasurile
ato'ice plasate 8i
Scale (e tEmp in geo(e/ia satelitar
)I(up>>$.See-er .HFH+ sateliuii
5&3 ~i in staliile
SISTE.C>E DE POZITIO!"#E $%O&"%" #1
sagmentului de control de la sal. 9a 5.(1.1?;( s3a introdus
scalatimpului 5&3. :ceast+ a 7ast introdus astfel
inc;t secundele 5&3 s+ co'cidB cu secundele U'6.
-[ferenta era de 1; secunde -a 5.(1.1 ?;(.:cest sistem de
timp este eGclusi, in
~'inistratia americana ~i 7lu este identic cu (:I.
Ki7erenta dintre timpul GP! ~i timpul
I
~(C este ins cunoscut+ /timpul 5&3 era in ,ara anului
1992 cu 7 sec. inaintea
t~1anpu9u I(C" ~i este trans'is+ utili.atorilor 5&3 in
timp real. &rin aceasta, tunpul 5&3Rpoate >i 7olosit ca
siste' de timp ~i in scopuri astrono'ice.
3.2., "specte relatiCiste legate (e >inerea timpului
0 consecF#+ important din teoria relati,istE a 1J
)instein const in faptul c
so poate adniite un timp a2solut a~a cum pre,edea 7i.ica
SeHtonian. :r exista un
t~np a2solut dac dou+ 7eno'ene s6ar reli.a 7i2
conco'itent, 7ie =a un anumit inter,al do timp, <ar relatia
do tmip intro 7eno'ene ar 7i independent+ de 'odul de
msurare al acestora. )instein a artat Ca un ti'p cu astfel
de propriet+~i poate apare numai intr3un siste' ine4ial
special, ins la timpii inertiali reali%4i in siste'e ine#iale,
care se 'i~c+ uncle 7al+ de celelalte, cDiar la ale8erea unor
ceasuri identice, timpul este diferit intre cole dou+ siste'e.
In plus ti'pul mai este in7luenlat de cmpul gra$itational
in care are be msurarea tDnpului. &entru un ceas 'ontat
intr6un satelit re.ult+ c;te,a e7ecte care so anulea%a
reciproc intr3o oarecare '+sur+-
3 ceasurile satelitare, datoritA ,ite.ei satelitului 7alE
de &E';nt au In 'ers 'ai incct dec;t ceasurile do pe
&E'~nt@
3 ceasuri=e ato'ice din satelit, functionea% mai
rapid datorit slA2irii c;'pului gra$itational al Pm#ntului
co'parati, cu ceasurile a7late pe &+'+nt.
Ki7erenla concret+ a situatiei timpului depinde de
7iecare satelit in parte 0de eGe'plu, =a un satelit
8eosta~ionar doar c#mpul gra$itational '' sla2 al
&+'Entului <oac+ un rd i'portant". )7ectele anttntite ''
sus sunt destul de reduse, ins+ tre2uie luate in
considerare in ca%ul siste'elor de na,i8a~ie 5&3, intruc#t
aici 'Asur+rii
SJSTEME DE POZITIONARE GLOBALA 41
timpului i se acord o atenDie deosebit+.
0.0 Crbita ~i mi~carea orbital a satelitilor
".".1 El;1s! Ie1le %e1etu=!t,,
'eoria de ba% pentru calculul orbitelor satelitare se
regse~te in legile lui @epler, care descriu mi~carea
planetelor in urul !oarelui. :plicate la mi~carea unui satelit
in urul Pamntului aceste legi au urmatorul enunt7
1. Crbita unui satelit este o elips, mtr3unul din
focarele ei afl~ndu3se geoce~trul /centrul de mas al
Pm~ntului2.
1. *a%a $ectoare a unui satelit /Dula care une~te
geocentrul cu satelitul2 des~ne in inter$ale de timp egale
suprafe~e egale.
0. Ptratul timpului de re$olutie al unui satelit este
proportional cu semiaxa mare a elipsei la puterea a treia.
6u
autorul
acestor
legi,
XY.
precum ~i
Cu
completri
le
ulterioare
ale lui
SeHton
pentm cea
de3a treia
lege a ml
@epler,
poate fi
caleulat
po%4ia
unui
satelit la
once
moment '
in planul
elipsei
orbitale,
dac stint
cunosct7li
Figu! ".(1 parametri
elipsei precum ~i
Eli1s! #! $=itJs!telit!J po%4ia
satelitului la un
moment
de referu4 '
(
.
4cualiile corespun%toare $or fi pre%entate in cele ce
urmea% -~r+ demonstrati Geometna orbitei satelitului
este descris integral prin semiaxa mare a
SISTEME DE POZITO!"#E $%O&"%, 40
s~iiaxa mica - a elipsei or2itale /"igura 3.21". Unul din
7ocarele elipsei or2itale este gdcentrul G.
sent ,ala2ile unnEtoarele definitii7
3 peri8eul &
0
7 punctul cel mai apropiat de &E';nt de
pe elipsa or2italE@
3 apo8eul :,~ punctul eel mai indep+rtat de &+';nt
de pe elipsa or2ital+@
3 linia a2sidelor- linia care une~te &
0
cu
3 eGeentncitatea nu'ericB e-
0a
2
I -
2
2 03.2#"
a
2
3 ano'alia eGcentric+ )- un82iul &
0
& !c=
!-3 proieclia sateitului pe cereul circumscris
elipsei=
& 3 centrul elipsei@
3 ano'alia ade,+ratB I- ungbiul &
0
G 5= 53 po%4ia
satelitului=
3 ra%a
,ectoare
r-
dreapta
53@
&o.itia
or2itei
satelitului
in
Z spaliu este
deserisA 'u6un
siste' de
coordonate earte%ian
astrono'ic care este de7init
dup+ cum
unnea% /"igura
3.22"-
Punct ,ernal
S 3 originea
siste'ului de
coordonate- 8eocentrul@
3 axa Z
0X
3
27 axa
de rotatie
a
Figura 3.22
&+';ntului@
Po/i>ia spa>talJa or-itei satelitare3 planul 5) definit de
axa Z ~i
SJSTEME DE POZITIO!"#E $%O&"%" ,,
punctul $ernal B=
:~a cum s3a $%ut niai inainte, punctul $ernal este un punct
ficti$ care se a9l- pe dire4ia liniei de intersectie a planultu
orbital al Pm+ntului /ecliptica2 cu plnnul ecuatorial /pe acea
parte unde !oarele strpunge de la !ud spre Sord p~nu1
ecuatorial2. >in figura 0.11 se desprinde, Ca po%itia
spa~ia1 a unei elipse in a6est sistem de coordonate poate ,i
descris cu autorul ungbiurilor7
d 3 ascensia dreapt a nodului ascendent=
$+3 argumentul Perigeului= ~i i 3 inclinarea orbitei=
-n aceast situatie, conform figurii 0.11, $om defini7
3 nodul ascendent7 acel punct al elipsei orbitale in
care satelitul tra$ersea%~ de la !ud spre Sord planul
ecuatorial=
3 ascensia dreapt a nodului ascendent K~
ungDiul dintre axa 5 a sistemulu~ de coordonate astronomic
~i linia care une~te geocentrul cu nodul ascendent=
3 argumentul Perigeului ~ ungDiul @GP~
3 inclinarea orbitei i este ungDiul dintre planul
ecuatoria9 ~i planul elipsei orbitale=
3 argumentul latitudinii u7 este argumentul
Perigeului la care se adaug anomalia ade$rata7
:".(*/
>in forma geometric a elipsei pot fi deduse
urmtoarele relalii7
3 suprafata elipsei7
!Nitab /0.1<2
3 suprafa~a in sectorul de elips GP~ !7
1 -
F N Ia = :E I e sin42 /0.182
1
SJSTFME DE POZ1LTIONARE GLOBALA 45
3 ra%a $ectoare r7
r a /13 e cos 42 /0.1;2
6oordonatele satelitului in planul orbital7
a2 in sistemul de coordonate al Perigeului /figura
0.1127
3 originea axelor de coordonate geocentrul=
3 * 3 axa /5 ~2 7 dreapta ~VGeocentru 3 PerigeuM=
3 E 3 axa / E~
(
2 7 rotirea axei * Cu 900 in sens
antiorar
a/cos4 I e+ /0.1?2
4p3aIle2smE /0.0(2
b2 in sistemul de coordonate al nodului ascendent
/figura 0.11, figura 0.102
3 originea axelor de coordonate 7 geocentru=
3 * 3 axa * %OK 3 dreapta KGeocentru 3 Sod
ascendentM=
3 E 3 axa ~%OK~ rotireaaxei * CI ?(( in sens
antiorar= 5SC>Nrcosu
%OK r sin u /0.012
4cuatiile pre%entate aici se ba%ea% exclusi$ pe situalia c
planul orbital este o elips, a~iic respect prima lege a lui
@epler.
6ea de3a doua lege a liii @epler poate fi fonnulat astfel7
timpul de re$olulie al sutcitului este propo4ional cu
suprafa~a excedent descris de ra%a $ectoare, cu n~tatiile7
U 3 timpul de re$olutie al satelitului pentru o rotatie complet=
' 3 momentul de trecere al sateitului la Perigeu=
t 3 momentul de timp cnd satelitul se afl in punctul !. >in
ecuafiile /0.1<2 ~i /0.182 re%ult relatia7
40
SISTFME DE POZJTIONARE GLOBALA
M
1 3I B.:EGesi%E/ 3 :tG
4/ /0.012
G!=:EBesi%E/ tT M
1
Vom defini7
Xp~
X%~ 3 $ite%a ungDiular
medie7
/0.002
M
&e 3 anomalia medie7
D
Figu! ".("
S istemul 'e #$$'$%!te !l /:nomaliamedie
poate fi interpretat ca
%$'ului !s#e%'e%t un ungbi care
cre~te cu o $ite%
ungbiular uniform in timpul re$olutiei unui satelit de la 00
la 3600". Utili%#nd definitiile de mai sus relatia /0.012 de$ine7
/43esm42N& :"."*/
*elatia /0.05 2 este denumit ecualia lui @epler. >in
cea de3a treia lege a lui @epler care spune Ca, ptratul
timpuliF de re$olutie a unui satelit este proportional CI
semtaxa mare a elipsei orbitale la putere a treia ~i completat
CI legea de gra$ita~ie a liii SeHton, poate fi dedus factorul
de propor~ionalitate. *e%ult deci7
M
(
N a
0
4i~ /0.0<2
G:M W m/
SISTEME DE POZTIO!"#E $%O&II%" 48
Hide7 G 3 constanta gra$ita~ional=
& 3 masa Pm#ntului=
m 3 masa satelitului.
*elatia /0.0<2 poate fi transformat+ dac se ia in
considerare masa redus a s~litu1ui in raport cu masa
Pm~ntu1ui aung~ndu3se -a fonna7
a
0
UN1~
6u formulele pre%entate pn acum, in ca%ul c#nd
semiaxele a ~i b sunt c~1oscute ~i ' momentul de trecere al
satelitului -a Perigeu este cunoscut, se poate cslcula po%ilia
satelitului pentru momentul t in urmtoarele etape7
/fonnulele care se $or pre%enta apar intr3o form modificat
la deterniOiarea po%4iei satelilior GP!2.
:lgoritm pentru calculul coordonatelor carte%iene a
unui satelit in planul orbital din eleinente @epleriene7 a, e~ -,
tD ~7
:. 'impul U pentru o re$olulie completa7
UN1~ a
0
/0.0;2
,. :nomalia medie &7
M -9I )t I T+ n / t I T+ /0.0?2
6. :nomalia excentric 47
4 3 e sin 4 & /0.4(2
4cuatia @epler este o ecualie transcendent ~i poate fi
re%ol$at numai iterati$7
SISTEM.E DE POZJTIONARE GLOBALA 4;
03.#1"
>. 6oordonatele satelitului7
1. -n sistemul perigeului7
N a/cos4 I e/ /&12
15.N ! 1 3 e
(
sin4
1. -n sistemul nodului ascendent7
r a /1 I e cos42
/T~.402
~ N cos E I e 1 3 e cos4
u3 /2 / V
X %OK N r CO3 I
~%OK Nrsmu 03.##"
6oordonatele satelitare astfel calculate sunt coordonate
carte%iene in planul elipsei orbitale.
6onsideratiile pre%entate p#n aici pot fi re%umate
astfel7
Pentru stabilirea po%itiei unui plan orbital intr3un sistem de
coordonate spatial fix sint uecesari parametrii geometrici ai
elipsei orbitale ~ipo%itia acesteiain spa~iu. >e regul sunt
dali urtn+torii parametrii7
616 TENVIE DE POZITIONARE GLOBALA 4?
3 pentru de7inirea 8eo'etriei elipsei-
3 se'taGa 'are a@
3 eGcentncitatea nu'eric+ e@
3 pentru de7inirea po.i~iei elipsei in spatiu-
3 3 ascensia dreapt+ a nodului ascendent@
3 K!. 3 argumentul &eri8eului@
3 i 3 indlinarea planului orbital=
Pentru descrierea po.itiei satelitului in plan or2ital
la 'o'entul 1t este necesar Ln parametru supli'entar-
in 8eneral este data anonialia 'edie a satelitului.
4cuatiile pre.entate aici pentru calcularea po.itiei
sateituliu cu a<utorul acestor ~parametrii, sunt ,ala2ile
pentru ca.ul unui corp central care este acceptat ca o
s7erE o'o8enE sau o s>erB Cu supra7e~e s7erice concentrice
Cu densitate constanti In aceastE
situatie a,e' un ca'p gra$itational sferic ~i simetric.
-ntruc#t acest lucru 7lu se intmpl in ca%ul Pm#ntului,
relatiile de mai sus sunt indeplinite nuniai aproximati$,
respecti, or2itele satelitior aproGi'ea.E doar o elipsA.
&ara'etrii or2itei Nepleriene-
Ta-
elul
3.3
Parametru %otatia
62 :scensia dreapt a nodului
ascendent -nclinatia planului
or2ital
:!/ :rgumeiitul perigeului
a !enuaxa mare a elipsei or2itale
e )Gcentricitatea numeric a
elipsei
( 'im ultreceriila&eri eu

S-ar putea să vă placă și