artic~ciali ai Pmntului au aut o eolu~ie deosebit de spectaculoas !n ultimul s"ert de secol# Ele au reolu~ionat "undamental di"erite domenii precum naiga~ia, geodezia $#a# %n &eodezia modern nu se poate discuta astzi de realizarea sau modernizarea unei re~ele geodezice de spri'in, c(iar ridicri de detaliu, ")ar implementarea acestei noi te(nologii# *e(nologia &PS !n sine, cunoa$te o metamor"oz att de pro"und, !nct este "oarte greu, c(iar pentru sericiile , geodezice din ~rile dezoltate, s pstreze ritmul cu eolu~ia noii te(nologii !n toate compartimentele sale# +oua terminologie care a aprut, a "ost preluat aproape integral $i !n aceast lucrare, a$a cum s,a procedat !n toat literatura # strin, eitndu,se ast"el sc(imabarea sensului no~iunilor# -e$i !n reistele de specialitate, simpo~ioane, sesiuni $i seminarii $tiin~i"ice din ~ar, aplica~iile acestei noii te(nologii ocup un loc bine meritat, .~l se sim~ea lipsa unui curs de specialitate# /ursul .Sisteme de pozi~ionare global. ca o continuare a cursurilor .&eodezie cu sateli'i. $i .*e(nologii geoedezice spa~iale. ine s completeze un mic gol din literatura de specialitate romneasc, o"erind cititorului !n special 0 principii $i caracteristici de baz ale acestei noi te(nologii, iu a "ace re"erire la produse ale di"eritelor iirme# Autorul consider c acest lucru trebuie s rmn !n permanen~ o opiune a utilizatorului# /~rsul este destinat participan~ilor la "ormele de !n~mnt .Studii apro"undate ., .Studii post,unieristare de specializare. !n domeniul &eodeziei, dar $i speciali$tilor geodezi care doresc s se "amiliarizeze cu partea ' ~ teoretic a acestei noi te(nologii# Se aduc mul~umiri pe aceast cale "irmei S/ 12&A3 SER3 SR4 care a s~s~inut cu mare interes apariria acestui curs# p5a ,o~r ' S2S*E1E-EP672*26+ARE&468A4A /9PR2+S l: i 0# 2+*R6-9/ERE ; l # S/9R* 2S*6R2/ A4 S2S*E1E46R -E P672*26+ARE /9 SA*E42*2 ; ;#; Eolu~ia sistemului +A3S*AR,&PS < ;0= Eolu~ia sistemului &46+ASS > ~SE&1E+*E4E S2S*E1E46R -E P672~'26+ARE &468A4A ? =#; Segmentul spa~ial al sistemelor de pozi~ionare global ? =#;#2 Sateli~ii sistemului +A3S*AR , &PS ? =#;#= Semnalele emise de sateli~ii sistemului +A3S*AR , &PS @ =#;#< Sateli~ii sistemului &46+ASS A =#;#> Semnalele emise de sateli~ii sistemului &46+ASS A =#= Segmentul de control ~ '## ~ B =#=#; Atribu~iile segmentului de control % # B =#=#= Sta~iile monitoare $i de control B =#=#< Politica de siguran~ a sistemului &PS C =#< Segmentul ublizator ;= , D <# +6~2il+l -E 8A7 -2+ &E6-E72A /9 SA*E42~'2 ;> <#; Sisteme de re"erin~ ;> <#;#; Sisteme de coordonate astronomice EecuatorialeF ;> <#;#= Sisteme de coordonate terestre 2 g <#;#< 4egtura !ntre sistemele de coordonate astronomice $i terestre == # <#;#> /oordonate globale elipsoidale =g <#;#? /oordonate topocentrice =C <#l #@ *rans"ormri de coordonate ; <G r p5a ,o~r ' S2S*E1E-EP672*26+ARE&468A4A /9PR2+S l: i 0# 2+*R6-9/ERE ; l # S/9R* 2S*6R2/ A4 S2S*E1E46R -E P672*26+ARE /9 SA*E42*2 ; ;#; Eolu~ia sistemului +A3S*AR,&PS < ;0= Eolu~ia sistemului &46+ASS > ~SE&1E+*E4E S2S*E1E46R -E P672~'26+ARE &468A4A ? =#; Segmentul spa~ial al sistemelor de pozi~ionare global ? =#;#2 Sateli~ii sistemului +A3S*AR , &PS ? =#;#= Semnalele emise de sateli~ii sistemului +A3S*AR , &PS @ =#;#< Sateli~ii sistemului &46+ASS A =#;#> Semnalele emise de sateli~ii sistemului &46+ASS A =#= Segmentul de control ~ '## ~ B =#=#; Atribu~iile segmentului de control % # B =#=#= Sta~iile monitoare $i de control B =#=#< Politica de siguran~ a sistemului &PS C =#< Segmentul ublizator ;= , D <# +6~2il+l -E 8A7 -2+ &E6-E72A /9 SA*E42~'2 ;> <#; Sisteme de re"erin~ ;> <#;#; Sisteme de coordonate astronomice EecuatorialeF ;> <#;#= Sisteme de coordonate terestre 2 g <#;#< 4egtura !ntre sistemele de coordonate astronomice $i terestre == # <#;#> /oordonate globale elipsoidale =g <#;#? /oordonate topocentrice =C <#l #@ *rans"ormri de coordonate ; <G r S2S*E1E -E P672*26+ARE &468A4A 2 2 <#= Sisteme de timp <= <#=#; *imp solar <> ~5 <#=#= *impuE dinamic # ~, <B <#=#< *impul atomic <#=#> Aspecte relatiiste legate de ~inerea timpului <#< 6rbita $i mi$carea orbital a sateli~ilor ~ >= <#<#; Elipsa Hepler neperturbat >= <#<#= Elipsa Hepler perturbat , S6 <#> -eterminarea $i diseminarea orbitelor satelitare S> ~ SE1+A4E SA*E42*ARE S@ >#; 9nde electromagnetice $i propagarea lor !n atmos"er , ?@ >#;#; &eneralit~i ?@ >#;#= E"ectul -oppler ?C >#;#< /ombinarea "recen~elor , msurtori de "az @; >#;#> 3iteza de "az $i iteza de grup a semnalelor ~ @> >#;#? Propagarea semnalelor satelitare !n atmos"er @@ >#= &enerarea $i structura semnalelor satelitare , >#=#; /ompunerea semnalelor !n sateli~ii &PS ';B >#=#= /on~inutul $i structura mesa'ului de naiga~ie emis ;de sateli~ii &46+ASS S~RE/EP'~2A SE1+A4E46R SA*E42*ARE , 1R212 1AS9RA824E CG ?#; *e(nica de recep~ionare a semanlelor satelitare CG ?#= 1rimi msurabile ;GG ?#=#; 1surarea "azei codurilor E1surarea pseudodistan~elorF ;GG ?#=#= 1surtori -6~P4ER ;G> # ?#=#< 1surarea "azei undei purttoare miIate ;G@ +i , i J r ' S2S*E1E -E P672*26+AR~ &468A4A 2 2 2 E@ PRE49/RAREA 68SER3A*2246R SA*E42*ARE , ;GB @#; Prelucrarea datelor din mesa'ul de naiga~ie ;GB @#= Prelucrarea obseratiilor cu "aza codurilor ;;< @#=#; -e"inirea ectorului de start , citirea elementelor msurate ;;> @#=#= /alcularea coordonatelor sateli~ilor ;;> '" @#=#< /orectarea coordonatelor sateli~ilor datorit in"luen~ei rota~iei Pmntului K # ;;? @#=#> Eliminarea ambiguit~ilor pseudodistan~elor msurate cu codul . /LA ;;@ @#=#? /orectarea pseudodistan~elor datorit e"ectelor atmos"erei $i a erorilor de cronometru din sateli~i ;;A ~ ,5 @#=#@ *rans"ormarea !n sistemul de coordonate topocentrice ;;A @#=#A 4iniarizarea ecua~iilor ;; g ~' @#< Prelucrarea comun a pseudodistan~elor $i numrul integrat , -oppler ;;C @#> Prelucrarea obsera~iilor de "az cu undele purttoare ;=< @#>#; Principiul obsera~iilor de "az ;=< @#>#= /ombina~ii lineare !ntre ecua~iile de msurtori cu purttoare miIate # ;=C # ~ @#>#< /ombina~ii liniare !ntre mrimile msurate pe ambele "recen~e pentru estimarea ambiguit~ilor ;<> # @#>#> *e(nici de cutare $i "iIare a ambiguit~ilor ;<~ ' @#? /aracteristicile so"turilor de prelucrare a obsera~iilor de "az cu 0:~ purttoare miIate ;>C , S2S*F,1E -E P672*26+ARE &468A4A 23 A# 1E*6-E -E 1S9RAAE M2 -E -E*ER12+ARE A P672~'2246R ;@= ~ P9+/*E46R ~ ' A#; 1etode de msurare ;@= A#;,; -eterminuea pozi~iei unui singur punct Esingle point positioningF ;@= A#;#= 1surtori di"eren~iale E-&PSF ;@< ~ A#;#< -eterminri relatie ale pozi~iilor punctelor ;@> A#= Surse de erori Mi precizii !n pozi~ionarea cu &PS ;A; A,=#; Surse de erori $i precizii !n msurarea pseudodistan~elor ;A; N#=#= Precizia !n msurtorile cu purttoare miIate ;B> A#<# Pregtirea $i plani"icarea unei campanii &PS ;B@ A#<#; Alegerea metodei de msurare ;BA A#<#= Alegerea receptoarelor ;BB A#<#< /riterii pentru alegerea punctelor # ;BB A#<#> Plani"icarea obsera~iilor , ;CG B# RE~E4E &E6-E72/E /REA*E PR2+ 1S9R*6R2 &PS ;C@ B#; /aracteristici generale ale re~elelor geodezice determinate prin msurtori &PS ;C@ B#= 2nterconectarea bazelor Mi calcule de compensare ;CB B#< %ncadrarea re~elelor determinate prin msurtori &PS !n r,e~ele geodezice eIistente =G; B#<#; *rans"ormarea tridimensional ' =G> B#<#= *rans"ormare bidimensional cu puncte comune ale cror pozi~ie planimetric este cunoscut ~ =;; B#=#< *rans"ormare unidimensional cu puncte de altitudini .'' cunoscute =;< A8RE32ER2 # =;@ &46SAR ~ ==; 828426&RAF2E ~ . ==A ,,5 # 2 " a S2S*E1E -E P672*26+ARE &468A4A 2+*R6-9/ERE ; Pozi~ionarea are ca scop5 determinarea pozi~iei momentane a unui obiect atlat !n repaus sau !n miMcare# Stabilirea pozi'iei unui corp !n mi$care, pe uscat, pe ap sau !n aer, precum $i determinarea $i corectarea cursului acestuia, sunt probleme tipice de naiga~ie# -eterminarea pozi~iei are !n "oarte muEte situa~ii ca produs "mal coordonate !ntr,un anumit sistem de re"erin~# Se remarc, c opera~iile de msurare $i pozi~ionare au deci un scop comun, acela de a determina coordonate pentru di"erite puncte din spa~iu# Pornind de la aceste considerenete, se poate a"irma c de"ini~ia "oarte general, de multe ori controersat, dar !n ultimul timp unanim acceptat, o"erit de Friedric( Robert Oelmert E;B>< , ;C;AF c .&eodezia este ~tiin~a msurrii Mi reprezentrii supra"e~ei Pmntului. !$i pstreaz !n continuare alabilitatea# %ntruct cerin~ele de precizie !n msurarea geodezic erau mult mai mari "a~ de cele ale poz!~ionrii, opera~ie destul de di"icil pentru corpuri a"late !n mi$care, cele dou aspecte s,au !ntreptruns destul de rar, cazul cel mai "ericit de combinare a celor dou problematici !ntlnindu, se doar !n astronomia geodezic# G sc(imbare dramatic a aprut !ns, odat cu apari~ia sistemelor de pozi~ionare bazate pe sateli~ii arti"iciali ai Pmn(zlui# /u sisteme de pozi~ionare b~zate pe sateli~i arti"iciali pot "i astzi realizate numeroase probleme de naiga~ie pe uscat, pe ap $i !n aer# Ast"el de sisteme, care au a'uns !n "az "inal de realizare, o"er !n anumite condi~ii precizii de pozi~inare !n domeniul milimetrilor, moti pentru care aceste sisteme de naiga~ie pot "i utilizate !n mod "oarte e"icient $i !n aplica~ii geodezice curente# -e aici $i aprecierea0 sistemele de naiga~ie bazate pe sateli~i, sunt sisteme de pozi~ionare $i msurare E8auer,;CC>F# l# S/9R* 2S*6R2/ A4 S2S*E1E46R -E P672*26+ARE /9 SA*E42*2 Sistemele de naiga~ie bazate pe sateli~i arti"iciali au aprut odat cu programele spa~iale ale ~rilor cu tradi~ie !n acest domeniu , S9A $i pe atunci 9RSS# Primele sisteme de naiga~ie se bazau pe principiul -oppler E-oppler " zician austriac ;BG<;B?<F $i anume, aria~ia "recen~ei unei oscila~ii, cnd !ntre emi~tor $i receptor eIist S2S*E1E -E P672*26+ARE &468A4A = . o mi$care relati# %nc de la !nceputul .erei programelor spa~iale. se recunoscuse, c din sta~ii de obsera%ie cunoscute la sol, pot "i determinate elementele orbitale ale unui satelit !n reolu~ie, $i de asemenea, c "enomenul este reersibil, din pozi~ii orbitale cunoscute ale sateli~ilor !n reolu'ie pot "ie detertninate pozi~iile unor sta~ii de recep~ie , necunoscute de la sol# Aceasta a condus !n anul ;C?B !n Statele 9nite la proiectarea sistemului de naiga~ie +a: +aigation Satellite S:stem ++SS, cunoscut $i sub denumirea .*ransit., care era opera~ional !n anul ;C@> $i a "ost dat liber utilizatorilor 5 ciili !n anul ;C@A# -atorit preciziei ridicate de pozi%ionare, !n anul ;CAG, sistemul a deenit interesant $i pentru scopuri geodezice# /a o replic a sistemului .*ransit. a "ost realizat !n 9RSS !n aceeaMi perioad $i dup aceea$i concep~ie sistemul .*siPada.# ' 2n"orma~iile despre acest sistem sunt !ns "oarte reduse# 4a baza acestor dou sisteme 0# se a"la dezoltarea te(nologic din arui @G# Pentru a asigura condi%iile unei pozi~ionri, utilizatorii trebuiau s dispun de > , @ sateli~i, > "iind numrul minim de sateli~i recomanda~i de realizatorii sistemelor# Sateliti~ii sistemului .*ransit. erau plasa~i pe orbite aproape circumpolare la o !nl~ime # de cca# ;GGG Pm# -atorit preciziei de ~ G,?) !n plasare pe orbit a sateli~ilor, precum ' $i a "actorilor perturbatori care ac~ioneaz asupra sateli%ilor de 'oas altitudine, s,a remarcat o instabilitate destul de ridicat a orbitelor# %n timp, aceast situa~ie conducea # la goluri !n acoperirea cu > sateli~i a zonelor terestre, care !n apropierea ecuatorului puteau a'unge c(iar la @ ore# Pe de alt parte, planele orbitale aproape identice pentru doi sateli%i, conduceau la periurba%ii reciproce, moti pentru care trebuiau dezactia%i temporar di"eri~i sateli~i# -urata de obsera~ie a unui satelit'.*ransit. deasupra orizontului aria "unc~ie de !nclina~ia planului orbital !ntre ;@ , =G minute# Sateli~ii transmiteau < categorii de in"orma~ii0 , dou semnale de "recen~ stabil, pe care se ~aceau msurtorile -oppler5 , semnale de timp la interal de = minute5 , e"emeride, din care erau calculate pozi~iile sateli~ilor la momentul emiterii semnalelor# /omponentele principale ale sateli%ilor sistemului .*ransit. erau0 , un oscilator, care proddcea un semnal "undamental and "recen~a de ? 23~2z, , din care erau deduse apoi cele dou semnale purttoare, unul de >GG 1Oz $i al doilea # 2D'# 2, ~ S2S*E1E -E P672*26+ARE &468A4A < ~ de ; SG 1Oz5 ,unreceptor cu un decodor de date, pentrurecep~ionarea in"orma~iilor transmise de sta~iile de control de la sol5 , un procesor $i o memorie pentru prelucrarea $i stocarea datelor# 2n"orma~iile de naiga~ie erau transmise pe cele dou unde purttoare prin modula~ie de "az# Alimentarea cu energie era asigurat de baterii +i,/d, re!ncrcabile cu baterii solare# Pornind de la rezultatele "oarte bune ob~inute cu sistemele de pozi~ionare bazat pe sateli~ii arti"iciali, !n perioada anilor'AG au "ost elaborate sisteme noi de pozi~ionare mult mai per"ormante att !n S9A ct $i !n 9RSS# Sistemul +A3S*AR, &PS !n Statele 9nite $i sistemul &46+ASS !n 9RSS sunt sisteme indepenedente, care !n situa~ia ">losirii lor combinate pot s se completeze "oarte bine reciproc# ;#;# Eolu~ia sistemului +A3S*AR , &PS ' 2n anul ;CA< .9#S#-epartment o" -e"ence., din 1inisterul Aprrii a S9A, lansase o comand ctre .Qoint Program 6""lce din 4os Angeles Air Force 8ase., s elaboreze concep~ia unui sistem de pozi~ionare bazat pe sateli~i, care s permit naiga~ia Eadic s o"ere pozi~ia $i itezaF unui obiect oarecare ce se a"l !n mi$care sau !n repaus# %n plus se mai solicita, s "le asigurate $i in"orma~ii de timp "oarte precise# Rezultatul trebuia s "ie !n timp real, adic s "le la dispozi~ia utilizatorului imediat dup msurare# -e asemenea se pretindea noului sistem, s "unc~ioneze independent de starea renui, la orice or din zi $i !n orice punct de pe supra"a~a sau !n apropierea Pmntului Epe pmnt, pe ap $i !n aerF# Rezultatul comenzii a "ost0 +A3igation S:stem Rit( *iming And Ranging , &lobal Positionig S:stem E+A3S*AR , &PSF, care astzi este cunoscut aproape eIclusi sub denumirea de &PS# , Pentru a !ndeplini condi~iile susamintite, au "ost stabilite urmtoarele caracteristici generale, de care s,a ~inut seama la proiectarea sistemului0 , , orbite satelitare !nalte , care asigur aanta'ul, c se solicit un numr mai redus de sateli~i, iar stabilitatea acestora pe orbite este mult mai ridicat5 S2S*E1E -E P672*26+ARE &468A4A ,i C ' , orbite satelitare !nclinate , care asigur aanta'ul c pot "i .obserate. $i # zonele polare, eitnd ast"el o aglomerare de sateli~i !n zona polilor5 , repartizarea uni"orm a sateli~ilor pe orbite , care asigur aanta'ul, c se realizeaz o acoperire complet $i cu e"ort minim a zonelor de pe glob, $i !n plus ~ sateli~ii pot "i bine supraeg(ea~i $i controla~i5 , orbite satelitare simetrice , care asigur aanta'ul, c asupra sateli~ilor ac~ioneaz !n medie aceia$i "actori per(zrbatori, ast"el !nct constela~ia satelitar rmne relti stabil# Sistemul +A3S*AR , &PS a "ost realizat practic !n trei "aze0 ;CA> , ;CAC "aza de eri"icare Mi testare , cnd s,a eri"icat concep~ia, s,au ~ lansat primii sateli~i test$i s,a acut o ealuare a costurilorpentru rea9zarea sistemului5 ;CAC , ;CB? "aza de dezoltare a sistemului , cnd lucrrile s,au concentrat ,# # asupra dezoltrii laturii tebnice a sistemului# S,au lansat noi sateli~i $i s,au realizat receptoare adecate5 ;CB< , ;CC> "aza de de"initiare a sistemului , care se intreptnmde cu "aza precedent, datorit rezultatelor "oarte bune ob~inute !n "aza de testri# 2n aceast etap s,au lansat sateli~i pentru completarea integral a sistemului $i s,au conceput receptoare tot mai per"ormante# ;#= Eolu~ia sistemului &46+ASS -ezolatrea sistemul satelitar &46+ASS a !nceput aprbIimati !n aceea$i perioad cu sitemul satelitar +A3S*AR# Primul satelit &46+ASS a "ost lansat !n anul ;CB=, aceasta corspunznd cu "aza de dezolare a sistemului american# -up ;CB= concep~ia sistemului a "ost de mai multe ori reluat $i !mbunt~it, and ca rezultat o precizie sporit a pozi~ionrilor pentru naiga~ie Mi o !ncredere ridicat !n aparatlira de la bordul sateli~ilor, care aeau o period de "unc~ionare de ? ani# 4a !nceputul anilor'CG sistemul &46+ASS a "ost dat liber pentru utilizatorii ciili $i anume, pentru rezolarea problemelor de naiga~ie $i pentru determinarea parametrilor de rota~ie a Pmntului# 2n anul ;CC? a "ost !("iin~at ./oordinational Scienti"ic 2n"ormation /,'enter o" t(e Russian Space Forces., care public in"orma~ii pentru utiliaztorii ciili ai ' S2S*E1E -E P672*26+ARE &468A4A sistemului &46+ASS# =# SE&1E+*E4E S2S*E1E46R -E P672~'26+ARE &468A4A =#; Segmentul spa~ial al sistemelor de pozi~ionare global =#;# D Sateli~ii sistemului +AS*AR , &PS 5 Pentru "aza sa "inal segmentul spa~ial era prezut cu => de sateli~i, dispu$i !n @ plane orbitale, cte > sateli~i !n "iecare plan orbital $i care eoluau la o !nl~ime de =G =GG Pm deasupraPmntului, transmi~nd !n permanen~ unde radio codi"icate# -in cei => de sateli~i, =; erau considera~i normali opera~ionali, iar restul de < de rezer, a cror scop primordial era acela, de a inlocui eentualii sateli~i opera~ionali de"ec~i# Sateli~ii de rezer emit !ns $i ei semnale radio $i din acest moti, mai sunt numi~i $i sateli~i de rezer actii# Planurile orbitale ale sateli~ilor sunt !nclinate "a~ de planul ecuatorial la ??)# 6rbitele sunt aproape circulare, iar timpul de reolu~ie al unui satelit este de cca# ;= ore# 1ai precis, un satelit e"ectueaz dou reolu~ii complete, cnd Pmntul a e"ectuat o rota~ie de <@G) , adic dup o zi sideral# 2ntruct !ntre ziua sideral si ziua solar eIist o di"eren~ de eIact > minute, se modi"ic $i momentele de apari~ie Mi apunere a sateli~ilor cu aceast aloare Esatelitul apare Mi apune cu > tninute mai dereme "a~ de ziua precedentF# /u => de sateli~i !n constela~ie, se pot .obsera. !n "iecare punct de pe glob, la orice or din zi, ar restric~ii meteo $i la o elea~ie de peste ;?) !ntre > $i B sateli~i# -in punctul de edere al utilizatorilor ciili s,a considerat, c "aza "inal de realizare a sistemului a "ost atins !n iulie ;CC<, cnd pentru prima dat se dispunea de => de sateli~i# Aceast "az, cunoscut sub ini~ialele 26/ E2nitial 6perational /apabilit:F a deenit o"icial la B decembrie ;CC<# -in punct de edere militar !ns, sistemul se considera "inalizat, cnd to~i cei => de sateli~i sunt din genera~ia 8locP,22 sau 8locP,22A Mi aceasta era prezut pentru s"r$itul anului ;CC?# Pentru a pune !n eiden~ acest punct de edere di"eren~iat, se a "ace o scurt prezentare a sateli~ilor# Sateli~ii din genera~ia .8locP,2. au "ost sateli~i prototipi, concepu~i pentru "aza de testare $i dezoltare E;CAB , ;CB?F# &reutatea lor era de B>? Pg $i erau prezu~i ~P~## S2S*E1E -E P672*26+ARE &468A4A @ pentru o durat de "unc~ionare de ? ani# Primul satelit de tip 8locP,2 a "ost lansat !n "ebruarie ;CAB, iar ultimul din cei ;; prezu~i, !n octombrie ;CB?# 2n general sateli~ii din aceast genera~ie au !ndeplinit durata lor de "unc~ionare, mul~i dintre ei c(iar au dep$it,o, ast"el !nct !n anul ;CC< erau !nc "unc~ionali sateli~i lansa~i !n perioada ;CB<,;CB?# Sateli~ii din genera~ia .8locP,22. se deosebesc esen~ial de sateli~ii din genera~ia precedent, prin "aptul c aeau implementate te(nicile de protec~ie SA , Selectie Aailabilit: $i AS , Ani Spoo"mg, asupra crora se a reeni# Primul satelit din aceast genera~ie, !n greutate de cca# ; SGG Pg a "ost lansat !n "ebruarie ;CBC, durata lui de "unc~ionare "iind estimat la cca# A,? ani# 4a bordul "iecrui satelit din .8locP,22. se a"i > ceasuri atomice, dou cu /esiu $i dou cu Rubidiu# Sateli~ii din genera~ia .8locP,22A. EA are semni"ica~ia .Adanced. ~ !mbunt~itF sunt dota~i cu posibilitatea de comunicare satelit,satelit# Primul satelit din aceast genera~ie a "ost lansat !n noiembrie ;CCG# Sateli~ii din genera~ia .8locP,22R. ER are semni"ica~ia .Replenis(ment.~ !nlocuireF asigur "acilitatea de msurare a distan~ei satelit, satelit , te(nica SSR ESatelit,to,Satelit RangingF, iar ceasurile atomice E1aser,OidrogenF sunt cu un ordin de mrime mai precise# &reutatea lor este de =GGG Pg, iar durata de ia~ este estimat la ;G ani# 4ansarea sateli~ilor din aceast genera~ie a !nceput !n anul ;CC?# Sateli~ii din genera~ia .8locP,22F. EF are semni"ica~ia .FolloR on. ~ continuaF or "i lansa~i !n perioada =GG; , =G;G# Se preconizeaz c aceast genera~ie a dispune $i de sisteme iner~iale de naiga~ie# =#;#= Semnalele emise de sateli~'i sistemului +APS*AR , &PS Sarcina principal a sateli~ilor este de a emite semnale, care s poat "i recep~ionate cu receptoare adecate# Pentru aceasta "iecare satelit este prezut cu ceasuri EoscilatoareF, un microprocesor, un emi~tor $i o anten# Asigurarea cu energie # este realizat de baterii solare# 1Oz, care st la baza generrii celorlalte semnale# 1ultiplicarea "recen~ei "undamentale cu ;?> Mi ;=G genereaz dou unde purttoare !n banda 4, a$a numitele # semnale 4, $i 47 care au urmtoarele caracteristici0 6scilatoarele din satelit genereaz o "recen~ nominal "undamental de ;G,=< # S2S*E1E -E P672*26+ARE &468A4A 42 S ;G,=< 1Oz I ;?> S ;?A?,>= 1Oz 4= S ;G,=< 1Oz I ;=G S ;==A,@G 1Oz Acestor "recen~e le corespund urmtoarele lungimi de und0 ~,, ~ ;C,G? cm ~,= ~ =>,>? cm =# l#< Sateli~ti sistemului &46+ASS A '5D ~ Sateli~ii sistemului &46+ASS, la "el ca $i sateli%ii sistemului +A3S*AR, sunt !nzestra~i cu sisteme de naiga~ie $i diri'are, sistem de orientare, sistem de propulsie, sistem de control termic Mi sistem de alimentare cu energie# /omponenta principal este sistemul de naiaga~ie $i diri'are, cu generatorul de semnale Esincronizatorul oscilator cu /esiu care produce semnalul "undamentalF, sistemul de recep%ie $i transmisie, dispozitiele de telemetrare $i calculatorul de bord# Fiecare satelit este # prezut cu re"lectoare optice, pentru localizare prin S4R ESatellite 4aser RangingF# Sateli~ii sitemului &46+ASS sunt dispu$i pe trei plane orbitale, cte B !n "iecare plan orbital# Sateli~ii sunt distan~a~i la >?) pe orbit, iar !n "unc~ie de argumentul latitudinii sateli~ii sunt decala~i pe cele trei orbite cu ;?)# 6rbitele sunt aproape circulare, cu o !nclina~ie de b>,B), perioada de reolu~ie a unui satelit "iind de ; 2. ;?)' >>?# %nl~imea la care eolueaz sateli~ii deasupra P,mntului este de ;C;>G,lEm# Sistemul &46+ASS a a'uns la maturitatea preconizat de => sateli~i !n anul ;CC@## 4a bordul "iecrui satelit se realizeaz permanent un control asupra modului de "unc~ionare a sistemelor principale EautodiagnosF# 6rice de"ec~iune depistat este trans"erat mesa'ului de naiga~ie, care se actualizeaz "iecare <G s# %ntrzierea maIim cu care este semnalat o de"c~iune este de ; minut, dar este plani"icat, ca !n iitor aceast !ntrziere s "ie redus la ;G s# =#;,> Semnalele emise de sateli~ii sistemului &46+ASS K, s ~~~~#~~.~~,,###~#.##~############RR###~##~aa'aauaa aRra:uua proprie EFreTuenc: -iision 1ultipleAccessF# Pentru un satelit care emite in banda lui de "recen% aem0 S2S*E1E -E P672*26+ARE &468A4A s ,0T0 ", EPF S ",) U P ~ ~ ", "= EPF S "= U P ~ ~ "z ,# # unde P S canalul de "irecen~ ",) S ;@G= 1Oz, ~ ", S ?@=,? POz, "= S;=>@ 1Oz $i ' ~ "= S ><A,? POz# Repartizarea "recen~elor la sateli~i este dat !n alinana(ul # sistemului# *rebuie precizat c doi sateli~i din acela$i plan orbital decala~i la ;BG) emit 0 pe aceea$i "recen~# 2n iitor# este preconizat o reducere a "recen~elor de emisie# 5 5 V i =#= Segmentul de control , =#=#; Atribu~iile segmentului de control # Atribu~iile principale ale segmentului de control sunt0 K , calcularea e"emeridelor sateli'ilor5 , determinarea corec~iilor pentru e"emeridele satelitare, Einclusi implementarea K'~ te(nicilor SA ESelectie Aailabilit:F $i A,S EAnti,Spoo"mgF la sistemul +A3S*AR 'K &PSF5 , men~inerea standardului de timp, prin supraeg(erea strii de "unc~ionare a ceasurilor satelitare $i eItrapolarea mersului acestora~ , , trans"erul mesa'elor de naiga~ie spre sateli~i5 , controlul integral al sistemului# ' ' =#=#= Sta~iile monitoare Mi de control Segmentul de control al sistemului +A3S*AR , &PS este "ormat din ? sta~ii, acestea putndu,se clasi"ica !n "unc~ie de sarcini $i "unc~ionalit~i in0 2sta~ia de control , principal E1aster /ontrol StationF5 ~ta~ii monitoare $i sta~ii de control la sol# Sta~ia de control principal din /olorado Springs asigur toate datele de la sta~iile monitoare $i calculeaz predic~iile pentru orbitele sateli~ilor !ntr,un sistem de coordonate cartezian geocentric E#/#E#F#, precum $i pe elipsoidul ec(ipoten~ial World &eodetic S:stem ;CB> EW&S,B>F# Aceste 'rezulate sunt transmise ca .mesa' de naiga~ie. la sta~iile de control de la sol# *ot,!n sarcina sta~iei principale de control . intr, determinarea corec~iilor e"emeridelor sateli~ilor# 2n acest sens sateli~ii sunt, prezu~i cu antene de recep~ie, un sistem de propulsie pentru a eIecuta corecturile $i de control a stabilit~ii# Sta~ii monitoare, pe lng sta~ia de control principal, mai sunt OaRaii, S2S*E1E -E P672*26+ARE &468A4A s ,0T0 ", EPF S ",) U P ~ ~ ", "= EPF S "= U P ~ ~ "z ,# # unde P S canalul de "irecen~ ",) S ;@G= 1Oz, ~ ", S ?@=,? POz, "= S;=>@ 1Oz $i ' ~ "= S ><A,? POz# Repartizarea "recen~elor la sateli~i este dat !n alinana(ul # sistemului# *rebuie precizat c doi sateli~i din acela$i plan orbital decala~i la ;BG) emit 0 pe aceea$i "recen~# 2n iitor# este preconizat o reducere a "recen~elor de emisie# 5 5 V i =#= Segmentul de control , =#=#; Atribu~iile segmentului de control # Atribu~iile principale ale segmentului de control sunt0 K , calcularea e"emeridelor sateli'ilor5 , determinarea corec~iilor pentru e"emeridele satelitare, Einclusi implementarea K'~ te(nicilor SA ESelectie Aailabilit:F $i A,S EAnti,Spoo"mgF la sistemul +A3S*AR 'K &PSF5 , men~inerea standardului de timp, prin supraeg(erea strii de "unc~ionare a ceasurilor satelitare $i eItrapolarea mersului acestora~ , , trans"erul mesa'elor de naiga~ie spre sateli~i5 , controlul integral al sistemului# ' ' =#=#= Sta~iile monitoare Mi de control Segmentul de control al sistemului +A3S*AR , &PS este "ormat din ? sta~ii, acestea putndu,se clasi"ica !n "unc~ie de sarcini $i "unc~ionalit~i in0 2sta~ia de control , principal E1aster /ontrol StationF5 ~ta~ii monitoare $i sta~ii de control la sol# Sta~ia de control principal din /olorado Springs asigur toate datele de la sta~iile monitoare $i calculeaz predic~iile pentru orbitele sateli~ilor !ntr,un sistem de coordonate cartezian geocentric E#/#E#F#, precum $i pe elipsoidul ec(ipoten~ial World &eodetic S:stem ;CB> EW&S,B>F# Aceste 'rezulate sunt transmise ca .mesa' de naiga~ie. la sta~iile de control de la sol# *ot,!n sarcina sta~iei principale de control . intr, determinarea corec~iilor e"emeridelor sateli~ilor# 2n acest sens sateli~ii sunt, prezu~i cu antene de recep~ie, un sistem de propulsie pentru a eIecuta corecturile $i de control a stabilit~ii# Sta~ii monitoare, pe lng sta~ia de control principal, mai sunt OaRaii, S2S*E1E -E P672*26+AXE &468A4A C HRa'alein E!n insulele 1ars(all din6ceanul Paci"icF, -iego &arcia Einsul !n 6ceanul 2ndianF Mi Ascension Einsul !n sudul Yceanului AtlanticF# %n sta~iile monitoare sunt 5 # !nregistrate date de la to~i sateli~ii izibili, sunt msurate date metereologice, se "ace ~ ~' o preprocesare a datelor E"iltrri, statistici etc#F, care apoi sunt transmise sta~iei de ' control principale pentru prelucrare "mal# /a sta~ii de control la sol "igureaz HRa'ale~n, -iego &arcia Mi A$cension# 2n ~' esen~ aceste sta~ii sunt prezute cu ante~e la sol, prin care sunt transmise mesa'ele ~ de naiga~ie spre sateli~i# -e regul, aceste date sunt transmise de ; , < ori pe zi# ~ ~ /ele cinci sta~ii ale segmentdlui de control opera~ional sunt su"iciente pentru r' determinarea e"emeridelor, care sunt denumite e"emeride 8roadcast Emai pu~in preciseF ~ ,$i sunt transmise prin mesa'ul de naiga~ie de la satelit la utilizator# Pentru determinarea unor e"emeride mai~rg~is#e~~#nt "olosite suplimentar alte cinci sta~ii# 2n prezent eIist Mi alte organiza~ii, care calculeaz e"emeride precise, ca de eIemplu +ational &eodetic , Sure: din RocPille, 1ar:land M#a# ' =#=#< Politica de siguran~ a sistemului &PS , # -#o#-# E-epartement o"-e"enseF, !$i rezer toate drepturile asupra !ntregului , sistem &PS, ~ar s comunice !n prealabil utilizatorilor unele caren~e de utilizre# # ' *e(nic S,A ESelectie Aaila@i*it:F~, este o reducere oit a preciziei pentru poii~ionarea !n timp real, deci in"luen~eaz mai ales naiga~ia !n timp real# -iminuarea preciziei este realizat pe de o parte prin manipularea controlat a ceasului din sateli~i Eprocesul dit(erF, cnd se produc erori controlate de perioad lung Mi scurt !n toate mrimile msurabile Ecoduri $i purttoareF, iar pe de alt parte printr,o denaturare controlat a e"emeridelor transmi$e'Eprocesul epsilonF# 1rimea denaturrii controlate a datelor poate "i diri'at de la segmentul de control al sistemului# Fr te(nica S,A actiat, se estimeaz c precizia pozi~ionrii !n timp real cu codul /2A este de ;? <G m# /u te(nica S,A actiat poten~ialul de precizie se reduce la cca# ;GG m !n pozi~ionarea planimetric Mi la cca# ;>G m !n pozi~ionarea altimetric# 2n general !ns, nu $e poate da o regul general pentru estimarea preciziei de pozi~ionare !n timp real, !ntruct gradul de denaturare a datelor prin te(nica S,A depinde eIclusi de seginentl~l de control al sistemului Mi este in"luen~at de politica mondial la un moment dat# -e$i S2S*E1E -E P672*26+ARE &468A4A ;G uneori te(nica S,A este dezactiat pentru o perioad de timp, utilizatorul trebuie s ' procedeze !n permanen~ ca $i cum aceast ar "i acti# 2n mod o"icial te(nica S,A a "ost implementat pentru prima dat la =? martie ;CCG pentru to~i sateli~ii din genera~ia,,5r .8locP 22., , *e(nica A,S EAnti Spoo"ingQ , produce o recodi"icare a codului P# +oul cod rezultat se nume$te codul J $i este accesibil numai unui grup restrans~ de utilizatori autoriza~i# +aiga~ia !n timp real cu codul P este substan~ial mai prec~sa , "a~ de naiga~ia cu codul /lA $i poate aduce aanta'e substan~iale !n cazul unei con"Eagra~ii# -ac adsersarul reu$e$te !ns s emit un semnal asemntor cu codul')#5 P, care este recep~ionabil cu receptoarele &PS, rezultatul poate deeni dezastruos##' ) ) Acesta a "ost motiul principal pentru care s, a recodi"icat codul P# 2ni~ial era plani"icat, ca te(nica A,S s "ie actiat dup atingerea "azei "male din punct de edere militar F6/ EFull 6perational /apabi2it:F, cnd seg~nentul spa~ial al sistemului era prezut numai cu sateli~i din genera~ia .8locP 22.# Surprimztorpentru to~i utilizatorii a "ost !ns actiarea permanent a te(nicii S,A !nc din ianuarie ;CC>, ast"el !nct codul P este accesibil numai utilizatorilor autoriza~i# ) 1odul !n care actieaz te(nica S,A Mi A,S poate "i urmrit !n "igura =#;# Figura =# 2 ' *e(nica de siguran~ la sistemul +A3S*AR , &P? Segmentul de control al sistemului &46+ASS are acelea$i "imc~ionalit~i ca cel # de la sistemul +A3S*AR, cu men~iunea c toate sta~iile de control sunt plasate pe ' S2S*E1E -E P672*26+ARE &468A4A ;; teritoriul /#S#2##/a sistem de re"erin~l, sistemul &46+ASS "olose$te sistemul P7C6, care este "orma per"ec~ionat a sistemului S&?B?# Prin aceasta, coordonatele unei J msurtori cu sistemul &PS or di"eri "a~ de cele o"erite de o msurtoare cu sistemul &46+ASS# Sistemul de timp utilizat de &46+ASS este 9*/ ES9F# -i"eren~a dintre 9*Z/ ~5 ES9F $i 9*/ E&reenRic(F este redus $i se poate determina# -in acest moti la ~" sistemul de timp &46+ASS trebuie introdus la interale de timp cte o secund de , salt# 9ltima oar aceasta s,a realizat la 6 ;#6 ;#;CC@, cnd pentru o secund sistemul nu a "os~ disponibil# Sistemul +A3S*AR are sistemul lui propriu de timp ar secimde de salt# 2n consecin~, di"eren~a dintre timpul &PS $i 9*/ este un multiplu de secunde !ntregi, ~ care este transmis !n mesa'ul de naiga~ie# *rsturile caracteristice ale celor dou sisteme de naiga~ie pot "i urmrite !n tabelul de mai'os0 *abetul=#l , *rasatur caracteristic &46+ASS &PS # 2nl~imea orbitelor ;C ;GG Pm ~ =G =GG Pm 2nclinarea orbitelor @>,B) ??) ) *impul de reolu~ie ;; ( ;? min >> s ;= ( ~ +umrul sateli~ilor => E=; actiiF => E=? actiiF Frcen~a putttoarelor 42 S ;@G= U P ~ G,?@=? 1Oz 4l S ;?A?,>= 1Oz 4= S ;=>@ U P ~ G,><A? 1Oz 4= S ;==A,@G 1Oz 1odula~ia semnalelor 4l S /2A, P EPlF 4l S /LA, P2J EPlF 4= S P EP=F 4= S P2J EP=F , /easurile din sateli~i < , /esiu Rubidiu Mi /esiu Sistemul de timp 9*/ E1oscoaF *imp &PS Sistemul de coordonate P7,CG W&S , B> ) >'# S2S*E1E -E P672*26+A27E &468A4A ;= =#< Segmentul utilizator Pentru a putea recep~iona semnalele emise de sateli~ii &PS, utilizatorul trebuie s dispun de receptoare adecate# 9n receptor &PS este "ormat din mai multe componente# Foarte generalizat se pot enumera urmtoarele0 antena cu ampli"icatorul de semnal oscilatorul de !nalt "iecen', microprocesorul, unitatea de control, # , , memoria pentru $tocarea datelor Mi sistemul de Figura =#= Sc(ema de principiu a unui receptor &PS ~ ,P A. alimentare cu energie# Sc(ema de principiu a unui receptor &PS,, poate "i urmrit !n "igura =#= Antena recep~ionez semnalele d~ la sateli~ii izibili, punctul de re"erin~ "izic pentru semnalele recep'ionate "i'md centrul de "az, care poate s di"ere "a~ de centrul geometric al antenei# Pozi~ia cen~ului de "az depinde de modul de construc~ie al antenei $i ariaz !n "unc~ie de direc~ia de inciden~ a semnalelor satelitare# /ea mai , mare stabilitate pentru centrul de "az se ob~ine !n prezent prin antenele de tipul 1icrostrip si /(oPe Ring# Semnalele sunt transmise mai !nti la ampli"icatorul de semnal $i ulterior la unitatea de !nalt "iecen~ ~a unitate e"ecti de recep~ie# Aici semnalele sunt , identi"icate $i apoi prelucrate# 4a ma'oritatea receptoarelor semnalele recep~ionate de , ' SAS*E1E -E P672*26+ARE &468A4A ;< la un satelit sunt diri'ate spre un canal unic de recep~ie# %ntreaga instala~ie de recep~ie este coordonat de un microprocesor, care asigur $i stocarea datelor $i e"ectuez calculele pentru o pozi~ionare !n timp real# Printr,o unitate de control, care !n esen~ const dintr,o tastatur $i un monitor, utilizatoml poate comunica cu receptorul# 2n memoria receptorului sunt !nregistrate msurtorile $i mesa'ele de naiga~ie# # Alimentarea cu energie poate "i e"ectuat "ie direct de la re~ea, "ie prin baterii eIterne# tAo~aopol# OeliR# ?#,0 ri(eliX 1iProS~~ip Figura =#< /tea tipuri de antene Edupd &#SeeberF Scopul prelucrrii semnalului const !n a determina timpul de propagare a semnalului prin intermediul codului /2A sau P EJF, s decodi"ice semnalul de naiga'ie $i , s reconstruiasc unda purttoare a semnalului# -ac un receptor poate s !nregistreze numai codurile $i mesa'ele de naiga~ie, se orbe$te de receptoare de naiga~ie# Receptoarele care opereaz cu codul P EJF au !n principiu o precizie de ;G ori mai mare dect receptoarele care opereaz cu codul /2A, datorit lungimii de und mai reduse a codului P# Acest aanta' este !ns !n ultimul timp eliminat, mai ales la receptoarele cu codul /2A de genera~ie nou $i cnd este actiat sistemul de protec~ie A, S, "a~ de care aceste receptoare sunt imune# Pentru $copuri geodezice sunt necesare receptoare care pe lng !nregistrarea timpului de propagare mai permit $i msurtori de "az pe unda purttoare# Aici se poate "ace din nou o di"eren~iere intre receptoarele care opereaz pe o singur "recen~ $i receptoare care opereaz pe ambele "recen~e# Pentrumsurtorile de "az trebuie reconstruit unda purttoare ne"iodulat# Acest lucru se poate realiza numai rin cunoa$terea codurilor# p # S2S*E1E -E P672*26+ARE &468A&A ;> <# +6'~29+2 -E 8A7 -2+ &E6-E72A /9 SA*E42'~2 <#; Sisteme de re"erin~ -escrierea mi$crii orbitale a sateli~ilor, modelarea obsera~iilor, reprezentarea $i interpretarea rezultatelor trebuie s "ie realizat !n sisteme de re"erin~ adecate5 bine de"inite $i reproductibile# Sistemele de re"erin~ utilizate !n geodezia satelitar sunt dup natura problematicii, globale Mi geocentrice, !ntruct mi$carea sateli~ilor are loc !n'urul centrului de mas~ a Pmntului# 1surtorile geodezice de pozi~ionare au !ns de cele mai multe ori un caracter local $i necesit !n acest sens un sistem de re"erin~ adecat# S 2n geodezia satelitar sunt utizate dou sisteme de re"erin~0 , un sistem astronomic iner~ial E/2SF pentru descrierea mi$crii sateli~ilor5 , un sistem de coordonate terestre E/*SF pentru pozi~ionarea punctelor de obsera~ie $i descrierea rezultatelor# <#;#; Sisteme de coordonate astronomice EecuatorialeF i 5 ~F'~~' Sateli~ii arti"iciali se mi$c pe zr# # orbitele ~ lor !n cmpul Pol , graita~ional al Pmntului, e ~ ~ deci !ntr,un sistem iner~ial0 ~~ " 9n sistem iner~ial este caracterizat prin dou r puncternal ~ t"[sturi %ulldamentale0 , originea sistemului este "iI ' sau eIecut o mi$care liniar~ ,# Figura <#; R , orientarea aIelor de coorSistemul de coordanate ecuatoriale S.t4~VTE1V1E DE POZITJONARE GLOBALA 15 donate in spa~iu este fix. Un sistem de coordonate, care are centrul Pmntului ca origine, flu este deci riguros ~Vun sitem ine4ial, ~tiut find, c Pin~ntul se rote~te pe o orbit eliptic in urul !oarelui. "o4ele care decurg de mci ~i influenta mi~c~rii geocentrului asupra orbitelor ~ satelitului este ins~ at#t de redus, incat folosirea liii ca origine pentru Un sistem spa~ia1 in $ederea deflnirii po%itiilor sateliuilor poate fl acceptat fr restrictii. &ult mm complicat este ins deflnirea orient~rii axelor sistemului de coordonate. !istemul ecuatoriai utili%at in astronomie ~i deflnit pentru o perioad ' ( ~epre%int o apropiere foarte bun f4 de un sistem ine4ial. !istemul carte%ian astronomic fo1ose~te ca ax ), axa de rotatie a Pmntului. *e%ult deci, Ca acest sistem este fix in spatiu, numai dac+ axa de rotatie ocup o po%i~ie fix in spatiu, ar acest lucru flu este indeplinit, datorit mm multor moti$e. p ,o-l . Prm rotatia diurn in urul axei sale, ~ sprc soare Pm#ntul se comport in spatiu ca un giroscop /flg.0.12 care se mi~c in urul altui corp 3 Soarele. 4cliptica ~i 3 3 planul ecuatorial formea% un ungbi de 105 cca. 23,50. Pm#ntul datorit fornei 5 3 sale elipsoidale pre%int uniflturi in 3 3 3 %ona ecuatorului. *e%ult, c asupra !uprapunerea mlscarii do nutatie pestc miscarea do precesie Pmntului actionea.% un moment de rotatie, cii scopul de a po%i~iona axa Figura 3.2 de rotatie perpendicular pe ecliptic. Pmntul ca giroscop 6onform legilor giroscopului, SISTEME DE POZTIO!"#E $%O&"%" giroscopul incearc+ s e$ite aceste forte ~i execut+ o nii~care de precesie7 axa do rotalie a Pm#ntului se mi~c practic pe un con. ( nu~care de precesie complet~ durea% 2' 8(( ani /an platonic2. -$-i~crii de precesie ii este suprapus~ mi~carea db nutalie, ca re%ultat al nii~crii 9unii in urul Pmntului. :ceste fo4e suplimentare~ asupra giroscopului Pm+nt, produc perioada ini~crii de nutatie care are o durat de1 1;,<1 ani. :xa ) a sistemului de coordonate ecuatorial astronomic se pre%int deci ca oax+ care flu este flx in spatiu. Pentru a deflni un sistem de coordonate fix in spatiu trebuic acceptate c#te$a con$ent7 3 po%itia axei Pmntului la 1 -anuarie 1 ((( este axa ) a sistemului de coordonate= 3 axa 5 se afla intr3un plan perpendicular pe axa ) 3 planul, ecuatorial3 ~i este orientata spre punctul $ernal con$entional /punctul $ernal con$entional find pe directia liniei de interse4ie dintre planul ecuatorial cu planul ecipticii la data 1 ianuarie 1 (((2. >ela 1.(1.1?;4 afostintrodusca Figura 3.3 sistem de coordonate Sistemul ecuatorial stan(ar( 2)**+ con$entional astronomic sistemul "@5 la epoca standard A 1(((. 6orespun%tor acestei con$entii coordonatele in acest sistem stint pre$%ute cu indicele 69! /6on$entional -nertial !Bstem2. Cbser$atiile curente se efectuea% ins in sistemul de coordonate astronomic S1~TEME DE POZITIONARE GLOBAL4 18 momentan , la care axa momentan a PmntuD u define~te axa ). 'recerea de la sistemul de coordonat e astronomi c momentan la sistemul de coordonat e ast'ononD lc con$entio nal se reali%ea%a in dou etape7 1. -ntr3unprimpasare Figu! ".4 icc o reducere a Sistemul e#u!t$i!l m$me%t!% coordonatelor pentru m&l$#iu respectare a mi~crii de nutatie. :ceasta conduce la sistemul de coordonate astronomic milociu. 1. ( a doua reducere datorat mi~crii de precesie conduce 9a sistemul de coordonate astronomic con$entional. Siste mul e#u!t$i!l st!%'!' J ())) /!istem inertial con$ention al2 /"ig.0 . 02. :cest sistem este in realitate tin sistem carte%lan cu axele 5'C,E'C,)' C. :ceste axe corespund unei po%itii medii pentru anul 1 (((, 1 ianuarie, era 11 U'. :cest Figu! "* sistem este dat in mod indirect Sistemul e#u!t$i!l m$me%t!% prin coordonatele a 1 *"* !'e+,,!t stele Findamentale. :xa C5 a acestui sistem este orientat dup directia ecbinoctiului milociu, corespun%tor datei SSTEME DE POZITIO!"#E $%O&"%, 1; respecti$e. Sistemul e#u!t$i!l m$me%t!% m&l$#iu- /"ig.0 .42 .este asemntor celui standard, cu diferenta 6a -a epoca ' 3 epoca obser$atiei 3 ecDinoetiul ocup o po%4i~ afectat+ numai de precesie. :xa 5' este orientat dup directia ecDinoctiului mi1ociu~ Sistemul e#u!t$i!l m$me%t!% !'e+.!t- /"ig.0 .*/ este un sistem aseman+tor care 3 ecDinoctiul este eel ade$+rat ~i este afectat de precesie ~i nuta~ie. ".1.( Siseme 'e #$$'$%!te teeste 9a definirea unui sistem de coordonate carte%iene tridimensionale care s fie legat de corpul P+m~nt, se poate prelua originea coordonatelor ~i axa ) din sistemul de coordonate astronomic momentan t~r modificd. Pentru definiti$area sistemului mai trebuie s dispunem de planul 5). Pentru aceasta este ales un punct de pe suprafata Pm#ntului. :eest punct /obser$atpru l astronomic GreenHicD2 ~i axa ) dea amintit, definesc planul 5). Planul care treee prin geocentru ~i este perpendicular pe axa ) Figu! ".0 repre%int planul 5CE. Prin Sistemul teestu m$me%t!% aceasta s3a definit sistemul de coordonate carte%ian global terestm. :cest sistem este situat cii originea in geocentru ~i se rote~te odat cu corpul P+mnt. Varialia permanent a axei Pmntului in spatiu /precesia ~i nutalia2 flu infDuenlea% ~TEME DE POZTTIONARE GLOBALA 1? acest sistem de coordonate. -ns+ sistemul de coordonate flu este fix in interiorttl corpului Pmnt. >in acest moti$ el se mai nume~te ~i I0 sistem ue momentan terestru. Varialia acestui sistem de coordonate in interiorul Pm#ntului este generat de modificarea axei de rotatie a Pmntului. :ceasta se face obser$at ca fenomen de mi~##!e ! 1$ll2$.- 5 &oti$ul deri$ din faptul c axa de rotatie a Pm~ntu1ui ~i Figu! "34 axa de simetrie a Pm#ntului Sistemul teestu #$%+e%,i$%!l flu coincid. :ceasta conduce conform legii giroscopului -a o modificare permanent a axei de rotatie in raport cu Pm~ntu1. >ac Pmntul ar fi un corp complet rigid, mi~carea polilor ar a$ea o perioad+ de 0(5 %ile /perioad 4uler2. 6omportarea elastic a P+m#ntului ~i nii~carea oceanelor conduc la o abatere care generea% o perioad de 40( %ile ~i cu o amplitudine de (,1J(,1 sec. de arc /perioad 6Dandler2. :ceste $alori corespund unei scDimbri a poiului de 0J< m. &i~carea polilor este deterniinat+ de ser$iciile inertiale ale obser$atoarelor astronomice. >atorit mi~crii polilor defin4ia aniintit mai sus pentru Un sistem de coordonate terestru de$ine dependent de timp. !e $orbe~te din acest moti$ de un sistem de coordonate terestru momentan. Pentru aputea compara coordonatele intre ele, trebuie ne referim ins lao po%itie um$oc a axei de rotalie in interiorul corpului Pmnt. :ceast po%4ie con$enDional /6-C36on$entional -nternational Crigin2 este definit ca po%4ie medie a poluDn pentru perioada 1?((31?(5. :bia dup reducerea 1( SISTFME DE POZITO!"#E $%O&"%" coordonatelor terestre momentane la CIO se obtm coordonate globale con$entionale comparabile intre ele. :ceste coordonate poart indicele 6'. 6'! este un sistem asemntor cu cel terestrumomefltafl. :xa OZ este orientat dup dxrectia until pci terestru con$entional /6'P2. :xa OX sa afl la intersectia 4 planul meridian GreenHicD ,ill. Polul terestru con$entional a ecuatorului 6'! cu ,$st~. " stabiit in ultiniele decenii in legtur cu ne$oile geode%iei cii sateliti ca c po%i~ie. medie, re%ultat din prelucrarea obser$atiilor until numr mare de obser$atoar;~ astronomice /cca.<(2 3 o retea mondial de obser$atoare astronomice 3 care au po%i~ia~ cunoscut prin ni~te $alori nominale medii ale latitudinDi ~i longitudinDi. Prin repetare~ obser$atiilor re%ulta in pemianent+ $alori care se abat fat de $aloarea notninal., :cestea se datoresc unei niigra~ii a polului momentafl al Pm#ntului. !istemul KLorld Geodetic !BstemM /LG!3;42 este Un exemplu de sistem de coordonate terestre. :cest sistem este definit de cca. 15(( de statF terestre ~i este~ utili%at de sistemul GP!. :cestui sistem i3a fost asociat un elipsoid geocentric ecbipotential, ai crui parametrii sunt pre%entati in tabelul de mai os. Ta-elul 3.. Parametrii ~i $aloarea icr !emnificatie a N 6 378 137 m !enOaxa mare a elipsoidului 6 1( N3 4;.1<<;5 1(.< : doua constant ~rmonic %onal /:24 7 292 115 10 rad P s Vite%a de rotatie aPm~ntului I 0 ?;< ((5 -C~ m 0 P s 1 6onstanta a$ita ional a Pm#ntului Un alt exemplu pentrtl un sistem de coordonate terestre este definit de -4*! /-nternational 4artD *otation !er$ice2 ~i poart denumirea de -'*" /-4*! 'errestrial *eference "rame2. 4l afost definit prin nisurtori in peste 14( de statii fundanientale terestre, in calQule tinandu3se ~eama ~i de efectul nii~crii plcilor tectomce. Preci%ia po%itiilor staliilor care definesc acest sistem de referint este estimat intre R ' 3 .' SISTEA4E DE POZTIO!"#E $%O&"%" 11 ar preci%ia $ite%ei de $ariatie in timp la ~ lni%n I an. >in acest moti$ sistemul este ~riodic actuali%at, denumiril sistemului fiindu3i ata~at anul de actuali%are, de exemplu ;?. -ntre cele dou sisteme exist+ diferente ~i acestea se datorea% faptului, QG!3;4 a fost deflnit in4ial prin obser$atu >oppler asupra satelitior sistemului !-', iar l-*4 a ,$st stabilit prin obsre$4ii mult mai precise, !9* /!atellite er *anging2 ~i V9,- /VerB 9ong ,aseline -nterferomelrB2. Preci%ia po%4iei st4iilor temului LG!3;4 era estimat in4ial la 131 m, iar cele ale sistemului -'*" de dinul centimetrilor. >iferenla cea mai semnificati$ dintre cele dou sisteme apare constanta gra$ita~ional, fapt pentru care a fost propus scbimabarea acestei $alori sistemul LG!3;4 $u Bea din sistemul -'*". ( prima actuali%are a sistemului LG!3;4 s3a cunoseut sub denuniirea LG!3;4 //080(2, ar a doua actuali%are a a$ut ~oc in 1??8 cunoscut+ ca LG!3;4 /G;802, unde 80( ~i ;80 repre%int sptm+na in timpul GP! in care a a$ut be actuali%area. -n anul 1?;8 l:G /-nternational :ssociation of GeodesB2 a decis formarea unei subcomisii K4U*4"M, care a$ea ca sarcm principal stabilirea unui sistem unitar de referint pentru 4uropa. Pornind de la sistemul l-*4 ;?, in 1??( s3a decis, ca statiile 'Dndamentale ale relelei -'*" plasate pe placa 4uro3:siatic, s forme%e datele geode%ice de referinl pentru $iitoarea retea european. !copul principal consta in ciberarea acestui sistem regional de referin~ de mi~carea plcior tectomce ~i s corespund cu sistemul LG!3;4 in limita preci%iior br de reali%are. 6a supraf4 de referint afost ales elipsoidul G*!3;(, care se deosebe~te nesemnificati$ de elipsoidul LG!3;4. Soul sistem a fost denuniit K4U*4" ;?M /4uropean 'errestrial *eference "rame2. ,a%at pe 18 stalii fundamentale din -'*" ;? situate in 4uropa de Vest, s3a conereti%at reteaua cunoscuta ast%i aproape exclusi$ sub denumirea de K4-A*4"M, care a fost in pennanen~ actuali%ata ~i extins, aurig~nd in pre%ent la ?1 de statii a cror preci%ie de po%ilionare este estimat la 131 cm. SISTEME DE PO4JTJONARE GLOBALA 11 ".1." Leg.tu! i%te sistemele 'e #$$'$%!te !st$%$m i#e 5 teeste Pentru re%ol$area unoi~ % N% probleme de msurtori T na$iga~ie pe Pm#nt~ coordonatele astrononuce ni~ sunt potri$ite, intruc#t punct~ ! de pe suprafa~a terestr~ datorit rotatiei Pm~ntu1u~ N ~ nu au coordonate astrononiic4 fixe. 4cuatiile mi~c~rii unu~ satelit ins, corespund rnimai Figu! ".6 Leg,,tu! 'i%te !.7ele sistemel$ 'e intr3un sistem menial, adic~ #$$'$%!te !st$%$m i#e T teeste ele pot ,i formulate UF practic doar pentru un sistem de coordonate astronomic. Pe de alt parte ins obser$area satelitior se face de pe supraf~aPm#ntu1ui, ceea ce conduce -a necesitatea transformrii coordonatelor terestre ale punctelor de obser$atie in coordonate astronomice ~i mBers. 4ste deci absolut necesar ca legturile dintre sistemul de coordonate terest'u ~i cel astronomic s fie cunoscute. !istemul de coordonate momentan terestru corespunde cu sistemul de coordonate astronomic momentan except~nd o mica rotatie inurul axei ). Pm#ntul se rote~te complet intr3o %i sideral 8i sisternul de coordonate astronomic momentan cu 0<((. UngDiul dmtre axa 5 a sistemului de coordonate momentan astronomic -a momentul ' poate fi dedus din tinipul sideral momentan -a obse$atorul din GreenHicD /G:!'2. 'ransfonnarea intre sistemul ine4ial con$entional /6-!2 ~i sistemul terestru con$entional /6'!2 este reali%at pnin rotatii ~i repre%int o problem+ fundainentala SISTEME DE POZITJONARE GLOBALA 10 ageode%iei cu sateliui. -n cadrul acestei transformri mi~carea orbital+ a satelitului este ~-at in sistem ine4ial /6-!2, ar po%i~ionarea punctelor geode%ice se reali%ea% in ~tem terestru con$entional. 6onform tebnologiei po%i~ionrii prin sateliti, satelitul ~ste purttorul propriilor sale coordonate. Po%itionarea tridimensional se face in f~stem6'!. &omentan nutatie &ilociu recesie 6on$entional U &omentan G:!' &omentan 6-C 6on$entional :stronomic 'erestru 'erestru Figu! ".9 Legitu! i%te sistemele 'e #$$'$%!te !st$%$m i#e T teeste 6u seninificatiile7 Precesia mi~carea de perioad lung a axei medii a Pm#ntului :(* 8(( ani2= .Sutaia mi~carea de penoad+ scurt a axei mcdii a Pm#ntului /de -a 14 %ile -a 1;.< am2= G:!' GreenHicD :parent !ideral 'ime /ungDiul de rotalie intre punctul $ernal ~i meridianul GreenHicD2= CIO 6on$entional -nternational Crigin / po%ilia medic a polului pentru perioada 1?(( 3 1905". Pentru un $ector oarecare KxM transformarea care se impune este data de relatiile7 7 RM Rs RN R~ ~i#;s~< /0.12 ~~l#TsJ 3 matricea de rot4ie pentru mi~carea polilor= SISTFME DE POZITIONARE GLOBALA 2# *s 3 matricea de rotalie pentru timpul sideral= $% 3 matricea de rotatie pentru nutatie= 3 matricea de rotalie pentru precesie= 6-! definit la epoca standard A 1((( este transformat in sistem momentan sai~ ade$rat la epoca obser$atiei prin aplicarea de coreclii datorit precesiei ~i nutalieit :xa ) a sistemului 6A! repre%int po%itia liber a axei momentane de rota~ie~ "ornia general a matricior de rotatie 3 prin care se reali%ea% transformri1~ ortogonale 3 sunt compuse din elementele matriciale *~/a2, care descriiu o rotatiQ po%iti$ a sistemului de coordonate in urul axelor 5 E, ) $u ungDiu1~. &atricile de rotatie au farina7 ( si 1 /0.11 * 1 L N coscd coscc ( 3sins 1 ( 1 ( /002 sina ( cos~ coscg sina ( !-fl~ coscc ( /042 ( ( V- &atricile date sunt $alabile peniru sistemele de coordonate orientat dreapta. *ot4ia $u ttngDiul a are senm po%iti$ pentru a rotatie in sens mBers arcelor de ceasornic pentru un obser$ator care pri$e~te dinspre origme in lungul sensului po%iti$ al axei date. &recesia. ( repre%entare grafic a precesiei este data in figura 0.1( SISTFME DE POZITIO!"#E $%O&"%" 15 ~e%itia punctului $enial 'ediu la epoca standard ( 0 este notat prin ) 0 ~i po%i~ia la ~ca obser$aliei 'pnn ). *atricea de precesie $~ este co'pus+ din trei 'atrici de tie succesi,e- )3.'+ parametrii de precesie ., u , . :ce~ti parametrii sunt serii de timp7 2306.2181(/O.30188( 2 WCM.(18??;' 0 / 2306.2181(/ 1.09#68( 2 WCM.(1;1(0' 0 /0.<2 $ 1((4M.01(?'ICM.41<<5' 1 3 CM.(41;00' 0 ecuatorul /tn2 ecuatorul 0t" )li+ Figura 3.. Precesia Parametrul 1I repre.int+ inter,alul de tinip intre 'o'entul de o2ser,atie ~i epoca SISTEME DE POZJTIONARE GLOBALA 26 standard A1(((, exprimat in secoli Aulieni. Suti4ia. ( repre%entare grafic a nutatiei este data in figura 0.11 Punctul $ernal milociu la epoca obser$atiei este notat prm 4 , iar punctul $enial ade$rat prm 4~. &atricea de nutalie $% este compus din trei matnci de rotati~ succesi$e , in care at#t nutatia in longitudine ~4A cat ~i nutatia in oblicitate ~e pot fi tratate ca mrimi diferen1iale.~ ~~X #! N 0 --~ 1 * 0 YI:4iZ * 1 1eZ N :[ 1 co~ ~ :i-t ~ 1 2 Cblicitatea medie a ecipticii e a fost determinat ca7 (M. (((5? ' 1 W (M.((1;10 ' 0 /0.;2 Figu! ".1 Nut!,i! SISTEME DE PO2TO!"#E $%O&"%" 18 Parametrii de nutatie 9~l-, ~i ~ sunt $ompu~i dm serii amtonice7 EN\a1sin/~e~4~2N318M.1sinC, W... /0?2 0e3% =1#$s:L eE/>9?.(#$s @.~ /0.1(2 4tnplitudnule a , b~ ,ca ~i coeficientul de integrare e~ stint cunoscute ~i tabelate. 6ele ~ftci argumente fundamentale 4~, descriu nii~carea medie a sistemului AS$!e 3 P,,m!%t 3 I<~4%J?. . 9ongitudinea milocie ~' a nodului ascendent al 9unii este until din argumente. Z~-~du1 asceudent al 9unii are o nii~eare retrograd $u o perioad de aproximati$ 1;.< am ~i aceast perioad apare in termenii principali in senile nutatiei. 'imp sideral &atricea de rotalie pentru timpul sideral *s este7 * 5 N * 0 YCnZ 03.11" 3iste'ul 453 68# este de7init pnin $ite%a ungDiular uniform L4. >in acest 'oti, se ,a utili.a tiinpul sideral niilociu pentru ungDiul de rotalie din ecualia 03.11". *i~carea polilor In urnia calculelor pre'er8+toare se o2tine polul con,entional instantaneu 0C)& 6Celestial )p9e'eris &ole", ~i el tre2uie doar rotit in CIO 0Con,entional International Ori8in". :ceasta se reali%ea% cunosc;nd coordonatele Xp , B~ ale polului instantaneu in raport cu dO. Coordonatele polului stint deter'inate de I)$3. *atricea de rot#ie pentru 'i~carea polilor *& este data de- 1; SIS TEAB,E DE POZITO!"#E $%O&"%" R M R ( CBD~1R 1 VE11 ~O1 4p0 03.12" 5P &atricile de rot4ie *s ~< )=* s4 6-C adesea combinate intr3o singi4 matrice ** pentru rota1~ Pmntu]u7 3i 6 64P ***& *s /0.1~ -n ca%ul GP! sistemul c] Figura 3..2 7oor(onatele polului coordonate spatia9 astronomic fix este dea raportat 9a 64P. >eci , $$ este singura matrice de rot4ie care trebuie aplicat pentru transformarea in sistem terestru. 3..., 7oor(onate glo-ale elipsoi(ale p 9 Pentru practica ser$iciilor de msurtori geode%ice 0i in na$ig4ie, sistemele de coordonate x carte%iene nu sunt in general sugesti$e, intmc#t coordonatele carte%iefle sunt pu~in Figura 3..3 expresi$e.Pentru scopurile practice, Sistem (e coor(onate elipsoi(ale STSTEME DE POZJTIONARE GLOBALA 29 ^3a incettemt ca un punct s fie descris prin coordonatele elipsoidale 3latitudine, ~ongitudine ~i altitudine. 6onceptul unui astfel de sistem de coordonate este artat in ~gura 0.10. ~a%a geometric o repre%int un elipsoid de rotatie a crui centru corespunde cu eocentrul ~i a crui axe principale 5, E , ) corespund cu axele sistemului de rdonate carte%ian terestru. ~itudinea elipsoidal+ a unui punct este ungbiul p format de perpendiculara dus din ~gnctul respecti$ pe elipsoid ~i planul ecuatorial. 9ongitudinea elipsoidal : este ~gDiu1 format de planul meridian care trece prin punctul P 0i planul meridianului %ero bilit con$entional. :ltitudinea D este lungimea msurat in lungul normalei la Vlipsoid din punctul P ~i p~na la suprafata elipsoidului. :ceste coordonate elipsoidale obale repre%int doar o alta pre%entare matematic a sistemului global carte%ian. 4le u stint identice cu latitudiniZe 0i longitudinile elipsoidale cu care operea% ser$iciile e msurtori ~i flu sunt identice cu latitudinea ~i longitudinea geografic determinat ~pc cale astronomic , cDiar dac diferentele nunierice intre aceste coordonate este ~arte mica. ".1.* 7oor(onate topocentrice V9a coordonatele topocentrice trebuie s se fac o deosebire intre coordonatele topocentrice geode%ice ~i coordonatele topocentnce astrononOce. !istemul de coordonate topocentric geode%ic este definit astfel /figura 0.1427 3 originea coordonatelor7 punctul de statie P al obser$atorului= 3 axa ) 3 normala la elipsoid care trece prin P= 3 axa 5 3 este perpendicular pe axa ) ~i se afl in planul meridian al coordonatelor elipsoidale globale care contin punctul P= 3 axa E 3 rotirea axei 5 cu 900 in sens orar. -mportanta acestiO sistem de coordonate const in faptul c are abateri foarte 'ici 7at+ de sistemul de coordonate topocentric astronomic care este deflnit astfel7 SISTEME DE POZITJONARE GLOBALA 30 3 originea coordonatelor7 punctul de stalie al obser$atorului= 3 axa ) %enitul astronomic /$erticala in punctul obser$atorului2= 3 axa 5 directia Sord= 3 axaE7directia4st= T ~ :%imutul :, distanla %enita1~ ), ~i distanla spa~ia1 ~ repre%mta marmule cu care define~te po%i~ia unui satelittn acest sistem de coordonato > topocentric astronomi6~ P !istemul de coordona4 ~C( topocentric astronomic ~ sistemul de coordonat4 topocentric geode%ic 4 deosebesc prm aceea, ci Figura 3.., axele br sunt putm rodte Sistem (e coor(onate topocentrice unele fat de celelalte. :cest lucru se datorea% faptului 6a normala la elipsoid definit~ matematic ~i $erticala definit de c#mpul gra$ita~iona1 al Pm+ntului flu corespund cu exactitate. ".1.0 T!%s,$m in (e coor(onate Vectorul 5 in sistem terestru poate fi repre%entat at#t prm coordonate carte%iene 5, E, ), cat ~i prm coordonate elipsoidale p, 5, D. 9egtura dintre cele dou seturi de coordonate find data prin relaliile7 ::N W 8+ cos? cosX~ N - :N i98+ cos?i sinX /0.142 )).:e 2 F .t3 8+ sirnp SISTE",E DE POZITIO!"#E $%O&"%" 31 !3 a .:e 2 sm 1 /p )3..'+ e 2 I a 2 G= ( /0.1<2 unde p, 5 , 9 3 stint latitudinea, longitudinea ~i altitudinea elipsoidal+, % normala primului $ertical, e 2 3 prima excentricitate numeric, ar a ~i - ~e%int axa mare respecti, scniiaxa mica a elipsoidului. 0 7alcularea coor(onatelor el/psoi(ale (in coor(onate carte/iene :ceast+ transformare de coordonate este necesar+ pentru a obtine coordonate uanale 7olosite in do'en'l 8eode.iei ~i in na,i8a~ie@ latitudOiea elipsoidal+ p loiigitudinea elipsoidalA :, ~i altitudinea elipsoidalB 9. :,e' pentru calcul urmtoarele formule7 3V3 e 2 - s' 3 C arctgZ p I e . 1 a cos 3 ( /0.182 Za ,2 ____ 0u; p3 * 2 HE ( (N arctg: < e I ____ p- - 2 1~ arctg: 03.18" 5 83 0 :! < 03.19" cos tp !3 a 03.20" 1 I e 2 sin 1 /~ SISTEME DE POZITIONARE $%O&"%" 32 7alcularea coor(onatelorpolare topocentrice :ceste trans7orniAri sunt utili%ate in calcularea $i%ibilitalii satelitior deasupra unui punct de pe supra7ala Pm#ntului. Coordonatele carte.iene pentru punctut de o2se,#ie ~i ale satelitului, precu' ~i coordonatele elipsoidale ale punctului de o2ser,atie tre2uie s+ 7ie cunoscute. -ntr3o prima fa% sunt calculate di7erente1~de coordonate, <ar ulterior se calculea% a%imutul :, distanta %enital . , ~i lun8ui~ea spa~iala 3 p#n la satelit. Cor'ulele de transformare sunt- " N arctg 3 !m2.. :5 W 6C!5 ~V 03~1" !fl/P cosD :X 3 sinQ sin2.. =4 W cosp Z - S3 "* 2 HAE ( HAZ ( :"4(/ sin2~. "4 W sirnp "Z 03.23" Z 3.2 3iste'e de ti'p tn $iata de .i cu .i ti'pul este o mrime fundamental pentru descrierea proceselor din natura $ie ~i 'oart~. -mportai4a ti'pului in 8eode.ia satelitar+ de,ine fundamental, dac+ a,e' in ,edere urniEtoarele- a 3 po.l ia unui satelit este o 7unctie de ti'p@ ~~coordonatele punctelor~pesupraf4i P~m:ntului snnt tot o 7unclie de timp datorit sistemului de coordoFate astronomic necesar in 8eode.ia satelitar ~i datoritE rot#iei Pmntului. SISTEME DE POZTIO!"#E $%O&"%" 33 0 cond#ie fundamental pentru 'Esurarea ti'pului 0 #(2 repre.intE, ale8erea ~i sta2ilirea unei unit+ti de tinip adec,atE. In plus, este ne,oie de un instrument care s+ ne permit sta2ilirea unui raport intre inter$alul de tOnp care dori' s+6l 'Esur+' 0i unitatea de - timp 3 un ceas. Ca imitate de timp se ale8e de regul durata t'ui proces repeta2il de la care se FE gu! ".1* ~ I%,lue%,! e$il$ 'e tEm1 I% pretinde cA este riguros periodic. geo(e/ia 7u sateli>l Di msurtorile satelitare sunt ut~-i%ate trei siste'e diferite de timp7 timpul dinamic, timpu9atomic~i1impsideral. T8npul (inamic este scara timpului uni7or', care 8u,ernea.+ tni~carea corpurilor intrun camp gra$itational= acesta este argumentul 'dependentin ecualia nii~crii unui coip [onform teoriei gra$ita~iei cum ar 7i 'ecanica SeHtonian sau relati,itatea 8eneral+. ,CInd se determin e7e'eridele unui satelit, in 'od i'plicit este ~ttili.at tinipul dinamic. Timpul atomic este timpul reali.at de ceasurile ato'ice. :cesta constituie ba%a pcntru o scala de ti'p uniform pe &A';nt. Timpul si(eral are la ba% rotatia &+'~ntu1ui inurul aGei sale. &ai de8ra2+, este o m+sur a po.iliei locului pe &A'~nt in raport Cu siste'ul de referii4: spatial 3 7iG. Ceru#ele minime pentru descrierea anu'itor procese 7l.ice sunt- d( 1 Y!Z ? 2 G iO~ pentru rotalia Pmntului d( 2 Y!Z H 1 G lO~ pentru nii~carea or2italE SISTEME DE POZITO!"#E $%O&"%" ~3# d( 3 Y!Z ? 1 5 1 O~ pentru propa8area sen'alelor 3iste'e de timp Ta-elul 3.2 Procese periodice 3iste'e de timp utili.ate $otatia Prn`ntului in urul aGei sale 'impul uni,ersal 0I(" 'impul sideral 5reenJic9 0Os" $e,olulia pm#ntului in urul 3oarelui 'nnpul dinanFc terestru 0(K(" 3.2.. Timp solar o unitate de msur pentru rotatia &+';ntului este ungDiul orar, care repre.intA ungDiul dintre 'eridianul corpFlui ceresc ~i 'eridianul de re7erL#A 0'eridianul 5reenJic9". 'impig ) Uni$ersal este de7init prin argumentul ungbiului orar 5reenJic9 de 12 ore :p 1~e de nii~care unifonn~ a unui soare 7icti, in planul ecuatorial. -impul sideral este de7init prin ungDiul orar al punctului ,ernal. KacE ,or2i' de punct ,ernal 'i<lociu a,e' in ,edere Figu! ".10 timpul sideral 'i<lociu, ar pentru @aria>la m>>rimii /ilei 0olare punctul $ernal ade,+rat, timpul. in (ecursul 141(F ~ sideral aparent. ~i ti'pul sideral ~i SISTEME DEPOZITO!"#E $%O&"%" ~05 ccl solar 7lu sunt uniforme at;ta timp cat ,ite.a un89iularA ~ nu este constant~.. i Timpul solar AT /~ unitate de timp natural dispunem de rot#ia diu'+ a P~ni~ntului inurul axei sale. 1<~n o2ser,area succesi,+ a po.i~iiIor de apo8eu ale 3oarelui intr6un punct de dser$atie se poate reaMi.a aceast+ unitate de ti'p. Initatea de timp ast7el definit este #pa solar ade,~rat+ , iar scala de ti'p a7erenta este timpul solar ade,Erat. &entru a a~nge la o scala de timp uniform pentru intregul corp &A'+nt, se ale8e apo8eul !~arelui in dreptul meOdianului 5reenJic9 ca find 12,00. Initatea de ti'p astfel c#tinita 3 /i solarBa(eCB0at>>9 7lu este ins o mrime constantA, intruc#t .iua solarE #e,arata ia $alori diferite in decursul unui an. :ceasta are urmtoarele cau%e7 din a #ua le8e a lui Nepler re%ult c+ ,ite.a unei planete depinde de po.i~ia 'o'entanA pe #psa or2ital+. Kc aici re%ult 07i8ura 3.16" cA la re,olutia Pm#ntului in urul 3O~re1ui, adic in decursul unui an /inter$alul de timp intre douA po%4ii de :po8eu ale 3o~relui" sunt di7erite. 0 alt+ cau.+ pentru neuni7or'itatea % .ilelor solare ca durat+, deri$ din :xa de rotatie faptul, c~ planul in care Pm#ntul se rote~te in urul 3oarelui / ecliptica" 7lu este perpendicular pe axa de rotalie aPmntului 07i8ura 3.17". (9in aceasta, or2ita util+ pentru o .i solar+ este proiec~ia or2itei Pmntului pe un plan perpendicular 3care pe axa de rotatie ~i care trece prin Figura 3..2 cen7rul 3oarelui, aceasta conduce la o Ecl/ptica 0 m>>surarea timpului denaturare a elipsei or2itale reale. In conclu.ie se re'arc+ c+ .iua solar+ nu SISTEME DE POZ22O!"#E $%O&"%" 36 este o unitate de timp riguroas. !e de7ine~te o or2it+ solarE 'edie care are menirea s conduc la o %i solar+ a cArei durat este constant+ in decursul unui an. )iua solar+ ast7el definit se mai nume~te ~i /i solarme(ieD iar siste'ul de ti'p care se spriin pe aceasta, poart+ denu'irea de timp solar me(iu. Ki7erentele dintre timpul 4 Aar 'ediu ~i ti'pul solar ade,Arat sunt descrise de ecuatia timpului. (inipul solar '~1iu pentrul 'eridianul .ero se mai nu'e~te ~i tunp uni,ersal 0I(". 'impul uni,ersal ~te dedus din o2ser,atiile de rutinE I+cute in 'E de o2ser,atoare astrono'ice reparti.7tte pe intreg 8lo2ul p+'Bntesc- Con7or' de7initiei, timpul uni,ersal se re7er+ la axide rotalie 'o'entanE a Pm#ntului. &i~carea polilor in7luentea.a ins ti'pul uni,e,OAl 9 &entru a co'para timpul I( dedus la di7erite statii tre2uie sB se 7ac+ o reduce~ a ti'pului uni,ersal o2ser,at, la un p01 con,entional 0C=O6Con,entional lntematu~al Ori8in". :ceastA reducere conduce la un timp nuniit I(1. U'1 se re7erE la rot#ia 'o'entanE a Pm~ntului, la or2ita solarE 'edie ~i un p01 'ediu. I( 1 corespunde ,ite.ei ungDiulare reale a rotatiei siste'ului de coordonate con,entional terestru ~i deci este 9otAr;tor pentru deter'inarea de po.itii prm o2ser,a~ii astrono'o 3 8eodetice. Kac+ pentru imbunttirea uniformittii scalei de timp se iau in considerare $arialiile ,ite.ei de rotatie a Pmntului, in decursul unui an respecti, <u'Atate de an, re%ult I(2. I(2 a de,enit astP.i neiGnportant ,datoritA utili.I~ii tnnpului ato'ic. Timp si(eral O altA posi2ilitate de a de7ini timpul prm intennediul rotatiei Pm~ntu-ui constE in o2ser,area trecerii Ia Figura 3..F meridian a unei stele 7iGe. Ca stoa Ziua si(eral Q Ziua solar fix~ se ale8e aici punctul ,ernal. SISTEMEDE POZITIO!"#E $%O&"%" 37 'i%npul sideral re$olutia Pm#ntului cu 3600 11~mpu1 solar re$olutia Pm#ntului cu 0<( ( Wc~ l0up cum se obser$ in figura 0.1; %iua siderala astfel deflnit este mai !curta dec#t o~ %i solar /6u cca. 4 miii I %i2. 6onform definutiei, in ca%ul %ilei siderale, punctul are ~un rol Dotr#tor. Punctul $ernal este dependent de po%ilia axei de rotalie a ~mn~ntului in spa~iu care flu rmne fix. >e aici re%ult+ o mi~care a punctului $ernal. ~rna1 /~atonta acestei mi~cii, %ilei siderale trebuie s i se aduc+ o corec~ie pentru a aunge l[un punct $ernal milociu, re%ult#nd Ko %i sideral tnedie K. Pentru ne$oile astrononuiei de%ice ~i a geode%iei cu sateliti, pentru ne$oi ~tiintifice se operea%a CI di,erse ~8orii de timp sideral, timp 2a.at pe rotalia Pmntului inurul aGei sale. (i'pul sideral este de7init la 'odul 8eneral ca ungDiul orar al punctului ,ernal. 1~istun8e' ast7el tiinp sideral aparent de7init cu a<utorul punctului $ernal B ade,+rat ~ timp sideral 'i<lociu de7init cu a<utorul punctului ,ernal nii<lociu corectat de nutatie@ ~ecu' ~i timp sideral local, de7init 7#+ de 'eridianul locului ~i tinip sideral 5~eenJic9. 'impul sideral la 5reenJic9 pentru ora .ero timp uni,ersal , la 'ie.ul noplii, este calculat cu autorul relatiei- $MST G841m*)i-*461 ~ 86#018#R,812866( / EDEH3.E,T 2 3 6R,2 G iO~ T 3 ~~U[tCr -3 repre%i nt inter$a lul de timp exprimat in secoli Aulieni I Z~ &eddianul 3ud cupr's inUe ora .ero timp uni$ersal la data calendaristic respecti$ ~i ora .ero de timp 9&!' 3 uni,ersal standard S2000. Parametrul I se exprim cu Figura 3..H a<utorul unei unit+ti S>era cereasc>> 3 @e(ere (inspre pOlcon$enuionale de timp dupE SISTEME DE POZITIO!"#E $%O&"%" 38. calendarul Aulian7 - secol iulian N "0 *(* %ile solare milocii. !3au utili%at notatiile7 B 3 punct $ernal ade$rat /afectat de precesie ~i nutatie2= (* 3 punct $ernal milociu / afectat numai de precesie2= Z: 3 %enitul obser$atorului / %enitul locului2= %G 3 %enitul la GreenHicD= G:!' 3 GreenHicD aparent sideral time 9:!' 3 9ocal aparent sideral time G&!'3GreenHicD main sideral time 9&!'3 9ocal main sideral time ".(.( Tim1ul 'i%!mi# o scala uniform de titnp poate fi dedus din teoria dinamicii ~i a efemeridelor, adic+ descrierea po%4iei corpurilor cere~ti, care este dependent+ de tinip, intr3un sistcm de coordonate adec$at. !cala de timp care deri$+ de aici se nume~te timp dinainic ~i indepline~te intr3o msur foarte bun conceptul de titnp inertial. 'rebuie f~cut a deosebire intre un tirnp dinaniic re%ultat din mi~carea corpurilor cere~ti inurul centrului de greutate a sistemului solar /'emps >Bnamiaue ,arBcentriaue 3 '>,2, care este t~i sistem de timp Oie4ial in sens SeHtonian ~i folose~te $ariabila tOnp in ecuatia mi~crii ~i o scala de timp ce se refer la geocentru /'emps >Bnaniiaue 'errestre 3'>'2~ -n conceptul teoriei relati$ittii un ceas de pe Pm+nt, care la r#ndul lui se nu5c in c#mpul gra$itational al !oarelui, sufer o $ariatie periodic de 1,< milisecunde, care ins este neseninificati$ pentru calcularea efemeridelor unui satelit, care se mi~c+ in c#mpul gra$it~ional al Pm#nfului. Premergtor al tOnpului dinainic terestru /'>'2 era timpul efemeridelor /'42, care a fost dedus practic din mi~carea 9unii in urul SISTFME DE POZTTIOATARE $%O&"%" 0? Pm~ntu1ui. Pentru a asigura o continuitate a scalelor de tinip, (KT este practic c~~ntrnmtoru1 timpului 'D. 3.2.3 Timpul atomic ( exemplificare practic a sistemului de tinip dinaniic este reali%at prin scala db tOnp atomic /'emps :tomiaue -nternational 3 '&2. 'irnpul GP! apa4ine de asbmenea acestui sistem. Unitatea de msur in acest sistem este secunda atomic. ~ 'impul atomic U'6 :legera rot4iei Pm~ntului in definirea unei scale de timp, a constituit p#n cu c~e$a decenii in unn, metoda cea mai precis ~i de incredere pentru defmirea unei u[itti de tOnp. >ea din secolul al 5-53lea se constatase, c Pani#ntul nit se rote~te ui4form ~i c este supus unei oscilatii seculare ~i periodice. :ceasta s3a remarcat prin colpararea obser$atiilor unor corpuri cere~ti a c~ror po%i~ie a fost calculat+ teoretic, ne~sindu3se o corespondei4 suficient de precis. &oti$ele pentru modificarea $ite%ei de rotatie flu sunt prea bine cunoscute, dar cu ceasuri deosebit de precise, existente ast%i in u%, aceste modificri pot fi do$edite. 6a unitate de tirnp foarte precis este secunda definit in 1?<8 de 6omisia international+ pentru unitti de m+sur. >efinitia secundei in sisteni international este7 !ectmda in sistem international este $aloarea ? 1?1 <01 88( inmultit cit perioada radiatiei emis de atomul de 6esiu 100 c#nd starea de ba% trece de la un Diperni$el de energie la altulM. Umtatea de timp aferent acestui sistem de timp este timpul atomic /'&2. Criginea acestei scale de timp a fost astfel ales, ca s corespund cu tirnpul uni$ersal la 1.(1.1?5;. >e atunci, diferenta intre ele s3a modificat in continuu, aung#nd -a SISTFME DE POZITO!"#E $%O&"%, 1.01.1986 la ,aloarea (* 3 I(I 22,7 s. -ntroducerea din 1.01.198# a ti'pului dinaniic terestru 0(K(", secunda 3I a,7ost 7olosit+ ca unitate de tOnp ~i la aceast scala. KatoritA acestui 'oti,, di7erenta d~itre cele dou+ scale este constantE '>' N (9 N (* W 32,18#s. 'impul ato'ic rnterna~io7lal este t'ut asta.i prm a~a nunutele ceasuri atom~e. *eali%area unui timp 7oarte eGact cu ceasuri ato'ice ~i transnFterea acestui t'p la~,ei interesati, este pentru tebnica de ast%i fr pro2le'e. Pentru scopuri astronomice a,e' ins ne,oie de timpul U'- care se refer la rotatia Pamntului, ast7el meet la urmrireapermanent alui U'- prin obser$atiiin cele 50 de obser$atoare astronomice 7lu se poate renunta. Pentru a lua in considerare ambele aspecte, in 1972 a 7ost intra~lus ca un co'pro'is ti'pul uni$ersal coordonat /U'62. Unitatea de de msur pe~tru timpul I(C este secunda in siste' international a timpului atomic, ar scala dste adaptai la U'1. Ki7erenta U'1 3 I(C se modific ins in permanent dat4ita unitatilor de nisur diferite. >in acest 'oti, U'6 este adaptat periodic la U'- prin a~a3numita secund de salt. 'impul 5&3 U'- CU'c =# siste'ul tie na,i8a~ie a'ericU7l 5&3 %:V3(:$65&3 masurai~a timpului de propa8are a 3Ian 1980 1987 (~ se'nalelor satelitare <oac+ un 'C' W)( rol esen9ial. -n siste'ul $PS 1958 se dispune din acest 'oti, de un timp proprlu, tinut #e F/0ra 3.2E ceasurile ato'ice plasate 8i Scale (e tEmp in geo(e/ia satelitar )I(up>>$.See-er .HFH+ sateliuii 5&3 ~i in staliile SISTE.C>E DE POZITIO!"#E $%O&"%" #1 sagmentului de control de la sal. 9a 5.(1.1?;( s3a introdus scalatimpului 5&3. :ceast+ a 7ast introdus astfel inc;t secundele 5&3 s+ co'cidB cu secundele U'6. -[ferenta era de 1; secunde -a 5.(1.1 ?;(.:cest sistem de timp este eGclusi, in ~'inistratia americana ~i 7lu este identic cu (:I. Ki7erenta dintre timpul GP! ~i timpul I ~(C este ins cunoscut+ /timpul 5&3 era in ,ara anului 1992 cu 7 sec. inaintea t~1anpu9u I(C" ~i este trans'is+ utili.atorilor 5&3 in timp real. &rin aceasta, tunpul 5&3Rpoate >i 7olosit ca siste' de timp ~i in scopuri astrono'ice. 3.2., "specte relatiCiste legate (e >inerea timpului 0 consecF#+ important din teoria relati,istE a 1J )instein const in faptul c so poate adniite un timp a2solut a~a cum pre,edea 7i.ica SeHtonian. :r exista un t~np a2solut dac dou+ 7eno'ene s6ar reli.a 7i2 conco'itent, 7ie =a un anumit inter,al do timp, <ar relatia do tmip intro 7eno'ene ar 7i independent+ de 'odul de msurare al acestora. )instein a artat Ca un ti'p cu astfel de propriet+~i poate apare numai intr3un siste' ine4ial special, ins la timpii inertiali reali%4i in siste'e ine#iale, care se 'i~c+ uncle 7al+ de celelalte, cDiar la ale8erea unor ceasuri identice, timpul este diferit intre cole dou+ siste'e. In plus ti'pul mai este in7luenlat de cmpul gra$itational in care are be msurarea tDnpului. &entru un ceas 'ontat intr6un satelit re.ult+ c;te,a e7ecte care so anulea%a reciproc intr3o oarecare '+sur+- 3 ceasurile satelitare, datoritA ,ite.ei satelitului 7alE de &E';nt au In 'ers 'ai incct dec;t ceasurile do pe &E'~nt@ 3 ceasuri=e ato'ice din satelit, functionea% mai rapid datorit slA2irii c;'pului gra$itational al Pm#ntului co'parati, cu ceasurile a7late pe &+'+nt. Ki7erenla concret+ a situatiei timpului depinde de 7iecare satelit in parte 0de eGe'plu, =a un satelit 8eosta~ionar doar c#mpul gra$itational '' sla2 al &+'Entului <oac+ un rd i'portant". )7ectele anttntite '' sus sunt destul de reduse, ins+ tre2uie luate in considerare in ca%ul siste'elor de na,i8a~ie 5&3, intruc#t aici 'Asur+rii SJSTEME DE POZITIONARE GLOBALA 41 timpului i se acord o atenDie deosebit+. 0.0 Crbita ~i mi~carea orbital a satelitilor ".".1 El;1s! Ie1le %e1etu=!t,, 'eoria de ba% pentru calculul orbitelor satelitare se regse~te in legile lui @epler, care descriu mi~carea planetelor in urul !oarelui. :plicate la mi~carea unui satelit in urul Pamntului aceste legi au urmatorul enunt7 1. Crbita unui satelit este o elips, mtr3unul din focarele ei afl~ndu3se geoce~trul /centrul de mas al Pm~ntului2. 1. *a%a $ectoare a unui satelit /Dula care une~te geocentrul cu satelitul2 des~ne in inter$ale de timp egale suprafe~e egale. 0. Ptratul timpului de re$olutie al unui satelit este proportional cu semiaxa mare a elipsei la puterea a treia. 6u autorul acestor legi, XY. precum ~i Cu completri le ulterioare ale lui SeHton pentm cea de3a treia lege a ml @epler, poate fi caleulat po%4ia unui satelit la once moment ' in planul elipsei orbitale, dac stint cunosct7li Figu! ".(1 parametri elipsei precum ~i Eli1s! #! $=itJs!telit!J po%4ia satelitului la un moment de referu4 ' ( . 4cualiile corespun%toare $or fi pre%entate in cele ce urmea% -~r+ demonstrati Geometna orbitei satelitului este descris integral prin semiaxa mare a SISTEME DE POZITO!"#E $%O&"%, 40 s~iiaxa mica - a elipsei or2itale /"igura 3.21". Unul din 7ocarele elipsei or2itale este gdcentrul G. sent ,ala2ile unnEtoarele definitii7 3 peri8eul & 0 7 punctul cel mai apropiat de &E';nt de pe elipsa or2italE@ 3 apo8eul :,~ punctul eel mai indep+rtat de &+';nt de pe elipsa or2ital+@ 3 linia a2sidelor- linia care une~te & 0 cu 3 eGeentncitatea nu'ericB e- 0a 2 I - 2 2 03.2#" a 2 3 ano'alia eGcentric+ )- un82iul & 0 & !c= !-3 proieclia sateitului pe cereul circumscris elipsei= & 3 centrul elipsei@ 3 ano'alia ade,+ratB I- ungbiul & 0 G 5= 53 po%4ia satelitului= 3 ra%a ,ectoare r- dreapta 53@ &o.itia or2itei satelitului in Z spaliu este deserisA 'u6un siste' de coordonate earte%ian astrono'ic care este de7init dup+ cum unnea% /"igura 3.22"- Punct ,ernal S 3 originea siste'ului de coordonate- 8eocentrul@ 3 axa Z 0X 3 27 axa de rotatie a Figura 3.22 &+';ntului@ Po/i>ia spa>talJa or-itei satelitare3 planul 5) definit de axa Z ~i SJSTEME DE POZITIO!"#E $%O&"%" ,, punctul $ernal B= :~a cum s3a $%ut niai inainte, punctul $ernal este un punct ficti$ care se a9l- pe dire4ia liniei de intersectie a planultu orbital al Pm+ntului /ecliptica2 cu plnnul ecuatorial /pe acea parte unde !oarele strpunge de la !ud spre Sord p~nu1 ecuatorial2. >in figura 0.11 se desprinde, Ca po%itia spa~ia1 a unei elipse in a6est sistem de coordonate poate ,i descris cu autorul ungbiurilor7 d 3 ascensia dreapt a nodului ascendent= $+3 argumentul Perigeului= ~i i 3 inclinarea orbitei= -n aceast situatie, conform figurii 0.11, $om defini7 3 nodul ascendent7 acel punct al elipsei orbitale in care satelitul tra$ersea%~ de la !ud spre Sord planul ecuatorial= 3 ascensia dreapt a nodului ascendent K~ ungDiul dintre axa 5 a sistemulu~ de coordonate astronomic ~i linia care une~te geocentrul cu nodul ascendent= 3 argumentul Perigeului ~ ungDiul @GP~ 3 inclinarea orbitei i este ungDiul dintre planul ecuatoria9 ~i planul elipsei orbitale= 3 argumentul latitudinii u7 este argumentul Perigeului la care se adaug anomalia ade$rata7 :".(*/ >in forma geometric a elipsei pot fi deduse urmtoarele relalii7 3 suprafata elipsei7 !Nitab /0.1<2 3 suprafa~a in sectorul de elips GP~ !7 1 - F N Ia = :E I e sin42 /0.182 1 SJSTFME DE POZ1LTIONARE GLOBALA 45 3 ra%a $ectoare r7 r a /13 e cos 42 /0.1;2 6oordonatele satelitului in planul orbital7 a2 in sistemul de coordonate al Perigeului /figura 0.1127 3 originea axelor de coordonate geocentrul= 3 * 3 axa /5 ~2 7 dreapta ~VGeocentru 3 PerigeuM= 3 E 3 axa / E~ ( 2 7 rotirea axei * Cu 900 in sens antiorar a/cos4 I e+ /0.1?2 4p3aIle2smE /0.0(2 b2 in sistemul de coordonate al nodului ascendent /figura 0.11, figura 0.102 3 originea axelor de coordonate 7 geocentru= 3 * 3 axa * %OK 3 dreapta KGeocentru 3 Sod ascendentM= 3 E 3 axa ~%OK~ rotireaaxei * CI ?(( in sens antiorar= 5SC>Nrcosu %OK r sin u /0.012 4cuatiile pre%entate aici se ba%ea% exclusi$ pe situalia c planul orbital este o elips, a~iic respect prima lege a lui @epler. 6ea de3a doua lege a liii @epler poate fi fonnulat astfel7 timpul de re$olulie al sutcitului este propo4ional cu suprafa~a excedent descris de ra%a $ectoare, cu n~tatiile7 U 3 timpul de re$olutie al satelitului pentru o rotatie complet= ' 3 momentul de trecere al sateitului la Perigeu= t 3 momentul de timp cnd satelitul se afl in punctul !. >in ecuafiile /0.1<2 ~i /0.182 re%ult relatia7 40 SISTFME DE POZJTIONARE GLOBALA M 1 3I B.:EGesi%E/ 3 :tG 4/ /0.012 G!=:EBesi%E/ tT M 1 Vom defini7 Xp~ X%~ 3 $ite%a ungDiular medie7 /0.002 M &e 3 anomalia medie7 D Figu! ".(" S istemul 'e #$$'$%!te !l /:nomaliamedie poate fi interpretat ca %$'ului !s#e%'e%t un ungbi care cre~te cu o $ite% ungbiular uniform in timpul re$olutiei unui satelit de la 00 la 3600". Utili%#nd definitiile de mai sus relatia /0.012 de$ine7 /43esm42N& :"."*/ *elatia /0.05 2 este denumit ecualia lui @epler. >in cea de3a treia lege a lui @epler care spune Ca, ptratul timpuliF de re$olutie a unui satelit este proportional CI semtaxa mare a elipsei orbitale la putere a treia ~i completat CI legea de gra$ita~ie a liii SeHton, poate fi dedus factorul de propor~ionalitate. *e%ult deci7 M ( N a 0 4i~ /0.0<2 G:M W m/ SISTEME DE POZTIO!"#E $%O&II%" 48 Hide7 G 3 constanta gra$ita~ional= & 3 masa Pm#ntului= m 3 masa satelitului. *elatia /0.0<2 poate fi transformat+ dac se ia in considerare masa redus a s~litu1ui in raport cu masa Pm~ntu1ui aung~ndu3se -a fonna7 a 0 UN1~ 6u formulele pre%entate pn acum, in ca%ul c#nd semiaxele a ~i b sunt c~1oscute ~i ' momentul de trecere al satelitului -a Perigeu este cunoscut, se poate cslcula po%ilia satelitului pentru momentul t in urmtoarele etape7 /fonnulele care se $or pre%enta apar intr3o form modificat la deterniOiarea po%4iei satelilior GP!2. :lgoritm pentru calculul coordonatelor carte%iene a unui satelit in planul orbital din eleinente @epleriene7 a, e~ -, tD ~7 :. 'impul U pentru o re$olulie completa7 UN1~ a 0 /0.0;2 ,. :nomalia medie &7 M -9I )t I T+ n / t I T+ /0.0?2 6. :nomalia excentric 47 4 3 e sin 4 & /0.4(2 4cuatia @epler este o ecualie transcendent ~i poate fi re%ol$at numai iterati$7 SISTEM.E DE POZJTIONARE GLOBALA 4; 03.#1" >. 6oordonatele satelitului7 1. -n sistemul perigeului7 N a/cos4 I e/ /&12 15.N ! 1 3 e ( sin4 1. -n sistemul nodului ascendent7 r a /1 I e cos42 /T~.402 ~ N cos E I e 1 3 e cos4 u3 /2 / V X %OK N r CO3 I ~%OK Nrsmu 03.##" 6oordonatele satelitare astfel calculate sunt coordonate carte%iene in planul elipsei orbitale. 6onsideratiile pre%entate p#n aici pot fi re%umate astfel7 Pentru stabilirea po%itiei unui plan orbital intr3un sistem de coordonate spatial fix sint uecesari parametrii geometrici ai elipsei orbitale ~ipo%itia acesteiain spa~iu. >e regul sunt dali urtn+torii parametrii7 616 TENVIE DE POZITIONARE GLOBALA 4? 3 pentru de7inirea 8eo'etriei elipsei- 3 se'taGa 'are a@ 3 eGcentncitatea nu'eric+ e@ 3 pentru de7inirea po.i~iei elipsei in spatiu- 3 3 ascensia dreapt+ a nodului ascendent@ 3 K!. 3 argumentul &eri8eului@ 3 i 3 indlinarea planului orbital= Pentru descrierea po.itiei satelitului in plan or2ital la 'o'entul 1t este necesar Ln parametru supli'entar- in 8eneral este data anonialia 'edie a satelitului. 4cuatiile pre.entate aici pentru calcularea po.itiei sateituliu cu a<utorul acestor ~parametrii, sunt ,ala2ile pentru ca.ul unui corp central care este acceptat ca o s7erE o'o8enE sau o s>erB Cu supra7e~e s7erice concentrice Cu densitate constanti In aceastE situatie a,e' un ca'p gra$itational sferic ~i simetric. -ntruc#t acest lucru 7lu se intmpl in ca%ul Pm#ntului, relatiile de mai sus sunt indeplinite nuniai aproximati$, respecti, or2itele satelitior aproGi'ea.E doar o elipsA. &ara'etrii or2itei Nepleriene- Ta- elul 3.3 Parametru %otatia 62 :scensia dreapt a nodului ascendent -nclinatia planului or2ital :!/ :rgumeiitul perigeului a !enuaxa mare a elipsei or2itale e )Gcentricitatea numeric a elipsei ( 'im ultreceriila&eri eu