Buzau

Orasul rosu
Judetul Buzau este situat in partea de sud-est a Romaniei, invecinindu-se cu judetele
Brasov si Covasna, catre nord-vest; cu judetele Vrancea si Braila catre est ; cu judetele
Ialomita si Ilfov catre sud si judetul Prahova catre vest.
Buzau Municipiul acestuia are o suprafata de 81,3 km , si ocupa cea mai mare parte a
bazinului hidrografic al raului cu acelasi nume , cuprinzand in mod armonios toate
formele de relief: munti in partea de nord , campii la sud, intre acestea aflandu-se zona
coliniara subcarpatica.iar muntii Buzaului si Vrancei si masivele Penteleu ,Podul Calului ,
Siriul , Monteoru , Ivanetu ,completind bogatie montana constituita de lemn ,ce au fost
exploatate excesiv in trecut , insa masurile luate in cadrul programului judetean de
conservare si dezvoltare a fondului forestier se asigura atat valorificarea superioara a
masei lemnoase.Cat despre intretinerea si refacera padurilor. prezenta active a omului
se manifesta astazi si prin amplele lucrari de modernizare a cailor de access pre punctele
de exploatare , prin corectarea torentilor si regularizarea cursurilor de apa , ceea ce se
reflecta in dezvoltarea rapida a localitatilor din zona si intensificarea activitatilor
turistice.
Conditiile geografice prielnice au determinat-inca din vechime-constituirea a
numeroase asezari in zona subcarpatica a judetului Buzau. In ultimii ani , pe baza politicii
de dezvoltare echilibrata a tuturor zonelor, acestea cunosc o puternica inflorire ,
ocupatiilor traditionale-viticultura , pomicultura , cresterea aminaleloradaugandu-li-se
preocupari noi , legate de activitati neagricole , care asigura mai buna valorificare a
resurselor solului si subsolului , a fortei de munca. Locuitorii acestei zone poarta astazi ,
pe baza programului judetean de conservare a fondului financiar si combatere a
eroziunii solului , subsolul bogat in depozite de origine organica(petrol , carbune,
chihlimbar , calcar) si minerala (sare, gresie , argila , nisipuri , pietrisuri)este o adevarata
batalie pentru reintroducerea pamanturilor rele in circuitul productive, experimentele
desfasurate pe suprafete din ce in ce mai mari- oferind rezultate mai mult decat
promitatoare.
Ca numar de locuitori putem vorbi despre 134.227 locuitori,valori estimate la
recensmntul din 2002 dintre care :
Romni: 128.423 (95,67 %)
Romi: 5.502 (4,09 %)
Alii: 0,24%
Buzaul fiind cel de- al optsprezecelea ora ca populaie din Romnia.

Cit despre organizarea administrative-teritoriala , mentionez ca prima harta
administrativa a Tarii Romanesti, alcatuita de stolnicul Constantin Cantacuzino in anul
1700, cuprinde un numar de 17 judete, dintre care judetele Buzau, Rimnic si Sacuieni se
suprapun teritorial cu actualul judet Buzau. Pina in anul 1843, judetul se intindea din
crestele muntilor si pina in cimpie sub forma unei fisii, marginita de cursurile de apa ale
Buzaului si Rimnicului si, numai dupa aceasta data, prin inglobarea partiala a judetului
Sacuieni-desfiintat-acesta se intinde spre vest si spre nord, incluzind cea mai mare parte
din muntii si Subcarpatii Buzaului, Mizilului si partial Cimpia Gherghitei. In aceste limite
judetul se infiinteaza pina in 1950, cind noua impartire administrativa il transforma intr-
una din cele 28 de regiuni ale tarii.
In sfirsit, prin reorganizarea administrativ-teritoriala din anul 1968, judetul Buzau se
reinfiinteaza in limitele actuale, orasul cu acelasi nume devenind municipiu.
municipiul Buzau face astfel astazi parte din cele 85 unitati administrative alaturi de
resedinta judetului, municipiul Ramnicu-Sarat, 2 orase: Nehoiu si Pogoanele si 81 de
comune cu 481 de sate.
Situat pe malul drept al riului Buzau, la rascrucea drumurilor comerciale care leaga
Moldova, Muntenia si Transilvania de porturile dunarene, municipiul Buzau are un trecut
milenar.
Astfel istoria scris a oraului ncepe odat cu cea a rii Romneti, statutul su de
trg i punct de vam fiind certificat de un document din timpul voievodului Dan al II-
lea.
Descoperirile arheologice din culturile Gumelnia i Monteoru arat prezena omului n
regiune naintea erei cretine.
Un document din anul 376 menioneaz un ru cu numele Mousaios, aceasta fiind cea
mai veche atestare a numelui oraului, nume pe care l-a primit de la acest ru, pe al crui
mal se afl. n perioada medieval a existat i o cetate a Buzului, despre care s-au pstrat
doar cteva meniuni n documente strine,

iar trgul, menionat ca fiind deja existent la
1431, a devenit i sediu episcopal ortodox n secolul al XVI-lea.
n perioada medievala, economia Buzaului era bazata pe comert, trgul fiind punct de
vama si de schimb, si nflorind n urma pozitiei sale la curbura Carpatilor la ntretaierea
drumurilor care legau Tara Romneasca de Moldova si Transilvania insa sfrsitul Evului
Mediu a adus orasului un val de distrugeri, Buzaul fiind complet sau partial devastat de
razboaie repetate si invazii militare straine, dar si de catastrofe naturale.Armata lui Mihai
Viteazul a stationat n Buzau n 1596. Dupa plecarea acesteia, orasul a fost devastat n
1597 de raiduri otomane si tataresti. n anul urmator, Mihai Viteazul a adus daruri
locuitorilor orasului, pentru a compensa pagubele. Aceasta fiind doar un exemplu a
numeroaselor lupte i invazii, precum i dezastre naturale (epidemii, cutremure),ce au
condus la distrugerea i depopularea Buzului. Oraul ns a fost mereu reconstruit,
localnicii punnd imaginea psrii Phoenix pe stema oraului, ca simbol al renaterii.
Secolul al XIX-lea a adus o perioad de nflorire cultural i economic a Buzului.n
aceast perioad a fost construit Palatul Comunal, cldireasimbol a oraului, care a
devenit centru industrial i nod feroviar. De-a lungul acestui secol orasul a depasit
dificultatile reconstructiilor repetate si a nceput sa se dezvolte ca oras modern cu o viata
economica si culturala puternica. Padurea Crng a devenit loc de petreceri pentru
localnici ncepnd cu 1829 si n cele din urma a fost amenajata ca gradina publica n
1850.
Au nceput sa se nfiinteze scoli, episcopia deschiznd o scoala de pictori de biserici si
iconari, condusa de Nicolae Teodorescu si unde a studiat si pictorul Gheorghe Tattarescu.
Un an mai trziu episcopul Dionisie Romano a deschis Scoala Normala (scoala de
nvatatori), scoala ce pregatea nvatatori pentru scolile generale din oras si pentru cele din
115 sate. Seminarul teologic ortodox din Buzau, nfiintat n 1836, a fost a doua scoala
teologica din Tara Romneasca, dupa seminarul din Bucuresti.
Cel mai vechi recensamnt cunoscut al Buzaului, datnd din anul 1832, arata ca n
Buzau locuiau 2.567 de oameni dintre care: 18 evrei, 1 englez, 1 austriac si restul (99%)
romni.
n perioada 1837-1840 s-a introdus iluminatul public. Lampile de pe strazi functionau
cu lumnari de seu, la nceput functionnd 38 de lampi. Pna n 1861, numarul acestora
crescuse la 50. n 1841, strazile orasului, pna atunci dezordonate si ntortocheate, au fost
realiniate dupa reguli urbane.
n 1842 n oras exista un medic, o moasa autorizata oficial si o echipa de pompieri. n
timpul Revolutiei de la 1848, s-a nfiintat la Buzau oGarda Nationala, supervizata de
Barbu si Nicolae Balcescu, imediat dupa organizarea guvernului revolutionar de la
Bucuresti n iunie. Revolutia a fost nsa nabusita de armatele otomane si rusesti si
Buzaul a fost ocupat de armata rusa timp de trei ani. Tot armata rusa a ocupat Buzaul din
nou n 1853 n timpul Razboiului Crimeei. Dezvoltarea orasului a continuat dupa
ncheierea acestei ocupatii militare.
La divanele ad-hoc organizate dupa Congresul de la Paris din 1856, marea majoritate a
reprezentantilor Buzaului au votat pentru unirea Tarii Romnesti cu Moldova. Mai trziu,
dupa ce cele doua tari au intrat ntr-o uniune personala pe 24 ianuarie 1859, domnitorul
Alexandru Ioan Cuza a fost primit cu entuziasm de locuitorii Buzaului si a fost
convins de acestia sa ramna peste noapte n oras, n timp ce era pe drum de la Iasi la
Bucuresti. Proaspat alesul domnitor al Tarii Romnesti si Moldovei a plecat a doua zi din
oras pe Strada Mare, o strada denumita astazi, n amintirea evenimentului, Bulevardul
Unirii.
Viata culturala a nflorit si ea, si n 1852, a avut loc n Buzau pentru prima oara un
spectacol de teatru. Iar in 1868 s-a deschis prima librrie la Buzu, a lui Al. Georgescu,
iar n 1873 a luat fiin noua tipografie Alexandru Georgescu, prima tipografie laic,
deschiznd drumul publicisticii buzoiene.

n timpul primului razboi mondial, orasul a fost ocupat, din 14 decembrie 1916 pna pe
14 noiembrie 1918, de trupe germane, si multi localnici s-au refugiat n Moldova sau n
zona rurala din preajma orasului. Buzaul a revenit dupa razboi sub administratie
romneasca.
Dupa 1918, Buzau a continuat sa se dezvolte, devenind treptat centru industrial. Uzina
electrica, a carei constructie nceputa n 1911 a fost ntrerupta de anii de razboi, a fost n
cele din urma data n folosinta n 1928, ceea ce a avut drept consecinta generalizarea
iluminatului electric n oras.
Cel mai important primar al Buzaului din perioada dintre cele doua razboaie mondiale a
fost Stan Sararu, care a construit n 1935 o piata de alimente moderna, care este astazi cea
mai importanta piata agroalimentara din oras, numita piata Stan Sararu. Acelasi primar a
demarat constructia Stadionului Crng, a nfiintat o baie publica si a pavat strazile
principale cu piatra cubica.Dezvoltarea oraului a fost frnat temporar, dar s-a reluat
dup rzboi.
In timpul celui de-al doilea razboi mondial, armata sovietica a ocupat Buzaul la
sfrsitul lunii august 1944, si, deoarece soldati germani erau baricadati n Palatul
Comunal, turnul acestuia a fost darmat cu tunul. Turnul a fost reconstruit dupa razboi. n
zona au avut loc lupte dupa 23 august 1944, cnd maresalul Ion Antonescu a fost arestat
n Bucuresti si guvernul sau pro-nazist a fost nlaturat de la putere. n Cimitirul Eroilor,
aflat n partea vestica a orasului, au fost nmormntati soldatii romni, germani si
sovietici care au murit atunci. Dup cel de-al doilea rzboi mondial, industrializarea
Buzului a fost accelerat forat, populaia sa triplndu-se n mai puin de 50 de ani iar
dup revoluia din 1989, economia puternic industrializat a fost reaezat ntr-un context
capitalist.
Cu toate acestea preluarea puterii de regimul comunist, a condus Buzaul la pierderea
statutul de resedinta de judet n 1952, fiind inclus n Regiunea Ploiesti. Judetul Buzau a
fost renfiintat n 1968.
Toate fabricile din Buzau au fost nationalizate si, mai ales spre sfrsitul perioadei
comuniste, politica de sistematizare a guvernului comunist a dus la demolarea vechilor
cartiere de case, ducnd la schimbarea totala a aspectului orasului. Pna n 1953, zonele
rezidentiale erau compuse exclusiv din case, multe dintre ele fiind darmate n aceasta
perioada pentru a face loc blocurilor. Acest proces a fost la nceput lent, dar ntre 1980 si
1988, toate casele de pe strada principala a orasului au fost demolate si nlocuite cu
blocuri. n acea perioada au fost distruse multe cladiri istorice, printre care si
teatrul Moldavia. Din centrul istoric al Buzaului, doar casele de pe strada Cuza Voda au
ramas n picioare. De asemenea, n 1969, un cartier rezidential a fost contruit n Parcul
Crng, reducndu-i acestuia dimensiunile.
Industrializarea fortata, a platformei industriale Buzau-Sud a fost inaugurata n 1963.
Locatia acesteia a fost aleasa pentru a folosi un teren nefertil, unde fusese nainte o
rafinarie si care acum era acoperit de mlastini. Aceasta locatie prezinta si avantajul
vnturilor locale care ndeparteaza de oras noxele produse de fabrici.cu teate astea
Buzul nu s-a axat pe o singur industrie i nu a existat o singur ntreprindere de care s
depind ntreaga economie a oraului. Conform noii legi a societilor comerciale,
adoptat n 1990, dupnlturarea regimului comunist, ntreprinderile din ora s-au
reorganizat ca societi pe aciuni. Doar cteva din aceste societi nu au supravieuit
tranziiei spre economia de pia, multe altele, n urma privatizrilor urmate de
reorganizri, devenind sau redevenind competitive.
n aceasta perioada au fost aduse nsa si unele mbunatatiri orasului.
Parcul Tineretului a fost construit n partea de est, cu o sala de sport si un bazin
olimpic.n 1981, s-a deschis un cinematograf cu 650 de locuri, si un spital mare a fost
construit ntre 1971-1973 iar in 1976, orasul a sarbatorit 1600 de atestare documentara.
Pentru a marca evenimentul, a fost construit un obelisc n Parcul Crng. n acelasi
an,Piata Daciei, piata principala din oras aflata n fata Palatului Comunal, a fost pavata
din nou, cu marmura de Magura, alba, rosie si gri, cu modele asemanatoare celor de pe
costumele populare traditionale din zona Bisoca
Perioada postcomunista a fost marcata si ea de procesul de demolare a caselor a fost
stopat dupa caderea comunismului n Romnia, la sfrsitul lui decembrie 1989. Ceea ce a
dus la stagnarea Economieu orasului pentru o perioada, insa Buzaul a renceput sa se
dezvolte, dupa ce ntreprinderile de stat au fost privatizate si reorganizate si au aparut alte
companii noi.In perioada imediat urmatoarea viata cultural capata contur din ce in ce mai
multe institutii de specilitate isi deschid larg portile spre a deserve nevoia populatie de
liberalizare a vietii cotidiene ,exemple al acestor afirmatii ar si ca in 1991 se ncepe lucrul
la o catedrala ortodoxa, numita Catedrala Sfntul Sava. n 1995, un nou teatru,
numit Teatrul George Ciprian, a fost deschis n Buzau.
n prezent, cea mai mare companie cu sediul n Buzu este holdingul Romet, cu capital
integral romnesc, compus din mai multe firme care produc izolaii pentru conductele de
ap i gaze, filtre de ap, stingtoare de incendii i alte produse. Compania a avut succes
n anii 1990, comercializnd filtrul de ap Aquator. n 1999, acest grup de firme a
achiziionat i firma Aromet S.A., succesoarea fabricii Metalurgica, fondat n 1928. Alte
companii din Buzu au fost privatizate prin programe vizate de Banca Mondial ,si astfel
se pune la punct intr-un context liniar drept ,bazele unui oras demn de mostenirea
survenita din stramosi .
De mentionat faptul ca Buzaul este si un important nod feroviar,
legnd Bucureti i Ploieti de Focani, Galai i Constana. Gara din ora a fost deschis
n 1872, mpreun cu calea ferat Bucureti-Galai.
La momentul actual Buzu este administrat de un primar i un consiliu local compus
din 23 consilieri. Primarul oraului este Constantin Bocodeal, din 1996, reales n 2008
pentru un al patrulea mandat.