Sunteți pe pagina 1din 8

TUDOR VIANU

Opere 2"
Dou recente retipriri (Arta porzatorilor romni; Opere 2) ne
ofer prilejul unei lecturi aproape integrale a criticii lui Tudor Vianu,
de fa crui moarte !au "mplinit ptm"na aceata nou ani# Arta
prozatorilor romni ete reluarea "ntocmai a edi$iei a doua din %&'',
"ngrijit (i prefa$at de )eo *er+an# Volumele doi (i ,u+ tipar- trei din
Opere cuprind tudiile critice depre criitori rom.ni (i reproduc, cu
pu$ine c/im+ri, edi$ia lui 0ompiliu 1areea din %&23 ,4i+lioteca
pentru to$i"-! 5c/im+rile $in de perfec$iunea ordinii itorice
(Junimea" trece "naintea articolelor depre 1aiorecu, aceta,
"naintea Poesiei lui Eminescu etc#-, de(i "n(i aceat ordine mi e
pare conteta+il "ntr!o edi$ie 6uai!complet (i, "n care, ceea ce ne
intereea7 ete mai ale e8olu$ia criticii# 9ditorii au preferat
cronologiei fire(ti a operei o cronologie a autorilor, a(a "nc"t tre+uie
"ncepi lectura 8olumului cu unul din ultimele articole ale lui Tudor
Vianu ,depre Anton 0ann, din %&:;- (i !o "nc/ei cu unul din cele
dint"i ,depre Vla/u$# din %&%&- au iei cuno(tin$ de de+utul critic
al autorului (Revizuire critic, p# '2%- dup ce ai parcur majoritatea
contri+u$iilor maturit$ii# <redin$a gre(it c o oper critic nu are o
itorie proprie, fiind doar un mod de a ne documenta aupra itoriei
literaturii, c un critic nu ete un criitor, t la +a7a edi$iei lui 1atei
<linecu (i )elu lonecu, defectuoa (i "n alte pri8in$e# N!am "n$ele,
de e=emplu, de ce anumite articole "nt trecute la Aena!"i altele,
citate fragmentar, "n #ote! 9 detul le lum pe acelea, numeroae,
depre 9minecu pre a 8edea c e cu neputin$ de ta+ilit un criteriu
o+iecti8 al reparti7rii# 9=plica$ia editorilor cum c Aenele ar fi
menite s completeze anumite aspecte ale operei sau s satis$ac un
interes ocumentar" ,8oi# I, p# >III- e prea general ca contituie un
rpun, "n ce pri8e(te #otele, ele "nt +ogate (i utile# Reproducerea pe
larg a unor articole polemice ,)/# 4ogdan Duic, I# 9# Torou$iu- d o
idee mai +ine depre 8iciitudinile criticii literare# De unele inter8en$ii
+anale au comple7en$e o edi$ie ca aceata !ar fi cu8enit totu(i e
dipere7e, "n fir(it, c"te8a mrun$i(uri? n!au fot "ndreptate unele
erori (Eini%es Psi%olop&isc&e!!! a aprut "n %@'3, nu "n %&@%, cum
crie T#V# la p# A::-B nu !au fcut totdeauna preci7rile neceare la
trimiterile autorului "nu(i, care nu mai corepund actualei edi$ii
,p# AA:-B citatul depre 'i%uri "i $orme literare pe la p# '&& e repet
la p# 2'% etc#
14
l
(uor )ianu
"n acti8itatea critic a lui Tudor Vianu putem deoe+i dou etape,
"n func$ie de mijloacele foloite# Ca "nceput, aceat critic ete una de
idei generale, preocupat de factorii culturali ai operei, de i78oare (i
afinit$i, reping"nd "n, deopotri8 cu impreionimul uperficial, (i
erudi$ia fatidioa# (re*uie e+primat cu toat ener%ia aevrul
,crie Tudor Vianu "n Prefaa la Arta prozatorilor ,p# :- ! c scopul
esen-ial al lucrrii critice este con"tiin-a! .riticul este "i el un om e
"tiin-, c&iar ac "tiin-a lui, aplic/nu,se asupra unor $enomene ale
crea-iei "i, prin urmare, ale vie-ii, este mai i$icil, mai pu-in si%ur "i
menit s rm/n mai pu-in complet ecit aceea care se e+ercit
asupra atelor naturii moarte"! Dac acete r"nduri au fot deeori
emnalate, a fot aproape trecut cu 8ederea, cealalt atitudine a lui
Tudor Vianu, de com+atere a itorimului a+u7i8 care "mpiedic
lucrarea critic, men$in"nd!o etern "n fa7a preliminariilor documentare#
Totu(i, Prefaa la Poesia lui Eminescu a atra autorului uprarea lui
)/# 4ogdan Duic ce !a im$it 8i7at de o conclu7ie ca urmtoarea?
/ntre acestea tre*uie s apar /ntre*area ac simplitatea nu poate
auce servicii mai *une "i ac, /ntre*uin-/n numai materialul
aunat p/n acum, con$runtarea cu opera poetului, a0utat e %ust
literar "i e cunoa"terea atmos$erei /n care aceast poezie s,a
ezvoltat, nu poate cumva s /nrzneasc a /ntreprine ceea ce /n
%eneral se socote"te a $i nu numai at/t e %reu, ar eocamat cu
neputin-" (Opere, e, A2A-# ,0rerea c +iografia na$ional" a
poetului e 8a lipi p"n la tr"ngerea "ntregului ,D- material, pe care o
ironi7a Tudor Vianu "n %&A3, !a men$inut "n (i am 87ut!o de cur"nd
reafirmat de unul din cola+oratorii la Caietele Eminescu). Tudor
Vianu alege deci o cale de mijloc, atenu"nd defectele unei procedri
prin calit$ile celeilalte# 5tudiile depre Eunimea" ,din Istoria
literaturii romne moderne), 9minecu (i 1aiorecu "nt do8ada cea
mai potri8it# Ne i7+e(te, "n toate, F claritatea e=punerii, aproape
didactic, dar de o uple$e (i de o 8arietate a informa$iei care produce
"nc"ntare# <riticul g"nde(te limpede (i contruie(te metodic#
9l porne(te totdeauna de la ituarea itoric a operei, pre a completa
cu o+er8a$ii depre circula$ia!temelor (i a moti8elor# Ideologia
criitorului ocup un pa$iu "ntin# <eea ce Tudor Vianu pune, de
e=emplu, depre forma$ia (i depre contri+u$ia original "n etetic (i
filoofie a lui 1aiorecu ete definiti8# Rolul criticului e apoi marcat
cu preci7ie, "n copurile pe care (i le!a propu (i "n re7ultatele pe care
le!a o+$inut# Aici "n, "n pragul anali7ei propriu!7ie, Tudor Vianu e
opre(te, ca (i 1aiorecu "nu(i, de altfel# Dac poate fi 8or+a de un
maiorecianim ad"nc la Tudor Vianu ,(i I# 4i+eri "n monografia lui, (i,
%:
1iteratura romn post*elic! .ritica! Eseul
mai de cur"nd, 0ompiliu 1areea "n prefa$a edi$iei din 4i+lioteca
pentru to$i" a e=agerat aceat "nrudire-, el cont tocmai "n tilul
general (i ilutrati8 al caracteri7rii# Dincolo de ilutrarea formulei
generale prin c"te8a e=emple particulare Tudor Vianu trece rareori# Iat
de pild cum "nt tratate articolele criticului junimit "n principalul
tudiu pe care Tudor Vianu i l!a conacrat? 2in aceast pricin
pu-inele articole e critic literar ale lui 3aiorescu sint mari ate ale
literaturii noastre! Articolul espre Eminescu su*liniaz cu ener%ie
importan-a epocal a poetului "i sc&i-eaz pentru o %enera-ie /ntrea%
liniile %enerale ale interpretrii eminesciene! Articolul espre
.ara%iale impune e$initiv pe acest scriitor! 2in %enera-ia urmtoare
el "tie s recunoasc numaiec/t metalul no*il /n opera lui Octavian
4o%a, 3i&ail 5aoveanu, 1A! 6rtescu,)oine"ti etc!!!"! (Opere,
p# A;'!A;2-# <apitolul din Istoria literaturii 8a fi mai +ogat, dar nu
mai pu$in a+tract!teoretic#
(Romnia literar, nr! 27, 789:)
Arta prozatorilor romni"
5!ar putea ca Arta prozatorilor, care dec/ide eria tudiilor de
tilitic, fie nu numai re7ultatul unei ne8oi de e=actitate" ,deci tot
de (tiin$-, cum pretinde Tudor Vianu "nu(i, ci (i al unei "ncercri de
apropiere de te=t, de 8ia$a lui inefa+il, de cutare a mo+ilurilor
indi8iduale ale e=preiei, "n tot ca7ul, pre f"r(itul carierei ale, Tudor
Vianu !a lat atra de tilitic, 8oind corecte7e impreia de
generalitate teoretic, pe care critica a o lae p"n atunci, prin
aplica$ii ling8itice# 5tilul e "n$ele de Tudor Vianu "n felul lui Garl
Voler ,pe care!l (i nume(te- au al lui </arle 4allH, drept
/ntre*uin-area iniviual a lim*ii"! 0entru Voler, eteticianul
decoper formele culturii "n formele lim+ii (i indi8idualitatea
criitorului, "n e=preiile foloite (Positivismus und Idealismus in
der Sprachwissenschaft) 0entru 4allH, stilistica stuiaz $aptele e
e+presie ale lim*a;ului, or%anizate in punctul e veere al
con-inutului lor a$ectiv", deci ca! a+ateri emnificati8e (Precis de
stylistique). Tudor Vianu ditinge "ntre o func$ie tran7iti8 ,de
comunicare- (i una refle=i8 ,artitic- a lim+ajului, definind tilul
drept ansam*lul nota-iilor pe care el (scriitorul) le aau%
e+presiilor sale tranzitive "i prin care comunicarea sa o*/ne"te un
$el e a $i su*iectiv, /mpreun cu interesul ei propriu,zis artistic"
,p# %A-# Artiticul ec/i8alea7 deci cu de8iere u+iecti8 de la norma
comun, capa+il e=prime varia-iile viziunii "i sensi*ilit-ii
%'
(uor )ianu
iniviuale" ,p# 2-# "n fapt, Tudor Vianu nu pre(te cu totul punctul
Ije 8edere al Retoricii (artistul /ntre*uin-eaz totu"i $orme %enerale
e e+presie, compara-ii "i meta$ore, ale%orii "i epitete" etc#, p# AJ;-,
complet"ndu!l prin o+er8area c decoperirea figurilor de til, fiind
indipena+il, nu e (i uficientB a+ia frec8en$a unui procedeu ori
a+en$a altuia, a+ia 8arietatea indi8idual a figurilor generale indic
nota peronal a criitorului#
9 intereant "n c piritul teoretic al lui Tudor Vianu a git oca7ia
e reafirme, poate tocmai c"nd ne!am fi a(teptat mai pu$in? Pentru
cercettorii e azi, e+ist nu numai stili"ti, ar "i stiluri , /nc&eie criticul
oarecum /n sensul eose*irii lui 5pitzer intre prac!stil "i tilspraclie"
nu numai scriitori iniviuali, ar "i %rupri care /i con-in, curente care
/l poart" ,p# %;-# "nc"t Arta prozatorilor romni 8a com+ina criteriul
e=pani8it$ii indi8iduale cu acela al tilului de epoc, marc"ndu!l "n
pecial pe cel din urm# 0ro7atorii "nt grupa$i itorice(te", "n func$ie de
(coala au curentul de care apar$in# Indi8idualitatea fiind u+ordonat
peciei# <artea de8ine atfel o itorie a pro7ei noatre "n latura
elementelor de lim+aj (i de compo7i$ie# !<!2ezvoltarea prozei literare
romane"ti ne,a aprat cu un proces unitar" ,p# '- , remarc T# Vianu
"nu(i, dup ce a raportat tipul u de decriere itoric la itoriile literare
o+i(nuite# <eea ce mi e pare cu ade8rat memora+il (i util "n Arta
prozatorilor ete tocmai "nf$i(area acetui proce organic de e8olu$ie a
pro7ei, de la Keliade (i 4lcecu la <amil 0etrecu, ta+ilirea afinit$ilor
(i legilor generale ,oric"te lacune !ar gi-# 0ortretul artei fiecrui
criitor con$ine numeroae lucruri intereante, anali7e de detaliu, "n
for$a lui Tudor Vianu t, (i de aceat dat, mai pu$in "n identificarea
originalit$ii miterioae (i irepeta+ile a unui autor dec"t "n (tiin$a de a
compara (i claifica# 5 dau, ca ingur e=emplu, capitolul depre
Kortenia 0apadat!4engecu# 9 limpede c decrierea modului "nLare
pro7a romancierei e deface, treptat, din tilul liric, 8aporo al lui
Dela8rancea (i 1acedonMi, din acela alegori7ant (i etet al lui Ang/el
au )alaction e uperioar determinrii nout$ii propriu!7ie a acetei
pro7e# Ametecul de lirim (i anali7, pe care a pu mare teniei
9# Co8inecu, (i pe care Tudor Vianu "l ocote(te un merit al crierilor
de "nceput ale pro7atoarei ,pr"nd a!i regreta lipa din romane- nu
contituie o formul atifctoare# 1ai profund e o+er8area
en7orialit$ii, dar pe care Tudor Vianu o aprecia7 mai ale "ntruc"t
de8ine refle=i8N "ncepe fie e8ident ne"n$elegerea tipului de pro7,
foarte modern, pe care o crie Kortenia 0apadat!4engecu# O erie de
procedee de introducere "n cen a peronajelor, de compo7i$ie, te/nica
"n(i a nara$iei (i anali7ei rm"n, de altfel, nerele8ate#
17
1iteratura romn post*elic! .ritica! Eseul
"n anam+lu, importan$a Artei prozatorilor cont "n a fi prima
"ncercare de critic tilitic itematic la noi (i un +un "ndreptar de
lectur#
(Romnia literar, nr! 27, 789:)
Opere !"
Dup Estetica, pu+licat "n al '!lea 8olum de Opere, ete acum
r"ndul celorlalte tudii ale lui Tudor Vianu din aceea(i fer de
preocupri fie tr"ne "n 8olum# 9ditorului )elu lonecu i !a
alturat, pentru 8olumul 2, )eorge )an, autor al unei atente potfe$e#
1aterialul ete e=cep$ional (i, "n genere, pu$in cunocut# Pro#lema
$aloriz%rii &n poetica lui c!iller, cu care Tudor Vianu (i!a trecut "n
%&2A doctoratul la Tii+ingen, tiprit "n german un an mai t"r7iu,
apare pentru "nt"ia oar "n traducerea rom.neac# 'ualismul artei,
cartea urmtoare a eteticianului, ete tiprit dup mai +ine de
cinci7eci de ani de la ingura edi$ie ,%&2:-# Din Re8ita de filoofie",
%&A3, ete reprodu tudiul intitulat Estetica antic%, "n f"r(it,
Pro#leme filosofice ale esteticii repre7int te=tul inedit al unui cur
uni8eritar, re8i7uit de autor dup litografierea lui "n %&;;!l&;:#
Acetea "nt lucruri rare# <elelalte tudii, de mai mic au de mai mare
"ntindere, au cunocut o rp"ndire normal, fiind retiprite "n
8olumele autorului# At"t potfa$atorul, c"t (i N# Tertulian "n articolul de
la pagina alturat a re8itei noatre ocotec, pe +un dreptate,
importante acete lucrri ale lui Tudor Vianu "ntruc"t ne permit ne
facem o idee preci depre continuitatea criului u "n domeniul
eteticii# )eorge )an e=aminea7 cu precdere cururile uni8eritare#
N# Tertulian ta+ile(te locul eteticianului rom.n "n cuprinul
direc$iilor principale ale diciplinei din prima parte a ecolului,
+a7"ndu!e mai ale pe Estetica din %&A;# <ronica mea difer ca cop
(i ca premie? "mi propun anali7e7 mai pu$in ideile eteticianului
dec"t modul reali7rii lor literareB (i atri+ui o mai mare "nemntate
unora din tudiile pu+licate "n 8olumul 2 dec"t Esteticii, fiindc mi e
pare c Tudor Vianu a fot eminent nu at"t ca teoretician al artei, c"t ca
itoric al ideilor etetice#
"ntr!ade8r, eclectimul luminat al lui Tudor Vianu "(i arat limitele
tocmai "n unicul lui tratat itematic, "n Estetica, oper primit cu
re7er8a la apari$ie din aceat cau7# 9a a fot "n pregtit, cum ne
con8ingem tr+t"nd 8olumul de fa$, prin numeroae tudii al cror
o+iect "l formea7 de o+icei nu o pro+lem teoretic au alta, ci
comentariile pe care ele le!au ucitat "n decurul timpului, altfel pu,
%@
(uor )ianu
e8olu$ia punctelor de 8edere e=primate "n legtur cu ele# Remarca+il
itoric al eteticii, prin informa$ie (i claritate, de(i nu ne!a lat dec"t
fragmente dintr!o poi+il oper de acet fel, i!au lipit lui Tudor
Vianu plcerea (i, pro+a+il, capacitatea de a ta ingur fa$!n fa$ cu
pro+lematica propriu!7i a artei# 5!a refugiat mereu "n domeniul
au=iliar al erudi$iei itorice# Voind (tie totul F depre urele
pecula$iei etetice, n!a mai putut regeac acea pontaneitate pe
care o d, nu deigur ignoran$a, dar renun$area la imenul +agaj de
cuno(tin$e acumulat prin contri+u$ia altor g"nditori# <ontempla$ia (i
reflec$ia etetic traduc un contact imediat cu artaB timpul lor ete un
pre7ent etern# Tudor Vianu pri8e(te mai mult pre trecut# Oorma
g"ndirii ale ete una a medierii permanente# O+iectul i e "nf$i(ea7
prelucrat de comentarii anterioare# 9clectimul pro8ine, cel pu$in "n
parte, de aici# De cjte ori o olu$ie ,(i el le cunoa(te pe toate- i e pare
uperioar jcelorlalte, Tudor Vianu nu e7it (i!o "nu(eac,
indiferent la faptul c ea apar$ine unei concep$ii incompati+ile cu aceea
care i!a furni7at olu$ia "n8ecinat# Dac radicalimul lui <roce re7ult
dintr!un fel de fanatim al purit$ii concep$iei, eclectimul lui Vianu
re7ult, din contra, dintr!o toleran$ "mpin p"n la (tergerea
grani$elor dintre diferitele concep$ii# Itoria urmea7 la <roce teorieiB
la Vianu "i premerge# Estetica Iui e critali7ea7 dup ute de pagini
de cercetare itoricB (i, odat conceput (i cri, nu e urmat de alte
tudii imilare, ci tot de lucrri "n care in8etiga$ia itoric o co8"r(e(te
pe aceea itematic# Din confruntrile uccei8e nu e na(te la Tudor
Vianu dec"t ne8oia altor confruntriB domeniul etetic "i apare mereu ca
domeniu al unei metamorfo7e continueB olu$ia proprie indefinit
am"nat denot o greutate de a alege (i de a e fi=a# <roce ete "nainte
de orice un etetician original, care crie itorie pre a!(i jutifica
teoriaB Vianu ete mai ale un itoric? eclectic fiindc nu e raportea7
aproape niciodat la termenul ta+il (i e=igent al unei ingure teorii#
9=emplul tipic "l contituie tudiul depre 'ualismul artei, a crui
tem ete formuiat limpede de la "nceput? /n lucrarea e $a- se $ace
pentru /nt/ia oar /ncercarea, e a /n$-i"a laolalt silin-ele
cercettorilor mai noi care au cutat sa sta*ileasc i$eren-ele tipice
care ivizeaz omeniul artei"! 0e urmele MantieneN epara$ii dintre
art (i frumo, dintre o etetic a con$inutului (i una a formei, Tudor
Vianu 8a tudia de la 5c/iller la 0anofMH, trec"nd prin Porringer (i
Polfflin, dualimul artei# Original e, p"n la un punct, punerea
pro+lemeiB ca (i ordonarea ilutra$iei# <L(,,ce,,nij,,e, deigur, pu$in
lucai# Regim nu numai uria(a erudi$ie cu care Vianu e "narma de
fiecare dat c"nd pornea la drum, dar (i un crupul infinit de clarificare
%&
1iteratura romn post*elic! .ritica! Eseul
a raporturilor (i e8olu$iei dinluntrul temei ale# "n nu (i 8reo
originalitate de fond? cci tudiul propriu!7i cont din re7umarea
principalelor opinii# Din moorul Mantian# Vianu def(oar firul
dualit$ilor (i di8i7rilor uccei8e ale domeniului artei# Nu r.m"ne, e
drept, la o curat contatare a te7elorB clarificarea "n(i preupune
luarea unei po7i$ii# Dar de o+icei la el, o te7 e corectea7 (i nu
nuan$ea7 prin alta care i!a uccedat, Porringer prin Dilt/e=H,
pi/ologi(tii prin po7iti8i(ti# O+iec$iile ridicate de Vianu "nu(i "nt de
ordin ecundar (i, nu "nt"mpltor, cele mai multe e produc, "n capitolul
depre 5pengler, al crui lim+aj metaforic nu are totdeauna acoperire
filoofic#
Autorul 2ualismului artei rm"ne un admira+il itoric al ideii de
dualitate ,"n etetica german- (i un la fel de admira+il profeor#
De c"te ori "l recitec, m regec "n itua$ia tudentului care i!am fot
acum dou7eci de ani, curio de cuno(tin$e noi (i de clare c/eme de
g"ndire# 1eritul profeorului cont "n a produce certitudini, "n
"n$elegerea are un prag, al du+iului, pete care trecem neaprat la o
anumit 8"rt# Didacticimul lui Vianu ne opre(te de o+icei "naintea
acetui pragB cci el ne "ntre(te "n peran$ele noatre a nu (ti mai mult,
totul c/iar, dar ne inter7ice ne "ndoim "n principiu de ptrunderea
min$ii# Ne intruie(te fr ne (oc/e7e (i, mai ale, nu 8rea ne
primejduiac# Dar oare e=it cu ade8rat crea$ie, "n filoofic ca (i
aiurea, fr un "m+ure de ini$iati8 /a7ardatD Vianu e un conolidator
care contruie(te a+ia dup ce tadiul acumulrilor i e pare "nc/eiat#
Are o 8i7iune organicQ" a cercetrii, "n acumularea de cuno(tin$e nu
de8ine de la ine crea$ie? e ne8oie de introducerea, "ntr!o ordine
ta+ilit de fapte, a unui emn de "ntre+are, a unei nega$iiB iar piritul
negator e mai degra+ unul imatur (i pripit dec"t unul care a(teapt
r+dtor conumarea fireac a etapelor# Nici o crea$ie nu e pe deplin
organic# Or ruptur, fr alt, cre(terea nu e reali7ea7# Vianu
detet imaturitatea nega$iei (i e fundamental un ceptic, lipit de acea
candoare datorit creia creatorul, ca (i copilul, e poate legna "n
ilu7ia c tot ce face ete original (i nou#
Acet cepticim are la origine o pruden$ de om foarte "n8$at#
Vianu ni e "nf$i(ea7 aproape de la "nceput "n ipota7a adultului,
o+edat de o tradi$ie prea +ogat ca !i mai "ngduie li+ert$i a+olute#
0oi+ilit$ile creatoare i e par epui7ate dinainte# Totu(i a e=itat (i la
el un moment al peran$ei nai8e, repede dep(it? "l decoperim "n
tudiul de de+ut depre poetica lui 5c/iller# 9te!cel mai impatic (i
tinerec lucru ie(it din m"na eteticianului, /n numeroasele stuii
eicate scrierilor estice ale lui 5c&iller "i /n special vestitei sale
20
(uor )ianu
poetici, lucrarea 2espre poezia naiv "i cea sentimental , spune , )ianu /n .uv/ntul /nainte al tezei
sale, ale%/nu,"i, cum se vee, rept punct e plecare tot comentariile anterioare , pro*lema estetic a
valorizrii a atras, /n mo surprinztor, cel mai pu-in aten-ia cercettorilor! =i totu"i tocmai aici rezi
importan-a principal a lucrrilor lui 5c&iller"! A doua jumtate a fra7ei ete neo+i(nuit pentru Vianu?
cci ec/i8alea7 cu a(e7area c/etiuni pe o +a7 diferit de aceea de la majoritatea eteticienilor# *i c/iar
dac 8a conacra "nt"iul capitol al tudiului ,(i pr$i din celelalte- tot unei critici a criticii, autorul 8a fi ilit,
mai departe, e depart de tradi$ia comentariilor c/illeriene (i (i u$in propriul punct de 8edere#
Aparent ne"nemnata a+atere de la perpecti8a curent are conecin$e majore# Garl )roo, referentul te7ei,
le!a remarcat numaidec"t# "n notele +ogate ale 8olumului# 2, referatul lui ete reprodu integral ,l!a pu+licat
mai "nt"i 5tancu Ilin "n 1anucriptum"-? Auc/n /n prim plan, /n cele*rul stuiu al lui 5c&iller, nu
i$eren-ierea tipo,psi&olo%ic, la care trimite titlul, ci pro*lema valorizrii , scrie pro$esorul e la (ii*in%en
> ((uor )ianu) a a0uns s escopere le%turi /ntre opera !poetului "i la ?uerelle es anciens et es
moernes, in timpul lui 1uovic al @J),lea "i cu /ntrea%a isput pe aceast tem, in 'ran-a "i
4ermania"! Dar nu doar retituirea "n conte=t itoric ete inedit, ci reinterpretarea u+til no$iunilor din
poetica c/illerian# Garl )roo o (tie +ine? Printre lucrurile cele mai valoroase ause e el (e )ianu), a"
consiera analiza no-iuniii e naiv!!! Anstructiv este, e asemenea, $olosirea conceptului e $ic-iune al lui
)al&in%er /n le%tur cu moul /n care 5c&iller trans$orm tot mai mult opozi-ia intre naiv "(
sentimental, $ormuiat mai /nt/i istoric, /ntr,una sistematic"! Nici 8or+, ete "n acet prim tudiu un
Vianu diferit de cel (tiut nou apoi# <apitolele A!: "nt, teoretic, de o mare fine$e (i originalitate# Nicieri
autorul 9teticii n!a repetat acet mod direct de tratare, care preupune o upendare pro8i7orie a
conjuncturii interpretati8e (i $inerea u+ oc/i a o+iectului propriu!7i# Ulterior, eteticianul e ditan$ea7 de
o+iect, prefer"nd grila pe care comentatorii uccei8i au pu!o "ntre el (i 5c/iller# 5tudiul de de+ut ne
"ndrept$e(te pri8im cu oarecare notalgie pre detinul filoofic al autorului, "ntor dia promi$torul
u elan pre inte7 peronal, de o e=agerat circumpec$ie, "n Tudor Vianu, un poi+il teoretician al artei
!a acrificat pe altarul erudi$iei itorice#
(Romania literar, nr! 2B, 789C)